Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
X)
3.2.1. Generalităţi
A. Definiţie
Siropurile sunt preparate farmaceutice, lichide, cu conţinut crescut de zahăr, de
consistenţă vâscoasă, destinate administrării interne (F.R: X).
B. Istoric
Siropurile sunt o formă farmaceutică utilizată din cele mai vechi timpuri. Încă din
antichitate erau utilizate de chinezi, indieni, egipteni, arabi şi perşi. Iniţial ca edulcorant pentru
siropuri era utilizată mierea. După obţinerea zahărului din trestie de zahăr de către chinezi,
mierea a fost mai puţin utilizată în acest scop.
În secolul IV î.H., zahărul este adus în Europa, iar mai târziu, în 1746 A.S: Markgraf
descoperă că zahărul se poate obţine şi din sfeclă de zahăr. Cuvântul „sirop” provine de la
cuvântul arab „schirab” – poţiune, băutură.
C. Avantajele utilizării siropurilor
Siropurile prezintă câteva avantaje importante:
- se pot utiliza cu deosebit succes în pediatrie;
- au biodisponibilitate bună;
- au valoare nutritivă;
- sunt utile ca şi corectori de gust pentru soluţiile care conţin substanţe cu gust neplăcut;
- se pot formula sub formă de siropuri medicamentoase.
D. Clasificare
Siropurile se pot clasifica după mai multe criterii:
a. După modul de preparare:
- siropuri obţinute prin dizolvarea zahărului în apă sau soluţii medicamentoase;
- siropuri obţinute prin amestecul siropului simplu cu soluţii medicamentoase;
- siropuri obţinute prin dizolvarea în momentul folosirii a granulelor sau a pulberilor
precondiţionate.
b. După rolul îndeplinit:
- sirop medicamentos (sirop de codeină);
- sirop aromatizant (sirop simplu);
c. După acţiunea terapeutică:
- sirop expectorant;
- sirop tonic;
- sirop contra tusei.
3.2.2. Formularea siropurilor
Siropurile se prepară din zahăr şi apă distilată corespunzând condiţiilor de calitate
prevăzute în F.R. X
Zahărul poate fi utilizat ca pulbere sau sub alte variante comerciale condiţia este să
corespundă ca dozare, caractere organoleptice şi puritate exigenţelor prevăzute de F.R: X.
Zahărul (Zaharoza) este o dizaharidă formată din glucoză şi fructoză fiind foarte uşor
solubil în apă, greu solubil în alcool şi glicerol şi practic insolubil în cloroform şi eter.
Stabilitatea chimică şi biochimică a siropurilor cu conţinut mare de zahăr (64%) se
explică prin efectul osmotic. Un sirop concentrat inhibă multiplicarea bacteriilor prin fenomenul
de deshidratare celulară deoarece presiunea osmotică este mai mare decât presiunea osmotică
a celulelor bacteriene.
3.2.3. Prepararea siropurilor
După cum am anticipat, prepararea siropurilor are loc prin trei metode:
A. Prin dizolvarea zahărului în apă;
B. Prin amestecul siropului cu soluţii medicamentoase;
C. Prin dizolvarea în momentul utilizării a unor forme precondiţionate sub formă de granule
etc.
b. Dizolvarea la cald
Dizolvarea la cald are următoarele avantaje:
- dizolvarea rapidă;
- obţinere de siropuri clare (substanţele albuminice se coagulează);
- conservabilitate mai bună;
- prin fierbere sunt distruse majoritatea microorganismelor.
Dezavantajul metodei este hidroliza şi caramelizarea parţială a zaharozei.
Conform F.R. X prepararea la cald a siropurilor se face pe baia de apă prin fierbere 1-2
minute. După dizolvare se completează apa evaporată, siropul filtrându-se fierbinte.
La preparare se evită încălzirea prelungită pentru a evita pe cât posibil hidroliza şi
caramelizarea avansată a zahărului.
În farmacie prepararea siropurilor se poate face în vase emailate, vase de sticlă etc. În
industrie se utilizează cazane emailate, cazane de cupru cositorit sau cazane de oţel inoxidabil.
A. Caractere şi control
F.R. X prevede la siropuri controlul următorilor parametrii:
A1. Aspect: siropurile sunt lichide limpezi sau slab opalescente, cu mirosul, gustul şi
culoarea caracteristic componentelor.
A2. Densitatea relativă: se determină conform prevederilor F.R. X de la paragraful
Densitate relativă.
A3. Indice de refracţie: se determină conform prevederilor F.R. X de la paragraful Indice
de refracţie.
A4. Masa totală pe recipient: acest parametru se determină prin cântărirea individuală a
conţinutului din 10 recipiente. Faţă de masa declarată pe recipient se admit abaterile prevăzute
în tabelul 3.6.:
Tabel 3.6.
Masa declarată pe recipient Abatere admisă
Până la 25 g ± 5%
25 g până la 50 g ± 3%
50 g până la 500 g ± 2%
Tabel 3.7.
Conţinut declarat în substanţă activă (%) Abatere admisă
Până la 0,1% ± 7,5%
0,1% până la 0,5% ± 5,%
0,5% şi mai mult de 0,5% ± 3%
B. Conservare
Siropurile se conservă în recipiente de capacitate de cel mult 1.000 ml bine închise,
complet umplute la temperaturi cuprinse 8-150.
La siropurile cu concentraţie mai mică de zahăr se pot adăuga conservanţi şi anume:
F.R. X prevede adaosul a 1,5‰ amestec de p-hidroxibenzoat de metil şi p-hidroxibenzoat de n-
propil în raport 9:1, pe eticheta recipientului menţionându-se conservanţii utilizaţi.
C. Alterarea siropurilor
În general, siropurile au o bună conservabilitate mai ales cele preparate la cald
(sterilizare, clarificare) dar şi datorită concentraţiei ridicate de zahăr.
Totuşi, în timp, datorită păstrării în condiţii neprielnice pot apărea unele transformări
nedorite la siropuri şi anume:
- invertirea (hidroliza) care poate fi provocată de maltază sau invertază;
- invertirea poate fi urmată de fermentaţia alcoolică;
- mucegăirea;
- recristalizarea;
3.2.5. Siropuri oficiale în F.R. X
1. Sirupus Balsami Tolutani
Sirop de Balsam de Tolu
Preparare
Tinctura balsami tolutani gta 4,50
Magnesii subcarbonas gta 1
Saccharum gta 64
Aqua destillata g.s. ad. . gta 100
Tinctura de balsam de tolu se amestecă într-un mojar cu carbonatul bazic de magneziu
şi cu 20 g zahăr. După amestecare se adaugă 30 g apă, se omogenizează prin triturare apoi se
filtrează prin hârtie de filtru. În filtrat se dizolvă prin încălzire la aproximativ 40 0C restul de zahăr
completându-se apoi cu apă la 100 g.
Acţiune farmacologică şi întrebuinţări: aromatizant, expectorant, antiseptic respirator
şi antispastic la nivelul musculaturii bronşice.
2. Sirupus Belladonnae
Sinonime: Sirop de Mătrăgună,
Sirop de belladonă
Preparare
Tinctura belladonnae gta 5,00
Sirupus simplex gta 95,00
Componentele se amestecă şi se omogenizează.
Acţiune farmacologică şi întrebuinţări: parasimpatolitic.
3. Sirupus Codeini 0,2%
Sirop de codeină 0,2%
Preparare
Codeinum gmma 0,20
Alcoholum gta 1,80
Sirupus simplex gta 98
Codeina se dizolvă în alcool şi se amestecă cu siropul simplu.
Acţiune farmacologică şi întrebuinţări: antitusiv.
4. Sirupus Simplex
Sirop simplu
Preparare
Saccharum gta 64,00
Aqua destillata q.s.ad. gta100,00
Zahărul se dizolvă prin încălzire în apă, se fierbe timp de 1-2 minute agitând continuu, se
completează cu apa încălzită la aproximativ 700C până la 100 g şi se filtrează fierbinte.
Acţiune farmacologică şi întrebuinţări: edulcorant.