Coman Andreea

LRF II

Complexul Electrei în oglindă cu complexul lui Oedip

(în operele ,, Electra” și ,, Oedip rege” ale lui Sofocle)

Sofocle (în greaca veche ,,Σοφοκλῆς-Sofokles” - n. cca. 496 î.Hr- d. 406 î.Hr.) a fost un poet
tragic grec.Împreună cu Eschil și Euripide a pus bazele tragediei clasice grecești.A adus însemnate
inovații în tehnica teatrală, precum: renunțarea la conexiunea trilogiei, prin crearea de piese
independente, mărirea numărului coreilor(picior de vers antic), de la doisprezece la cincisprezece,
introducerea celui de-al treilea actor, dezvoltarea dialogului, precum și importanța oferită decorului
și costumelor.Opera marelui poet tragic, continuator al lui Eschil, cuprinde peste o sută douăzeci de
piese, dintre care au mai rămas în întregime numai șapte.
Complexul Oedip este reliefat chiar în opera tragică ,, Oedip rege”, care îi aparține lui
Sofocle, prin prisma personajului principal Oedip, a cărui destin prezis de către oracol se
adeverește.Această operă întruchipează de fapt confruntarea dintre om și destin, eroul fiind stăpânit
de patosul adevărului pe care îl va afla cu prețul propriei sale prăbușiri.
Oedip era fiul lui Laios, regele Tebei și al Iocastei.Laios aflase de la un oracol că urma să moară ucis
de propriul său fiu, ca pedeapsă în urma unei greșeli pe care o făcuse în trecut.Din acest motiv, câns
fiul său se născuse, luase decizia de a-l abandona,pe muntele Citeron, cu picioarele rănite și legate,
deoarece a ținut seamă de cele prezise de către oracol.Copilul a fost găsit de un păstor, la curtea
regelui Polibos din Corint, iar din cauza picioarelor sale rănite, a fost numit Oedip(în traducere, cel
cu picioarele umflate). A fost dus la castel, iar regele la adoptat, numindu-l chiar fiul său de drept,
fără să dezvăluie adevărul asupra faptului că fusese găsit.Ajuns la vârsta maturității, Oedip voia cu
orice preț să afle originea sa și ia decizia de a consulta oracolul din Delfi, vorbindu-i despre profeția
care avea să-i tulbure întreaga sa existență.Aceasta relata că protagonistul își va ucide tatăl și va
produce un incest cu mama sa.După ce a plecat de la oracol, pe drumul dinspre Delfi spre Corint, s-a
întâlnit întâmplător cu Laios, tatăl său biologic și în urma unei încăierări l-a ucis, fără a știi că este de
fapt cel care i-a dat viață.Se pare că o parte din profeție se adeverise chiar în acea zi.
Între timp, prin împrejurimile Tebei își făcuse apariția Sfinxul, care teroriza locuitorii,
adresându-le o ghicitoare, iar cel care nu știa răspunsul, era ucis.Locuitorii Tebei ajunsese la capătul
puterilor, încât promisese chiar tronul cetății și mâna reginei Iocasta celui care va desluși ghicitoarea,
care suna astfel: ,, Ce ființă din lume are patru picioare, apoi două, apoi trei și are același
glas?”.Oedip a găsit răspunsul, raportându-se la ciclul omului și la cele trei etape pe care le parcurge
și anume: nașterea, atunci când bebelușul deține doar abilitatea de a umbla în patru picioare, apoi
vârsta maturității care cuprinde capacitatea de a umbla în două picioare și nu în ultimul rând
Coman Andreea
LRF II

bătrânețea, perioada în care se solicită și ajutorul unui baston, acesta fiind cel de-al treilea ,,
picior”.După ce ghicitoarea a fost deslușită, Sfinxul s-a aruncat de pe stânca de unde răspândea
teroarea, iar Oedip a fost răsplătit, după cum îi fusese promis cu tronul cetății Teba și mâna Iocastei,
despre care nu știa că îi este mamă.A avut împreună cu aceasta patru fii, iar ca urmare a acestei uniri
incestoase, asupra Tebei s-a abătut o molimă cumplită.Oracolul cetății a spus că uciderea lui Laios
trebuia răzbunată, iar prezicătorul Tiresias i-a arătat lui Oedip că vinovatul era chiar el, iar la scurt
timp fusese descoperit tot adevărul. Astfel că, Iocasta s-a spânzurat, iar soțul acesteia și-a scos ochii.
Cu toate acestea, blestemul nu s-a încheiat aici, Oedip a plecat din Teba, iar mai târziu, când
fiii săi au crescut, doi dintre aceștia s-au ucis unul pe altul în război.Nici soarta personajului principal
nu a fost mai favorabilă, căci și el a sfârșit în cadrul unei lupte.
Prin urmare, complexul Oedip prinde contur în această operă prin adeverirea profeției, care scoate în
evidență atașamentul fiului față de mama sa, mai concret spus, prin căsătoria care are loc între Oedip
și Iocasta, cu care ajunge să aibă și copii.
Complexul Electra capătă sens în opera ,, Electra ", care aparține tot autorului Sofocle,
datorită personajului feminin, care, împreună cu fratele ei, Oreste, își doresc cu orice preț să ducă la
bun sfârșit răzbunarea tatălui lor.

Incipitul o surprinde pe protagonista care cere ajutorul disperat al fratelui pentru a-și răzbuna
tatăl, care a fost ucis de însăși soția sa, Clitemnestra, alături de amantul ei, Egist.
Oreste merge la oracolul Delfi, Fegus, tocmai pentru a-i prezice cum se va produce această
răzbunare, oferindu-i drept replică: ,, singur, fără arme, fără soldați, cu viclenie să îndeplinești
dreptele omoruri". Totodată, fusese sfătuit să pătrundă în palat pentru a afla tot ce se poate, căci noua
sa înfățișare nu îl va da de gol, iar dacă se va da drept străin din Focida, care vine din partea lui
Fanoteus cu vești mărețe, va fi primit fără dar și poate.
O altă scenă o surprinde pe Electra plângâng, suferind că nimeni nu o apără și că duce o viață
de slugă, chiar dacă se află în palatul tatălui ei.Primește drept sfat de la una dintre femeile corului
Micene să nu se răzvrătească asupra mamei sale, însă ea se încăpățânează și refuză.
Pentru a o liniști și a o asigura că fratele ei va apărea în cele din urmă și vor pune capăt acestei
suferințe, femeile îi spun că ,, adesea întârzie bărbatul care pregătește fapte mari".Își face apariția și
sora Electrei, Crisotemis, care purta prinoase pe care voia să le ducă pe mormântul lui Agamemnon,
însă personajul feminin se împotrivește, cerându-i să ducă șuvițe din părul amândurora, nu de la
femeia care îi luase viața, căci este un păcat.
Confruntarea dintre cele două femei, protagonista operei și Clitemnestra o face pe aceasta din urmă
să recunoască că Agamemnon a murit din mâna ei, drept pedeaspă că nu a jertfit-o suficient pe fiica
Coman Andreea
LRF II

lor Ifigenia, care murise cu ani în urmă.Totodată, se apropie de altar și roagă zeii pentru moartea lui
Oreste, părându-se că zeii o ascultă, căci sosește bătrânul Pedagog al acestuia, deghizat în sol al lui
Fanoteus, profitând de fiecare secundă pentru a-i aduce complimente și asigurând-o de moartea
fratelui Electrei, chiar la jocurile delfice.
Electra fusese devastată la aflarea acestei vești, cuprinzând-o cu rapiditate dorința de a-și pune capăt
zilelor, deoarece refuză să trăiască fără cei doi, în casa cu cei mai mari dușmani.
Însă sosește Crisotemis, care vestește că pe mormântul lui Agamemnon a văzut prinoase : ,, Oreste
le-a adus", dar Electrei nu-i vine să creadă, dat fiind faptul că tocmai i se confirmase moartea
acestuia.
Își fac apariția la palat Oreste și Pilade, însoțiți de un slujitor, cărând într-o urnă rămășițele din trupul
lui .. Oreste, aducând dovada clară în fața Clitemnestrei că fiul său este mort.
Personajul feminin este cuprinsă de durere, strânge rămășițele acestuia în brațe, fără să știe că în fața
ei era chiar Oreste, care îi venise în ajutor.În cele din urmă i se dezvăluie adevărul și este rugată să
păstreze încă tăcerea, până vor pune la punct un plan.
Finalul îl suprinde pe Egist care intră în palat și o întreabă pe Electra de acei focidieni care au adus
vestea morții la Oreste, dorind și el să se convingă de acest fapt, însă când dă la o parte voalul urnei,
o vede pe Clitemnestra care zăcea fără suflare, ucisă fiind în urmă cu puțin timp de către Oreste.Egist
avusese și el aceeași soartă ca și Agamemnon.
Cu toate acestea, cele doua complexe capătă sens in operele lui Sofocle, iar asemănarea lor
este una semnificativă, accentul căzând în ambele situații pe un sentiment care duce dincolo de
atașament, este mai degrabă o iubire manifestată prin maniere diferite, astfel că, dacă în opera ,,
Oedip rege” acest complex înseamnă căsătoria protagonistului chiar cu mama sa, în opera ,,Electra”,
personajul feminin este absorbită de dorința de a-și răzbuna preaiubitul tată, cu orice preț.
Ca și diferență între cele două aș marca schimbul de personaje care se produce, mai exact,
dacă în una din situații atașamentul este manifestat din partea fiului către mama sa, în cealaltă
situație, accentul se mută în partea opusă, mai exact pe relația dintre fiică și tatăl acesteia.
Din punctul meu de vedere, cele două opere, pe lângă oglindirea celor două complexe pe care le
scoate în evidență prin prisma personajelor și al acțiunii, marchează în mod deosebit și condiția
umană, ambele personaje fiind cuprinse de frământări interioare, luptând în același timp cu destinul,
dar având sorți diferite. Personajul Oedip sfârșește cu moartea, în schimb, finalul operei îi aduce
Electrei satisfacție și împlinire sufletească datorită morții celor doi.