326 Încondeierea ouălor – meşteşug reactualizat la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
ÎNCONDEIEREA OUĂLOR - MEŞTEŞUG REACTUALIZAT
LA MUZEUL NAŢIONAL DE ETNOGRAFIE ŞI ISTORIE NATURALĂ
Elena GUMENE
Rezumat
Articolul abordează contribuţia muzeografilor la revitalizarea și promovarea
vechiului meșteșug de încondeiere a ouălor pascale. Sunt puse în valoare principalele
tehnici și motive ornamentale specifice acestui meșteșug, îndrăgit de public. Activităţile
desfășurate anual pentru susţinerea și răspândirea încondeierii ouălor pascale sunt un
exemplu grăitor al impactului muzeului în viaţa societăţii.
Arta de încondeiere a ouălor este străveche, fiind specifică pentru tradiţia cul-
turală a multor popoare din Europa și Asia1. Ea a fost practicată secole la rând de
către români în cadrul sărbătorilor pascale, care se suprapun peste începutul pri-
măverii. După complexitatea și expresivitatea artistică am putea numi încondeierea
ouălor artă străveche, la a cărei trecere prin timp au contribuit multe generaţii. Nu
știm cu exactitate cum era sărbătorit Paștele în secolele XVIII-XIX, dar cunoscând le-
gităţile culturii populare, ţinând cont de relatările oamenilor în vârstă, putem aprecia
că această artă era răspândită în toate satele de la noi. Mai mult chiar, femeile care se
ocupau preponderent de încondeiere, acordau multă atenţie acestei activităţi, pentru
că atât în noaptea Învierii, în ziua de Paște și în următoarele zile, cât și la Paștele Blaji-
nilor ouăle erau alimente rituale foarte importante și foarte frumos decorate. Această
artă a dispărut din peisajul cultural al satelor noastre, odată cu instaurarea regimului
sovietic, urmare a ateismului militant, care interzicea toate activităţile considerate
religioase. Pictarea ouălor cu ceară necesita mult timp și multă îndemânare, iar feme-
ile erau antrenate în munci agricole de neamânat. Odată cu trecerea în lumea celor
drepţi a femeilor bătrâne, care cunoșteau bine meșteșugul, cele tinere n-au mai insis-
tat să-l păstreze. În alte ţări europene, precum Polonia, Austria, România, Germania,
Franţa, Italia, Bulgaria, Ucraina, meșteșugul a fost păstrat, chiar promovat, atingând
un înalt nivel de dezvoltare.
În ansamblul revigorării culturii identitare în ultimele decenii, era firesc să fie
recuperată și această activitate de mare importanţă artistică, culturală și religioasă.
Graţie eforturilor depuse de specialiștii în domeniul etnografiei și a meșterilor popu-
lari, de câţiva ani, pictarea ouălor cu ceară după motive tradiţionale a fost reactualiza-
tă și în satele de la noi. Au fost studiate colecţiile muzeale de ouă încondeiate, au fost
intervievate femeile în vârstă care cunoșteau tehnica pictării ouălor și s-a constituit
un program de revigorare a acestei arte. Treptat, meșteșugul a prins în unele sate și
orașe: comuna. Trebujeni, raionul Orhei, Lalova, raionul Rezina, Chișinău, Criuleni
și Anenii-Noi. Este evident că nu oriunde acest meșteșug atinge valorile artei, dar
sunt mulţi doritori de a-l cunoaște în tot ce prezintă ca tradiţie artistică.
Buletinul ştiinţific al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei Volumul 11 (24)
Elena GUMENE 327
Cu scopul de a învăţa și de a amplifica acest proces, anual la Muzeul Naţional
de Etnografie și Istorie Naturală, se organizează în săptămâna de Paște un Atelier de
încondeiere a ouălor, care oferă posibilitate doritorilor să însușească vechea artă. Ate-
lierul de încondeiere a ouălor este realizat de o echipă bine organizată sub conduce-
rea Secţiei Relaţii cu Publicul, care oferă cadrul perfect, pentru integrarea în misterul
acestei arte, a tuturor doritorilor de a o însuși. Iar aceștia sunt destul de mulţi, încât
sala rezervată încondeierii, nu-i încape pe toţi. În cadrul atelierului, meșteriţe care
stăpânesc bine, îi îndrumă pe începători. Profesoara de arte plastice, Angela Don din
Lalova, Rezina, al cincilea an deja demonstrează tuturor participanţilor acest proces,
îndrumându-i să deprindă noi detalii importante. Dumneaei lucrează cu multă pa-
siune, având experienţa cercului de încondeiat ouă din Lalova, pe care îl conduce.
A simplificat puţin tehnica încondeierii, ca s-o facă mai accesibilă începătorilor. Îi
îndemnă să fixeze desenul pe suprafaţa oului cu creionul, după care liniile sunt aco-
perite cu condeiul înmuiat în ceară.
Printre primii care au preluat din secretele acestei arte au fost colaboratorii
Secţiei Relaţii cu Publicul: Aliona Ursu, Snejana Sârbu, Irina Grigoreţ și Arina Le-
vinschi, dar și Raisa Tabuica, custodele-șef al Muzeului. Mai apoi au asistat elevii
din Școlile-Internat nr. 3 și nr. 5 din orașul Chișinău, Școala generală din s. Milești,
raionul Nisporeni, Șoala nr. 73 din s. Ghidighici, Colegiul Pedagogic ,,Al. Mateevici”,
Chișinău, liceele teoretice „V. Alecsandri” și „M. Eminescu” din or. Fălești. Învăţătoa-
rele de la disciplina Educaţia tehnologică venite la cursuri de perfecţionare, studenţii
de la Facultatea Arte Plastice, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice au solicitat
lecţii speciale pentru a putea însuși această artă fragilă și migăloasă. Nu întâmplător
procesul este numit și „muncirea ouălor”. Au învăţat a încondeia ouă și femeile în
vârstă, care au dorit să-și diversifice activităţile în speranţa că se vor integra în proce-
sele economice actuale de comercializare a artizanatului.
Trebuie menţionat, că tinerele profesoare, ca și cele mai iscusite meșteriţe po-
pulare, respectă cu sfinţenie meșteșugul preluat, ba dimpotrivă, îl transmit mai de-
parte, înnobilându-l prin noi străluciri. Cităm un mesaj de mulţumire, venit din par-
tea corpului didactic de la Școala-Internat nr. 3, unde meșteriţele au lucrat cu multă
însufleţire, transmiţând secretele acestei arte copiilor cu probleme locomotorii, tot ei
fiind și protagoniștii emisiunii ,,Încondeierea ouălor de Paști”, realizate de postul de
televiziune OWN. „Combinarea cu fantezie sporită a feluritelor motive ornamentale,
fineţea și acurateţea desenului, împodobit cu o gamă coloristică plină de armonie, fac
din fiecare piesă în parte o irepetabilă și autentică operă de artă.”
Prin proiectul său orientat la sincronizarea tradiţiei cu contemporanitatea, ate-
lierul de încondeiere a ouălor a devenit un centru de instruire în domeniul meșteșugu-
lui, a trezit interesul multor instituţii, cu interese pentru tradiţia artistică multiseculară:
Direcţia de Protecţie a Copilului, Centrul Tinerilor Naturaliști, Centrul de Reabilitare
pentru Copii și Adolescenţi, Centrul Comunitar pentru Copii și Tineret ,,Buburuza”,
Centrul de Creaţie ,,Floarea Soarelui”, Asociaţia Obștească pentru Copii și Tineret
,,Flora”, Universitatea Pedagogică ,,Ion Creangă”, Muzeul ,,Casa Părintească”, Muzeul
de Etnografie din s. Ișnovăţ, Centrul Comunitar de la Biserica ,,Arhanghelul Mihail”.
Volumul 11 (24) Buletinul ştiinţific al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei
328 Încondeierea ouălor – meşteşug reactualizat la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală Elena GUMENE 329

Am comunicat în timpul activităţilor cu zeci de oameni, cu nume cunoscute Ceara

în republică, reprezentanţi ai unor prestigioase premii, meșteri populari, interpreţi de Printre preparativele încondeierii, un loc deosebit îl ocupă pregătirea cerii.
muzică populară, actori și slujitori ai lăcașelor sfinte. Pasiunea comună pentru creaţia Ceara curată de albine se pune la foc ca să se topească, până capătă o culoare întu-
artistică populară constituie un mijloc de apropiere între oamenii de diferite profesii, necată, pentru a se cunoaște mai bine pe ou. Ca ceara să se păstreze permanent fier-
inclusiv din ţări diferite. Astfel, am avut ocazia să cunoaștem și să lucrăm împreună binte, vasul se așează pe un suport, dedesubtul căruia se pune un bec electric, aprins
cu soţiile mai multor ambasadori acreditaţi în Republica Moldova: Floriana De Mon- încontinuu.
tes – Ambasador al Uniunii Europeane, Sara Кirbу – Ambasador al SUA, Lettу Beуer
– Ambasador al Marii Britanii, Ana Levinson – Ambasador al Muntenegrului, Liliana Chișiţa
Mateiu – Atașat Militar al Ambasadei României. Ca instrument pentru încondeierea ouălor servește un condei numit ,,chișiţă”.
Ca semn de stimă și respect din partea dumnealor în Cartea de impresii a Mu- Ea reprezintă un beţișor subţire, găurit la un capăt de-a curmezișul. Prin această gau-
zeului au scris și câteva rânduri pe care le citez: „Tradiţia este cartea de vizită a unui ră se trece și se fixează un mic tubuleţ de alamă, făcut dintr-o tablă subţire. În tub se
popor, arta este limbajul universal care unește toate popoarele, iar când tradiţia și arta introduce un fir de păr de porc. Această piesă se fixează de capătul chișiţei. Astfel ob-
merg braţ la braţ, eternitatea și nemurirea poporului sunt caracteristicile principale.” ţinem o pensulă subţire cu o mică pâlnie în capătul de sus, care se înmoaie în ceară.
Lista cu numele persoanelor care s-au familiarizat cu această meserie, anume
Culorile
aici, la Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală ar putea fi continuată, dar
Un moment important îl ocupă prepararea culorilor. În cadrul Atelierului de
credem că este mai important să arătăm contribuţia lor la promovarea ouălor pictate
încondeiere se folosesc doar culori chimice, pe care le pregătim conform indicaţiilor
conform tradiţiei artistice vechi. Printre ei am întâlnit persoane care mânuiesc instru-
de pe pachet.
mentele cu multă pricepere, răbdare și posedă un gust fin și desăvârșit al frumosului.
Fiecare a lăsat la sfârșitul instruirilor câte o lucrare în Muzeu. Lucrările lor prezintă Având la îndemână materialul și obiectele necesare, putem demara acţiunea
o deosebită valoare artistică, prin conţinutul tematic al motivelor, prin compoziţiile propriu-zisă a încondeierii: chișiţa se ţine în mâna dreaptă, iar oul, în poziţie verti-
decorative și colorit, încât completează de minune colecţia de ouă încondeiate din cală, se prinde cu stânga, între degetul mare și arătător, degetul mic îl învârte ușor,
Patrimoniul Muzeului. după nevoile decorării. Degetul mare al mâinii drepte este fixat și el pe ou, pentru a
da siguranţă mâinii care trasează linii.
Metodele tehnice aplicate în cadrul Atelierului de încondeiere
Arta ouălor încondeiate cunoaște mai multe tehnici de realizare, dar vom pre- Linia verticală reprezintă viaĠa
zenta numai tehnica pe care o practicăm în cadrul Atelierului de încondeiere a ouă- Linia orizontală simbolizează moartea
lor, organizat în incinta muzeului. Așadar, vom încerca sa descriem, pas cu pas, toate Linia dreaptă, utilizată ca linie de separare,
operaţiunile până la obţinerea rezultatului scontat. Înainte de a începe acest proces, simbolizează destinul
se pregătește materialul necesar pentru încondeiere. Linia dublă dreaptă este un element primitiv
universal, simbolizează eternitatea
Ouăle Linia în semicercuri simbolizează protecĠia úi
De obicei se folosesc ouă de găină, raţă și de gâscă, mai rar de curcă. Ouăle tre- siguranĠa
buie să fie de dimensiuni mai mari și albe, cu coaja groasă și netedă, fără defecte, cu o Linia frântă orizontală simbolizează binele úi răul
formă armonioasă. După alegerea lor, se spală bine. Această operaţiune se face cu apă
caldă și detergenţi. Ouăle se spală cu o cârpă moale, fără a apăsa prea tare, deoarece, Linia frântă vertical – dominaĠia, posesiunea
în caz contrar, se distruge stratul protector, invizibil, care acoperă oul și din această
cauză vopseaua se aplică neregulat. Linia uúor undulată reprezintă apa, purificarea
Ca ouăle să se păstreze o perioadă mai îndelungată, se golesc de conţinut. Cu Meandrul este o linie sinuoasă, fără sfârúit –
un sfredel mic în patru muchii, se sfredelește o gaură mică la vârful ascuţit al oului. simbolizează eternitatea, nemurirea
Cu ajutorul unei seringi, foarte atent, se introduce aer în ou, astfel tot conţinutul Voluta, dublă spirală, reprezintă legătura dintre
iese prin aceeași gaură. Sau, se pot face două găuri în capetele opuse ale oului. Când viaĠă úi moarte .
pompăm aer în prima gaură, conţinutul oului iese afara pe cealaltă gaură. După ex-
tragerea conţinutului, cu ajutorul aceleiași seringi se spală oul în interior de câteva În afară de linii se folosesc în ornamentarea geometrică úi diverse
ori, până când apa iese curată. combinaĠii de linii cu simboluri anume:

Buletinul ştiinţific al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei Volumul 11 (24) Volumul 11 (24) Buletinul ştiinţific al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei
330 Încondeierea ouălor – meşteşug reactualizat la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală Elena GUMENE 331

încă la începutul sec. XX. Cele mai vechi ornamente, care oferă pieselor o înaltă ţi-
Semn foarte vechi - simbolizează unirea, prietenia
nută artistică sunt: fierul plugului, cârligul, furca, grebla, grapa, fierăstrăul, vârtelniţa,
Plasa – separarea binelui de rău
spicul de grâu, frunza de stejar, trifoiul, mărgăritarul, soarele, luna, stelele cu patru
Plasa oblică în triunghi – sentimentele omeneúti
sau opt braţe – toate reproduse de pe lucrările executate cu o sută de ani în urmă.
Pătratul reprezintă semnul grafic al inteligenĠei
Alături de piesele lucrate de predecesorii noștri cu un secol în urmă, se află
Pătratul cu reĠea – înĠelepciunea, organizarea
și noile lucrări, executate în cadrul atelierului, prezentate în fiecare an la Expoziţia
vieĠii
Pascală ,,A treia zi de Paști”.
Triunghiul simplu ori cu franjuri – stăpânirea
asupra sentimentelor Astfel, an de an, împreună cu publicul, trăim bucuria de a învăţa și de a redes-
coperi ceva nou în străvechea artă, completând colecţia muzeului cu piese inedite.
Rombul – înĠelepciunea
Credem, că efortul depus de muzeografi, succesele frumoase obţinute în cadrul Ate-
Cercul simbolizează universul, infinitul, aspectul lierului de încondeiere a ouălor au un impact pozitiv în reanimarea acestui meșteșug,
ciclic al naturii
impulsionând și mai mult iubitorii de frumos la iniţiative de redescoperire a tradiţii-
Crucea – simbol al creútinătăĠii, braĠele ei
lor artistice, demne de toată admiraţia.
semnifică cele 4 puncte cardinale sau cele 4
anotimpuri.
Note și bibliografie
Încondeierea debutează prin împărţirea câmpurilor ornamentale de-a lungul 1
GOROVEI Artur. – Ouăle de Paști. Studiu folcloric. Vol. XXX. „Studii și cercetări”,
și de-a latul oului cu un creion sau direct cu chișiţa cu ceară, dar sunt și ouă care se
București. 1937.
ornamentează fără împărţirea în câmpuri, în funcţie de ornament. După trasarea 2
GOROVEI Artur. – Op. cit.; MARIAN S. Fl., PAMFILE Tudor, LUPESCU Mihai.
ornamentului dorit, oul alb se cufundă în culoarea pregătită. – Cromatica poporului român. În special capitolul X „Coloratul ouălor”. – P. 210-221; ZA-
Dacă dorim ca oul să conţină mai multe culori, atunci se cufundă succesiv în HARCINSCHI Maria. – Ouăle de Paște la români. București, 1996. – P. 37, 39.
culorile deschise spre închise, bineînţeles, după ce se mai lucrează cu ceară. Se repetă
această procedură, până când căpătăm rezultatul dorit. Pentru a îndepărta ceara, se PAINTING EASTER EGGS – A HANDICRAFT REVITALIZED AT THE NATIONAL
pune oul aproape de o sursă de căldură și se șterge cu o pânză, apoi se unge cu grăsi- MUSEUM OF ETHNOGRAPHY AND NATURAL HISTORY OF MOLDOVA
me pentru a-i conferi strălucire.
Din punct de vedere cromatic, se fac ouă încondeiate în două, trei, cinci, șapte
Abstract
culori, în funcţie de preferinţele și gusturile autorului. Se practică mai mult culori-
le roșu, negru, galben, verde, albastru și violet. Cromatica folosită corespunde unei
The article is speaking about the contribution of museum curators to revitalize and pro-
anumite simbolistici, pe care o explicăm participanţilor, pentru a cunoaște mai pro-
mote the ancient craft of painted eggs. Are valorized the main techniques and ornamental motives
fund valorile culturii tradiţionale. Astfel, sintetizând, precizăm că roșu este conside-
regarding this craft beloved by public. These activities that take place every year are an eloquent
rat simbolul sângelui, soarelui, focului, dragostei și bucuriei de viaţă; negru semnifică
example of the impact of the Museum in the life of society in order to sustain and diffuse the art
absolutismul, statornicia, eternitatea; galbenul – lumină, tinereţe, fericire, recoltă,
of painting Easter eggs.
ospitalitate; verdele – reînnoirea naturii, prospeţime, rodnicie; albastru – cer, sănăta-
te, vitalitate; violetul – stăpânire de sine, răbdare. Oamenii altfel reacţionează, când
Şef Secţie Relaţii cu Publicul,
justificăm atât culorile, cât și motivele ornamentale utilizate.
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
Ornamentica ouălor încondeiate cuprinde întreaga gamă a semnelor și simbo-
lurilor care se aplică la încondeierea ouălor. Mai specifice sunt motivele ornamentale
geometrizate, vegetale, cosmomorfe, scheomorfe și religioase. Am utilizat mai mul-
te surse pentru a prezenta succint semnificaţiile unor motive decorative2. Cele mai
vechi și mai răspândite sunt motivele geometrice, care reprezintă forme din lumea
înconjurătoare, simboluri abstracte și elemente astrale. La ornamentarea geometrică
se folosesc ca elemente linii și desene.
Tendinţa noastră este de a păstra motivele ornamentale și cromatica, încercând
astfel, să dăm o continuitate celor mai valoroase piese din colecţia muzeului, decorate
Buletinul ştiinţific al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei Volumul 11 (24) Volumul 11 (24) Buletinul ştiinţific al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei