Încondeierea

ouălor
Ursache Nicoleta Andreea
clasa a 9a A
Tehnici de încondeiere
 În Bucovina sunt două tehnici pentru închistrirea (încondeierea) ouălor: prin băi succesive de
culoare și cu ceară în relief.Încondeierea sau închistrirea oului se face numai după ce acesta este
foarte bine spălat și după ce se acoperă gaura prin care a fost scos con ținutul.
Sunt două tehnici de închistrare și ambele folosesc ceara de albine - care trebuie mai întâi
încălzită bine.
O artă este și producerea vopselei ce urmează a fi aplicată pe ou. În Bucovina se folosesc mai
ales culorile vegetale care sunt preparate după rețete străvechi.
De exemplu, culoarea roșie se obține din coajă de ceapă roșie, frunze si flori de măr dulce,
albastrul se poate obține din flori de viorele, galbenul din coji de ceapă, coajă de lemn padure ț,
verdele poate fi obținut din frunze de nuc sau de floarea-soarelui.
 Fiecare culoare care apare pe oul închistrat are o simbolistică: roşu -
soare, foc, dragoste, negru - eternitate, statornicie, galben - lumină,
bogăţia recoltelor, tinereţe, ospitalitate, verde - forţa naturii, rodnicie,
speranţă, prospeţime, albastru - sănătate, seninul cerului, violet -
A
stăpânire de sine, răbdare, încredere, dreptate.

Lemnul pentru chișiță trebuie ținut la uscat un an, spun meșterii, sârma
B atașată acestuia trebuie să fie de cupru, iar vârful - de tablă neferoasă.

Fără un instrument bun de încondeiat și fără vopsele bune, oul nu

C
poate prinde viață. Iar acest simbol al Paștelui este forte important
pentru bucovineni. Se spune că cei care ciocnesc ouă roșii de Paște se
vor întâlni pe lumea cealaltă.
Modele de pe costume populare și de pe ștergare,
transpuse pe coaja fragilă de ou
 Lucia Condrea, una din bucovinencele care a adus
încondeiatul ouălor la nivel de artă, arată că, pentru
ornamentarea ouălor, sunt folosite modele de pe costumele
populare din zona Bucovinei precum și de pe ștergare, fețe
de masă, de pe cusături sau țesături de pat și de perete.

Toate aceste modele tradiționale sunt puse pe ouăle de Paște, care în

final devin veritabile bijuterii.
A decora însă coaja fragilă de ou este un proces foarte dificil, care
cere îndemânare și meticulozitate și talent.
O artă este și producerea vopselei ce urmează a fi aplicată pe ou. În
Bucovina se folosesc mai ales culorile vegetale care sunt preparate
după rețete străvechi.
 În Bucovina sunt trei muzee a
ouălor încondeiate, cu peste 20.000
de exponate
Muzeul Oului din Vama
• Este cel mai mare muzeu de acest gen din
România, fiind unic prin valoarea exponatelor.
Muzeul întins pe o suprafață de 800 metri
pătrați reunește peste 11.000 de ouă, atât din
Bucovina, cât și de pe toate meridianele lumii.
• În colecţia de la Vama sunt şi ouă rare, ca cele
de emu, nandu, tinamu, broască ţestoasă,
crocodil, flamingo, dar şi ouă cu dimensiuni
foarte mici: de gecko, potârniche, vrabie,
porumbel, rândunică, prepeliţă, alături de ouă
de fazan, păun, raţă, gâscă, curcă, struţ etc.
Muzeul Ouălor Încondeiate Lucia
Condrea de la Moldovița
 a fost înfiinţat de artista Lucia Condrea,
membră a Uniunii Artiştilor Plastici din
România, cunoscută de peste două decenii
prin valoarea ouălor închistrite de ea.
 Artista a expus în peste 112 expoziţii
internaţionale, din 11 ţări și are numeroase
premii în țară și străinătate, colecția de ouă
închistrite de ea fiind unică în lume.
 Muzeul cuprinde peste 5000 de exponate
aşezate în 41 de vitrine, ep două nivele de
clădire.
Muzeul Naţional al Ouălor
Încondeiate din Ciocăneşti
 Este unica colecţie din ţară în care sunt
prezente ouă încondeiate şi închistrite din
toată ţara, majoritatea fiind premiate la
Concursul de încondeiat, organizat în cadrul
Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate de
la Ciocăneşti.
 Muzeul deține și o colecţie cu o vechime
mare, colecție foarte valoroasă, cu peste 1.800
de ouă din toată Bucovina.
 Cel mai vechi ou din expoziţie are peste 100
de ani. Este un ou încondeiat chiar la
Coicăneşti, cu ceară naturală de albine
 Semnificații magice și cultuale

Ouăle încondeiate pascale au deopotrivă funcții magice și cultuale. Simbolul Calea rătăcită
(„cărarea pierdută”, „calea fără sfârșit”, „drumul în ce’ lume”, „drumul mortului”) este strict legat de cultul morților.
În unele zone ale țării, după slujba de înviere oamenii merg la morminte și lasă pe mormânt ofrandă din bucatele
sfințite și chiar îngroapă un ou sfințit pe care este desenat simbolul Calea rătăcită, în speranța că cel care a murit
dacă cumva a rătăcit drumul să-l găsească sau dacă nu l-a găsit încă, să nu se întoarcă înapoi în chip de vrăjmas
asupra celor pe care i-a părăsit. Același simbol îl regăsim pe ceramica din Argeș, pe ceramica neagră de la
Poiana Deleni sau pe cea din Basarbia. La Poiana Deleni se lucrau obiecte din ceramică, asa-numitele moșoaice,
oalele care se dădeau de pomană la moși aveau desenat exact acest simbol, Calea rătăcită.
 Legende despre ouăle încondeiate
roșii

Deși originea ouălor roșii și semnificația lor este una pre-creștină,

creștinismul și l-a asumat și de 2000 de ani l-a dus mai departe prin
intermediul Bisericii. Legendele cele mai cunoscute vorbesc despre femei
care au ajuns cu un coș de ouă la crucea unde era răstignit Isus Hristos și
sângele lui Isus s-a prelins pe aceste ouă, înroșindu-le. Legendele cele mai
importante însă, sunt cele care au la bază ideea metamorfozării pietrei în
ouă roșii. Sub acest aspect, Simion Florea Marian are două asemenea
legende culese. Când Isus și Fecioara Maria erau goniți cu pietre, toate
acele pietre se transformau în ouă roșii.

Ouăle roșii sunt simboluri ale renașterii, ale resurecției și toate acestea stau
sub semnul puterii divine a lui Isus Hristos. Se spune că atâta vreme cât se
vor vopsi ouă roșii, va fi și credință pe acest pământ.
VĂ
MULȚUMESC
PENTRU
TIMPUL
ACORDAT