Dacia Literara-Pasoptismul

Mihail
Kogalniceanu
Desi au existat destule contacte cu Europa Apuseana si
inainte de secolul al XVIII lea, redescoperirea ei se face cu
adevarat la inceputul secolului al XIX lea.Romanii se afla
atunci la o rascruce istorica, la o raspantie de lumi-asadar,
exista situatii, evenimente din realitatea romaneasca ce
reprezinta forme hibride ale civilizatiei intre Orient si
Occident.Astfel, se remarca mari contraste, imbinarea
ametitoare de modern si arhaic, de civilizatie si inapoiere,
de bogatie, fast, si saracie.Dincolo de spectacolul
contrastelor, descoperim fața dubla a societatii romanesti
de la 1800, care nu priveste pur si simplu spre Occident,
dupa cum nu-si intoarce cu totul ochii de la Orient.
Cronologic, Epoca Pasoptista a fost stabilita intre anii
1830-1860.Doua evenimente majore o definesc aparitia
“Daciei Literare” (1840) si Revolutia de la 1848.
Scriitorii pasoptisti provin din clasele bogate, sunt
educati in Apus, vorbesc si scriu frantuzeste, incearca o
sincronizare, care la inceput este mimetica.Acestor scriitori
le este caracteristica arderea etapelor, grabiti sa
stabileasca legatura cu Occidentul, ei sar peste anumite
etape de dezvoltare.Toti acesti scriitori sunt romantici si se
remarca in mai multe domenii de activitate.De exemplu,
Vasile Alecsandri,este directorul teatrului din Iasi, om
politic, ambassador al Romaniei, scrie teatru, proza, poezii
si culege folclor.El este si creatorul pastelului, ca specie
literara.In plus, a participat active la Revolutia de la 1848.
 Scriitorii pasoptisti sunt numiti oamenii inceputului de
drum.Epoca pasoptista se imparte in doua etape: una
entuziasta si naiva, iar alta critica.
Prima etapa se caracterizeaza prin traduceri, adaptari,
iar reprezentantul ei este Ion Heliade Radulescu.
El este primul care a schitat un program teoretic, avand ca
scop modernizarea literaturii.El a dat un impuls scriitorilor
vremii de a punebazele literaturii romanesti indemnandu-i:
“Scrieti baieti orice, fara a tine seama de critici”.Din pacate
rezultatul nu este cel asteptat. Scriitorii nu fac distinctia
intre opera originala si prelucrarea unui model.Asadar,
apar lucrari lipsite de originalitate, lucrari fara valoare sau
traduceri proaste.
Etapa critica este legata de numele lui Mihail
Kogalniceanu.In 1840 el editeaza la Iasi revista “Dacia
Literara”.Aceasta a fost interzisa de domnul Mihail
Sturdza, doar dupa 3 aparitii, din ratiuni politice.
Mai existasera initiative publicistice, dar aveau deficiente
majore.De exemplu: insistau asupra evenimentelor politice
in detrimentul aspectelor culturale. “Dacia Literara” umple
un gol real.Este dedicata exclusiv culturii-se urmareste
unirea prin cultura.Scopul este clar: unitate etnica,
lingvistica si teritoriala prin cultura.
Titlul revistei face referire la Dacia, taramul stravechi,
simbol al unitatii teritoriale.
In primul numar al revistei apare articolul “Introductie”
scris de Mihail Kogalniceanu, primul nostrum manifest
literar.
Ideile articolului sunt exprimate cu claritate,
necesitatea combaterii imitatiei, incurajarea productiilor
literare originale, realizarea unei limbi si literaturii unice si
si necesitatea criticii obiective.De exemplu, Kogalniceanu
afirma: “ Vom critica cartea, iara nu persoana”.
In finalul articolului, Kogalniceanu mentioneaza si trei
surse de inspiratie:istoria, frumusetile patriei si
folclorul.Acestea sunt si mari teme romantice.
In primul nr. al Daciei Literare este publicata si prima
nuvela romantica de inspiratie istorica, “Aleaxndru
Lapusneanul” de Costache Negruzzi.
Desi a avut o viata scurta, revista a avut o mare
influenta in epoca.
De exemplu, spiritul Daciei Literare se regaseste integral
in revista “Propasirea” editata, avand ca principal animator
pe Mihail Kogalniceanu.
Revista are o importanta covarsitoare pentru literatura
romana a secolului al XIX lea.Consider ca, printre articolul
“Introductie”, Mihail Kogalniceanu a trasat limpede, idei
directoare pentru scriitorii epocii.
Mai intai trebuie precizat contextul literar care l-a
determinat pe Kogalniceanu sa descurajeze o maniera
literara care distrage originalitatea, este vorba despre
indemnul lui Heliade Radulescu: “Scrieti baieti, numai sa
scrieti cu efecte nefericite in literatura romana”.Polenizand
cu literatura de atunci bazata pe traduceri si imitatii dupa
modele straine, Kogalniceanu condamna ferm, mania
imitatiilor si a traducerilor pentru ca aceasta ucide
originalitatea.De exemplu, el spune: “dorul imitatiei s-a
facut la noi o manie primejdioasa pentru ca omoara in noi
duhul national”
Pe de alta parte, el stabileste felul criticii pe care o va
practica: o critica obiectiva.In plus, recomanda posibile
surse de inspiratie, in maniera romantic, pentru scriitori
romani.Desi a avut doar 3 aparitii, spiritul “Daciei Literare”
se regaseste in alte reviste ale epocii, dar si in operele
scriitorilor pasoptisti.De exemplu, in spiritual impus de
“Dacia Literara” vor cultiva izvorul istoric:Costache
Negruzzi “Alexandru Lapusneanul”, Nicolae Balcescu,
Dimitrie Bolintineanu, Grigore Alexandrescu, Vasile
Alecsandri-scriitorul cel mai cunoscut al epocii, se inspira
din natura in pasteluri, dar surprinde multe dintre
deficientele unei societati in plina transformare in
comediile din ciclul “Chiritelor”.
In concluzie, progresul romantismului romanesc a fost
marcat de Kogalniceanu prin manifestul literar
“Introductie”, in care pledeaza pentru realizarea unei
literature originale, renuntarea la imitatie, la traduceri si
realizarea unei critici obiective bazate pe criterii estetice