Prima jumatate a secolului al XIX-lea este, poate, cea mai agitate si bogata perioada de transformari sociale si culturale, culminand

cu evenimentele Revolutiei de la 1848, prin care lupta pentru emancipare sociala si nationala a centrat cele trei provincii romanesti. Etapa cuprinsa intre anii 1830-1860 a avut loc o activitate culturala si o intensificare a ideii de unire a tarilor romane, este cunoscuta in literature romana sub denumirea de perioada pasoptista. Perioada pasoptista a fost reprezentata in literatura prin scriitori apartinand celor trei provincii romanesti: Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, in Moldova; Ion Heliade Radulescu, Grigore Alexandrescu, Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Dimitrie Bolintineanu in Tara Romaneasca; George Baritiu, Andrei Mureseanu in Transilvania. In aceasta epoca de avant al culturii, literature romana a cunoscut o dezvoltare deosebita prin constructia unor scriitori care au pretuit frumusetile patriei si folclorului. In operele lor au impletit romantismul si clasicismul, in spiritual marilor valori ale literaturii universale. Romantismul este un curent literar aparut in a doua jumatate a secolului XVIII, intai in Anglia, de unde s-a extins in Germania si Franta, apoi in intreaga Europa. In literature romana se pot identifica trei etape ale romantismului: preromantismul, romantismul si postromantismul. Romantismul romanesc a fost precedat de o formula literara de tranzitie de la iluminism spre romantism, numita preromantism, reprezentat de Vasile Carlova, Ion Heliade Radulescu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alexandri, scriitori si sub numele pasoptisti. Post romantismul (Prelungirea romantismului si clasicismului) sa manifestat prin imbinarea elementelor romantice cu trasaturi simboliste sau samanatoriste, perioada reprezentata de G.Cosbuc, Al.Macedonski, Octavian Goga. Trasaturile romantismului sunt urmatoarele: exprimarea exagerata a unor sentimente puternice sau idei, personaje exceptionale puse sa actionele in imprejurari exceptionale, cultivarea specificului national, inspiratia din istorie, folclor si natura. Modalitatea stilistica specifica este antiteza. Motive si teme romantice: luna, noaptea, izvorul, stelele, cosmosul, universal, ingerul, demonul, codrul, visul, fantomele, ruinele. Reprezentanti ai acestui curent sunt: Mihai Eminescu, Mihail Kogalniceanu, Grigore Alexandrescu. Clasicismul este un current cultural aparut in secolul XVII in Franta si se caracterizeaza prin: plasarea riguroasa a actiunii in timp si spatiu, tipurile de personaje: femeia casnica, supusa barbatului, avarul,tiranul, generozitatea, respectarea datinilor si a traditiilor, constructia operei pe capitole desfasurate in ordine cronologica, caracterul moralizator al operei.

Reprezentanti ai acestui current sunt: Ioan Slavici, Miron Costin, Dimitrie Cantemir. Presa de la jumatatea secolului al XIX-lea s-a manifestat printr-o ampla activitate publicistica. Primeleziare aparute au fost: la Bucuresti Curierul romanesc, sub conducerea lui Ion Heliade Radulescu; la Iasi Albina romaneasca din initiva lui Grigore Asachi; la Brasov Gazeta de Transilvania sub conducerea lui George Baritiu. La 30 ianuarie 1840 ia fiinta la Iasi revista Dacia literara, din initiative si sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu fiind intaia revista de literature organizata. In primul numar al revistei, Mihail Kogalniceanu, in varsta de numai 23 de ani, publica articolul program sub titlul Introductie, in care evidentiaza principalele idei care vor sta la baza crearii si orientarii literaturii romanesti si care este considerat primul manifest al romantismului romanesc. Structura revistei: prima parte cuprinde compuneri ale scriitorilor colaboratori, a doua parte va analiza articole din alte publicatii, a treia parte se va ocupa de critica operelor noua aparute, iar ultima parte avand ca titlu special Telegraful Daciei va contine informatii despre carti in curs de aparitie, despre evenimente culturale sau despre scriitori, adica tot ce poate fi vrednic de insemnat pentru publicul roman Articolul program intitulat Introductie incepe cu scurte referiri la publicatiile vremii, care inafara de politica, de stiri administrative si de cateva stiri locale, cu contin nimic despre literature. De aceea, Kogalniceanu s-a gandit ca este momentul sa publice cele mai bune scrieri originale. In acest sens pune la dispozitie paginile revistei Dacia literara tuturor scriitorilor din cele trei provincii romanesti. Kogalniceanu asigura scriitorii ca operele originale vor beneficia de o critica obiectiva vom critica cartea, iar nu persoana. Kogalniceanu condamna deprinderea de a imita literature straine, fara nicio legatura spirituala cu specific romanesc, iar traducerile unor opera de valoare din literature universala nu fac o literatura. Numele revistei este ales semnificativ, pentru a exprima unitatea de neam si tara, Dacia, idealul de unire a romanilor fiind sugerat destul de transparent. Mihail Kogalniceanu are conceptii iluministe ramanand, de altfel, celebra fraza prin care indeamna pe toti romaniii sa-si cunoasca originile si identitatea spirituala prin introducerea catre trecutul istoric al neamului din care provin Intrebati dar istoria, si veti sti ce suntem, de unde venim si unde mergem. In acest scop tipareste Letopisetele Tarii Moldovei ale cronicarilor Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce. Acestea au constituit principalele surse de inspiratie pentru scriitorii epocii, ca Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Grigore Alexandrescu, Al.Odobescu. In primele pagini ale revistei au aparut scrieri valoroase si au publicat scriitori ce vor intra in patrimonial literaturii romane. In numarul 1 al revistei a aparut prima nuvela istorica Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi. De-a lungul timpului au aparut doar trei numere ale revistei deoarece a fost interzisa de Sturza. Curentul national-popular Dacia literara reuneste cele mai stralucite personalitati literare ale epocii, care vor determina dezvoltarea ulterioara a literaturii romane.