Anul I C

VITAMINELE HIDROSOLUBILE

Cand rostesc cuvantul „vitamina", cei mai multi dintre noi se gandesc imediat la pilule
si de aici ia nastere, in mod automat, confuzia cu drogurile si medicamentele. Or, in ciuda
faptului ca vitaminele pot suplini adesea atat rolul medicamentelor cat si pe cel al drogurilor,
ele nu sunt nici una, nici alta.
Vitaminele sunt substante chimice, organice necesare in cantitati mici pentru ca
organismul sa fie sanatos. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre organism, deci
ele trebuie obtinute din alimentatie. Ele sunt aduse din exterior si nu constituie pentru
organism sursa energetica sau plastica, dar sunt absolut indispensabile pentru functionarea
normala a organismului. Din acest motiv, organismul are nevoie de un aport zilnic de
vitamine (cateva mg/zi) asigurat de ratia alimentara. Lipsa unor vitamine din alimentatie duce
la declansarea unor stari patologice specifice, numite avitaminoze, care, daca nu sunt de lunga
durata, pot fi indepartate prin administrarea de vitamine. Antivitaminele sunt substante cu
structura chimica asemanatoare cu a vitaminelor, dar cu actiune antagonista, deoarece avand
structura asemanatoare cu vitaminele adevarate, pot intra in competitie cu acestea din urma.
Vitaminele au structuri chimice foarte variate. Din aceasta cauza, ele se clasifica
datorita unei insusiri fizice si anume, solubilitatea. Astfel, avem:
 vitamine liposolubile (solubile in grasimi) – A, D, E, K
 vitamine hidrosolubile (solubile in apa) – B1, B2 B6, PP, biotina, acidul
pantotenic, acidul folic, B12, vitamina C.

Vitaminele hidrosolubile
Vitaminele hidrosolubile apartin complexului vitaminic B (B1, B2, B6, B12, PP, acid
pantotenic, acid folic) si vitamina C. Fiind solubile in apa nu se acumuleaza in organism in
concentratii toxice si se elimina in principal pe cale renala. Vitaminele hidrosolubile
indeplinesc in general rolul de coenzime.
Vitamina B1 (tiamina, aneurina, vitamina anti beri-beri, vitamina antinevritica) ajuta
la transformarea glucidelor si grasimilor in energie, are valoare in transmiterea influxului
nervos,  ajuta la formarea sangelui, la metabolismul
carbohidratilor si la producerea acidului clorhidric, important
pentru o digestie corecta, ajuta la prevenirea raului de mare sau
de avion., diminueaza durerile de dinti postoperatorii si este
adjuvant in tratamentul zonei zoster.
Deficitul de vitamina B1 se manifesta prin: sensibilitate
musculara, lipsa poftei de mancare (anorexie), dureri oculare,
iritabilitate, scaderea concentratiei, furnicaturi in membre, memorie deficitara, tahicardie,
dureri gastrice, senzatie de oboseala imediat dupa trezirea de dimineata, sange in urina,
constipatie. Inamicii vitaminei B sunt: prelucrarea termica a alimentelor, cofeina, alcoolul,
apa, estrogenii, aerul, antacizii si sulfamidele.
Excesul de vitamina B1 – nu se cunosc efectele secundare in caz de supradozaj.
Totusi, administrarea unor doze mari de tiamina poate determina manifestari de natura
alergica, in special in cazul administrarii injectabile la persoanele cu istoric alergic.
Doza zilnica recomandata de vitamina B1 este de la 0,4 la 1,2 miligrame pe zi pentru
copii, de 1,3 miligrame pentru adolescenti si pentru femei, si de 1,5 miligrame pentru barbati;
ele sunt mai ridicate in caz de sarcina, de alaptare si, de asemenea, in caz de alcoolism cronic
(deoarece atunci, necesitatile cresc in timp ce aporturile alimentare sunt adesea insuficiente).
Cele mai bune surse naturale de vitamina B1 sunt: drojdia de bere, carnea de porc,
ficatul de vita, cerealele integrale, orezul brun nedecorticat, semintele de floarea-soarelui,
legumele uscate, fructele in coaja lemnoasa si cartofii.
Vitamina B2 (riboflavina) este esentiala in
producerea de energie, participa la degradarea
proteinelor, glucidelor si grasimilor. Indicata in
alaptare. Este indicata in diverse afectiuni oculare ,
anemii, tulburari de absorbtie a fierului, imbunatateste
starea de sanatate a pielii, parului si unghiilor, mareste
acuitatea vizuala si inlaturi oboseala ochilor.
Deficitul de vitamina B2 se manifesta prin arsura si senzatie de mancarime in jurul
ochilor, cataracta, fotosensibilitate, par gras, lipsit de luciu, unghii casante, buze crapate,
scaderea rezistentei la efort si la infectii, retard de crestere, dermatite si inflamatii ale limbii.
Aceasta vitamina este rezistenta la caldura, dar foarte sensibila la lumina si la pH-ul alcalin;
ea poate disparea partial in apa de fierbere a alimentelor.
Excesul de vitamina B2 – ca urmare a lipsei de efecte adverse, nu a fost inca stabilita o
doza maxima admisa. Deseori, un exces de vitamina B2 este eliminat prin urina sau se
manifesta prin reactii alergice minore, sensibilitate la razele solare.
Doza zilnica recomandata de vitamina B2 este de 0,6 pana la 1,4 miligrame pe zi
pentru copii, de 1,5 miligrame pentru femei si adolescenti, si de 1,8 miligrame pentru barbati
si pentru femeile gravide sau care alapteaza..
Cele mai bune surse naturale de vitamina B2 sunt: carnea de pui, in special organele
precum ficatul, rinichii sau inima, lactatele, ouale, pestele, legumele cu frunze verzi,
migdalele, ciupercile, soia si drojdia de bere.
Vitamina B6 (piridoxina, adermina, factor antidermatitic) are un rol important in
formarea hemoglobinei, are influenta benefica asupra pielii si in procesul de crestere,
amelioreaza simptomele sindromului premenstrual. Se
elimina prin procesul de excretie in rastimp de opt ore de la
administrare.
Deficitul de vitamina B6 se manifesta prin: slabiciune
musculara, anemie, insomnie, caderea parului, oboseala, piele
uscata., pierdere in greutate, tulburari neurologice, inflamatii
ale limbii.
 Excesul de vitamina B6 este extrem de rar, insa poate aparea in cazul administrarii
unor doze ridicate (peste 500 mg), pe o perioada indelungata de timp, caz in care persoana se
poate confrunta cu fotosensibilitate, arsuri stomacale, greata, tulburari sensitive si motorii.
Doza zilnica recomandata de vitamina B6  pentru adulti este de 1,6 — 2,0 mg, cu o
crestere de pana la 2,2 mg in cursul sarcinii si 2,1 miligrame in perioada alaptarii.
Cele mai bune surse naturale de vitamina B6 sunt: drojdia de bere, cerealele integrale,
bananele, somonul, spanacul, galbenusul de ou crud, semintele de floarea-soarelui, avocado.
Vitamina B7 (biotina, vitamina H) este esentiala pentru
metabolismul lipidelor si proteinelor, regleaza glicemia, inatreste unghiile
si parul, atenueaza durerile musculare. Poate fi folosita in tratamentul
alcoolismului, in hipercolesterolemie, ateroscleroza, hipertensiune
arteriala, ciroza hepatica, ulcer gastric, angina pectorala, diabet zaharat.
Deficitul de vitamina B7 se manifesta prin: oboseala, anorexie,
greata, anemie, alopecie, dermatita seboreica, piele prea uscata sau prea
grasa, culoare cenusie a mucoasei bucale si faringiene, mialgie,
hiperestezie, conjunctivita, stari depresive, convulsii. Apa, sulfamidele,
estrogenii, tehnicile de prelucrare a alimentelor si alcoolul impiedica absorbtia corecta a
vitaminelor.
Excesul de vitamina B7 nu are efecte negative asupra organismului deoarece, chiar si
in cantitati mari, aceasta este solubila in apa, deci excesul este eliminat prin intermediul urinei
sau al transpiratiei. Insa, rareori pot aparea dermatite si reactii alergice.
Doza zilnica recomandata de vitamina B7 este de 30 mg pentru adultii sanatosi si
femeile gravide si aproximativ 35 mg pentru femeile care alapteaza.
Cele mai bune surse naturale de vitamina B7 se gasesc in: carne de pasare, in special
in organe, lactate, peste, fructe proaspete si uscate, oleaginoase, legume, ovaz.
Vitamina B3 (niacina, factorul pelagro-preventiv, vitamina PP) sustine procesele
genetice in celulele organismului si ajuta la procesarea
grasimilor din corp. Este o vitamina esentiala in sinteza
hormonilor sexuali, cortizonului, insulinei si tiroxinei.
Deficitul de vitamina B3 se manifesta prin lipsa poftei de
mancare, infectii la nivelul pielii, slabiciune musculara si
tulburari digetive, iar in cazurile de deficienta severa de niacina se
poate instala pelagra, boala care se caracterizeaza prin leziuni
dermatologice majore, amnezie, depresie, anxietate, stari delirante sau chiar deces daca
afectiunea ramane netratata.
Excesul de vitamina B3 (peste 100 mg) se poate manifesta prin reactii alergice la
nivelul pielii, afectiuni hepatice, ulcer peptic si intoleranta la glucoza.
Doza zilnica recomandata de vitamina B3 este de 2 mg pentru copii intre 0-6 luni, 4
mg pentru copii intre 6-12 luni, 6 mg pentru copii intre 1-3 ani, 8 mg pentru copii intre 4-8
ani, 12 mg pentru baietii intre 9-13 ani si 16 mg pentru baietii peste 14 ani, 12 mg pentru
fetele intre 9-13 ani si 14 mg pentru fetele peste 14 ani, 18 mg pentru femeile insarcinate si 17
mg pentru femeile care alapteaza.
 Cele mai bune surse de vitamina B3 sunt: pestele
(ton si somon), carnea de pui sau curcan, organele de vita,
lactatele sparanghelul, avocado, broccoli, spanac, nuci,
cereale integrale, ciuperci, drojdie de bere.
Vitamina B5 (acidul pantotenic) ajuta in procesul de
formare a celulelor, mentine rata normala de crestere si
contribuie la dezvoltarea sistemului nervos central. Detine
un rol vital in functionareai normala a glandelor
suprarenale. Esential pentru conversia energetica a
lipidelor si glucidelor. educe efectele toxice si reactiile adverse
cauzate de un numar mare de antibiotice. Ajuta la vindecarea ranilor.
Deficitul de vitamina B5 se manifesta rareori, deoarece aceasta vitamina se regaseste
in multe alimente, insa atunci cand nu exista un aport suficient, pot exista simptome precum
starile de oboseala, insomnia, caderea parului, greata, contractii musculare, depresie, dureri de
cap, hipoglicemie, ulcer duodenal, tulburari sangvine si dermatologice. Caldura, tehnicile de
prelucrare alimentara, conservarea, cofeina, sulfamidele, somniferele, estrogenii, alcoolul
reduc absorbtia vitaminei B5.
Excesul de vitamina B5 ar putea duce la aparitia diareei, sensibilitate dentara si risc
crescut de sangerare.
Doza zilnica recomandata de vitamina B5 este de 3 pana la 8 miligrame pe zi pentru
copii, de 10 miligrame pentru adolescenti si pentru adulti.
Cele mai bune surse de vitamina B5 sunt: drojdia de bere, ficat, alone, ciuperci, ovaz,
germeni de grau, broccoli, orez brun, ardei iuti, avocado,
conopida.
Vitamina B12 (cobalamina, ciancobalamina, factor
antipernicios, factor extrinsec Castle) contribuie la formarea si
regenerarea celulelor rosii ale sangelui, deci previne anemia.
Stimuleaza cresterea si mareste pofta de mancare la copii. Are
proprietati energizante. Mentine starea de sanatate a sistemului nervos. Ajuta la utilizarea
eficienta a carbohidratilor, grasimilor si proteinelor. Diminueaza iritabilitatea. Este singura
vitamina care contine elemente minerale esentiale.
Deficienta de vitamina B12 se manifesta prin constipatie, pierderi de memorie,
dificultati in mersul pe jos sau cand faci miscare, anemie, tulburari ale starii de spirit,
amorteala, inflamarea limbii, dezorientare, deteriorarea tecii de mielina si dementa. Nu se
asimileaza bine in stomac; pentru a fi eficienta, trebuie combinata cu calciu.
Nu s-au semnalat efecte toxice ale vitaminei B12, nici in cazuri de supradozaje.
Doza zilnica necesara pentru adulti este de 2 mcg, 2,2 mcg pentru femeile gravide si
2,6 mcg pentru mamele care alapteaza.
Surse naturale: ficat, carne de vita, de porc, oua, lapte, branza si rinichi.
Vitamina B9 (acidul pteroilglutamic, vitamina M, factorul U, factorul R, coenzima C,
acid folic) are un rol important in cresterea si regenerarea celulelor, joaca un rol decisiv in
dezvoltarea sistemului nervos si osos al fatului, imbunatateste fertilitatea atat in cazul femeilor
cat si al barbatilor, ofera protectie impotriva parazitilor intestinali si a toxinelor alimentare,
confera pielii un aspect sanatos si are efect analgezic.
 Deficitul de acid folic se manifesta prin scaderi in greutate, tulburari digestive,
inflamatii in corp, palpitatii, gingivita, dureri de cap, schimbari bruste de dispozitie, oboseala,
eczeme si paloare.
Excesul de vitamina B9 pe termen lung poate duce la reducerea capacitatii
organismului de a absorbi unele minerale si poate agrava afectiunile colonului.
Doza zilnica recomandata de acid folic difera in functie de varsta sau de starea
fiziologica a organismului. Astfel, la copiii sub un an se recomanda administrarea acidului
folic in doze de 0,065 - 0,08 mg, iar intre 1 an si 10 ani dozele recomandate sunt de 0,15 - 0,2
mg. La adulti, dozele cresc pana la 0,3 - 0,4 mg, iar in perioada de sarcina si apoi alaptare se
pot administra doze de 0,5 - 0,6 mg de acid folic.
Cele mai bune surse naturale de acid folic sunt: legumele cu frunze verzi, fasole,
mazare, linte, galbenus de ou, drojdie de bere, lactate si branzeturi fermentate, cereale,
seminte, carne de pasare si organe, fructe in coaja lemnoasa, citrice, banane.
Vitamina C (acidul ascorbic, factor antiscorbutic) indeplineste un rol primordial in
formarea colagenului — factor esential in cresterea si refacerea celulelor tesuturilor, a
gingiilor, vaselor sangvine, oaselor si dintilor. Ajuta la absorbtia fierului in organism. Se
recomanda in tratamentul preventiv al mortii subite la nou-nascuti.
Deficitul de vitamina C se manifesta prin sangerarea gingiilor,
predispozitia la viroze si infectii, lipsa apetitului, depresie, tulburari
digestive, schimbari bruste de dispozitie, cicatrizarea lenta a ranilor, lipsa
de energie.
Excesul de vitamina C poate duce rareori la aparitia pietrelor la
rinichi, greata, ameteala si perturbari in capacitatea organismului de
aparare impotriva radicalilor liberi. Uneori, doze zilnice care depasesc 10 g pot declansa
efecte secundare neplacute cum ar fi diaree, urinare excesiva si eruptii cutanate. Vitamina C
este contraindicata bolnavilor de cancer supusi chimioterapiei sau tratamentelor cu radiatii.
Doza zilnica recomandata de vitamina C este de 60 - 100mg in cazul adultilor si 35 –
65 mg pentru copiii pana in 14 ani. In cazul fumatorilor, este recomandat un aport de
minimum 120 mg pe zi, deoarece fumatul si expunerea la fumul de tigara cres riscul de deficit
de vitamina C.
Cele mai bogate surse naturale de vitamina C sunt: ardeiul gras, patrunjelul, broccoli,
conopida, capsunile, rosiile, cartofii, varza de Bruxelles, citricele (portocale, lamai, lime,
grepfrut, pomelo).
Vitamina C este eliminata din organism in rastimp de doua- trei ore de la administrare.
Vitamina C naturala, extrasa din fructele de macese, contine bioflavonoide, adica
intregul complex C care este, de departe, cel mai eficient.