5

10
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
13
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
ELEMENTE CARACTERISTICI
GRUPA SUBGRUPA
PATRIMONIALE (EXTRAS)
1. 2. 3. 4.
Sunt reprezentate de datoriile care:
I. Datorii 1. Datorii pe a) nu se aşteaptă să fie scontate (achitate) în
termen lung actul normal al ciclului de exploatare al persoa-
nei juridice;
b) sunt exigibile într-un termen mai mare de
12 luni de la data bilanţului.
1.1. Împrumuturi din Obligaţiunile sunt contracte între emitent
emisiuni de obliga- (debitor) şi cumpărător (creditor(i)) care cu-
ţiuni prind:
- valoarea împrumutului acordat;
- rata dobânzii (de regulă fixă);
- scadenţa;
- clauze de răscumpărare şi de restituire îna-
inte de scadenţă;
- garanţii.
Obligaţiunile sunt titluri de valoare deoarece
pot fi tranzacţionate pe piaţa de capital. Dacă
împrumutul are o scadenţă mai mare de 5 ani
sunt denumite şi „bonduri”, dacă scadenţa este
sub 5 ani sunt denumite „bonuri” sau „bilete”.
Obligaţiunile se pot emite la valoarea
nominală sau cu discont.
1.2. Sume datorate Sunt reprezentate de creditele bancare pe
instituţiilor de credit termen lung.
Sunt reprezentate de avansurile încasate de la
clienţi în vederea livrării unor bunuri, prestării
1.3. Avansuri
unor servicii sau executării unor lucrări. Aceste
încasate în contul
avansuri sau aconturi primite de la clienţi sunt
comenzilor
reflectate în contul „clienţi-creditori” sub forma
unei obligaţii.
Sunt reprezentate de datoriile unei entităţi faţă
1.4. Datorii de furnizorii săi pentru bunurile livrate, lucrările
comerciale executate şi serviciile prestate de către aceştia
şi încă neplătite.
Sunt reprezentate de obligaţiile de plată faţă
de furnizori pe baza unor efecte comerciale
cum sunt biletele la ordin, cambiile etc. În
1.5. Efecte
schimbul bunurilor sau serviciilor primite,
comerciale de plătit
cumpărătorul remite furnizorului un efect
comercial prin care se obligă să facă plata la o
anumită dată în viitor.
Sunt reprezentate de datoriile entităţii faţă de
1.6. Sume datorate alte persoane juridice care deţin participaţii în
entităţilor afiliate capitalul social a acesteia. Sunt denumite şi
„credite subordonate”.
GRUPA SUBGRUPA
1. 2. 3. 4.
În cadrul său sunt cuprinse şi alte datorii
rezultate în urma diferitelor tranzacţii între
unităţile care aparţin aceluiaşi grup, precum şi
vărsămintele de efectuat pentru acţiunile
deţinute la entităţile afiliate.
1.7. Sume datorate Reflectă datoriile entităţii către societăţile care
entităţilor de care deţin (în entitate) interese de participare. De
compania este asemenea reflectă alte datorii către societăţile
legată în virtutea care deţin interese de participare cum sunt
intereselor de vărsămintele de efectuat şi alte decontări care
participare privesc interesele de participare.
În cadrul acestui post bilanţier sunt incluse
datoriile:
- faţă de personal;
1.8. Alte datorii, - faţă de asigurările şi protecţia socială;
inclusiv datoriile - faţă de bugetul statului şi bugetele locale;
fiscale, pentru - faţă de fondurile speciale;
asigurările sociale şi - faţă de acţionari sau asociaţi;
alţi creditori. - faţă de alte unităţi din operaţiuni în par-
ticipaţie;
- faţă de alţi creditori;
- din operaţiuni în curs de clarificare.
Sunt reprezentate de acele datorii care:
2. Datorii pe a) se aşteaptă să fie decontate în cursul
termen scurt normal a al actului de exploatare al entităţii;
b) sunt exigibile în termen de 12 luni de la
data întocmirii bilanţului.
Reflectă împrumuturile din emisiuni de
2.1. Împrumuturi din obligaţiuni care la data bilanţului sunt scadente
emisiuni de obliga- într-o perioadă de sub un an.
ţiuni
Sunt reprezentate de creditele bancare pe

termen scurt (credite de trezorerie).
2.2. Sume datorate
instituţiilor de credit
Sunt reprezentate de avansurile încasate de la

clienţi în vederea livrării unor bunuri, prestării
2.3. Avansuri
unor servicii sau executării unor lucrări. Aceste
încasate în contul
avansuri sau aconturi primite de la clienţi sunt
comenzilor
reflectate în contul „clienţi-creditori” sub forma
unei obligaţii.
GRUPA SUBGRUPA
1. 2. 3. 4.
Sunt reprezentate de datoriile unei entităţi faţă
2.4. Datorii de furnizorii săi pentru bunurile livrate, lucrările
comerciale executate şi serviciile prestate de către aceştia
şi încă neplătite.
Sunt reprezentate de obligaţiile de plată faţă
2.5. Efecte de furnizori pe baza unor efecte comerciale
comerciale de plătit cum sunt biletele la ordin, cambiile etc. În
schimbul bunurilor sau serviciilor primite,
cumpărătorul remite furnizorului un efect
comercial prin care se obligă să facă plata la o
anumită dată în viitor.
2.6. Sume datorate Sunt reprezentate de datoriile entităţii faţă de
entităţilor afiliate alte persoane juridice care deţin participaţii în
capitalul social a acesteia. Sunt denumite şi
„credite subordonate”.
Acest post bilanţier reflectă şi alte datorii
rezultate în urma diferitelor tranzacţii între
unităţile care aparţin aceluiaşi grup, precum şi
vărsămintele de efectuat pentru acţiunile
deţinute la entităţile afiliate
2.7. Sume datorate Reflectă datoriile entităţii către societăţile care
entităţilor de care deţin (în entitate) interese de participare. De
compania este asemenea reflectă alte datorii către societăţile
legată în virtutea care deţin interese de participare cum sunt
intereselor de vărsămintele de efectuat şi alte decontări care
participare privesc interesele de participare.
În cadrul acestui post bilanţier sunt incluse
2.8. Alte datorii, datoriile:
inclusiv datoriile - faţă de personal;
fiscale, pentru - faţă de asigurările şi protecţia socială;
asigurările sociale şi - faţă de bugetul statului şi bugetele locale;
alţi creditori. - faţă de fondurile speciale;
- faţă de acţionari sau asociaţi;
- faţă de alte unităţi din operaţiuni în par-
ticipaţie;
- faţă de alţi creditori;
- din operaţiuni în curs de clarificare;
- reprezentând vărsămintele de efectuat pen-
tru investiţiile financiare pe termen scurt;
- reprezentând creditele bancare pe termen
scurt (creditele de trezorerie).
Se constituie tot pe seama cheltuielilor, la
II. sfârşitul exerciţiilor când se constată
Provizioane probabilitatea producerii unor pierderi sau
pentru riscuri cheltuieli. În exerciţiile financiare următoare,
şi cheltuieli indiferent dacă s-a realizat sau nu riscul sau
GRUPA SUBGRUPA
1. 2. 3. 4.
dacă cheltuiala a devenit exigibilă, aceste
provizioane se anulează prin reluarea lor la
venituri.
Aceste provizioane sunt impuse de
necesitatea aplicării principiului prudenţei în
contabilitate. În exerciţiul în care se constituie
aceste provizioane, se măresc cheltuielile, iar
în exerciţiul următor când are loc o anulare a
lor se măresc veniturile, ceea ce determină o
decalare în timp a impozitului pe profit şi a
dividendelor.
Standardul Internaţional de Contabilitate IAS
37 „Provizioane, datorii şi active contingente”
defineşte provizioanele ca fiind datorii incerte
din punct de vedere al exigibilităţii sau valorii.
Un provizion se reflectă în contabilitate numai
în momentul în care:
a. întreprinderea are o obligaţie curentă
generată de evenimentele anterioare;
b. există o mare probabilitate ca o ieşire de
resurse să fie necesară pentru stingerea
datoriei respective;
c. obligaţia respectivă poate fi estimată
suficient de credibil.
Din categoria provizioanelor fac parte:
a.provizioanele pentru pensii;
b.provizioanele pentru impozite;
c. alte provizioane (pentru restructurare,
garanţii acordate clienţilor, litigii, dezafectarea
imobilizărilor corporale etc.).
Sunt reprezentate de veniturile recunoscute
III. Venituri în 1. Venituri în (constatate) în exerciţiul curent dar care se
avans avans referă la exerciţiul viitor. În exerciţiul curent
aceste venituri în avans se stochează în
pasivul bilanţului iar în exerciţiul următor ele se
includ eşalonat în rezultatul exerciţiului.
2. Subvenţii Sunt reprezentate de valoarea subvenţiilor şi a
pentru imobilizărilor primite cu titlu gratuit.
investiţii Pe măsura amortizării lor aceste subvenţii
sunt trecute la venituri.
14
Activ Bilanţ Pasiv

Capitaluri proprii
Active
Datorii
14
Activ Bilanţ Pasiv
A-D Cp
A
D D
OBSERVAŢIE: Din reprezentarea grafică anterioară se observă că:

a) pentru activele pe care entitatea le deţine aceasta are datorii faţă de
acţionari, asociaţi şi faţă de terţi, de valoare egală;
b) dacă entitatea şi-ar achita datoriile faţă de terţi ar trebui să se
dispenseze de active de valoare egală cu aceasta, generic spus D;
c) capitalurile proprii sunt activele care rămân după deducerea tuturor
datoriilor către terţi şi revin acţionarilor sau asociaţiilor, după caz, a căror valoare este dată
de relaţia: (Cp = A –D).
GRUPA SUBGRUPA
1. 2. 3. 4.
I. Capitaluri Reprezintă dreptul proprietarilor asupra activelor
proprii firmei după deducerea tuturor datoriilor acesteia.
1. Capitaluri Reprezintă dreptul nominal al proprietarilor asupra
proprii nomi- bunurilor economice aflate în patrimoniul entităţii
nalizate economice.
1.1. Capital Reflectă partea de capital care a fost subscrisă
subscris de către asociaţi sau acţionari, dar nu a fost pusă
nevărsat încă la dispoziţia societăţii comerciale.
1.2. Capital Reflectă partea din capitalul subscris care a fost
subscris vărsat pusă la dispoziţia societăţii comerciale.
Este un caz atipic al capitalurilor proprii
1.3. Patrimoniul nominalizate, reprezentat de dreptul la proprietate
regiilor al statului asupra bunurilor aflate în administrarea
autonome regiilor autonome. Se compune din:
a) patrimoniul propriu al regiei, format din bunurile
care la data înfiinţării regiei trec efectiv în
patrimoniul acesteia;
b) patrimoniul public, constituit din bunurile aflate
în proprietate publică, dar în administrarea regiei.
De exemplu, bogăţii ale solului şi subsolului, spaţiul
aerian, căi de comunicaţie etc.
2. Capitaluri Reprezintă drepturi nenominale ale asociaţilor sau
proprii neno- acţionarilor firmei asupra bunurilor economice
minalizate aflate în patrimoniul acesteia.
Sunt generate de operaţiunile de creştere a
2.1. Prime capitalului prin noi aporturi, emisiuni de acţiuni sau
legate de capital prin fuziuni. Cuprind:
a) primele de emisiune. Apar în cazul emisiunilor
de noi pachete de acţiuni, fiind reprezentate de
diferenţa dintre preţul de emisiune (vânzare) mai
mare şi valoarea nominală, mai mică;
b) primele de fuziune. Apar în cazul fuzionării
societăţilor, operaţiune care presupune emisiunea
de noi acţiuni. Sunt egale cu diferenţa dintre valoa-
rea matematică a acţiunilor şi valoarea nominală a
acestora;
c) primele de aport. Apar în cazul creşterii
capitalului social prin aport în natură. Se determină
după evaluarea acestui aport şi calculul numărului
de acţiuni noi care trebuie emise ca diferenţă între
valoarea matematică contabilă a acţiunilor şi
valoarea lor nominală.
GRUPA SUBGRUPA
1. 2. 3. 4.
Reprezintă contrapartida plusului de valoare creat
2.2. Rezerve prin reevaluarea imobilizărilor când are loc o
din reevaluare creştere a valorii activelor imobilizate şi ca urmare
şi o creştere a capitalurilor proprii. Pot fi utilizate în
condiţii stabilite de lege pentru majorarea ca-
pitalului social sau pot fi transformate în rezerve.
Nu pot fi utilizate direct pentru acoperirea
pierderilor şi nu pot face obiectul distribuirii de
dividende.
Se constituie pe seama acumulării profitului din
2.3. Rezervele exerciţiile financiare precedente sau din alte
de capital elemente ale situaţiei nete, precum diferenţele din
reevaluare şi primele legate de capital. Se compun
din:
a) rezerve legale – impuse de legislaţia unor
ţări în vederea asigurării autofinanţării continue a
societăţilor comerciale, evitându-se în acelaşi timp
tendinţa unor asociaţi sau acţionari de a-şi însuşi
întreaga masă a profitului sub formă de dividende.
Conform legislaţiei în vigoare este obligatorie
constituirea lor în procent de 5% din profitul brut
anual, până se ajunge la 20% din capitalul social.
Rolul lor este de a proteja capitalul întreprinderii
în situaţia în care în unele exerciţii financiare se
vor înregistra pierderi;
b) rezerve statutare sau contractuare – se
constituie şi se utilizează în condiţiile prevăzute de
statutul societăţii comerciale din profitul net al
acesteia;
c) rezerve reprezentând surplusul realizat din
rezervele de reevaluare. Reprezintă surplusul din
reevaluare, inclus în rezerva de reevaluare şi
transferat direct în rezerve atunci când acesta
reprezintă un câştig efectiv realizat.
Câştigul este realizat în următoarele situaţii:
a) la scoaterea din evidenţă a activului, cel mai
frecvent;
b) pe măsura folosirii şi amortizării activului în
cadrul entităţii.
d) alte rezerve – pot fi destinate finanţării unor
investiţii, distribuiri de dividende în exerciţiile
încheiate cu pierderi, răscumpărării propriilor acţi-
uni în vederea anulării lor etc.
GRUPA SUBGRUPA
1. 2. 3. 4.
Îmbracă forma profitului nerepartizat, respectiv a
2.4. Rezultatul pierderii neacoperite, fiind reprezentat de partea
reportat din rezultatele exerciţiilor financiare precedente
care nu a fost încă repartizată prin hotărârea AGA.
Profitul din exerciţiile precedente urmează să fie
repartizat pe destinaţii, iar pierderea urmează să fie
acoperită din rezerve sau alte surse.
Se determină ca diferenţă dintre veniturile şi
2.5. Rezultatul cheltuielile unei unităţi patrimoniale dintr-o
exerciţiului anumită perioadă de timp (exerciţiu) şi se poate
concretiza în:
- profit, când veniturile > cheltuielile, cu semnul
„+”;
- pierdere, când veniturile < cheltuielile, cu
semnul „–„.
OBSERVAŢIE Acţiunile proprii deţinute de către entitate sunt consemnate nu în activ, ci

în categoria capitalurilor proprii, comportându-se ca pasive rectificative.
Ele rectifică prin scădere valoarea capitalurilor proprii de care entitatea
dispune la un moment dat.
AP LI C AŢI A P RA CTI C Ă NR . 13
▪
▪
▪
Activ Bilanţ Pasiv
Capitaluri proprii
Active
Datorii
▪
▪
▪
Activ Bilanţ 1 Pasiv

Capitaluri proprii Cp0 Cp1 =Cp0 + x
Active
A0 +x
A1 = A0 +
D0
x Datorii
D1= D0
+x

Numerar 0+20.000 Capital subscris
Disponibil la bancă 0+30.000 vărsat 0+50.000
Datorii 0
Total activ 50.000 Total pasiv 50.000
A = Cp + D
A + X = Cp + X + D
(0 + 50000) = (0 + 50000) + 0
OBSERVAŢIE: Datoriile rămân nemodificate, ele glisând numai ca reprezentare grafică mai
jos.
▪
▪

Capitaluri proprii
Active
Datorii
-x
+x
OBSERVAŢIE: Imaginaţi-vă activul grafic ca fiind o bucată de stofă din care se taie un
dreptunghi (-x) şi care se coase tot în activ în altă parte (+x). Per ansamblu
suprafaţa (mărimea) stofei este aceeaşi, forma (structura, compoziţia) sa
este modificată după această operaţiune.

Numerar 20.000 Capital subscris
Disponibil la bancă 30.000 vărsat 50.000
-2.000
Materii prime 0+2.000 Datorii 0
A = Cp + D
A + X – X = Cp + D
50000 – 2000 + 2000 = 50000 + 0
▪
▪
Capitaluri proprii Cp3 =Cp2
A2 Active
A3 = A2 + x
Datorii D2
D3= D2 + x
+x +x

Materii prime 2.000 Datorii furnizor 0+5.000

+5.000
A + X = Cp + D + X
50000 + 5000 = 50000 + (0 + 5000)
▪
▪
Capitaluri proprii
A4 = A3 + Active
x A3 D4= D3 + x
Datorii
D3
-x -x

-2.500
Materii prime 7.000 Datorii furnizor 5.000
-2.500
A – X = Cp + D – X
55000 – 2500 = 50000 + (5000 – 2500)
OBSERVAŢIE: Are loc conversia unei datorii faţă de furnizor într-o datorie faţă de bancă. Per
ansamblu, societatea rămâne la fel de datoare, schimbându-se numai
structura datoriilor.
Capitaluri proprii
Active
Datorii
-x
+x

Materii prime 7.000
Datorii furnizor 2.500
-1.250
Datorii bancă 0+1.250
A = Cp + D – X + X
52500 = 50000 + (2500 – 1250 + 1250)
▪
▪
OBSERVAŢIE: În acest caz, capitalurile proprii nominalizate cresc cu valoarea nominală a

părţilor sociale 1000 lei, iar cele proprii nominalizate cu 250 lei, valoarea
primelor de emisiune. Per ansamblu, capitalurile proprii cresc cu 1250 lei.
Capitaluri proprii Cp5

Active Cp6 = Cp5 - x
A6 = A5 + x (Cp) – x (D)
D5
Datorii D6 = D5 - x

Materii prime 7.000 +1.000
Prime de emisiune 0+250
Datorii furnizor 1.250

-1.250
Datorii bancă 1.250
A = (Cp + X) + (D – X)
52500 = (50000 + 1250) + (2500 – 1250)
▪
Capitaluri proprii Cp7= Cp7 - x
Active Cp6
A7 = A6
A6 -x
D6= D6
Datorii
D6
-x
OBSERVAŢIE: Datoriile mu se modifică în urma operaţiunii nr. 7 (D6 = D7).

Disponibil la bancă -25.500 vărsat 51.000
-5.000 -5.000
Materii prime 7.000 Prime de emisiune 250
Datorii bancă 1.250

A – X = Cp – X + D
52500 – 5000 = (51250 – 5000) + 1250
▪
Activ
Pasiv
Capitaluri proprii Cp8 = Cp7- x
Active Cp7
A8 = A7 - x (Cp) + x (D)
D7 D8= D7- x
Datorii

Materii prime 7.000 +1.500
Prime de emisiune 250
Datorii asociat 0+1.500

retras 1.250
Datorii bancă
A = (Cp – X) + (D + X)
47500 = (46250 – 1500) + (1250 + 1500)
▪
▪
Capitaluri proprii
Active
-x
+x
Datorii

Materii prime 7.000 +250
Prime de emisiune 250
-250
Datorii asociat 1.500
retras 1.250
Datorii bancă
A = (Cp + X – X) + D
47500 = (44500 + 250 – 250) + 2

5

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

10

Sunt reprezentate de creditele bancare pe

Sunt reprezentate de avansurile încasate de la

Activ Bilanţ Pasiv

OBSERVAŢIE: Din reprezentarea grafică anterioară se observă că:

OBSERVAŢIE Acţiunile proprii deţinute de către entitate sunt consemnate nu în activ, ci

Activ Bilanţ 1 Pasiv

Activ Bilanţ 1 Pasiv

Total activ 50.000 Total pasiv 50.000

Activ Bilanţ 2 Pasiv

Activ Bilanţ 2 Pasiv

Total activ 50.000 Total pasiv 50.000

50000 – 2000 + 2000 = 50000 + 0

Activ Bilanţ 3 Pasiv

Materii prime 2.000 Datorii furnizor 0+5.000

Total activ 55.000 Total pasiv 55.000

50000 + 5000 = 50000 + (0 + 5000)

Activ Bilanţ 4 Pasiv

Total activ 52.500 Total pasiv 52.500

55000 – 2500 = 50000 + (5000 – 2500)

Activ Bilanţ 5 Pasiv

52500 = 50000 + (2500 – 1250 + 1250)

OBSERVAŢIE: În acest caz, capitalurile proprii nominalizate cresc cu valoarea nominală a

Capitaluri proprii Cp5

Activ Bilanţ 6 Pasiv

Datorii furnizor 1.250

52500 = (50000 + 1250) + (2500 – 1250)

OBSERVAŢIE: Datoriile mu se modifică în urma operaţiunii nr. 7 (D6 = D7).

Activ Bilanţ 7 Pasiv

Datorii bancă 1.250

52500 – 5000 = (51250 – 5000) + 1250

Activ Bilanţ 8 Pasiv

Datorii asociat 0+1.500

47500 = (46250 – 1500) + (1250 + 1500)

Activ Bilanţ 9 Pasiv

47500 = (44500 + 250 – 250) + 2

S-ar putea să vă placă și