Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării

REFERAT
Tema: Tehnici de manipulare

A realizat: Alina Pantea

A verificat: Ludmila Malcoci, lector universitar

Chișinău, 2023
Manipularea reprezintă un proces prin care manevrăm mintea cuiva, pentru a-l face să
creadă ceea ce vrem noi sau tot așa putem influența opinia publică, utilizând în acest sens
diferite tehnici sau instrumente. De asemenea manipularea este o formă de abatere de la
informarea obiectivă, prim intermediul căreia se urmărește determinarea unui individ să
acționeze conform cerințelor și în interesul inițiatorului sau manipulatorilor.
Manipularea se face în mai multe feluri, cele mai frecvente sunt utilizarea unor adevăruri
parțiale sau a unor argumente falsificate sau combinarea mesajului cu elemente care fac
apel la părțile emoționale si nu raționale ale conștiinței umane.
Cele mai cunoscute și utilizate forme de manipulare sunt persuasiunea și dezinformarea.
Persuasiunea reprezintă o acțiune prin care inițiatorul unei idei încearcă să convingă
publicul că ideea lui este bună și importantă. Persuasiunea nu are scopuri ascunse sau
intenții negative, ea se prezintă transparent, doar că se omit unele lucruri evidențiindu-se
doar laturile pozitive.
Aceasta metodă se bazează pe puterea de convingere, capacitatea de argumentare și
capacitatea de a prezenta ideea susținută într-o manieră cât mai originală și deosebită.
Or, persuasiunea nu impune acceptarea unor idei sau gânduri ci vine cu argumente logice
și emoționale pentru a sprijini idea. Aici este caracterizată relația dintre atitudini și
comportament, folosirea apelurilor persuasive, apelul la credibilitate, la emoții sau
rațiune.
Acestă metodă de manipulare presupune în sine folosirea câtorva apeluri, și anume apelul
la emoții, apelul la credibilitate și apelul la rațiune.
Apelul la credibilitate este utilizat atunci când vorbitorii se prezintă a fi persoane
credibile, etice și de încredere, iar elementele care il fac pe vorbitor să fie credibil sunt
caracterul, cunoștințele si bunăvoința.
Apelul la emoții, aici vorbitorii persuasivi apelează la emoții care au scopul de a încuraja
publicul să-și exprime sentimentele, să aprobe sau să dezaprobe ideile vorbitorului. Acest
apel deseori poate fi eficient în atingerea scopurilor propuse de către vorbitori la etapa
inițială.
Apelul la rațiune presupune dovada unui vorbitor calculat care dese ori își prezintă
punctul lor de vedere sau cum au ajuns ei înșiși să aibă încredere într-un fapt, să accepte o
valoare sau să aplice o politică. Prin acest mod vorbitorul face legătura între credibilitatea
personală și energia emoțională cu atitudinile și comportamentele raționale.
Dezinformarea este contrariul persuasiunii și reprezintă orice intervenție asupra sensului
adevărat al unor Concepții sau idei și modifica intenționat partea obiectiva a ideii cu
scopul de a primi reacții sau de a ajunge la scopul urmărit.
Dezinformarea este considerată o artă de a induce în eroare, dar care implică și anumite
riscuri sau pericole pentru vorbitor, deoarece există riscul deconsipirării. Aceasta nu se
rezumă doar la falsificarea unor date sau a conștiințelor, ea mai acționează și psihologic
prin puterea de a conduce indivizii, de a dirija opiniile, stările sufletești și
comportamentele umane.
Acestă tehnică este utilizată mai puțin în scopul de a convinge și mai mult cu scopul de a
se ajunge la un țel, de obicei ascuns.
Dezinformarea este considerată o armă puternică, deoarecece aceasta poate cu adevărat să
destabilizeze puterea într-un stat, ea pune în practica plăcerea pentru secret și scopuri
ascunse sau dorința de a exercita o putere asupra cuiva.