TITLUL LECȚIEI: INTERJECȚIA

SARCINI DE LUCRU:

 Asociaţi fiecărui desen cuvintele potrivite: hai!, ura!, na!, băi!, of!, au!, brrr!, aha!, aoleu!

 Grupați-le în funcție de ceea ce exprimă:

-stari sufletesti:
-senzatii:
-indemn:
-adresare:

1
 SCHIȚA LECȚIEI

Definitie: Interjecția este partea de vorbire neflexibilă cu intonație exclamativă, care exprimă o stare sufletescă, un îndemn, o adresare sau imită
sunete ori zgomote din natură. Interjecțiile care reproduc diferite sunete sau zgomote din natură se numesc onomatopee.
Clasificarea interjecţiilor:
 După formă: simple: of!, vai!, hai!, buf!, zdroc!, piu-piu!, lipa- lipa etc.
compuse: hodoronc-tronc!, iacătă!, cip-cirip, trosc-pleosc! etc.
 După înţeles:
- care exprimă stări sufleteşti: of!, vai!, eh!, de!, ura! etc.
- care exprimă senzaţii: au!, brr!, hapciu! Uf
- reproduc sunete din natură: buf!, cioc-cioc!, miau!, zvârr!, pic-pic!, behehe! trosc, pleosc, bâldâbâc, poc (onomatopee)
- de adresare: măi!, bă!, băi!, mă! bre etc.
- de atragere a atenţiei cuiva: uite!, iată!, iacătă!, ian! uite! etc.

Semne de punctuație: - virgula și semnul exclamării

- interjecțiile cu funcție sintactică în propoziție nu se despart prin virgule. Uneori, când acestea sunt onomatopee, se pune semnul exclamării
după ele. ( doar se precizează acest lucru)

Definitie: Locuțiunea interjecțională este grupul unitar de cuvinte care se comportă din punct de vedere morfologic ca o interjecție.
Ex. Păcatele mele, pe naiba, etc.

Funcțiile sintactice ale interjecției.

Predicat verbal: Hai la munte! Rața țuști în apă! Complement direct: Eu aud în depărtare hur! hur!
Subiect: Se aude poc! Complement circumstanțial de mod: Mergea lipa-lipa!
Nume predicativ: E vai de el! Fără funcție sintactică: Tii, da’ cald e!
Atribut: Se auzea sunetul hur! hur!

2
 FISA DE LUCRU independent
1 .Grupează pe două coloane interjecţiile de mai jos, în funcţie de structura lor:
Ah!, oh!, cri-cri!, mac!, hodoronc-tronc!, pleosc!, vai!, măi!
2. Grupează pe două coloane interjecţiile de mai jos, în funcţie de ceea ce exprimă ele: stări sufleteşti, imită zgomote din natură sau ajută la
adresarea către o persoană:
Iată!, vai!, au!, mor-mor!, zbrrr!, pleosc!, uh!, ham!
3. Indicaţi ce parte de vorbire este cuvântul subliniat în enunţurile de mai jos:
• Am cules un coş de mere.
• De, e greu sa munceşti.
• Cartea colorată a Elenei s-a pierdut.
• A! Aici te ascundeai!

FISA DE LUCRU 2
1Grupează pe două coloane interjecţiile de mai jos, în funcţie de structura lor:
piu!, hăis!, hei-rup!, iată!, bre!, mor-mor!, lipa-lipa!, marş!
2.Grupează pe două coloane interjecţiile de mai jos, în funcţie de ceea ce exprimă ele: stări sufleteşti, imită zgomote din natură sau ajută la
adresarea către o persoană:
Cri-cri!, aoleu!, hei!, fa!, mă!, şontâc-şontâc!, pic-pic!, buf
3. Indicaţi ce parte de vorbire este cuvântul subliniat în enunţurile de mai jos:
• Am cules un cos de mere.
• De,e greu să munceşti
• Cartea colorată a Elenei s-a pierdut.
• A! Aici te ascundeai!

3
FISA DE LUCRU 3
1Grupează pe două coloane interjecţiile de mai jos, în funcţie de structura lor:
tura-vura, haida-de!, miau!, hai!, au!, tic-tac!, ham-ham!, iacăta!
2.Grupează pe două coloane interjecţiile de mai jos, in funcţie de ceea ce exprimă ele: stări sufleteşti, imită zgomote din natură sau ajută la
adresarea către o persoană:
Ia!, mă!, ţuşti!, pleosc!, trosc!, uff!, oh!, cip-cirip!
3. Indicaţi ce parte de vorbire este cuvântul subliniat în enunţurile de mai jos:
• Am cules un cos de mere.
• De,e greu sa muncesti!
• Cartea colorata a Elenei s-a pierdut.
• A! Aici te ascundeai!

FISA DE LUCRU 4

1. Grupează pe două coloane interjecţiile de mai jos în funcţie de structura lor:

ah!, cri-cri!, hodoronc-tronc!, pleosc!, hei-rup!, marş!, miau!, ham-ham!

2. Grupează pe două coloane interjecţiile de mai jos în funcţie de ceea ce exprimă ele: stări sufleteşti sau imită zgomote din natură:
vai!, au!, pleosc!, ham-ham!, of!, ura!, buf!, cucurigu!

3. Indicaţi ce parte de vorbire este cuvântul subliniat în enunţurile de mai jos:

Am cules un coş de mere.

De, e greu să munceşti!
Cartea colorata a Elenei s-a pierdut.

4
 A! Aici te ascundeai.

Exerciții suplimentare

2. Subliniaţi interjecţiile din enunţurile următoare şi clasificaţi-le după sens şi structură, completând tabelul de mai
jos:
„O, nu! Nu-i drept să te-ndoieşti!”
„A! zic eu, şi dumnealui?”
Ah, ce cald e !
Au, mă doare!
„Măi Ursane, acolo e de noi!”
„Ia, ascultaţi,măi, zice Gerilă.”
„Hi căluţii tatei, să ne întoarcem cât mai degrabă acasă.”
„Hăis şi cea! Gem sub poveri/ Carele greoaie…”
„…au auzit desluşit glasul mamei lor chemându-i din capul miriştii: Pitpalac! Pitpalac!”
„Pupăza zbârr! pe-o dugheană.”
„Atunci domnul Popescu trosc-pleosc! două palme peste faţă.”
Pentru Dumnezeu, de ce nu mi-ai spus?
„Vai şi-amar de cel sărman, că nu e nimeni să-l creadă.”

DUPĂ STRUCTURĂ DUPĂ SENS

simple compuse locuţiuni stări sufleteşti, manifestări ale zgomote din
senzaţii voinţei, natură, sunete
adresare ale necuv.

5
3. Subliniaţi interjecţiile din enunţurile următoare şi stabiliţi funcţia lor sintactică:

Atunci eu pleosc! una peste ochi. __________________________________

E vai de animalele pădurii!
Bătrânul mergea pâş, pâş.
Tu auzi hăi, hăi! şi nu vezi pe nimeni.
„La a patra măsură, şeful striga chemarea:hăp-ha!”
Brrr, ce frig e afară!
__________________________________
_________________________________
__________________________________
__________________________________
_________________________________

6
1. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:

O văd în fiecare zi. __________________________________

A cumpărat o bluză şi două fulare.
O, tare scumpe au fost!
A fost o idee interesantă.
O fată vine şi alta pleacă.
Am întâlnit-o la cinematograf.
Nu îmi plac pantofii de lac.
De, unii sunt cam pretenţioşi.
De mă iubeşti, vino la mine.
__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________

Interjecţia
1. În propoziţia: Ia vino încoace!, cuvântul subliniat este:
a) interjecţie nepredicativă;
b) verb predicativ

7
c) interjecţie predicativă.
2. În propoziţia Iată un cadou!, interjecţia are funcţia sintactică de:
a) predicat verbal;
b) nume predicativ;
c) circumstanţial de mod.
3. Interjecţia din enunţul Va fi vai de voi dacă nu învăţaţi! este:
a) predicat verbal;
b) nume predicativ;
c) complement direct.
4. Există o interjecţie predicativă în enunţul:
a) Ah, m-am lovit la deget!
b) Şi broasca, ţuşti, în apă!
c) Măi, ce faci acolo?
5. Formulează un enunţ în care să-ţi exprimi opinia despre rolul interjecţiei în
comunicare. ...................................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................
6. Redactează un text de 80 -120 de cuvinte în care să descrii o furtună pe mare. Foloseşte interjecţii care redau stări sufleteşti, dar şi
sunete/zgomote din natură. Însoţeşte descrierea cu un desen/cu imagini sugestive.

LECTIE 2- RECAPITULARE UNITATEA 5

Se dă textul Scuturătoarea de cuvinte, vol.,, Hoțul de cărți” de Markus Zusak( v.manual, p. 172-173)

8
Rezolvă exercițiile de la pagina 173!

 EVALUARE UNITATEA 5- p. 174-175