Sunteți pe pagina 1din 12

Prof.

Dăscălescu Simona-
Otilia

Interj
ecţia
Predare
prin
metoda
inductivă
A

B
Completaţi
rebusul răspunzând 4.Parte de
întrebărilor de mai jos vorbire care
: exprimă un
1. Cuvânt ce leagă număr sau
atributul sau ordinea
complementul de obiectelor prin
cuvântul numărare.
determinat. 6.Parte de
5.Parte de
2.Parte de vorbire vorbire care
vorbire care
care ţine locul exprimă
exprimă o
unui substantiv. însuşire.
acţiunea, starea,
3.Parte de vorbire existenţa
care denumeşte
obiecte, lucruri,
etc.
7.Parte de vorbire care determină un
verb sau un adjectiv şi arată
caracteristica unei acţiuni, a unei stări
sau a unei însuşiri.
8.Felul numeralului
9.Articol care
care arată că exprimă
obiectul denumit de un
numărul. este cunoscut vorbitorului.
substntiv
10.Articol ce însoţeşte un substantiv în genitiv.
11.Parte de vorbire care însoţeşte substantivul
şi arată în ce măsură obiectul denumit este
cunoscut de vorbitor
P R E P O Z I Ţ I A A

P R O N U M E
S U B S T A N T I V
N U M E R A L
V E R B
A D J E C T I V
A D V E R B
C A R D I N A L
H O T Ă R Â T
P O S E S I V
A R T I C O L

B
•Citiţi cu atenţie exemplele
următoare şi precizaţi ce exprimă
cuvintele subliniate:

„Ehei, nepoate, aşa sa lăuda un neamţ,


cum ai să te lauzi tu. Văd iepurile, trag în
el – poc!”

(Mihail Sadoveanu
– Sfaturi vechi)

„Ah! În curând satul în vale-amuţeşte.”


(Mihai Eminescu –
Sara pe deal)
„Mânaţi, •Indicaţi ce parte
-Hăi,
măi! hăi!” de vorbire sunt
cuvintele
(Pluguşorul) subliniate în
„Hai, Joiane, tată... enunţurile de mai
Hai, Dumane, hai!” jos:
(Emil Gârleanu –
Tovarăşii) Ei,ce mai zici ?
Vai, vai! Cum poţi Ei o să meargă la
minţi aşa oamenii! pădure.
Ia,pune mâna şi
citeşte !
El ia o carte din
raftul bibliotecii.
De, ce să-i faci, mai
greşesc uneori !
De înveţi , ştii.
• Grupează pe două •Cu ce scop sunt
coloane cuvintele folosite cuvintele
de mai jos în funcţie
subliniate?
de structura lor:
Hei, vezi ca vine
ah!, cri-cri!, hodoronc- trenul !
tronc!, pleosc!, hei- Bre Ioane, fugi de-
rup!, marş!, miau!, aici !
ham-ham!
Iata, a rasarit luna
• Grupează pe două
dintre nori !
coloane cuvintele Ba Costele, iar
de mai jos în funcţie minti?
de ceea ce exprimă Iaca si ultimul sosit !
ele: stări sufleteşti
sau imită zgomote
din natură:
vai!, au!, pleosc!, ham-
ham!, of!, ura!, buf!,
cucurigu!
Definiţie : •INTERJECŢII
LE
Interjecţia SUNT
•SIMPLE: : ah, au,
este partea de uf, vai etc
vorbire care •COMPUSE : hei-
exprimă rup, tura-vura, ding-
senzaţii, stări dong, haida-de,
sufleteşti , hodoronc-tronc etc.
îndemnuri sau •NOTĂ :
reproduce Interjecţiile simple
sunete din natură repetate nu trebuie
(onomatopee). confundate cu
interjecţiile
compuse:
ham-ham,mac-
•INTERJECŢIILE •PUNCTUAŢIA
DE ADRESARE INTERJECŢIEI :
sunt folosite : După interjecţie se
•PENTRU A SE ADRESA poate pune:
UNEI PERSOANE: - virgulă;
măi, mă, fă, bă, bre - semnul
•PENTRU A ATRAGE exclamării.
ATENŢIA ASUPRA UNUI
LUCRU: hei, ia, iacă, iată,
Semnul exclamării
uite, ian etc. pus după o interjecţie
nu este considerat
•Există şi câteva semn de punctuaţie
locuţiuni finală ,comunicarea
interjecţionale:
pe naiba, păcatele
putând continua cu
mele, doamne fereşte literă mică:
Vai! am uitat
umbrela acasă!
FUNCŢII - nume
SINTACTICE : predicativ :
•De obicei, Mircea e tra-la-la.
interjecţia, ca parte - subiect:(numai
de propoziţie, nu are după un verb reflexiv
funcţie sintactică : impersonal)
Tii ,dar cald e! S-a auzit buf ! în
•Sunt situaţii în care camera cealaltă.
interjecţiile au - atribut
funcţie sintac-tică, : A avut o mâncare
fiind: mmm !
- predicat verbal - complement
: circumstanţial de
Hai acasă! mod : Păşea şontâc-
şontâc.
FELICITARI Gata….

AI OBŢINUT …Închide
Şi…
NOTA
La revedere ..!
10 !