Sinteze de știință

În evoluția sa istorică, omenirea a acumulat un tezaur vast de cunoștințe, care a fost

transmis și îmbogățit de la o generație la alta. Personalități ilustre, precum Aristotel, Newton,
Maxwell, Planck și Einstein, au adăugat câte o cărămidă la construcția edificiului magnific al
culturii universale.
            Până  la Aristotel (n. 384 î.Hr – d.322 î.Hr ), nu s-a făcut distincţie între filosofie şi
ştiinţă, abordarea  realităţii obiective fiind unitară la vremea respectivă.  Pe măsura acumulării
datelor ştiinţifice şi a diversificării concepţiilor filosofice, au apărut numeroase modele de
interpretare a devenirii și structurării Existenţei pe diverse nivele de organizare a materiei, de la
microcosmos, la macrocosmos şi megacosmos.
            Spre deosebire de filosofie, implicată în cunoaşterea generalizată a Existenţei, ştiinţa se
raportează  prin cauze şi legi  la analiza  proceselor şi fenomenelor din realitatea obiectivă.
Deşi sunt modalităţi diferite de reflecție umană,  filosofia și ştiinţa converg asimptotic și se
completează în descifrarea adevărului despre lumea în care trăim.
            Desigur, problematica adevărului este foarte complexă, semnificaţiile acestui concept au
provocat şi mai provoacă încă mari dispute  printre gânditori. Numai o viziune sintetică, care să
integreze într-un tot unitar tipurile de adevăr (analitic şi sintetic, formal şi factual, logic şi
matematic) ar putea decide asupra valabilităţii cunoştinţelor din domenii extrem de diverse, altfel
spus, asupra înțelegerii Existenței.
            În condițiile unei explozii informaționale fără precedent și a unei dinamici sociale
profunde, se impune selectarea  cunoștințelor științifice esențiale  și formarea competențelor de
bază care asigură  integrarea  în societate a tinerilor.  Pentru ca absolvenții unei instituții de
învățământ să aibă  succes pe piața concurențială a muncii, se impune regândirea strategiilor
educaționale și adaptarea permanentă la nevoile sociale a conținutului programelor școlare.
            Dacă raţiunea va triumfa, civilizaţia mileniului trei va aparţine culturii, în care  progresul
științific, tehnic şi tehnologic va marca  profund  rolul şi statutul omului pe Terra.  
             Desigur, într-o societate a cunoașterii, se va schimba modul de gândire și de acțiune
umană, creativitatea fiind o posibilitate veritabilă  de manifestare sub semnul valorilor perene de
bine, frumos, dreptate și adevăr.
            Lucrarea “Sinteze de știință” este adresată cu precădere  profesorilor și elevilor din liceu,
fiind utilă tuturor celor interesați de consolidarea și sistematizarea cunoștințelor de nivel mediu.
            Descifrarea enigmelor Existenței trebuie trăită  la intensitate maximă, având în vedere că
raţiunea fără pasiune este ca o catedrală fără rezonanţă.  Să nu se uite că reprezentații generațiilor
tinere vor fi interpreții „simfoniilor științifice” de  mâine, iar o bună pregătire a acestora în
sistemul educațional actual înseamnă responsabilitate și dăruire pentru un act didactic de calitate.
                                                                                                                                       

       Cuprins
1. Retrospectivă în știință
2. Mecanica clasică
3. Oscilații și unde mecanice  
4. Termodinamica 
5. Electricitate şi magnetism
6. Câmpul electromagnetic
7. Optica 
8. Teoria relativităţii
9. Teoria cuantică
10. Fizica atomului 
11. Fizica nucleului şi a particulelor elementare
12. Fizica solidului  
13. Dispozitive și circuite electronice 
14. Evoluția mijloacelor de comunicare 
15. Astronomie
16. Viața se exprimă în limbaj genetic
17. Diviziunea celulară
18. Devenirea umană
19. Despre adevăr
      Bibliografie
……………………………………………………………………
Conținutul integral al lucrării “Sinteze de știință” este prezentat pe
http://www.telisavonline.ro/2023/04/15/sinteze-de-stiinta
https://www.academia.edu/49847851/Sinteze_de_stiinta