Expert Accesare Fonduri 230512 120143

Expert accesare
fonduri structurale si
de coeziune europene
1
Formatori:
prof. univ. dr. Razvan Catalin DOBREA
conf. univ. dr. Laura Elena MARINAS
PARTEA I. ASPECTE GENERALE
PRIVIND FINANTARILE
EUROPENE
1. Elemente introductive privind
fondurile europene nerambursabile
Intrebari privind finantarile europene nerambursabile
De ce să solicităm finanțare europeană?

Ce finanțare este disponibilă?
Unde găsesc informații despre oportunitațile de finnțare?
Este eligibilă organizația mea?
Cum să încep?
Cum se solicita finanțare?
Care este diferența dintre diferitele oportunități de
finanțare?
De ce solicităm finanțare europeană nerambursabilă?
Surse de finanţare
Fonduri
Fonduri naţionale Alte surse de
europene finanţare
nerambursabile
nerambursabile
FINANȚAREA unei idei de afaceri, rezolvarea unei

nevoi / probleme…etc.
Incertitudine (evaluare, aprobare)

Timp + Resurse + Proceduri specifice
Ce finanțare este disponibilă 2021 – 2027 ?
Ce finanțare UE este disponibilă 2021 – 2027 ?
Principalele instrumente
financiare CFM 2021-2027: Cadrul financiar multianual
- POLITICA DE COEZIUNE: (CFM) Uniunii Europene,
- FEDR, FSE+, Fond denumit și perspectivă NextGenerationEU
Coeziune,FEPAM (NGEU):
- Fondul pt. o Tranziție Justa – financiară, este un cadru
asigură tranziția justă în finaciar structurat pe o Instrumentul european
procesul de implementarea perioadă de șapte ani care pentru redresare în
Pactului Ecologic traduce prioritățile Uniunii situații de urgență, 750
- POLITICA AGRICOLĂ: de mld. Euro,
- Fonduri destinate Politicii Europene în termeni financiari si
completează bugetul
Agricole Comune (FEGA, FEADR) stabileste sumele maxime
- POLITICA DE Migratie UE si consolideaza CFM
și anuale pe care UE le poate 2021-2027
Securitate :
- Fondul pt. Fondul pentru azil, cheltui în diferite domenii
migrație și integrare politice, în următorii șapte ani. - Mecanismul de
- Fond integrat de gestionare a redresare si reziliență -
frontierelor CFM este prevăzut într-un Sprijinirea statelor
- ALTE POLITICI: membre pentru a
regulament al Consiliului UE realiza investiții
prin adoptat în unanimitate cu
și
reforme
Programe gestionate centralizat
acordul Parlamentului
de COM + Programe în Gestiune
Partajată European - 1074,300 mld. Euro
2021-2027
Ce finanțare UE este disponibilă 2021 – 2027 ?
Preturi 2018 Preturi Curente

CFM 2021 – 2027 Prețuri curente
Prețuri 2018
Domenii specifice pentru finanțarea UE disponibilă 2021 – 2027 (CFM +
NGEU)
Intrebari privind finantarile europene nerambursabile – terminologie
PROGRAM vs. PROIECT

PROIECTUL este o succesiune logică de activităţi coordonate şi controlate, de natură
diferită, realizată într-o manieră organizată metodic şi progresiv, având constrângeri de
timp, resurse şi cost, destinat obţinerii de noi rezultate, necesare pentru îndeplinirea unor
obiective clar definite (Comisia europeana 2013)
 Proiectul = un ansamblu de activităţi planificate care se adresează unei probleme
specifice, îşi propune să atingă obiective specifice, în limite de timp bine definite (are un
început şi un sfârşit bine determinate) şi beneficiază de fonduri limitate.
 poate fi definit prin numai patru cuvinte: obiective, resurse, activităţi şi rezultate.
 finanțarea unui proiect se poate face atât din surse proprii, cât şi din surse externe, iar una
dintre sursele externe poate fi finanțarea nerambursabilă din fonduri europene.
PROGRAMUL are un set de obiective generoase, se poate extinde mult mai mult în spaţiu şi
timp şi cuprinde mai multe proiecte
 Program = o serie de proiecte intercorelate, ale căror obiective contribuie împreună la
îndeplinirea unui obiectiv comun general,de obicei relevant la nivel de sector, ţară sau
chiar la nivel internaţional.
PROGRAM vs. PROIECT
Cadrul de finantare al Uniunii Europene – Cadrul Financiar Multi-Anual (CFM)
Tipuri de finantari: Tipuri de programe
 Granturi - UE acordă granturi organizațiilor care desfășoară  Programe gestionate centralizat
proiecte cu obiective aliniate politicilor europene. Ele pot fi de Comisia Europeană (ex.
acordate în diferite domenii, de la cercetare și educație la Orizont Europa )
ajutor umanitar. De regulă, finanțarea UE nu acoperă 100 % din  Programe derulate în gestiune
costurile unui proiect. Granturile iau mai degrabă forma unei partajată (Comisia Europeană și
finanțări complementare, iar organizația beneficiară Statele membre) în cadrul Politicii
cofinanțează o parte din proiect (suportă o parte din costurile de coeziune (Fondul Social
proiectului). European+, Fondul European pt.
Dezvoltare Regională, Fondul de
 Împrumuturi, garanții și participare la capital - UE oferă Coeziune, Fondul pt. o Tranzițe
împrumuturi, garanții și participare la capital ca forme de sprijin Justă), componenta de
financiar pentru acțiuni legate de politicile și programele UE. dezvoltare rurală (pillonul II) din
(ex. UE acordă împrumuturi tuturor tipurilor de întreprinderi cadrul Politicii Agricole Comune
care investesc în cercetare și inovare sau furnizează garanții (Fondul Agricol European pt.
Dezvoltare Rurala), dezvoltarea
care le permit beneficiarilor să obțină împrumuturi mai ușor sau
zonelor maritime dependente de
mai convenabil de la bănci și alte instituții de credit etc.) pescuit (Fondul European pentru
 Subvenții - Subvențiile sunt gestionate direct de către guvernele Pescuit și Afaceri Maritime),
naționale, nu de către Comisia Europeană (ex. subvențiile asistență pentru persoanele cele
mai defavorizate (Fondul
acordate agricultorilor în cadrul Politicii agricole Comune –
European pentru Ajutorarea
Pilonul I) Persoanelor defavorizate / Fondul
 Premii - Premiile sunt recompense acordate câștigătorilor Social European+) etc.
concursurilor din cadrul programului HORIZON 2020.
Care este circuitul fondurilor europene?
PROGRAMELE OPERATIONALE (programe in gestiune partajata)
Implementare și
Program Management
Priorități comune Acord de Monitorizare și
Operațional PO (Autoritatea
UE parteneriat Raportare
(PO) de Management
PO – AM PO)
https://mfe.gov.ro/tim
eline-ul-fondurilor-
europenetimeleine-ul-
fondurilor-europene/
Programe in gestiune partajata
 Acord de parteneriat = Este documentul strategic național, negociat de fiecare stat membru UE cu Comisia
Europeană, care stabileşte obiectivele tematice de dezvoltare şi alocarea indicativă a fondurilor europene într-o
anumită perioada de programare
 Program Operațional (PO) = programe / planuri detaliate în care statele membre stabilesc cum vor fi cheltuite
sumele provenite din cadrul fondurilor structurale și de investiții (FEDR, FSE+, FC, FTJ) în cursul perioadei de
programare. Acestea pot fi elaborate pentru o regiune specifică sau pentru un sector/obiectiv tematic/obiectiv de
politica (de exemplu mediul).
În ceea ce privește obiectivul de cooperare teritorială europeană, sunt elaborate programe operaționale
transfrontaliere sau interregionale.
Statele membre își depun programele operaționale în baza Acordurilor lor de parteneriat. Ambele
documente sunt elaborate de statul membru si aprobate de Comisia Europeană
 Autoritate de Management (AM)= structura responsabilă de gestionarea și implementarea unuia sau mai multor
programe operaționale și răspunde pentru utilizarea eficientă, efectivă și transparentă a fondurilor. Responsabilitățile
AMîn sistemul de management și control al fondurilor europene sunt detaliate în lgislatia nationala, in conformitate
cu prevderile comune stabilite la niveul UE. În relația cu beneficiarii proiectelor, AM reprezintă partea contractuală
semnatară a contractului de finanțare ce are ca obiect implementarea unui proiect. Fiecare PO are desemnată o
AM. În general, AM are următoarele responsabilități: lansează apelurile de proiecte, evaluează cererile de finanțare,
semnează contractele de finanțare și modificările acestora, aprobă rapoartele de progres și cererile de plată/
rambursare, efectuează plăți către beneficiari, monitorizează implementarea proiectelor, asigură prevenirea,
constatarea și sancționarea neregulilor.
 Organism Intermediar = organism (de regula public), care realizează, pe baza de delegare de la Autoritatea de
Management, in cadrul unui program Operațional
Unde găsesc informații despre oportunitațile de finanțare?
 Alocarea CFM+NextGenEU 2021-2027

https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/about_the_e
uropean_commission/eu_budget/mff_2021-
2027_breakdown_2018_prices.pdf
 Programe Europene Gestionate de COMISIA

EUROPEANA
Fundind & Tender Opportunities PORTAL:
https://ec.europa.eu/info/funding-
tenders/opportunities/portal/screen/home
Programe in Gestiune Partajata (ROMANIA) 2021-2027
Programe operationale 2021-2027: https://oportunitati-ue.gov.ro/

8 POR - http://regio-adrcentru.ro/programare-2021-2027/, https://www.nord-vest.ro/regio-2021-2027/,
https://adrvest.ro/por-2021-2027/, http://www.adrse.ro/POR_2021/POR_ADRSE.aspx,
https://www.adrbi.ro/programe-regionale/por-bi-2021-2027/, https://adrmuntenia.ro/draft-por-
20212027/static/1332, https://www.adrnordest.ro/ce-oferim/planificare-si-programare-regionala/programare-
2021-2027/
Programul Operaţional Tranziție Justă (POTJ), Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD),
Programul Operațional Transport (POT), Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare
(POCIDIF), Programul Operațional Sănătate (POS), Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO), Programul
Operaţional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS),
Programe Operaţionale Regionale, Programul Operațional Asistență Tehnică - https://mfe.gov.ro/minister/perioade-
de-programare/perioada-2021-2027/, https://oportunitati-ue.gov.ro/cum-obtin-finantare/ ,
http://mfe.gov.ro/programe/ , https://ampeste.ro/pap-2021-2027/programare-2021-2027.html
PNRR - http://mfe.gov.ro/pnrr/,
Programe gestionate UE - https://oportunitati-ue.gov.ro/apeluri-deschise-de-comisia-europeana/,

https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/portal/screen/home,
Alte oportunitati: https://oportunitati-ue.gov.ro/alte-finantari-si-instrumente-financiare/
Programe in Gestiune Partajata (ROMANIA) 2014-2020
FONDURI EUROPENE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII (FESI) 2014 – 2020: Site-ul MFE - http://www.fonduri-ue.ro/, care are în structura organizatorică:
 DG Asistență Tehnică – rol de AM pentru POAT 2014-2020, http://www.fonduri-ue.ro/poat-2014
 DG Programe Infrastructură Mare – rol de AM pentru POIM 2014-2020, http://www.fonduri-ue.ro/poim-2014
 DG Programe Capital Uman – rol de AM pentru POCU 2014-2020, http://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014
 OI delegate pentru implementare POCU 2014-2020 la nivel regional, http://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014#contacte-am-oi-pocu
 DG Programe Competitivitate – rol de AM pentru POC 2014-2020, http://www.fonduri-ue.ro/poim-2014
 OI delegate pentru implementare menționate pe http://www.fonduri-ue.ro/poc-2014#contacte-am-poc
 Unitatea pentru Implementarea POAD 2014-2020 http://www.fonduri-ue.ro/poad-2014
II. Site-ul MDRAP - http://mdrap.ro/, care are în structura organizatorică:
 DG Programul Operațional Regional - rol de AM pentru POR 2014-2020 http://www.inforegio.ro/ro/
 OI delegate pentru POR 2014-2020
 DG Programe Europene Capacitate Administrativă - rol de AM pentru POCA 2014-2020, http://poca.ro/
 DG Cooperare Teritorială Europeană – rol de AM pentru 6 PO http://mdrap.ro/dezvoltare-regionala/-4970/-7572
III. Site-ul MADR - http://www.madr.ro/, care are în structura organizatorică:
 DG Dezvoltare rurală - rol de AM pentru PNDR 2014 – 2020 www.pndr.ro; https://www.afir.info/, http://www.apia.org.ro/,
 DG Pescuit – rol de AM pentru POPAM 2014 – 2020, http://www.ampeste.ro/
II. MECANISMUL FINANCIAR NORVEGIAN 2014 – 2020 ȘI MECANISMUL FINANCIAR SEE 2014 – 2020
Site-ul MFE - http://www.fonduri-ue.ro/, care are în structura organizatorică:
DG Mecanisme și Instrumente Financiare Nerambursabile – rol de Punct Național de Contact, http://www.fonduri-ue.ro/mfn#implementare-mfn
https://www.eeagrants.ro/
TOATE PO – Cereri de propuneri de proiecte active, informații implementare

https://www.fonduri-ue.ro/
https://mfe.gov.ro/programe/
https://mfe.gov.ro/programe/anunturi-autoritati-de-management/
https://www.fonduri-ue.ro/comunicare/noutati-am-oi
Care sunt
principalii pasi
pt. obtinerea
finantarii?
https://oportunitati-
ue.gov.ro/cum-obtin-
finantare/
https://oportunitati-ue.gov.ro
Sursa: proiectul "Dezvoltarea capacității ONG-urilor și a grupurilor informale", finanțat prin granturile SEE 2009- 2014, în cadrul Fondului ONG în România.
Care sunt principalii pasi pt. obtinerea finantarii?
Pasul 0: Inițierea si planificarea proiectului

Pasul 1: Dezvoltare si depunerea documentatiei pentru obtinerea aprobarii
 verificarea eligibilitatii aplicantului (companiei, partenerilor dupa caz) si a conceptului de
proiect
 dezvoltarea documentatiei proiectului (cererea de finantare si alte documentele solicitate –
buget, oferte, anexe, etc)
 depunerea proiectului online, autoritatea care face evaluarea, cat mai repede/in cadrul
termenului limita
Pasul 2: Evaluarea proiectului, aprobarea si semnarea contractului cu finantatorul
 verificarea conformitatii administrative si publicarea listei proiectelor admise/respinse.
 evaluarea tehnica si financiara a proiectului si publicarea proiectelor castigatoare. Selectarea
proiectelor se face in functie de punctajul acordat, in ordine descrescatoare, pana la limita
alocarii bugetare pe apel
 semnarea contractului de finantare si demararea implementarii proiectului
Pasul 3: Implementarea efectiva a proiectului, primirea si utilizarea finantarii nerambursabile
 realizarea activitatilor bugetate conform graficului de implementare
 decontarea cheltuielilor (prin mecanismele - cerere de rambursare, cerere de plata,
prefinantare)
CUM SA INCEP ?
Fiți conștienți de oportunități
(documente de prgramare, ghiduri privind oportunitati de finantare, infodays, notificiari,
monitorizare pag. web relevante etc. )
 Elaborați ”proiectul” – INIȚIERE SI PLANIFICARE proiect
 Găsiți partenerii – pag. COM, pag. AM/OI, rețele etc.
 Găsiți un apel / cerere de propuneri de proiecte pt. care organizația și proiectul propus
îndeplinesc cerintele de eligibilitate – GHIDUL SOLICITANTULUI (Condiții generale + Condiții
specifice)
 Completati dosarul cererii de finantare (cererea de finanțare + planul de afaceri, dupa caz +
documentele însoțitoare, dupa caz)
 Depuneți dosarul cererii de finanțare în cadrul unui APEL LA PROIECTE / CERERE DE PROPUNERI DE
PROIECTE
 PARCURGEREA PROCESULUI DE EVALUARE SI SELECTIE
 APROBAREA FINANTARII
 SEMNAREA CONTRACTULUI DE FINANTARE
 IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
 Monitorizare, evaluare, control, management financiar etc.
 FINALIZAREA PROIECTULUI
 Asigurarea sustenabilității proiectului
Ce este Apelul la proiecte / Cererea de propuneri de proiecte?
Pentru implementarea obiectivelor si prioritarilor din cadrul diferitelor programe de finanțare, Comisia
Europeana / Autoritățile Naționale Responsabile(Autorități de Management PO sau Organisme
Intermediare PO) responsabile lansează cereri de propuneri de proiecte .
Apelul la proiecte/cererea de propuneri de proiecte este o linie de finanțare, deschisă în cadrul unui
Program Operațional și în cadrul căreia pot fi depuse proiecte în vederea obținerii finanțării europene,
cu tipuri de beneficiari/beneficiari, alocare și durată clar identificate, și care corespunde unei priorități
de investiții/obiectiv specific/axă prioritară stabilite la nivelul programului operațional.
 Apeluri cu termen limită de depunere = invitație publică adresată de către AM unor categorii clar
definite de solicitanți în vederea transmiterii cererilor de finanțare în cadrul uneia sau mai multor
priorități de investiții din cadrul PO, până la un termen limită anunțat.
 Apeluri cu depunere continuă = invitație publică adresată de către AM unor categorii clar definite
de solicitanți în vederea transmiterii cererilor de finanțare în cadrul uneia sau mai multor priorități de
investiții din cadrul PO, prin depunere continuă, până la epuizarea bugetului alocat.
 Apeluri necompetitive
 Apeluri competitive
Ce este Apelul la proiecte / Cererea de propuneri de proiecte?
Apelul / Cererea pentru propuneri de proiecte lansata in cadrul unui anumit program
contine de obicei urmatoarele informatii:
• contextul in care se deruleaza programul de finantare

• subiectul apelului lansat
• bugetul total disponibil pentru program, suma minima/maxima a finantarii si numarul
estimat de beneficiari
• procentul minim obligatoriu de co-finantare (inclusiv daca se accepta co-finantare in
natura si in ce proportie)
• regulile de eligibilitate pentru solictianți si ceilalti participanti la proiect
• activitatile eligibile
• costurile eligibile si cele ne-eligibile
• criteriile de evaluare (ex ante si ex post)
• aspecte privind monitorizare si control - tehnice si financiare
• termenele limita de depunere a cererii de finanțare
• conditiile generale de transmitere a cererilor de finantare
Ce este GHIDUL SOLICITANTULUI?
Pachetul informativ al unui apel la proiecte /unei cereri de propuneri de proiect, in

general:
1.Ghidul solicitantului (condiții generale aplicabile la nivel de PO + condiții specifice
aplicabile în cazul apelului la proiecte) – cuprinde informații privind, obiective, prioritati,
rezultate asteptate, activiti eligibile, cheltuieli eligibile; criteriile de eligibilitate, evaluare și
selecție, aspecte administrative privind depunerea dosarului cererii de finanțare, procesul de
contractare, procesul de monitorizare, management financiar etc)
2.Formularul cererii de finantare și/sau al bugetului + lista de anexe și doc justificative,
după caz (ex. studii de fezabilitate, proiect tehnic, CV-uri, evaluari de mediu, plan de afaceri,
doc. justificative de fundamentare a bugetului, doc. ale solicitantului/partenerilor etc. – pot
varia în funcție de programul de finanțare) care trebuie depuse împreună cu cererea de
finanșare;
3.Formularele documentelor anexe, care pot diferi functie de finantator si programul de
finantare (ex. format cadru pt. studiu de fezabilitate, format proiect tehnic, modelul de buget
al proiectului – daca nu este inclus in corpul cererii de finantare, format de plan de afaceri
acceptat de finantator, format de CV acceptat pentru membrii echipei proiectului, formularul
de contract care urmeaza sa fie incheiat intre finantator si organizatiile ale căror proiecte vor fi
aprobate etc).
Ghidul Solicitantului și Ghidul Beneficiarului
 Ghidurile Solicitantului furnizeaza informatii utile cu privire la priorități, domenii de intervenție,

obiectivele PO și ale apelului la proiecte, eligibilitatea solicitantilor si partenerilor, la eligibilitatea
activitatilor si a cheltuielilor, grupuri tinta eligibile, la modul de solicitare a finantarii, la evaluarea
si selectia cererilor de finantare, la contractare, precum si la implementarea si managementul
financiar al proiectelor etc. În ceea ce privește accesarea fondurilor europene au fost
întocmite, la nivel de programe operaționale, ghiduri ale solicitantului. Ghidul solicitantului
reprezintă un îndrumar al potențialilor beneficiari (solicitanți) și furnizează informaţii utile cu privire
la condițiile de eligibilitate a solicitanţilor și a cheltuielilor, modul de planificare a proiectelor și
solicitare a finanţării, evaluarea şi selecţia proiectelor și pașii aferenți contractării proiectelor
aprobate.
PACHET: Conditii generale (Ghid general) + Conditii specifice (personalizat pt. fiecare cerere de
propuneri de proiecte)
 Ulterior accesării finanțării europene, dar nu numai, pot fi consultate ghidurile/manualul

beneficiarului, elaborate tot la nivel de program operațional. Ghidul/manualul beneficiarului
reprezintă un îndrumar al solicitanților care devin beneficiari, după etapa de contractare a
proiectelor, vizând aspecte concrete privind implementarea tehnică și financiară a proiectelor
finanțate din respectivul program operațional.
Aspecte referitoare la ELIGILIBITATE
26
Eligibilitatea se referă la setul de condiţii obligatorii care trebuie

îndeplinite de către un solicitant/ potenţial beneficiar și de către un
proiect depus de acesta pentru a fi selectat în vederea acordării de
fonduri europene, în funcție de condițiile specifice stabilite prin Ghidul
Solicitantului aferent fiecărui apel de proiecte.
Principalele criterii de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui PROGAM de
finantare (Program Operațional) si/sau Apel/Cereri de propuneri de
proiecte și în baza cărora se evaluează cererile de finanțare vizează:
• Eligibilitatea Solicitantului;
• Eligibilitatea Proiectului;
Este eligibilă organizația mea?
GHIDUL SOLICITANTULUI conține:

Condiții generale de eligibilitate a solicitanților și partenerilor
(comune pt. diferite Programe Operaționale si Apel/Cerere
de propuneri de proiecte)
Condiții specifice de eligibilitate a solicitanților si partenerilor
(pot varia in funcție de Programul Operațional si/sau
Prioritate si/sau Apel/Cererea de propuneri de proiecte)
Condiții specifice ref. la:
Eligibilitatea activităților
Eligibilitatea cheltuielilor
 Eligibilitatea proiectului (ex. durata, buget minim/maxim, grup
țintă, localizare, ținte minime etc.)
CEREREA DE FINANTARE
Cererea de finanțare reprezintă aplicația de

finanțare împreună cu documentele stabilite prin
ghidul solicitantului pe care un solicitant le
depune în vederea obținerii finanțării în cadrul
programelor operaționale.
FISA DE PROIECT
 La nivelul anumitor programe operaționale (spre exemplu POAT, POCA

din 2014-2020), pentru o utilizare fluidă și mai eficientă a asistenței
nerambursabile, s-a decis utilizarea unui instrument de planificare anuală
realizat pe baza fișelor de proiecte propuse de beneficiari și aprobate de
AM.
 Fișa de proiect este o propunere prealabilă a solicitantului, cu privire la
nevoia de sprijin identificată, depusă la o autoritate de management
(AM) în vederea aprobării spre finanțare. Fișa de proiect este un
document sintetic ce poate conține informații cu privire la obiectivele
proiectului, rezultatele aşteptate, justificarea clară a nevoii, bugetul
estimat. Ulterior aprobării, respectiva fișă de proiect se poate concretiza
în cererea de finanțare care intră în procesul de evaluare.
 Fișa de proiect nu elimină necesitatea parcurgerii procesului de elaborare
și depunere a cererii de finanțare, ci este o etapă premergătoare
acestuia.
De avut în vedere:
Descărcați toate documentele aferente apelului/cererii de

propuneri de proiecte (Ghidul Solicitantului, Ghid de utilizare
SMIS/MySMIS etc. …..)
Înțelegeți cerințele formulate în documentația aferenta
apelului/cererii de propuneri de proiecte
Urmați procedura tehnică și administrativă de solicitare a
finanțării
 Trimiteți la timp!!!!!!
Mecanismul financiar al proiectelor finanțate în cadrul
Programelor Operaționale
 Fondurile structurale şi de coeziune funcţionează pe principiul rambursării, beneficiarul trebuie întâi
să realizeze cheltuieli, iar apoi să le solicite spre decontare, pe bază de documente justificative,
către Autoritatea de Management sau Organism Intermediar, după caz.
 Solicitarea de decontare se face prin transmiterea unei cereri de rambursare către AM / OI,
însoţită de documente suport (conform instrucțiunilor valabile și specifice pentru fiecare Program
Operațional în parte), care prezintă cheltuielile efectuate de beneficiar şi suma solicitată spre
rambursare de acesta.
 Rambursarea cheltuielilor eligibile efectuate de către Beneficiar, în baza contractului/deciziei de
finanțare încheiat cu AM, reprezintă plata efectuată de AM, în baza unei Cereri de Rambursare și
a documentelor justificative aferente acesteia, transmisă de Beneficiar și autorizată de
Autoritatea de Management.
 Rambursarea cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene se
derulează progresiv, pe parcursul implementării proiectului. Graficul rambursărilor este prevăzut în
contractul/ acordul de finanțare.
 La rambursarea cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului, se vor lua în calcul doar cheltuielile
angajate, plătite, care fac parte din categoriie de cheltuieli eligibile și care sunt susținute de
documente justificative cu valoare probatorie.
Mecanismul financiar al proiectelor aprobate finanțate în cadrul
Programelor Operaționale
Mecanismele de rambursare a costurilor in implementare care se pot
folosi impreuna sau separat, pe toata perioada de implementare, pe
masura realizarii activitatilor:
►Cererea de prefinantare – Beneficiarul solicita transferarea in avans
a unor transe din valoarea proiectului – utilizarea fiecarei transe
trebuie ulterior justificata;
►Cererea de rambursare – Beneficiarul realizeaza cheltuielile din
proiect din propriile resurse financiare iar apoi solicita rambursarea
acestora – (se ramburseza procentul de finantare aferent prioritatii
din PO, specificat in contractul de finanțare)
►Cererea de plata - Beneficiarul isi achita contributia proprie iar
apoi solicita Autoritatii transferarea contravalorii finantarii
nerambursabile pt. facturi emise/cheltuieli angajate – utilizarea
sumelor trebuie ulterior justificata conform destinatiei pt. care a fost
solicitata
De avut în vedere:
 Finanțarea UE funcționează cel mai bine acolo unde există o aliniere între
strategia de proiect/obiectivele proiectului dvs. și prioritățile de finanțare ale
diferitelor instrumente si programe
 Comisia/Autoritatea de Management (sau Organismul Intermediar) lansează o
cerere de propuneri și răspundeți la aceasta, de obicei completând un dosar al
cererii de finantare (cerere de finantare si/sau Plan de afaceri si/sau alte
documente insotitoare) - de obicei prin intermediul unui portal online
 Nu există o modalitate garantată de a obtine finanțarea UE, dar cel mai rapid
mod de a nu-l face este să nu citiți formularele și să faceți ceea ce ”spune” Ghidul
Solicitantului
 Finantarea europeana nerambursabila implica un procent de cofinantare proprie
din partea solicitantului de fonduri (% din valoarea eligibila a proiectului care este
asigurata de solicitant/beneficiar - variaza de la un program la altul – ex RO – 2% -
50%)
 Trebuie să acordați o atenție deosebită aspectelor legate de ELIGIBILITATE
(eligibilitatea solicitantului si partenerilor / eligibilitatea activităților / aspecte
privind costuri eligibile )
De avut în vedere:
 Există un set de reguli clare – Ghidul Solicitantului/Aplicantului, Ghidul

Beneficiarului.
 Se solicită finanțare, în cadrul unor cereri de propuneri de proiecte, în conidiile
Ghidului SOLICITANTULUI - Cererea de Finanţare (+ Plan de afaceri/Studiu
fezabilitate/proiect tehnic și alte doc. suplimentare, dacă este cazul).
 Utilizarea finanțării – buget alocat - se realizează în conformitate cu regulile
specifice de eligibilitate și în condițiile specifice din Ghidul Solicitantului.
 Cererile de finanțare se depun în cadrul apelurilor la proiecte / cererilor de
propuneri de proiecte
 Evaluarea și selecția cererilor de finanțare se realizează pe baza criteriilor de
evaluare (tehnică, financiară) și a criteriilor de selecție
 Cererea de finanțare aprobată = proiect, devine anexă la contractul de
finanțare = modul în care va fi utilizată finanțarea acordată (pentru realizarea
obiectivelor și activităților specificate în cererea de finanțare)
De avut în vedere: Elemente esențiale ale accesării
finanțărilor nerambursabile
 1. Intelegerea perspectivei finanțatorului – ”regulile jocului” stabilite de finanțator
în cadrul programelor/liniilor de finanțare/cererilor de propuneri de proiecte/call
for projects etc.
- oportunități de finanțare numeroase si diverse – factor cheie: gestiunea
informațiilor și a surselor de informare
 2. Pregătirea și elaborarea proiectului:
- cerere de finanțare = solicitarea acordării finanțării pentru necesități și obiective
specifice solicitantului care sunt subsumate priorităților și obiectivelor finanțatorului.
- cerere de finanțare aprobată = proiect care trebuie implementat conform informațiilor
din cererea de finanțare
 3. Obținerea finanțării
- aprobarea cererii de finanțare si finanțarea proiectului = rezultatul unul proces de
evaluare – necesitatea ințelegerii perspectivei evaluatorului și a condițiilor în care este
aprobată cererea de finanțare
2. Cadrul de finanțare al Uniunii
Europene 2021-2027.
Sa ne reamintim:

- cerere de finanțare = solicitarea acordării finanțării pentru necesități și obiective specifice
solicitantului care sunt subsumate priorităților și obiectivelor finanțatorului.
- cerere de finanțare aprobată = proiect care trebuie implementat conform informațiilor din
cererea de finanțare
- aprobarea cererii de finanțare si finanțarea proiectului = rezultatul unul proces de evaluare –
necesitatea ințelegerii perspectivei evaluatorului și a condițiilor în care este aprobată cererea
de finanțare
Cadrul de finanțare al UE pt. perioada 2021 – 2027
Preturi Curente
Preturi 2018
Un cadru financiar multianual (CFM) 2021-2027 și un Instrument european de redresare (NextGenerationEU -NGEU), care va
stimula temporar forța financiară a bugetului UE prin utilizarea marjei de manevră din bugetul UE pentru obținerea de finanțări
suplimentare pe piețele financiare.
Este asigurata consolidarea programelor-cheie din CFM prin intermediul NGEU, cu scopul de a canaliza rapid investițiile către
domeniile în care sunt cel mai necesare, de a consolida piața unică, de a spori cooperarea în domenii precum sănătatea și gestionarea
crizelor.Un nou obiectiv tematic transversal, intitulat „Promovarea reparării daunelor provocate de criză în contextul pandemiei de
COVID-19 și pregătirea unei redresări verzi, digitale și reziliente a economiei”.
Resursele suplimentare alocate prin NGEU trebuie repartizate rapid către investiții de pe teren și este necesar să producă efecte în
economia reală - data finală de eligibilitate (și pentru resursele suplimentare)=31 decembrie 2023 (pentru cheltuielile efectuate la
nivelul beneficiarilor).
CFM 2021-2027
https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/about_the_european_commission/eu_bud
get/mff_2021-2027_breakdown_2018_prices.pdf
Cadrul de finantare al Uniunii
Europene – CFM 2021-2027
Coeziunea economica, sociala si teritoriala – Obiective cheie
2007-2013 2014-2020 2021-2027
1. FEDR,
Convergen FSE+ și 1. investiții
ță FC 1. pentru
investiții finanțat
creștere și
pentru din FEDR,
ocupare
finanțat din FEDR,
creștere și FSE+ și FC
2.
Competitivit FEDR, ocupare
FSE+, FC, FTJ
ate FSE
regională și
ocupare
3.
cooperare
2. cooperare
finanțat 2. cooperare finanțat
FEDR teritorială
teritorială din FEDR teritorială
europeană europeană
europeană din FEDR
PRIORITĂȚI DE INVESTIȚII 2021 - 2027:
5 OBIECTIVE DE POLITICA 2021 - 2027: Ob. Specific – Tranzitie

Justa (Mecanismul pt o
Tranziție Justa
• O Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare
economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (cercetare, Contribuie la realizarea unei
inovare, digitalizare, informatizare, competitivitate, smart city) tranziții juste în contextul
• O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în + aplicare realizării obiectivelor
a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia PACTULUI ECOLOGIC
din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice EUROPEAN
(biodiversitate, calitatea aerului şi decontaminarea
siturilor poluate, mobilitate și regenerare urbană)
• O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale;
• O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al
drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a
învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale și a
accesului egal la sistemul de sănătate;
• O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea
strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării
urbane durabile în UE. (turism, cultură și patrimoniu)
Priorități de investiții 2021-2027
2014-2020 5 Obiective de politică +
11 Obiective tematice OB specific Tranzitie Justa
Europă mai FEDR

inteligentă – OP 1
Europă mai verde Ob. Specific –

FEDR, FC
OP 2 Tranzitie Justa
(Mecanismul pt
Europă mai o Tranziție Justa)
socială OP 4 FSE+
FTJ (Green
Europă mai Deal)
apropiată de FEDR, FSE+
cetățenii săi OP 5
Europă mai FEDR, FC

conectată OP 3
Consolidarea capacității administrative
FEDR Fond coeziune FSE

Cooperare interegională și tranfrontalieră
Sursa: www.mfe.gov.ro
45
CONCENTRARE TEMATICĂ
25% din FEDR pentru OP 1 (o Europă mai inteligentă)
30% din FEDR pentru OP 2 (o Europă mai ecologică)
FEDR să contribuie cu 30% la obiectivele de schimbări climatice
FC să contribuie cu 37% la obiectivele de schimbări climatice
Min. 6% din FEDR pentru dezvoltare urbană
2% din FSE+ pentru susținerea materială a persoanelor cele mai

defavorizate
25% din FSE+ pentru incluziune socială
10% din FSE+ pentru sprijinul pentru tinerii NEETS

Legislatie nationala
specifica fiecarui stat
membru
Nivel national
(reglementari
specifice domeniului
vizat de proiect,
achizitii, relatii de
Nivel UE
munca, salarizare,
reglementari fiscale si
financiare nationale,
reguli nationale de
eligibilitate etc.)
CADRUL NORMATIV
Fondul European pt. Dezvoltare Regionala (FEDR)
FEDR sprijină următoarele obiective specifice 2021-2027:
 „o Europă mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente” („OP 1”) prin: (i)
dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate; (ii) fructificarea avantajelor
digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor și al guvernelor; (iii) impulsionarea creșterii și competitivității IMM-
FEDR urmăreşte urilor; (iv) dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat;
 „o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon prin promovarea tranziției către o energie nepoluantă și echitabilă,
consolidarea a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor
(„OP 2”)” prin: (i) promovarea măsurilor de eficiență energetică; (ii) promovarea energiei din surse regenerabile;
coeziunii (iii) dezvoltarea la nivel local a unor sisteme energetice, rețelele și sisteme de stocare inteligente; (iv) promovarea adaptării
economice şi la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor și a rezilienței în urma dezastrelor; (v) promovarea gestionării durabile a
apelor; (vi) promovarea tranziției la o economie circulară; (vii) dezvoltarea biodiversității, a infrastructurii verzi în
sociale în cadrul mediul urban și reducerea poluării;
Uniunii Europene  „o Europă mai conectată prin dezvoltarea mobilității și a conectivității TIC regionale” („OP 3) prin: (i) îmbunătățirea
conectivității digitale; (ii) dezvoltarea unei rețele TEN-T durabile, reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente, sigure
prin corectarea și intermodale; (iii) dezvoltarea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente în fața schimbărilor
dezechilibrelor climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere; (iv)
promovarea mobilității urbane multimodale durabile;
existente între  „o Europă mai socială prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale” („OP 4”) prin: (i) sporirea eficienței
regiunile acesteia. piețelor forței de muncă și facilitarea accesului la locuri de muncă de calitate prin dezvoltarea inovării și a infrastructurii
sociale; (ii) îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și favorabile incluziunii în educație, formare și învățarea pe tot
parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii; (iii) îmbunătățirea integrării socioeconomice a comunităților marginalizate,
a migranților și a grupurilor dezavantajate prin măsuri integrate care să includă asigurarea de locuințe și servicii sociale;
(iv) asigurarea accesului egal la asistență medicală prin dezvoltarea infrastructurii, inclusiv la asistență medicală
primară;
FEDR – tipuri de  „o Europă mai aproape de cetățeni prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a zonelor urbane, rurale și de coastă
interventii: și a inițiativelor locale” („OP 5”) prin: (i) promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic și al mediului, a
patrimoniului cultural și a securității în zonele urbane; (ii) promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic și
infrastructură, al mediului la nivel local, a patrimoniului cultural și a securității, inclusiv în zonele rurale și de coastă și inclusiv prin
dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității.
suport pt. Inovare,
investitii etc. Obiectiv tematic transversal: „Promovarea reparării daunelor provocate de criză în contextul pandemiei de
COVID-19 și pregătirea unei redresări verzi, digitale și reziliente a economiei”
Fondul Social European Plus (FSE+)
FSE Plus – sprijină

politicile și prioritățile
care vizează să
contribuie la
ocuparea integrală a
forței de muncă, la
îmbunătățirea calității
și a productivității la
locul de muncă, la
sporirea mobilității
geografice și
profesionale a
lucrătorilor în cadrul
Uniunii, la
îmbunătățirea
sistemelor de
educație și formare și
la promovarea
incluziunii sociale și a
sănătății
FSE Plus cu gestiune partajata sprijină următoarele obiective specifice 2021-2027:
 obiective specifice în domeniile de politică ale ocupării forței de muncă, educației, incluziunii sociale și sănătății,
contribuind astfel la obiectivul de politică intitulat „O Europă mai socială prin implementarea Pilonului european al
drepturilor sociale (OP 4): (i) îmbunătățirea accesului la piața muncii pentru toate persoanele în căutarea unui loc
FSE Plus de muncă, în special pentru tineri, șomerii de lungă durată și persoanele inactive, promovarea desfășurării de
activități independente și a economiei sociale; (ii) modernizarea instituțiilor și a serviciilor pieței muncii pentru ca
tipuri de
acestea să evalueze și să anticipeze necesitățile în materie de competențe, să asigure o asistență promptă și
interventii: personalizată și să sprijine corelarea cererii și a ofertei, tranzițiile și mobilitatea pe piața muncii; (iii) promovarea
Pregatire, participării femeilor la piața muncii, a unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, inclusiv accesul la
formare, servicii de îngrijire a copiilor, a unui mediu de lucru sănătos care să reducă riscurile la adresa sănătății, a adaptării la
sprijin pt. schimbare a lucrătorilor, a întreprinderilor și a antreprenorilor și a îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate; (iv)
ocupare, îmbunătățirea calității, a eficacității și a relevanței pentru piața muncii a sistemelor de educație și formare, pentru a
iincluziune sprijini dobândirea de competențe-cheie, inclusiv de competențe digitale; (v) promovarea accesului egal la
educație și formare de calitate și favorabile incluziunii, precum și a absolvirii acestora, în special pentru grupurile
soicla (sprijin
defavorizate, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și
pt. profesională și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților, inclusiv prin facilitarea
persoanele mobilității în scop educațional pentru toți; (vi) promovarea învățării pe tot parcursul vieții, în special a
defavorizate), oportunităților flexibile de perfecționare și reconversie profesională pentru toți, ținând seama de competențele
spijin pt. digitale, anticipând mai bine schimbările și noile cerințe în materie de competențe pe baza nevoilor pieței muncii,
tineri facilitând tranzițiile profesionale și încurajând mobilitatea profesională; (vii) favorizarea incluziunii active pentru a
(ocupre, promova egalitatea de șanse și participarea activă și a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională; (viii)
promovarea integrării socioeconomice a resortisanților țărilor terțe și a comunităților marginalizate, cum ar fi romii;
formare,
(ix) creșterea accesului egal și în timp util la servicii de calitate, sustenabile și cu prețuri accesibile; modernizarea
educatie), sistemelor de protecție socială, inclusiv promovarea accesului la protecție socială; îmbunătățirea accesibilității, a
sanatate etc. eficacității și a rezilienței sistemelor de sănătate și a serviciilor de îngrijire pe termen lung; (x) promovarea
. integrării sociale a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, inclusiv a persoanelor celor mai
defavorizate și a copiilor; (xi) reducerea deprivării materiale prin furnizarea de alimente și/sau asistență materială de
bază persoanelor celor mai defavorizate, inclusiv prin măsuri auxiliare.
FSE Plus cu gestiune partajata sprijină următoarele obiective specifice 2021-2027 (cont):
 Europă mai inteligentă prin dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, a competențelor pentru
tehnologiile generice esențiale, a cooperării sectoriale privind competențele și spiritul antreprenorial în vederea
realizării tranziției industriale, a formării cercetătorilor, a activităților de colaborare în rețea și a parteneriatelor între
instituțiile de învățământ superior, a instituțiilor de educație și formare profesională (EFP), a centrelor tehnologice și
de cercetare și a întreprinderilor și a clusterelor, precum și prin sprijinirea microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și
mijlocii și a economiei sociale;
 Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, prin îmbunătățirea sistemelor de educație și de
formare necesare pentru adaptarea competențelor și a calificărilor, perfecționarea tuturor, inclusiv a forței de
muncă, și crearea de noi locuri de muncă în sectoarele legate de mediu, climă, energie și bioeconomie.
FSE Plus componenta SANATATE sprijină următoarele FSE Plus Ocuparea forței de muncă și inovare sociala 2021-2027:
obiective specifice 2021-2027:
 promovarea sănătății și prevenirea bolilor, contribuie să dezvolte cunoștințe analitice comparative de înaltă calitate
la eficacitatea, accesibilitatea și reziliența sistemelor pentru a se asigura că politicile care vizează realizarea obiectivelor
de sănătate, sporește siguranța asistenței medicale, specifice menționate la articolul 4 se bazează pe dovezi solide și sunt
reduce inegalitățile în materie de sănătate, relevante pentru nevoile, problemele și condițiile din țările asociate; +
protejează cetățenii de amenințările transfrontaliere să faciliteze schimbul de informații eficace și cuprinzător, învățarea
privind sănătatea și sprijină legislația UE în domeniul reciprocă, evaluările inter pares și dialogul privind politicile în
sănătății. domeniile FSEPlus, pentru a asista țările asociate să ia măsuri
consolidarea pregătirii pentru situații de criză, a gestionării adecvate de politică; + să sprijine experimentările sociale în
acestora și a reacției la acestea în cadrul Uniunii pentru a- domeniile menționate la articolul 4 și să consolideze capacitatea
i proteja pe cetățeni împotriva amenințărilor părților interesate de a pune în aplicare, a transfera sau a extinde
utilizarea inovațiilor testate în materie de politică socială; + (….)
transfrontaliere privind sănătatea + dotarea sistemelor de
sănătate cu mijloacele necesare + sprijinirea legislației
Uniunii în domeniul sănătății;
Obiectiv tematic transversal: „Promovarea reparării daunelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 și pregătirea
unei redresări verzi, digitale și reziliente a economiei”
Fondul de Coeziune (FC)
FC sprijină următoarele obiective specifice 2021-2027:

 o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon prin promovarea
FC este destinat tranziției către o energie nepoluantă și echitabilă, a investițiilor verzi și
statelor membre al albastre, a economiei circulare, a adaptării la schimbările climatice și a
căror venit naţional prevenirii și gestionării riscurilor („OP 2”)” prin: (i) promovarea măsurilor de
brut (VNB) pe cap de eficiență energetică; (ii) promovarea energiei din surse regenerabile; (iii)
locuitor este mai mic dezvoltarea la nivel local a unor sisteme energetice, rețelele și sisteme de
de 90% din media UE.
stocare inteligente; (iv) promovarea adaptării la schimbările climatice, a
Acesta vizează prevenirii riscurilor și a rezilienței în urma dezastrelor; (v) promovarea
reducerea gestionării durabile a apelor; (vi) promovarea tranziției la o economie
disparităţilor circulară; (vii) dezvoltarea biodiversității, a infrastructurii verzi în mediul
economice şi sociale urban și reducerea poluării;
şi promovarea
dezvoltării durabile.  „o Europă mai conectată prin dezvoltarea mobilității și a conectivității TIC
regionale” („OP 3) prin: (ii) dezvoltarea unei rețele TEN-T durabile,
.
FC – tipuri de reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente, sigure și intermodale;
interventii: (iii) dezvoltarea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile,
infrastructură mare reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente și intermodale, inclusiv
de TRANSPORT SI îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere; (iv)
promovarea mobilității urbane multimodale durabile;
MEDIU
Fondul pt. o Tranzitie Justa (FTJ)
FTJ 2021-2027:
 contribuie la obiectivul specific unic de a permite regiunilor și cetățenilor
să facă față efectelor sociale, economice și de mediu ale tranziției către
FTJ este un nou instrument
financiar în cadrul politicii de
o economie neutră din punct de vedere climatic
 Sprijina obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă
coeziune, care are scopul de
în toate statele membre
a oferi sprijin teritoriilor care se
confruntă cu provocări socio-  FTJ sprijină exclusiv următoarele activități:
economice majore ca urmare
a tranziției către neutralitatea (a) investiții productive în IMM-uri, inclusiv în întreprinderi nou-înființate, care conduc
climatică. Acest fond va la diversificare și reconversie economică; + (b) investiții în crearea de noi
facilita punerea în aplicare a întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri și servicii de consultanță; + (c)
Pactului verde european, care investiții în activități de cercetare și inovare și de promovare a transferului de
are drept obiectiv ca Europa tehnologii avansate; +(d) investiții în dezvoltarea de tehnologii și infrastructuri pentru
să devină neutră din punct de o energie curată la prețuri accesibile, în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră,
vedere climatic până în 2050. în eficiența energetică și energia din surse regenerabile; + (e) investiții în digitalizare și
în conectivitatea digitală; + (f) investiții în regenerarea și decontaminarea siturilor, în
proiecte de restaurare a terenurilor și de reconversie; + (g) investiții în consolidarea
sprijină teritoriile cele mai afectate economiei circulare, inclusiv prin prevenirea generării de deșeuri și reducerea
de tranziția către neutralitatea acestora, utilizarea eficientă a resurselor, reutilizare, reparare și reciclare; + (h)
climatică și care urmărește să perfecționarea și recalificarea lucrătorilor; + (i) asistență pentru căutarea unui loc de
prevină creșterea disparităților muncă acordată persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; + (j) incluziunea
regionale
activă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;
Obiectiv tematic transversal: „Promovarea reparării daunelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 și
pregătirea unei redresări verzi, digitale și reziliente a economiei”
Fondul European pt. Pescuit si Afaceri Maritime
(FEPAM) / Fondul European pt. Afaceri Maritime si FEAMAP sprijină următoarele prioritati specifice
Activitati in domeniul Pescuitului (FEAMAP) 2021-2027:
 (1) promovarea activităților pescărești
sustenabile și conservarea resurselor biologice
FEPAM /FEAMAP sprijină operatorii în tranziția către
un pescuit durabil ajută comunitățile din zonele de marine;
coastă să își diversifice economiile finanțează  (2) contribuția la securitatea alimentară în
proiecte care creează noi locuri de muncă și Uniune prin intermediul unei acvaculturi și al
îmbunătățesc calitatea vieții în regiunile de coastă
ale Europei facilitează accesul la finanțare
unor piețe competitive și sustenabile;
 (3) facilitarea dezvoltării unei economii
albastre sustenabile și stimularea prosperității
2021-2027 NU sunt eligibile în cadrul FEAMAP: (a) operațiunile care
permit creșterea capacității de pescuit a unei nave de pescuit sau
comunităților costiere;
care sprijină achiziționarea unui echipament care sporește  (4) consolidarea guvernanței internaționale a
capacitatea unei nave de pescuit de a găsi pește; (b) construcția și oceanelor și asigurarea siguranței, securității,
achiziționarea de nave de pescuit sau importul de nave de pescuit,;
curățeniei și gestionării sustenabile a mărilor și
(….) (e) pescuitul experimental; (….)(h) construcția de noi porturi, noi
puncte de debarcare sau noi hale de licitații; (i) mecanisme de oceanelor.
intervenție pe piață care urmăresc să retragă, temporar sau definitiv, Sprijinul acordat de FEAMAP contribuie la
de pe piață produse pescărești sau de acvacultură în vederea îndeplinirea obiectivelor de mediu ale Uniunii, de
reducerii ofertei pentru a preveni scăderea prețurilor sau a crește
prețurile; prin extensie, operațiuni de stocare într-un lanț logistic care
atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare
ar produce aceleași efecte în mod intenționat sau neintenționat; (…) la acestea.
Obiectiv tematic transversal: „Promovarea reparării daunelor provocate de criză în contextul pandemiei de
COVID-19 și pregătirea unei redresări verzi, digitale și reziliente a economiei”
Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI)
FAMI 2021-2027
Obiectivul fondului este de a contribui la o gestionare eficace a fluxurilor de migrație, în
conformitate cu acquis-ul relevant al Uniunii și în conformitate cu angajamentele Uniunii
privind drepturile fundamentale.
Fondul contribuie la următoarele obiective specifice:
 consolidarea și dezvoltarea tuturor aspectelor sistemului european comun de azil, inclusiv
a dimensiunii sale externe;
 sprijinirea migrației legale către statele membre, inclusiv contribuția la integrarea
resortisanților țărilor terțe;
 contribuția la combaterea migrației neregulamentare și asigurarea eficacității returnării și
readmisiei în țările terțe.
Instrument european de redresare:
NextGenerationEU (NGEU)
 Scopul declarat: de a
canaliza rapid
investițiile către
domeniile în care sunt
cel mai necesare, de a
consolida piața unică,
de a spori cooperarea
în domenii precum
sănătatea și
gestionarea crizelor
 750 de miliarde de EUR
 completează bugetul
UE si consolideaza
CFM 2021-2027
Instrument european de redresare: NextGenerationEU (NGEU)
Sprijinirea statelor membre pentru a realiza investiții și reforme, prin
Mecanismul de redresare și reziliență – cea mai importantă componentă, 672,5 miliarde
NGEU Pilonul 1 EUR (dintre care 312,5 miliarde EUR sub formă de granturi, iar 360 miliarde EUR sub formă de
împrumuturi). Sunt susținutei nvestițiile și reformele publice, cu focus pe tranziția către o
economie verde și digitala (pentru acest instrument nu va fi necesară nicio cofinanțare
națională)
Pentru a defini cheia de alocarea pentru prima etapă (2021 si 2022: 70% din fonduri disponibile) se
vor utiliza trei indicatori: inversului PIB-ului pe locuitor raportat la media europeană, populația țării
respective și media ratei șomajului în perioada 2015-2019 relativ la media UE.
Asistență în materie de redresare și coeziune (REACT-EU) – 47,5 miliarde EUR, sprijin

suplimentar față de actualele programe de coeziune și destinat diminuării impactului crizei
în perioada 2020-2022.
- FEDR va putea fi utilizat pentru: investiții și servicii în sănătate; capital de lucru și investiții în IMM-uri
(costuri operaționale și de personal și măsuri de siguranță sanitară);
- FSE va putea fi utilizat ptr: menținerea locurilor de muncă, scheme de ocupare pe termen scurt și
sprijinirea antreprenorilor; crearea de locuri de muncă (în special pentru persoanele vulnerabile);
măsuri de ocupare pentru tineri; dezvoltarea de competențe și facilitarea accesului la serviciile sociale
de interes general.
CONSOLIDAREA INTERVENTIILOR Fondului pentru o tranziție justă – 10 miliarde EUR

(creșterea și diversificarea economică; antreprenoriat; ocuparea forței de
muncă prin recalificare sau econversie profesională; decontaminarea siturilor
poluate; energie curată prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră,
eficiență energetică și energie din surse regenerabile, precum și digitalizare
CONSOLIDAREA INTERVENTIILOR Fondului European agricol pt. dezvoltare rurală
NextGenerationEU (NGEU): MECANISMUL DE REDRESARE SI REZILIENTA
 Mecanismul de redresare și reziliență

propus va acorda sprijin financiar la scară
largă pentru investițiile și reformele
publice care sporesc reziliența
economiilor statelor membre și le
pregătesc mai bine pentru viitor.
 Mecanismul va ajuta statele membre să
abordeze provocările economice și
sociale cu care se confruntă și mai acut în
urma crizei, în diverse domenii, cum ar fi
aspectele sociale, ocuparea forței de
muncă, competențele, educația,
cercetarea și inovarea, aspectele legate
de sănătate, dar și aspectele legate de
mediul de afaceri, inclusiv administrația
publică și sectorul financiar.
 Mecanismul va asigura, de asemenea, că
aceste investiții și aceste reforme se
concentrează asupra provocărilor și a
nevoilor de investiții legate de tranziția
verde și de cea digitală, asigurând astfel o
redresare durabilă.
NextGenerationEU (NGEU): MECANISMUL DE REDRESARE SI REZILIENTA
3. Cadrul de accesare al fondurilor UE
nerambursabile (FEN) în România
Sursa: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/
Sa ne reamintim…

- cerere de finanțare = solicitarea acordării finanțării pentru necesități și obiective specifice
solicitantului care sunt subsumate priorităților și obiectivelor finanțatorului.
- cerere de finanțare aprobată = proiect care trebuie implementat conform informațiilor din
cererea de finanțare
- aprobarea cererii de finanțare si finanțarea proiectului = rezultatul unul proces de evaluare –
necesitatea ințelegerii perspectivei evaluatorului și a condițiilor în care este aprobată cererea
de finanțare
Particularitățile perioadei actuale
2021/2022/2023
 Finalul perioadei de programare 2014-2020 – nr. mare de
cereri de propuneri de proiecte pt. a contracta sumele încă
disponibile, presiune pt. a asigura finalizarea proiectelor și
realizarea plăților.
STADIUL IMPLEMENTARII 2014-2020 - https://www.fonduri-
ue.ro/statistici?m=10
 Debutul perioadei de programare 2021- 2027 - aprobarea și
(posibil) lansarea cererilor de propuneri de proiecte aferente
Programelor Operaționale din perioada 2021-2027
 Noi resurse și oportunități în cadrul NextGeneration EU (în
principal REACT-EU si Mecanismul de Redresare si reziliență –
Planul Național de Redresare și Reziliență)
FEN 2021-2027
Politica de Facilitatea de Politica

coeziune Reziliență și agricolă SURE
Aprox. 30 Relansare Aprox.19 mld. 5 mld. Euro
mld. Euro 29,2 mld. Euro Euro
FEN 2021-2027 – programe in gestiune
partajata
arhitectura propusă pentru Programele Operaționale 2021-2027, așa cum a fost aprobată în data de 27 februarie 2020 prin Memorandumul cu tema Programele
operaționale/naționale şi arhitectura instituțională de gestionare a fondurilor europene aferente Politicii de Coeziune 2021-2027
FEN 2021-2027 – programe in gestiune partajata
LISTA PROGRAMELOR OPERAȚIONALE – ob. INVESTIȚII PT. CREȘTERE și OCUPARE
Politica de Coeziune și Politica Comună în domeniul Pescuitului
Program OP
O Europă mai
Program Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare OP 1 inteligentă (OP1)
și Instrumente Financiare
Programul Operațional Sănătate OP 1, OP 4
Program Operațional Educație și Ocupare OP 4 O Europă mai Europă mai
Program Operațional Incluziune și Demnitate Socială OP 4, OP 5 conectată (OP3) verde (OP 2)
Program Operațional Dezvoltare Durabilă OP 2
Program Operațional Transport OP 3
O Europă mai
8 Programe Operaționale Regionale OP 1, OP 2, OP
Europă mai
apropiată de
3, OP 4, OP 5 cetățenii săi (OP 5) socială(OP 4)
Programul Acvacultura și Pescuit OP 2, OP 5
Programul Operațional pentru Tranziție Justă OS FTJ
Programul Operațional Asistență Tehnică
OS-JTF
-
LISTA PROGRAMELOR INTERREG - ob. COOPERARE TERITORIALA EUROPEANA
Interreg VI- Un program România-Bulgaria

Interreg VI- Un program România-Ungaria
Interreg IPA III Programul România-Serbia
Interreg NEXT Programul România-Republica Moldova 2021-2027
Interreg NEXT Programul România-Ucraina 2021-2027
Interreg NEXT Programul pentru Bazinul Mării Negre 2021-2027
Interreg NEXT Programul Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2021-2027
Programul transnațional al Dunării 2
Programul Interreg Europa 2021-2027
Programul URBACT IV
Programul Interact IV
Programul ESPON
LISTA PROGRAMELOR AFACERI INTERNE
Programul național Fondul azil, migrație și integrare

Programul național Fondul securitate internă
Programul național Instrumentul pentru gestionarea frontierelor
și vize
Politica de coeziune
CONCENTRARE TEMATICĂ / Alocare per Obiective 2021-2027

25% din FEDR pentru OP 1 (o Europă mai
inteligentă)
FEDR FSE+ FC FTJ
30% din FEDR pentru OP 2 (o Europă mai
ecologică)
FEDR să contribuie cu 30% la obiectivele de

schimbări climatice 1,087
FC să contribuie cu 37% la obiectivele de
schimbări climatice 6,439
Min. 6% din FEDR pentru dezvoltare urbană 2,24

7,135
2% din FSE+ pentru susținerea materială a 4,926
persoanelor cele mai defavorizate
2,978 2,674
1,766
25% din FSE+ pentru incluziune socială 0,63
OP 1 OP 2 OP 3 OP 4 OP 5 OS FTJ
10% din FSE+ pentru sprijinul pentru tinerii
NEETS
ALOCARE PO POLITICA DE COEZIUNE (mld. Euro)
4,5
4
2,57
3,5 0,837
2,5 0,9
2
2,369
3,297
3,085
1,5
2,328
1 1,982
1,615 1,766
1,5 1,348
1,273 1,228 1,184
0,5 1,025 1,008
0,574 0,14 0,584
0,28
0
FEDR FSE+ FC FTJ

FEN 2021-2027 – programe in gestiune partajata – Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) – vers. Ianuarie 2022
Perioada 2021-2027 (gov.ro), Programul Operațional Dezvoltare Durabilă - Oportunitati finantare UE (gov.ro)
Prioritatea 1. Dezvoltarea Obiectiv specific FEDR/FC (v)promovarea accesului la apă și a gestionării durabile a apelor;
infrastructurii de apă și apă
uzată și tranziția la o Acțiunea 1.1 Investiții în sectorul apei și apei uzate, pentru a îndeplini cerințele directivelor de mediu
economie circulară Acțiunea 1.2 Gestionarea eficientă a deșeurilor în vederea accelerării tranziției spre economia circulară,
pentru a îndeplini cerințele directivelor de mediu
Prioritatea 2. Protecţia Obiectiv Specific FEDR/FC (vii) creșterea protecției și conservării naturii, a biodiversității și a infrastructurii
mediului prin conservarea verzi, inclusiv în zonele urbane, precum și reducerea tuturor formelor de poluare;
biodiversităţii, asigurarea Acțiunea 2.1 Conservarea biodiversității pentru a îndeplini cerințele directivelor de mediu
calităţii aerului şi remediere Acțiunea 2.2 Îmbunătățirea monitorizării calității aerului pentru îndeplinirea cerințelor de monitorizare și
a siturilor contaminat reducere a emisiilor rezultate din directive (Beneficiar: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor)
Acțiunea 2.3 Investigarea preliminară și detaliată a siturilor contaminate (Beneficiar: Ministerul Mediului,
Apelor și Pădurilor)
Prioritatea 3 Promovarea Obiectiv specific FEDR/FC (iv) promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor de
adaptării la schimbările dezastre și a rezilienței, ținând seama de abordările ecosistemice;
climatice şi managementul Acțiunea 3.1 Managementul principalelor tipuri de risc identificate în Planul Național de Management al
riscurilor Riscurilor de Dezastre
Acțiunea 3.2 Îmbunătățirea sistemului de răspuns la risc
FEN 2021-2027 – programe in gestiune partajata – Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) – vers. Ianuarie 2022
Perioada 2021-2027 (gov.ro), Programul Operațional Dezvoltare Durabilă - Oportunitati finantare UE (gov.ro)
Prioritatea 4. Promovarea Obiectiv Specific (i) promovarea măsurilor de eficiență energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect
eficienței energetice, a de seră;
sistemelor și rețelelor Acțiunea 4.1. Îmbunătățirea eficienței energetice
inteligente de energie și intervențiile/măsurile propuse privind sprijinirea marilor întreprinderi, respectiv a IMM-urilor, în acțiunile de
reducerea emisiilor de gaze îmbunătățire a eficienței lor energetice contribuie la atingerea țintei de economii de energie menționată
cu efect de seră mai sus. Acestea vor fi realizate prin intermediul instrumentelor financiare (posibil IF cu parte de grant,) și se
referă la creșterea eficienței energetice inclusiv prin utlizarea surselor regenerabile de energie
Complementaritatea cu PNRR în domeniul eficienței energetice este asigurată, având în vedere că
PODD sprijină eficiența energetică a întreprinderilor prin producția de energie solară și eoliană exclusiv
pentru consumul propriu, iar PNRR finanțează eficienţa energetică în sectorul industrial pentru cel puțin 50
de proiecte, care urmează să fie monitorizate printr-o platformă IT pentru centralizarea și analiza
consumului național de energie
Acțiunea 4.2. Reducerea emisiilor de GES și creşterea eficienţei energetice în sistemele de producere a
energiei termice
1. Modernizarea termoficării urbane, în scopul înlocuirii sistemelor de încălzire cu ardere pe bază de
combustibili fosili solizi.
2. 2. Modernizarea/extinderea reţelelor termice primare şi secundare din sistemele de alimentare cu
energie termică, inclusiv a punctelor termice;
Acțiunea 4.3. Promovarea utilizării surselor de energie regenerabilă
Obiectiv specific FEDR/FC (iii) dezvoltarea unor sisteme energetice, rețele și sisteme de stocare inteligente
în afara rețelei energetice transeuropene (TEN-E) .
Acțiunea 4.4. Sisteme și rețele inteligente de energie
Acțiunea 4.5 Conversia și modernizarea rețelelor de transport și distribuție a gazelor pentru adăugarea în
sistem a gazelor din surse regenerabile și a gazelor cu emisii reduse de carbon
FEN 2021-2027 – programe in gestiune partajata – Programul Operațional Regional – Regiunea Vest _ POR - vers. NOV 2021
Microsoft Word - POR Vest 2021-2027_Draft 3.docx (adrvest.ro)/ http://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/
Programul Operațional Regional – Regiunea Vest - Oportunitati finantare UE (gov.ro)
Prioritatea 1 O regiune Obiectiv specific: Dezvoltarea ecosistemului regional de cercetare, dezvoltare și inovare, care să susțină și
competitivă prin inovare, să stimuleze o creștere economică sustenabilă
digitalizare și întreprinderi Obiectiv specific: Îmbunătățirea accesului, transparentizarea și facilitarea utilizării serviciilor digitale la
dinamice nivelul întregii regiuni.
Obiectiv specific: Creșterea numărului de IMM-uri în regiune, a competitivității și productivității acestora,
prioritar în domeniile de specializare inteligentă, inclusiv prin acces la structuri instituționale și servicii
avansate de sprijin.
Obiectiv specific: Dezvoltarea, diversificarea și perfecționarea competențelor și abilităților specifice ale
resurselor umane
Prioritatea 2 O regiune cu Obiectiv specific: Valorificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor, al
orașe Smart și o organizațiilor de cercetare și al autorităților public
administrație digitalizată Obiectiv specific: Susținerea aglomerărilor urbane din Regiunea Vest prin utilizarea tehnologilor digitale și
inovative
Obiectiv specific: Dezvoltarea, diversificarea și perfecționarea competențelor și abilităților specifice ale
resurselor umane
Prioritatea 3 O regiune cu Obiectiv specific: Adaptarea regiunii la provocările globale privind schimbările climatice prin
orașe prietenoase cu îmbunătățirea performanțelor energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul
mediul clădirilor.
Obiectiv specific: Creșterea protecției și conservării naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în
zonele urbane, precum și reducerea tuturor formelor de poluare
Obiectiv specific: O abordare verde și sănătoasă pentru regenerarea orașelor în vederea îmbunătățirii
calității vieții cetățenilor.
FEN 2021-2027 – programe in gestiune partajata – Programul Operațional Regional – Regiunea Vest _ POR - vers. NOV 2021
Microsoft Word - POR Vest 2021-2027_Draft 3.docx (adrvest.ro)/ http://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-
2027/
Programul Operațional Regional – Regiunea Vest - Oportunitati finantare UE (gov.ro)
Prioritatea 4 O regiune cu mobilitate Obiectiv specific: Promovarea mobilității urbane multimodale durabile, ca parte a tranziției
urbană sustenabilă către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon
Obiectiv specific: Creșterea capacității, calității și atractivității transportului public de
călători, precum și a modurilor alternative de transport, prietenoase cu mediul.
Obiectiv specific: Consolidarea rolului orașelor și municipiilor Regiunii Vest în rețeaua urbană
națională și regională
Prioritatea 5 O regiune accesibilă Obiectiv specific: Dezvoltarea și creșterea unei mobilități naționale, regionale și locale
durabile, reziliente la schimbările climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea
accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere
Obiectiv specific: Creșterea conectivității și accesibilității în și din Regiunea Vest, a siguranței
deplasărilor, precum și decongestionarea și fluidizarea traficului în marile aglomerări urbane
Prioritatea 6 O regiune educată și Obiectiv specific: Îmbunătățirea accesului egal la servicii de calitate și incluzive în educație,
incluzivă formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii accesibile, inclusiv
prin promovarea rezilienței pentru educația și formarea la distanță și online
Obiectiv specific:
Prioritatea 7. O regiune atractivă Obiectiv specific: Dezvoltarea resurselor turistice naturale existente și valorificarea
patrimoniului cultural la nivel regional în scopul dezvoltării economice și facilitării incluziunii
sociale / Promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul social, economic și al
mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului durabil și a securității în
zonele urbane
FEN 2021-2027 – programe in gestiune partajata – Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente
Financiare POCIDIF – vers. NOV 2021
68100a5732a9b7a9c4ce6c17b42360a1.pdf (gov.ro) / http://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/
Program Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare - Oportunitati finantare UE (gov.ro)
Prioritatea 1 Susținerea și promovarea unui Actiunea 1. Integrarea ecosistemului național CDI în Spațiul de Cercetare European şi
ecosistem de CDI atractiv și competitiv în internaţional
RO Actiunea 2. Crearea și încurajarea colaborării actorilor din sistemul public și privat în
domeniul CDI
Actiunea 3. Sprijin pentru proiecte în domeniul tehnologiilor avansate
Prioritatea 2 Digitalizare in administratia Digitalizarea în admistrația publică
publica centrala, educație, cultură și mediu Digitalizarea în educație
de afaceri Digitalizarea în cultura (PO contine o Lista orientativă de proiecte identificate de
Ministerul Culturii va răspunde următoarelor nevoi concrete ale sectorului cultural)
Digitalizarea în mediul de afaceri:
Prioritatea 3. Stimularea accesului la Instrumente financiare (inclusiv capital de risc) pt. Intreprinderi
finanțare al IMM-urilor prin utilizarea
Instrumentelor Financiare
FEN 2021-2027 – programe in gestiune partajata – Programul Operațional TRANSPORT - vers. NOV 2021
Publications Office (gov.ro) / http://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/
Program Operațional Transport - Oportunitati finantare UE (gov.ro)
Prioritatea 1. Lista de proiecte inclusa in PO Ob. 3.1. Dezvoltarea unei

Beneficiar(i) în parteneriat sau individual: rețele TEN-T, reziliente la
Îmbunătățirea Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), schimbările climatice,
conectivității Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR),
inteligente, sigure, durabile
primare rutiere Parteneriate între CNAIR și autoritățile locale . și intermodale
Lista de proiecte inclusa in PO Ob. 3. 2 Dezvoltarea și
Prioritatea 2. Beneficiar(i) în parteneriat sau individual: creșterea unei mobilități
Îmbunătățirea Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere -C.N.A.I.R
naționale, regionale și
Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri (7 direcții regionale și București)
conectivității Administrații Publice Locale (inclusiv asociații ale acestora și parteneriate cu ceilalți beneficiari locale durabile, reziliente la
secundare schimbările climatice,
rutiere inteligente și intermodale,
Operațiuni ce vizează: inclusiv îmbunătățirea
Prioritatea 3.
Siguranţă pasivă: parapete rutiere cu rulouri, montarea de parapete rutiere cu cabluri la marginea părții carosabile, accesului la TEN-T și a
Creșterea amplasarea atenuatoarelor de impact echipate cu sistem de detecție a accidentelor și monitorizare trafic, mobilității transfrontaliere
siguranței rutiere achiziționarea de sisteme pentru protejarea lucrătorilor, campanii de conștientizare etc;
Iluminat pe timp de noapte și dispozitive luminoase și reflectorizante;
Separarea căilor de trafic auto și pietonal prin denivelarea acestora pentru evitarea congestiilor;
Semnalizare, marcaje și amenajări rutiere;
Echipamente de intervenţie în condiţii meteo speciale;
Digitalizarea elementelor de siguranţă a circulației;
Elaborarea documentelor strategice și de pregătire a proiectelor din aria de eligibilitate a axei
Beneficiari:
CNAIR / CNIR,
Direcțiile regionale de drumuri și poduri,
Poliția rutieră,
Ministerul Transporturilor si Infrastructurii
Prioritatea 4. Lista de proiecte inclusa in PO Ob. 3.1. Dezvoltarea unei rețele TEN-T, reziliente la schimbările
Beneficiar(i) în parteneriat sau individual: climatice, inteligente, sigure, durabile și intermodale
Creșterea eficienței Compania Națională de Căi Ferate CN CFR SA; Ob. 3. 2 Dezvoltarea și creșterea unei mobilități naționale,
căilor ferate Direcţiile Regionale de Căi Ferate
regionale și locale durabile, reziliente la schimbările climatice,
române
inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-
T și a mobilității transfrontaliere
Prioritatea 5. Operațiuni ce vizează continuarea achizițiilor demarate în OS 3.3 Dezvoltarea și consolidarea unei mobilități naționale,
Creșterea perioada precedentă de programare și finanțarea unor achiziții regionale și locale durabile, reziliente la schimbările climatice,
noi pentru a atinge ținta de 99 trenuri noi ecologice / Actiunile inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-
atractivității
sunt complementare celor din PNRR T și a mobilității transfrontaliere
transportului feroviar Beneficiari:
de călători Autoritatea pentru Reforma Feroviara (ARF),
Ministerul Transporturilor si Infrastructurii
Parteneriate ale operatorilor feroviari de transport de călători
cu ARF / MTI;
Prioritatea 6. Lista proiecte identificate in PO OS. 2.8 Promovarea mobilității urbane multimodale durabile, ca
Dezvoltarea +Pentru metrou în alte orașe: parte a tranziției către o economie cu zero emisii de dioxid de
mobilității ● Dezvoltarea infrastructurii de transport cu metroul în zona Cluj- carbon
sustenabile în Napoca;
● Pregătirea proiectelor de infrastructură de metrou în Timișoara și
nodurile urbane Iași.
Beneficiari:
Metrorex SA (inclusiv parteneriate cu autoritatile publice
locale);
Autorităţile Publice Locale (inclusiv asocieri ale acestora);
Parteneriate între Autorităţile Publice Locale (inclusiv asocieri
ale acestora) şi CNCFR SA şi/sau ARF / MTI
Se vor finanța operațiuni pentru:

Prioritatea 7. Ob. 3.1. Dezvoltarea unei rețele TEN-T,
Lucrări hidrotehnice pentru eliminarea punctelor critice pentru navigație pe Dunăre și reziliente la schimbările climatice,
Dezvoltarea creșterea eficienței transportului naval pe canalele navigabile ale acesteia inteligente, sigure, durabile și
transportului naval și Îmbunătățirea navigației pe Dunăre și canalele navigabile ale acesteia, inclusiv a
intermodale
multimodal măsurilor de siguranță a navigației, în particular în punctul critic Bala;
Finalizarea Canalului Dunăre – București; Ob. 3. 2 Dezvoltarea și creșterea unei
Dezvoltarea / modernizarea porturilor dunărene strategice / situate pe rețeaua mobilități naționale, regionale și locale
primară și rețeaua TEN-T, inclusiv a instalațiilor de combustibili alternativi; durabile, reziliente la schimbările
Asigurarea condiţiilor optime de navigaţie în bazinele portuare prin dragaj; …. Etc. climatice, inteligente și intermodale,
Beneficiari: inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T
Administratorii porturilor maritime si fluviale și a mobilității transfrontaliere
Operatori Portuari Privati / Operatori de transport naval /Operatori de terminale
logistice
MTI
Parteneriate între beneficiari
Prioritatea 8. Beneficiari:
Dezvoltarea Ministerul Transporturilor
Autoritățile și companiile naționale, regiile autonome, societățile și entitățile naționale
transportului aerian
care administrează și/sau au în concesiune infrastructura aeroportuară
. ARHITECTURA OBIECTIVULUI DE POLITICĂ 4
Programul Operațional Educație și Ocupare
(FSE+)
Educație și Ocuparea
formare forței de
profesională muncă
O Europă mai socială!
Incluziune
Sănătate
socială
Programul Operațional Programul Operațional

Incluziune și Demnitate Sănătate
Socială (FSE+ / FEDR) (FSE+ / FEDR)
FEN 2021-2027 – programe in gestiune partajata – Programul Operațional SANATATE – POS - vers. NOV 2021
eed35e4a5b15fb5707c4bb60c5b0195d.pdf (gov.ro)/ http://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/
Programul Operațional Sănătate - Oportunitati finantare UE (gov.ro)
Prioritatea 1 Creșterea calității serviciilor Investiții în infrastructura (DOTARE/MODERNIZARE/REABILITARE): a. cabinetelor medicilor de

de asistență medicală primară, familie (inclusiv puncte de lucru pentru medicii de familie, diferite forme de asociere a
comunitară și serviciilor oferite în regim cabinetelor în grupuri de practică medicală și centre de permanență) cu prioritate cele din
ambulatoriu mediul rural, zone marginalizate, zone greu accesibile, inclusiv în zonele neacoperite cu servicii
de MdF sau în care infrastructura existentă este precară sau lipsește b. structurilor publice
responsabile cu distribuția vaccinurilor la nivel teritorial c. publică în care se furnizează servicii
de asistență medicală școlară, inclusiv servicii de asistență stomatologică (ex: cabinete
medicale, inclusiv cabinete medicale stomatologice organizate în unități de învățământ,
dotarea cu unități mobile pentru asigurarea accesului copiilor și tinerilor care urmează o formă
de învățământ la servicii de calitate), d. publică a unităților sanitare/ altor structuri publice care
desfășoară activități medicale de tip ambulatoriu/ acordă asistență medicală ambulatorie
Prioritatea 2 Servicii de reabilitare, Investiții (dotare/modernizare/extindere/rehabilitate) în infrastructura publică a: unităților

paliaţie şi îngrijiri pe termen lung sanitare care furnizează servicii de reabilitare/ recuperare, inclusiv rețeaua balneară pe profile
adaptate fenomenului demografic de de patologie + unităților sanitare care furnizează servicii de paliație şi îngrijiri medicale pe
îmbătrânire a populaţiei, impactului termen lung ETC.
dizabilității şi profilului epidemiologic al Investiții (dotare/modernizare/extindere/rehabilitate) în infrastructura centrelor/ unităților
morbidităţii /unităților sanitare/unităților medico-sociale care furnizează servicii de paliație şi îngrijiri medicale
pe termen lung
Prioritatea 3 Creșterea A. Investiții (DOTARE/REABILITARE/EXTINDERE/MODERNIZARE) in infrastructura publică a: a. Unităților

eficacității sistemului sanitare - serviciilor esențiale pentru afecțiuni complexe
medical pentru prevenție, B. Investiții (DOTARE/REABILITARE/EXTINDERE/MODERNIZARE) în infrastructura publică a: a. structurilor
diagnostic și tratament sanitare unde se realizează depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea pacienților cu afecțiuni
precoce al bolilor prioritare genetice şi a celor cu anomalii congenitale, estimarea riscului de recurență a bolilor genetice în familiile
prin investiții în servicii și pacienților ( dezvoltarea structurilor integrate de preluare și îngrijire a pacientului critic, inclusiv copii prin
infrastructură asigurarea infrastructurii unităților dedicate de îngrijire); b. structurilor sanitare unde se realizează examinări
asupra persoanelor în viață care au suferit vătămări ale integrității corporale;
C. Investiții (DOTARE/REABILITARE/EXTINDERE/MODERNIZARE) în infrastructura publică a structurilor sanitare
care au atribuții în prevenirea, controlul, diagnosticul și supravegherea bolilor transmisibile, inclusiv în
epidemii, pandemii, controlul și supravegherea infecțiilor asociate actului medical și a celor implicate în
sănătatea publică
Prioritatea 4 Investiții pentru a) Continuarea investițiilor în spitalele regionale de urgență: Iași, Cluj, Craiova (faza II) Exemple de acțiuni
construirea spitalelor eligibile: construcție/ dotare
regionale și infrastructuri b) b) Investiții în infrastructuri spitalicești publice noi cu impact teritorial major Exemple de acțiuni eligibile:
spitalicești publice noi cu construcție/ dotare
impact teritorial major
Prioritatea 5 Abordări Beneficiari eligibili:

inovative în cercetarea din Entități relevante (ex. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-militară „Cantacuzino”,
domeniul medical universități, unități medicale publice etc) singure sau în parteneriat cu entități relevante Unități medicale
publice singure sau în parteneriat cu entități relevante (ex. organizații de cercetare, UMF etc.) Organizații
de cercetare Instituții partenere în activitățile de cercetare dezvoltare
Prioritatea 6 Digitalizarea in Observatorul național pentru date în sănătate - operațiune de importanță strategică.
sectorul medical Aplicaţii de telemedicină
Dezvoltarea integrată a unor soluții de e-sănătate,
Prioritatea 7. Măsuri care A. Investiții în infrastructura publică a: unităților sanitare implicate în activități de prelevare și transplant
susțin cercetarea, acreditate, inclusiv a infrastructurii în domeniul terapiilor celulare, structurilor responsabile cu băncile de
informatizarea în sănătate și țesuturi/ celule/ stocarea țesuturilor, a unităților sanitare acreditate HLA, inclusiv a unităților care
utilizarea de metode coordonează activitatea de transplant structurilor sanitare unde se realizează depistarea,
moderne de investigare, diagnosticarea, tratarea pacienților oncologici (ex. centrul de excelență în protonoterapie – acțiune
intervenție, tratament inclusă în OIS tratament cancer). Exemple de acțiuni eligibile: dotare/ modernizare/ reabilitare/
extindere/ construcție
B. B. Investiții în infrastructura publică a: institutelor oncologice Exemple de acțiuni eligibile: dotare
FEN 2021-2027 – programe in gestiune partajata - Program Operațional Educatie si Ocupare – POEO – vers.
Viziune POEO și domenii de intervenție

O Românie mai socială cu acces egal la ocupare durabilă, de calitate, la
un sistem de educaţie relevant pentru piața muncii și stimulativ pentru
învăţarea pe tot parcursul vieţii
OCUPAREA TINERILOR EDUCAȚIE OCUPARE
• Outreach NEETs • Prevenirea • Accesul la ocupare pentru toți,

• Centre /cluburi de abandonului • Creșterea ocupării femeilor;
tineret / rețele de școlar timpuriu • Antreprenoriat și economie
lucrători de tineret • Accesibilitatea și socială;
• Pachete integrate calitatea • Anticipare competențe
de măsuri active educației și • Dialog social / capacitate
personalizate şi formării parteneri
adaptate nevoilor profesionale • Sănătatea și securitatea în
tinerilor muncă;
• Îmbătrânirea activă;
Învățarea pe tot parcursul vieții

FEN 2021-2027 – programe in gestiune partajata – Programul Operațional EDUCATIE SI OCUPARE – POEO - vers. NOV 2021
2849fedad130dd1ac76b7769ee5bf1fe.pdf (gov.ro), http://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/
Programul Operațional Educație și Ocupare - Oportunitati finantare UE (gov.ro)
Prioritatea 1 - Actiuni:
Valorificarea 1.a.1. Crearea unui ecosistem dedicat tinerilor (1.a.1. Crearea unui ecosistem dedicat tinerilor etc.)
1.a.2. Servicii de identificare înregistrare, pregătire şi furnizarea ofertei propriu-zise pentru tineri, inclusiv tineri NEET, prin: -
potențialului tinerilor pe servicii de identificare în vederea înregistrării la ANOFM, precum şi servicii personalizate de informare, consiliere și orientare în
piața muncii carieră și (...)
1.a.3. Activarea potențialului antreprenorial al tinerilor:
1.a.4. Înființarea/ dezvoltarea întreprinderilor sociale de inserție, pentru susținerea tinerilor cu accent pe tineri NEET, inactivi,
șomeri și șomeri de lungă durată
Prioritatea 2 - Îmbunătățirea Actiuni:
participării copiilor la 2.f.1. Dezvoltarea și asigurarea calității sistemului de ÎETC, prin: completarea cadrului de asigurare a calității
educația antepreșcolară și educației timpurii, prin definirea unor standarde minime de program (activitatea psiho-pedagogică și
preșcolară activități le suport), (...); − formarea personalului implicat în evaluarea și monitorizarea asigurării calității; (...)
2.f.2. Diversificarea și flexibilizarea serviciilor de suport socio-educațional prin susținerea de acțiuni/ măsuri
strategice la nivel local pentru îmbunătățirea accesului copiilor cu vârste de la naștere la 6 ani la educația
timpurie
2.f.3. Dezvoltarea sistemului de formare inițială și continuă a cadrelor didactice pentru ÎETC (inclusiv
dezvoltarea mentoratului didactic)
Prevenirea părăsirii 3.f.1. Susținerea participării elevilor în programe de tip SDS, complementar cu masă caldă, în vederea consolidării competențelor, învățării
remediale și accelerării învățării prin activități educative:
timpurii a școlii și
3.f.2 Pachete personalizate de măsuri în vederea sprijinirii accesului și participării la educație: ➢ Facilitarea transportului elevilor către/ de la
creșterea accesului și unitățile școlare, prin măsuri adaptate fiecărei comunități, ➢ Măsuri de acompaniere în funcție de nevoi pentru copiii care aparțin grupurilor
a participării grupurilor vulnerabile ➢ Dezvoltarea de programe de informare și conștientizare privind participarea la educație, educația incluzivă
dezavantajate la 3.f.3. Îmbunătățirea accesului și a participării la educație a copiilor cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale (CES), inclusiv la activități
sportive și culturale adaptate
educație și formare 3.f.4.Organizarea unor oportunități variate de dezvoltare profesională pentru personalul didactic, în vederea asigurării unui sistem de educație
profesională incluziv
3.f.5. Dezvoltarea și extinderea Programului „A doua șansă” (ADS)
3.f.6. Intervenții pentru învățământul terțiar ➢ Măsuri de prevenire și combatere a abandonului universitar pentru grupurile dezavantajate/
subreprezentate de studenți
Prioritatea 4 - Creșterea Actiuni:

calității ofertei de 4.e.1. Realizarea unui mecanism eficient de recunoaștere a rezultatelor învățării dobândite în contexte non-
educație si formare
formale și informale în învățământul preuniversitar și terțiar, pentru o mai bună integrare pe piața muncii. Definirea
profesională pentru
asigurarea echității
pentru sistemul de învățământul preuniversitar al unui nucleu al competențelor/standardelor de evaluare pe
sistemului si o mai bună niveluri, în baza curriculumului național în vigoare. Elaborarea probelor de evaluare standardizată
adaptare la dinamica 4.e.2.Măsuri privind asigurarea calității educației pentru toți, în corelație cu dinamica pieței muncii (schimbări
pieței muncii și la tehnologice și structurale etc.) și societății
provocările inovării și 4.e.3 Facilitarea accesului informat și a participării active la programe de educație, în acord cu interesele și
progresului tehnologic
competențele elevilor/studenților, cât și cu nevoile pieței muncii
4.e.4. Măsuri privind flexibilizarea și diversificarea oportunităților de formare și dezvoltare a competențelor cheie ale
elevilor
Creșterea 5.e.1. Optimizarea mecanismului de monitorizare și evaluare a politicilor publice privind formarea profesională la nivel de sistem
5.e.2. Crearea si aplicare unui mecanism privind asigurarea calității învățării la locul de muncă (WBL) și certificarea rezultatelor învățării în
accesibilității,
formarea profesională inițială pentru a crește relevanța calificărilor pentru piața muncii
atractivității și calității 5.e.3. Creșterea calității și a validității proceselor de predare-învățare-evaluare în ÎPT
învățământului 5.e.4 Sprijinirea dezvoltării școlilor pentru sustinerea si recunoașterea excelentei în IPT
profesional și tehnic 5.e.5. Adaptarea serviciilor educaționale adresate elevilor și personalului didactic din ÎPT,
Prioritatea 6 - Creșterea Actiuni:
accesului pe piața muncii 6.a.1. Furnizarea serviciilor de identificare, îndrumare, sprijin și management de caz pentru persoanele din grupuri
pentru toți dezavantajate,
6.a.2 Furnizarea de pachete prestabilite de măsuri de ocupare, în vederea integrării socioprofesionale a persoanelor din
grupuri dezavantajate pe piața muncii, urmare a rezultatului profilării, inclusiv prime şi subvenţii:
6.a.3 Finanțarea de intervenții integrate în zone cu deficit de forță de muncă și migrație sezonieră
6.c.1. Sprijin acordat angajatorilor/ consorțiilor de angajatori pentru amenajarea unor spații destinate supravegherii și
îngrijirii copiilor cu vârstă preșcolară (0-6 ani) sau pentru crearea de parteneriate cu entități specializate care oferă servicii
de îngrijire copii, în vederea asigurării echilibrului dintre viața profesională și cea de familie
6.c.2. Stimularea angajatorilor pentru utilizarea unor forme de muncă noi sau flexibile, inclusiv prin finanțarea investițiilor
care să permită utilizarea acestor forme
6.d.1. Măsuri de sprijin pentru păstrarea locurilor de muncă în activitățile /sectoarele economice afectate de probleme
sistemice:
6.d.2. Sprijinirea angajatorilor pentru condiții de muncă adaptate nevoilor lucrătorilor:
6.d.3. Campanii de promovare pentru conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la drepturile şi obligaţiile
angajatorilor şi salariaţilor, precum şi cu privire la rolul activităților de SSM 6.d.4. Finanțarea serviciilor de susținere a
îmbătrânirii active prin implicarea lucrătorilor vârstnici în programe de tip shadow/tutelă/tutoriat/mentorat pentru
formarea și integrarea lucrătorilor no
Antreprenoriat și 7.a.1 Dezvoltarea unor instrumente și structuri colaborative/ participative, cu rol în: - sensibilizarea și promovarea economiei sociale și a
antreprenoriatului, inclusiv cel social; − monitorizarea și evaluarea evolutiei economiei sociale în România pentru o mai bună cunoaștere
economie socială
a sectorului si îmbunătățirea vizibilității economiei sociale (....)
7.a.2. Programe de sprijin antreprenorial
7.a.3. Acordarea de granturi pentru inițierea de noi afaceri (start-up) și incubatoare de afaceri
7.a.4. Asistență și consultanță în afaceri post înființare pentru depășirea dificultăților economice, inclusiv prin programe de pregătire a
managerilor și sprijin pentru inovare
7.a.5. Sprijin prin granturi și instrumente de microcreditare cu partajarea riscului pentru înființare/dezvoltare/inovare/scalare/extindere/de
întreprinderi sociale și întreprinderi sociale de inserție, inclusiv în domeniul oferirii de servicii sociale și prin promovarea patrimoniului
cultural și a sectoarelor culturale și creative ca domenii cu potențial pentru dezvoltarea economiei sociale.
7.a.6. Asistență și consultanță post înființare pentru întreprinderile sociale și întreprinderile sociale de inserție, inclusiv programe de
pregătire a resurselor umane din cadrul acestor entități și sprijin pentru digitalizarea activității.
7.a.7. Sprijinirea angajatorilor/ocupării în întreprinderi sociale de inserție pentru insertia socioprofesională a lucrătorilor defavorizați, prin
acoperirea costurilor de calificare la locul De munca
Prioritatea 8 – Modernizarea Actiuni:
instituțiilor pieței muncii 8.b.1. Îmbunătățirea instrumentelor, proceselor și mecanismelor de monitorizare a informatiilor din piata muncii, de anticipare
a nevoii de competențe, de evaluare și monitorizare a politicilor publice privind măsurile active și formarea profesională sau
adăugarea de noi dezvoltări
8.b.2. Actualizarea şi dezvoltare de instrumente la nivelul ANOFM, care să permită debirocratizarea şi digitalizarea activităţii în
vederea furnizării către clienţii SPO a unor servicii dedicate, accesibile şi integrate
8.b.3. Consolidarea dialogului social și a parteneriatelor pentru ocupare și formare
Prioritatea 9 - Consolidarea Actiuni
participării populației în 9.e.1. Dezvoltarea sistemului de asigurare a calității în formarea profesională a adulților, atât la nivel de sistem, cât și la nivel de
procesul de învățare pe tot furnizor
parcursul vieții pentru 9.e.2. Dezvoltarea capacității Comisiilor județene pentru autorizarea furnizorilor de formare profesională
facilitarea tranzițiilor și a 9.e.3. Formarea continuă a formatorilor/instructorilor/coordonatorilor de ucenicie din formarea profesională continuă pentru
mobilității dezvoltarea și furnizarea de programe de formare de calitate și flexibile
FEN 2021-2027 – programe in gestiune partajata – Programul Operațional INCLUZIUNE SI DEMNITATE SOCIALĂ - POIDS –vers. oct 2021
aba9633890e56323fad041a44babef26.pdf (gov.ro), http://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027 -
Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială - Oportunitati finantare UE (gov.ro)
Prioritatea 1: Dezvoltare Actiuni:

locală plasată sub Programul finanțează, prin Prioritatea 1, Strategiile de Dezvoltare Locală plasate sub Responsabilitatea Comunității. Această prioritate vine
în sprijinul comunităților cu provocări locale specifice și stimulează capacitatea de schimbare prin încurajarea dezvoltării și descoperirii
responsabilitatea
potențialului neexploatat din comunități, creșterea participării și a implicării în construirea comunității
comunității
Prioritatea 2: Dezvoltarea Actiuni:

locală plasată sub Prioritatea 2 care este implementată prin mecanismul DLRC este dedicată combaterii sărăciei copiilor din zonele rurale. Prin
responsabilitatea măsurile implementate de GAL-urile rurale în cadrul acestei Prioritati, copiilor din comunitățile rurale marginalizate vor avea
comunității – zona rurală posibilitatea de a merge în tabere de creație sau sportive. Sprijin social va fi oferit și copiilor vulnerabili ai căror părinți lucrează
în străinătate.
Prioritatea 3 Protejarea Actiuni

dreptului la demnitate Prioritatea 3 va finanța infrastructura pentru locuințe sociale, aceasta fiind o măsură de sprijin foarte importantă pentru
socială grupurile vulnerabile din mediul urban.
Prioritatea 4: Sprijinirea Actiuni

comunităților rurale fără Prioritatea 4 va sprijini populația rurală aflată sub incidența cea mai mare a riscului de sărăcie și excluziune socială. Astfel, se
acces sau cu acces limitat urmărește dezvoltarea sistemului de asistență socială primară, cu asistenți sociali și tehnicieni în asistență socială la nivel local
la serviciile primare precum și prin asigurarea intervenției integrate prin dezvoltarea rețelei comunitare de asistență medicală si a consilierilor
școlari. În acest fel se asigură accesul la servicii pentru populația din mediul rural, mediul în care sunt identificate și cele mai
multe probleme sociale în rândul grupurilor vulnerabile (copii, persoane vârstnice, minoritatea roma, persoane cu dizabilități,
familii monoparentale și familii cu mulți copii). Fiind cunoscute problemele cu care se confruntă persoanele vârstnice și lipsa
serviciilor pentru această categorie, se urmărește prioritizarea și dezvoltarea serviciilor de îngrijire pentru persoanele vârstnice
la nivel local în mediul rural.
FEN 2021-2027 – programe in gestiune partajata – Programul Operațional INCLUZIUNE SI DEMNITATE SOCIALĂ - POIDS –vers. oct 2021
aba9633890e56323fad041a44babef26.pdf (gov.ro), http://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027 -
Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială - Oportunitati finantare UE (gov.ro)
Prioritatea 5: Reducerea Actiuni:
disparitatilor dintre copiii la Prioritatea 5 urmărește elaborarea de măsuri care să contribuie la reducerea deprivării materiale care afectează copiii (inclusiv prin
risc de sărăcie și/sau sprijinirea familiilor monoparentale), reducerea riscului de separare a copilului de familie precum și dezvoltarea de servicii specializate
excluziune socială și ceilalti pentru copii.
copii
Prioritatea 6: Servicii de Actiuni:

suport pentru persoane Prin Prioritatea 6 vor fi sprijinite persoanele vârstnice, categorie afectată de sărăcie (nivelul veniturilor din pensii fiind redus în
varstnice România), de boli cronice, de izolare, excluziune socială și de lipsa serviciilor sociale de îngrijire pentru bătrâni. Numărul total
de servicii autorizate de îngrijire a persoanelor vârstnice la domiciliu este de doar 259 la nivel național iar căminele rezidențiale
de bătrâni licențiate sunt insuficiente (557 în toată țara conform Ministerului Muncii și Protecției Sociale 2020). Din cele 259 de
servicii autorizate de îngrijire a persoanelor vârstnice, doar 86 sunt în zona rurală.
Prioritatea 7 Sprijin pentru Actiuni
persoanele cu dizabilitati Persoanele cu dizabilități vor fi sprijinite prin Prioritatea 7. Această categorie de persoane este expusă unui risc crescut de
sărăcie și excluziune socială, unele dintre persoanele cu dizabilități mintale sau psihosociale aflându-se într-un raport de tip
„cerc vicios” cu sărăcia. Rata medie UE28 a persoanelor cu dizabilități în risc de sărăcie și excluziune socială este de 28,7%, în
timp ce în România este de 37,6%.
Prioritatea 8: Servicii sociale Actiuni

si de suport acordate altor Prin Prioritatea 8 se vor implementa măsuri pentru alte grupuri aflate în risc de excluziune socială.
grupuri vulnerabile Persoanele care ies din regimul de detenție:
Persoane dependente de alcool si droguri:
Victimele traficului de persoane:
Victimele traficului de persoane:
Persoane fără adăpost:
Migranți
PLANUL NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ
PLANUL NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ
PNRR pt. Romania a fost aprobat de

Plan de Relansare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește Consiliul UE (octombrie 2021) la
domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării propunerea Comisia Europană (sept.
economice și creșterii capacității de reziliență. 2021)
Au fost virate tranșe de prefinanțare în
PNRR se referă la un pachet coerent de decembrie 2021
investiții publice și reforme propuse în
baza Recomandărilor Specifice de Țară
2019-2020 . Aceste reforme și proiecte de
investiții publice trebuie puse în aplicare
până în 2026.
 pentru sistemul de guvernanță al PNRR, respectiv pentru

elaborarea, negocierea, aprobarea, decontarea de cheltuieli,
monitorizarea investițiilor și reformelor, precum și raportarea
PNRR – structură în cadrul MFE (MIPE) = o structură de
specialitate cu un număr de 30 de posturi cu denumirea:
Direcția generală management mecanism de redresare și
reziliență
http://mfe.gov.ro/pnrr/
 Aprobat la 28/10/2021  Proiecte de investitii PNRR - Reforme si proiecte PNRR.pdf
PNRR
Pilonul I – Tranziția verde
1 — Managementul apei
2 — Păduri și protecția biodiversității
3 — Managementul deșeurilor
4 — Transport sustenabil
5 — Fondul pentru Valul Renovării
6 — Energie
Pilonul II – Transformarea digitală
7 — Transformarea digitală
Pilonul III
Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii
8 — Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii
9 — Sprijin pentru mediul de afaceri, cercetare, dezvoltare și inovare
Pilonul IV „Coeziune socială și teritorială”
10 — Fondul local pentru tranziția verde și digitală
11 — Turism și cultură
Pilonul V – Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională
12 – Sănătate
13 — Reforme sociale
14 — Buna guvernanță
Pilonul VI –Noua generație
15 — Educație
Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR)
Proiecte de investitii PNRR - Reforme si proiecte PNRR.pdf, https://mfe.gov.ro/pnrr/
 Tipuri de beneficiari:
 a) ministerele de linie, respectiv SGG responsabile de implementarea reformelor/componentelor de reformă și
proiectelor de investiții și care vor avea responsabilități la nivel global. Aceste ministere, identificate în PNRR
pentru fiecare componentă/reformă sau componentă de reformă, vor avea atât responsabilitatea
implementării/realizării reformelor și, după caz, a proiectelor de investiții identificate în PNRR, cât și
responsabilitatea implementării schemelor de grant (pentru acele componente – reforme sau investiții - pentru
care în PNRR este prevăzută lansarea de apeluri de proiecte/finanțarea de scheme de granturi), situație în care
responsabilitățile ministerelor vor include și responsabilități legate de selecția beneficiarilor de granturi/proiecte,
monitorizarea, verificarea activităților și cheltuielilor, consiliere beneficiarilor finali ai granturilor. Aceste ministere
vor avea responsabilități la nivel global privind implementarea reformelor și investițiilor prevăzute în PNRR care
includ și responsabilități legate de derularea și managementul schemelor de grant care sunt incluse și fac
obiectul unor acorduri de finanțare între MIPE și respectivele ministere; atribuțiile acestor ministere în gestiunea
schemelor de grant prevăzute pentru implementarea diverselor componente ale PNRR sunt similare cu cele ale
unui administrator de schemă de grant sau ale unui Organism Intermediar din politica de coeziune, adaptate
la specificul MRR, dar relația dintre MIPE și ministerul de linie/SGG nu are caracterului unui acord de delegare
b) beneficiarii finali de fonduri din PNRR, pentru proiectele finanțate din PNRR, după încheierea acordurilor de
finanțare și numai după obținerea avizului conform (entități responsabile de execuția fizică și financiară a
reformelor și investițiilor care urmează să fie finanțate și care sunt direct responsabile de targets și milestones
corespunzătoare stabilite în PNRR); în cazul acestei categorii de beneficiari finali va fi utilizat un un model de
contract de finanțare standard, enunțând drepturi și obligații care leagă părțile, cu o mare relevanță pentru
respectarea etapelor și obiectivelor stabilite în PNRR.
PLANUL NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ (PNRR)
Reguli si cerinte specifice PO si PNRR
 Implementarea proiectelor
 PO: pt. perioada 2021-2027 se aplica regula N+2 (ultimele plati la 31.12.2029)
 PNRR: contractarea proiectelor max. 31.12.2023 (tinta intermediara 70% din fd.
contractate la 31.12.2022), implementare si ultimele plati la 31.12.2026
 Cofinantarea din partea beneficiarului
 PO: prevazuta in fiecare PO și în fiecare Ghid al Solicitantului; diferă în funcție de
localizare (regiune mai putin dezvoltata, regiune dezvoltata), tipul de beneficiar etc.
 PNRR – contribuție proprie a beneficiarului = 0%
 Conditiile de accesare a finantarii
 Specificate în Ghidurile Solicitantului
 Mecanismul financiar
 PO: pt. perioada 2021-2027 – mecanismele specifice rambursarii fondurilor platite)
 PNRR: alocarea fondurilor în bugetele beneficiarilor (deschiderei de credite)
PARTEA II. INITIEREA SI PLANIFICAREA
PROIECTULUI. ELABORAREA CERERII DE
FINANTARE
Sa ne reamintim ....
 1. Intelegerea perspectivei finanțatorului – ”regulile jocului” stabilite de finanțator în cadrul
programelor/liniilor de finanțare/cererilor de propuneri de proiecte/call for projects etc.
- Oportunități de finanțare numeroase si diverse – factor cheie: gestiunea informațiilor și a
surselor de informare

- aprobarea cererii de finanțare si finanțarea proiectului = rezultatul unul proces de
evaluare – necesitatea ințelegerii perspectivei evaluatorului și a condițiilor în care este
aprobată cererea de finanțare
 Plan de realizare a proiectului 
Euforie
Promovare
celor care
Neliniște Sancționarea nu au participat
nevinovaților la proiect
Panică Căutarea
vinovaților
Teste
2 3 4 5
Elaborare/redactare Realizare
1 Cercetare proiect Execuție 6
Idee agreată de conducere Durabilitate
1. PROIECT – concept si caracteristici
Proiectul – concept si caracteristici
Caracteristici ale unui proiect:
CE ESTE UN PROIECT ? are scop – scopul este rezolvarea unei probleme identificate sau
 succesiune logică de activităţi coordonate şi schimbarea unei situaţii problematice
controlate, de natură variată, realizate într-o este realist – scopurile trebuie să fie posibil de îndeplinit
manieră organizată metodic şi progresiv,
este unic – reprezintă o soluţie specifică la o problemă specifică,
având constrângeri de timp, resurse şi cost,
destinate obţinerii de rezultate, necesare într-un anumit context
pentru îndeplinirea unor obiective clar definite este limitat în timp şi spaţiu - are un început şi un final bine definite
 Set de activități/Activitate cu obiective şi se desfăşoară într-un spaţiu concret
clare şi rezultate anticipate este complex: implică variate abilităţi de planificare şi
 Limitat atât de timp cât şi de resursele
financiare, tehnice şi umane implementare;
 Planificat din timp şi evaluat la final este colectiv – este derulat de o echipă şi ţinteşte la binele unei
 Direcţionat spre soluţionarea unei probleme colectivităţi
 Un efort concret, practic, orientat spre un
rezultat poate fi evaluat - conţine obiective măsurabile care pot fi
 Punerea în practică a unui proiect evaluate; astfel se poate aprecia dacă am făcut ce ne-am propus,
presupune un moment iniţial şi un moment la calitatea dorită
final al proiectului (durată limitată)
are un anumit grad de autonomie;
 un ansamblu de activităţi planificate care se
adresează unei probleme specifice, îşi realizat de către oameni
propune să atingă obiective specifice, în are un ciclu de viaţă determinat, compus din mai multe etape
limite de timp bine definite (are un început şi obligatorii, denumite astfel: identificarea, analiza, formularea
un sfârşit bine determinate) şi beneficiază de proiectului, pregătirea acestuia, evaluarea preliminară a
fonduri limitate proiectului, angajarea finanţării, implementarea, monitorizarea şi
evaluarea finală a rezultatelor proiectului.
Proiectul – cadrul conceptual
Proiectul – tipologie (exemple)
Proiectul – etapele unui proiect
3.Implementarea 4. Monitorizare si
1. Definirea și 2 Pregatirea si
(executia) evaluare
inițierea proiectului Planificarea
 Scop: să se asigure că obiectivele proiectului
 Scopul oricărui proiect =  Se detaliază ceea ce Este faza efectivă de
vor fi îndeplinite; această etapă se
un răspuns direct la o urmează a se realiza în realizare a planului, prin
suprapune în cea mai mare parte cu
problemă identificată cadrul proiectului, pe desfășurarea activităților

execuția proiectului;
baza schiței elaborate  Are loc evaluarea proiectului atât de către
=> într-o primă etapă în etapa anterioară de prevăzute, fiind consumat
cei care l-au executat (evaluare internă),
apare de fapt si bugetul proiectului
identificare; cât și de către client sau de către finanțator
necesitatea care pentru efectuarea acestor
(evaluare externă);
conduce la ideea
 Se specifică obiectivele procese;
și responsabilii pe Se realizează achizițiile  Trei grupe de decizii: cum se realizează
proiectului propriu-zisă; fiecare activitate, se necesare pentru proiect; monitorizarea proiectului; cum se evaluează
 Succesul unui proiect

estimează duratele și se Se au în vedere: performanțele proiectului; cum se intervine în
planifică resursele managementul timpului, proiect dacă este cazul pentru a respecta
depinde de abilitatea necesare, se identifică managementul riscurilor, planul inițial.
de identificare a diverse relații și managementul costurilor,  Se folosesc rapoarte de progres a
necesităților din mediul dependențe între managementul calității, activităților care să arate stadiul de realizare
extern sau intern și de activități, precum și managementul resurselor a acestora față de plan – rezultate, costuri,
capacitatea constrângerile (de umane, managementul încadrare în timp;
organizației de a se
resurse, de timp) pentru prin obiective,  În cazul în care sunt identificate abateri de la
programare; managementul prin planificarea inițială a proiectului, se
concentra pe
 Se stabiliesc costurile bugete, managementul identifică și se aplică măsuri de corecție.
satisfacerea acestora; schimbărilor;
proiectului și termenele
 Trebuie obținut de realizare și se Se realizează o închidere administrativă (generarea,
acceptul de continuare încheie o serie de 5. Închidere colectarea și diseminarea informațiilor necesare pentru a
a următoarelor etape. contracte între formaliza terminarea proiectului) – predare-primire, măsurarea
organizațiile gradului de satisfacție, documentații finale, audit, arhivare,
participante. dizolvarea echipei de proiect, diverse evenimente sociale și
de PR
Proiectul – etapele unui proiect cu finantare nerambursabila
EVALUARE/SELECTIE APROBARE
CONTRACT DE FINANTARE
CERERE DE FINANTARE
Definirea și Pregatirea si Execuția Monitorizarea

Încheierea
inițierea planificarea (realizarea) și controlul
proiectului
proiectului proiectului proiectului proiectului
Activităţi:
 identificarea problemei
 stabilirea necesității și Activităţi:
oportunității proiectului  formularea scopului
 estimarea duratei (obiectivului general) și
proiectului Cerinte Apel/Cerere de a obiectivelor specifice
 analiza riscurilor propuneri de proiecte /Ghid  stabilirea sarcinilor și a
 estimarea bugetului activităților
solicitant
inițial  analiza resurselor
 analiza necesare îndeplinirii
complementarității sarcinilor Proiectul – etapele unui proiect cu
proiectului cu altele  stabilirea echipei de finantare europana
 identificarea proiect
deținătorilor de interese  planificarea
 identificarea calendarului cu
potențialilor parteneri activități
 identificarea surselor de  dezvoltarea planului
finanțare de monitorizare
 elaborarea bugetului
1. Definirea și 2. Pregatirea si
inițierea proiectului planificarea proiectului
Activităţi: Activităţi:
 identificarea problemei  formularea scopului (obiectivului
 stabilirea necesității și oportunității general) și a obiectivelor
proiectului specifice
 estimarea duratei proiectului  stabilirea sarcinilor și a activităților
 analiza riscurilor  analiza resurselor necesare
 estimarea bugetului inițial îndeplinirii sarcinilor
 analiza complementarității  stabilirea echipei de proiect
proiectului cu altele  planificarea calendarului cu
 identificarea deținătorilor de activități
interese  dezvoltarea planului de
 identificarea potențialilor parteneri monitorizare
 identificarea surselor de finanțare  elaborarea bugetului
106 2. Definirea si inițierea proiectului
Ideea de proiect
 Identificarea problemei și definirea ideii de proiect este prima fază a
pregătirii și elaborării unui proiect/cerere de finanțare
 În acestă etapă este necesar a fi furnizate răspunsuri la următoarele
întrebări:
 Care sunt nevoile cărora le răspunde proiectul?
 Care sunt problemele pe care le va rezolva proiectul?
 Cum răspunde proiectul nevoilor identificate și cum contribuie la rezolvarea
problemei identificate?
 Ideea de proiect este adaptată contextului în care se va desfășura proiectul/ideea
de proiect?
 Ideea de proiect beneficiază de susținerea comunității/conducerii
organizației/locuitorilor ec.?
 Care sunt factorii interesați?
 Care vor fi partenerii în realizarea proiectului?
1. Definirea și inițierea proiectului
Activităţi:
1. identificarea si analiza problemei
2. stabilirea necesității și oportunității proiectului
3. estimarea duratei proiectului
4. analiza riscurilor
5. estimarea bugetului inițial
6. analiza complementarității proiectului cu altele
7. identificarea deținătorilor de interese
8. identificarea potențialilor parteneri
9. identificarea surselor de finanțare
Identificarea problemei
 Iniţierea unui proiect cu finanţare nerambursabilă europeană este dată întotdeauna de
necesitatea rezolvării unei probleme existente la nivelul unui grup, al unei comunităţi sau chiar al
întregii societăţi. Aşadar, înainte de a întreprinde orice alt demers, instituţia trebuie să identifice
problema pe care doreşte să o abordeze şi să se documenteze asupra ei. Problema poate să
consiste, în general, într-o nevoie, o stare de fapt negativă ce trebuie diminuată/redusă,
eliminată sau o stare de fapt care trebuie îmbunătăţită, în urma implementării proiectului. Modul
cum este aleasă problema şi cum este formulat enunţul ei are o importanţă covârşitoare asupra
şanselor de a primi finanţare pentru rezolvarea problemei respective: Problema este orientată
spre nevoi şi nu spre ofertă, este concretă, nu abstractă; este rezolvabilă, nerezolvarea sa are
efecte negative serioase; este urgentă.
 Acest proces presupune furnizarea răspunsurilor la întrebări cum ar fi: De ce este această o
problemă/Care sunt cauzele acestei situaţii? (cauze); Cine este afectat de aceasta? (grupurile ţintă ale
proiectului);. Care este impactul problemei asupra grupului ţintă, organizaţiei/ instituţiei? Asupra eficienţei
activităţii organizaţiei? Când se manifestă efectele negative ale acesteia? Este urgentă rezolvarea ei şi
de ce? Este problema rezolvabilă cu resursele disponibile? Care sunt consecinţele nerezolvării problemei?
(consecinţe, efecte); În ce stadiu se va afla problema după terminarea proiectului? Care este este
problema prioritară?
Identificarea, formularea, analiza problemei
Orice proiect pornește de la
identificarea unei
este a oamenilor
probleme/nevoi care trebuie
are efecte negative serioase rezolvată/satisfăcută.
este concretă şi rezolvabilă  problema /nevoia este reală
 problema /nevoia este concretă, nu abstractă
 problema /nevoia este rezolvabilă
este orientata spre nevoi nu spre ofertă
 problema /nevoia este urgentă şi are efecte
negative serioase
este urgentă  problema /nevoia este a oamenilor, nu a
resurselor
 Etapa de
DOCUMENTTARE
 Elemente de context
Analiza problemei
Analiza problemelor identifică aspectele negative ale unei
situaţii existente şi stabileşte relaţia „cauză-efect” dintre
problemele existente.
Analiza implică trei paşi:
 Definirea clară a cadrului şi subiectului analizei
 Identificarea problemelor majore cu care se confruntă
comunitatea/compania/regiunea/ sectorul/grupurile ţintă şi beneficiarii (care
este/sunt problema/problemele?)
 Vizualizarea problemelor sub forma unei diagrame cauză - efect (”Arborele
problemelor” sau „ierarhia problemelor”).
Analiza problemei
Sursa: ERASMUS 2020

Analiza problemei – DIAGRAMA CAUZA EFECT
 Diagrama cauză – efect (DCE) este un instrument vizual utilizat pentru a

organiza logic, într-un mod sistematic,cauzele cunoscute sau posibile,
inclusiv sub-cauzele unei anumite probleme sau ale unui efect specific
observat,prin reprezentarea grafică pe niveluri din ce în ce mai
detaliate.
 Obiectivul diagramei cauză – efect este identificarea tuturor cauzelor
posibile ce determină apariția unei anumiteprobleme şi / sau stabilirea
celei mai probabile cauze ale respectivei probleme. DCE permite
identificarea cauzei fundamentale (cunoscută și sub denumirea de
”cauză rădăcină”) şi înţelegerea cauzelor normale.
Analiza problemei – diagrama cauza-efect
Analiza problemei – Diagrama cauza – efect - ARBORELE PROBLEMELOR
DIAGRAMA CAUZA EFECT - Reprezentare Grafica: Arborele problemelor

Analiza se prezintă sub forma unei scheme grafice, având în partea superioară efectele
problemei şi cauzele ei dedesubt. Analiza are ca ţintă identificarea blocajelor reale, cărora
factorii interesaţi le acordă prioritate şi pe care caută să le înlăture.
Diagrama arbore se foloseşte pentru descompunerea logică a unei

Diagrama arbore este acea probleme şi pentru stabilirea relaţiilor dintre părţile acesteia.
reprezentare grafică similară Este utilă pentru a:
unui arbore, cu un trunchi  Aborda o problemă de sus în jos, respectiv pentru a clarifica părţile
(aspect) central, din componente ale unui întreg şi a trece de lanivelul general către
aspectele specifice, detaliate
carepornesc ramificaţii din  Descompune o problemă complexă într-un set de probleme mai simple,
ce în ce mai bogate către care să poată fi rezolvate la diverseniveluri; de exemplu, dacă
extremităţi, utilizată pentru problema se referă la veniturile medii reduse ale populaţiei din
descompunerea unui România, rezolvareaei nu se poate face decît prin rezolvarea unor
probleme mai mici – veniturile populaţiei urbane, veniturile populaţiei
ansamblu în elemente din mediul rural, veniturile tinerilor etc.
componente, evidenţiindu-  Analiza proceselor, în detaliu
se legăturile dintre acestea.  Căuta cauza rădăcină pentru rezolvarea unei probleme
 Evalua strategiile posibile pentru rezolvarea unei probleme
Analiza problemei – ARBORELE PROBLEMELOR
Diagrama cauza – efect - ARBORELE PROBLEMELOR
Analiza problemei – diagrama cauza-efect- exemplu
Scaderea Veniturilor Efect

pescarilor amatori
Scaderea rezervelor Pescarii amatori primesc un

Problema
de peste pret mic pentru peste prins
si vandut in sat
Distrugerea Se folosesc Pestele procesat este Acces limitat la

habitatului metode ilegale de de calitate slaba piete
manglierilor pescuit Cauze
Criza alimentară Consecința
Scăderea producției alimentare Problema
Sărăcirea solului Dăunători Seceta Cauze

Analiza problemei – ierarhizarea poblemelor
Enunţul problemei 1. 2. 3.
Importanţa
problemei
Urgenţa
problemei
Fezabilitatea
Suport din partea

celor interesaţi
Punctaj final
Identificarea beneficiarilor direcți/grupurilor
țintă
Beneficiari ai unui proiect = acei Grup ţintă = grupul de oameni care
indivizi asupra cărora proiectul este afectat de o anumită problemă la
are un impact care se referă proiectul, şi din care un
Beneficiarii pot fi: anumit număr este posibil să fie selectat
 direcţi (cei pentru care sunt activităţile
proiectului);
ca beneficiari direcţi
 indirecţi (care beneficiază în mod  acei indivizi asupra cărora proiectul
indirect de pe urma proiectului, prin are un impact direct (ei participă în
schimbarea pe care o facem
beneficiarilor direcţi)
cadrul proiectului)
 Identificarea GT se face simultan cu elaborarea analiza problemei/diagrama cauza
efect;
 Identifică indivizii/grupurile de indivizi ale căror nevoi/probleme pot fi rezolvate integral
sau parţial prin proiect;
 Grupul tintaSe cuantifică, se clasifică şi se localizează geografic.
Identificarea beneficiarilor direcți/grupurilor
țintă
Grup ţintă = grupul de
oameni care este
afectat de o anumită
problemă la care se
referă proiectul, şi din
care un anumit număr
este posibil să fie
selectat ca beneficiari
direcţi
 acei indivizi asupra
cărora proiectul are
un impact direct (ei
participă în cadrul
proiectului)
Activităţi:
Stabilirea necesității și oportunității proiectului –
ANALIZA SWOT
 Serveşte pentru analiza initiatorului de proiect şi definirea modalităţilor în care

acesta se poate implica în proiect. Poate determina necesitatea identificării unor
parteneri
 Defineşte strategia de urmat pentru dezvoltarea proiectului
1. Strengths (puncte forte)
2. Weaknesses (puncte vulnerabile).
3. Opportunities (oportunităţi)
4. Threats (ameninţări)
ANALIZA SWOT  Analiza SWOT se realizează, în general, în prima
fază a proiectului, astfel încât elementele de
analiză pot alcătui baza planului de proiect și
pot fi folosite ulterior în cadrul proiectului, dacă
acesta întâmpină dificultăți în ceea ce privește
planificarea, livrabilele sau bugetul alocat și
trebuie readus pe linia de plutire.
 De exemplu, dacă o anumită activitate
cheie din cadrul proiectului necesită
utilizarea unui software nou, o analiză SWOT
poate fi folosită pentru a evalua riscurile și
oportunitățile achiziționării software-ului și
instruirii personalului, pentru a ajuta la
planificarea resurselor.
 Acest tip de analiză este utilizat atât pentru a
evalua anumite activități din cadrul proiectului,
optimizându-le potențialul, cât și riscurile, pentru
a decide care este cea mai potrivită modalitate
de minimizare a acelor riscuri.
ANALIZA SWOT
Puncte tari Puncte slabe
- Dețineți abilitățile necesare în cadrul propriei - Este disponibilă o estimare solidă a costurilor?
companii? - A alocat compania un buget suficient pentru
- I-a fost alocat proiectului un buget? a acoperi anumite cheltuieli neprevăzute?
- Care sunt beneficiile finalizării proiectului? - Care sunt dezavantajele proiectului?
- Va necesita proiectul tehnologie sau - E nevoie ca anumite părți din proiect să fie
echipament noi? externalizate?
- Ce experiență deține echipa de proiect din - Este realistă planificarea propusă?
proiecte similare?
Oportunităţi Ameninţări
- Poate fi implementat un proiect local la nivel - Există deja pe piață o competiție bine
național sau internațional? închegată?
- Care sunt punctele slabe ale competitorilor, - E dificilă înlocuirea personalului cu experiență?
dacă acestea există? - A fost noua tehnologie testată corespunzător?
- Care sunt tendințele actuale din industria în - Ar putea situația economică națională sau
care activați? mondială să afecteze proiectul?
- Există dezvoltări tehnologice noi sau în curs de
apariție?
Stabilirea necesității și oportunității proiectului –
ANALIZA SWOT – definirea strategiei de proiect
FACTORI EXTERNI
Scopul unei analize SWOT este de a
identifica strategia care va alinia Oportunităţi (Oportunităţi) Riscuri (Threaths)
cel mai bine resursele şi
capacităṭile existente la cerinṭele FACTORI Puncte forte SO (exploatarea TO (exploatarea
(Strength) punctelor forte în punctelor forte în
mediului în care funcṭionează INTERNI
vederea valorificării vederea
obiectul analizei, prin analiza
oportunităţilor diminuării
factorilor interni şi externi care identificate) riscurilor
influenṭează succesul, şi integrarea identificate)
acestor elemente în procesul de
Puncte slabe WO (diminuarea TW (diminuarea
luare a deciziilor. (Weaknesses) vulnerabilităţilor interne punctelor slabe
în vederea valorificării în vederea
Decizia luată în urma oportunităţilor reducerii
identificate) efectelor
analizei SWOT: negative ale
• construim pe PUNCTELE TARI materializării
• eliminăm PUNCTELE SLABE riscurilor
• fructificăm OPORTUNITĂȚILE identificate)
• înlăturăm AMENINȚĂRILE
ANALIZA SWOT - exemple
Activităţi:
ANALIZA FACTORILOR INTERESATI (Stakeholders)
 Factorii interesaţi sunt definiţi ca persoane,

grupuri de persoane, instituţii sau companii care
pot avea legături cu proiectul sau programul
respectiv.
 Ideal, proiectul sau programul ar trebui să fie
elaborat în cadrul unui seminar interactiv, cu
participarea reprezentanţilor principalilor factori
interesaţi asigurând o reprezentare echilibrată
a intereselor femeilor şi bărbaţilor. Ori de câte
ori cadrul logic este revizuit, pe durata vieţii unui
proiect, analiza iniţială a factorilor interesaţi
trebuie şi ea revizuită.
Grupuri de
competenta Grupuri
de
Grupuri sprijin
de
interes
Factori interesati
(stakeholders)
Grupuri de
Grupuri de transfer de
decizie; informatii si
comunicare.
Instrumente utilizate: Tabloul actorilor interesați
Numele actor Modul de Competente Așteptări si Risc pt. proiect
implicare in necesare pt. a interese in proiect
proiect (anticipat) participa la
proiect
Cum poate fi Care sunt pct. Ce are de Cum poate
implicat în proiect forte și câștigat acest influența
competențe/resur actor din negativ/împiedic
se/capabilități pt. participarea la a derularea
a interveni în proiect? proiectului ?
poiect
Instrumente utilizate: Matricea Factorilor Interesati
Zona A – contine persoanele cu un grad
mare de influenta si extrem de inetersate de
proiect. Cu aces grup trebuie create si
Prin matricea intretinute relatii stranse de colaborare,
Stakeholders trebuie implicat activ in faza de analiza
determinăm (asigurandu-ne ca proiectul satisface nevoile
ce poziție are lor), si informat rapid.
fiecare Zona B – cei cu putina putere in a influenta
Stakeholder evolutia proiectului, insa extrem de interesati
față de de statusul si impactul acestuia vor trebui
informati periodic; consultarea acestora pe
ideea noastră
diferite probleme aparute poate fi benefica
de proiect și in solutionarea acestora.
în ce mod și în Zona C – pentru persoanele din aceasta
ce masură zona trebuie mentinut un nivel ridicat de
afectează satisfactie de-a lungul derularii proiectului;
sau este datorita influentei puternice pe care o au in
afectat de proiect, ne dorim ca suportul acestora sa fie
derularea pastrat.
Zona D – desi cu influenta si interes reduse,
proiectului.
este recomandat ca acest grup sa fie
monitorizat ocazional pentru a putea capta
eventualele schimbari.
Stakeholders vs. PARTENERI
Într-un proiect, partenerii sunt aleși în funcție de

aria de activitate, astfel încât să coincidă cu
domeniul de activitate vizat de proiect.
Identificarea potentțialilor parteneri – cum se

realizeaza?
 Ex. https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/portal/screen/how-to-
participate/partner-search, Registrul de parteneriat - https://oportunitati-ue.gov.ro/#,
colaborări anterioare, rețele de parteneriat, selecție de parteneri etc.
Identificarea potentțialilor parteneri si RELATIILE DE PARTENERIAT
Implicarea partenerilor în cadrul unui proiect - în toate etapele de

derulare ale unui proiect:
1. Pregătirea proiectului - dezvoltarea proiectului, elaborat în comun;
2. Implementarea proiectului - fiecare partener implicat în această etapă

este responsabil de coordonarea anumitor activităţi din proiect şi/sau
îndeplinirea anumitor activităţi din proiect pentru atingerea rezultatelor
corespondente, asigurând totodată soluţionarea eventualelor probleme
apărute în implementarea proiectului;
3. Finanţarea proiectului - partenerii pot contribui financiar la realizarea

proiectului – asigurarea contribuţiei eligibile.
 Construirea parteneriatului - un
proces deliberat ce implică
aptitudini specifice, strategii şi
Parteneriatul se asigura pentru: cunoştinţe pe care părţile
implicate trebuie să le
asigurarea durabilităţii proiectului/programului cunoască şi să le folosească.
respectiv;
a se asigura complementaritatea serviciilor;
a se asigura satisfacţia crescută a clienţilor

(beneficiarilor);
a se asigura schimbul de experienţă între parteneri;
cunoaşterea şi înţelegerea unor structuri diferite de

organizare;
Acordul de parteneriat, este un Managementul în cadrul unui parteneriat

document obligatoriu pentru fiecare trebuie sa:
partener şi care trebuie să conţină:
 stabilească o viziune de ansamblu;
 denumirea şi adresa exactă a  furnizeze instruire;
fiecărui partener;  impărtăşească cunoştinţele;
 desemnarea liderului de proiect din  definească aşteptările;
cadrul partenerilor;  ajute parteneriatul să funcţioneze
 numele şi funcţia reprezentanţilor propriu-zis.
legali ai fiecărui partener, inclusiv a
liderului de proiect, semnatari ai
acordului de parteneriat;
 obiectivul Acordului de parteneriat;
 perioada de valabilitate a acordului
de parteneriat;
 drepturile şi obligaţiile liderului şi ale
partenerilor.
Selecția partenerilor pentru implementarea proiectului. Elaborarea metodologiei
de selecție. – studiu de caz perioada 2014-2020
ENTITATILE PUBLICE TREBUIE SA SELECTEZE , IN MOD TRANSPARENT, PARTENERII PRIVATI

Baza legala 2014-2020 (OUG nr.40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor
europene pentru perioada de programare 2014 – 2020; -H.G nr.93/2016 pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr.40/2015)
Procedura de selecție va trebui sa reliefeze

Elaborarea metodologiei de selecție. respectarea următoarelor condiții:
Metodologia de selecție va trebui sa fie elaborată a) a selectat una sau mai multe dintre entitățile
respectând următoarele principii: private care au răspuns anunțului public în baza unor
- transparenței; criterii transparente;
- tratamentului legal; b) organizația/organizațiile selectate are/au domenii
- nediscriminării ; de activitate în concordanță cu obiectivele specifice
- utilizării eficiente a fondurilor publice ; ale proiectului;
Totodată metodologiei de selecție trebuie să c) în procesul de selecție a partenerului/partenerilor s-
specifice : a respectat principiul utilizării eficiente a fondurilor
-principalele activități ale proiectului; publice.
-bugetul;
-condițiile minime pe care trebuie să le Autoritatea/instituția publică va trebui pe lângă
îndeplinească partenerii. metodologia de selecție sa facă publică, pe pagina
proprie de internet, intenția de a stabili un parteneriat
cu entități private.
Activităţi:
Strategia de proiect
Scop:
 Sa identifice optiuni alternative posibile sau moduri de a contribui la obiectivul
general
 Sa cada de acord asupra strategiilor prioritare bazate pe evaluarea cu ajutorul
criteriilor (tinand cont de metodele actorilor implicati)
 Sa concentreze mijloacele proiectului pe ceea ce este cu adevarat important,
eficient si fezabil
 Sa identifice o strategie care va permite ca efectele sa se produca dupa ce o
finantare majora s-a terminat
 Este important sa se tina cont de:
 Punctele de vedere ale diversilor actori implicati mai ales de cele ale beneficiarilor
 Contributia, potentialul si capacitatile altor actori importanti implicati si ale donatorilor
 Obiectivele urmarite de alte proiecte sau interventii
 Factorii care influenteaza viabilitatea unui proiect(politici, economic si financiar, socio-culturali, factori
de mediu si tehnici, etc)
Strategia de proiect
FACTORI EXTERNI
Oportunităţi Riscuri (Threaths)

(Oportunităţi)
SO TO (exploatarea
(exploatarea punctelor forte în
Puncte forte (Strength)

punctelor forte vederea diminuării
în vederea riscurilor
valorificării identificate)
oportunităţilor
identificate)
FACTORI INTERNI
WO TW (diminuarea
(diminuarea punctelor slabe în
vulnerabilităţilor vederea reducerii
interne în efectelor negative
vederea ale materializării
valorificării riscurilor
oportunităţilor identificate)
(Weaknesses)
identificate)
Puncte slabe
Stabilirea necesității și oportunității proiectului ––
definirea strategiei de proiect
Criterii cheie pentru alegerea strategiilor:
Decizia luată în  Fezabilitate tehnica
urma analizei  Contributia anticipata la obiectivele politicilor cheie, de exemplu
reducerea saraciei sau integrarea economica
SWOT:  Impactul asupra mediului
• construim pe  Beneficii pentru grupurile tinta( femei, barbati, copii, tineri, si batrani,
PUNCTELE TARI persoane cu dizabilitati)
• eliminăm PUNCTELE  Complementaritatea cu alte programe sau proiecte in derulare sau
SLABE planificate; oprtunitati pozitive pentru a construi pe ele
• fructificăm  Implicatii ale costurilor capitale si operationale, abilitate locala de a
OPORTUNITĂȚILE acoperi costurile recurente; relatia economica si financiara a
• înlăturăm costurilor si beneficiilor
AMENINȚĂRILE  Contributia la construirea capacitatii institutionale
 Perspectiva de timp a beneficiilor
 Urgenta
 Acceptabilitate sociala
DE AVUT IN VEDERE!
1. Integrarea proiectului în strategia Solicitantului
2. Verificarea încadrării proiectului în prevederile aplicabile din

Ghidul Solicitantului – verificarea eligibilității
3. Pregatirea si planificarea
proiectului
Pregatirea si planificarea proiectului
 Faza de pregătire/planificare a proiectului.
Se materializează prin activităţi care
implică definirea proiectului, pregătirea Activităţi:
echipei, planificarea proiectului. 1. formularea scopului
 Pregătirea și planificarea proiectului implică: (obiectivului general) și a
obiectivelor specifice
stabilirea obiectivelor proiectului,
2. stabilirea sarcinilor și a
stabilirea rezultatelor planificate şi activităților
cuantificarea acestora prin indicatori; 3. analiza resurselor necesare
stabilirea echipei de implementare; îndeplinirii sarcinilor
stabilirea planului de activitate şi a 4. stabilirea echipei de proiect
bugetului necesar pentru atingerea 5. planificarea calendarului cu
obiectivelor proiectului; activități
 identificarea resurselor necesare; 6. dezvoltarea planului de
monitorizare
Identificarea riscurilor şi constrângerilor
asociate implementării proiectului. 7. elaborarea bugetului
Activităţi:
2. stabilirea sarcinilor și a activităților

3. analiza resurselor necesare îndeplinirii sarcinilor
4. stabilirea echipei de proiect
5. planificarea calendarului cu activități
6. dezvoltarea planului de monitorizare
7. elaborarea bugetului
Pregatirea si
planificarea
proiectului
Pasul 1) Se identifica PROBLEMA (atenție, fiecare problema este generata de o serie de CAUZE si, la rândul ei,
generează o serie de EFECTE NEGATIVE. Sa nu faceți confuzie intre PROBLEMA, CAUZE si EFECTE)
Pasul 2) Se formulează SCOPUL4 proiectului (i se mai spune uneori si OBIECTIV GENERAL al proiectului – a nu se
confunda cu OBIECTIVELE GENERALE ale Programului)
Pasul 3) Se identifica mai multe SOLUTII. Soluțiile sunt modalitățile prin care s-ar putea rezolva problema
identificata.
Pasul 4) Se realizează ANALIZA COST/BENEFICIU - AC/B este metoda comparativa prin care se determina care
este cea mai buna soluție sau combinație de soluții pentru a rezolva problema cu resursele disponibile. Prin AC/B
se elimina acele soluții nefezabile (care nu pot fi realizate de organizația ta), prea scumpe (care depășesc
bugetul maxim), ineficiente (care nu ar avea un impact semnificativ asupra problemei). POSIBILE CRITERII DE
SELECŢIE a alternativelor: Probabilitatea atingerii obiectivelor propuse; Costul total; Beneficiile aduse GT; Riscurile.
Pasul 5) Opțiunile ramase de la pasul 4 vor constitui OBIECTIVELE (SPECIFICE) ale proiectului.
Formularea scopului (obiectivului general) și a obiectivelor specifice
Formularea scopului (obiectivului general) și a
152 obiectivelor specifice
PROBLEMĂ SCOP / OBIECTIV

Număr ridicat al Îmbunătățirea nivelului de Promovarea inserției pe
tinerilor competențe / calificare piața muncii a 100 tineri
necalificați/cu nivel pentru tineri pentru meserii prin furnizarea de formare
de educație scăzut cerute pe piața muncii profesionalaă în domeniile
în SOMAJ A, B, C
Soluția
Formarea profesională / calificarea / recalificarea

tinerilor în meserii cerute pe piața muncii
 Identificarea și analiza obiectivelor presupune:
 Descrierea situaţiei care se creează după îndepărtarea problemei;
 Verificarea/analiza/stabilirea ierarhiei obiectivelor;
 Ilustrarea relaţiei mijloace-finalităţi sub forma unei diagrame (transpunerea în formă
“pozitivă” a arborelui problemelor / diagramei cauză efect).
 Un obiectiv bine proiectat va include:
 1. Ce va fi realizat la sfârşitul proiectului, ca evidenţă în schimbarea
comportamentului, servicii noi, informaţii noi sau alţi indicatori
 2. Condiţiile în funcţie de care se aşteaptă să se întâmple ceea ce e prevăzut mai
sus
 3.Criteriile în funcţie de care vom şti daca obiectivul(ele) au fost sau nu atinse
 4. Limita de timp în care acestea se vor întâmpla
 Analiza obiectivelor reprezintă o abordare metodologică folosită
pentru a:
 Descrie situaţia în viitor, odată ce problemele s-au rezolvat cu participarea
părţilor reprezentative;
 Verifica ierarhizarea obiectivelor;
 Ilustra grafic relaţiile “cauză-efect “.
 “Situaţia negativă” ilustrată de arborele problemelor este convertită în
soluţii, exprimate prin “expresii pozitive”. Spre exemplu, “ Veniturile
pescarilor amatori au scazut” se va converti în “ Veniturile pescarilor
amatori au crescut”. Aceste formulări pozitive sunt de fapt obiective şi sunt
prezentate într-o altă schemă numită „arborele obiectivelor”care arată
mijloacele/ierarhia. Arborele obiectivelor oferă perspectiva clară a situaţiei
viitoare dorite.
 Adesea, o astfel de diagramă arată că unele obiective nu pot fi atinse prin
intermediul proiectului avut in vedere şi vor trebui să fie, în concluzie,
abordate în cadrul altor proiecte. Unele obiective pot fi nerealiste, deci
trebuie găsite alte soluţii sau trebuie abandonată ideea de a le rezolva.
Formularea scopului si obiectivelor - diagrama cauza efect
Formularea scopului (obiectivului general) și a obiectivelor
specifice - ARBORELE OBIECTIVELOR - EXEMPLE
Formularea scopului (obiectivului general) și a obiectivelor specifice–
ARBORELE OBIECTIVELOR - EXEMPLE
Veniturile
Efecte
Cresterea
REZULTATE
scazute ale
veniturilor
pescarilor
pescarilor
amatori
Scaderea Pescarii amatori Stoparea Cresterea pretului

rezervelor de primesc un pret mic declinului ratei primit de pescari
peste pentru peste prins si rezervelor de
vandut in sat peste
Habitatul Incidenta Calitatea Accesul la

Distrugerea Se folosesc Pestele Acces limitat manglierilor pescuitului pestelui piete s-a
habitatului metode procesat este la piete s-a pastrat ilegal a procesat e imbunatatit
manglierilor ilegale de de calitate scazut imbunatatita
pescuit slaba
Mijloace
Cauze Resurse
 Problema = stadiul actual al situației
 Scopul = stadiul final la care se dorește să se ajungă
 Scopul proiectului este un răspuns direct la problema identificată,
indicând o situație pozitivă, ameliorată a problemei, ca urmare a
proiectului propus.
 Scopul trebuie să fie clar şi concis, de așa natură încât să poată fi enunţat
într-o singură propoziţie.
Formularea scopului
 enunțul să fie scurt, concis – KISS (Keep It Short and Simple);
 este de preferat să se utilizeze și un verb: “să realizeze” sau
“realizarea”;
 scopul să fie unul singur;
 să nu se impună un anumit mod de soluționare a problemei.
Obiectivele specifice
 - Obiectivele specifice : sunt
obiectivele care trebuie atinse  Orice obiectiv trebuie să fie „specific”, în sensul că
prin implementarea
proiectului. Scopul trebuie să este necesar să aibă legatură cu scopul său. Un
fie rezolvarea unei probleme obiectiv care nu ne ajută sa avansăm către scopul pe
centrale (aceea pe care aţi care ni l-am propus, nu îşi are sensul.
analizat-o , inclusiv prin
diagrama Ishikawa) care  Obiectivele clar definite constituie cea mai importantă
trebuie definită în termeni de premisă a unui proiect și a desfășurării
beneficii sustenabile pentru managementului proiectului. Oricum, obiectivele nu
grupurile ţintă. trebuie să fie doar specifice, ci și măsurabile,
 Defineşte ceea ce dorim sa abordabile, realiste și încadrate în timp (obiective
realizăm prin proiectul nostru SMART).
pentru a rezolva nevoile
grupului ţintă.  SMART (specific, măsurabil, posibil de atins,
rezonabil/realist, delimitat în timp – perioada de
derulare a proiectului)
Important: definirea indicatorilor şi ţintelor
Obiectivele specifice
= formulare SMART
Componentele unui obiectiv specific

 Rezultatul = locul cheie care reflectă schimbările dorite;
 Indicatorul de performanță = unitatea de măsură pentru
evaluarea performanței realizate pentru atingerea rezultatului;
 Standardul de performanță = valoarea, nivelul de performanță
scontat;
 Timpul necesar = intervalul de timp sau termenul-limită în care
ne propunem să se încadreze atingerea standardului de
performanță;
 Costurile necesare - în bani sau timp-muncă.
Indicatori de monitorizare
 Indicatori de resurse. Aceştia se referă la bugetul alocat la fiecare nivel de intervenţie. De

exemplu indicatorii financiari permit urmărirea derulării intervenţiei din punct de vedere al
angajamentului anual, al plăţilor din fondurile disponibile pentru o anumită operaţie, în
raport cu costul său eligibil.
 Indicatorii de realizare. Aceştia se referă la activitate. Ei se măsoară în unităţi fizice sau
monetare.
 Indicatori de rezultat se referă la efectul direct şi imediat generat de proiect. Ei furnizează
informaţii privind comportamentul, capacitatea sau performanţele beneficiarilor direcţi.
Aceşti indicatori pot fi de natură fizică ( de pildă reducerea duratei călătoriilor, numărul de
participanţi care absolvă cu succes un program de instruire, numărul de accidente rutiere
etc.) sau financiară ( scăderea costului transportului etc.)
 Indicatori de impact. Se referă la consecinţele proiectului dincolo de efectele sale imediate
asupra beneficiarilor direcţi. Există două feluri de impact. Impactul specific ce se referă la
efectele care se produc după un anumit timp, dar care sunt totuşi legate direct de măsura
întreprinsă. Impactul general se referă la efectele pe termen lung resimţite de o populaţie
mai numeroasă. Evident, măsurarea acestui tip de impact este o acţiune complexă şi
adesea este dificilă stabilirea cu claritate a relaţiei cauză-efect.
Indicatori de monitorizare
Pentru a fi utilizaţi cu succes în evaluarea finală a

proiectului aceşti indicatori de monitorizare trebuie să
răspundă câtorva teme cum ar fi:
 Relevanţă: în ce măsură sunt relevante obiectivele proiectului în raport cu evoluţia
nevoilor şi priorităţilor la nivel regional, naţional sau chiar comunitar.
 Eficienţa: cum au fost transformate resursele în realizări sau rezultate.
 Eficacitatea: în ce măsură a contribuit proiectul la atingerea obiectivelor specifice şi
generale.
 Utilitatea: a avut programul un impact asupra grupurilor ţintă în raport cu nevoile acestora
 Sustenabilitatea: care sunt şansele pentru ca schimbările produse de proiect să se
păstreze şi după încheierea acestuia.
Indicatori de evaluare
 indicatori de pertinenţă, care se referă la corelarea pe de o parte, a obiectivelor

imediate (operaţionale) cu mijloacele angajate şi, pe de altă parte, a restricţiilor
interne ale proiectului cu cele externe. Exemple: Mijloacele financiare în raport cu
nivelul resurselor,Mijloacele financiare în raport cu nevoile uzuale pe termen scurt,
Mijloacele financiare în raport cu nevoile uzuale pe termen lung
 indicatori de eficacitate, care se referă la corelarea obiectivelor avute în vedere
cu rezultatele obţinute. Exemple: Realizările propriu-zise în unităţi de măsură fizice,
Duratele, în unităţi de timp de realizare,Costurile, în unităţi monetare stabile
 indicatori de eficienţă, care se referă la modul de cheltuire a resurselor cerute de
realizarea proiectului în raport cu efectele obţinute. Exemple: Mijloacele
financiare în raport cu termenul de realizare, Resursele umane în raport cu
termenul de realizare, Mijloacele financiare în raport cu rezultatele obţinute
Formularea scopului (obiectivului general) și a obiectivelor specifice și structurarea
proiectului
Sursa: proiectul "Dezvoltarea

capacității ONG-urilor și a grupurilor
informale", finanțat prin granturile
SEE 2009- 2014, în cadrul Fondului
ONG în România.
Instrumente pentru structurarea proiectului : tablou logic
Activităţi:
1. formularea scopului (obiectivului general) și a obiectivelor
specifice
PLANIFICAEA PROIECTULUI
7. elaborarea bugetului
Planificarea proiectului
Fază
 Modul de lucru Timp
 Listarea sarcinilor /Activităților = Verb + Complement Jalon
(ACȚIUNE)
 Verbul + dimensiunea temporală Complementul = permite
identificarea temelor/activităților și asigură corelarea cu Sarcini
domeniile de acțiune și competențele necesare
 Ex.: „a identifica planul de zbor"
 Analiza ”verbelor” = pentru defini conținutul
principalelor etape/faze ale proiectului
 Analiza ”complementului” pentru a le grupa pe
teme/tematică Domenii de acțiune,
Competențe Grup de sarcini/activități
 Ordonarea fazelor pe teme/tematici
 Sub-structurarea temelor până la nivel de sarcini și
respnsabil
 Listarea jaloanelor O sarcină / activitate = intersecția TIMP/DOMENIU
Managerul de proiect are următoarele Fază

Timp
responsabilități: Jalon
 Identifică fazele mari (CÂND?)

 Identifică principalele jaloane (CE?)
Sarcini
 Identifică principalii experți implicaț
(CINE?)
Analiza cu experții (CUM?)
 Faze validate Domenii de acțiune,
 Jaloane acceptate Competențe Grup de sarcini
 Membrii echipei responsabilizați și motivați
Impicarea echipei în detalierea
activităților și metodologiei de realizare
a activităților/fazelor de proiect
 Planificarea proiectului solicită managerului de proiect planificarea

tuturor activităţilor care vor permite implementarea proiectului fără
probleme. În ceea ce priveşte planificarea proiectului este necesară
evidenţierea distincţiei între planificarea la nivelul proiectului şi
planificarea la nivelul unei activităţi a proiectului:
Sarcinile de la nivelul proiectului se referă la planificarea şi
rapoartele întregului proiect în ansamblul său (ansamblul tuturor
activităţilor);
Sarcinile de planificare la nivelul unei activităţi vizează planificarea
subactivităţi distincte care trebuie realizare pentru derularea unei
activităţi/secvenţe de activităţi în cadrul proiectului.
Planificarea proiectului nu este o știință exactă: două echipe de lucru diferite ar putea genera
planuri foarte diferite pentru același proiect.
Procesul de planificare a proiectului poate fi parcurs în 5 pași:
 identificarea activităților
 estimarea duratelor și resurselor
 identificarea relațiilor și dependențelor activităților
 identificarea constrângerilor (de resurse, de timp) pentru programare
 stabilirea programării
O activitate este un element de muncă, efectuat în timpul derulării proiectului, a cărui executare
poate fi încredințată unei persoane fizice competente (sau mai multor membri ai echipei).
Termenul de sarcină este considerat, în general, în planificare, ca fiind sinonim cu
activitate.
Activitatea este un mijioc de a atinge un obiectiv
Activitățile (sarcinile) se caracterizează prin durate, determinate de
un început și un sfîrșit, identificabile, și prin costuri previzionnale.
Sarcinile pot fi programate pentru a fi executate în serie sau în
paralel, conform cu dependențele lor reciproce.
Dependențele dintre activitățile proiectului prezintă relația de ordine
între două activități succesive, exprimă legătura dintre activități.
Legătura cea mai folosită este cea de tip Sfârșit-Început, adică leagă
evenimentul de sfârșit al activității precedente cu evenimentul de
început al activității următoare. Dependențele logice dintre activități
pot fi definite utilizând o diagramă în rețea a activităților, care
permite identificarea unui drum critic.
Activitățile (sarcinile) trebuie să fie asociate cu așa-numitele repere
de referință (denumite și jaloane. Un reper de referință (jalon)
reprezintă un eveniment intermediar important care survine în
cursul unei realizări, asociat cu obținerea unui rezultat important sau
cu o analiză de stadiu, caracterizată drept critică. Exemple:
începerea sau terminarea sarcinilor critice, terminarea unei faze a
proiectului, terminarea analizelor clientului, furnizarea unui dosar,
recepția unui echipament, decizia de a construi un prototip etc.
Estimarea duratelor și a resurselor necesare, considerată ca al doilea pas al procesului de
planificare, urmărește să identifice cerințele de timpi și resurse pentru pachetele de
lucrări și pentru activități. Duratele acestora se estimează pe baza experienței
experților sau în funcție de cantitatea de resurse ce contribuie la realizarea lucrărilor.
Totuși, valorile estimate sunt numai cele mai bune aprecieri, fără a fi predicții
perfecte.
Resursele se referă la materiale, mașini, calculatoare, personalul proiectului, resurse
financiare etc. Planificarea resurselor constă în a determina ce fel de resurse sunt
necesare și ce cantități din fiecare resursă, pentru a îndeplini activitățile proiectului.
Cerințele de resurse identificate sunt apoi comparate cu resursele disponibile, cu
încărcarea lor, programarea și controlul acestora.
Identificarea relațiilor și dependențelor activităților. Între toate activitățile necesare
pentru derularea proiectului vor exista anumite relații logice, care vor depinde de
succesiunea logică a acestor activități. Unele dependențe (relații logice)
sunt obligatorii, inerente prin natura lucrării. Acestea implică deseori limitări fizice; de
exemplu, într-un proiect de construcție a unei clădiri, fundația trebuie să fie
construită înainte de înălțarea suprastucturii. Alte dependențe suntdiscreționare, fiind
definite facultativ de echipa de management al proiectului. Aceste dependențe
"discreționare" sunt definite fie pe baza "celor mai bune practici" dintr-un domeniu de
aplicații particular, fie în cazul în care o succesiune specifică este dorită, preferată..
Relațiile de dependență sau de precedență pot fi de 4 tipuri:
 Sfârșit-Inceput (Finish-to-start): activitatea succesoare nu poate
începe decât după ce se termină activitatea predecesoare
 Început-Început (Start-to-start):activitatea predecesoare trebuie să
înceapă înainte ca activitatea succesoare să poată începe
 Sfârșit-Sfârșit (Finish-to-finish): activitatea predecesoare trebuie să
se termine înainte ca activitatea succesoare să se poată termina
 Început-Sfârșit (Start-to-finish): activitatea predecesoare trebuie să
înceapă înainte ca activitatea succesoare să se poată termina.
Aceasta se folosește foarte rar și numai de ingineri profesioniști în
programarea proiectelor. Cea mai folosită este relația Sfârșit-Început
Identificarea constrângerilor pentru programare. Constrângerile (restricțiile) în programare sunt

factori susceptibili de a condiționa sau de a limita alegerea sau realizarea sarcinilor și
activităților și poziția lor în timp. Există două opțiuni fundamentale în programarea
proiectului:
 cu constrângeri de resurse
 cu constrângeri de timp
Stabilirea programării proiectului. Programarea constă în analiza succesiunii activităților, a

duratelor activităților, a necesarului de resurse pentru a creea programul de desfășurare a
proiectului, care trebuie să precizeze datele de început și de sfârșit pentru activitățile
proiectului și datele planificate pentru jaloane.
La programarea cu constrângeri de
Programarea restricționată de resurse este necesară timp prioritatea precumpănitoare este
atunci cînd numai resursele disponibile trebuie utilizate,
iar acestea nu pot fi depășite. Exemple de constrângeri de a termina proiectul la o dată
referitoare la resurse pot fi: disponibilitatea, securitatea, specificată. Aici pot apărea două
considerații culturale, acorduri de muncă etc. categorii de constrângeri:
Deciziile de programare condiționate de disponibilitatea  Date impuse pentru terminarea unor
limitată a resurselor (referitoare la datele de început și de livrabile. Astfel de condiționări pot fi
sfârșit) pot fi rezolvate prin nivelarea resurselor (resource cerute de finanțatorul proiectului, de
leveling- l.engl.). Această nivelare constă în reordonarea clientul proiectului sau de alți factori
activităților ținând seama de succesiunea logică și de externi
restricțiile de disponibilitate a resurselor, cu posibilitatea
 Evenimente importante sau jaloane
de prelungire a duratei proiectului.
majore. In acest caz, datele specificate
Atunci când o activitate nu poate fi realizată la o anumită pentru terminarea unor livrabile, o
dată din lipsa resurselor, ea este suspendată până când dată ce au fost programate devin date
resursele necesare vor fi disponibile, ceea ce conduce așteptate.
deseori la o durată mai mare a proiectului decât cea
dorită în programarea preliminară.
Activitățile proiectului
 Activitatea este un proces simplu

de muncă care consumă timp și
resurse pentru realizarea sa.
 Sunt și multe alte situații care sunt
denumite tot activități:
 procesele naturale,
 așteptări, care consumă timp, dar nu consumă
resurse și
 o serie de restricții (condiționări, denumite și
activități fictive), care nu consumă nici timp, nici
resurse, dar condiționează începerea următoarelor
activități după terminarea altora (obligatoriu de Sursa: proiectul "Dezvoltarea capacității ONG-urilor și a grupurilor informale", finanțat prin
granturile SEE 2009- 2014, în cadrul Fondului ONG în România.
efectuat înainte).
Activitățile proiectului - EXEMPLE
Sursa: proiectul "Dezvoltarea capacității
ONG-urilor și a grupurilor informale",
finanțat prin granturile SEE 2009- 2014, în
cadrul Fondului ONG în România.
Planificare proiectului -
Planificarea activităţilor şi subactivităţilor - Planificarea este esenţială

în viaţa unui proiect răspunzând la următoarele întrebări:
 Ce trebuie făcut?
 Când trebuie făcut?
 Unde trebuie făcut?
 De către cine trebuie făcut?
 Cum trebuie făcut?
 Cu ce resurse trebuie făcut ?
Activitățile proiectului
 Secțiunea destinată acestui segment al Componentele de bază ale unei activități –
activităților trebuie să cuprindă DESCRIERE IN CEREREA DE FINANTARE
descrierea detaliată a ceea ce urmează  descrierea/denumirea activității;
să se facă pentru atingerea obiectivelor:  modalitatea de implementare /
 enunțarea fiecărei activități în parte. (Ce?)
descrierea modului de
implementare
 specificarea responsabilului activității respective.
(Cine?)
 responsabilitatea activității.
 specificarea resurselor de care este nevoie (personal,
 resursele (umane, materiale,
timp, bani).
echipamente) implicate;
 încadrarea activităților în timp (Cât timp?)
 costurile asociate;
 în ce fel acțiunile sunt dependente una de cealaltă.
 durata în timp (zile,
săptămâni,luni);
 livrabile (rezultatul direct al
fiecărei activități);
Planificare proiectului –
Activitățile / procesele implicate în realizarea proiectului sunt

organizate pe categorii de competenţă şi pe criterii de coerenţă a
conţinutului.
 Activităţile sunt regrupate pe pachete de activități și sunt
împărţite apoi pe subactivităţi specifice.
 Activitatea este un mijloc de a atinge un obiectiv.
 Fiecărui obiectiv specific îi corespunde cel puţin o activitate.
 Activităţile unui proiect POT FI ORGANIZATE IN două categorii /
tipuri:
activităţi de conţinut
şi
activităţi de management.
WORK BREAKDOWN STRUCTURE (WBS)

O mare utilitate în planificarea activităților proiectului are dezvoltarea
unei structuri de descompunere a lucrărilor (cu acronimul WBS)
WBS = o structură de descompunere a lucrărilor este o grupare a
elementelor proiectului, orientată pe sarcini și activități, care
organizează și definește scopul global al proiectului, ajută la stabilirea
bugetului previzionat și identifică rezultatele livrabile dorite. Un element
al proiectului în WBS poate fi un produs identificabil, un set de date, un
serviciu sau orice combinație a lor.
WBS = structură arborescentă cu rolul de a determina și de a grupa
sarcinile/activitatile proiectului în funcție de categoria din care fac parte
ajută la organizarea proiectului prin clarificarea obiectivelor, a
elementelor de lucrumai generale (work packages) și mai specifice
(work elements)
Tipuri de WORK BREAKDOWN STRUCTURE (WBS)

Există două tipuri principale de WBS:
 WBS bazat pe rezultate
 WBS bazat pe faze.
Un WBS bazat pe rezultate identifică rezultatele și domeniul de
aplicare al proiectului, în timp ce WBS bazat pe fază afișează
rezultatul final în partea de sus, nivelul de mai jos indicând cele cinci
faze ale unui proiect (inițiere, planificare, execuție, control și
închidere).
Crearea WORK BREAKDOWN
STRUCTURE (WBS) bazat pe faze
WBS descompune domeniul de aplicare al

proiectului în piese mai ușor de gestionat pentru
a facilita planificarea, organizarea și
implementarea. Nivelurile rezultatelor și
sarcinilor proiectului sunt create pentru a sprijini
planificarea, execuția și monitorizarea
proiectelor.
Niveluri principale:
 Nivel 0 – proiectul sau rezultatul final.
 Nivel 1- principalele procese / faze de
proiect (sau funcții) și rezultate.
 Nivel 2 - Categorii de activități / ”Pachete
de lucru” (”grup de sarcini”): grup de
activități care contribuie la realizarea unei
faze/proces.
 Nivel 3: Activități / sub-activități: sarcinile Elementele de pe nivelul cel mai detaliat (cel mai de jos în schema WBS)
necesare pentru finalizarea pachetului de sunt denumite activități/sub-activități – fiecare este caracterizat prin
definirea lucrărilor de realizat, un responsabil unic, un buget și
lucru.
elemente de termene, fie o durată, fie legături cu alte pachete
anterioare sau posterioare.
WBS bazat pe faze– Exemplu
https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.workbreakdownstructure.com%2F
&psig=AOvVaw30IS3ucKyfInb2AewJzyBK&ust=1621210462266000&source=images&cd=vfe&ved
=0CAMQjB1qFwoTCJj7u9z1zPACFQAAAAAdAAAAABAD
Crearea WORK BREAKDOWN STRUCTURE (WBS) bazat pe livrabile
WBS descompune domeniul de aplicare al
proiectului în piese mai ușor de gestionat pentru a
facilita planificarea, organizarea și implementarea.
Nivelurile rezultatelor și sarcinilor proiectului sunt
create pentru a sprijini planificarea, execuția și
monitorizarea proiectelor.
Niveluri principale:
 Nivel 0 – proiectul sau rezultatul final.
 Nivel 1- principalele rezultate / livrabile și
faze ale proiectului.
 Nivel 2 – descompune livrabilele și descrie
principalele categorii activități necesare pt.
obtinerea livrabilelor .
 Nivel 3: descopumpune activitățile la nivel de
sub-activități.
 Nivel 4: în funcție de necesități
Elementele de pe nivelul cel mai detaliat (cel mai de jos în schema WBS) sunt denumite activități/sub-activități – fiecare este
caracterizat prin definirea lucrărilor de realizat, un responsabil unic, un buget și elemente de termene, fie o durată, fie
legături cu alte pachete anterioare sau posterioare.
Crearea WORK BREAKDOWN STRUCTURE (WBS) bazat pe livrabile
Descompunerea livrabilelor proiectului are loc în următorii pași.
 Identificarea elementelor majore ale proiectului, care corespund unui ansamblu de sarcini sau unei singure
sarcini. În general, elementele majore vor fi livrabilele proiectului și managementul proiectului.
Totuși, elementele majore trebuie să fie totdeauna definite în funcție de modul în care proiectul va fi
managerizat în realitate. De exemplu, fazele ciclului de viață al proiectelor pot fi utilizate pe primul nivel
de descompunere, iar livrabilele proiectului vor fi repetate pe al doilea nivel. Livrabilele pot fi interne,
externe sau provizorii
 Se decide dacă estimații adecvate de costuri și durate pentru activități pot fi dezvoltate pe acest nivel de
detaliere, pentru fiecare element
 Se identifică elementele constituiente ale livrabilelor, ca rezultate verificabile. Elementele constituiente
trebuie să fie definite în termenii modului în care vor fi realizate, în realitate, lucrările proiectului.
Rezultatele verificabile pot include servicii, precum și produse. De exemplu, pentru un produs fabricat ca
rezultat al proiectului, elementele constituiente ar putea include diferitele componente idividuale ale
produsului, plus asamblarea finală
 Se verifică corectitudinea descompunerii, examinând: a) dacă itemurile de pe nivelul inferior sunt atât
necesare, cât și suficiente pentru finalizarea (realizarea completă) a itemului descompus; b) dacă fiecare
item este definit clar și complet; c) dacă fiecare item poate fi în mod adecvat programat, bugetat și alocat
unei unități specifice o organizației (departament, echipă de lucru, persoană).
WBS – Exemplu
TABLOUL DE ACTIVITĂȚI
Pachet de Rezultat asteptat Sarcini de realizat Responsabil Alte pers. Perioada Resurse/mijloace
activitati implicate necesare
Reabilitarea unui Sala de primire Doc. de achizitie A
Centru de funcțională
Derulare prcedura de A si B
santate
achizitie
Centru de primire
ugente reabilitat si Executie lucrari si dotare Inginer
dotat
Recrutare si rgatire personal Dir. RU
Nr. Denumire Perioada de desfăşurare Responsabil Resurse alocate

activ activitate
.
A1 Contactarea organizatiilor 24.11.06 – 30.11.06 Responsabil proiect, Echipă proiect, Umane, timp , materiale, financiare,
/Inscrierea participantilor parteneri
A2 Pregatirea materialelor 24.11.06 – 03.12.06 Responsabil proiect, Echipă proiect, Umane, timp,
Echipă traineri materiale, financiare, informationale
A3 Pregătire şi desfăşurare training 04.12.06 – 07.12.06 Responsabil proiect, Echipă proiect Umane, timp,
materiale, financiare, informationale
A4 Monitorizarea aplicării 04.12.06 –20.12.06 Responsabil proiect, Echipă proiect Umane, timp,
cunoştinţelor dobândite materiale, informationale
A5 Evaluarea proiectului 10.12.06 –22.12.06 Responsabil proiect, Echipă proiect Umane, materiale, timp
DEFINIREA RESURSELOR NECESARE Planificarea resurselor
Procesul de planificare a
resurselor implica
determinarea resurselor
fizice (oameni,
instrumente, tehnici), a
cantităţilor care ar trebui
utilizate şi momentul când
ar trebui să îndeplinească
activităţile proiectului.
 RESURSE LEGATE DE PERSONAL.
 RESURSE CARE NU SUNT LEGATE
DE PERSONAL (ex. echipamente,
consumabile, transport;
comunicatii; expertize/servicii
specializare etc.
 1. Stabilirea structurii organizatorice a echipei de proiect

 2. Identificarea şi repartizarea rolurilor membrilor echipei în cadrul
proiectului ( )
 3. Definirea procedurilor şi tehnicilor managementului proiectului
 4. Pregătirea statutului managerului de proiect şi a instrumentelor
 de delegare
 5. Stabilirea standardelor de autoritate şi responsabilitate ale echipei de
proiect
Structura organizatorică a
proiectului / Echipa de proiect
DESCRIERE IN CEREREA DE FINANTARE (minimum)
 Descrierea/denumirea pozițiilor în echipa de proiect

 Fișa postului:
 Responsabilitățile și atribuțiile / sarcinile de lucru stabilite pentru poziția
respectivă
 Cerințele minime pentru a ocupa poziția respectivă (educație, competențe,
experiență)
 Relațiile ierarhice (relațiile de coordonare/subordonare in cadrul echipei
de proiect).
 Activitățile proiectului la a căror realizare participă
 Volumul de lucru (ore/zi, nr. ore /an etc.) si nivelul de salarizare
Mai pot fi menționate:
 Livrabile (rezultatul direct al fiecărei activități la care participă) etc.
Structura organizatorică a proiectului / Echipa de proiect
Graficul responsabilitatilor Roluri si responsabilitati in proiect
Sursa: proiectul "Dezvoltarea capacității ONG-urilor și a grupurilor informale", finanțat prin

Alocarea responsabilitatilor – exemplu– corelare cu
cererea de finantare
Nume Ionut Laura Cristian George
Activități
Planificare R A C I
R – Responsabil (Executa
Design web C I R I
activitatea)
A – Accountable Programare I C A R
(Autoritate / Decident) Raportare A R C I
C – Consultat administrati
I –Informat vă
Raportare R A C I
financiară
OBS (Organisational Breakdown Structure)
Nr.crt Rol în echipă Faza I Faza II Faza Faza Faza

. III IV V
1. Manager proiect
OBS (organisational 2 Manager financiar
Breakdown 3 Manager tehnic
Structure) arată ce 4 Coordonator proiectare
părţi din unitate sunt
5 Coordonator implementare
responsabile cu
diversele faze ale 6 Designer 1
proiectului 7 Designer 2
http://www.successf 8 Designer 3
ul-project- 9 Implementator 1
10 Implementator 2
management.com/ 11 Implementator 3
organisational- 12 Formator 1
breakdown- 13 Formator 2
structure.html 14 Auditor
15 Asistent auditor
Sursa: proiectul "Dezvoltarea capacității ONG-urilor și a grupurilor informale", finanțat prin

Planificarea calendarului de activități – Graficul GANTT
 Scop:
 stabilirea duratei şi desfăşurării în timp a proiectului
 Descriere:
 ilustrează activitățile dintr-un proiect, desfășurate întimp, indicând timpii
de începere și respectiv de finalizare, precum și durata acestor activități
 pot fi menționate și persoanele responsabile pentru activități
Diagramele cu bare sau diagramele Gantt reprezintă o
modalitate uzuala de reprezentare a unui program de activităţi si
presupun enumerarea activităţilor pe o pagină, de sus în jos, şi,
utiliză o scară temporală, desenarea unei bare orizontale pentru
fiecare activitate - fiecare bară reprezentând durata de realizare
a activităţii respective
Graficul GANTT
Graficul GANTT
Graficul GANTT
Drumul Critic Metoda PERT
 Drumul critic (CPM – Critica Path Method) este Metoda PERT (Program Evaluation and
definit ca fiind succesiunea de activităţi Review Technique) este o tehnică de
între care nu există pauze datorate evaluare și de analiză a programelorcare
dependenţei unei activităţi de realizarea utilizează logica rețelei de activități, în care
concomitentă a altora. În acest caz, orice
întârziere în realizarea unei activităţi va însă pentru duratele activităților nu se
duce la întârzierea terminării proiectului. El prevăd valori deterministe (ca în metoda
reprezintă drumul cel mai lung (ca durată) CPM), ci valori probabiliste -ca estimații
din întregul proiect. Data de finalizare a medii ponderate ale duratelor activităților
proiectului pe drumul critic trebuie apoi individuale, care permit calculul estimației
comparată cu termenul limită pentru duratei totale a proiectului, ca durată
proiect. Dacă se termină înainte, e bine. medie. În metoda PERT, pentru fiecare
Dacă nu, trebuie luată în considerare activitate se iau în considerare trei estimări
posibilitatea de reducere a timpului de ale duratelor: durata cea mai optimistă,
realizare a unor activităţi prin utilizarea mai
multor resurse, renegocierea termenului durata cea mai pesimistă și durata cea mai
limită sau oportunitatea realizării proiectului probabilă
respectiv
Planificarea calendarului de activități
Drumul Critic / Diagrama PERT
PLANUL PUNCTELOR INTERMEDIARE
 Planificarea punctelor intermediare

(milestones planning) se referă la ce este un
proiect (conţinutul său) şi nu la cum este un
proiect (caracteristicile particulare): o
etapă intermediară (milestone) permite
identificarea locului în care se află un
proiect faţă de obiectivele planificate şi nu
cum s-a ajuns la acel punct sau ce trebuie
făcut pentru a ajunge la destinaţie. Un
astfel de plan descrie condiţiile unui proiect,
nu acţiunile unui proiect. Acest tip de
planificare, ex ante, implică stabilirea unor
condiţii/ţinte de atins la anumite momente,
în implementarea proiectului fiind urmărită
atingerea ţintelor respective/poziţionarea
proiectului într-un anumit loc, la momentul
la care a fost planificat.
PLANUL
PUNCTELOR
INTERMEDIARE
Activităţi:
1. formularea scopului (obiectivului general) și a obiectivelor
specifice
2. stabilirea sarcinilor și a activităților
3. analiza resurselor necesare îndeplinirii sarcinilor
4. stabilirea echipei de proiect
5. planificarea calendarului cu activități
Elaborarea BUGETULUI
Resursele financiare = sumele de bani disponibile / necesare/ desemnate
pentru un scop anume, anterior definit.
Bugetul = atribuie valoare financiară activităţilor proiectului, planificarea

generală desfasurandu-se în concordanţă cu cea a bugetului.
Acţionează de asemenea şi un instrument de control al resurselor
financiare, orice abatere fiind luata in considerare.
Managementul costului de proiect include totalitatea proceselor necesare

pentru ca un proiect să fie desfăşurat în limitele bugetului aprobat.
Avand in vedere importanta bugetului in cadrul unui proiect pentru

obtinerea unei finantari nerambursabile el trebuie tratat cu
seriozitate.
 Bugetul proiectului reprezintă totalitatea nevoilor şi disponibilităţilor
financiare pentru proiectul respectiv. În sens mai larg, bugetul de
proiect poate fi privit ca o planificare a proiectului din punct de
vedere financiar. Pregătirea unui buget detaliat şi realist permite o
imagine mai clară a resurselor necesare atingerii obiectivelor
proiectului. Bugetul reprezintă şi un important instrument de control al
resurselor financiare ale proiectului, orice abatere trebuind luată în
considerare.
 Bugetele cuantifică activităţi – adică ele conferă valoare în bani;
 Bugetele dirijează cheltuielile astfel încât resursele să fie cheltuite numai
pentru activităţi care sprijină obiectivele proiectului;
 Bugetele identifică ce resurse sunt necesare şi când sunt solicitate;
 Bugetele permit examinarea obiectivelor şi activităţilor unui proiect din
punct de vedere al costului actual;
 Un buget realist şi actualizat permite evaluarea financiară a proiectului.
Cel mai important lucru intr-un buget este ca el sa surprinda in detaliu nevoile financiare
ale proiectului.
Pentru aceasta, analiza trebuie sa se efectueze la nivelul activitatilor si sarcinilor.
Pentru a ajunge la un buget final al proiectului sunt necesari patru pasi:
a. defalcarea proiectului in activitati consumatoare de resurse;
b. calculul resurselor pentru fiecare activitate;
c. estimarea costurilor;
d. prelucrarea datelor si intocmirea bugetului.
Nu trebuie omise sarcini precum: realizarea documentatiei, instruirea membrilor echipei, evaluari
intermediare, revizuiri aduse proiectului, rapoarte etc. Ignorarea unor astfel de sarcini poate sa duca la
surprize neplacute pe parcursul proiectului
Exemplu constructie buget.xlsx

Calculul resurselor necesare
 implica determinarea resurselor fizice (oameni, instrumente, tehnici), a cantităţilor care ar
trebui utilizate şi momentul când ar trebui să îndeplinească activităţile proiectului.
 Implică determinarea tuturor resurselor necesare pt. realizarea activităților:
 Tipuri de resurse
 RESURSE LEGATE DE PERSONAL - pentru a calcula resursele legate de personal, se fac referi in primul rand la
volumul de munca exprimat in ore sau in zile. Numarul de persoane angajate va rezulta abia mai tarziu, in
functie de activități, resursele financiare alocate, sau de resursele umane disponibile.
 RESURSE CARE NU SUNT LEGATE DE PERSONAL:
echipamente (calculatoare, copiatoare, mobilier, etc.);
consumabile (topuri de hartie, cartuse de imprimanta, diskete, CD-uri, etc.) ;
transport si diurna ;
comunicatii (telefon, fax, posta, e-mail) ;
publicatii (tiparire, editarea sau copierea unor brosuri, rapoarte, etc.) ;
servicii contractate ;
alte costuri .
 Cantitatea de resurse se determină:

 Pe fiecare tip de resursă
 Pe fiecare activitate /sub-activitate
Estimarea costurilor
Dupa ce aveti listate toate resursele de care este

nevoie in proiect, incercati sa estimati costul unei
unitati si apoi calculati costul total.
Pentru a fi cât mai exacţi există următoarele soluţii:
- obţinerea unor informatii de la furnizori, eventual
oferte stampilate pentru a le prezenta
finantatorului;
- solicitarea membrilor echipei, în special celor din
departamentele specializate, să facă o estimare;
- studiul unor proiecte similare.
Reguli:
Efectuarea oricărei cheltuieli este în strânsă dependență de prevederea acesteia în
bugetul detaliat al proiectului
Structura finantarii
Valoare
Totală
Valoare Valoare
Eligibilă neeligibilă
Contribuție proprie a
Asist. Fin
beneficiarului
Neramburs.
(privată)
UE Guvern Fonduri proprii Credit bancar

Eligibilitatea costurilor
COSTURILE UNUI PROIECT POT FI: COSTURI ELIGIBILE ŞI
NEELIGIBILE.
Pentru a fi considerate eligibile, costurile incluse într-un proiect
trebuie:
 să fie necesare si suficiente pentru derularea proiectului;
 să se regasească în lista de cheltuieli eligibile specifice
programului ales;
 să respecte principiile unui management financiar solid,
realist, bazat pe eficienta;
 să fie ocazionate de derularea activitatilor incluse in proiect;
 să fie efectuate doar în perioada de timp in care este
valabil contractul de finantare;
 să fie efectiv realizate (înregistrate în contabilitate,
identificabile, verificabile etc.).
Costuri neeligibile
Tipurile de costuri neeligibile sunt (EXEMPLE):
- costuri pentru acoperirea unor pierderi sau datorii, dobanzi la credite
anterioare;
- achiziţionarea de bunuri/servicii fara legatura cu obiectul si activitatile
proiectului, nementionate în propunerea de proiect;
- achiziţionarea de bunuri in sistemul second – hand;
- acoperirea diferentelor de schimb valutar;
- - costuri legate de proiect, facute inainte sau dupa perioada de
validitate a contractului de finantare;
- costuri legate de alte activitati curente ale organizatiei promotoare, sau
de actiuni precum: sponsorizari, contribuţii în natură la alte proiecte,
etc.
Tipurile de cheltuieli ELIGIBILE si NEELIGIBILE sunt specificate in
GHIDUL SOLICITANTULUI aferent fiecărei cereri de propuneri de
proiecte
BUGET PE CATEGORII DE CHELTUIELI
Articol de bugete Tipuri de cheltuieli exemple Recomandări
1. Personal - salarii angajaţi Nu includeţi doar salariul net, ci şi impozitele. La
- salarii colaboratori angajaţi includeţi contribuţia la asigurări sociale,
- taxe consultanţă fondul de sănătate, ajutor de şomaj
2. Deplasări şi transport - bilete de avion, tren, autobuz E bine să stabiliţi un barem pentru aceste costuri:
- chitanţă taxi valoarea diurnei, categoria de hotel pentru
-diurnă cazarea în deplasare, condiţii privind transportul de
- cazare tren, consumul de benzina la 100 km
- costuri pentru folosirea autovehicolelor personale
- închiriere autovehicule
- transport materiale
3. Echipament -include de obicei bunuri în valoare de cel puţin 7 000 Fiţi cât mai exacţi în descrierea echipamentului pe
000 lei şi o durată de viaţă de cel puţin doi ani care intenţionati
-sofware să-l cumpărăţi
-accesorii mai scumpe (cabluri. piese. etc)
4. Alte costuri directe - cazare
ale activităţilor - masa
- chirie săli
- materiale consumabile, etc
I. COSTURI DIRECTE
II. COSTURI INDIRECTE - chirie spaţiu Aceste costuri se referă la cota parte din costurile
- telefon/fax totale, indispensabile bunei desfăşurări ale
- taxe poştale proiectului. Adesea, aceste tipuri de costuri se uită,
- materiale birou ceea ce crează probleme în managementul
- utilităţi (electricitate, apă,) financiar al proiectului
- salarii personal birou implicat în managementui
proiectutui
- întreţinerea echipamentului
- asigurări
BUGETE PE SURSE DE FINANTARE
Categorie Finanţator A Finanţator B Contribuţia Organizaţiei Buget total
1. Directe
a. Personal
a. Deplasare
a. Echipament
a. ........
2. Indirecte (administrative)
EXEMPLE BUGET
Exemplu constructie
buget.xlsx
Este posibila modificarea proiectului/contractului de finantare dupa aprobarea
finantarii si semnarea contractului de finantare ?
 Modificari minore:
 Modificari de buget (max. 10-20%)
 Modificari minore în parteneriat (schimbări de natură juridică dar care oferă
continuitate proiectului - ex. sediul social)
 Modificari minore în cadrul activităților etc.
 Modificari majore:
 Modificari în cadrul parteneriatului (retragere, înlocuire)
 Modificari majore ale activităților
 Modificari de buget (de ex. realocări mai mari de 20%)
 Modificari privind durata proiectului
PRECIZARI:
Condițiile de modificare a bugetului/proiectutui sunt prezentate in Ghidul Solicitantului si
fac obiectul prevederilor CONTRACTULUI DE FINANTARE
4. RISCUL în cadrul proiectelor
Riscul in cadrul proiectelor
 Riscul = orice factor extern care poate influenţa în mod negativ succesul proiectului
(timp, buget şi calitate)
 Factori externi (ex.): factori naturali, influențe externe,interferența grupurilor de
interese, nepotriviri culturale între activitățile proiectului și mediul în care se desfășoara
etc.
 Factori externi de risc: modificări ale legislației, constrângeri bugetare.
 Factori interni de risc: de natură financiar=, resurse umane, achiziţii publice, regulamente şi
norme interne, corupția
 Orice proiect presupune anumite riscuri
 Nivelul riscului şi gradul de probabilitate trebuie analizate şi controlate pentru ca
proiectul să poată fi finalizat cu succes
Riscul in cadrul proiectelor
 Activități critice care pot crește riscul în cadrul unui proiect
Etape:
Activitate critică Descriere
1. Identificarea riscurilor
2. Analiza riscurilor Activități critice Fiți atenți la activitățile care sunt pe calea critică. Ele implică un risc mai mare,
deoarece au cel mai mare impact asupra datei de sfârșit a proiectului.
3. Elaborarea matricei de gestionare a riscurilor
Activități ale Activitățile furnizorului care au loc la sfârșitul unui proiect risc mai mare decât
IDENTIFICAREA RISCURILOR furnizorului activitățile furnizorului din alte momente. Furnizorii includ atât persoanele cu
contract din afara firmei, cât și angajații din alte zone ale firmei. Deoarece ambele
Categorii de riscuri: sunt mai departe de controlul dvs. decât persoanele din propria echipă, ambele ar
trebui tratate la fel în ceea ce privește riscul pentru rezultatul unui proiect.
• Buget
Membri ai echipei Atribuirea de lucrători lipsiți de experiență pentru a lucra la sfârșitul proiectului
• Timp neexperimentați periclitează data de sfârșit a proiectului, deoarece ei ar putea avea nevoie de mai
mult timp pentru a demara. Minimalizați acest risc programând suficient timp de
• Scop demarare pentru lucrători.
• Resurse Proiecte care durează Proiectele care durează mai mult de un an au mai multe necunoscute și, prin urmare,
• Comunicare mai mult de un an implică un risc mai mare care rezultă din disponibilitatea resurselor, modificările
tehnologice, modificările de piață și așa mai departe.
Prea multe activități Căutați un număr excesiv de activități programate în același timp. Chiar
Identificarea riscurilor se bazează pe răspunsurile la dacă aceste activități sunt efectuate de diferite persoane, când prea multe
care au loc în același
următoarele întrebări cheie: În ce constă riscul şi care timp au loc în același timp, creează un risc în proiect, mai ales spre sfârșitul
sînt caracteristicile sale? Cît de serios trebuie tratat proiectului.
riscul identificat? Ce trebuie făcut pentru a micşora Proiectarea unei Managerii de proiect începători fac greșeala de a lega activitatea înainte
impactul riscului asupra rezultatelor proiectului? planificări în ordinea de conturarea ei. Acest lucru poate duce la confuzie și la o mulțime de
corectă reveniri. Atunci când începeți un nou proiect, listați și grupați mai întâi
Identificarea şi evaluarea riscurilor presupune într-o
activitățile, astfel încât să vedeți întreaga întindere a proiectului și produsele
primă etapă precizarea riscurilor interne (pe care sale finite. Apoi, puteți începe să legați activitățile pentru a ajunge la
echipa proiectului le poate controla şi influenţa) şi a programul ideal.
celor externe (care nu sînt sub controlul participanţilor Ignorarea trecutului Dacă nu înregistrați greșelile din proiect, le veți repeta la proiectele viitoare.
la proiect), iar într-o a doua etapă stabilirea cauzelor Proiectele se finalizează de multe ori prin documente de închidere, cu
care pot conduce la astfel de evenimente scopul de a minimiza repetarea riscurilor în proiectele viitoare.
ALTELE? __________________________
Managementul riscului in proiecte – Măsuri de management al riscurilor
Măsuri de gestiune Descriere
Acceptarea Este un tip de răspuns la risc definit prin neiniţierea unor măsuri de control a riscurilor, potrivit pentru riscurile
riscurilor inerente care au o expunere mai mică decât limita de toleranţă.
Acceptarea se aplică atunci când riscurile identificate la nivel de compartiment sunt asumate de către
persoanele cu funcţii decizionale sau când nu este posibil un alt tip de răspuns la risc.
Acceptarea (tolerarea) riscurilor este un tip de răspuns adecvat pentru riscurile cu o expunere scăzută.
Monitorizarea Este un tip de răspuns la risc caracterizat prin acceptarea riscului cu obligaţia de a-l supraveghea permanent,
riscurilor îndeosebi, de a monitoriza probabilitatea de aparaţie a riscului.
Monitorizarea este o strategie recomandată în cazul riscurilor cu impact ridicat, dar cu probabilitate scăzută de
apariţie.
Riscurile medii situate sub limita de toleranţă vor fi monitorizate
Evitarea riscurilor Acest tip de răspuns la risc constă în eliminarea activităţilor care generează riscul.
Evitarea riscurilor este o strategie aplicată cu precădere pentru activităţile generale (suport), în cazul în care nu
există o altă modalitate de a gestiona riscurile.
Transferarea Această strategie presupune încredinţarea gestionării riscului unei terţe persoane capabilă sau specializată în
(externalizarea) gestionarea unor astfel de riscuri, de regulă, în baza unui contract.
riscurilor Externalizarea riscurilor către un terţ are ca scop o scădere a expunerii la risc a entităţii dar şi o mai bună
gestionare a riscului transferat. .
Transferarea (externalizarea) riscurilor este utilizată în special în cazul riscurilor financiare şi patrimoniale.
Tratarea Acest tip de răspuns la risc presupune luarea unor măsuri de control pentru riscurile inerente care au o expunere
(gestionarea) mai mare decât limita de toleranţă.
riscurilor În vederea gestionării riscurilor vor fi luate în considerare, obligatoriu, riscurile cu expunere ridicată (de culoare
roşie), iar în funcţie de decizia managementului (prin aprobarea limitei de toleranţă) şi riscurile medii (de culoare
galbenă) aflate deasupra limitei de toleranţă
Tratarea (gestionarea) riscurilor este strategia aplicată frecvent pentru majoritatea riscurilor identificate
Managementul riscului in proiecte – PLANUL DE
MANAGEMENT AL RISCURILOR
228
Denumire Descriere Probabilit Impact Expunere Factori Măsuri de Termene Responsa Observati
risc risc ate generato manage de bili i
ri ment impleme
ntare
229 Managementul riscului in proiecte – soluții
alternative – exemple practice
Riscuri interne Soluții
 Riscurile interne ca fraude sau greșeli  Reducerea apariției riscurilor interne
manageriale sînt mai sporite în organizațiile în se face prin:
care nu există sistem de control intern. Există
mai multe situații care pot duce la apariția unor  Instruirea și responsabilizarea echipei;
probleme interne:
 Monitorizarea activităților și modul de
 Lipsa unor proceduri scrise și formalizate; gestionare a resurselor;
 Autoritatea în organizație este atribuită unor  Existența procedurilor de lucru –
persoane nepotrivite, de obicei persoane prea
tinere sau fară experiență; managerul de proiect trebuie să se
asigure că echipa elaborează și
 Lipsa raportărilor către manageri; dispune de un manual de proceduri
 Personalul nu are calificarea necesară sau nu este de lucru, că acest manual este
instruit corespunzător cu poziția pe care o ocupă; cunoscut și respectat de către toți
 Lipsa unei culturi organizaționale; membrii;
 Problemele personale ale angajaților le pot  Existența controlului intern;
afecta capacitatea de decizie;
 Efectuarea misiunilor de audit
 Conflictele între angajați.
Managementul riscului in proiecte – soluții
alternative – exemple practice
Riscuri externe Soluții
 Riscuri externe – evenimente externe care  În fața acestor amenințări singurul
pot afecta negativ proiectul. Riscurile externe mod de acțiune la dispozitia unei
sînt situațiile pe care organizația nu le poate organizații este crearea unor strategii
controla, cum ar fi: menite să diminueze efectele riscurilor
 Modificarea condițiilor de acordare a finanțării apărute
 Modificarea legislației
 Calamități naturale;
 Crize economice naționale și mondiale.
 Constrângeri bugetare
PARTEA III. EVALUAREA SI SELECTIA
PROIECTELOR
 1. Intelegerea perspectivei finanțatorului – ”regulile jocului” stabilite de finanțator în
cadrul programelor/liniilor de finanțare/cererilor de propuneri de proiecte/call for
projects etc.
- Oportunități de finanțare numeroase si diverse – factor cheie: gestiunea informațiilor
și a surselor de informare
Evaluarea și selecția proiectelor – definiții
 Evaluarea proiectelor – procesul de analiză, evaluare a cererilor de
finanțare/proiectelor de investiții, pe baza unor criterii de evaluare și a
unei proceduri predefinite, notarea (acordarea de punctaje) și
ierahizarea cererilor de finanțare/proiectelor de investiții, în funcție de
punctajul obținut. Evaluarea proiectelor include și activitățile de
respingere a cererilor de finanțare/proiectelor care nu corespund
criteriilor de evaluare.
 Selecția proiectelor – procesul de decizie privind selectarea unui
număr de proiecte, pe baza evaluării, scorurilor obținute și a fondurilor
disponibile pentru finanțare.
 Criteriile de selecție sunt diferite de criteriile de evaluare a proiectelor.
 Modalități de selecție – competitive (ierahizarea proiectelor în funcție de
scorurile obținute și finanțarea, în ordine descrescătoare, în limita bugetului
obținut; poate fi impus și un prag minim sub care nu poate fi acordată
finanțarea) și necompetitive. (finanțarea tuturor proiectelor care obțin un scor
cel puțin egal cu un prag minim stabilit în procesura de evaluare și selecție).
Evaluarea proiectelor – elemente de bază
Evaluarea proiectelor în vederea finanțării poate fi descrisă ca o “
analiză independentă a unei intervenţii, în funcţie de rezultatele, impactul şi
nevoile pe care respectiva intervenţie intenţionează să le satisfacă” (sursa -
Comisia Europeană).
 Obiectul evaluarii:
 Cererea de finantare si anexele acesteia
 Cum se evalueaza?
 Criterii obiective unitare; trasparenta asigurata prin publicarea acestora in Ghidul
Solicitantului
 Conformitatea administrativă
 Eligibilitatea proiectului, solicitantilor, activitatilor etc. – criterii de eligibilitate
 Evaluarea tehnică și financiară – criterii de evaluare si selectie
Evaluarea proiectelor – elemente de bază
Cum se realizeaza evaluarea?

 Pe baza informațiilor prezentate în Cererea de finanțare și anexele
acesteia, în conformitate cu Ghidul Solicitantului aplicabil
 Prin aplicarea obiectivă, imparțială și unitară a criteriilor de evaluare și
selecție
 Cum pot fi reduse elementele cu caracter subiectiv?
 instrucțiuni pentru evaluatori
 evaluare în blind
 evaluare încrucișată
Cerei de propuneri de proiecte – metode de
selectie
Sesiuni cu termen limită Sesiuni continue
Se anunță data de început și de sfîrșit Se anunță doar data de început
Punctajul minim nu este Se menționează obligatoriu un punctaj

întotdeauna obligatoriu minim
Selecția se face după Selecția se face continuu, pe măsura

închiderea sesiunii depunerii
Contează punctajul obținut Contează ordinea depunerii

Criteriile de evaluare a proiectelor
În cazul proiectelor cu finanțare nerambursabilă se utilizează, în
general, următoarele tipurii de criterii de evaluare:
 Criterii administrative – verificarea administrativă a proiectului;
 Criterii de eligibilitate – verificarea eligibilități proiectului ;
 Criterii de evaluare tehnică și financiară - evaluarea calității proiectului și

fezabilității financiare, acordarea de punctaje și a calculul punctajului final
obținute de proiect
 În urma procesului de evaluare și pe baza rezultatelor evaluării proiectului,

este adoptată decizia de aprobare/respingere a finanțării proiectelor
evaluate prin aplicarea criteriilor de selecție
1. Verificarea administrativa
Criteriile administrative
În cazul proiectelor cu finanțare nerambursabilă, prima etapă a

evaluării constă în verificarea conformității administrative a
documentației (cerere de finanțare/proiecte și anexele la acestea
care formează documentația în baza căreia este solicitată finanțarea).
 Cererile de finanțare/proiectele care nu trec de etapa de verificare
administrativă nu vor intra în procesul de evaluare tehnică și financiară,
fiind respinse, iar solicitanțiii/aplicanții informați cu privire la acest
aspect. Verificarea administrativă are caracter eliminatoriu
Criteriile administrative
 Cele mai utilizate criterii de verificare administrativă sunt:
Dosarul cererii de finantare este complet
Continutul dosarului cererii de finantare cuprinde formatele

solicitate de finantator
Dosarul cererii de finantare a fost depus in termenul si in

modalitatile specificate in Ghidul Solicitantului etc.
Criteriile administrative – EXEMPLU
 PO Capital Uman 2014 - 2020
 Cererea de finanțare respectă formatul solicitat și

conține toate anexele solicitate.
 Cererea de finanțare este semnată de către  EXEMPLE DE GRILE

 POR: POR 2021\02 Anexa 2 Grila CAE
reprezentantul legal 8.3.C.docx
 POCU: POCU 2021\Anexa_1_Grila_CAE.pdf
 Numai cererile de finanțare depuse în  POCU : POCU 2019\Anexa 2 Criterii
conformitate admin si eligibilitate.pdf
termenul limită de depunere specificat în
Ghidul Solicitantului intră în procesul de
verificare administrativă.
 Pot fi solicitate clarificări – un singur set de

clarificări.
2. Criterii de eligibilitate
Criteriile de eligibilitate
 Verificarea eligibilitatii
 Caracter eliminatoriu, evaluare de tip DA/NU
 Cele mai multe criterii de eligibilitate vizează următoarele elemente:
Eligibilitatea solicitantilor si/sau partenerilor (criterii de eligibilitate generală și criterii
de eligibilitate specifice).
Eligibilitatea activitatilor
Eligibilitatea bugetului
Respectarea cerințelor specifice privind numărul de parteneri și țările de
proveniență
Aria de implementare
Eligibilitatea duratei proiectului
Capacitatea operațională și/sau financiară etc.

Criteriile de eligibilitate – CRITERII GENERALE
Eligibilitatea solicitantilor si/sau (criterii de eligibilitate

generală și criterii de eligibilitate specifice).
 Criteriile generale de eligibilitate a solicitanților și/sau partenerilor – aceste
entități NU trebuie să se afle în situații de excludere; pentru proiectele cu
finanțare nerambursabilă, la nivelul Uniunii Europene, criteriile de excludere
sunt reglementate prin Regulamentele Europene:.
Verificarea criteriilor de eligibilitate generală se realizează, de regulă, pe baza unor Declarații de

eligibilitate pe propie răspundere a reprezentantului legal al solicitantului și/sau partenerilor. Pot fi
solicitate documente suport care să ateste eligibilitatea solicitanților și/sau partenerilor.
Criteriile de eligibilitate – eligibilitatea solicitanților – criterii specifice
Sunt stabilite în Ghidul Solicitantului, specifice fiecărui Apel la proiecte/Cereri de propuneri de proiecte.
Pot viza:
- organizația solicitant și/sau partenerii să aibă activități într-un anumit sector de activitate și/sau să
desfășoare activități în domenii relevante pentru activitățile propuse în cererea de finanțare și/sau să
dispună de anumite acreditări/expertiză
- Organizația solicitant și/sau partenerii să aibă o anumită localizare geografică și/sau să poată
desfășura activitățile propuse în zonele/regiunile specificate în cererea de finanțare
- Să aparțină unei anumite categorii de organizații (ex. IMM, companie mare etc.) sau formă de
organizare;
- Să fie respectate cerințele privind numărul minim și/sau maxim de parteneri etc.
- Se pot solicita documente suport pentru verificarea acestor axpecte – ex. documente de
înființare, documente statutare etc.
Criteriile de eligibilitate – eligibilitatea activităților
Activitățile cuprinse în cererea de finanțare să se regăsească în lista activităților eligibile

specificate în Ghidul Solicitantului, specific fiecărui Apel la proiecte/Cereri de propuneri de
proiecte. Acest criteriu de eligibilitate de referă de regulă la activitățile principale ale cererii de
finanțare
Includerea de activități neeligibile poate fi permisă (conform Ghidului Solicitantului), dacă se

demonstrează necesitatea acestora pentru realizare activităților principale eligibile specificate în
cererea de finanțare.
Criteriile de eligibilitate – eligibilitatea bugetului și duratei
proiectului
Bugetul este exprimat în moneda specificată în Ghidul Solicitantului aplicabil fiecărui

Apel la proiecte/Cereri de propuneri de proiecte
Bugetul cererii de finanțare trebuie să se încadreze în limitele minimă și maximă

specificate în Ghidul Solicitantului.
Durata proiectului trebuie să se încadreze în perioada minimă și maximă specificate în

Ghidul Solicitantului.
Criteriile de eligibilitate – capacitatea
operațională și financiară
 Capacitatea operațională – solicitantul și partenerii, după caz, dispun de resursele
tehnice/materiale/expertiza necesară pentru realizarea activităților proiectului; se poate solicita
dovada faptului că au capacitatea de a derula proiecte în domeniul/domenii relevante pentru cererea
de finanțare evaluată. Se vor prezenta documente relevante în acest sens – ex. Lista proiectelor
relevante implementate în ultimii 3 ani (cu idnciare obiectiv, rezultate, buget alocat si executat,
indicatori propusi si atinși) și Lista de personal, Lista de echipamente etc.. Se poate solicita
prezentarea listei personalului care este avut în vedere pentru implementarea proiectului cu
evidențierea expertizei și relevanței acesteia pentru obiectivele proiectului.
 Capacitatea financiară– solicitantul și partenerii, după caz, dispun de resursele financiare necesare
pentru realizarea activităților și obiectivelor proiectului; se solicită informații și documente suport
referitoare la cifra de afaceri/venituri totale, pierderile /profiturile realizate în ultimii 1, 2, 3 ani.
De regulă, la nivel european, capacitatea financiară NU se verifică în cazul instituțiilor publice.
Criteriile de eligibilitate – exemple
 EXEMPLE DE GRILE
 POR: POR 2021\02 Anexa 2 Grila CAE 8.3.C.docx
 POCU: POCU 2021\Anexa_1_Grila_CAE.pdf
 POCU : POCU 2019\Anexa 2 Criterii conformitate admin si eligibilitate.pdf
3. Criterii de evaluare tehnica si
financiara
Criteriile de evaluare tehnică și financiară
 Criterii de evaluare tehnică și financiară. Pentru ca activitatea de evaluare să răspundă

scopurilor urmărite de acest proces complex, la nivelul Uniunii Europene s-au conturat 5
categorii de criterii folosite în cadrul oricărui exerciţiu de evaluare – criteriile “DAC”. Acestea
sunt: Relevanţa; Eficienţa; Eficacitatea; Impactul; Sustenabilitatea.
 Pornind de la aceste categorii de criterii, cele mai utilizate criterii de evaluare tehnică și
financiară în programele finanțate de Uniunea Europeană sunt: Relevanța proiectului;
Sustenabilitate;
Capacitate de implementare (Calitatea parteneriatului); Coerența proiectului; Calitatea

proiectului;Calitatea managementului; Realism buget; Maturitate proiect etc.
 Relevanţa
 Relevanţa unui proiect reprezintă măsura în care obiectivele stabilite şi planul de implementare propus adresează
corect problemele identificate. Schimbările privind natura problemelor identificate iniţial sau anumite
circumstanţe în care are loc implementarea proiectului, fie acestea fizice, economice, instituţionale sau politice,
pot face proiectul irelevant pentru problemele/nevoile pe care a fost menit să le rezolve. Totodată, relevanța
proiectului presupune că obiectivele proiectilui sunt relevante/se încadrează/susțin realizarea
obiectivelor programului de lucru/programului operațional/priorităților finanțatorului și sau ale
priorităților sectoriale/regionale/naționale/europene în domeniul de finanțare
 Eficienţa
 Criteriul de eficienţă se referă la cât de bine au fost folosite resursele disponibile pentru a transforma
activităţile propuse în rezultatele intenţionate. Acest criteriu vizează aspecte legate de rentabilitate şi
anume dacă ar fi putut fi obţinute rezultate mai bune prin alte modalităţi şi, în acelaşi timp, mai ieftine.
 Eficacitatea
 Criteriul de eficacitate încearcă să identifice dacă proiectul şi-a atins obiectivele stabilite în faza de
programare. Întrebarea cheie este ce beneficiu a adus proiectul în practică, prin raportarea la măsura în
care subiecţii vizaţi au beneficiat în mod real de pe urma produselor sau serviciilor pe care proiectul le-a
făcut disponibile
 Impactul
 Termenul impact se referă la efectul de ansamblu al beneficiilor aduse de un anumit proiect, asupra unui
număr mai mare de persoane decât principalii beneficiari dintr-un anumit sector, o anumită regiune sau
chiar din întreaga ţară
 Sustenabilitatea.
 Criteriul de sustenabilitate arată dacă există probabilitatea ca rezultatele pozitive ale proiectului să continue
şi după terminarea perioadei de finanţare nerambursabilă şi totodată, dacă impactul pe termen lung al
programului asupra procesului mai amplu de dezvoltare poate fi menţinut la nivel de sector, regiune sau
ţară
 Ponderarea criteriilor - cele mai frecvente modalități în cazul evaluări itehnice și financiare
presupune acordarea de puncte pentru fiecare criteriu/subcriteriu de evaluare tehnică și financiară.
 Pentru fiecare criteriu/subcriteriu este prevăzut un punctja minim și un punctaj maxim. Punctajele
acordate de evaluatori pentru fiecare criteriu/subcriteriu se vor situa între minimum și maximum.
 Punctajele prevăzute în grila de evaluare pentru fiecare criteriu reflectă importanța acordată de
finanțator fiecărui criteriu sau subcriteriu.
 EXEMPLE:
 POR 2021: POR 2021\03 Anexa 3 Grila ETF 8.3 C.xlsx
 POCU 2021: POCU 2021\Anexa_2_Grila_ETF1.pdf
 POCU 2019: POCU 2019\Anexa 3 Criterii de evaluare si
selectie.pdf
IV. Aspecte practice privind CEREREA
DE FINANTARE
Cererea de finantare
 „Elemente esenţiale”
 Problema/scop
 Activităţi
 Metodologia de realizare a proiectului
 Modul de realizare al proiectului - parteneri
 Evaluare
 Buget
 ,,Elemente de piaţă”
 Justificarea proiectului
 Contextul proiectului
 Finanţări ulterioare/durabilitate
 Analiza cost beneficiu
 Studiu de fezabilitate (financiară, comercială)
 Anexe
Titlul este citit primul în cadrul unui proiect. Va trebui deci să găsiţi ceva
care să-l facă pe finanţator să meargă mai departe. Să includeţi în titlu
ceva care să-l trezească curiozitatea.De obicei titlul trebuie : • să fie
descriptiv; • să scoată în evidenţă rezultatele proiectului şi nu
metodele folosite; • să descrie avantajele pe care le vor câştiga
beneficiarii sau societatea de pe urma proiectului; • să fie clar, concis
şi uşor de ţinut minte. Titlul poate varia ca lungime; cel mai bine ar fi să
întrebaţi (dacă aveţi posibilitatea) finanţatorul căruia îi veţi trimite
proiectul ce l-a frapat pozitiv la titlurile proiectelor admise la ultima
etapă de finanţare. Sunt finanţatori care au reguli stricte în privinţa
numărului de litere folosite într-un titlu. Se spune că "e bine să foloseşti
zece sau treisprezece cuvinte în titlul proiectului tău". Sursa: Ionuţ
Croitoru, materiale de instruire
 EVALUAREA NEVOII
 În această secţiune identificaţi ce doare. Trebuie să demonstraţi că aveţi o întelegere clară a
problemei. (Problema)
 MEDIUL EXTERN / CONTEXTUL/JUSTIFICAREA NECESITĂȚII PROIECTULUI

 Aici puneţi problema în context. Trebuie să descrieţi toţi factorii care influenţează problema.
Explicaţi de ce soluţia propusă de dumneavoastră merită a fi finanţată. Dovediţi că aveţi
informaţii complete şi competente privind de asemenea alte oferte în sectorul dvs. de piaţă.
(Justificarea proiectului)
 SOLUŢIA PROPUSA
 Această secţiune este inima propunerii dumneavoastră: o trecere în revistă a ceea ce vreţi
să faceţi pentru a "lua durerea" beneficiarului dumneavoastră. Ea trebuie să fie clară,
specifică şi creativă. Puteţi introduce ceva la care finanţatorul nu se aşteaptă, dar aduce
unicitate proiectului. (Scopul, obiectivele)
 AMPRENTA PROPRIE
 Descrieţi cum veţi "duce" beneficiarii de unde sunt acolo unde vreţi să fie. Furnizaţi suficiente
detalii pentru a demonstra că aveţi abilităţile şi expertiza să faceţi ceea ce aţi promis.
(Activităţi, buget, evaluare)
 BENEFICII ALE SOLUŢIEI PROPUSE
 Oricărui finanţator i-ar place să vadă că banii pe care îi investeşte în proiectul
dumneavoastră vor da roade. De ce soluţia dvs. este mai bună ca a altora?
Este mai economică? Aduce ceva în plus? Este mai eficientă? Mai creativă?
(Rezultate aşteptate, durabilitate.
 CEREREA DE FINANTARE TREBUIE SA RASPUNDA CERINTELOR FINANTATORULUI
EUROPEAN SI SA FIE USOR DE INTELES DE EVALUATORI
 Atunci când treceţi la redactarea variantei finale a propunerii, trebuie să aveţi
în minte următoarele considerente: cei care vor citi propunerea
dumneavoastră, vor avea de citit şi alte zeci de propuneri; termenul de
evaluare al propunerilor este foarte scurt; cei care evaluează propunerile sunt
oameni cu profesii diverse, ocupaţi şi cu alte activităţi
 CEREREA DE FINANTARE APROBATA DEVINE PROIECT APROBAT, ANEXA LA
CONTRACTUL DE FINANTARE. IMPLEMENTAREA PROIECTULUI SE VA REALIZA
CONFORM INFORMATIILOR DIN CEREREA DE FINANTARE.
SFATURI PRACTICE: (doc atasat)

Recomandari CERERE DE FINANTARE.pdf
Factori de succes

Expert Accesare Fonduri 230512 120143

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Expert Accesare Fonduri 230512 120143

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Expert accesare

De ce să solicităm finanțare europeană?

FINANȚAREA unei idei de afaceri, rezolvarea unei

Incertitudine (evaluare, aprobare)

Preturi 2018 Preturi Curente

PROGRAM vs. PROIECT

 Alocarea CFM+NextGenEU 2021-2027

 Programe Europene Gestionate de COMISIA

Programe operationale 2021-2027: https://oportunitati-ue.gov.ro/

Programe gestionate UE - https://oportunitati-ue.gov.ro/apeluri-deschise-de-comisia-europeana/,

TOATE PO – Cereri de propuneri de proiecte active, informații implementare

Pasul 0: Inițierea si planificarea proiectului

• contextul in care se deruleaza programul de finantare

Pachetul informativ al unui apel la proiecte /unei cereri de propuneri de proiect, in

 Ghidurile Solicitantului furnizeaza informatii utile cu privire la priorități, domenii de intervenție,

 Ulterior accesării finanțării europene, dar nu numai, pot fi consultate ghidurile/manualul

Eligibilitatea se referă la setul de condiţii obligatorii care trebuie

GHIDUL SOLICITANTULUI conține:

Cererea de finanțare reprezintă aplicația de

 La nivelul anumitor programe operaționale (spre exemplu POAT, POCA

Descărcați toate documentele aferente apelului/cererii de

 Există un set de reguli clare – Ghidul Solicitantului/Aplicantului, Ghidul

 2. Pregătirea și elaborarea proiectului:

2007-2013 2014-2020 2021-2027

5 OBIECTIVE DE POLITICA 2021 - 2027: Ob. Specific – Tranzitie

Europă mai FEDR

Europă mai verde Ob. Specific –

Europă mai FEDR, FC

Consolidarea capacității administrative

FEDR Fond coeziune FSE

30% din FEDR pentru OP 2 (o Europă mai ecologică)

FEDR să contribuie cu 30% la obiectivele de schimbări climatice

FC să contribuie cu 37% la obiectivele de schimbări climatice

Min. 6% din FEDR pentru dezvoltare urbană

2% din FSE+ pentru susținerea materială a persoanelor cele mai

25% din FSE+ pentru incluziune socială

10% din FSE+ pentru sprijinul pentru tinerii NEETS

FSE Plus – sprijină

FC sprijină următoarele obiective specifice 2021-2027:

Asistență în materie de redresare și coeziune (REACT-EU) – 47,5 miliarde EUR, sprijin

CONSOLIDAREA INTERVENTIILOR Fondului pentru o tranziție justă – 10 miliarde EUR

 Mecanismul de redresare și reziliență

Sursa: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

 2. Pregătirea și elaborarea proiectului:

Politica de Facilitatea de Politica

LISTA PROGRAMELOR INTERREG - ob. COOPERARE TERITORIALA EUROPEANA

Interreg VI- Un program România-Bulgaria

LISTA PROGRAMELOR AFACERI INTERNE

Programul național Fondul azil, migrație și integrare

CONCENTRARE TEMATICĂ / Alocare per Obiective 2021-2027

FEDR să contribuie cu 30% la obiectivele de

Min. 6% din FEDR pentru dezvoltare urbană 2,24

ALOCARE PO POLITICA DE COEZIUNE (mld. Euro)

FEDR FSE+ FC FTJ

Prioritatea 1. Lista de proiecte inclusa in PO Ob. 3.1. Dezvoltarea unei

Se vor finanța operațiuni pentru:

O Europă mai socială!

Programul Operațional Programul Operațional

Prioritatea 1 Creșterea calității serviciilor Investiții în infrastructura (DOTARE/MODERNIZARE/REABILITARE): a. cabinetelor medicilor de

Prioritatea 2 Servicii de reabilitare, Investiții (dotare/modernizare/extindere/rehabilitate) în infrastructura publică a: unităților

Prioritatea 3 Creșterea A. Investiții (DOTARE/REABILITARE/EXTINDERE/MODERNIZARE) in infrastructura publică a: a. Unităților

Prioritatea 5 Abordări Beneficiari eligibili:

Viziune POEO și domenii de intervenție

OCUPAREA TINERILOR EDUCAȚIE OCUPARE