Profesionalism și profesionalizarea carierei didactice

Profesor coordonator: Propunător/ Student: Petruș Andreea-Daria

Lect.univ. Specializare: Pedagogia învățamântului
Dr. M. Claudia Cuc primarși preșcolar, an 1

Cluj–Napoca 2023
CUPRINS :

1. Introducere ............................................................................................................................1
2. Profesionalism și profesonalizarea/ Mentoratul și mentorul .............................................2
2.1 Ce presupune profesionalismul în predare?...........................................................................3
2.2 Cum să dezvolți profesionalismulm în domeniul educației ? ...............................................4
2.3 Care este rolul unui mentor eficient?.....................................................................................5
3. Valorile unui profesionist…………………………………………………………………..6
3.1 Caracteristicile unui mentor eficient………………………………………………………..7
4. Exemplu de profesionalist positive…………………………………………………………8
4.1 Exemplu de mentor positive…………..…………………………………………………..9
5. Bibliografie…………………………………………………………………………………10
Introducere

Reprezentarea socială a unei profesii, un statut ridicat, recunoaşterea importanţei ei de

către alte categorii profesionale, depind atât de nivelul de calificare a celor care o practică, de
competenţa şi profesionalismul lor, cât şi de motivaţia acestora. Profesia didactică se
încadrează cu succes în această regulă generală.
Pentru a ajunge la rezultate remarcabile, educabililor trebuie să li se asigure un corp
profesoral bine pregătit şi motivat. Nicio reformă a educaţiei nu se poate realiza dacă se
ignoră importanţa pregătirii teoretice şi practice specifice profesiei didactice. Tocmai de aceea
este important să se sublinieze necesitatea unei permanente creşteri a calităţii în proiectarea şi
punerea în practică a programelor de formare a cadrelor didactice în toate sistemele de
învăţământ.
Calificarea la nivel superior, bazată pe definirea standardelor de calitate şi
competenţelor subsumate, corect şi unitar definite şi creşterea motivaţiei profesionale a
membrilor profesiei didactice sunt fundamentale pentru asigurarea unei educaţii eficiente.
Actualele exigenţe, determinate de schimbările rapide ale societăţii, care se exercită asupra
cadrelor didactice, constituie surse ale dezbaterilor legate de politicile educaţionale ale ţărilor
europene. Eficientizarea procesului de formare a cadrelor didactice este parte integrantă a
hotărârii Consiliului Europei de a considera profesorii ca actori-cheie ai strategiilor de stimulare
a dezvoltării sociale şi economice a oricărei ţări. Un concept cheie în pregătirea profesorilor
este acela al profesorului ca statut profesional înalt: calificat pentru un nivel superior de
educaţie, cu o gamă recunoscută de competenţe profesionale, capabil să exercite un grad
semnificativ de autonomie şi judecată profesională şi de la care se aşteaptă să-şi asume
responsabilitatea pentru propria dezvoltare profesională continuă şi să contribuie la profesia
didactică în ansamblul ei, precum şi la dezvoltarea politicii şi practicii educaţionale.
Pregătirea iniţială a profesorilor încadrarea şi debutul în carieră trebuie să stabilească
bazele pentru acest statut.
O pregătire de calitate superioară a profesorilor, bazată pe un sistem integrat de formare
iniţială, stagiatură şi dezvoltare profesională continuă este necesară acum mai mult decât
oricând pentru a răspunde cerinţelor actuale ale profesorilor şi ritmului schimbării aflat în
creştere, precum şi noilor cerinţe pe care aceştia le vor întâmpina pe parcursul vieţii
profesionale. Un fundament iniţial puternic este esenţial pentru înzestrarea noilor profesori
cu cunoştinţele, competenţele, abilităţile, atitudinile, conştientizarea şi încrederea necesare
pentru a preda, pentru a fi pro-activi şi a gestiona schimbarea cu profesionalism într-un
mediu care evoluează rapid. Apare nevoia de a întări dezvoltarea profesională continuă în
carierele tuturor profesorilor încă de la debut, pentru ca aceştia să poată înfrunta provocările
profesionale continue pe care le întâmpină. Provocările şi schimbările pe care profesorii, care se
dedică acestei profesii acum, le vor întâmpina vor fi cel puţin la fel de mari ca acelea cu
care se confruntă generaţia actuală. Pentru a-şi putea îndeplini rolul de lideri şi modele într-o
societate aflată în tranziţie radicală, profesorii trebuie să beneficieze de un sistem de formare
performant.

Concluziile şi propunerile pe care le-am formulat în această lucrare s-au conturat în urma
analizei situaţiei actuale a procesului de formare iniţială a cadrelor didactice din România şi din
alte ţări europene, în urma analizei documentelor de politică educaţională, documentelor
legislative şi curiculare care reglementează activitatea Departamentelor pentru Pregătirea
Personalului Didactic.
De asemenea, am oferit unele sugestii privind: eficientizarea sistemului formării iniţiale a
personalului didactic, valorificarea experienţei dobândite în România din 1996 până în prezent
în cadrul departamentelor pentru pregătirea personalului didactic ca instituţie, precum şi a
resurselor umane din cadrul acestor instituţii; identificarea instituţiei care va organiza
programele de masterat didactic; elaborarea unui plan de învăţământ fundamentat pe
standarde profesionale şi competenţe corect şi coerent definite.

Mentoratul și mentorul
Statutul conceptual al profesorului mentor este unul complex, având în vedere binomul ce îi
caracterizează esența: deschizător de drumuri pentru elev și îndrumător profesional și, de ce nu,
spiritual al profesorilor debutanți. Activitatea de mentorat trebuie să vină în continuarea stagiilor
de practică pedagogică efectuate în timpul studiilor universitare de licență, îmbogățind această
experiență cu exemplul personal de predare și de abordare a fenomenului educațional.
Una dintre condițiile esențiale ale îndeplinirii calității de profesor mentor este aceea a
existenței unei formări profesionale foarte bune, care să se reflecte în rezultatele obținute la
clasă. Nu excludem neapărat activitățile extracurriculare din ecuație, însă preferăm să le plasăm
pe un loc secund, întrucât considerăm a fi prioritară activitatea de predare-învățare a materiei
prevăzute în programă, astfel încât elevul să își însușească acele cunoștințe necesare promovării
examenelor de evaluare națională de la sfârșitul ciclului gimnazial sau de bacalaureat de la
sfârșitul învățământului liceal. O foarte bună pregătire profesională, reflectată în interesul
acordat obținerii gradelor didactice și al frecventării asumate și responsabile a cursurilor de
formare profesională, reprezintă o cerință de bază pentru ca un profesor să devină mentor.
Considerăm eronată ideea conform căreia un profesor ce nu adună în palmaresul său nume de
elevi participanți la fazele județene sau naționale ale olimpiadelor școlare este un profesor slab
pregătit sau dezinteresat. Este imperios necesar ca atenția publică să fie îndreptată în mod corect
asupra principiilor care contează cu adevărat în orice școală de nivel mediu în ceea ce privește
capacitățile de orice fel ale elevilor. Realitatea din majoritatea școlilor este foarte dură, astfel
încât, în unele cazuri extreme, care încep să se transforme din excepție în situații a căror
frecvență ar trebui să tragă un puternic semnal de alarmă, profesorul de limba și literatura
română se vede nevoit să efectueze cursuri de alfabetizare sau de predare a unor noțiuni
elementare de limbă și literatură, noțiuni pe care elevul nu și le-a însușit în ciclul gimnazial și
fără de care absolvirea ciclului liceal devine un obiectiv imposibil de atins. În astfel de condiții,
performanțele profesorului se traduc prin munca asiduă depusă pentru a determina elevul să
treacă de pragul unei note ce nu îi permite absolvirea sau să lucreze suplimentar pentru
îmbunătățirea performanțelor școlare.
Mentorul adevărat este neapărat și un bun psiholog, deoarece orice profesie care implică
relaționarea cu alteritatea presupune o bună cunoaștere a naturii umane. Mai mult decât atât,
acesta se dovedește a fi un bun profesionist al meseriei pe care o practică și al rolului pe care s-a
angajat să îl joace dacă îl lasă pe profesorul debutant să își manifeste stilul propriu de abordare a
procesului instructiv-educativ, fără a-și impune modul personal de lucru, dar folosindu-l ca un
soi de ghid de acțiune în cazul în care cel din urmă solicită acest lucru. Astfel, adaptabilitatea și
un spirit analitic foarte bine dezvoltat constituie avantaje majore de care un profesor care aspiră
la statutul de mentor se poate folosi în mod eficient. Este foarte important ca mentorul să nu
ofere sfaturi decât atunci când consideră că este neapărat necesar. În vederea urmăririi felului în
care evoluează atât relația dintre cei doi, cât și personalitățile profesionale ale amândurora, se
recomandă realizarea unui jurnal de lucru, în care să se noteze cu regularitate și rigurozitate
elementele cheie, punctele tari, punctele slabe, recomandările, etc.
Concluzia la care am ajuns abordând această temă este una extrem de simplă: nu există rețete
universale care să asigure perfecțiunea relației dintre mentor și profesor debutant, deoarece
natura umană este complexă, imprevizibilă și subiectivă. Ceea ce putem face noi, ca aspiranți ai
statutului de profesor mentor, este să fim deschiși spre comunicare, sinceri atât cu noi înșine, cât
și cu cel pe care trebuie să îl ghidăm și înțelegători în ceea ce privește defectele umane, emoțiile
începutului și entuziasmul care pălește atunci când se lovește de obstacole.

Profesionalism si profesionalizarea/ Mentoratul și mentorul

Definirea conceptelor:
Profesionalismul este un principiu etic fundamental al oricărei profesii.Acesta presupune
conştientizarea şi îndeplinirea responsabilă a datoriei, înţelegerea sensului slujirii oamenilor,
societăţii, centrare maximă pe activitatea pe care o îndeplineşti şi evitarea situaţiilor ce ar putea
aduce daune, prejudicii beneficiarilor.
Profesionalizarea presupune un proces de formare a unui ansamblu de capacități și
competențe într-un domeniu dat, pe baza asimilarii unui sistem de cunostințe, proces controlat
deductiv de un model al profesiei respective.
Mentoratul este un tip de relație care are ca principal obiectiv învățarea și dezvoltarea
mentee-ului (ucenicul sau candidatul). Această activitate are rădăcini în Grecia Antică, unde era
specifică persoanelor considerate înțelepte care consiliau tinerii.
 Mentorul este un bun ascultător, pune întrebări utile, împărtășește din experiența lui, îl
provoacă pe mentee să crească , este flexibil și se adaptează la stilul de învățare al mentee-ului.

Ce presupune profesionalismul în predare ?

Pregătirea iniţială şi continuă trebuie să aibă în vedere înzestrarea cadrului didactic cu

competenţele necesare, astfel încât acesta să se simtă confortabil în faţa clasei, în toate situaţiile
care pot apărea în cursul activităţii sale educaţionale. Pentru o bună prestaţie profesională, cadrul
didactic are nevoie să aibă încredere în sine şi în competenţele sale profesionale, să stăpânească
modalităţi de rezolvare a situaţiilor critice, tensionale sau conflictuale, să fie capabil să
gestioneze situaţiile tipice şi să poată dezvolta soluţii pentru cele atipice, toate acestea şi multe
altele îi sunt indispensabile muncii sale.

Cum să dezvolți profesionalismul în domeniul educației ?

În funcţie de competenţe, se defineşte, se anticipează, se organizează, se evaluează şi se

reglează întreaga structură a activităţii pedagogige: conţinuturile, metodele şi mijloacele
didactice, formele de organizare a activităţii, relaţiile profesor - elevi, sistemul de evaluare a
randamentului şi progresului şcolar.
O condiţie necesară pentru obţinerea unui randament sporit în predare - învăţare este şi buna
organizare a activităţii didactice, planificarea unităţilor de învăţare, urmărind structura
conţinutului şi integrarea acestuia într-un sistem, precum şi a performanţelor pe care trebuie să le
realizeze elevii, după parcurgerea unei unităţi de învăţare. Viziunea sistematică asupra
conţinutului ce urmează a fi însuşit de elevi permite relaţii pertinente intra- şi interdisciplinare,
atât pe verticală (pe întregul ciclu al claselor IX-XII), cât şi pe orizontală (în cadrul unei anumite
clase).
Stabilirea clară a performanţelor aşteptate de la elevi face posibilă “retroelaborarea, plecând de
la orice competenţă a învăţării pentru a determina care sunt achiziţiile prealabile şi, dacă este
necesar, întregul drum înapoi“.

1.1 2.3 Care este rolul mentorului ?

Rolul principal al mentoring-ului este acela de reducere a mobilității personalului

organizației, inițierea celor care urmează a fi avansați în poziții de lider și dezvoltarea rapidă a
celor mai buni dintre ei. Acest proces de instruire trebuie demarat într-un sistem bine proiectat,
să dețină o structură de tip suport și să utilizeze un set de instrumente care să asigure eficiența.
Un manager de succes va avea întotdeauna în vedere eficiența angajaților săi și pentru aceasta va
folosi, atunci când este nevoie, procesele coaching și mentoring aplicate angajaților.
Rolul unui mentor este de a însoți colegul începător, de-a lungul drumului, cel puțin o
perioadă de timp. A însoți un coleg înseamnă a-i urmări activitatea de aproape – inclusiv în
detaliu – intervenind în momentul în care observi ceva nepotrivit. Intervenția înseamnă atragerea
atenției, apoi recomandări – dacă ți se cer, apoi oferirea de modele de aplicare și chiar aplicarea
împreună cu colegul a metodelor și sugestiilor recomandate.
Valorile unui profesionist

1. Angajament
Profesioniștii angajați merg să lucreze în mod voluntar, chiar și munca nu mai este considerată
un act obligatoriu din angajament, deoarece sunt atât de implicați în îmbunătățirea lor ca
profesioniști. Angajamentul permite dobândirea responsabilităților și îndeplinirea acestora cu cel
mai mic inconvenient posibil și cu cele mai bune rezultate propuse.

2. Etică
Un profesionist care acționează în favoarea serviciului și a dezvoltării sociale, umane,
profesionale și a muncii. Etica se manifestă prin congruența gândurilor și acțiunilor, chiar și prin
recunoașterea absenței acestei expresii a congruenței. Actele contrare serviciului și coerenței,
reprezintă antiteza valorilor profesionale.

3. Responsabilitate
O altă dintre cele mai importante valori profesionale este responsabilitatea. Există activități care
sunt alocate la locul de muncă, dar există altele care sunt dobândite în pregătirea profesională:
preluarea responsabilității consecințelor fiecărui act desfășurat în serviciu, numirea de sine autor
și sculptor al propriei performanțe (preluarea sarcinii de actualizare și pregătire constantă).

4. Efort
Realizările din cadrul profesiei este inutil să spunem că sunt realizate după perioade grele și
lungi de muncă, angajamentul merge mână în mână cu efortul: profesionistul se angajează în
propria performanță și este conștient că acest lucru va necesita cumva un loc de muncă timp și
alte investiții.

5. Respect
O altă valoare profesională esențială de menționat este respectul, inclus și în principalele valori
universale. Accepta una capacitatea lui si a altor colegi profesionale permit performanță este
favorabil atât în raport cu o atmosferă prietenoasă.

6. Loialitate
O persoană loială se caracterizează prin angajamentul, fidelitatea, reprezentarea și devotamentul
său chiar și în circumstanțe nefavorabile, apărând astfel principiile, obiectivele și viziunea
organizației și a profesiei sale. Această valoare este, de asemenea, inclusă în lista valorilor
familiei.

7. Adaptabilitate
O altă dintre cele mai importante valori umane în dezvoltarea zonei profesionale este
adaptabilitatea. Această valoare reprezintă abilitatea de a se stabili la schimbări în situațiile
profesionale și profesionale, fără a fi nevoie să le reducă angajamentul, performanța și
eficacitatea. Permite profesioniștilor să aprecieze și să profite de noile circumstanțe care le-au
modificat pe cele pe care le cunoșteau deja, ceea ce îi determină să găsească idei noi pentru
îmbunătățiri.

8. Onestitate
Onestitatea este implicată într-o fermitate a caracterului care nu se înclină în fața celei mai mici
nevoi; păstrați în picioare ceea ce a fost spus sau făcut fără a nega sau evita acest lucru atunci
când se confruntă cu un gând opus. Este una dintre cele mai importante valori etice și morale la
nivel personal. În sens profesional, onestitatea reprezintă capacitatea de a acționa în funcție de
ceea ce se spune și în funcție de propriile abilități, fără a se lăuda cu ele sau a denigra cele ale
altora pentru a ieși în evidență în fața lor.

9. Individualism
Deși, în multe cazuri, individualismul pare a fi opusul muncii în echipă, aceasta poate reprezenta
o capacitate destul de benefică pentru dezvoltarea unei companii, întrucât într-un fel, oamenii vor
putea lua inițiative de îmbunătățire fără a necesita instrucțiuni sau manuale destul de structurate
și cu gândul la mulți alții și asta poate fi depășit.

10. Secretul profesional

Toate informațiile la care are acces un profesionist datorită practicii lor profesionale trebuie
stocate și protejate cu mare prudență, un exemplu foarte clar al acestei valori îl reprezintă
informațiile pe care psihologii și medicii le au despre pacienții lor.

Caracteristicile unui mentor eficient

 Vrea să îndrume un alt angajat și să se angajeze în dezvoltarea și integrarea culturală a

angajatului.
 Are cunoștințele despre conținutul postului necesare pentru a preda în cunoștință de cauză
unui nou angajat o cunoaștere semnificativă a postului.
 Familiar cu normele și cultura organizației. Poate să articuleze și să predea cultura.
  Demonstrează onestitatea, integritatea și respectul și responsabilitatea administrării.
 Demonstrează abilități de comunicare eficiente atât verbal, cât și nonverbal.
 Dispus să contribuie la dezvoltarea unui alt angajat prin îndrumare, feedback și,
ocazional, o insistență la un anumit nivel de performanță sau o direcție adecvată.
 Inițiază idei noi și promovează disponibilitatea și capacitatea angajatului de a-și schimba
performanțele pe baza schimbărilor constante apărute în mediul lor de lucru.
 Are suficiente informații emoționale pentru a fi conștient de emoțiile lor personale și este
sensibil la emoțiile și sentimentele angajatului pe care îl conduc.

Exemplu de profesionalist pozitive

Comunicarea la job nu înseamnă: „hai să-ți povestesc ce am visat aseară” sau „ce rochii noi
ți-ai mai cumpărat, fată? ”Adevărații profesioniști nu sunt interesați de bârfe de tipul: „ ai văzut
că s-a măritat proasta aia de la resurse umane?” Nicidecum. Un profesionist își vede de treaba
lui, fără să discute viețile personale ale colegilor săi. De asemenea, comunicarea unui bun
profesionist trebuie să fie impecabilă.
El trebuie să știe să asculte, nu doar să audă, trebuie să identifice nevoile clientului și să
empatizeze cu el. În plus, ar trebui să înțeleagă nevoile echipei din care face parte și eventual să
le transmită, mai departe, persoanei responsabile de proiect. Un bun profesionist nu este lipsit de
politețe față de interlocutor – nu îl întrerupe și își exprimă ideile clar și concis.

Exemplu de mentor pozitive

Un exemplu pozitiv il pot da chiar din practica mea pedagogică, am avut o educatoare model
care ne-a ajutat și ne-a sprijin pe tot parcursul practici pedagogice, ne-a ajutat la fișele de
obsevație, a avut multă răbdre cu noi și tot timpul reușea să ne mulțumescă și pe noi si pe
copilașii, avea mereu o ținută adecvată, am învățat chiat multe de la dânsa și mi-ar plăcea să
ajung și eu așa cândva.
 Bibliografie

https://cuvintecumestesug.ro/2020/05/bun-profesionist/
https://ro.electoralpsychology.com/valores-profesionales#menu-3
https://ro.thpanorama.com/blog/cultura-general/qu-son-los-valores-profesionales-caractersticas-
ms-importantes.html
https://www.austral.ro/blog/care-este-rolul-unui-mentor-si-ce-valoare-aduce-mentoring-ul-intr-o-
companie