Sunteți pe pagina 1din 3

Seminar 8 aprilie

1. FORMULAȚI CRITERIILE DE TIPOLOGIZARE A COMUNICĂRII INSTITUȚIONALE


2. Prezentați analiza comparativă dintre PR, lobby si advocacy.
3. Relevați contribuțiile comunicării comerciale în cultivarea imaginii instituționale.
4. Ziarul X a dat o notă negativă activității (evenimentului) instituționale, relevând mai multe
deficiențe. Cum veți reacționa pe post de responsabil pentru relațiile publice? Descrieți și
argumentați cateva soluții pertinente
5. La conferința de presă organizata de institutia pe care o reprezentanti au venit puțini
reprezentanti ai mass-media. Cum veti proceda pentru ca mesajul programat sa ajunga la mass-
media și pentru a redresa situația pe viitor?

1.Criteriile de tipologizare sunt: obiectivul, subiectul și arealul de acțiune. La început a


fost pus accentul pe obiect, însă acum a devenit mai important subiectul. În primul rând, între
acestea se înscrie: statul, unele segmente de stat, etc. În al doilea rând, persoanele juridice
neoficiale, care pot fi de la instituții publice sau private. Exemplu: comunicarea guvernamentală
și societală, mesajele distribuite de actori sociali și nesociali abordând unele subiecte (sănătate
publică, de exemplu).
Criteriile de tipologizare a comunicării instituționale au fost formulate de către Christian
Regouby. El le-a structuralizat în baza a trei criterii: modul de exprimare, modul de destinaţie şi
modul de transmisie. Ansamblul construcţiilor căpătate, în opinia savantului, imprimă
comunicării un caracter global.

2. Relațiile publice asigură comunicarea cu publicul și stabilirea unei relații bune, de


durată. De asemenea, PR-ul presupune crearea și impunerea unei imagini pozitive a instituției,
precum și rezolvarea tuturor problemelor ce țin de comunicare sau care pot fi soluționate prin
comunicare.
Lobby se referă exclusiv la activități de influențare a legislației, în timp ce advocacy se
referă la activităţi complexe de influenţare a anumitor comportamente în cadrul societăţii,
inclusiv comportamentul autorităţilor care se exprimă prin legi. Diferențele dintre lobby și
advocacy sunt următoarele:
a)Prin lobby se încearcă influențarea deciziilor la nivel instituțional în vederea satisfacerii unor
interese private; prin advocacy se încearcă sensibilizarea factorilor de decizie în scopul
satisfacerii unui interes public.
b)Lobbiștii sunt concentrați pe determinarea unei părți că viziunea pe care o au este potrivită și să
atragă persoana spre viziunea lor, jonglând cu informația; Cei ce fac advocacy, trebuie să fie
constanți în abordare și au luxul de a jongla atât de mult cu informația.
c)În lobby, se pornește de la interesele economice ale membrilor unui grup; În advocacy,
grupurile sunt de ineters public și organizarea lor nu are la bază interese economice ale
membrilor săi.
Chiar dacă PR și lobby au multe lucruri în comun, totuși, diferența dintre ele e că în
activitatea de lobby se urmărește influențarea deciziei în ceea ce privește procesul de
reglementare de către anumite grupuri de interes, dar în PR se utilizează comunicarea în vederea
atingerii unor obiective ale unui individ, o organizație sau un grup.

3. Valoarea comunicării comerciale e de natură conotativa. Deci, elementele de


autoreprezentare instituțională ca identitatea instituțională de exemplu, se regăsesc și în ceea ce
pune în valoare comunicarea comercială (marca), pentru că fiecare produs sau serviciu prestat
înglobează elemente de identitate (logosimbol, marcă etc.).
Având în vedere că comunicarea comercială presupune marketing-ul direct, publicitatea,
reclama și activitatea promoțională, deducem că publicului i se va lăsa impresia că este un produs
într-adevăr bun, fiindcă e promovat peste tot, instituția este cunoscută și are succes și în
consecință, compania câștigă profit și totodată, prestigiu în ochii publicului, creându-se o imagine
instituțională pozitivă. Toate astea dacă modalitățile folosite de comunicării comerciale sunt
folosite din abundență.
În al doilea rând, comunicarea comercială oferă posibilitatea transmiterii unei informații
unui public extrem de larg, chiar la nivel mondial, într-un timp foarte scurt (prin rețelele de
socializare, de exemplu). În consecință, imaginea instituțională și instituția în sine câștigă
notorietate.
Comunicarea comercială va genera noi clienți întotdeauna, iar asta va aduce economia
instituției pe culmi înalte. Dacă instituția e valoroasă și câștigă bani, mai ușor își va promova
serviciul sau produsul, iar imaginea instituțională se va menține pe o frecvență pozitivă.

4. În primul rând, problema trebuie analizată pe larg și neapărat identificată sursa apariției
neînțelegerii, pentru a o diminua mai ușor. În continuare, analizăm dorința publicului-țintă,
manifestăm empatie. Trebuie să arăți publicului că ești conștient de ceea ce se întâmplă și că în
continuare, atitudinea ta va fi una lucrativă, pentru că oamenii vor schimbare.
Ideal ar fi să organizez un prilej intenționat în care să am contact direct cu publicul (un alt
eveniment, un comunicat de presă, etc), pentru a avea ocazia să îmbunătățesc situația printr-un
discurs. Publicul are nevoie să știe că instituția își recunoaște greșeala (dacă este într-adevăr una).
A accepta greșeala este una și a-ți cere scuze e alta. Un adevărat relaționist nu folosește scuze, ci
trece la fapte.
5. În primul rând, dacă nu au venit prea mulți reprezentanți, atunci evenimentul n-a fost atât de
semnificativ pentru public și nu a manifestat destul interes sau instituția nu are o imagine atât de
favorabilă. De aceea, o conferință de presă trebuie organizată cu mult timp înainte.
Totuși, dacă acest lucru s-ar întâmpla, aș promova evenimentul pe rețelele de socializare,
precum și pe website-ul instituției, bazându-mă pe puținii reprezentanți care au venit pentru a
atrage mai mulți. Trebuie să promovez evenimentul ca fiind într-adevăr de interes public, să atrag
atenția prin originalitate și poate să folosesc o metodă mai neobișnuită de promovare. Cunoscând
publicul-țintă, pot să găsesc lucruri în comun care să influențeze decizia de prezență. În
continuare, aș apela la persoane cunoscute din societate pentru promovare online. Nu în ultimul
rând, mă voi asigura că toate instituțiile media sunt conștiente de evenimentul din instituție.

S-ar putea să vă placă și