Anatomia Topografica a peretelui anterolateral al

abdomenului
Limite
•

Superior- de rebordurile costale si apendice;e xifoid

Inferior- de crestee iliace , simfiza pubiana si ligamentele inghinale

Lateral – de liniile verticale ce unesc capetele libere ale coastelor XI cu

crestele iliace.
In aceste zone se proiecteaza viscerele abdominale:
Hipocondrul drept- lobul drept al ficatului,vezicula biliara,
flexura drapta a colonului transvers, lobul superior al
rinichiului drept, glanda suprarenala
Epigastru- lobul sting al ficatului, stomacul, jumatatea
superioara a duodenului, pancreasul, aorta abdominala,
trunchiul si plexul ciliac
Hipocondrul sting- fundul stomacului,splina, unghiul sting
al colonului transvers,lobul superior al rinichiului
sting,glanda suprarenala stinga si coada pancreasului
Mezogastru- colonul transvers, jumatatea inferioara a
duodenului , ansele intestinului subtire, curbura mare a
stomacului, hilul rinichilor, aorta abdominala, vena cava
inferioara
Flancul drept-colonul ascendent drept, rinichiul drept,
ansele intestinului subtire, ureterul drept
Flancul sting- rolonul descendent sting, rinichiul sting,
ureterul sting
Reg,inghinala drapta- cecul si apendicele,portiunea
terminala a ilionului,ureterul drept
Reg.pubiana- amsele intestinului subtire,vezica urinara,
portiunile inferioare ale ureterelor, uterul
Reg.inghinala stinga- colonul sigmoid, ansele intestinului
subtire, ureterul sting
Straturile peretului abdominal
•

Pielea : fină, mobilă și elastică; cea mai caracteristică formațiune cutanată este
cicatricea
ombilicală situată aproximativ la mijlocul distanței dintre apendicele xifoid și
simfiza
pubiană

Tesut celular subcutanat - cu grosime variabile si delimitat de 2 foite ale fasciei

superficiale.

Fascia superficiala- alcatuita din 2 lame: superficiala (laxa,subtire,trece in

regiuni
vecine,in special pe coapsa,deasupra ligamentului inghinal) si profunda (din
t.conjunctiv,densa, bine pronuntata in reg.inghinala,concreste cu ligamentul
inghinal)
Muschiul oblic extern
•

Reprezintă stratul muscular superficial al peretelui abdominal

Origine : fața laterala si pe ,marginea inferioara a ultimelor 8 coaste
Inserție : buza externă a crestei iliace, linia albă, ligamentul inghinal
Fibrele aponevrotice sup-lat de tuberculul pubian se grupează în
crus laterale(pe tuberculul pubian) și crus mediale(pe simfiza
pubiană). Cei 2 stâlpi sunt solidarizați între ei prin fibre arciforme
intercrurale. Aceste fibre delimitează împreună anulus inguinalis
superficialis
Acțiune : în contracție unilaterală flectează coloana și determină o
rotașie a toracelui de partea opusă
Muschiul oblic intern
Formează pătura mijlocie a peretelui abdominal,
fasciculele musculo-aponevrotice au o direcție oblică în
sus și medial, inversă oblicului extern
Origine : aponevroza dorso-lombară(fascia thoracolumbalis); linia intermediară a
crestei iliace, jumătatea
laterală a ligamentului inghinal
Inserție : marg. Inf a coastelor X-XII, linia albă,
marginea sup a simfizei pubiene și a pubisului prin
intermediul tendonului conjunct
Acțiune : în contracție unilaterală flectează coloana și
rotează toracele de partea sa, intervine în expir și
presiune abdominală
Muschiul transvers abdominal
Formează stratul muscular profund, fibrele musculoaponevrotice au un traiect
transversal. Limita dintre
porțiunea musculară și aponevrotică a mușchiului
formează o linie cu convexitatea situată lateral(linea
semilunaris Spiegel)
Origine : fața internă a coastelor VII-XII, aponevroza
dorso-lombară, buza internă a crestei iliace, jumătatea
laterală a ligamentului inghinal
Inserție : linia albă, simfiza pubiană și marginea
superioară a pubisului, prin intermediul tendonului
conjunct
Acțiune : strânge toracele ca un brâu, expirator, presa
abdominală
Linia Alba abdominala
Linia alba prezinta o placa din tesut conjunctiv
formata din incrucisarea pe linia mediana a
fasciculelor aponevrotice ale muschilor lati ai
abdomenului.
Aceasta prezinta cea mai convenabila cale de
acces chirurgicala spre organele cavitatii
abdominale
Stratul profund al peretelui anterolateral
•

Este format din fascia transversala, tesut celular preperitoneal si peritoneul

perietal

Fascia transversala in dependenta de muschii pe care ii inveleste poarta denumiri

diferite:
fascia care tapeteaza fata profunda a muschiului transvers- fascia transversala;
care
tapeteaza diafragmul- fascia diafragmala; muschiul patrat al lombelor- fascia
patrata,cavitatea
bazinului- fascia endopelviana.
•

Spaţiul preperitoneal este cuprins între fascia transversală şi peritoneul parietal

anterior.

Ţesutul celulo-adipos, care umple acest spaţiu, continuă cu ţesutul celulo-adipos

al celorlalte teritorii
extraperitoneale ale cavităţii abdomino-pelvine. Posterior de simfiza pubiană,
spaţiul preperitoneal
se lărgeşte şi continuă cu spaţiul retropubian sau prevezical al lui Retzius
(Spatium retropubicum).
În ţesutul celulo-adipos al spaţiului preperitoneal, dedesubtul ombilicului, se
află vestigii embrionare,
care converg înspre ombilic, cuprinse între lamă fibroasă,cu aspect de fascie. Ele
sunt:

ligamentul ombilical median, reprezintă fostul canal alantoidian (uraca)

ligamentele ombilicale mediale, două cordoane fibroase rezultate din obstrucţia

postnatală a
arterelor ombilicale

fascia ombilico-prevezicală a lui Testut, include relicvatele embrionare amintite.

Are o formă
triunghiulară, aşezată cu baza prevezical, cu vârful la ombilic. Această fascie
dispusă în plan frontal,
compartimentează spaţiul preperitoneal şi retropubian.
•

Peritoneul parietal anterior reprezintă ultimul strat peretelui abdominal. Este

uşor
decolabil, separat fiind de teaca drepţilor prin spaţiul preperitoneal. Deasupra
simfizei,
peritoneul parietal se distanţează trecând posterior ţi acoperind organele
cavităţii
pelviene.

Vestigiile embrionare ridică peritoneul parietal la acest nivel în cute şi anume:

Uracha fibrozată determină median plica umbilicală mediană (plica umbilicalis

mediana),
plica ombilicală medială (Plica umbilicalis medialis) fiind formată de cordonul
arterei
ombilicale.

Artera epigastrică inferioară cudează peritoneul formând plica ombilicală laterală.

Între plicile ombilicale mediale şi plica ombilicală mediană, deasupra simfizei

pubiene se
află cîte o mică depresiune peritoneală, denumită gropiţă supravezicală (Fossa
supravesicalis).
Vascularizatia
•

Este efectuata de arterele superficiale si profunde

Cele superficiale sint situate in t. celular subcutanat . Din regiunea inferioara

fac parte: artera
epigastrica superficiala, artera circumflexa iliaca superficiala,arterele rusinoase
externe,
ramurile inghinale

Toate se desprind din artera femurala

In reg superiaora arterele au calibru mic si sint ramuri ale a/intercostale si

lombare. Din
arterele profunde fac parte: a.epigastrice superioara si inferioara, artera
circumflexa iliaca
profunda.
Anastomoze venoase
•

Anastomozele cavo-cavale, se realizează între afluenţii sistemului venos cav

superior şi
inferior. Aceste anastomoze se situează atât la nivelul venelor superficiale, cât
şi în
profunzimea peretelui abdominal.

Superficial, în stratul subcutanat, între venele superficiale extrinsece ale

peretelui toracic,
care aparţin teritoriului venei cave superioare şi venele superficiale ale
peretelui
abdominal- ramuri tributare ale sistemului cav inferior

Profund, se realizează anastomoze venoase între venele epigastrice superioare şi

inferioare, respectiv anastomoza venelor lombare, cu vena cavă inferioară pe de o
parte
şi venele lombare ascendente pe de altă parteAnastomozele porto-cavale, se formează
între ramurile sistemului venos cav şi cele ale venei porte. O astfel de reţea
anastomotică
se situează periombilical, denumit sistem venos periombilical
Regiuena inghinala
•

Regiunea inghinală ocupă partea infero-laterală a peretelui abdominal.

Limite:

Superior: linia orizontală de la spina iliacă antero-superioară la

marginea externă adreptului abdominal.

Inferior: plica inghinală

Medial: marginea externă a dreptului abdominal

•

Orificiul intern sau profund (Anulus inguinalis profundus). Corespunde gropiţei

inghinale
laterale (Fossa inguinalis lateralis) de pe peritoneul parietal, situat lateral de
plica
epigastrică şi ligamentul interfoveolar al lui Hesselbach. Se proiectează cam la
mijlocul
ligamentului inghinal, la 2 cm, deasupra acestuia. Aparent aici există doar acest
orificiu,
pentru că în realitate este acoperit de fascia transversală, care evaginează
infundibuliform, continuându-se în cordonul spermatic. La femeie deasemenea la
acest
nivel, fascia transversală nu este întreruptă.

Hernia inghinală indirectă dobândită se formează prin fosa inghinală laterală de-
alungul
canalului inghinal.
Peretii canalului inghinal
•

Pereţi. Simplificat, canalului i se disting patru pereţi:

peretele anterior, aponevrotic, este constituit din aponevroza oblicului extern.

Este
peretele prin care se abordează chirurgical, canalul inghinal.

Peretele inferior, ligamentos, este format din jgheabul ligamentului inghinal.

Peretele superior, musculos, este alcătuit din marginea inferioară liberă a

oblicului intern
şi transversului abdominal.

Peretele posterior, membranos este format din fascia transversală. Este peretele
cel mai
subţire, al canalului inghinal cu rol decisiv în mecanismul producerii herniilor
inghinale
indirecte. Acest perete corespunzător gropiţei inghinale mediale (Fossa inguinalis
medialis), situat medial de plica epigastrică, între ligamentul interfoveolar şi
tendonul
conjunct, reprezintă deasemenea un teritoriu slab rezistent al canalului inghinal.
Este
locul de formare al herniilor inghinale directe, acestea nu pătrund în canalul
inghinal.
•

Conţinutul la bărbat, este reprezentat de cordonul spermatic (Funiculus

spermaticus),
care străbate oblic acest canal, până în scrot

Cordonului spermatic i se ataşează trei nervi, după cum urmează:

anterior, ramurile genitale ale iliohipogastricului şi ilioinghinalului.

postero-inferior, ramuri genitale din genitofemoral.

•

Conţinutul la femeie: este reprezentat de ligamentul rotund al uterului. Ligamentul

aderă de
pereţii canalului inghinal, conferind o structură mai solidă care la femeie poate
fi doar potenţial
un canal herniar, formarea herniilor inghinale fiind foarte rare. Ligamentul rotund
al uterului
este însoţit de artera ligamentului rotund (din artera epigastrică inferioară ) şi
vestigiul
canalului Nuck.