Sunteți pe pagina 1din 2

Capitolul XIII.

CONTRACTUL DE DEPOZIT

Secţiunea I. NOŢIUNEA, CARACTERELE JURIDICE ŞI FELURILE


CONTRACTULUI DE DEPOZIT

1. 1. Noţiunea contractului de depozit

Contractul de depozit este contractul prin care depozitarul primește de la deponent un bun

mobil, cu obligația de a-l păstra pentru o perioadă de timp și de a-l restitui în natură (art. 2103 alin.

1 Cod civil).

1. 2. Caracterele juridice ale contractului de depozit

Caracterele juridice ale contractului de depozit sunt:

- este un contract real, pentru a cărui încheiere valabilă consimţământul părţilor trebuie să

fie însoţit de predarea (tradiţiunea) lucrului la care se referă. Acest caracter este prevăzut expres în

art. 2103 alin. 2 Cod civil: „remiterea bunului este o condiție pentru încheierea valabilă a

contractului de depozit, cu excepția cazului când depozitarul deține deja bunul cu alt titlu”.

- este un contract cu titlu gratuit, prin natura sa, dar nu o liberalitate, ci un act dezinteresat,

căruia nu i se aplică regulile specifice liberalităţilor (reducţiunea, raportul, revocarea, etc.). Potrivit

art. 2106 Cod civil, depozitul este cu titlu gratuit, dacă din convenţia părților sau din uzanţe ori din

alte împrejurări, precum profesia depozitarului, nu rezultă că trebuie să fie plătită o remuneraţie.

- poate fi şi cu titlu oneros, dacă depozitarul are dreptul la o remuneraţie pentru serviciile

prestate. Acest caracter se prezumă dacă depozitarul desfăşoară activitatea de păstrare cu caracter

profesional (nu întâmplător). Caracterul oneros trebuie dovedit de către cel care se prevalează de

acest caracter, adică de depozitar.

În lipsă de stipulaţie contrară, contractul de depozit este prezumat a fi cu titlu gratuit.

Depozitul cu titlu gratuit este unilateral, naşte obligaţii doar în sarcina depozitarului.

Obligaţiile născute în sarcina celeilalte părţi, din cauze extracontractuale, după încheierea

contractului, neaflate în interdependenţă cu obligaţiile depozitarului (de exemplu pagube produse

depozitarului din cauza viciilor lucrului depozitat) nu afectează caracterul unilateral al

contractului, nu îl transformă în contract sinalagmatic.

- este un contract sinalagmatic dacă depozitul este oneros, el generând obligaţii din chiar

momentul încheierii lui, în sarcina ambelor părţi;

- nu este un contract translativ de proprietate, conferă depozitarului numai calitatea de

detentor precar, obligat să restituie lucrul primit pentru păstrare. Se exceptează depozitul
neregulat care, având ca obiect bunuri fungibile şi consumptibile, deponentul transferă

depozitarului proprietatea asupra lor, cu obligaţia restituirii la termenul stabilit a unor bunuri de

acelaşi fel, în aceeaşi cantitate şi calitate cu cele primite.

-are caracter intuit personae, indiferent că este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, întrucât

deponentul contractează în considerarea calităților personale ale depozitarului

Obiectul contractului de depozit voluntar poate fi numai un bun mobil, corporal individual

determinat și neconsumptibil.

1. 3. Felurile contractului de depozit

Contractul de depozit, în reglementarea Codului civil, este de două feluri: depozitul propriu-

zis şi sechestrul.

Depozitul propriu-zis este întotdeauna convenţional, are ca obiect numai bunuri mobile

(nelitigioase) şi se prezintă în mai multe variante: depozitul obişnuit, depozitul necesar, depozitul

hotelier şi depozitul neregulat.

Depozitul obișnuit reprezintă forma cea mai des întâlnită în practică a depozitului, astfel

încât regulile aplicabile acestuia formează dreptul comun în materie de depozit.

S-ar putea să vă placă și