Puscas Petronela Adiana

AMG LUGOJ AN4, GRUPA 6

Glob ocularorgan al vederii continut de orbita.
Structura - ochiul este un organ sferic format dintr-o cochilie rezistenta care inconjoara
continutul propriu-zis.
Invelisul extern al ochiului, se compune din trei tunici concentrice. Prima, cea externa, este
constituita din sclerotica (albul ochiului), traversata in spate de catre nervul optic si
prelungindu-se in fata cu corneea, transparenta si bombata. Corneea este primul si cel mai
puternic dioptru (suprafata optica ce intervine in refractie) al sistemului optic al ochiului, a doua
membrana, cu rol nutritiv, uveea, este tunica medie a ochiului, bogata in vase. Ea se
compune, in spate, din coroida, membrana subtire si vascularizata, si, in fata, din corpul ciliar
si din iris, acesta fiind perforat in centru de catre pupila, al carei diametru variaza dupa
intensitatea luminii. Tunica cea mai profunda este membrana senzoriala, receptorul vizual
propriu-zis, compusa doar din retina, membrana fina si translucida care contine conurile si
bastonasele, celulele care capteaza lumina.

Dupa natura lor leziunile traumatice ale organului vizual pot fi:
-contuzii
-plagi taiate sau intepate cu sau fara retinere de corp strain
-arsuri fizice sau chimice

Contuzii oculare
Contuzie oculare poate fi :-directe- cand agentul cauzator actioneaza direct asupra globului ocular
sau anexelor
-indirecte-cind agentul actioneaza asupra regiunilor invecinate
Corpul cauzator poate sa fie:minge de tenis,piatra,bulgari de zapada,dop de sampanie,lovituri de
pumn sau baston
-in urma fortelor contuzive (traumatismelor) poate sa apare leziuni la toate nivelele a ochiului
-forta contuziva poate produce rupturi la nivelul insertiet irisului,corpului ciliari,si vitrosului
Simptomele:-in momentul traumatismului apare o durere foarte vie insotita cu o pierdere
trecatoare a vederii.In cazuri grave durerea prelungeste ia un caracter nevralgic si se insoteste de
greturi,varsaturi iar uneori poate declansa(sa apare)o stare sincopala.Dupa ce durerea se calmeaza
bolnavul consta o scadera a vederii,in functie de gravitatea leziunilorproduse de traumatism.
-la nivelul pleoapelor
-la nivelul conjunctivei
Leziunile contuziveale pleoapelor se insotesc aproape constantde leziuni ale globului ocular:

Cornea:
-poate prezenta eroziuni epitelialesau mici plagi superficiale datorita contactului direct cu agentul
cauzator

Camera anterioara
-poate fi normala sau poate suferi modificari de profunzime sau de continut.
-este uniform mai profund in daca s-a instalat o hipotonie oculara,daca s-s produs luxatia
cristalinului spre corpul vitros
-este uniform mai mic daca apare hipertensiunea oculara
-este inegal daca s-a produs subluxatie de cristalin ,cind se poate observa o hernie de corp vitros sub
forma de val,acoperite de fine puncte aurii
-in camera anterioara poate aparea o cantitate mai mica sau mai mare de singe(hipema) care se
datoreaza rupturilor irido-ciliare si se depune in partea decliva.In caz de hemoragie masive este
necesar evacuarea lor pentru a evita impregnatia hematica a corneei.

Irisul
-poate suferi leziuni diferite,izolate sau simultane
-mai frecvent se produc rupturi radiare ale marginii pupilare.Pupila devine midriatica,rigida si
neregulata
-o alta leziune frecventa este dezinsertia radacinii irisului(iridodializa)
-poate sa apare irita sau iridociclita posttraumatica

Pupilele
--pot sa prezinta modifiari datorita unor leziuni directe ale irisului,rupturii , deplasarii cristalinului
sau datorita unei modificari a tensiunii intraoculare-conturul pupilei este neregulate,prin mioza si
midriaza

Cristalinul
-poate suferi dislocari-luxatie sau subluxatie,sau opacifieri-cataracta traumatica
-cele mai frecvente sint luxatiile in corpul vitros,cind cristalinul cade in partea decliva a acestuia cea
ce echivaleaza cu o afakie
-luxatia totala in camera anterioara sint mai rara
-in cazuri de subluxatie numai o parte a circumferintei cristalinului isi schimba pozitia si uneori
numai trecator,intrucit poate sa revina in pozitia normala
-atit luxatiile cit si subluxatiile dau nastere la doua complicatii:glaucom secundar si opacifierea
cristalinului
-cataracta traumatica prin contuzia globului ocular se produce datorita rupturii contralovitura a
capsulei sau prin contuzia fibrelor in capsula intreaga
-cataracta devine evidenta in decurs de citeva zile

Corpul vitros
-leziunile corpului vitros apare in urma unor traumatisme mai violente si se caracterizeaza prin
prezenta unor hemoragii care impiedica vezibilitatea fundului de ochisi lasa dupa resorbtie opacitati
floconoase mari si abundente

Retina
-poate prezenta leziuni variate si multiple cu prognostic sever
-leziunile se manifesta prin:hemoragie,edem si rupturi urmate de dezlipire de retina

-Retinopatie traumatica:-apare mai ales dupa traumatismele cranio-faciala sau dupa compresiuni
toracice
-este afectiune bilaterala care se manifesta prin-un edem retinian alb-laptos hemoragii si pete
exudative albicioase izolate sau dispuse intr-o plaja cu contururi festonate,edem papilar,ingustarea
arterelor,dilatarea venelor si tulburari de vedere
-dezlipiri de retina-care poate sa fie consecienta unei rupturi sau a unei dezinsertii retiniene

Coroida
-poate fi interesat in procesul tramatic,se pot produce hemoragii coroidiene sau rupturi

Tratamentul contuziilor globului ocular :

-se limiteaza in primele zilela supravegherea tensiunii oculare si a alteratiilor care se precizeaza
treptat si al caror tratament depinde de leziuni definitive.
-in cazul rupturilor sclerale tratamentul consta in rezectia membranelor herniate,sutura ingrijita a
sclerei si inlocuirea vitrosului ,daca s-a produs o pierdere prea mare a acestuia
-in cazul leziunii grave se recurge la evisceratia sau enuclearea globului ocular
Complicatiile poate sa fie:infectia,oftalmia simpatica,atrofia globului ocular

Orbita
-contuziile orbitei se insoteste cu hemoragie intraorbitare
-hematomul retrobulbar posttraumatic se apare imediat dupa traumatism-in traumatism
directe,sau la interval de timp in tarumatismele cranio-cerebrale
-clinic se produce:- exoftalmie(ochiul este impins in fata)unilaterala sau bilaterala,directa,
ireductibila
-midriaza,imposibilitatea miscarilor globului ocular
-un risc al hematomului retrobulbar este compresia nervului optic cu atrofia optica secundara
-pentru evitarea acestor riscuri se poate face inchiderea fortata a pleoapelor,injectarea de ser sub
piele si drenarea colectiei sangvine
-in urma contuziei orbitare poate surveni fractura a peretilor sai ososi care se poate complica cu
leziuni ale cavitatilor osoasa invecinate,uneori si cu fractura bazei de craniu
-fracturile orbitei sint :-directe :sunt determinate de un soc direct care intereseaz marginile orbitei cu
iradiere posibila la perete
-indirecte:se datoresc unei fracturi craniene iradiate la orbita
-fractura peretelui inferior poate produce enoftalmie posttraumatica
-fractura daca intereseaza:-un pachet vasculo-nervos(supra ,infraorbitar)produce tulburari
senzitive,uneori poate determina diplopie
-un sinus poate aparea un epistaxis sau emfizem posttraumatic(patrunderea de
aer in tesuturi)ce se manifesta printr-o tumefiere difuza,care produce la presiune o crepitatie
caracteristica9in scop terapeutic se aplica pansament compresiv)

Nervul optic
-poate fi comprimat intre fragmentele canalului optic fracturat sau de un hematom survenit in teaca
sa
-lezarea lui se menifesta in cecitate midriaza,disparitia reflexului fotomotor direct,,atrofie optica
Tratamentul contuziilor orbitare consta in asteptarea resorbtiei a hemoragiilor,in caz de fractura a
peretilor indicatiile se vor stabili in raport cu peretele fracturate si rezolvarea chirurgicala.

Plagile perforante ale ochiului

-sunt produse de diferite obiecte ascutite sau taioase,de fragment metal desprinse din unelte de lucru
de fragmente din sticla,piatra
-plagile poate fi punctiforme,liniare sau neregulte
-uneori sunt abia vizibile,alteori cuprind toata latimea corneei si se continua in limb si in sclera
-plagile mici se inchid repede,cele mari sunt deseori intredeschise,si in plaga prolabeaza tesuturi
intraoculare
-modificarile oculare care le insotesc sunt:-disparitia camerei anterioare(datorita scurgerii umor
apoasa)
-hipotonie oculara,hernierea irisului ,si rar a capsulei cristaliniene in plaga
-hemoragie abundenta in vitros sau hemoftalmie cind plaga se continua la nivelul sclerei
Perforatia traumatica a corneei:
-se insoteste de duerere extrem de vie,de tulburarea vederii ,uneori de senzatia unui val de lichid
caldut care se scurge pe fata
-plagile traumatice ale corneei pot da complicatii grave:se pot infecta- atunci buzele plagii devin
infiltrate,corneea devine edematoasa,se insotesc de durere,fotofobie,congestia perikeratica.Daca
infectia nu este combatuta in 3-4 zile ,apar infectia endoculare,endoftalmie,panoftalmie(uveita
exudativa)
-Tratamentul este chirurgical si trebuie aplicata cit mai repede pentru a pastra o valoare functionala
cit mai ridicata a ochiului si pentru a preveni complicatiile
-plagile intepate se inchid spontan
-daca s-a produs inclavarea irisuluisi nu au trecut mai mult de 2 ore de la accident se poate repune
irisul,in caz contrarel va fi rezecat (dupa ce au fost desfacute aderentele lui de buzele plagii),apoi se
face sutura plagii corneene,urmat de refacerea camerei anterioare printr-o injectie de aer ,care
indeparteaza irisul de plaga suprimind orice aderenta intre cornee si tesuturile intraoculare
-daca buzele plagii sunt zdrobite sau neregulate se va face o acoperire conjunctivala sau
keratoplastie.
-dupa interventie se istileaza midriatice,antibiotice si se protejeaza ochiul cu un pansament ocluziv
steril
-general se administreaza un tratament antiinfectios intens,heteroproteinoterapie,si profilaxie
antitetanica
-plagile sclerale se sutureaza dupa rezectia membranelor herniate si inlocuirea vitrosului in caz de
pierderi importante
-vindecarea leziunilor corneene lasa o cicatrice opaca(leucom)

Plagile sclerei
-se produc in acelasi conditii ca si ale corneei
-plagile perforante ale portiunii sclerale prelimbice sunt deosebit de periculoase
-diagnosticul unei plagi sclerale perforante este usor de spus cind plaga are dimensiuni mari ,
atunci buzele ei se indeparteaza si se vede culoarea inchisa a uveei sau se scurge prin ea corp vitros
sub forma de perle lucioase,transparente.In acest cazuri exista hipotonie oculara.Uneori plaga poate
fi mascate de o hemoragie subconjunctivala.
Tratament:-plagile perforante mici se inchid spontan
-care nu sint insotite de hernierea membranelor nu necesita tratament chirurgical
-cele mari insotite cu herniere se sutureaza dupa rezectia membranelor prolabate
-in plagile mari,zdrobite,cu margini neregulate si care sint insotite de distrugeri intraoculare
grave cu pierderea senzatiei de lumina se practica enuclearea globului ocular

Corp strain intraocular

-corpi strain proiectati in ochi ,dupa marimea,natura sau viteza lor ,se pot opri la nivelul,
conjunctivei, corneei sau pot patrunde in interiorul globului ocular sau in orbita
-cind corpul strain se afla in segmentul anterior a ochiului (camera anterioara,iris,cristalin) sau in
partea anterioara a vitrosului,el poate fi descoperit in lumina focala sau la biomicroscopdaca nu este
mascat de o hemoragie,exudat fibros sau opacitatea cristaliniana
-cind este in membranele posterioara a ochiului (retina,coroidea,papila),iar medile oculare sunt
transparente el poate fi descoperit la examenul oftalmoscopic
-o metoda foarte importanta pentru descoperirea si localizarea corpilor straini intraocular o
constituie examenul radiologic-care sunt insuficiente cind corpi straini sunt radiotransparente sau
sint fragmente foarte fine
-pentru localizarea corpilor straini se se poate folosi:radiografi din fata si profil,clisee,se mai
utilizeaza aparate de detectie electromagnetica,aparate de reparaj ultrasonic
-leziunile cauzate de corpi straini sunt:perforatii,rupturi,pierdere de substanta,hemoragii,cataracta
-complicatiile cauzate de corpi straini poate fi complicatii infectioasa sau de natura chimica
-lezunile inflamatorii pot apara imediat sau tardiv si poate fi exudative(poate duce la oftalmii
simpatice) sau supurative(care pot duce la iridociclita,uveita,endoftalmita,panoftalmita)
-corpi straini metalici oxidabili (fier,cupru etc.)care nu au fost extrasi in contact cu mediile ocular
sufera dupa un timp transformari chimice din care rezulta oxizi metalici ce impregneaza tesuturile
oculare
-sideroza oculara:este impregnarea cu saruri de fier : cornea ia o culoare verde-brun,pupila este in
midriaza,areflectic,cristalinul poate prezenta cataracta siderotica care apare sub forma de gramezi
rotunjite ,brune,subcapsulare,apoi observam o opacifiere galben-ruginie a lentilei.Sideremia este
irreverzibile si duce la pierderea vederii
-Calcoza:este impregnarea cu saruri de cupruc:apare un cerc verde in jurul corneei,sint prezente
leziuni degenerative vascularesi opacifierea cristalinului su forma de „floarea soarelui”de culoare
verde cenisiu,localizate in straturile subcapsulare,in vitros se observa o pulbere stralucitoare

Corpi straini intraorbitari

-unii dintre corpi traini plumb,sticla mase plastice sunt perfect tolerati,altii lemn,resturi vegetale
produc mai devreme sau mai tirziu leziuni inflamatorii
-unii corpi straini determina fistule palpebrale inconjurate de muguri carnosi prin care se scurge un
purio albicios-asta necesita extirparea traietului si extragerea corpului straini
-corpi strain tolerati sint lasate pe loc

Arsuri oculare
-intereseaza de obicei cornea si conjunctiva dar pot leza si pleoapele (unde determina leziuni
variabile)
-arsurile se manifesta subiectiv prin :dureri,lacrimare,fotofobie,blefarospasm,scadere de vedere
-conjunctiva reactioneaza variabil,dupa gradul arsurii si dupa tipul agentului vulnerant,se poate
prezenta de la o simpla hiperemie pina la placi albicioasa sau cenusii de necroza
-cornea poate prezenta de la simple leziuni epiteliale pina la leziuni grave,sub forma de opacifiere
intinse si profunde de culoare cenusie
-sclera poate fi de asemenea interesata de acest proces
-arsurile poate fi de natura:-termica-lichid sau vapori fierbinti,flacari,metale topite
-chimica:acizi,baze,saruri
Arsurile termice:
-produc leziuni a caror gravitate depinde de temperatura,starea fizica(lichida,solida,gazoasa)si de
durata e contact cu agentul vulnerant
-in arsurile usoara:se observa o congestie discreta asociata cu leziuni corneene epiteliale ,dureri
usoare,lacrimare, fotofobie
-in arsurile mai accentuate :se constata pe cornea si conjunctiva mici vezicule sau pierderi de
substanta,care produc o opacifiere a acesteia,insotite de durere intense,lacrimare,fotofobie,scadere
de vedere
-in arsurile grave:cornea,conjunctivita si sclera pot prezenta leziuni intense
-la nivelul conjunctivei apare zona de necroza de culoare alb murdar care pot duce dupa
eliminarea zonelor de necroza,la pierderi de substanta sau chiar la perforatia ale ochiului
Arsurile chimice:
-produce leziuni a caror gravitate depinde de natura ,cantitatea ,concentratia si durata de actiune a
substantei caustice
-ele evolueaza in 4 episoade:1.de fixatie prin coagularea proteinelor
2.de infiltrtie cu polinucleare
3.de escarificatie
4.de reparatie prin intentie secundara
Arsurile cu acizi(clorhidric,azotic,sulfuric):
-actioneaza prin coagularea albuminelor din tesuturi,producind o necroza de coagulare
-in urma coagularii albuminelor ei se neutralizeaza si de aceea actiunea lor caustica se limiteaza la
stratul de proteine precipitat in zona de contact
Arsurile cu baze sau cu substante alcaline
-mai frecvent se intilnesc arsuri dupa soda caustica,var stins,nestins,amoniac,apa oxigenata si nitrat
de argint in solutii concentrate
-actioneaza prin lichefierea albuminelor,producind o necroza de lichefiere
-in contact cu tesuturile ele nu sunt neutralizat si difuzeaza in profunzime,avind tendinta la
infiltratie si ulceratie si in zilele urmatoare
Simptomele arsurilor chimice:-imediat dupa accident conjunctiva este palida,de culoare alb
murdar,infiltrata cu mici puncte hemoragice,corneea este tulbure,opalescenta,uneori au un aspect
portelanos
-dureri vii,lacrimare,blefarospasm,tulburari de vedere marcata
-arsurile cu baze au un prognostic mult mai severdecit cele cu bazesau termice
-arsurile grave dupa cicatrizare pot produce complicatii oculare grave:leucoame,glaucom
secundar,atrofia globului ocular.