Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
T.E.S.A.
Blink (clipirea)
Clipitul reprezintă o funcţie automată a aparatului vizual. Este cel mai rapid act reflex din
organismul uman. În mod normal, un om clipeşte de circa 15 ori pe minut. Cel mai adesea clipim
atunci când suntem neliniştiţi, supăraţi, nervoşi, atunci când vorbim sau când ne concentrăm
asupra unui anumit lucru.
Clipitul permite ochilor să se odihnească timp de câteva secunde şi contribuie la curăţirea
şi la umezirea suprafeţei globilor oculari; prin urmare, la menţinerea unei vederi clare.
Fiindcă clipitul este un act reflex trebuie ca iniţial să ne concentrăm atenţia asupra
menţinerii unei rate normale a clipitului în timp ce lucrăm în faţa unui calculator; după aceea,
vom putea clipi într-un mod cât mai natural.
1
Breath (respiratia)
Organismul uman este un adevărat sistem, specializat în realizarea schimbului de oxigen şi
de dioxid de carbon care este emanat în urma actului respiraţiei.
Atunci când suntem puşi în faţa unei situaţii limită avem tendinţa de a ne reţine respiraţia,
pentru că ritmul acesteia controlează activitatea musculară.
Atunci când ne reţinem respiraţia, nici măcar nu băgăm de seamă faptul că anumiţi muşchi din
corpul nostru se contractă.
Un ritm normal al respiraţiei ne relaxează muşchii, chiar şi pe aceia ai aparatului vizual.
Break (pauza)
Din cauza intensei concentrări de care dau dovadă operatorii pe calculator, nu este de
mirare că organismul uman are nevoie de pauze de relaxare.
Pauzele “Micro” durează circa 10 secunde şi ar trebui luate din 10 în 10 minute. Terapia
constă în concentrarea privirii asupra unui punct situat la aproximativ 10 paşi distanţă de postul
de lucru. Subiectul trebuie să respire şi să privească clipind rar. În tot acest răstimp subiectul
trebuie să continue să-şi rotească globii oculari şi să-şi fixeze privirea asupra unui obiect
îndepărtat.
Pauzele “Mini” trebuie luate din oră în oră şi trebuie menţinute circa 5 minute. În timpul
acestei terapii subiectul trebuie să stea în picioare şi să-şi întindă muşchii şi membrele. În tot
acest răstimp, ochii subiectului trebuie să continue să se rotească pentru a-i relaxa. Aceste
exerciţii vizuale sunt recomandate de medicul oftalmolog.
Pauzele “Maxi” pot fi luate în timp ce servim o gustare sau o cafea. Această terapie
presupune ridicarea subiectului de la masa de lucru şi punerea în mişcare a sângelui prin
intermediul mersului.
5.5 Reguli pentru eliminarea problemelor musculare şi ale scheletului datorită lucrului
îndelung în fața calculatorului (Efort static –poziţie de lucru preponderent aşezată).
2
5.5.1 Modul corect de organizare a locului de muncă pentru activitate de birou este
prezentat în imaginea alăturată
Monitorul - Partea superioară trebuie să fie uşor sub
nivelul ochilor;
Corpul - Trebuie să fie poziţionat central, in faţa
monitorului şi a tastaturii;
Antebraţele - Trebuie să fie aşezate la nivelul mesei de
lucru;
Spatele - Trebuie sa fie sprijinit de spătarul scaunului;
Încheieturile - Trebuie să fie ţinute drepte şi să fie
sprijinite;
Picioarele - Trebuie să fie indoite la un unghi de 120o;
Tălpile - Trebuie să fie sprijinite in totalitate pe podea
sau pe un suport.
5.5.2 Modul corect de aşezare la postul de lucru pentru activitatea de birou
Pentru o poziţie corectă a corpului la postul de lucru sau la calculator trebuie să aveţi spatele
drept, să ţineţi capul ridicat şi să aveţi umerii relaxaţi şi uşor coborâţi
Ajustaţi întotdeauna înălţimea scaunului la suprafaţa de lucru.
Masa de lucru trebuie să fie la acelaşi nivel cu coatele angajatului.
Este foarte important să aveţi coloana vertebrală dreaptă şi nu aplecată.
3
5.5.3 Poziționarea obiectelor la postul de lucru
Poziţia corectă de lucru este aceea în care angajatul îşi poate desfăşura activitatea fără a se
întinde sau răsuci prea mult pentru a ajunge la anumite obiecte.