Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova

Universitatea Agrară de stat din Moldova

Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii

Catedra Zootehnie specială

Tehnologii de producere şi valorificare a

producţiilor de bovine

Îndrumări metodice la lucrările de laborator pentru studenţii

specialitatea: 614.1 Zootehnie

Chişinău 2014
 Îndrumările metodice au fost elaborate de conferenţiarul universitar
V. Lupan.

Se editează conform hotărârii Comisiei

didactico-metodice UASM din ________
Proces Verbal Nr. ____
 Cuprins

Prefaţă ...........................................................................................................4
Tehnica abordării şi contenţiei taurinelor......................................................4
Tema 1. Studierea exteriorului taurinelor......................................................5
Tema 2. Determinarea gradului de îngrăşare la taurine ...............................8
Tema 3. Determinarea vârstei şi greutăţii corporale ....................................9
Tema 4. Determinarea producţiei de lapte şi calităţii curbei de lactaţie . . .12
Tema 5. Factorii care influenţează producţia de lapte ................................15
Tema 6. Aprecierea producţiei de carne .....................................................18
Tema 7. Selecţia vacilor după producţia minimală şi pronosticarea
productivităţii .............................................................................................21
Tema 8. Aprecierea şi selecţia vacilor pentru mulsul mecanic ..................23
Tema 9. Testarea taurilor după calitatea descendenţei ...............................25
Tema 10. Întocmirea planului de împerecheri la ferme
de producţiei şi prăsilă.................................................................................28
Tema 11. Bonitarea raselor de lapte şi mixte .............................................29
Tema 13. Studierea şi planificarea creşterii tineretului ..............................31
Tema 14. Evidenţa zootehnică ...................................................................33
Tema 15 Studierea tehnologiei producerii cărnii .......................................34
 Prefaţă
Tehnologia de obţinere şi valorificare a producţiilor de bovine are o importanţă
deosebită în producerea, asigurarea populaţiei cu produse alimentare de mare valoare şi
industria prelucrătoare cu materie primă.
Curricumul prevede 24 ore pentru lucrările de laborator, care sunt structurate în
6 teme. Scopul principal a lucrărilor de laborator este realizarea deprinderilor
practice a studenţilor prevăzute în curricumul. Fiecare din cele 6 teme urmăreşte un
anumit scop în pregătirea practică a viitorilor specialişti.
Atenţie deosebită se acordă bonitării bovinelor şi în special alcătuirii dării de
seamă pe rezultatele bonitării care se efectuează în baza datelor obţinute la una din
cele mai bune ferme din republică.
Importanţă mare are studierea şi planificarea creşterii tineretului, tehnologia
producerii cărnii, regulile de realizare a animalelor la carne şi evidenţa zootehnică.
Însuşind temele respective studenţii obţin deprinderi practice în bonitarea şi
totalizarea rezultatelor bonitării, studierea creşterii tineretului, tehnologiei producerii
cărnii, regulilor de realizare animalelor la carne şi evidenţa zootehnică la fermele de
prăsilă şi producţie.
Fiecare temă cuprinde scopul, obiective, utilaje şi accesorii, ordinea
îndeplinirii lucrării.
 Tema 1 Bonitarea raselor de lapte şi mixte (10 ore)

Scopul lucrării: Însuşirea tehnicii de bonitare a vacilor, taurilor şi tineretului

taurin.
Obiectivele:
1. Familiarizarea studenţilor cu instrucţiunea pentru bonitarea taurinelor.
2. De însuşit tehnica bonitării vacilor, taurilor şi tineretului de reproducţie din
rasele de lapte şi mixte.
3. De însuşit tehnica de alcătuire a dării de seamă pe rezultatele bonitării
Utilaje şi accesorii: instrucţiuni pentru bonitare, fişe individuale pentru vaci
şi tauri,registru de creştere a tineretului.
Ordinea îndeplinirii lucrării:
Sarcina 1. Studenţii primesc instrucţiuni pentru bonitarea taurinelor şi se
familiarizează cu conţinutul lor, apoi cu ajutorul profesorului însuşesc principiile
folosirii acestora.
Sarcina 2. Pentru îndeplinirea acestei sarcini studenţii primesc fişele
individuale ale vacilor, taurilor şi registru pentru creşterea tineretului pentru
completarea formelor 1 şi 2. La început studenţii bonetează o vacă cu ajutorul
profesorului şi apoi continuă de sinestătător să îndeplinească lucrarea.
Sarcina 3. Pentru îndeplinirea sarcinii studenţii primesc un registru cu vaci
bonitate pe o fermă şi un registru pentru efectuarea totalurilor bonitării. La început
profesorul explică cum se completează tabelele, apoi studenţii de sinestătător le
completează.

Forma 1
Bonitarea vacilor

Nr. matricol
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Rasa
Lactaţia
Lapte pe 305 zile de lactaţie, kg
% de grăsime
% de proteină
Cantitatea de grăsime în lapte, kg
Viteza de muls kg/min
Exteriorul, puncte
Longevitatea exploatării
Masa, kg
Clasa mamei
Clasa tatălui
Categoria tatălui
S-au obţinut fiici cu clasa “elita” şi
“elita record”
 Aprecierea cu puncte
Nr. matricol
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Producţia de lapte sau cantitatea de
grăsime
Viteza de muls
Exterior
Masa vie
Clasa mamei
Clasa tatălui
Categoria tatălui
Superioritatea
% de grăsime faţă de standard
Prezenţa fiicelor de clasa “elita” şi
“elita record”
Longevitatea exploatării
Total puncte
Clasa vacii
Notiţe speciale

Forma 2
Bonitarea taurilor şi viţelelor
Nr. Vârsta, Aprecieri cu puncte pentru: În total Clasa
matri- ani exterior masa clasa clasa % de grăsime categoria puncte
Col, vie mamei tatălui majorat al tatălui
rasa mamei
Bonitarea taurilor
858 2,64 28 660 e.r. e.r. 4,04 A1B2
845 2,84 29 600 e.r. e.r. 4,03 A1B3

Bonitarea viţelelor

Concluzii:
Se analizează principiile aprecierii vacilor, taurilor şi tineretului şi se menţionează
caracterele prioritare acestora la bonitare.

Întrebări pentru autocontrol

1. Ce se înţelege prin noţiunea de bonitare a taurinelor?
2. Care caractere se folosesc la bonitarea taurilor, vacilor şi tineretului?
3. Care operaţiuni se efectuează înainte de începerea bonitării?
4. Care este termenul de efectuare a bonitarii?
5. Care este termenul şi unde se prezintă rezultatele bonitării?
 Tema:2 Studierea şi planificarea creşterii tineretului (6 ore)
Scopul lucrării: a însuşi metodele de studiere şi planificare a creşterii
tineretului.
Obiectivele:
1. A studia variabilitatea masei corporale şi principiile calculării masei medii
şi sporului mediu pe diferite perioade de vârstă.
2. Alcătuiţi graficul variabilităţii masei corporale şi sporul zilnic a tineretului
la diferite vârste şi comparați cu cerinţele minime pentru rasa studiată
3. A întocmi planul de creştere a tineretului taurin pe perioada de la naştere
până la vârsta de 24 luni.
4. Calculaţi necesarul de substanţe hrănitoare pentru creşterea tineretului de la
naştere până la vârsta de 24 luni
Utilaje şi accesorii: calculatoare, registre pentru creşterea tineretului.
Ordinea îndeplinirii lucrării:
Sarcina 1. Masa vie la anumită vârstă se obţine prin recalculare luând în
considerare data naşterii. Sporul în greutate se calculă prin relaţia:
S = Wt – W0
unde: S – sporul în greutate
Wt – masa la sfârşitul perioadei
W0 – masa la începutul perioadei.
Sporul zilnic în greutate se calculă prin relaţia:

Szg =
unde: t – durata perioadei în zile
Studenţii primesc sarcini individuale şi rezolvă un exemplu împreună cu
profesorul apoi continuă de sinestătător să îndeplinească lucrarea, rezultatele se
înscriu în Forma 3.
Forma 3
Studierea masei corporale la tineret

Masa corporală la vârsta, luni

Data
Nr. matricol La
naşterii 3 6 9 12 15 18 24
naştere
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
În total, kg
Masa corporală medie, kg
Sporul absolut pe cap, kg
Sporul zilnic, g
Sporul absolut pe lot, kg
 Zile furajere
Spor zilnic, g

Sarcina 2. Pentru îndeplinirea sarcinii studenţii utilizează masa medie a

viţeilor pe perioada de la naştere până la vârsta de 24 luni, calculată în sarcina 1, iar
cerinţele minime le folosesc din instrucţiunea pentru bonitare şi alcătuiesc graficul
variabilităţii masei corporale şi sporului zilnic.

Graficul 1

Graficul 2

Sarcina 3. Pentru întocmirea planului de creştere a tineretului (Forma 4) se

va lua în considerare că energia de creştere se măreşte de la naştere până la 12 luni
apoi treptat începe să se reducă, obţinându-se indicii optimali la vârsta de 18 şi 24
luni.
Forma 4
Planul de creştere

Masa vacilor adulte, La Masa viţeilor la vârsta, luni

kg naştere 3 6 9 12 15 18 24
400-500 25
Spor zilnic, g
450-500 28
spor zilnic , g
500-550 30
Spor zilnic , g
550-600 33
Spor zilnic, g
600-650 35
 Spor zilnic , g
Sarcina 4. Pentru îndeplinirea sarcinii studenţii introduc în forma 5 masa iniţială
şi finală la diferite perioade de vârstă, stabilesc necesarul de U.N., apoi calculă
sporul absolut pe perioade de creştere şi necesarul de substanţe hrănitoare.

Forma 5

Vârsta, Masa, kg Sporul

luni iniţială la absolut U.N. U.N. pe Proteină Proteină
sfârșitul pe la 1 perioada digestibilă digestibilă
perioadei perioada, kg de de la 1 U.N., pe
kg spor creştere g perioada,
kg
Naştere - 3
3-6
6-9
9-12
12-15
15-18
18-24
În total

Concluzii:
Studentul analizează masa corporală la diferite perioade de vârstă, sporul
zilnic obţinut prin diferite metode necesarul de substanţe hrănitoare şi compară
rezultatele obţinute.
 Întrebări pentru autocontrol
1. Ce înţelegeţi prin noţiunea de creştere şi dezvoltare?
2. Care diferenţe există în privinţa creşterii tineretului femel de reproducţie
faţă de mascul?
3. Numiţi sistemele de creştere a tineretului de reproducţie?
4. Care modalităţi de planificarea creşterii există?
5. Care este diferenţa între necesarul de U.N. şi proteină digestibilă?

Tema 3. Evidenţa zootehnică (2 ore)

Scopul lucrării:a însuşi metodele evidenţei zootehnice la ferme de prăsilă şi
producţie.
Obiectivele
1. A studia şi completa lista fişelor şi registrelor de evidenţă la fermele de
prăsilă şi producţie.
Utilaje şi accesorii: fişe şi registre de evidenţă utilizate la fermele de prăsilă şi
producţie.
Ordinea îndeplinirii lucrării:
Sarcina 1. Pentru îndeplinirea sarcinii studenţii primesc diferite forme şi
registre de evidenţă pe care le studiază şi compactează formei 5 şi 6.
Forma 5
Evidenţa zootehnică la fermele de producţie a laptelui
Ce date sunt Când şi unde
Destinaţia Termenul Cine complec-
Fişele de evidenţă complectate sunt prezentate Cine verifică fişa
fişei complectării tează şi execută
în fişă fişele
Forme de evidenţă la ferma de prăsilă
Fişa taurului de prăsilă
Fişa vacii de prăsilă
Registrul montelor şi fătărilor
Registrul creşterii tineretului
Registrul aprecierii ugerului şi vitezei de
muls
Registrul mulsorilor de control
Registrul de bonitare
Forme de evidenţă a efectivului
Evidenţa efectivului
Proces verbal de înregistrare a prăsilei
Proces verbal de trecere în categorii
superioare de vârstă
Proces verbal de ieşire a animalelor
Fişa de transport a animalelor
Forme de evidenţă a producţiei
Registrul de evidenţă a cantităţii laptelui
Fişa evoluţii laptelui
Fişa de transportare a laptelui
Fişa de înregistrare a masei corporale
Forme de evidenţă a furajelor
Proces verbal de înregistrare a furajelor
grosiere şi suculente
Fişa furajelor utilizate
Proces verbal de înregistrare a furajelor
de pe păşuni

Forma 6
Termenul evidenţei la ferme de prăsilă şi producţie
Măsurile organizatorice de evidenţă Ferma de producţie Ferma de prăsilă
Însămânţarea vacilor
Tratarea vacilor şi tineretului
Determinarea gestaţiei
Marcarea tineretului
Cauterizarea coarnelor la vaci
Ecornarea viţeilor
Întocmirea schemelor de alăptare a viţeilor
Efectuarea mulsorilor de control
Determinarea % de grăsime din lapte
Cântărirea tineretului
Cântărirea vacilor
Reformarea vacilor şi tineretului
Aprecierea exteriorului: vaci
tineret
Bonitarea vacilor
Bonitarea tineretului
Formarea nucleului de prăsilă
Selectarea tineretului pentru reproducţie

Concluzii:
Studenţii analizează formele de evidenţă la fermele de prăsilă, formele de
evidenţă a efectivului, producţiei, furajelor şi termenul îndeplinirii acestor forme.

Întrebări pentru autocontrol

1. Care fişe de evidenţă sunt prevăzute pentru ferme de prăsilă?
2. Care sunt formele de evidenţă a producţiei?
3. Care sunt formele de evidenţă a furajelor?

Tema: Studierea tehnologiei producerii cărnii (4 ore)

Scopul lucrării: A studia tehnologia industrială de creştere şi îngrăşare a
tineretului
Obiectivele:
1. A însuşi metoda de calculare a efectivului de vaci necesar pentru
completarea complexelor cu tineret
2. A însuşi tehnica de alcătuire a ciclogramei proceselor de producţie pentru
complexe de producere a cărnii
Utilaje şi accesorii: calculatoare, model de ciclograme, sarcini individuale.
Ordinea îndeplinirii lucrării:
Sarcina 1. Efectivul necesar de vaci pentru asigurarea complexului cu tineret
se calculă prin relaţia:
 Ev =

Unde: Ev – efectivul de vaci

V1 - numărul de viţei obţinuţi la 100 vaci
V2 – coeficientul utilizării viţeilor pentru îngrăşat (se folosesc numai
tăuraşi V2 = 0,5),
V3 – coeficientul sezonier (raportul dintre cel mai mic număr de viţei
născuţi pe lună şi numărul mediu anual de viţei născuşi pe lună)
V4 – coeficientul reformării tăuraşilor în gospodării care nu sunt apţi
pentru îngrăşare
V5 - coeficientul de păstrare a tăuraşilor la complex
După calcularea efectivului necesar de vaci se completează forma 7 şi se
determină posibilitatea asigurării cu tineret pe lunile anului.
Forma 7
Planul obţinerii şi graficul furnizării tăuraşilor la complex

Se Viţei Inclusiv pe lunile anului

Unită- Efectivul
obţin furnizaţi la
ţile vacilor
viţei complex
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
În total

Sarcina 2. În baza calculelor efectuate se completează ciclograma Forma 7 împreună

cu profesorul îndeplinesc modelul succesiunii calculelor pentru alcătuirea
ciclogramei, apoi primesc sarcini individuale şi calculă:
Mărimea grupei tehnologice
Numărul grupelor tehnologice pe secţii
Efectivul de tăuraşi pe secţii
Sporul zilnic pe secţii
Sporul total pe secţii
 Forma 8

Ciclograma de producere a cărnii Model

Perioada de declanşare Ciclul de
producţie

Vârsta grupelor, luni

aflării în secţie, zile

Numărul grupelor
Ritmul de produc

Sporul zilnic, g
Lunile

tehnologice
Ie , zile
Durata
Secţia

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV XV XVI XVII XVIII I II

0,3-1 1 309 309 309 309 309 309 309 309 309 309 309 309 309 309 309 309 309 309 309 309
1-2 2 308 308 308 308 308 308 308 308 308 308 308 308 308 308 308 308 308 308 308 308
30 120 600 2-3 3 306 306 306 306 306 306 306 306 306 306 306 306 306 306 306 306 306 306 306 306
Alăptare

3-4 4 305 305 305 305 305 305 305 305 305 305 305 305 305 305 305 305 305 305 305 305
Sporul zilnic, g 500 500 500 500 700 700 700 700 700 700 700 600 600 600 600 700 700 700 700 700
Sporul zilnic pe secţie, g 6,4 6,4 6,4 6,4 6,4 8,6 8,6 8,6 8,6 8,6 7,37 7,37 7,37 7,37 7,37 8,6 8,6 8,6 8,6 8,6
Sporul total, g 736,8 736,8 736,8 736,8 736,8 1032 1032 1032 1032 1032 1032 884,4 884,4 884,4 884,4 1032 1032 1032 1032 1032
4-5 1 303 303 303 303 303 303 303 303 303 303 303 303 303 303 303 303 303 303 303 303
5-6 2 303 303 303 303 303 303 303 303 303 303 303 303 303 303 303 303 303 303 303 303
6-7 3 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302
7-8 4 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302
8-9 5 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302
30 300 650 9-10 6 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302
Creştere

10-11 7 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301
11-12 8 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301
12-13 9 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301
13-14 10 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301 301
Sporul zilnic, g 550 550 550 550 600 750 750 750 750 750 650 550 550 550 550 550 550 650 750 750
Sporul zilnic pe secţie, g 16,6 16,6 16,6 16,6 19,6 22,6 22,6 22,6 22,6 22,6 19,6 16,6 16,6 16,6 16,6 16,6 19,6 22,6 22,6 22,6
Sporul total, g 4980 4980 4988 4980 5884 6790 6790 6790 6790 6790 5881 4980 4980 4980 4980 4980 5882 6790 6790 6790
14-15 1 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300
15-16 2 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300
16-17 3 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300
Îngrăşare

17-18 4 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300
Sporul zilnic, g 600 700 800 800 800 800 800 700 600 600 600 600 600 600 800 800 800
Sporul zilnic pe secţie, g 7,2 8,4 9,6 9,6 9,6 9,6 9,6 8,4 7,2 7,2 7,2 7,2 7,2 8,4 9,6 9,6 9,6
Sporul total, g 864 1008 1152 1152 1152 1152 1152 1008 864 864 864 864 864 1008 1152 1152 1152
Se realizează, capete 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300
Masa medie,kg 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400
Masa totală,g 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200

Concluzii:
Studenţii analizează structura ciclogramei, efectivul pe secţii, sporul zilnic şi total
pe secţii, numărul grupelor tehnologice pe secţii, efectivul realizat, masa
corporală şi masa totală.

Întrebări pentru autocontrol

1. Ce tipuri de unităţi specializate pentru producerea cărnii de bovine cunoaşteţi?
2. Ce trebuie de înţeles prin noţiunea “complex de tip industrial”?
3. Care sistem de hrănire se foloseşte la complex?
4. Pe parcursul a căror elemente tehnologice apar stresurile?
 Tema 5 Organizarea şi regulile de realizare a animalelor la carne (2 ore)

Scopul lucrării: A studia regulile de realizare a animalelor la carne

Obiectivele:
1. De studiat sistemele de achiziţii a animalelor pentru carne, pregătirea ,
transportarea la unităţile de prelucrare şi achitarea pentru animalele realizate.
2. De efectuat calculele necesare şi de apreciat sistemele de predare primire a
animalelor după greutatea vie, cantitatea şi calitatea cărnii.
Utilaje şi accesorii: calculatoare
Ordinea îndeplinirii lucrării:
Sarcina 1. Pentru îndeplinirea sarcinii studenţii studiază sistemele de primire
predare a animalelor la carne, pregătirea, transportarea, primirea şi achitarea pentru
animalele realizate.

Sarcina 2 Pentru îndeplinirea sarcinii primesc sarcini cu greutatea animalelor şi

carcaselor în funcţie de vârstă şi starea de îngrăşare. Introduc datele în forma 9 şi
efectuează calculele prevăzute în forma 9.
 Animale adulte Tineret Categoria de vârstă

Starea de îngrăşare

Slabă
Slabă

Medie
Medie

Submedie
Submedie

Superioară
Superioară
Masa vie, kg

Costul 1 kg, lei

Suma totală, lei

Randamentul
Conform masei vii

51

39,6
44,4
48,3
41,1
46,4
48,6
52,2

cărnii, %

Randamentul
Conform normelor

cărnii, kg

Randamentul cărnii,
kg

Randamentul cărnii,
%
Sistema de primire – predare a animalelor

Costul kg de carne,
lei

Costul total de
carne, lei
Conform cantităţii şi calității cărnii

Coeficientul de
tocire a cărnii în
2,52
2,25
2,07
1,96
2,43
2,15
2,06
1,92

masă vie

Masa vie
determinată, kg

În masă vie, kg
Diferenţa, ±

În costul total, lei

Concluzii: Studenţii analizează sistemele de realizare a animalelor la carne şi
menţionează avantajele sistemelor studiate.

Întrebări pentru autocontrol

1. Cum se pregătesc animalele pentru transportare?

2. Ce documente de însoţire se colectează pentru transportare?
3. Ce prezintă sistemul de achiziţii conform masei vii?
4. Ce prezintă sistemul de achiziţii conform cantităţii şi calităţii cărnii?

Tema 6. Evoluţia efectivului şi planificare producerii cărnii

Scopul lucrării: A însuşi metodologia alcătuirii evoluţiei efectivului.

Obiectivele.
1 A întocmi evoluţia efectivului şi planifica producerea cărnii pe o fermă cu
circuit închis
Utilaje şi accesorii: indicaţii metodice, calculatoare
Sarcina1. Pentru îndeplinirea lucrării studenţii primesc sarcini individuale în
baza cărora alcătuiesc evoluţia efectivului (Forma 10), planifică producerea
cărnii pe fermă inclusiv realizarea cărnii.
Vaci

Total
Juninci
Loturile de animale

Viţele< 1 an
Viţele> 1 an

Tăuraşi<1 an
Tăuraşi>1 an
Capete

1 cap, kg
anului
La începutul

Greutatea

Total, q

Nou născuţi, capete

Capete

Greutatea
Cumpărări
Intrări

Treceri din grupe inferioare,

capete

Trecerea în grupe superioare,

capete

Capete

Greutatea 1 cap, kg
prelucrare
Realizarea
întreprinderilor de

Greutatea totală, q
Ieşiri

Capete

Greutatea 1 cap, kg
prăsilă

Greutatea totală. kg
Realizarea pentru

Capete

1 cap, kg
anului
La sfârşitul

Greutatea

În total, q
 Concluzii: Studenţii analizează principiul alcătuirii evoluţiei efectivului,
producerii, realizării cărnii şi tineretului de prăsilă.

Întrebări pentru auto control

1. Ce prezintă evoluţia efectivului?

3. Ce informaţie trebuie de avut pentru alcătuirea evoluţiei efectivului?
4. Care este succesiunea alcătuirii evoluţiei efectivului?