BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN TRANSILVANIA

ÎN SECOLELE X-XIII

Organizarea politică a românilor din Transilvania

- Încă din secolul al IX-lea existau mici organizații politice, numite cnezate
și voievodate;
- O cronică maghiară relatează că aici existau următoarele voievodate:
a) Voievodatul lui Menumorut – Țara Crișurilor (între Someș și
Mureș);
b) Voievodatul lui Glad – în Banat;
c) Voievodatul lui Gelu („ducele român”) – Țara Transilvaniei, având
cetatea la Dăbâca (lângă Cluj-Napoca);
- Cercetările arheologice au ajuns la concluzia că exista o formațiune politică
și la sud de Transilvania, cu centrul la Bălgrad (Alba-Iulia);
- Din secolul al XI-lea au început să vină în Transilvania, un nou popor
migrator: ungurii;
- Din păcate, ungurii au cucerit Transilvania, ducând lupte grele până în
secolul al XIII-lea;
- Tot mai mulți unguri au început să devină creștini, fiind încreștinați datorită
românilor (și slavilor rămași în Transilvania);
- Ungurii au luat câteva cuvinte creștine din limba română: altar (oltar), sfânt
(szent), păgân (pogany), sâmbătă (szombat), crăciun (karacsony);
- Încreștinarea ungurilor a venit, în cea mai mare parte, din Bizanț, printr-un
misionarism oficial pe care l-au făcut bizantinii;
- Deși ungurii au devenit creștini de rit ortodox (răsăritean), în timpul regelui
maghiar Ștefan cel Sfânt (997-1038), ungurii devin creștini de rit catolic
(apusean), datorită unor interese politice (aveau nevoie de sprijinul țărilor
puternice din Vest și de sprijinul papilor de la Roma).

Organizarea bisericească a românilor din Transilvania

- După înființarea unor organizații politice, au început să dispară horepiscopii
din Transilvania, și au apărut episcopi în cetățile importante din
cnezatele și voievodatele existente;
- În voievodatul lui Menumorut exista un episcop în cetatea Biharea (lângă
Oradea);
- În voievodatul lui Glad exista câte un episcop în cetățile Morisena (Cenad,
jud. Timiș) și Dibiscos (Timișoara sau Jupa-Caransebeș);
- În voievodatul lui Gelu exista un episcop în cetatea Dăbâca (lângă Cluj-
Napoca);
- Exista un episcop și în cetatea Bălgrad (Alba-Iulia), pe lângă conducătorul
politic de acolo;
- După ce românii din Transilvania au fost cuceriți de unguri, cnezatele și
voievodatele românești au fost transformate în comitate
maghiare, iar episcopiile ortodoxe au fost transformate în
episcopii catolice;
- Cu toate acestea, organizarea bisericească a românilor a continuat prin
episcopii create în alte locuri: în anul 1205 este menționată o episcopie
ortodoxă în părțile Hunedoarei („pe moșiile fiilor cneazului Bâlea”).

Măsuri opresive împotriva Bisericii Ortodoxe

- Pe lângă faptul că episcopiile ortodoxe au fost transformate în episcopii
catolice, ungurii au transformat și câteva biserici și mănăstiri ortodoxe
în catolice: exemplu – Mănăstirea „Sf. Ioan Botezătorul” din Morisena;
- Până la sfârșitul secolului al XIII-lea, ungurii au dat dispoziții, din partea
papilor și a regilor Ungariei, împotriva Bisericii Ortodoxe din Transilvania;
- O dispoziție a fost dată în anul 1279, când au interzis ortodocșilor săvârșirea
slujbelor bisericești și zidirea de biserici și capele.

- Au urmat alte dispoziții și în secolele următoare;

- În anul 1366 regele Ungariei, Ludovic cel Mare, ordona să fie alungați din
Banat preoții ortodocși cu familiile lor;
- În anul 1428 regele Ungariei, Sigismund, poruncea ca nimeni să nu poată
deține proprietăți, decât numai cei catolici.

- Chiar dacă au avut parte de multe măsuri opresive din partea ungurilor,
românii și-au păstrat, în continuare, credința ortodoxă.