CONST. L.

HRISTEA

BIJ~IOTECAAPICULTORULUI
Nr. 21

lASoCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE

DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMBNW
Bucureqti, 1 9 7 6
.. . . .,..,
-
, ......
,
.
, -
., ..-; ..i..,
.
.
, ,
. .
.
..
,
I
I
, .
..

. ;
,
, ,
.
s
,
+

..
.
, . . ? . , -.
,. .
'
. . .. . .
. . ,. . -. , , . .
,
.
_
r
! ... . . .. . . . . . . . ;
". \ ..
,,
,

, .,. .. . . . ....
,.,? i....................... _ . .. . . . . . ... . . . I

, , ,.,
.... , ! :_I , . I ,
. . . .'.
I
'. . ' _ . ,
~
. . . .. . .

.. I?. . . ,. . ..: . . I
.
.,. . , .' . . ,. .

,. , . . .. . . . .. , , , . . . - . .
- . , .,I .: : - . .:.... ' .
. . . .< ' .

I I .,
.?a
PASIUNE 91 EYPERIENTA APICOLA IMPARTA!$ITE
CU GENEROZITATE TUTUROR
:. .'. . , . ..;. . . . . . . . . . . . .
-
: Sub .,egida.:~socic$ieidrescktorilor d e ' ~ l b i n din i R. S . Romdnia, iq
t i p ~ h :edjturii APIMONDIA, apare in acest. an documentata lucrare a ,

Zui .,Constantin,L..Hristea : ,,Stupiiritul nou".

. . . . Pentru ..m&ea s a drhgoste fa@ de albiik, pentru pasiunea cddi?,.
likntiu.,devoh&ntul, $tiwire,a : $i mUnca sa .creatoare, autorul acestei
luirriiri, cu-&n~a'to@~e a, tutuMr.problemelo~.de apicultufa' estc de multli
*~enxe bine . prioscut $ i ,stimut de clitr'e Boti~~stupariidin jar&, b u m -
'

rinds-se,',de'@mne&, & elogtorxse-.aprecieti d i n pai-tea -apicultorilor

d e p~ke-.'hotare. . C&+tea.de' fatti este . o concentrare a ieforC1~rilorscrle
permanehte,. de . ii"'iria$li.'-de obi,, 'de a 'piitniitcle, a infelege :Fi tCInGci
minunata viatii a coloniei de albine, la care mereu ciiutiim sii dedu@m
unele din. taine'te mtu&. - , b e s t inepuizabil teplur al surpritelor.
. . _, De ~ d , ' ; v i ~de'
s t h14 dmi,trEi@$te'En mijlocu.1'-stupinei, pintre. albinele
sd1e;"szdpuse'-permanent' 9tMiwlui $observatiei i sale atente; gats.. Entot-
deauna sti noteze ~i sa' explice anumite f e m e n e asupra cliroru $ti&@
@~.. prwtica lapicdE...nu .$i-au. spzw incli. . .ultimul . m v i n ~. . De 66 ani,
C W & L;. ..Hristea.~mbiniifructuos pasiunea sa cu, cercetareu . meti-
cuJwsa',.a..viefii-aJbinei,-gi , cu prwtica.apicoL6, dovenitti a n de an totr mi
ji@en;ti? prin..tehnologiile~podefie (a care. apeleazii ca urmare a evo-
lufiei ascendehe a apiculturii contempomne,. . , '

. co,nt~.ibufieesentialii la dezvi~tareaapiculsturii r o m ~ A g t i ,o. . are

' . . ,..!.. 0,. ,

8i ;activitatea publicisficii $i de.,,.propagandist voluntar desfa'guratli, flit-6 ,

i%tkiijupe+e,'~e w e s t . ti%im de; ~Zt'reConstantin . L. Hrisea. Am 2ctJmii~it ,

m&uU bogdta' activitat'e a ' u c e s t u i twditor a1 apiculturii romiine$i :

zeci g i zeci de 'coitferinfe finute in toate regiunile tiirii, nenumlirate
~ i i t i ~ o.publi?dtee'
lk in k k r e ,@ reviste, dmvmai cu seam5 in revistele m t i e
d&'aptcziitu~ii'dinultimii - 50 de cini, elaborind ~i publicfnd numeroask?
b ~ o ~ u gri i ciirti apicole. Acum 40 de ani a publicat cartea ,,Stu@ritul'(
M r i n t n d 96O''de pagifii. ,&editat5 tncli de douti .or2 + wn teineinic -
indr~sn'Eiitor!~@ntP-u' stupuri;$i pentru i n c e p G t d i %n. a p i d t u ~ d ... M,dt8
generatii de s t u p r i d i n Romiinia s-au. format a ~ l k t n dciilliuzitor
; ldialogul
M t m & ~dim:.,;Stwpi?W((, ,In acest femeciitor dialog cu fi~l.~.adorat,
niul€i:din&e..a& w-am:re@t fie in induZ .lui Ctilin fiul; in,anii .tinere$ii ' ,

noad&,,. fie; in. wb.. d.:tatiiEtlt.dormit s6 stideascd .weea$i @une p e w t r u

ci$bW ,sii im i s ~ f k ~ h .d~@lwEui
l,. ...s6u. drag, . Am in m mm o p
a
-i , m a. n e n u d -
rate scene din viatii redate atit de fidel in ace&& carte. Men'tul mare
a2 autorului este cii a giisit aceastii formi? constructtvii de prezentare,
Zmbrdcatii in femnec2itorzl.l grd sfiitos moldovenesc.
Aceasti? valorous8 @ cuptinzlitoare carte de cunoflinfe $2 sfaturi
apicole practice a fost completatii acum zece ani, cle o altii l w a r e a
sa: ,,A.B.C.-ul apicol", care grupeazii, dupii un alt sidem, nofiunile de
specialitate @ temninologia apicolii experimental6
nivelul rzpiculturii la acea datii.
~ generalii, oglindind

In domenid produselor apicole $i in special in cel a1 diver'sZficGrii

productiei a,picole 9 a utiliziirii produselor albirylor in scopul sfiniitiifii
omului, Constantin L. Hristea a adus, prin publicafiile sale d i n ultimii
ani, reale foloase apicultorilor g i consumatorilo~de produse apicole.
La curent cu cercetiirile gtiintei apicole contemporbne, dispunind
de o vastii expenen@ practicii, lucrind zilnic Zn stupinele sale fi in
acelea pe care le-a condus direct in cadrul sectorului apicol de stat,
autorul lucriirii ,,StupiiritulCc fi-a dat seama cii observafiile @ consta-
tiirile sale, din 193.5, sint mult depii~ite @ c6 este mvuie & o nouii
lucrare. Cu 9iibdare g i cmpetenf$ studiind literatura documentarti de
specialitate, folosind un material de referinfii actual, Corntantin L. Hristea
a inceput din 1970 sii scrie o nouii lucrare despre stupiirit, eforturile
sale materializEndu-se in cartea apiimtii acum sub titlul semnificativ
- care demostreazii continuitatea p i m e i sale lucriiri de bazli -:
,,Stupiiritul nouc'.
Abordind o tematicii principial2i deosebitii fat5 de aceea d i n prima
sa lucrare, de data aceasta el ne prezintii albina ca pe o simplii pa&e
d i n vastul complex biologic care este ,,coloniacc - organis~n biofizio-
logic deslivirgit.
Automl a fiicut observafii prefioase asupra comportamentului colo-
niei de albine, ajungind la concluzii foarte folositoare pen% ,cresciitorii
de albine cu privire la sistemul nervos a1 coloniei, explicind astfel unele
din multiplele ,,taineu d i n via@ acestui complex biologic, cu diferitele
aspecte legate de viafa ei comunitarli.
Sint incredinpt cii aceastli nouii carte a octogenarului Constantin
L. Hristea va f i primitii cu acelagi interes. de &re tofi apicultm-ii d i n
$arc, cititorii ei, tineri g i vzrstnici, practicieni pi amatori, giisind tn
bogatul ei continut, prezent intr-un stil gi intr-o fomli liternrli r o d -
neascii, pliicutii g i accesibilii tuturor, o ciiliiuzii binevenitii ~i deosebit
de folositoare in p%zcticarea apiculturii in conditiile metodologiei apcole
moderne.
fn forrna ei actwzlii cartea ,,Stu@ritul nou" demostreasti de fapt
valoarea pasiunii $i indelunptei experiente pe care Constantin L. Hristea
o 2mpZrttigegte cu diirnicie t u t u m a .
De-a lungul anilor a m u r f i r i t laborioasa activitate a acestui m s t r u
a1 apiculturii. Adeseori mii intrebam de unde giise~te atita energie la
virsta sa inaintatii. Consider cii numai entu2iasmul siiu g i pasiunea cu
carte iubefie aceste minunate insecte au generat bogatele mle activitiifi.
 De aceea a m pr'imit cu plticm solicitarea de a prefa#a Zucmrea t

,,Stuptiritul . m u a ;i consider o cinste pentru mine, sii o recornand, cu ,,

toatii ctildura, stuparilor din tarii.
Cu prilejul aparifiei ciirfii ,,Stupiiritul nouc' doresc a u t d u i ei, -
m m b r u de onoare a1 Asoclafiei Cresciitmilorl de Albine din Repblica
Socidistti Romania, care impline~teen curind 80 de ani, sti ducii departe,
incii multi ani, munca sa neostenitii fn slujba apialturii r o d n e p t i @ a
celei mondi.de. Ca o recunoagtere a meritelor sale, Congresul i n t e r n -
fional de apiculturii al APIMONDIA din 1975 de la Grenoble - &an@
a conjerit maestrului Cowtantin L. Hristea diploma g i medalia de aur t

pentru indelungata sa activitate publicisticii in folosul dezvoltiirii apicul-

turii moderne.
Ianuarie 1976 Prof. dr. ing. V. HARNAJ
P~-e$edinZale Asociatiei Cresc&borllorde Aibine
din Republics Socialist3 Romania $i preqedintele
APIMONDIA
 PLANUL LUCRARII

Incepem, tineri apicultori, cu expunerea planului inv5t5turii api-

cole - asa cum se procedeaz5 in orieare activitate - pentru a putea
obtine rezultate bune.
Vom prezenta l a inceput o iniroducere in aceast5 disciplin5 pentru
a vedea ce cuprinde e a ca sarcini si cum trebuie s5 n e preg5tim pentru
ca stupina sg fie rentabil5 si bine organizat5. Vom trece apoi la exa-
minarea locuintei albinelor - stupi sistematici, care sint usor de
mfnuit - si in care coloniile se pot dezvolta fgra limits.
In sfiqit, exarninind adivita~teaunui roi natural primar ~i apoi
a unuia secundar, vom incepe cu un studiu anatomic a1 albinei, pentru
a putea Pntelege cum formeaz5 aceast5 populatie cu zeci de mii de fiinte
ace1 complex biofiziologic care este colonia, cu grupele sale sociale tem-
porare, care sint adevgrete organe de vietuire. Cu aceast5 ocazie vom
cunoaste si components coloniei cu cele ltrei caste d e indlivizi ai ei.
Studiind colonia ca artare vom urm5ri activitatea grupelor sociale,
care due, in primul rind, la o continua preschimbare a generatiilor
care se succed, mai intens sau mai incet, in raport de sezoane, iar in
a1 doilea rind la acumul5rile de bunuri alimentare aflate in natur5 si
aduse in stup drept hrang pentru puiet, rnaltcs si albine.
In continuare vom examina felul in care trebuie preg5tite coloniile
pentru a ierna Pn cele mai bune conditii, astfel incit primjvara s5 aparii
in depline puteri, pentru a d a apoi stuparului o recolt5 cit mai mare.
Stuparul va lua albinelor numai prisosul, adicR numai surplusul
care dep5seste nevoile coloniei pentm a-si putea desfgsura activitatea Pn
conditii opltime.
Totodat5 vom urmgri problema foarte important5 a ameliorgrii con-
tinue a pretioasei noastre rase Carpatica, prin cresterea de m5tci selec-
lionate, imperecheate natural sau artificial.
In s f i r ~ i t vor
, f i stuldiate metodele d e laborator pentru identificarea
diferitilor agenti patogeni ai albinelor, caracterisbicile bolilor provocate
, de acestia, precum si metodele corespunz5toare de prevenire si com-
batere a lor.
SB nu vi se par5 inutile si 1,ipsite de importang o serie de a m b
nunte cuprinse in acest material, pe care unii dintre voi le cunoasteti.
'
Dar dac5 totusi le expunem in studiul nostru, o facem pentru cCi sint
necesare a f i cunosoute ~i v5 vor f i d e folos in practica viitoare. In nici
. o tehnic5 nu s e cer mai multe am5nunte ca in tehnica apicola.
 INTRODUCERE fN APICULTURA

Incqmn, tineri apicu'ltori, preg5tirea voastr5 ca tehnicieni apicoli,

cu lgmurirea a dou5 notiunii principale : ce este apicultura ~i cum
trebuie s5 fie un bun apicultor, pentru a corespunde sarcinilor ce i se
incredinteaz5.
Cuvintul apicdturd compus din dou5 notiuni imperechiate apis -
care in latdneqte inseamnii albinii ~i culturli care inseamn5 ingrijire,
explic5 intelesul acestei imperecheri.
Apicultura, - dup5 cum am spus mai inainrte - este o discipling
cuprins5 in vasta stiintg a zootehniei, care la rindul ei ne invat5 modul
de crestere a animalelor domestiice - deci si a albinelor. Apicultura
este o stiin* cu un pregnant caracter economic, in direct3 leg5tur5 cu
productia, cu ameliorarea ~i exploatarea rationals si rentabil5 a albinelor.
Sg Emurim acum si cea de-a doua notiune si anume, cum trebuie
sli fie un bun apicultor.
Apicultorul este persoana care se indeletniceqte cu cresterea albi-
nelor. I se mai spune si stupar, adicii cel ce ingrijeste stupii, sau prisscar
adic5 cel ce conduce o prisacg, adic5 o stupin5. Ca om, stuparul este
neap5rat un indrggostit de meseria lui. De aceea apicultura este con-
siderat5 drept o indeleitnicire pasional5.
I Apicultorul trebuie s5 se obiqnuiasc5 a fi calm, intrucit oamenii
nervo~i,care fac mi~c5rirepezi si nu au suiicientii rgbdare, vor suferi
~ u l t eintepgturi. Apicultorul fiind in contact strins cu albinele este
impresionat de felul de via15 ordonatii, plin5 de hzmicie, sociabile cu
semenele din acelasi stup cu care conclucreaz5 si va fi inclinat sii le
urmeze exemplul. Apiculrtorul va trebui sii fie chibzuit in perioadele
rnai putin favorabile pentru h n a desf5~urarea activitgtii coloniilor qi
intotdeauna s5 nu fie zgircit in a liisa albinelor o insemnat5 parte din
agoniseala strinsg, pentru a nu le expune pieririi. El va tine o evideng
precis5 a cheltuielilor si veniturilor stupinei. In tot ce face apicultorul
nu rtrebuie s5 se bizuie numai pe memoria lui, ci sCi noteze la fiecare
colonie lucr2rile executate si pe cele pe care urmeaG sti le execute !n
viibr, pnrhu c5 n m a i printr-o munc5 mnqtiinvioasg va p k a avea
numai mlonii puteknice. El trebuie s3 aib5 un ascutit simt de observatie, \ ,
s3 Inl5hre piedicile ce stau f n calea bunei d m l t g r i a fie&rei colonii
din prisac5 ~is5 ia miisurile cele mai adecvate in a n u h t e situatii critice.
Practicind apicultura stuparul nu trebuie sii uite niciodatti foloasele pe c
 \ care albinele le aduce culrturilor agricole entomofile prin polenizare ;
pe ling5 contributia lor la polenlizare, care dute la sporirea ,productiilor
\. < agricole, atit calitativ cit ~i cantitativ, albinele la rindul lor vor recolta
nectarul si polenul pe care aceste plante le ofer5 din abunden*. Dac5
notiunea de apicultor este atit de larg5 in continutul ei, in schimb, a
fi un bun apicultor inseamn5 s5 posezi rnai cu seam5 o tehnic5 supe-
rioar5, s5 fii la curent cu tot ce este rnai nou in acest domeniu.
Oricine poate fi apicultor dac5 doreste s5 crease5 albine. Dar, in
orice caz, amatorul rtrebuie s5 $tie de la inceput c5, la rezultate bune,
va ajunge numai acela care se va lega sufl&e$e de aceastA indeletnicire.
Tehnica aceasta se invat5 rnai ales ,,dtind inchisa carte care este insgsi
stupul cu albinele lui" - aqa cum spune un mare c5rhrar a1 literatzlrii
apicole, belgianul M. Maeterliok, care a scris unele dintre cele rnai
frumoase pagini deslpre viata alibinelor. Personal, mi-au trebuit 2-3 ani
pin5 s5 inteleg frgminrtarea din aceastg carte inchis5, care era un modest
buduroi prirniltiv dinltr-un trunchi gsunos de copac, plin cu albine. Am
i n q u t cu stuprul primikiv p e n r t ~c5 acum 66 de ani in urm5, existau
putini stupi sistematilcri cind lam inceput sii m5 preocupe albinele. Astfel
am fost silit s5 dezleg tainele vietii coloniei d e albine f5r5 a deschide
s2,upul. Onid vom ajunge l a lucr5rile pra&ice veti vedea cum trebluie
s5 vg comportati cu albinele. Fiecare stup reprezinrt5 o problem5 aparte
+i fiecare colonie are propriile sale nevoi. I n apicultur5 nu se lucreaz5
dup5 tipic sau sablon. Principiile sPnt generale ; aplicindu-le, apiculto-
rul trage concluziile respective dup5 cerinte ; nu se p a t e ins5 spune c5
in dou2 cazuri similare se va proceda exact, la fel, c5ci fiecare caz are
o particularitate de care trebuie s5 se tin5 seam5.
Cu rtimpul, apicultorul se formeazz numai dac5 are spirit de obser-
vatie si dorinta de a incerca s5 aplice diferite m5suri recomandahe de
cirtile bune sau de apicultoni priceputi, spre a ajunge la un rezultat
bun. Sint nenumsrate probleme de rezolvat rnai ales in sezonul activ.
Legat de aceast5 indeletnicire, complex5 dar atrgggtoare, omul g5seste
in munca lui o mare desfgtare sufleteasc5 in aerul curat si inmiresmat
cu parfumul florilor, in umbra si rzcoarea pgdurilor, ori in plin3 lumin5
a soarelui din cimp'ii si lunlci. Daftorit5 specifirmlui acestei indeletniciri,
apicultorii ating adeseori o viat5 inaintat5. In U.R.S.S. s-au f5cut diferite
statistici, pe indeletniciri, pentru a vedea care dinrtre ele au rnai multi
centenari, si rezultatul a fost in favoarea apicultorilor. De asemenea,
in Franta s-au cercetat 19 000 de apicultori in privinta cumplitei boli a
cancerului, ~i numai unul singur era atins de aceastg boa15 fatalk
In caldrul acestui capitol, privind ,,Introducerea in apioultur5", este
necesar s5 prezent5m pe scurt si problema relatiilor dintre oameni si
albine de-a lungul timpului.
Inca de la i n c e p t , cinld omul a intrat in contact cu albinele in
imensele p5duri ce acopereau aproape totalitatea Terrei, el si-a dat
seama de unele foloase ce le poate trage. Hrana lui obi~nuit5consta
pe atunci in fructele pcmilor. Trebuia - f5r5 efort - s5 intind5 mina
si c5 culeag5 fructele din pomul in care isi avea si s51asul d e teama
animalelor sslbatice. La ramificarea principal5 a unui anbore bstrin,
pe unde apele ploilor pgtrunseser5 zeci de ani, s-a format o scorbur5.
 I I
sau pe fnteleptii slujbagi ai Prii. Wrziu de tot, rnai inmace, cfnd slova
cgmlor a ggsit calea de comunicare a invB@mintului stuparesc, numerpsi ,
1
c5rturari si-au exprimat pe aceasa cale admiratia pentru viata social5
a coloniilor de albine. Aristotel, Magnon, Varo, Columella, Pliniu, Ver-
giliu Maro, reprezentanti antici ai clulturii elene si latine, urmati rnai
t i n i u de Aldravanta, Mortfort, Butler pin5 la Swamerdam in secolul
,
a1 XVII-lea, iar la noi Ion Molnar si multi altii au scris foarte interesante
sCudii asupra lor, 15murind multe taine din viata albinelor.
In ultimele dou5 secole cercetaori pasionati ca Fr. Huber, orbul
ce vedea cu ochii minQii si cu cei ai devotatului s5u colaborator ce a . J

fost Fr. Burnens, a desluait ~i pus bazele biologiei coloniei de albine.

Lui i-a urmat Langstroth, Dzierzon, Berlepsch, Layens, Bertrand, intre-
cindu-se prin a gasi mijloace de a inlesni via@ lor. Langstroth a f5cut
stupul sistematic cu rame deplin mobile. Mehring, imitind pe o plac5
sculptat5 formele hexagonale prizmatice ale unui lagure, a dat la iveal5
presa de faguri arbificiali ; el a f5cut in apicultura sistematic5 un mare
pas inainte, c5ci pin5 atunci fagurii se tiiiau din ramele mobile ~i se
storcea mierea din ei, albinele fiind nevoite sii cl5deasc5 mereu altii
noi. In sfirsit, Hruska a invenrtat extractorul de miere centrifug.
Vichentie Selejan din Banat, si dup5 el - Hanemann - au f5cut
gratia despgrtitoare ce se pune intre corpul de cuib si magazinul de
recolt5 de sus pentru ca matca s5 nu p a t 5 trece acolo, si astfel recol-
tatul sii se fac5 far5 grij5 cB ea ar putea fi pus5 in primejdie.
Cind toate aceste utilaje indispensabile au intr8t pe mina stupa-
rilor, ei au g5sit timpul s5 se instruiasc5 mai adinc in privinta albinelor
~i a coloniei. Biologi de seam5 ca Chauvin, Prenant, Buttler, Roussy,
G. Eugen si altii au dezlegat multe taine din viata albinelor. In special
savantul odogenar austriac Karl von Frisch a descoperit mijlocul de
comunicare a albinelor din stup prinkr-un limbaj anumit, exprimat in
special prin felrurite dansuri si sunete emise ; Koregler a aflat mijlocul
prin care matca, luind cunostint5 de miirimea alveolelor fagurilor, de-
pune dupti voie ou5 fecundate sau nu. Pratt, Smith, Perett Maisonneuve,
Miller, Aley, Heyrand au ariitat metodele cele mai bune .pentru obtinerea
de miitci valoroase ~i selectionate. Fratii H. si F. Ruititner, Triasco si '
Gary au studiat felul cum mtitcile se imperecheazg, pe cind H. Mac-
kensen si Nolan studiin'd efedul heterospermiei au inl5hrat consecin-
tele consangvinitgtii, iabutind s5 fecundeze mtitcile cu dispozitive spe-
ciale, prin care li se introduce in spermatecz sperma unor trintori
selectionati.
Ajutati de toti a c e ~ t iinaintasi, apicultura din toat5 lumea a luat
un avint impresionant. Productia de miere in unele t5ri bogate in
resurse melifere a atiins sute de kilograme de miere de stup.
Cu putin in urmg, cind presedintele APIMONDIA, prof. dr. ing. V.
Harnaj, s-a Pnapoiart dintr-o c515torie de lucru din Australia, ne-a comu-
nicat c5 acolo se realizeaz5 cite 400 kg miere de stup de la p5durile
de eucalipt. Aceleasi remlte le obtin stuparii din Uniunea Sud-Africans.
Revista francez5 de apicultur5 ,,La gazette apicole" in urm5 cu 8-
9 ani prezenta o fot~grafiea anei stupine de acolo, in care apioulkrul
! lucra la situpii l ~ &nkli p e scar5 iar ei .erau i m j i n i t i cu proptele,
/ .
fiecare avind 15-21) de magazii de recolte suprapuse. Productia lor era
de 420 kg miere de stup, xecoltatz in majoritate de la eucalipt gi trifoiul
I
d b . Romania a fost din tremtul ind+rtat una din w i l e cele mai vestite
in ce prive~teapicultura datoritg mierii de calitate de la p5durile de tei
gi artari gi mai ales de la imensele finemri pline de flori, d c i , pin5 in
urrnB cu un secol intreaga noastr5 econmie era axat5 pe cregterea anima-
lelor. Apoi a@cu!lkra, an de an s-a extine; psiklurile s-au defri~at,incit
nluonai in regiuniile de deal 9i munk sint resurse naturale de cule~.In
schimb, tculhrile mah de sute de mii de ha m plante industriale ca rapita,
floarea-soareluti, inul, soia n ~ a icu seam5 pfidurile de salcim gi tei ofer8
albinelor un cules rentabil incit se poate asigura consumul intern gi
exporta 4-5 000 tone de miere.
Din 1957 de cind a luat fiint5 in tara noastr5 Asociatia Cresc5-
torilor de Albine cu 66 000 stupari, sub conducera unui Comitet Executiv
insufletit de dorinta de a face cit rnai mult gi cit mai bine in sprijinul
apiculturii, s-a clgdirt cu mijloace b5nesti proprii un Combinat apicol
la BBneasa-Bucureyti cum nu sint dou5 in lume (fig. 1). Pre~edintele
asociatiei, prof. dr. ing. V. H a r n a j este si presedintele APIMONDIA,
ales in aceas.tB ca'1'itat.e de trei ori ping acum. El a Miintat un institut
\
international de tehnologie si economie apicolii ce are o publicatie
proprie ,,ApiacrtaC'cu circuit international. De asemenea, asociatia are

Fig. 1. - Unul dinhe pavilioanele Combinatului cipicob.

13
Y.
\
.
'.
.
\ . ,
I ! . . . , . . .. .
. .. , . . ., . . - .- . . :>
I , , ..
.. . .'C' . .,....
.:. .. ,.:.
. . , , . -:.v,. :'. ;;,
. .<
,.) j':,,".,: . ... ..- . . 1. .
''

. .-
, - - '.!.-
. .
, : " ,
, ..
.
,
. . , .. . ~....
'
.. ,
,
..:
, . . I

'p
?-

, .,.,
,
., A,
, .'
' - '
:&.[',
?: ,j;t,.;2.,", ,; , , ,.! ,.
:.
'
, ,
,' , . ' . .. . ;
: ..' ("' ::
.,i
: ::, ,!.?
.:I-.. . .
[, :, ,. )-,
'
," . . .
:.':':;:f,, ;b ,~ .:; ,, :, :
 ~~~~ ,'i ; ; & p i c u -In :RoI1;1&nhlC d ' ~'&gid
~ ~ h ~ ~ ~ ~ wnu4 1 e k t e ~
d
P"
pfb
Mart$iom& 5 >&re.*are $i,.?n%rio v m i u n e Ta zlhiBa:maghiara sub dentu:
mirea'kl&,,M4h&zetRomanihbont?. : , ;' - , I

r,' Ccnicorni-tent statul 'sprijin8' actibhea asoci'atiei prh scutifi' dc! im+
zite- 'Si - r e d u w i la tranqm'turi. Tolboddg, in mdagi .a, a -1uat' f i i n v
St&ubed centrals de cerc&8ri penhu ,apicnJtur%' $i sericiculturri cu
personal de fnalt2 califitare, care a f5cut numeroase cercetzri. De pildil; ,
un colectiv de acolo sub dfrecta conducere a ~ercet3toruluiing. N. Foti
a pus Pn practica - dup;? multe cercet3ri laborioabe,-o metods buns
de psstrare peste iarnti, Pn d a r a ghernului a unui numzr jrnpontanrt de
miitci fecundate. Ele pot fi folosite In primgvara urmstoare la formarea
de nuclee ajvtstoare pe ling5 col'oniile de baz5. In felul acesta In coloni?le
respective, avind dou5 matai, se mtire~tenumsrul tinerelor albine zbur2ii
toarea care iau parte impreuns la culesul principal, miirind mult
produetia.
Tot acolo, 51 cu acelasi colectiv, N. Foti a stabilit caracterlsticile
bunei noastre rase de albine Carpticd, ~ecunoscutilca atare in ~-nulte
t2ri ce au importat m5tci de la noi. Cresc2torii de m5ki ai Statiunii
au dat zeci de mii d e m5tdi selectionate apirultorilor solSlcitanti.
dnceflnd dlin anul 1974 aceastri statiune a trW,in d r u l Asooiatiei
Crescritorilor de Albine deveninind Institutul de cercetjri penbru api-
culkur5.
 ALBINELE fN LUMEA
INSECTELOR HIMENOPTERE

Albinele - tineri apicultori - fac parte din marea clas5 a insec-

telor din ordinul Himenoptewl~r,caracterizat prin aceea c5 posed5 patru
aripi mem~branoase,ordin care cumnde, in afar5 de dbine, viespile $1
furnilcSle. Ele apartin f d l i e i Ap'idelos genrul Apis, specia Apis mellifica
L. avind o metamorfozti complet2i m larve ce difer5 total de adulti.
Sint inrudite cu h t e s m i l e d e albine s5lbartice, c e - ~ ifac cuibul
in ptimint, in tulpinile trestiei, sau siipindu-qi locuinp in htnnul din
eslente moi.
Privitor la vista exterioari?, majoritatea himenopterelor au un grad
mai inapoiat de via@ social& dar cu un simt exceptional a1 memorifirii,
aflfndu-si cuibul intr-un dedal de ierburi, frunzulite, trestii, si folosind
fel de fel de ltrucuri si o surprinz5toare ~irdteniede a capta victime, pe
socoteala ciirora tdiesc paraziitar.
Unele, d e ~ isinguratice, avind cuib separat, itr5iesc totusi in veci-
ngtgti foarte apropiate, in zeci de cuiburi pe cite un metru p5trat. Alltele,
mai evoluate, formeazg mici clanuri cu cuiburi separate, avind un culoar
comun ; in sfir~it,cele care au urcat scara unei anulnite ,,organidri so-
ciale", albinele noastre, tr5iesc in colonii cu zeci de mii de indivizi, la
iel ca furnicile, cu care sint strins inrudite.
Din surtele de specii de albine s8lbatice vom alege doar cfteva, care
reprezintii trepte evolutive pin5 la situatia unei societ5ti organizate, aya
cum sint albinele din prisaca noastrg..
Din cele singuratice, cea mai inapoiat5 este viespea s5pZtoare,
Pompila - m a Pompilus apicalis. Este singvra dintre himenorprtere
care nu are lgrij5 de iprogenitura ei. De o ~ i r e k n i edeos&it5, ea st5
la pindti pentru a descoperi siila$ul unui anumit pgianjen, din s'pecia
Nemesia, ce tr5ieyte in p5mint. Mica viespe pstrunde fn vizuina acestuia,
il pamlizeaz5 cu veninul awlui, f5rti a-1 wide. &poi depune pe abdme-
nu1 victimei un ou, din care, atunci cind va apare larva, ea va tr3i si
va cre9te pin5 la maturitate pe seama rtrupului amortit a1 gazdei, din
care, pin5 la urm5 nu rtimine nici o f5rim5. fn csutarea acestei prszi ea
zboar5 din prim5var5 pinti Pn toamn5 l5sind in u r d - i numeroase fiice
ce duc la rindul lor aceeasi via@ parazitark
Specia Xilocopa, albin5 sinlguratic5, ceva mai mare trupeee, isi
sap5 loca~ulin trunchiuri de arbori uscati. In mica chilioar5 st8 din pri-
m5var5 pin5 in toamng, cind lisind acolo o urma~9,igi p5r3seyte locuinta,
refugiindu-se alMuri de alte surori din aceeqi specie, ierdnd irnpreuns,
spre a-si tine reciproc de cald, la ddiicina unui soi de liliac. E un pnim
pas, pe jumatate facut, spre o asociere in sezonul rece.
Ou s w a Polistelor - Polistis gdlicus, viespi swbtirele qi
delicate, se pilgegte spre un inceput de organizare social5. h primul rind
fiecare inseca igi lucreaz5 un mic fiigurag. Foarte rar se asocias cite
douti tovarg~ecare s&lucreze la acelagi cuib. DupZ observatiile lui Ferton
una din ele aduce o inc2rciltur5 de pas celulozic5, dar g%sind micul
cuib ocupat de prima, asteaptti s5-si facii loc dup3 plecarea tovarggei de
muncti. Peste noapte Pnsii toate se grupead in apropierea celui mai mare . ,
din filgurqi, stind in bun5 intelegere, Pmpgeindu-gi una alteia hrana
din g u ~ 8 .
Specia de albin5 singuraticil Prosopis variegata - cansiderat%
de noi Pnainta~Zi a albinei melifere, trsiegte tot singuratic5 dar
fntr-o stare superioarg fa@ de alte specii. Ea nu-gi rnai face cuibul in
@mint, ci in partea rnai fraged5 a unei rSd5cini pe cale de uscare. Acolo 1
duce miere si polen singurului ou depus, pentru ca viiitoarea larvii s5
aiba hran5 la indemin5 pin5 cind ajunge maturti.
Osmia - Osmia fossa7ta - ~i ea e o melifer5 gastriligenil-
adic5 din cele ce se hr5nesc cu polen - specie r5mas5 - ca locuin@ -
in urrna Prosopelor - i ~ dureazs
i cas5 in p5mint ; in schrimb, este ani-
mat2 de un spirit de asociere rnai pronuntat. E drept cS locuinta sa este
strict individual%, bine ingrijit.5, c5ptusit.5 cu petale ale flonilor de mac,
dar pe patul catifelat insecta depune numai un ou pe careJ inconjoarii
cu miere yi polen. Inclinava spre asociere a acestei specii se manifest5
prin comtruirea cuibului in apropiere de cel al suratelor sale. Pe un
metru pstrat sint sute de cuiburi - locuinte individuale - ca Intr-un
mic sat. Caracteristic pentru spiritul s%u de asociere este a$rarea in
comun a satului. Ele gonesc din preajma satului orice insecte sau ani-
male, care le-ar tulbura lini~titalor via@.
Halictele sint primele Pntre speciile de albine s5lbatice care
s-au organizat htr-o sodetate primitivs. Locuintele satului albingresc
sint rnai bine orinduite, ap5rind in comun intrarea fiecgrui cuib. 0 serie
de albinute fac serviciul de p i ?p a t r u M permanent in jurul satulul.
0 cornparatie intre d'iferik himenoptere incluzind ~i albina Apis
mellifica L. este ~i rnai expresivii, dac%studiem locuintele cl5dite de ele.
S% urm5rim pe scurrt, pe cele din speciile cele mah apropiate, care
sint viespile ~i furnicile.
ViespQe adunate in asuciatii rnai mari sau rnai mici, i ~ cl5desc i
locuinte arstoase prin podurile caselor sau prin alte ad5posturi. Aceste
locuinte sfnt in etaje, sprijinite pe piloni puternici, folosind substante
celulozice. Unele specii de viespi Psi fac locuinta in form5 de clopot sau
Pn conuri cu etaj ; acestea sint str5biitute de o singur5 ulit% central5 de
la bazil ping sus, aga incit acest palat babilonic poate fi m5rit in raport
de populatia ce-1 ocup&, ad5ugindu-i alte etaje dup5 nevoie.
Furnicile sint mult rnai inaintate pe scara social5 fat5 de toate
himenopterele descrise ping a m . Ele igi construiesc locuinp sub pii-

16
mint, pin5 la mari adincimi. Alitele si le cl5desc la suprafat5 in trunchiuri
putrezite de copaci sau buturugi, acolo unde apele din viituri nu le-ar
pune existents in pericol. Sint furnici din aceast5 categorie care-si fac
cuibul suspendat, lucrat ca o pis15 b5tut5 la piuii, cu scame si fibre de
plante. De pildii : furnicile din specia Oxophylla smaragdinu, din
p~eajma m a n u l u i Inkitan, cos frunze mari, pe mamgini .cu fire de
mgtase, aducind pe ~antier,in mandilbule, propriile lor larve. Leg5tura
o fac cu ajutorul unor secretii lipicioase a larvelor, lipind marginile
frunzelor una de alta si apoi cosindu-le.
I Cele care locuiesc la suprafata piimintului in furnicare perfect
orinduite, au camere speciale pentru puiet ; au magazii de rezerve de
hran5 ; dormitoare yi grgdini in interiorul cuibului, in care cultiv5 un
soi de ciuperd bogate in rezerve proteice. Au un fel de grajduri pentru
n i ~ t epurici de plante - care secret5 un suc l5ptos, cu care furnicile
i ~ hriinesc
i larvele.
Toete acestea ins8 sint cu mult dep5site de locuinta albinelor
noastre ! Ele cliidesc un adev5rat palat de cear5, cu zeci de mii de c5-
m5rute hexagonale, denumite alveole sau celule, formfnd faguri rinduiti
la aceeasi distant5 unii de altii, ca s5 nu stingherease5 buna circulatie
a aerului de jos in sus si invers. Este un adev5rat oras cu piete, ulite,
spaQii speciale rezervate hranei de iarn8, cit si cuibului orinduit as'tfel .
ca s5 nu se piard5 c5ldura necesar5 vietuirii si dezvolt5rii puietului in
diferite stadii de metamorfoz8.
Aceast5 locuint5 are o singur5 intrare, urdinisul, reglabil in raport
de sezonul cald sau rece ; are peretii smiiltuiti cu o solutie de saliv5 si
propolis, substant5 care apiir5 locuinta nu numai de umiditate ci si de
invazia diferitilor microbi, c5ci contine antibiotice.
Pentru ca s5 fi ajuns la asemenea locuinte minunaite, desigur c5
au trecut milioane de ani. Mai sint si azi specii de albine care n-au
ajuns Enc5 la perfectiunea alveolelori hexagonale. De pild5 in regiunile
tropicelor, in India, Sumatra si Java, tr5ieste specia Apis florea.
Albinele din aceastii specie isi clgdesc in aer liber, sub creanga unui
arbore, un singur fagure, care le serveste si de cuib si pentru rezervele
de hran5. 0 parte din alveolele Iagurelui sint cilindrice, iar altele hexa-
gonale. Ele deci sint in perioada de tranzitie spre unificarea formei
hexagonale, cea mai economicoasCi si solid5 intr-o condtructie.
De asernenea, alibinele din rasa Meliponelor gi Trigonelor din
Mexic au si ele alveole deosebite ; mierea cste depozitatg in c5m5-
rule cilindrice ca n i ~ t ebutoiase ; in schimb alveolele din cuib sint
hexagonale. La Melipone o particularitate interesantii o constituie urdi-
nisul locuinwi, pe care in noptile reci il inchid cu o perdea sulbtire de
propolis, per'dea ce o rod a doua ai dimineata.
'
Privitor la viata de interior, himeniopterele au o o~ganizareuimi-
toare a-muncii, pe care o vom l5muri cind vom descrie colonia.

3) Vom folosi fri tot studiul nostnu cuvintul ,,aZveoZdw ln Ioc de celule, cum s-a obQn111t .- . .
pln& acum, caci avlntul ceiuld, este atft de des folosit In biologia albinelor, fnclt ar putea da
loc la confuzii. Vom folosi de aceea gi cuvlntul ,,cdmdrutdU, care in latinqte este expresia i
justti a .cmreom.
 -
1 L

Este cunoscut simlpl lor de curgtenie. AlMnele nu suporti4 nici8

un element strain care s5 le d u e 8 neplilmri, cum este goarecele -
pe w e Pi ucid in &up, cu veninul acelor, iar cadavrul il fnvelesu: intr-un
giulgiu de e a r 3 gi prgrolh, izolindu-1, spre a nu vida atmodera
inrterioars. ,
Au un simt de intrajutorare deosebit fa@ de cele din aceeagi co-
lonie. S-au v s m t totugi cazuri cind albine strgine, riitilcite din stupii
unei pris5ci mutat.5 peste noapte In alt loc necunoscut, se adung in cIte ,
1-2 ciorchini ca la roire, imprurnutindu-si reciproc d l d u r a si hrana din
gugi. Dac5 cineva pune a c q t i mici roi in stupi goi gi le d5 cite o matc5,
. /
de indats, toat. se organizeazs ca gi orice colonie din prisacg : unele
din ele clsdesc faguri in noua locuint5, iar altele aduc nectar ~i polen
1I
pentru colectivitate. 1
In interiorul stupului simwl acesta de intrajutorare e lege pentru
albine, nu numai in sprijinul activitatii coledive, dar gi in ajutorarea ,/
='lor obosite. M. Haydak descrie o categorie de albine maseuze care
dau fngrijire celor ce vin obosite din cimp, cu povara grea a co~uletelor 1
cu polen, incit e nevoie ca picioarele s2 le fie masate. I
Toate au un simt deosebit a1 directiei ; ele i ~ memorizeazli
i punctele I
de reper, regzsindu-~i locuinta cind vin de la mari depBrt5ri ; au I,
instincte gi reflexe ereditare, care le inggduie s5 g5seasc5 in amintirea
genelor cromozon5ce solutia cea mai bun5 pentru a i e ~ idin anumite I

situatii grele, gi care au p5rut la inceput f5r5 dezlegare. Cunoscutul i

biolog francez L. Roussy a supus albinele unor experiente pentru a

observa comportarea lor, si a ajuns la concluzia c5 ,,activitatea lor la
clzdit este o art4 inginereascii de mare finefe care d e p i i ~ e ~ %n
t e multe 1
ocazii rnarginile instinctului." , I
I
Spiritul de sacrificiu a1 individului este deosebit gi i1 posedli mai
toate himenopterele sociale, la fel ca $i eel de atasament la unele, pentru
mama lor gi puietul din cuib, care reprezinrtg viitorul. Un element psihic
I I

se manifest5 de asemenea - In special la albine. Desi ele nu au mil2 I

pentru albinele b5trine si neputindoase, totusi s-au v5zut colonii care-gi I
psstreaz5 matca b5tring intr-un colt mai dephtat din stup, ferits de
fiica ei geloas8 gi care t o t u ~ icttedat5 o ing2duie d n d st5 ceva rnai
izolat5.
Privitor la organizarea anatomic5 intim5, himenopterele au multe
tr5slituri comune - au anne de ap5rare si atac ; masculii sint inzes-
trati cu organe senzoriale deosebit de fine si dezvoltate, ass incit detec-
tea25 de la mari defirt5x-i femelele aflate in zbor de fecun'dare.
Au un sisitern nervos central - creierul - care dup5 greutatea , 1
lui, la albine, in raport cu cea a corpului, se claseaz5 imediat dup5 cel
a1 omului.
Un mare num5r dintre himenoptere se reproduc prin parteno-
geneza', ace1 fenomen a1 reproducerii din ou5 nefecundate depuse de o
femel5, problem5 ce o vom lamuri ceva rnai departe.
-8 apso~,-a.Taguraur alaurlrd n8s pesyd 'aliqdar a1akl.Id '!lq!jrue alaaur
-pd ap aq.xajns alaa ap $ej aqrqasoap yuls nu 'lau!q[e ralwwl ala2opow
-spxu na ampah a u q ~ del pundsa~oa ama ~ ~ u r ~ o ~ sa~sacqj neg
'a~zunqeurel guid
g u p p u g 81 $41" 1-8s no u p o!aqsae saqSa! el ea mquxi 'aurzrir ap
8ml nguad 8m.q qda~p'$p!naol es e.Iqsey!s ug l a p a 1-npn~q~odsmrq
'gSln;3 q lnualod azeaq!zodap FS aqlyau! srdoso~d saa313 a a . p o q d
!a e u p q ad rl813e ualod ap ~olr~opunyJ.8 Inqeunpe nquad a1a)npd 15:
qp 'amo!.ralsod alamop!d a1 ap ala)a-pSoa q j 7 ~asasdg g : aJqseon alau
-!qp n8 urm 'lnua~odsap3 ap mn)orodv ~ r n zarv nu 'ualod r5: a x a p
na E m 1 aq4auy.q !33 !4ap 'aIej!,laur ~ a q q l aeBe$u!eug 'sn$t?8!.ran s@oscu~
- q~q.10~LIE-A am3 a ~ d s a p:3!$eqlys eurqle wsapour eaae ga a 'sns
~ u qr8qp pzqrnaxaa ap aqnu~lsnsJolaD t? yyuap!na 9qo.1d 'ln?aznd azsa
arm 'yapads yn.bo)gn y~nBiseas a m na ?ue.~c['asryxap p u y n ~ap aluolj
q p 8w.q y%ugqs 18-RS qynp~8u~ ne-al eaqsaav 'e8nB 16 equryl : ?up urn3
' ~ m p a usalm el aphau ne a.183 ap e ~ n g e ~ e drSe aqlouap as ys $!nq@fy
ne l a j 81 ! .xo~~&ejalaln~yurgaa ~ d sln$,Iodsm~qIS apozmo~d!nl eanq
- ~ o d a pm~uadalalnSw '&OD ad ap ~nualodqeunpa ap alnpad -'dm ad
1~oSr~ad : !npualod le ~ o d s u e ~ap q aaeol[yur 'aauaurase ap qn~gdene-I
..~oqztuguad y d e yu!Aap ~s q!nqa.z$ a 'g.rqr.[os tpug 'ern1 '!njace;rdns
8 mquad 'yolj na ayaeld !r8 !Joq.Ie ap q!naolu! qsoj he apB!~aj ' a q q
-~ur!p ppqur!yas y e w Joun e a m m n e 3 -aa9ut?B!13 .xola3paj !pods neJa
m 'apa3e.x~mind Four nes w u r ;em apqalla~!uaqeur na as-npupg~q
'!dl= 8.1yj alwq ap laj un qndaaur el ~ s o ne j !za ap Jolau!qp !!Sourp.~qs
' p a q ~ q' j o a ~ yedna
~ ~~d !J .re umn~ '!8o[olq ~ o l ; x o $ ~ aa~p a~ ~ d
'Hay ap !on aurJoj qn~gdene rj: p~urpur-nas y a w XI J . I ~
- ~ o p u e qq!Jap-ts na a13 'alapqa8ah 16 $33 aIapurym yjqe 'rue ap aueogur
8 ~ $ u n e-apl '$8$da~q'!!)e$nur upd 'qejuanuur na an?a ~Bal'@am e-a1
a emqeu ap asndux! aa!8olo!q al@q qewm ne ap.ra!$ua.laj!a -
.!.ro$lno!de rpau!? a q m p p u n pqeaqur - i aqe~odeur
ap 3n.e murg.~nB '~olaraqdouaur?~~ lei w p o a l m w u p wpmur w ! p
!pad@ 311)pup 'r!~uolm !sun alau!qla $up m a 'ylepos o ad6
a m gs $n$nd ne alauru qpug aBe ' a ~ a$e!$ua~appne-s UIW~=a -
 cestea s-au indeplinit prin mutapii I ) succwive in cadrul posibi1,ittiVlor '
depozitului cromozomic a1 fiec5rei specii. Cind mutatiile nu se puteau
face, specia pierea. Cu sigurant5 cCi dup5 aceste stadii in evolutia lor,
1
"'

' albinele (Apis) si-au i n s u ~ i t progresiv obiceiurile sociale pe care le

v e d e m astiizi.
,,Mutantele - dupZi prof. M. Prenlant d e la S r b o n a - adeseori ;
difer5 pptin aparent fala de forma original5 a speciei respective.
Esential este cB aceste transformiri imedidte ,si complete ale caracte-
rului nou, urmeazii legile precise ale ereditiitii".
Mutantele se mo~tenesc~i se transmit astfel mai departe urma~ilor-
fn aceast5 oper5 natura are la PndeminZi un element de mare impor-
tan15 : timpul. Fiecare schimbare se misoari cu sute de mii $i chiar
milioane de ani. I
Biologul sovietic prof. Oparin a stabilit c5 ,,in acest element ce
este timpul, a fost posibilg conceptia unei legiituri intre lumea fizic5 ~i
cea biologic5, deci intre materie ,si vintii". iI
Dup5 noi cercetiiri Universul s-a format acum 6-10 rniliarde de
ani, iar PZimintul acum 4-5 miliarde ; primele bacterii au apirut cu
douii miliarde de ani in urmii. Toate transIorn15rile s-au indeplinit in
i
sute de rnilioane de ani. Cereetgtorii o pot afla urrnirind fosilele care ,
- in ce priveste allbinele, dateazii din era geologic5 tertiari, care a
fost acum cincizeci de rnilioane de ani in urm5. Studiind aceste fosile
dup5 inetodele noi, cu substante ra'dioactive, s-a putut staibili c5 albi- *

nele triiiau deja organizate E n conzunitiiti En t i n ~ p u lerei tertiare. i

fin afar5 de albina fosil5, gtisitii la nix-en-Provenee (Franta),
fixatii intr-o placri cle ghips, din acea erg, s-au mai ggsit si alte dou5
fosile. Prima, provenin'd din eocenul superior - prima parte a erei ter-
tiare - era fixat5 in rsyina reviirsatii a unui conifer balitic. Aceast5
fosilj prezintii un g ~ x pcle sase albine la care s-a alipit si un fluture de
g5selnit5 *). Acensta dovedeyte cii inc5 de pe alunci albinele isi cliideau ,
faguri din ceari, avind si parazitul respect.iv aliituri de ele. Cealalt5
fosil5 dateazii din mioccnul inferior - a treia perioadii a erei tertiare 1
- fiind bine conservatii inltr-o roc$ format5 din straturi suprapuse ling5
localitatea GBttingen (R.F.G.). CercetSitorii ins5 consider5 c5 albinele au
ap5rut pe pamint rnult mai inainte - deci in era secundar5 - mai
precis spre sfirsitul acestei ere, care a, durat 150 milioane de ani. In-
tr-adevar, este cunoslcut precis c5 atunmci au ap5rut plantele superioare cu
flori, produciittoare de seininte, faneroga77zele.
fntre florile acestor plante erau lnulte dintre cele care secretau
nectar, zah5rul fiincl elementul energetic care d5 impulsurile necesare
formirii ,si dezvoltiirii semintelor. Acestea atr5geau insectele avide de
dulcea\5, care in ielul acesta ajutau florilor sii fac5 o fecundare mai
activ5, prin opera de polenizare pe care o indeplineau.
') Mutatit : prin a t c a s t 5 notiune s e intelege nlodificarea bruscA a calitiltii unui organism
s u b influenta conditiilor d e vista. ExpLicatii mai largi vor f i date m a i departe, cind vom
Inti1,ni aplicatiile lor.
2, Gdselnifa = Galeria m e l l o n e l a - fluture care depune ou5 in stup, i a r lasvele lor,
In cautare de substnnte protcicc pentru dezvollare, atacd fagurii de cuib, unde g5sesc reziduu-
rile, c&nlS$utele nimfelor c e au r h a s lipite pe peretii alveolelor natale, reziduuri c u care
se llr&nesc, distrugittcl astfel i n intregirne fagurii.
 Aceas6 er6 secundar5 nu ne-a lasat fosile de albine a s m g -
n5toare cu cele de azi! Desi'grur c5 volibim de mutatii aparente, f5rg s5
putem atabili dac5 in anatomia albinei de azi au mai apgrut alte mutatii,
cgci fosilele nu pot fi analizate decit la exterior. $i totuyi multe
schimbtiri rtrebuie s5 fi intervenit. L. Roussy, fgcind observatii asupra
limbii albinei scrise : ,,Piesele bucaIe ale albinei sint rezultatul unei
evolutii multimilenare, suferite de piesele rudimenitare ale albinelor
primitive. Pgflile componente ale aparatului de supt s-au sudat si s-au
alungit progresiv, pentru a forma un tub deschis, adaptat aspiratiei
lichidelor. Limba albinei nu s-a putut dezvolta decit in leg5turg cu
fbrile plantelor, inwpind inc5 din Cretaucu I ) .
In marele ordin a1 Himenopterelor a ap5rut, de-a lungul vremii,
o diferentiere mic5, sub actiunea feluritelor elemente cu care olidinul
s-a g5sit in atingere, in medii deosebite. Aceast5 diferentiere a dat
nastere la specii noi ~i tot atit de dwsebite.
Odat5 mdificat5 celula germinativ6, ea s-a ltransmis astfel des-
cendentilor in forma ei nous, ap5rind deci un nou tip. El se inmulte~te
urmind o evolutie in raport cu conditiile impuse de mediul la care s-a
adaptat, ajungind deocamdat5 la o anumit5 stare de fixare. Leg5turile
de filiatie, in cadrul ordinului, s-au pgstrat ; numai aparentele le des-
part in familii, genuri, specii etc. Inzestrate cu organe noi, aripi, man-
dibule etc., fiecare specie nou5 se adapteazti unei alte forme de via@,
cu un alt mijloc de trai.
Le ggsim astfel in era tertiar5 - dup5 c m am amintit nu -
ca insecte sinsratice, ci organizate in clanuri reduse. In era cuater-
narg (era geologic5 a partra, in care trtiim ~i noi) care a inceput acum
2-3 milioane de ani in urmti, s-au intimplat mari prefaceri terestre
d~torittiunor unmive imiyiri tecton'ice 2), si a unor inghetud succeisive,
urmate de lungi perioade d e c5ldurti fperioadele glaciatiunilor).
Albina, insect2 u$or adaptabilg conditiilor de trai, si-a organizat
viata in raport de incercgrile pe care timpul i le scotea in cale. 0 parte
important5 din clanuri au pierit, inghetate ; altele s-au ingropat in p b
mint Pn birlog individual, i q i n d la suprafatiii in sezoanele calde, clnd,
dezmortite din starea de semicongelare, organismul $-a reluat functiile.
Din acestea se trag unele alibine s5Pbatice &@toare, care au rtimas in
aceeasi stare de inapiere. In schirnb, cele mai woluate dar ~i ele -
deocamdatti tot siniguratice - in stare de clanuri reduse, trtiiau pe cont
propriu. Singura preocupare era doar si-si g5seasc5 loc potrivit pentm
progenitura lor, ce trebuia crescuti ping la matwitate. Ele fiind deja
gastriligene - deci consumatoare de polen si miere - s-au stabilizat
numai spre acest consuun ca hranti. Din categoria acestora sint bondarii
din @mint si alte grupe d e albine sglbatice amintite.
Ca s5 ating5 deci un complex organic, cu mii de albine strinse in
cornunitate, au trecut prin diferite mutatii, unele motivate de vicisitudi-
nire vremii I-&. Acwtea ile-au sidtlt s Z se apropie dt mai stdm im f&S
de ghem compact, care s5 ailb5 En i d h x t 5 apropiere hmm d u n a t 5 in
1) Cretacic = perioadia geologic& de la sflr$itul erei secunclare ce a durat 150 mllimne
de ani.
2) M t ~ c d r i tectonice = cutremure de pgmint.
 mun, Pa wudelile semme m e . id a devenit last@ elemmtul pri- . 1
I ,
mordid de produoere a c51dunii, &tS.toare de energ%; in felud -ta s-a
orgmiaah d & i a oane cu d t are o populatie rnai m w , cu atit tr2iqte
rnai bim.
1
,,E auim - smie M. l'vhtenlimk - $i aproo~pemi@tor, de a
ttrm de la via& egoist5 m dbinei singarartice - viaw lyeispr2vit2 $
far5 temei -, la viata friiteasc5 putin rnai sigurii ~i ceva rnai fericia ! -
E curios sH vedem cum i'deea nou5 bijbiie la inceput ! Aceastg idee ce
izvor2@ din matmile, nu le ~decitfrigul, fwaanea, grcraza, schimbate in-
t r 4 r i lucru ce n-avea inc5 &@.Ea se t i r g ~ t ef 2 ~ 5rost fmprejurul mari-
lor primejdii, imprejruul noptilor lungi ale i m i i , Sntr-o tompeal5 vecin2
ou mbartea'' !
Prin selectivitate si specificitate, din poligine albinele au devenit
monogine, avind o singurii femel5 fecundat5 - nzutca - pentru intreaga
colonie, care dwpume rnii de ou5 p e zi gi mmpmeaz2 clhparitia celm
care At3 dat5 in negura vremii, depuneau qi ale ou3 in amh$i mib.
,,Matca - scrie acelasi a u b r rnai sus citat - ~ i - aluat r8mas bun
de la lumina zilei, de la dulceata florilor, de la liberate, albinele lu-
cr5tome de la dragsste, de h 4-5 mi de viewre, de la bucuria de a
fi mame. Matca i ~ vede i creierul redus la minimum in folosul ovarelor
- organde de inmulltire iar lucr5toareile i$i v5d aiceleqi organe strin:
gindu-se in folosul unei iscusinte specifice. Este adev5rat cFi albinele
~~~~~~~e nu pot s5-qi schimbe prcnprila scuart5, dar &spun de cea a tu-
tutvror larvelor ~i nimfelor din preajma lor ~i care sint aproape fii-
ceh lor".
Alegiadu-qi un loc p t r i v i t - de obicei in s c m h arborilor bH-
trini, viaw cdcmiei se desf5par5 ink-un ritm dm01 in pwiaaddie de
toamnii $i de iarn2, p e n h a porni vijclios En prim3varH vi culminind in
vma plin2 de m d e ! Aitunci, ea E$i umple hambamle cu m i e m parfu-
mat2 a florilor, miere uare 'in iarn5 1e dB cZildur5, qi cu pollecnul - re-
zem2 de proteine qi substamp de creatie, cu caw vor q t e genwatiile
viitoare".
, I- Cind nuim5rul nou n5scutilor dep5seste cu mult pe cel a1 pierderilor
de vieti, ilar popullatia scorburii nu rnai are spapu sufiuent, se fonmeaz2
roiwl a r e p k 5 cu mama lor, s5-qi organizeze in alt2 p a r k o nou2 q e -
zare, la fel aa we din care eil a plecat.
In felul acesta, speciile de albine melifere sdanr rgspirrdit pmtutin-
deni in lume, c5ci le g5sim la toate latitudinile globului, imp5rtindu-se
in diferite m e gwgmfice.
f '.
' 1 -
I

/i
i

-
RASELE DE ALBINE

I m x t e l e din mwea familie a A p i d d o r sint rkpindite aproape pe

' , toaa sup&@ Temei. Le gtisim nu nmlai in zone cu dimti tanperat5
ca L I ~noi -
unde v i a p lor e mult mai u$owti - ci gi h ceie de la emua-
tor ca ~i in nordul Siberiei, a1 Canadei $i Scandinaviei. Acolo, insi, tre-
buie & i da i d m i n i gi sti curnume o maire oanititate d e hrmH ener-
&ti
2geticZi cum wte m i m a , ca s5 se poatti mentine. Adapt- la mediu
e s k o mnditie inexorabilti de viati la b u m v i e @ i ~ l o r , conditie de
I care dapimde supravietuirea mu & p i t i l a lor totalti. De pPdti, in 010-
potnita unei biserici de la Arhanghelsk - port sovietic la Marea Alb5 -
mu1 din cele mai n o d i r e - s-a gasit un m i care tr& acah de cind
ani, deli $ m a iermnmetrvl m k t i la 4 5 - 5 0 ° C EL a rezistat deli era
expus o m n t i l o r diin ulqohitti, c5ci lamxi acunzllgfi fmk mari de
i miere in f aguri.
, De asemenea, in partea nordici a Mongoliei, albinele adaptate la
frig sint active la temperturi j o w . C e m E i k w l Starcov a cornunicat cti
albinele de acolo fac primele zboruri in prim5varA pentru cules la ,
+2-3"C, pe cind cele de la noi stau in ghemul de iarni la +12"C. Acelea
- , lucreazg ~i ploaie $i chiar cfnd ninge, dac5 au plante care dau nectar
I@

qi polen proasptit cum este spintul Hellebom

- purpurasoens. Aceast5 planti creste ~i inflo-
regte.. si la noi cind Pncii ziipada nu s-a topit, - I
dar nu in mas5, ca s5 fa& obiectul unui cules
bun si care s i determine o adaptare a albi-
n e l o ~de aici la zbor pe timp rece.
AlWnele din genul Apis (fig. 2), se itmipart ,
- privind in mare in trei rase distincte - 1
geografice cum sint :
l r w indiene din care fac parte :
G ~ u p u de
/
Fig. 2. - Cinci dinbe ra- -
- albina
\

a) Apis florea pe jumtitate ca ~e de searma a lalbineb

m2riun.e fat2 de cea de la noi despre care am melifere.
amintit in treacZit mai inainte si care trgie~te - elbina cipricg a n cipru ; i
la tropice, In India, Borneo, Java etc. : ele
lac un singur fagure sub umbra unui arbore,
I
ti;
.c,Ma,a; 5 - a-
zb% , .,
3 %

'P
23
,
. 1
_ ..
. -

.' . _ , , * I
f.;,
- ' -I '. . i - 1 I t ' - C
+-,
. -.- . ' - I
b
. G ..- ,
. ,4 , y +.*
*
.-
-

.
3
-\,
L
s

- 1-
I .

- -- s.-, x
.'-
a>.

--.
kly--
.,-.-- - \, - ,:'
z / /

~-
,;,*,<
l -- 4,
---%
.:. li -7 d-
i f .Ld
L
-" i t >Ls, * z - * ~ ~ ~ >, 2,-
~ ~.-
%,
acoperind cu h p u r i l e lor puietul, cind k p u l este m a m d rece $i ploibs
sau desapaindu-1 cind este prea caM. Nu ate econmic2. -
b) A p f s dorsata tr5iete in zceleasi lmuri ca Apis florea dar este
de dou5 ori rnai mare ca albinele de la noi. Albinele cliidesc gi ele u n
singur fagure la umbra pomului, dar acesta atinge citeodatii 2 m lun-
gime sprijinit sus cu o baz5 de cear5 de 13 cm l5time penltru a putea
sustine greutatea mierii si a puietului din alveolele lui, greutate care
uneori dep5se~te100-150 kg. Caracteristic pentru aceasti ras5 este cB
albinele migreazii : vara in timpul cald ~i secetos zboarti la munte, unde
creste o flor5 bogat5, iar clima eslte rnai r5coroas5 ; cind vine toamna
coboar5 la ses, triigind la vechiul loca~.Este foarte agresiv5 +i nu e
crescutii de oameni.
c) Apis indica sau Apis ceranu cu o arie de r5spindire mare, in
special in India gi insulele din sud-estul Asiei, aserni3n5toare cu albina
melifer5 europeang, dar rnai prirnitiv5, are importante insugiri biolo-
gice, dintre care se remarc5 o rezistent5 mare la iern6ri lungi si rnai
ales foarte mare la atacul bolii nosenuz. M5tcile au o mare capacirtate
de ouare, intre 1 000-3 000 ou5 in 24 de ore.
G m , m l de rase irano-mediteranian :
S p e c k Apis mellifera cuprinkle rnai multe rase grupate astfel :
a) Apis ~nellificaremipes a c5rei arie czuprinde Armenia (U.R.6.G.)
Iranul si Anatolia (Turcia).
b) Apis mellifica caucasica, albina caucazian5 dintre care trei
populatii sint rnai cunoscu~te: migrelian5, abhaz5 si careEan5 ;
c) Apis mellifica tuurka, din sudul Crimeii +i t5rmul nord-estic
a1 M8rii Negre. De asemenea, in regiunea Ore1 este o ras5 de albine
piiduroasii foarlte rezistentii la ierni grele, c5reia sovieticii i-au creat o
rezervatie special5 pentru a o p5stra purii.
In partea dinspre Mediteran5 g5sim :
a) Apis mellifica Cyl>ria din insula Cipru, foarte harnic2 dar foarte
agresiv5. Totuqi apimltorii de acolo o cresc c5ci d5 productii mari.
Caracteristic acestei rase e c5 albinele nu-gi ucid matca, ci dac5 le stin-
jenqte prezenta uneia striiine, o scot afar5 din stu'p ~i nu-i rnai dau
voie s5 reintre acolo ;
b) Apis mellifica siriace este albina din Siria, in regiunea e s t i d
a Medite~anei;
c) Apis mellifica carnica, albina cu o arie mare de r6spindire
pornind din apropierea Adriaticei la Tirol, cuprinzind Austria gi Ger-
mania, considerati ca o ras5 buns, productiv5, ugor de condus +i destul
de bine selectat5 de cercetsbrii austrieci gi germani. 0 varietate a ei,
dc mloare sunie, se afl5 in Polonia sub d e n u d r e a d e Apis mellifica
Lehzeni, ce se intinde spre nord in Scandinavia +i spre est in Bielorusia,
sub denumirea de Apis mellifica silvarum ;
d) Apis mellifica ligustica - albina italian5, recunoscut5 ca rasa
cea mai bine ingrijit5, economic5, produativ5, rezistentti la boli. A fost
atent selectionat5 inc3 de pe timpul rmanilor, c5ci Vergilius Maro -
 poet roman, scrie in cartea sa Georgicele despre ea si felul cum este
ingrijitil.
De acest grup apartine ~i albina noastrti Apis mellifica Carpatica
intrat5 de curind in nomenclatorul raselor de ahbine, de cind grupul
de cercetgtori romiini sub directivele cercetgtorului N. n t i , a stabilit
c5 ea are caracteristici proprii, f5cind interesante studii biometrice asu-
pra lei. E.al sle i n t i d e in vasltul triunghi mGngin5t la vest de Carnica, la
sud de alibina dalmat5 gi la est d e cea ucrainian8.
Ne vom opri ceva rnai mult asupra rasei noastre, Carpatica cgreia
i se mai zice ~i albina de Banat. Ea are insusiri morfobiologice carac-
teristice climei ~i aulesurilor de la noi. E rustics, blindti, rezistentg la
boli. Are o tromp5 lung5 de 6,399 mm. C5p5ceste mierea fGr8 sg ating5
suprafata ei.
Apis Carpatica are - dup5 V. A. &bin - o obPrsie foarte veche,
mentinindu-se Pn perioada glaciarg in cele rnai calde zone ale Cimpiei
Dun5rii. Dup5 inciilzirea climatului A. Carptica s-a extins ~i s-a in-
multit atit de mult incit vestitul istoric grec Herodot ( 4 8 4 4 2 0 i.e.n.)
scrie c5 trecind Dun5rea cilgtoria i-a fost rnai grea din cauza nenumg-
ratilor mi ce-i i e ~ e a ula tot pasul. Aceast5 observatie istoricul n-o rnai
face pentru nici o tar5 str2bGtutg d e el de-a lungul vietii. Aceasta
confirm5 abservatia cercet5torului Guibin, c5 rasa noastr5 este foarte
veche, cici a a w t timp de o ass extindere si o inmultire extraordinarfi.
Ea s-a extins spre vest pe versantii Alpilor, spre est @n5 la
litoralul MBrii Negre si la sud pe versantii sudici ai Carpatilor, pin5 la
Dungre. Astfel, r5spTndindu-se in aceste directii, albinele Carpatica, nu
au Pntilnit in calea lor obstacole naturale serioase $i au ocupat in
special teritoriul dintre Carpati ~i Dungre, ping la Nipru. Ea se deose-
beste de al~binaucrainiang, c5ci dansurile de mobilizare ale Canpaticei
apar si in cazul unui cules cu un continut redus de zah5r in nectar,
de la 6,5010 la 8010, in timp ce albina ucrainiang danseazti numai cfnd
nectarul are peste l80I0 zahgr. Aceasta se datore~tefaptului ca rasa Car-
patica s-a demroltat si s-a format in conditiile climatuhi rnai vmed +i
rnai rece din Carpati, pe cind cea ucrainiang trgieqte fntr-un climat
relativ uscat ~i cald, din zona de step5. Ea se apropie rnai mult de rasa
carnica. N. Foti, consider5 posibil c2 rasa carpatic5 s5 fi alcgtuit o form5
intermediar5 intre rasa carnica ~i rasa ucrainians, dar Gubin sustine
c5 d q i Carpatica gi Ucrainiana se aseamiirui mult, cu greu pot fi deose-
bite legiiturile lor de rudenie, care nu sint nici apropiate, nici directe.
Jh face parte - du~ptiaceasta din u r n 5 - din su'brasa Apis carnica gi
reprezint5 populatia carpatinii a acestei rase mari si nu forma inter-
m d i a r 5 dintre aceask5 ras5 si albina ucrainian5.

Grupul de rase african

a) Apis mellifica intermisa, numitii $i albina punicg sau telica ; ea
are o arie de rgspindire in Tunisia, Algeria ~i Maroc.
'b) Apis mellifica adansoni, e ga'lben5 ca culoare, ou o arie de r b -
'pfndire in centrul Africii ; se vorbeste mult de ea ca o ras5 harnics ~i
productiv5 acasti la ea, fapt pentru care Statiunea d e cerceari apicole
din BraziLia a importat o colonie pentru a urmgri felul s5u de compor-
tare. Din nefericire, un roi a scgpat neobservat si din 1956 ping azi,
aceasti3 rasii hibridindu-se cu cea localb, a c u p i n s aproape intregul teri-
toriu a1 Braziliei coborind in nordul Argentinei, rasa fiind foarte
roitoare. Din aceastii hibridare, Ins& a iesit un hibrid foarte agresiv Incft
nimeni nu poate lucra cu ele, cgci nu este linistit2 nici cu fum, nici cu
pulverizgri cu ap5, atacind grav oamenii, animalele si tot ce le iese in
cale. Acum apicultura acestor dou5 tiiri precum si cea din alte @ri latino-
americane si nord americane caurtg mijloace de a le stiipini.
c) Apis metlifica monticola la poalele muntilor Kilimanjaro, precum
+i Apis mellifica littorea fn jurul lacului Tanganica.
d) Apis mellifica fasdata din Egipt are o caracteristicii aparte :
culoarea ultimelor doug tergirte ale abdomenului e ro~ie.Bun8 culeg2-
toare ~i deci productivg, arc defectul de a f i roitoare; cind se preg5-
teste in acest scop c r e ~ t ecite 250 larve in botci de roire.
e) Apis mellifica capensis in zona Sudului african, cu o caracte-
risticg deosebtiii de primitivism ; se m s c albine lucriitoare ~i din ouli
nefecundate, desi in mod obisnuit si la mai toate rasele, albinele lucr8-
toare se nasc nwmai din ou5 fecundate.
f) Apis mellifica unicolor din Madagascar de culoare neagri con-
sideratS rasii pur8, fiind in acea insul8 complet izolatg de contacte cu
albine str5ine din alite rase, deci nehibridatti.
 un nou ndscut
k. ,

ROIUL cu CELE TREI CASTE

ALE COLONIEI

fn linistea noptii de var5 cu sc3p5r5ri de stele ce se prelungesc

in h5ul inhnericului, m5 plimbm cu cursantii printre ri&urile de stupi
-ai pris5cii. Boarea vitului aducea din dep5rtAri parfumul florilor de isop
si m5t5ciune cultivate in loltul apicol din preajma stupinei. Dintr-un
stup se aude un sunet ca o chemare de tulnic, clireia ii r5spunde un
.
ecou scurt @ infundat : tui.. . tui.. tui.. . ! Cint5 o matc5, iar din
botcile inc5 cgp5cite r5spuntlea ca o inginare abia goptit5 un sunet
asemgn5tor.
- Auziti, - tineri apicultori ? Aceste sunete ne dau de veste c3
m2ine va iegi u n roi d i n ace& stup. Insemnati-i num5rul s5.u de ordine,
~i intre orele 9-16 sli stea unul
din voi in apropiere ca s5 ne ves-
tease5 cind va apare roiul.
ifn ziua urmgtoare, la orele
11, dintr-odat5 albinele stupului
au inceput s5 ias5 gr5;bite afar5
ca un quvoi. Repede am fost ves-
tit si eu. Roiul se mai v5lurea En
tinzltul prislicii, dind roat5 stupu-
lui, in timp ce o micti parte Pn-
cepuse s5 se ayeze pe o creangi-i
' , a visinului din apropiere, formin-
du-se ca un ciorchine (fig. 3).
Cind toate s-au adunat acolo,
am scuturat roiul Entr-o roinit5.
qezat5 sub ciorchine. Un vuiet
. s-a auzit din iundul roinitei si de
. - . indat5.valuri cie albine au Eneeput
8% se reverse pe marginile ei. Am
a v a t incet pe p5mint roinita
putin fnclinatti ca s5 ailb5 aer sufi-
cient pe dedesupt, iar albinele
. r k f i r d e , simiind c5 sub acest clo-

pot de nuiele Impletik se afl5 Fig. 3. - un rdi fmg de c i o m ~ n e

matca lor, au inceput s5 bat5 sub creanga unui vi~in.
vioi din aripi, chemlnd pe cele ce se roteau inc5 in zbor- deasupra '1'

roinitei. I

- Biinzlim - tineri apicultori - c5 matca este) acolo c h i altfel

ele nu s-ar fi liniatit ass curind ; ins5 pentru c5 nu cunoa~temdacg
matca roiului este cea virstnic5 din anul trecut - in care caz roiul -
este p i m r , adicii primul roi ce-1 d5 colonia, sau acolo este o matcii
tin&% inc5 neimperecheaa - deci este roi secundur - vom face o
prob5 ; am pus sub roinitii o pinzi neagrii ; peste 15-20 minute ridicind
putin roinita ink-o parte a m viizut pe pinza neagr5 nigte puncte albe ;
acelea nu sint altceva decit ou5 sc5pate din vaginul m5tcii ; am atiurt
deci c5 acolo se afl5 matca fecundat5 din anul rtrecut ~i deci roiul este
pimar. Dacii in caz negativ, pe pinza neagr5 nu s-ar fi v5zut aceste
puncte albe, stim c5 roiul are o mate5 inc5 neimperecheat5, n5scutg
in stup de cfteva zile, qi deci este m i secundar.
Atunci am adus ling5 roinit5 un stup sistematic cu faguri artifi-
ciali pentru a indica albinelor care s5 fie directia de cliidit a fagurilor
si cu ce fel de alveole trebuie ele s&l-cliideasc5.
h fata urdinisului stupului larg deschis pe toat5 15timea perdtelui
siiu frontal, am intins o prelat5 ale ciirei margini ajungeau la scrindura
de zbor a stupului nou. Scuturind roinita cu roiul din ea pe prelat8,
albinele pentru moment s-au Pmpr5gtiat ca o ap5 vie, jucsugii ~i sclipi-
toare. Ins3 cele dintii albine care au ajuns in pragul stupului, cinkl
au simtit mirosul de cear5 a1 fagrurilor din interior, au inceput a bate
vioi din aripi. Stind in pozitie cu abdomenul inclinat putin in sus, s-a
observat cii in ultimul segment abtlominal, denumit tergit, era un punct
alb. Acolo se afl5 o anurnit5 gland5 - despre care vom aminti la ana-
lomia albinei - denurnit5 glanda lui Nassanov ce emite efluvii par-
fumate cu miros de geraniol. Ca prin farmec, intregul roi inclusiv mdtca,
ghildate de mirosul revpectiv s-a indreptat spre urdinia, intrind cu grab:
Pn interiorul stupului. Apoi totul s-a linigtit de par& nicicind, acolo,
n-ar fi avwt loc un eveniment de o insemnstate covirgitoare in viata
coloniei : a apgrut in prisacii un nou-niiscut cu tot alaiul de albine in
majoritate tinere, rupt din trupul s5u, roi plecat spre ziiri str5ine si
nesigure, gi care a liisat in u r n 5 toat5 bug5tia adunat5 cu trud5, hambare
pline ou miere si polm ce r5Mn dincolo pentm continuarea vietuirli
unei populatii mai mari ca aceea a roiului. Aceasta ins5 reprezint.5 ceva
mai mult : roiul este dovada unui act de reprbductie g i riispindire In Zume
a speciei! Este un nou n5smt a1 speciei Apis mellifica ce va continua
acolo in stupul unde a fost scuturat sii formeze o nouii colonie, a csrei
existent5 o vom urm5ri pe tot parcursul inv5t5mintului apicol ce-1 vom
face impreuns.
S5 nu credeti - tineri apicultori - c5 introducerea roiului in
stupul sistematic se face numai in felul pe care 1-ati vszut, ci el poate
fi scuturat direct in stup, deasupra ramelor cu faguri artificiali, dup5
ce mat inttii am p m peste stup un magazin go1 de recolt5 gi silind
albinele s5 coboare intre faguri dind pe deasupra putin fum. Am pus
deasupra podisom1 ~i capml, l5sinld d&s, jos, un mic u r d i n i ~cam
de 2-3 cm. Chrirud, alMnele vor incepe s5 1c15deascii faguri intregi
din cei artificiali puai la dispobtie.
 Dac5 am ales prima metod5 de introducere indirect5 a roiului in
stup, scuturin'du-1 pe prelati, este pentru c5 astfel avew posibilitatea
de a urm6ri matca care se observg usor, ea fiind mai mare ca toate
fiicele sale. lln a1 doilea rind sg v5 dati seama c5 in components roiului
rnai sint un numa'r limitat de trintori, iar grosul populatiei il formeazd
a1binele lucriitoare.
Deci, in noua colonie existii trei categorii de fiinfe. Oamenii de
qtiint5 le-au denumit caste, deci trei caste, fiecare cu specificitatea sa,
cu instincte diferite, ce indeplinesc in noua colonie functii speciale, sau
mai bine zis o succesiune de functii.
Cuvintul ,,castgG, spune Chauvin - nu ltrebuie interpretat aici
la fel cu cel folosit pentru desemnarea in sensul social uman a unor
grupe sociale inchise, care-gi apgrii privilegiile lor egoiste, ci in sensul
stiintific argtat, deci ca destinatie clarg ~i sarcini precis diferentiate.
Prima cast6 in roiul prim si care de acum a devenit o colonie nouii
1n prisacg, este repreZentat5 de acea unic5 f i i n p din comuni~tatede care
depind celelallte dou5 caste S;i care este casta femelei fecundate, deci
matca, capabil5 s5 depung mii de ou2 in aceeasi zi. Ea este mama tuturor
fiintelor din colonie si care deriv6 deci din ea. Chiar dac5 in f o s h l roi
s-ar f i observak mai multe mztci, ass cum se intimplg la roii secundari
care pleacSi din colonia-mam5 cu m5tci virgine, dintre ele, albinele isi
aleg numai pe urn cu destinufia de a fi viitoare mamii a generatiilor de
albine ce se Trnr n a ~ t ein noua locuintj. b g e a coloniei nu ing5duie d&t
o singurg mates in mijlocul ei, care s2i depum? ou2i fecundate sau nu,
oug din care atunci cind sint fecundate se vor naste albine lucriXtoare,
iar cinld nu sir11 fecundate se vor naste trfntori ,(fig. 4).

matca brintorul albina lucriitoare

Fig. 4. - Cele trei caste a'le ;coloniei de albine : m a h , trimtoml $1
akin& lacr5tbare.

Cea de-a dowr. cast6 este a masculilor, deci a trintorilor. In mod

obisnuit numgrul lor este limitat la citeva sute de indivizi, din care doar ..-\: ..
citiva se vor imperechea cu m5tci virgine iesite in zborul de imperechere, . . . -.-.
. k
, 3%

indiferent din ce stwpi provin. Ba ceva si mai mult : cu cit trintorii vin . ,., , .
mai de departe in preajma prisgcii, deci mstcile sint imperecheate cu ,
., . : ... ..
 trintori proveniti din skupi strilini, cu at!t se fnlstur3i. imperecherea
intre rude apropiate, evitindu-se astfel consanguinitateal) care de la
u n anurnit grad are urmsri neplscute pentru viitorul stupinei.
Cea de-a t r e k castd -
este cea a femelelor c&ate nutritiv Sn
timpul stadiului larvar ~i nimfal si care formeazti masa miilor de albine
lucrdtoare, femele sterile, fecioare, care chiar dacg ar vrea nu se pot
imperechea, cilci organele lor sexuale s-au atrofiat in timpul metamor-
fozei ca larve vi nimfe. Sint ntiscute din ou8 fecundate, ca si larva de
matcii, ~i in anumite conditii de hrsnire ar fi putut fi mtitci, dacil colonia
ar fi hotiirPtt a$a; organele lor atrofiate pot s8 producg citeva ouB, dar
din ele nu se pot n a ~ t ed e d t numai masculi. fntr-adevtir, s-a constatat
cti in timpul stadiilor de law6 si nimfii, prin hrana primitii ele au suferit
un fel de castrare partialti. Deci, dderminarea castelor in colonie nu
se face numai prin imptirtirea intre masculi ~i femele, ci, acestea din
urmii pot fi subdivizate intre femele s e n a t e ~i femele sterile.
Albinele din casta lucrtitoarelor functioneazti pe rinduri Pn sarcini
temporare : albine gospodine ale stupului deci ,,curtititoareleu, ori albine
striijere, ventilatoare, doici etc. legate de o anumitii functie fiziologicii.
$i intre acestea sint diferentieri ca de pildii albinele doici care sint
distincte in legtiturti cu distribuirea hranei diferenFiate dupg virsrta Zarr
.velor ~i casta din care vor face parte. Toate acestea le vom 15muri pe
lang drud vom ajunrge sii cunua~temanatomia coloniei, ~i t o t u ~ ivor mai
rtimine incii multe necunoscute de dezlegat ! Cu drept cuvint cunoscuta
cercetgtoare, (biologa A. Maurizio spune cti ,,sint inc8 multe cercetsri
de fticut cu privire la albine in domeniul fiziologiei, biologiei, patologiei,
geneticii, fizicii ~i chimiei".

... -..

3
'
:
. ...
-\

L. '

.,..
.
...... .,.
,
:*
7 - r ~ .
... . .
:y
.
+-3:
-
\ -.
I - '.-
\F..

'
,.
\
* z,
.. .. 1) Consanguinitate = rudenle de sEnge W e sotii ce se tmperecheaza.
'
. ...
.
.I?.

,
i -. 30
. ..
I
1, \.. .. .
, '2

. . ,.

-,. ..
,
. .
, i
.3 . . .-. 7 .
-.
' ,
. ... ., P
,
,
..'...' . . . .. , . . 5
. . -
 ORGANIZAREA STUPULUI DE OBSERVAW

Din magazia de utilaje am scos stupul de observatie pe care trebuie

ss-1 organiziim, pentru a urmiiri in mic viata interioarg a unei colonl.
Am luat dintr-un stup oarecare un fagure cu puiet cHpHcit si nec5p5cit,
jmpreung cu albinele lui acoperitoare ; am witat ca intre albine SS fie
matca coloniei. Acest fagure cu puiet 1-am a ~ e z a tin parttea de jos
a stupului de observatie, acolo unde se d l 5 $i urdini~ul.Deasupra lui
am asezat un a1 doilea fagure avind in el hranH - miere si polen ;
rama acestui fagure avea in partea sa de sus ulucelul de hrgnit, iar
fagurele avea pe el mu16 albin: lucr5toare ~i citiva trinltori. Intruefit
spatiul rtimas gol, unde ar fi trebuit sii
I asez5rn si cel de a1 treilea fagure, era prea
mare deocarndatti, am pus deasupra celei
de-a doua ram2 un carton cu orificiul
de 1,5 cm diamztru, pe uncle, cu ajutorul
unei pilnii cu tub lung, s5 putem intro-
duce in ulucel hrana necesarH cind va fi
nevoie.
Pentru a intiri mica populatie aflat5
pe cei doi faguri, am periat in fata ur-
dinisului albinele tinere de pe alti doi
faguri cu puiet necgpgcit, l u a k de la alti
stupi $i am pus aceste rame cu puiet ne-
c5pScit in stupii din care au fost s c o ~ i
provizoriu.
Avind in vedere cii albina din acest
stup de observatie provine de la diferiti o
&pi din prisacii, si deci au mirosuri di-
ferite, le-am unificat m~rosulintroducfnd Fig. - 5. - &up -subPOdlBOTU13
capncu, ; -
ohervatie:
deasupra celui de a1 doilea fagure un - 41-5 - rame pm-
tampon de vat5 fmbibat eu un parfum bzi,",y,"
oarecare. Jn lipsa acesmia se pot pune
,k,"~?
gentru aerlsire.
UPe b;$JA
acolo 2-3 foi de map3 zdrobite.
Am dus stupul de observatie astfel form&, intr-o camerg rgco-
road, cu urdinigul inchis provizoriu, cu perdelele coborite, dar cu aeri-
sirea de la fund deschisti, 12shdu-1 acolo douZi zile, In care timp am
alimentat zilnic ulucelul de hrgnit cu cite 100-150 g de sirop. Dupg
trecerea acestor dou5 zile stupul de observatie 1-am adus in prisacti,
 intr-.un_ loc fgr5 prea mult soare, deschizindu-i urdinisul. Albinele
virstnice aburiitoare 1-au piiriisit dudndu-se la stupii lor, dar a riimas
' in interiorul micii colonii - care era orfan2 d e matcii - numai albina
tin5r8 care nu apucase sG-~i facii zborul de recunoa~tere. Dac3 se
abservii cii cele riimase sint ,prea putine pentru a popula bine micul
stup de observatie se mai perie alte albine ltinere de pe 2-3 faguri,
luati din stupii vecini, repetind qi unificarea acesteia cu acelasi miros
ca cel din situpul de observatie. Desigur crl operatia de periere a acestor
nou-venita se face chiar in fata urdinisului, pe unde ele se griibesc
s5 intre.
Veti intelege mai bine, tineri apicultori, inviitiimintele ce vi le v o ~
da in continuare, stu'diind deocamdatii dou5 situatii : prima este situatia
coloniei-m17zii din care roiul a ie?it si etapele ulterioare de inltregire
a ei cu o matcii nouii, tinind seama cii roiul a plecat cu matca virstnicii,
din anul trecut ; a doua situu,tie trebuie sii vii liimureascii felul cum
i ~ incepe
i roiul via,tcl i n noua sa locuintii.
Penitru a nu deschide stupul de observatie prea des, vom urm5ri
aceste $it,ua!ii prin gea,m~~rile ,de plexiglas, m~difi~cinld
rar aranjamentul
din interior, cind va fi nevoie sii vii liimuriti intr-o nou; problemii.

Apropiin'du-ne de stupul roit am putut observa cii plecarea roiului

nu a micljorat vizibil activitatea coloniei-mama in cornparatie cu aciti-
vitatea stupilor vecini care nu au roit. Intr-adevsr, roiul a plecat cu
o mare parte din albinele tinere, care dau cel lnai pretios sprijin la
cliidirea intensivg a fagurilor noi si intemeierea noului a~eziimint.Dat
fiind insii cii aceawtii colonie-mamri avea o populatie foarte numeroasii
~i care nu mai inciipea in stup, aceasta revarsare a roirii nu i-a schimbat
aparent activitatea, care a continuat s5 se desfisoare normal, dup5 roire.
Abbinele zburiitoare care au venit de la cules au intrat tot atit de nume-
roase. Pentru a vedea situatia coloniei mame, dupii roit, trebuie ins5
sii deschidem stupul.
Iat-o ! am ridicat podi~orul; albinele stau ca o pinzii deasupra
ramelor. E dovada cii populatia stupului este incii foarte mare. Dac5
stupul a r fi avut magazin de recolt5, il g5seam gol.
Cu putin Puxn impriistiat pe deasupra, sau pulverizind u?or albinele
cu apii dintr-un pulverizator cu piciituri fine, am scos primul fagure
miirginas pe care se aflau multi trintori, dar si albine ce-si desciircau
coquletele cu polen in unele alveole goale. Incepind cu fagurele urm2tor,
am inltrat in sectorul cuibului cu puiet. 0 parte din albinele acoperitoare
stfiteau imobile peste puiet ca s&i tins de cald. Altele se agitau pe
suprafata fagurelui f5cind un fel de dans caracteristic culesului. In
fagurii urmiitori puietul forma elipse mai exltinse pe miisurii ce ne
apropiam d e fagurele central ~i apoi, dincolo de acesta, QU elipse din
ce in ce mai reduse. Zeci de rnii de alveole erau ocupate in totalitate
cu puiet ciipiicit snu nu. In acestea din urma se vedeau larve mature,
albe ca neaua, stind alungite cu capetele aproape de nivelul superior
a1 alveolelor, f5rrl sii li se itrag5 oblonul de cear: ; altele, mici, stind
incovrigate pe fundul chilioarelor natale, inotind cu gura deschisz in
hrana oferitii de allbinele doici ce le ingrijeau. Pe fundul altor alveole
se vedeau si n i ~ t emici bastonase albe stind putin inclinate : ou5le care
inc5 nu dep5~iser5stadiul embrionar. In sfirgit, pe marginile a doi
faguri din cuib, in partea lor de jos si lateral, ggsim locul ales de albinele
coloniei pentru viitoarele miitci in devenire.
Loeul unde a1,binele cl5kiesc botci in care urmeaz5 s5 se dezvolte
larvele, are un rol important. fn aceast5 privint5 cresc5rtorii au constatat
c5 botcile clgdite pe fagurii albi, cu cearii nouii care este mult rnai
maleabilii, sink mai voluminoase, iar miitcile cind eclozeaz5 sint rnai
mari, ~i in consecint5 cu ovariolei) mai numeroase ~i mai lungi. Acolo,
in botci, se pl5m5de~te viitoarul coloniei-mame care deocamdat3 este
orfan5 ciici r n a t ~ avirstnicii a plecat cu roiul primar. Din toate acele
pretendente ce vor ecloza din botci, albinele isi vor alege numai una,
obisnuit pe cea dintii care-si p5riise~te acest leag5n natal. Ea este
deocamdat5 virgin5 si va deveni o demn5 u r m a ~ 5a marnei sale, dup5
imperecherea cu citiva trintori.
Dac5 colonia roieste a doua oar5, matca tin5r5, nefecundat5, va
insoti roiul secundar, care va piirtisi stupul in cea de a opta zi dup5 roiul
primar, d a d timpul de afar5 este statornic. In aceast5 din urmii sirtuatie
matca virgin5 a rdului secundar urmeaz5 s5 se imperecheze la citeva
zile dup5 ce roiul s-a insrtalat in noua qezare, iar fn colonia-mam3 apa-
re o a treia matc5, u r d n d ca aceasta in mod obignuit s5 continue des-
t ~ n u leoloniei.
Cum ins$ un stup de observatie nu-si are rostul de a sltudia numai
un anumit proces din viata unei colonii, aranjamentul f5cut initial, tre-
buie modifieat.
Deocamdat5 vrem sii urmiirim comportarea albinelor orfane din
micul stup, care isi clgdesc batci. Peste citeva zile cind ~i aceast5 lectie
practic5 si-a indeplinit scopul, vom schimba situatia din interior, adu-
cind acolo o matcii fecundat5 penttru a urm5ri cum isi Pndeplinegte sar-
cina sa principallii.

Cele trei feluri de botci

In dimineata urm5toare, continuind lucrul in jurul stupului de
observatii, am inl5turat obloanele ce fereau de lumin5 interiorul, iar
prln geamurile de plexiglas s-a putut urmiiri cum se desf5~oar5in mic
viata unei colonii. Initre timp, fn locul go1 de sus am introdus un a1
treilea fagure, ca si in el, albinele s5 aduc5 strinsur5 - miere si polen.
Micul nucleu de aici cu cele ltrei rame cu faguri asezav pe acelavi ,
plan vertical, in etaje suprapuse, urmeaz5 acelea~ilegi ca gi ale oric5rei
colonii.
Deocamdatii se poate v d e a cum albinele tinere gi orfane si-au ,
orinduit in fagurele cu puiet nec5p5cit 2-3 spatii mai largi, deform'lnd
cite trei alveole ; acolo exist5 c?te o larvii n5scut5 de curind spre fisL
crescute ca viitoare mztci, din care nucleul isi va alege numai-u& d%udfi
9[93 65 191 61
. -.
1) Ovariole = tubulete ale ovarelor rnatcii tn care se farmeazk ou8le.
 . , . . . . .
I , '

,
,
,
. . .
. .
,
.I . ,
Acestea sint Pnceputurile a n o r botci de salvare (fig. 6), din. care, -'

. . In a 16-a zi de cind fosta mam5 a depus ou5le in celulele fagurelui, se

vor navte' viitoare m5tci virgine; dintre care allbinele iqi vor alege !
numai una, ucigind Pn leaganele lor pe cele de prisos.
Botcile de sulvare sint mult rnai mici ca cele de roire din stupul
care a roit qi 1-am examinat rnai inainte. Acelea sint mari, voluminoase,
lungi, iar albinele au depus Pn ele rnai
mult5 hran5 glandular& incit intotdea-
una, dup5 eclozarea miitcilor, pe fundul
lor r5mine multii brad de prisos, necon-
sumat5. In schimb, aceste botci 'de sal-
vare mult rnai mici au larve care la ie-
girea din stadiul embrionar pimiser5 ini-
tial hrana destinat5 viitoarelor albine lu-
cr5toare ce urmau s5 se nasc8 a d o .
AceastEi hran5 este de zece ori rnai putin2
fat8 de cea a larvelor care initial in bot-
cile de roire sint destinate s5 fie viitoare
1 miitci, hranii care are si o component5
rnai valoroas5. Dar avind in vedere situa-
2 tia disperat5 in care se afl5 o colonie r5-
mas5 pe nea~teptatef5r5 matc5, atbinele
Psi aleg din fagurele cuibului citeva larve,
g pe cit posisbil rnai tinere din cele ce tre-
buiau s5 fie viitoare aibine. Adeseori Ins5
ele sint nevoite s5 ia in grije larve rnai
virstnice. Limita max1m5 ca virstii pentru
ca o larv5 de lucr5toare s2 fie transfor-
Fig. 6. - Botcile de mire : mat2 totusi intr-o vlitoare matc5, este de
- laptfgor pe fundul botcii ; - trei zile de la ie~irealor din ou. Atunci
larva de matc8 ; 3 - ins:, vor f i m5tci de o valoare foarte
chis& : 4 - botca tnchish cu matca
des-
matura ; 3 - Inceput de botca ; 6 - redus8.
matca nouh ce iese din botch ; 7 -
botca abia capacita cu larva matura Cercetstorii au fscut studii compa-
rative intre botcile de roire pe care al-
binele le aleg qi le pornesc sii le ingrijeasc5 chiar din stadiul d e ou
fa@ dk mle de salvare ; ei au aflat c5 p u t a t e a aceskra din u r n 5
este de numai 176,l mg f a v de 190,l mg a celor de roire, num5rul tu-
hletelor ovigene, la priimle, este de 141,9 fa@ de 1161,l (lacele de roire,
iar lunginma o ~ e l w de 2,87 nun fat5 de 3,28 mm.
De aceea botcile de salvare sint folosite in situatii de neinlocait.
De altfel, PnsBqi albinele coloniei, dup5 ce o astfel de mate5 de salvare
eclozioneazti, este fecundatZi si incepe sB depun5 ou5, aleg un loc potrivit
~ icresc
' una, sau cel mult trei botci, in care de data aceasta ingrijirea
~i hr5nirea specific5 pornqte din stadiul de ou. In acest scop Ti pun pe
fundul fiecareia o hranti ce p5trunde printr-un proces de osmoz5 pin5
la embrionul de sub coaja oului, iar apol, la aparitia larvei o hriinesc
abundent cu lsptiqor special, obtinind asrtfel o matc5 de mare valoare, .
la fel & cele de roire. S n t a~a-ziselebotci ~i m5ki de schimbare lini~titii,
m5tci care sint mari, viguroase, cu multe tubulete ovigene, deci prolifice,
 cu o rezislten@ deosebit5 la boli $i o longevitate mare. D U N ce aseme-
nea matcg apare in colonie, se imperecheazs incepind s5 depunii ou5, iar
cea mica si nevaloroasii obtinua din b&i d~! salvare, dispare.
Pentru studiul nostru insii, neavind timp ca sii urmlirim in intre-
gime acest proces in stupul de observatie, vom proceda la Pnlocuirea
acestor b&ci de salvare, fie cu una din cele de schimbare linigtit.5, dacil
5 t h cii se aflg una disponibilg Tntr-o colonie din prisad, fie cu o mate8
gata fecundatg, a ciirei activitate s5 o putem urmiiri. Vom alege solutia
din urmg.
I
- Dar de ce sii nu folosim in locul m5tcilor de salvare una din
botcile mari qi frumoase din cele de roire, ce le-am gisit in sltupul deja
roit ? intreabg un tiniir apicultor.
- In stupgritul sistematic urm5rim ca roirea natural3 corespunzg-
toare instinctului de reproducere a speciei sS fie d t mai redud, pentru
a nu compromilte productia de miere prin fragmentarea coloniilor puter-
nice, care pierd in acest fel tocmai albinele tinere si o mare parte din
albinele culegiitoare. Cum acest instinct este ereditar, d a d vom folosi
botci de roire pentru a fnlocui pe cele de salvare, vom transmite prin
ele inclinarea spre roit, aptitudine pe care noi o comibatem, deoarece '
este unul din indidi negativi ai selectiei mitcilor.
In schimb, folosind botci de schimbare lini#itli reducem partial
acest instinct. Selectionind colonii din cele neroitoare un vestit apicultor
francez, Sibenthal, n-a mai avut nici o gtijg c5 s?tupii l5sati pe munte
vor roi, ~i i-a vizitat mai rar. Coloniile sale. igi schimbau singure m5tcile
la doi ani asa Tncit in 40 de ani in care a urm5rit aceastA problem5 n-a
avut nici un roi. Pentru a - ~ ip5stra ins8 intact5 aceastA calitate, el si-a
tinut stvpii la 1 600 m altitu'dine, untle nu se urc5 alti roi nahrali, pen-
tru ca prin imperechere cu miitcile lui, d - i strice liniile de seleeie
izolate a+a de bine acolo sus. Dupii cele constatate de fratii Ruttner fn
1971 nu numai altitudinile sau dep5rtiirile pin5 la 8 km sinrt sigure in
aceastg privinp, ci mai ales izolarea de alte stupini, are hsemng'tate.
Coloniile care-si schimbii linistit m5tcile sint recunoscute ca foarte
productive ; s-au viizut deseori colonii din aceastii categorie care-gi
p5streaz5 o a doua matc8 mult timp dup5 ce matca t M r 5 s-a Pmpere-
cheat, m5rind astfel mult populatia acelor stupi si obtinfnd Pn mnse-
tin* productii mari de miere si polen.
Botcile de schimbare linistit5 dau miitci foarte bune gi bcmai
de aceea, dac5 am izbutit s5 giisim Pn prisac5 o colonie cu adtfel de
botci, e bine s8 inlocuim cu ele pe cele de salvare. Aceasti4 operatie o
vom face astfel : inl5tur5m botcile mici sau matca mic5 ie~it.3din bot-
cile de salvare si 18siim colonia orfan5 timp d e trei zile, pentru ca ulti-
mile ouii d eclozioneze. Trei zile dup5 aceasta, distrugem toate botcile
de salvare clBdite in acest timp, dup5 care altoim pe fagurele de cuib
o botcii de ,,inlocuire linistiti". In acest scop botca cea bun& a i a t g din
fagurele pe care se afl5, va avea o poeiune micg din fagure denumit
ca'lctiul botcii. Concomitentt, in fagurele din cuib facem o tiIietu~-5cu un
perimetru exact cit cilciiul botcii bune, inoft s8 se mat4 introduce acolo,
fn spatiul creat ; aceasti botcii se pune in poziqe verticalg, putin mai
afarg de suprafab fagurelui, sau chiar lipit5 de acesta, dar ltotdeauna
 J
,

cu virful liber, ca matca s&-poat5 i e ~ u$or

i la eclodare. Operatia t ~ e b u i e
f ~ c u t 3cu toat8 atentia pentru ca s3 nu se deforrneze virful botcii altoite.
DupS 1-2 dle, va apare o matc8 foarte bung, voluminoas8, prolifici, -
longevivii, uneori chiar rnai bun5 ca una din cele de roire.
Dar dacii inltr-adevfir mfirimea botcilor are importanta ei In pri-
vinta greutatii m3tcilor la piirgsirea leagiinului natal, s i nu credeti c5
absolut toate botcile de Inlocuire linistita altoindu-le intr-o colonie Pn
locul celor de salvare, vor d a rezultate, iar in a1 doilea rind stuparul se
poa'te invela, Iolosind botci excesiv de lungi. In seledarea botcilor nu
numai faAorul de miirime si greutate trebuie s5 vii ghideze, ci si ele-
mentul de mare important5 care este ereditatea. Opiniile diferitilor cerce-
tiitori sint in divergent& In aceastg privint5 chiar dac5 tjrosi Pall spune
c i intr-adevgr miltcile mari triiiesc rnai mult si sinrt rnai rezistente
decit cele mici, nu trebuie sii generalizsm aceastii constatare. Dac5 la
aceea~izestre ereditar5 se adaug5 si cea de greutate +i miirime, va fi cu
atit rnai bine. Inlocuind botcile de salvare cu cele d e inlocuire linistit5,
Pntimpinim unele greutsti, ciici trebuie ciutati multi stupi pPn5 se gii-
segte o astfel de botc5 ; stuparul, se poate i n ~ e l afolosind drept bune
botci nenatural de lungi, care se datoresc unui accidenk, in special la
transportul in pastoral. Atunci multe larve din botci sint deplasate de
pe patul lor cu liipti~orpin5 aproape de virful botcii datorit5 trepldatiei
cglibriei. Albinele doki, pentm a le h i i n i ~i feri de rAtceli, prelun-
gesc pereQi botcii, iar cind o, ciipiicesc, in interior se afl5 larve care
au fl8minzit o bun5 bucat5 de bimp si deci viitoarea matcti va I de o
valoare scizut5.
Cind se face o transplantare de botci stuparul este obligat s5 ve-
rifice partida coloniei respective fnscris5 in reglstrul de partizi, spre a
vedea ce prcrductie a dat acea colonie de-a lungul timpului ; el satisface
astfel +i cerinta de urm5rire ereditarii.
- .Dm prin ce se deosebesc atunci botcile de roire fat5 de cele de
inlormire linistits ? m5 Pntreabti un alt tiniir apiculbr.
- In primul rind, botcile de roire sint in num5r mare ~i variate
ca dezvoltare, cgci albinele nu le cresc pe toate deodats ~i deci nu au
aceeqi vPrs-t8. Cele de inlocuire lini~tit5sint cel mult trei botci. Apoi
locul celor de roire este la baza fagurilor sau pe laturile lor, pe cind
cele de Pnlocuire se g5sesc uneori chiar in mijlwul fagurelui de cuib.
Botcile din categoria celor de ,,schimbare lini~tit5"le g5sim obis-
nuit in perioadele de dup5 roire, deci dup5 a doua decad5 a lui iulie yi
august; atunci cind mitcile dbosite de atita ouat in sezonul de virf, nu
rnai satisfiac albinele coloniei ; aceutea d,in unm5 Tor s5 le whimbe cu
toate cii mtitcile virstnice sfnt prezente si depun ou5. Numai albinele stiu
cit rnai este ea d e valoroasg ; c5ci nu le dau suficient5 substan@ ~ d elins
si de acem cltidesc botci si cresc a1t.Z matcii pornind de la stadiul de
ou. In acest m p hr5nesc larvele din plin ; ~ d q p iecllozionare se impere-
cheaz5, fncep s5 depunii ou5, si abia atunci dispare matca virstnic5 sau
bolnav5.
Aceste mtitci vor fi rnai bune dac5 vor fi crescute in perioadele
cind in naturii culesul nu a Pncetat cu totul. Cind nu este deloc cules iar
stuparul nu hdneste stimulent coloniile ce urmeaz5 sii creasc5 mtitci,
 'a1rseJOulBw n l ~ Jouno ~8 n8s ruaSolga rluaEe nes a~qsdFqp'aseo.uau ' a u p a q m ~
pglnqlna Joun saJwurln '[als.rJn arparu na r r o d s ~ug c%ua;avnslc! a~a3Sa.m = urs!ueN (,
e UUJ 301 ale ynado y+ueq.~odur! gqsaa3v 'all2 ynop yq!saaau -[ejur!u In1n-i
I
-!pug e ~ S E O S ~ W U e~nqgsal p p e - ea~edndurgnes e a . ~ ~ u o a o a u ~
'gaqeur aJqp ap Inlno eanaundap EI ap
e - g ~ :e ug s p ~ !em
d nes 'al8q.e~ ~ p q o qe a q s p p d ap alu!eu! mind n3
'eases e-ap eaa - aurlqln JET 'a-11 e en!z UUJ301 a n aa;rg~!dgu eaaup e-ap
eaa : !qoq ug JolaaJel e!$!~ede el ap aT!z p u p a~aurlndur y o nnqed ap
- ,,a~!pldgu" ap Inuawouag 301 a n p a p - ~ e ~ o d n o~ni!.[anuj a 'gqwly3s
- a d !Pi a-(aAJel ysug punqe y u ~ d'pqoq ap alpnqndaau! ug !nlno eanaund
-ap el ap !z eqdo e ap !ap3 ~nq!P~gse-[ 301 aJe ~ o ~ p q ot?a~!aydt?? q
*!aqgur aya=cq!I.l\ aqlur
-o~duroaqod pqoq n3 JolaureJ e a$Sn~q!~gaSp-u a3y0 ',urslueu ap s l a p s
!B gugqpq e a ~ dq s a eaqeur p q a nes ' q g u p e we-A a n 3 a ~ d s a p'poqsed
ug a1~rnpodsueJ?el poasapa y~durt$u~ as wrw 'gql~do?so$ a aAJq 83 JOI
e a q u y q 'aznea agwnue u ~ p'pup p u q e ~.rede~s p d 13!ur aI!aqy?
'alruro ap a x u r ~ e u rq m n u un ~ m s u r ~ as o j J O ~ I n p a p q ad upas as
-urn UUJ p a p !i !;3uny !em qurs aua;3!~o a ~ a $ a ~ n q nf atel l !em lurs aIeu!w
- o p q ~3!8;tq Enop a1m ya Euweasug 'Sun1 uawopqe ne aI%sur pug3
'n!znjq aumeo? gu!d qEno ap epeo!nad p u ~ 8
-unla~d' a ~ a y a a ~ a d wydnp
j aT!z e h a l p el ?no yundap ys dam1 aqllond
~ u j sa13 -aunq [em ala3 u!p JUJS a p ? p JET 'noi!?dt?l ap aTeqque3 aJew
!om o JOT Inpun3 ad undap pyop ataujqp '!%el q u ~ saIp$oq pula
.aJa!doJde JO-[ q m ~ ! pulnd aoJd!aaJ aliazlg3u~as mInqpn3
!y~n$aj u!p lrqa!nd p u p ad 'alenquaaa .Io.[!.IIIp.IadUIa$ .Io~!!.le!~ea asndxa
'qeptmdsns n q s aIa a3 pu!!j qep ' u y a q ~E J ~ U Oe~[ q o ~ da1 e ap aJsa y y i
-0~8ug.xo$saaa InqsoJ ! a1euo;3,exay auasap n s !O y e a 3 rw !no!na?xa !$wad
al-npugfio~8uUJ'gza$uamwo a1 alauyqp ' J O ~ eauryeur !J Je axq.rO
'awoleA errej ~ q g w gzeauo!zopa aJe3 d!p ',urur € 6 $pap ~ ne
nu am3 y q e ~ 8q aqy~gza~d 'p!ur a w o j aIaa u!p 18 q s g 8 ?so$ n v
-!Sun[ 'asaou!urn1oa '!nu ssapgp
a1 a l a u g p quapunqe salna u n el qwry3s u~ 8 z ~ el gujd 'y31u.x pur
aqsa J O ~eayeq!x?dm 'sap3 aqsa nu ynnqeu ug pu53 P Z ap
~ alsa Iew
-JOU pour u j J O ~ea?qpede3 JBJ '?E~OJ~UUJ q s a lnpung 'wur 9'8-8 ap 1n.q
- a m [ p m! 'ura -zI ap a p a w ur aqsa aolpqoq e g p n q e u eaur!8un?
-eJo$saDe ala a p ~ q a l
al~u!8~eurad ~eyyayoaun !i TnlnqFn3 ~ o l u n 8 e ej so! ap vau@wur ad qp
-913 qujs aq0.I ap alpqoq qu.x!yas q ! !uyaa~ !~n;3ej !op agu!p - [ n ~ a a ~ q u r
ui aq~puadsns$ u p !i qln3 u p a.xn;3ej jnun e i e p ~ d n sad 'snds !am we
urn:, 'aq[ppp qujs tgp#rug anaqur!yas ap alas ! gpalpaa aqsa un3ey a d .
rol e!$!zod 'a$ap-d3unl !em eaa3 .rep 'xCaqs ap p e w apu* Joun a m q g u
-yurase quis ala ! gux~ojea qeo? ~ u yuFurease r as a~pqoq'$uandv
-qsdseo~du q o d 14 ~ q w eap u gs qnur
ap qndaauj no a p o l j le! '!S.o~aurnu yn3eur yoquyq, 3wgde ne y3eslJd
u j !O dnqs u! p u p 'a~eoqgur~n B J B A ~ U I I J ~U! a l e q u r q x ~3 JOA ala 'asam
a1 alau!q@ gzne3 ap a ~ e ~ a d su!~ py x p ~ o y 3'guaynjns a ~ a y m a d u r r
o n~quadp g u g q ~u!$nd ujs 'ywyn[aJdm~ ur y o 't33'eq~d UUJ x; 'g?uap
- m q ~uJlnd ~m aqsa J O ~ aqugJy pun3-e ! g u m 0 3 UUJ aqn3sam
a ad
pu!~yd lopads ur 'ano+ga~jsg,wirtgdap ad q u nu ~ n'ep a1 a1a m qqeqlnzan
 t
.
s .

I
patra zi de la cgplicire ; glandele serigene ale nimfei secret24 o sub-
stan@ care in contact cu aerul intilreste firul m8tfisos. fn s f i r ~ i t , in
preziua eclodtirii, glandele mandibulare secreti o su;bstantCi care in-
moaie vfrful botcii, .ce cap5tii o culoare mai deschiss. Dac2 albinele nu
vor inc2 s3 elibereze matca care a ajuns la maturitate, ele ingroqii ca-
pstul in aceewi mZisurii in care prizomiera il roade pe dinsuntru. Cind
ele nu fac aceasti3 operatie, matca roada circular c5p5celu1, i q i n d la
luming. In privinta hranei larvelor d e matc5, aceasta fiind o pmblemCi
legat5 de cresterea acesltora pe cale raturalg, sau artificial& vom da
mai departe explicatii largi in lectia despre ,,nutrifie 9 metabdiam".
Pentru a face ins2 un studiu comparativ in privinta infgtisgrii
mtitcii, scoatem din stupul de observatie fagurele cu botci deja studiate
~i introducem un fagure cu matca lui, cu albinele acoperitoare, scos
dintr-un stup oarecare, c5mia in schirnb ii dtim fagurele cu botci din
stupvl d e ohervatie (de pe care ins5 periem incet in fata urdinisului
albinele, care vor intra toate in nucleul lor).
Pentru a inliitura mirosul diferentiat intre albinele strCiine si cele
ale stupului de observatie, pulveridm ~i pe unele si pe celelalte cu un
sirop parfumat, iar ca precautie introducem matca provizoriu intr-o co-
livie automats, din care albinele o vor elibera in unnBtoarele ore, dac5
la orificiul de @ire s-a pus o foit5 de fagure artificial, pe care ele il
rod repede.
MZ msrginesc deocarndata numai la acest mijloc simplu de in-
troducere a unei mBtci intr-o colonie, c5ci aici avem o situatie special5 :
un nucleu lipsit de mat& in mod provizoriu care-si crestea botci de
salvare, ~i cCiruia i se ia aceast5 ultim5 n5dejde de a-si c r e ~ t eo altg
matc5, primeste curind o mate5 in colivie. MBsurile care trebuie luate
sint usoare si fBrCi risc. Cu totul altele vor fi ins5 mtisurile care se iau
atunci cind se introduce o mate5 nou5 intr-o colonie mare, ceea ce
vom artita pe larg mai tirziu la ,,cresterea ;i introducdea mtitcilor", din
capitolul ,,Tehnologia apicolBK.
Dup5 trecerea a 24 de ore de la aceste sncdificilri f5aute in stupul
de observatie, matca ~ i - aluat in primire sarcina. Atunci, deschizind din
nou obloanele, am putut s5 continutim studiul comparativ intre aceastii
femel5 fecundatti ~i allbinele lucrtitoare.
 MATCA.
CASTA FEMELEI FECUNDATE

- Priviti aceastg fiinw unicii in comunitatea stupului, care con-

ditioneazg bun&starea oriciirei colonii nomale din prisacz (fig. 7). Ea
are capul cu un profil triunghiiular fa@ de cel aproape sferic a1 trintori-
lor ~i eel intermediar intre cele dou6 tipuri, pe care-1 au lucr5toarele.
Abdomenul siiu are o lungime de 15-18 mrn fa@ de 10 nun a1
lucrgtoarelor. Ea nu are coyulete la picioarele posterioare.
Dac5 s-ar privi la microscop unul din aceste picioare, s-ar observa
clar un rudiment de co~ulet,ceea ce dovedeste cZi pe parcursul perfec-

Fig. 7. - Ma,ka iwonjuraG de albinele curtence ce

o fng~ijesc:
1 - matca ; 2 @I 3 -albine i n ~ l t o a w;
care puiebul a eclozat.
4 - alveole din
tionsrii ~i evolutiei speciei, matca a avuit +i ea odat5 co~ulete- care
nefiind folosite, intmcit sarcina ei a r5mas daar de a procrea -, au
dispsrut.
Culoarea m5Mi este deosebi'ti de cea a albindor inlconjurZtoa~esi
diferii de la rasg la rasii ; cele de ras5 italianii au o culoare galbenii pre-
dominant5 a segmentelor aibdominale ; cele caucaziene sint cenusii ;
egiptenele au segmentele rosii, iar cele din rasa comung din Franta sint
negre (fig. 2).
Greutatea m5tcii romAneqti - dup5 studiile fgcdte de N. Foti
- este in medie de 196-200 mg fat5 de 100 mg cit are o albin5. Cind
au fost hrrinite insuficient in stadiul larvar, ele cintsresc 152-185 -mg
si chiar mai putin, cum am mai amintit. Cercet5torii au dtabilit c5
atunci cind cantitstile de hranri sint rnai insemnate, greutatea mstcilor
creste, cint5rite imediat dup6 eclodare.
De asemenea, greutatea miitcilor imperecheate si cantitatea puie-
tului c6p5cit sint cu atit rnai mari, cu oit hrana care o primesc de la
albinele curtence inconjurgtoare este inai abundent5. Greutatea lor creste
pin5 la finele lunii mai, iar suprafala puietului c5p5cit in elipsele fagu-
rilor de cuib este concordant6 pin5 la jum6tatea lunii iunie. Se dovede~te
prin aceasta, incri odati. importanta hranei dalt5 nu numai in srtadiul
larvar, dar rnai ales cind ea a ajuns ma8tur6 si i ~ indepline~te
i sarcina
de procreatie.
Aceast5 crestere in greutate in lunile de var5 a m5tcii fecundat5
e greu s5 o punem pe seama hranei, far2 a socoti cantitatea mare de
ou5 din ovare.
Deosebirile cele rnai importinte ,intre mate5 +i albinele coloniei
sint cele ale organelor interne.
Creierul mgtcii, cornparat cu al aunei albine lucr5toare este cu mult
rnai mic. Prin specificitatea rolului ce 41 are matca de indeplinit in
colonie, rezumindu-si adivirtatea numai la opera< d e ' procrea$ie, este
explicabil6 aceast5 diferent5 in minus a creierului,, c5ci albina de-a
lungul milioanelor de ani a avut ocazii imense s% se loveasc5 de anumite
opreliqti, pe care pin3 la urrn5 le-a putut ocoli. Acestea s-au r5sfrint
asupra celulelor creierului, care s-a dezvoltat ca volum f5r5 s5-qi fi
inmultit num5rul neuronilor, pe cind cel a1 mgteii nefiind supus efor-
turilor cerute de siituatii variaite si vitrege a'riirnis mic.
In schimb, glandele mandibulare ale miitcii ~ i r r tmult rnai dezvol-
tate fat5 de cele ale lucr5toarelor, c5ci ele indeplinesc sarcini rnai nume-
roase in viata coloniei. Ele secret5 acea substan$Z de matcti cu caracter
hormonal, ce constituie elementul principal de coeziune a comunitiitii,
despre care vom vorM la anatomfa albinei cind vow explica sistemul
nervos, cel hormonal ~i enzimatic.
Gusa m5tcii este cu 500/0 mai mic5, deoarece ea. nu are nevoie
s 5 - ~ ifac5 un delpoziit alimentar, fiinid hr5nit.8 continuu de grupul albi-
nelor insotitoqe ~i care au grijii de toate nevoile ei. Penrtru acela~i
motiv stomacul sZu e redus, ea consumind aproape permanent secretii
glandulare ~i hran5 mult prelucrat5 care nu lass reziduuri. Numai foarte
 rar, si rnai cu seam5 in timpul iernii, ea consum5 foarte puling miere
din gusa albinelor insotitoare.
0 alt5 deosebire se o h v 5 la acul m6tcii. Aceasba are numad
, trei zimti marginali fat5 ,he cei zece ai albinelor lucr5bare. Este
rnai lung, c5ci se 'crede c5 ii serveste la , a r a n j a m pozitionalti a
ou5lor depuse in alveolele fagurilor din cuib. Forma lui este putin fn-
covoiat5, asemsnstoare cu cea a unui hanger turcesc, pentru a putea,
: la nevoie, s5-1 implinte in corpul unei m 3 k i pivale. In asemenea impre-
jur5ri inrtre m 5 k i se d m lulpte indfrjite, lvpte care au rolul de a asigura
coloniei o mam5 viguroas6.
Organul s6u de' repoductie este cel rnai important a1 fiintei sale.
El este alc5tuit din dou5 ovare in form5 de pars, de culoare alb-sidefie,
care se sirtueai5 s u b diafragma dorsal5 a abdomenului, ocupind cea
rnai mare parte a acestuia (fig. 8).
Ovarul m5soars ca lungime 5-6 mm, iar ca 16time 3-4 mm. El
are un inveli? subtire intesat de numeroase traheole care pstrund si in-
conjoarg fiecare din nv3meroasele sale tubulete ovigene. Acestea din urm8
denumite si ovariole sint in num5r variat d e la matcg la mat&, in direct5
leg5tur5 cu originea sa, gi rnai ales cu conditiile
de intretinere in stadiul larvar si a depozitului
de secretie glandular5 caTe este liipti~orulde
matc5 pe care doicile il depun pe fundul mbotci-
lor, inainte ca ele s5 fie c8pScite.
.Obisnuit, num5rul tubuletelor ovigene
este de 160-250, dar s-au g5sit m5tci de eali-
tate superioara care aveau mult rnai multe,
rnai ales cin'd apicultorui cresc5tor apIic5 o
metod5 special5 d e transvatare dub16 a larve-
lor in botci, asa cum vom explica la capi.tolu1
,,tehnica de cre~terea ?nGtcilor((.
In a c e e a ~ im5sur5 se demoltfi si vezica
s p e m z a t i ~ 6 depozitul
~ in care stau stratifi.ca\i
spermatozoizii trintorilor ce iau parte la impe-
recherea m8tcii ; lingti spermatec5 se afl5 o
1
gland5 anex8 a c5rei secretie ajut5 la contractia
orificiului de iesire a spermatozoizilor .pentru
fecundarea ou8lor.
0 alt5 deosebire ictre mat& ~i albine
const5 in mirosul s5u caracteristic, difer5 de
l a matc5 la 'matcs, imprimindu-1 intregii colo- '
nii, fagurilor si chi= stupului in cuprinsul ssu.
'El este u n protlus complex aL aparatului r e p o -
ducGtor, cu continutul S ~ Uneomogen a1 vezicei
spermatice. El provine de' la seria de trintori
cu care ea s-a imperecheat ia zborul de nunt3.
In acest complex intr5 o secretie produs3 de F i g . 8.
glandele sale mandibulare, descoperit5 de cer- 1
3
- ovarul ; 2 - oviductu~;
- vezica spermatich ; 4 -
cetgtorul englez I. Butler, denumind-o substant6 vaginul ; 5 - orificiul vaginal
de matcii. Desmperirea h i Butler coincide cu cea a cexetstoarei franceze
J. Paine care considers substanta un feromon.
Dupii noile observatii ale savantului F. Rubtner acest feromon
a1 glandelor mandi~bulareindeplinqte dou5 functii bine distincte intre
ele : functia de regulator a1 vietii sooiale din interiorul coloniei gi aceea
de substant3 sexual atractivil in aer liber. Cind o m&c5 chiar b3trfn3
este suspendat3 gi, ridicatii cu un balon la 15 m, dm5 e in curs de ouat,
poate - chiar dup3 5 minute - s3 fie puternic atractiv3 pentru trintori.
Substanta sau feromonul, indiferenlt cum va fi denumiG, apare
pe lcorpul uniltoii d u p l 3 4 zile de la igirea ei din lbotca natal5, iar can-
titatea sa creyte pe milsur3 ce matca - dupli imperecherile repetate -
a inceput s5 depun5 ouli in cuib. Din ace1 moment, ea reprezint.5 in
colonie factorul principal de reproducere si de coeziune a comunitiitii.
Subtanta este lins3 de pe capul ~i corpul s5iu de albinele ce o
i m n j o a r 3 - de oele rnai virs'tnitx - cki' cele tinere au sarcina s p -
cia15 de a o hrini in permanenw ; ele isi transmit din gur5 in gur3
aceast5 substant5 deveniitii astfel elemenrt circulatoriu, pin5 la ultima
albin5 din cel rnai indepartat colt a1 stupului, care sesiseaz5 astfel pre-
zenta ei in stup.
Cercetitorii au cintilrit productia acestei substante si au g3sit c3
o mate3 virgin3 la 3-4 zile du* eclodarea din botcii are 7,20 micro-
grame. Dup8 zece zile se m5reste la 132,5 micrograrne, iar dup3 im-
perechere si la 3-4 s3pt5mini de ouat are 149,62 microgramei). bn schimb
cele bgtrine, epuizate, mai au numai 18,25 micrograme, ceea ce determin3
colonia d d3tleaski botci de schtmbare linigtitii a miTtcii.
Cu cit larva de matc5 a primilt mai mult liiptisor, cu atit la maturi-
tate ea va oferi albinelor coloniei o mai mare cantitate de substant3
ca s3 o ling5 de pe corpul ei.
Aceastg su,bstan@ hormonal5 foarte persistentii are un rol de
mesaj chimic, de atractie fa@ de albinele coloniei. Ea este in acelasi
timp atr5g;toax-e pentru trintori in perioada roitului ~i este atit de
p e r s i s t e d , incit mirosul s5u il pSstreaz5 un timp chiar cadavrul m5tcii.
De aceea este bine s5 nu aruncati m5tcile, ci s5 le pZistrati intr-un borcan
bine Inchis pentru a semi in unele imprejur5ri grele unei colonii orfane,
intr-un moment cind in cuib nu sint nici ou5, nici larve si in prisacg
nu zboar3 nici un trin~tor.In atari imprejursri colonia devine bezmetic3,
adic5 i ~ alege i la inceput citeva albine care s5 depun3 ou5 dar din
acestea se nasc numai trintori ducind colonia la pieire. Dac5 ins5 stu-
parul leag3 cu o sirmulit5 cadavrul unei m5tci moarta de curfnd si il
suspend3 in intervalul dintre doi faguri din cuib, albinele considera
cCi au makc2 si nu cl5desc botci, iar ovarele albinelor n u se dezvoEtA
ca sli poau depun5 ou3 in fagurii cuibului. Desigur aceastil situatie nu
poate fi de durah3, c5ci dup5 un timp de 10-15 zile albinele v5d c3
s-au inselat. In schimlb, stupawl p a t e pin3 atunci s3-si procure o mabcii
gata fecundati si colonia s5-si poat5 reg5si echilibrul biologic, contti-
nuindu-si viata normal.
') un microgram este egal cu a rnta parte dl61 gram.
 Cind o colonie r5mine pe nea6eptate fSr5 mat&, se produce o
mare neliniiste, o hl~burare,o alarm& Albinele inrceteazii penltru un timp
orice activitak de cu'les, de adunare a ne&amlui gi p r e l w a r e a lui in
miere ~i cu atilt mai puvn polen.
Afar5 de doici care nu lasa puietul f2r5 ingrijire, toate celelalte
se mobilizeaz5 in csutarea dispgrutei. fmpr5~tiatepe peretii stupului,
m* ales pe cel frofltal, albinele emit n i ~ t esunete de disperare, de
agitatie, in interiorul si .exteriorul stupului. Dacii atunci matca este
retrocedat5, fiicele sale manifest3 o v5dit3 satisfactie, o mingiie, o
alimenkazs, lo lourat5 +i towat2 di&rug ,boltcileSncepute.
0 altg particularitate a m5tcii sint anumite sunete pe care le
emirte Pn anu~lliite imprejursri, cum sint cele care vestesc c5 inltr-o
colonie se fac preg5tiri pentru roiul ce va pleca chiar a doua zi.
Un sunet de alarm5 si de plinset il scoate ~i o matc5 str5in5,
care din gre~ealri nimere~teintr-un stup vecin, cind se intoame din
zborul de imperechere. E ca un semnal prelung si repetdt, auzit clar si
din afara stupului, incit un apicukor atent poate interveni s5 o salveze
de la o moante sigur5. In acest scop el deschide stupul, afl5 matca
inghemuitg de citeva zeci de albine, ghemulet pe care dac5 il arunc5
intr-o farfurie cu ap5, albinele despresoarii prizoniera pe care stuparul
o spa15 h n e in ap5 ca sii piar5 mirosul de venin ce-1 are pe corp, ~i
oferind-o in colivie, ea p a t e folosi la un stup orfan.
Longevitatea m5tcii este o marcanti deosebire fa@ de albinele
lucr5toare. Ea poate trai 3-4 ani, iar un mare crescator de miltci din
S.U.A. - Smith - a tinut o matc5 experimental pin5 la opt ani, fiind
inc5 f ecundri.
Illlteresanrt este la ea ~i o particularitate deosebitii, de data aceasta
de ordin psihic ; cea de vr5jm5sie crunt5 pin2 la moarte ce o are fat5
de rivalele a r e apar in stqp sau care sint img in b t c i , in stare nimfal5.
Se b5nuiegte c5 aceast5 rivalitate este generat3 de anumite glande aflate
pe abdomenul lor. Cercet5korii au acoperirt abdomenul cu un lac $i au
extirpat unor m5tci ~i glandele lpr mandibulare generabare de sub-
s t a n p alanmanbe; ale nu s-au mai vr2jrm5sit, ci ~ a utrait pa+nic ; d n d
d s-au m5rginilt numa4 la operatia de extrirpare a aceslmr glande far2
s5 mai s i lacuiasc5 arbdwmenuil, vrAjm5gia a fost activii si lupta a fnceput
intre rivale ; s-a tras deci concluzia c5 pe abdomen existg o substan@
care mai trebuie ink5 examinat2 ~i care genereazi vr5jma~ia.
Ownuit, in astfel de incleytgri fatale, moare matca virstnid
deoarece in afar5 de faptul c5 puterile sale sint slaibe fatg de una tPngr5
care vrea s5-i ia locul in colonie, vezica sa cu venin e de mult timp
atrofim. lIn schimb, cea tin5r5 o poate infringe cu acul, paralizind-o
initial cu veninul sau activ. De asemenea, matca atac5 @ pe rivalele in
devenire yi care-si dorm inc5 somnul nimfal in botci. D a d albinele
coloniei, ce stau obisnuit de-o park ca spectabare la &el de inciiierilri,
nu o opresc sa ucid5 pe cele care sint incii in botci, matca tfnilrit isi
i m e ml cu ventin , p i n peretele de cear5 a fiec3rei M i , ucigPnd m l o
pe aceste nevinovate. Apoi albinele completeazii restul : rod lateral
peretele botcilor, scot afar5 cadavrele, le sug limfa, gi avide de lgptisor

:.
$
,:
,
:.:,.$.:.
..,.,.
\.
,, y*:?.:.
-i$P : ;.
'ti"
 consum5 cu l5comie restul de brae ce st5 incti pe fundul botcilor, inc5
neconsumat integral de miitcile decedate.
Dacii mgtcile manifesa o atare inclinare la lupta contra rivalelor,
care sint r5puse cu veninul acului, nici odatg ele nu folosesc acul contra
vreunei albine, nici chiar cind albinele o atac5, ~i cu atit rnai putln
asupra omului care le tine in min5 si se p o d cu ele f5r8 menajamente.
Ar rnai fi d e lgmurit, pentru a termina acest mare capitol 'privitor
la matc2, de actul cel rnai important a1 vetii sale : cel a1 imperecherii
cu masculii fecundatori ~i felul cum depune ou5le. Aceste activit5ti ins5
privesc exclusiv intregul comunitiitii si El rezervgm la acea parite a stu-
diului nostru privind acest mare complex biologic care este colonia si
anume in lectia despre ,,sexul coloniei ;i mediul sbu ute7"in6.
fncheind cele expuse pin5 aici privitor la mgtci, rezum5m in citeva
cuvinte ce conditii trebuie s5 indeplineascii spre a fi consilderat5 matcii
bunii; sii depunii ou5 ci~trnai multe in concordant5 cu sezonul, pentru
ca pulterea coloniei sii fie maxim5 in pragul marelui cules ; dezvoltarea
.si 15rgirea elipselor cu puiet in cuib, f5r3 a l5sa alveole goale nefolosite ;
s5 intre in diapauzg de ouat cit rnai tirziu in toamnii, pentru a pregiiti
un mare contingent de allbine tinere care s5 treac5 czl bine iarna si sii
tr5iascii cel putin ping cuibul se reinnoie?te cu generatie nous de albine
tinere, care s5 inlocuiasc5 la timp pe cele uzate si b5trine ; sCi n u aibg o
i
Pnclinare a w n t u a t 5 la roit, stuparul avind grij5 s5 in$ervin5 la timp
18rgind cudbul si pninld la dispozitia albinelor elgditoare faguri noi d e
clgdit ; si aibii un eara&r blind ; sii nu fie prea sensibil5 la luming
atunci cind stulparul deschide stupul si cerceteaz5 fagurii si s5 nu-@ dea
drumul d e pe el, c5zind undeva unde s-ar piepde, asa cum sint de pild5
m5t~ciledin rasa comun5 dlin Franta.

Bolile m5tcii
Matca p a t e fi atacatg de boli specifice, despre care trebuie s5
vorbim inainte de a epuiza acest important capitol privitor la intltcii
si care se fncheie cu moartea ei. ,
Una din cele rnai periculoase boli despre care vom vorbi mai pe
larg in capiitolul despre bol'ile albinelor este nosemoza, cauzat.5 de para-
z i h l Nosema apis Z a d e r , lcalre se cantoneazii in inveli~ulintestinului
mijlolciu, deci s t m a c u l s5u, m grave tuhburEiri intr-o uniisur5 chiiar rnai
mare decit atunci cind atalcii lucr5toarele. Miitcile infestate experimental
au tr5i.t cu 35-75% rnai ,putin decit m5.tcile m.a,rtore.Din ce in ee eipsele
sale d e puiet din fagurii cuibului se tot mieoreazii ping cind colonia se
epuizeazii, dac5 gtuparul nu intervine la tiinp cu un tratament drastic
perxtru albine si prin schimbarea m5tcii. C. L. Farrar (S.U.A.) consider8
cB inlocuirile linistiite ale miitcilor de c5t.re albine au de multe ori la
bazii o infectie cu Nosema apis a m5tcii in proportie de 80 0/,,, iar pro-
ductia coloniei scade cu 24 o/,. Parazitul, atacind epiteliul intestinului
t si ventriculului ~i uneori chiar tubuletele malpighiene ce reprezint5 ri-
nichii insectei si chiar ovarul ei, determin5 pieirea miitcii dacg nu se
iau m5suri severe, pe care le vom descrie cu ocazia discutiirii bolilor
albinelor.
 Melanoza este cauzat5 de ciuperca Melanosella nzors apis, ded bodd
rnicoticd, ~i e cea mai periculoasg p n t r u GinAtatea mBkii, ha18 care
p5rea alt5 dat5 frir5 important;, dar care in uLtimii ani a devenit pri-
mejdioas5. Melanoza, ciupercfi din farnilia h a t i a c e a e , clasa Hypho-
mpcetes, atac5 inCii albinde adult:, care se innegresc, ~i apoi trece la
1natc2i instalindu-se in aparatul reproducgtor ; ea se inmulteste prin
spori si i m u g u r i r e terminal5 sau laterals, deci asexuat5. Forma spo-
rilor este rohtntnd5 ~i s?nt fngjhititi oda'tti cu 15IJtisoml pe care il pri-
meste matca de la albinele insotitoare, fixindu-se in tubuletele ovigene
~i in cele douti ovidudte, care iau o culoare galben-inchis. Sporii sint
transportati de albinele culegtitoare ale mierii de man5. Odaki pstrunsi
in organismul m5tcii, incep sti se inmulteasc5, abdomenul se m5reste
considerabil si - in conswin@ - nici respiratia, nici digestia ~i nici
celelalte functii nu se mai fac normal. Matca, pierzinfdu-si puterile, pare
paralizat5 ; neputind s5 se tin5 pe fagure, ea cade pe fundul stupului,
unde fiind izolat5 moare. T r ~ t a m e n tdirect nu se poate aplica decit dac8
se mut5 stupina la un cules de nectar din flori ~i se extrage toatii
rnierea de mang aflatg in stup ~i care este infestatti de boa18 ; concomi-
tent, coloniei i se d5 o rnatc5 noug, dup5 ce s-au lualt mtisurile de igien5
prin flambarea interioarii a stupului si a accesoriilor lui, schimbarea
fagurilor care au fost cu miere de man5 si topirea lor.
Brauloza este o boa15 parazitarti a mtitcii datoriti vnui pzduche
Braula-coeca, care tot de albine este adus5 in stup, unde inmultind'u-se
repede ~i mult, inva2eazii in special matca. Este o dipter5 din genul
Braula, dupii diferite locuri unde s-a rtispindit in Europa si in special
in Ada. Parazitul are o culoare brun-roscat5, ,posedind la partea butcalii
o tromp5 pentru supt, pe care o introduce in cavitatea bucalti a albine-
lor sau mtitcii parazitatti. In special pe makcti, parazitii se acumuleaz5
cu zeciie si chiar sutele. Un cercetstor a gtisit pe o matc5 mai mult de
300 lde piidulchi, care se alimenteazti pe rind din hrana pe care abinele
doici din suita m5tcii i-o dau. fn ace1 moment sint acolo ~i parazitii care
consumii din hran;, ftirti ca matca s5 p a 6 f i indestulatii. In consecint8,
ea sltibe~te,oug din ce in ce mai putin, ~i dacg apicultorul nu intervine,
ea poate s5 piarti. Pri'duchele care are la picioarele anterioare niste
peri~orifini, gedilii regiunea bucalg a mtitcii, care regurgiteazg hrana
din p;u+ti, din care se ospiiteaz5 din plin parazitii. Ei sint observati usor,
c5ci stau pe bairwele rn8toii ~i alle albinelor; in sclhimb, cei de pe trinltori
se c a n t o n e d pe partea inferioar5 a toracelui, anmati, ~i nu pot fi inde-
piirtati de acolo.
Matca poate fi sc5pat5 de a c e ~ t iparaziti cu un penel fin de pidat,
muiat in miere de care ei se prind usor ; mai pot fi indepgrltati ~i cu
fum de tigar5, matca fiin'd introdus5 intr-run tub de sticl8 ; din nefericire,
matca retrocedatti coloniei sale poate fi respins5 din cauza mirosului de ,
tutun, care chiar dacii esrte' dat si unor albine, ele tot o resping. De
citiva ani ins% a aptirut un medicamenit bun care dti rezultate lbune in
lupta contra braulozei : este fenotiazina ce se gtiseste usor la farmaciile
veterinare. Substanta se prezintii sub form2 ~decristale cafenii-cenqii,
f 5 m~i r ~ s ,care se oxideaz5 in contad cu lumina si aerul. Se pun cDte
6 grame de fenotiazin5 Pn pachetele mici de hirtie de ziar ; cind afum5-
torul are csl-buni d e lernn bine incingi, pe acestia se q a z 5 un pachew1
se dau la primul stup 30 de puf5ituri ; apoi se trece la cel vecin, dindu-se'
acela$ numgr de pufgituri. Cum substanla Pnc5 fumeg5, operatia asupra
celor doi stupi se repet5, dindu-le fiec5ruia cSte alte 20 de pufBituri.
M i , in <total,fiecare famdlie primeqte 50 de pufsituri, duM care lurdinisul
se inchide 10 minute.
Cum inai~lltede aceast5 operatie pe fundul stupului s-a intins un
ziar, piididuwhii ametiti cad pe aeesta, iar mai ales dac5 ramele s t u p l u i sint
putin mai distantate prin rdragerea in prealabil a dou5 rame marginale.
Se scoate apoi ziarul +i se arde. Operatia se repet5 astfel la toti stupii
atacati de paraziti, folosind cite 6 g substanw la fiecare doi stupi.
Parazitul a avut ins5 grij5 ca s5 depun5 inaillrte ou5 si larve sub
ciip5celele fagurilor cu miere, unde ele fac adevsrate tunele de ltrecere
~i cu afurn5tom1, care are la virf un prelungitor, ca s5 intre in urullinig,
s i unde fumul nu le atacri. De aceea, apicultorul cmpleteazg tratamen-
tul prin descBp5cirea acestor faguri. Mierea cu c5p3celele respective se
fierbe, si se foloseste la otet sau hidromel. Pentru a nu fi r5mas larve
nedescoperirte, este bine ca afumarea cu fenotiazin5 s5 se r e p d e dup%
7 zile in care timp larvele au ajuns la maturitate si pot deci fi ucise.
Lupta contra acestor paraziti trebuie dus5 cu toat5 seriozitatea, ciici
vehimleazri ~i boala nosemoza.
Prof. Carlo Vidano (Itdia) ~ecomand5o metod5 ,,biol~gi-B'~ de com-
batere a brauIozei ~i anume descCip5cirea obligatorie a fagurilor cu
miere in perioada de maxim5 dezvoltare a @duchilor iulie-august. Asltfel,
majoritatea acestora lsint distrusi.
Dintre bolile de care sufer5 mstcile, aminhim ~i unele anomalii
care apar in decursul vietii lor, asupra c5rora stuparul nu poate inter-
veni pen~trzla le indrepta, decit d a d schimbg matca cu una normal%,
si astfel colonia sk$i continue viepirea. Obisnuit, abinele au ins5 grij5
s5 le schimbe, crescind m5tci noi pe calea fnlocuirii linistite. Astfel de
boli apar la mBtcile mai virstnice prin atrofierea ovarelor, obstruarea
ovidudelor, w i n calcifierea valmlei vaginale, prin nedezvoltarea ova-
relor, prin infundarea cu mucus spermal a c5ilor ce duc spre spermatecg,
prin degenerarea sperrnatozoizilor etc. fn toate aceste ocazii stuparul nu
trebuie sB ezite la sacrificarea mBtcii afedate si fnlocuirea ei cu una
s5nBtoasil. In primul rind se va ocupa de originea celor noi, ele se cresc
in coloniile cele rnai bune, evitind pe cit posibil inrudirile prea apropiate
care au consecinte grave. 0 Machensen, (S. U. A.) crescind m5tci din
aceea~ilinie qi deci s t r b s inrudite, a observat c5 dupg opt generatii
coloniile au fosit desfiintate singure.
I
Trebuie evitata asezarea stupinei in loeuri umede, prea urnbrite.
I
deoarece un atare mediu cauzeaz5 adesea boli grave, care in primul
rind ating matca, eleinentul cel rnai sensibil din colonie; pentru c8 este
supus3 la mari eforturi.

Moartea mgtcii
Moartea m6tcii in afar5 de ;bolile descrise rnai poate fi accidentalti,
aldeseori cauzatZi chiar de stupar, printr-o ~compm-tare neakntA sau
brutalti, cu ocazia cercetgrii coloniei. Ea este foarte sensijbil5 la lovituri,
si chiar dac5 este numai usor r8nit.3, albinele .cl5desc curind botci de
inlocuire lini~titti.Trebuie s5 se lucreze cu cit rnai putin fum, asa cum
am rnai spus si numai atunci cind ele sint iritate din anumite cauze ~i
anume : cind se deschilde stupul inainte ca allbinele sti fi i n c e p t acti-
vitatea de dimineatti ; cind in naturii timpul este furtunos si sint des-
c5rciiri electrice ; cind in stupin5 s-a iscat furtisag etc. In locul fumu-
lui sii se f o l o s e a d un pulverimtor cu ap5 in jet fin qi, pe cit ate posibil,
s5 se lucreze su~bcortul-umbrel5 protectoare care nu numai cti a N r 8
de vint si burniw, dar nu ing5duie allbinelor str5ine s5 aparti si s5 intre
in stupul deschis. In atari crcazii, matca, care este sensibilti la fum ~i
zgomotele deschiderii capacului si podisorului, incepe s8 fug8 pe faguri
cgutind s5 se ascundti. iar albinele v5zind-o farti insotitoarele ei obis-
nuite. o consider5 str5in5 ; este suficient ca una din cele b5trine rnai
biinuitoare sii o urm5reasc5, prinzind-o de un picior sau sB se arunce
asupra ei, &idefndat8 se h m e a z 8 i n jzlrul s8u .un m mu let d e 6-10
albine care nu rnai pot controla dac5 este mama lor sau o str5in5 ;
mirosul de alarm5 ce-1 dwgaj8 unele din eye, precurnp5qte probabil
sulbstanta de matc5 ~i stringind-o in ghemulet, in special aMsindu-i
abdomenul, ea moare, c5ci cu cit o inghesuie rnai intens cu atit mis-
c5rile sale respiratorii sint rnai fncete ~i se sufm5.
NiciodatZi albinele nu o ucid implintind acul cu venin in corpul
ei ; este posibil ca in inv5lm8~ealaiscatil, unele s3 o creadii o boa* $i
sti o accidenteze direct. In schimb, acolo doming un miros persistent de
venin care imprqcat si pe corpul ei, fi provoac5 moartea. De aceea,
cind stuparul este sesizat c5 matca coloniei este prins8 in ghernulet,
sesizare ce o face auzind sunetele ce ea le scoate, o poate salva, f8r8
a c5uta s5 o depresoare indep8rtind albinele cu mina, ci aruncti intregul
ghemulet intr-o farfurie cu ap5. Albinele, speriate de innec, o despre-
soarti de indatti. Apa spa18 totodata veninul de pe ea qi punin'cl-o fntr-o
colivie automat5, albinele o vor elibera dup5 citeva ore, si p a t e sBgi
continue activitatea.

47
 Dac5 a fost molestat3 prea mult In ghemdlet, ea mai trliieste putin
timp, dar albinele dac5 vlid c3 ea nu mai elibereaz5 atita substan@ ca ,
sA ajungg tufturor, cliidesc botci qi o fnlocuiesc, dup5 ce noua mate5 a
inceput sii depun3 ouii.
De asemenea, refuml m5tcii de a p5r3si stupul odatii cu roiul i e ~ i t ,
irit3 albinele. Ele se reintorc atunci in stup pentru ca a doua zi s3 iasii
din nou fn roi ; dac5 qi de data aceasta ea refuz5, e ucisg prin ghemu-
let, iar colonia va roi a opts zi dup3 ce in stup a aplirut o nouii mete5
din numeroasele botci de roire din care o serie de miitci tinere i+ asteapt5
rindcul le eclozare.
0 gresealii f3cut5 de stupar este aceea cinld, scotind ramele din stup .
pentru control, reazemii ramele de peretele stupului in loc sg le aseze
in lBdita portativii cu capac. Puse rezemate afar3 ling5 peretele stupului,
este posibil ca matca s5 fie pe una din rame ; ea trece neobservatii pe
perete si se r3tiiceqte definitiv cfnd rama este pus5 la locul ei in stup.
Reamintim si o altg gresal5 ce poate due@la pierderea m3tcii -
atunci cind controlul miitcii de pe ramele scoase nu se face deasupra
stupului, ci in afara perimetrului acestuia, iar matca ciizind jos prin
iarb5 este sigur pierdwtg. Alte ori, speriattii, poate s8-si ia zborul de pe
fagurele pe care stuparul 11 tine in minii. In atare ocazie el pune repede
raiele la loc, las5 stupul deschis citeva minute, iar matca c51iiuzitti de
mirosul cunoscut a1 s t u p l u i ori intrii pe urdinis, ori se asazii printre
albinele aflate pe stupul deschis.
Accidentarea mgtcilor poate surveni $1 la un transport a1 stupilor
cu avioane supersonice. Mai mult chiar, au murit mgtci chiar in stupii
unei prisiici din directa apropiere a aeroportului Orli (Franta), datorit5
vibratiilor puternice ale aerulzli ~i zgomotelor create la decolare.
 TRINTORII.
CASTA IVTASCULILOR FECUNDATORI

Privind prin geamul stupului de observatie la un fagure de curind

clZidit, unul din tinerii apicultori oibserv5 cii nu toate alveolele sint
egale. Un num5r redus din ele erau rnai mari, rnai cu seam8 in partea
de jos a fagurelui si mii intreabii care este cauza acestei abateri.
- Oferind albinelor faguri artifiaiali pentru cladit ale cfiror baze
alveolare imprimate in foile de cearii sint perfect uniforme cu funduri
prizmatice romboide, albinele cl3ditoare modific5 o parte din ele lgr-
gindu-le. De uncle initial diametrul lor este de 5,42, ele ating 6,75 mm in
special cele din partea de jos a foii de fagure artificial. In aceste alveole
miirite albinele cresc trintorii care sint rnai mari decit albinele Iucrg-
toare ; ei miisoar8 in lungime 16 mm fat3 de 12 mm cit au lucrg-
todrele, iar greutatea lor este aproape dubl5, ciici un trfntor cint3rest.e
230 rng fat% de 125 mg cit are o albinii. Trintorii diferii deci mult fatA
de lucriitoare ; stadiul lor de dezvoltare este de 24 de zile de la depu-
nerea oului in alveola natal%, pe cind o allbinti ajunge la maturitate in
21 zile ; cgpiicelul larvelor de trintor este bombat faw de nivelul plat
a1 c3p5celelor de 1ucrMoare ; astfel nimfele de sub cgp3cel au o suprafav
rnai mare de respiratie, necesitind o proportie miiritii de oxigen care
p5trunde sub c5piicele prin orificiile pe care acestea le au. La unele
rase albinele las5 ciip5celului de trintor un orificiu median mgrit, in
acela~iscop.
Privindu-i din punct de vedere anatomic - trintorii au doi ochi
mari, bulbucati, cu vedere agerfi, cgci numgrul faptelor oculare num3r3
13 000 deci rnai mult ca dublu decit lucr5toarele.
0 particularitate deosebitii a ochilor de trintor - dupg H. Ruttner
- este o adaptare a vederii lor pentru lumina cerului gi a d r i i cu
proPortia mare a acestei lumini cu raze ultraviolete qi albastre. Ochiul
lor contine in partea median5 si superioarg receptori nervovi exclusivi
penltru aceste dous categorii. Receptorii (penrtru culorile verde si galben
sint in numiit. rnai redus decit la lucrgtoare, c5ci albinele culeggtoare
trebuie s5 se orienteze in cgutarea florilor cu nectar qi dupg diferitele
culori pe care acestea le prezintg, pe cind trintorii au nevoie sii recep-
tioneze ~i s3 observe cit rnai repede posibil aparitia in zbor a oridrei
mgtci ce vine la imperechere, privind in lumina cerului.
 Noile descoperiri privind locurile d e adunare a trintorilor complic4
~i mai mult semnificatia procesului reeunoaSterii ~i atragerii mstcilor , ~ i
trin,torilor. Se va vedea mai departe.
Trompa trintorului este mai scurt8 s i ' n u poate sii culeag5 cu ea
nectarul din adincul florilor cum fac albinele, ciici trintorul se h r i i n e ~ t e
numai din depozitul de miere aflat in alveolele fagurelui sau primes'c un
timp hran5 direct din gusti, dat d e albinele doici, deci iarssi o problem8
de adaptare.
Antenele trintorului au o articulatie in plus fat8 de cele ale albinei
lucrii~toare, mtiniind astfel num5rul pl2iculelor poroase la 37 000 f a t s de
cele 6 000 ale albinei. Cu acestea trintorul poate sesiza de 1.a malri, de-
ptirt5r-i mirosul m81tcilor i q i t e spre im~perechere,i m actul fecund8rii lor
se face in. mare mtisur8 cu trintorii strtiin~,
inl5hrind astfel gericolull consangvini,zgrii.
lnvelisul lor corporal este format din
perisori de culoare inchis8, iar aripile lor au o
particu1ari)tat.e deosebit8 ; s-a constatat de cer-
cet5to~ii englezi de la Institutul de s'tudii a
insectelor, .cii suprafala aripilor trintorului este
tilc8tuit8 dintr-o proteinti asemiintitoare cu pie-
lea vmanti. Ele sint activate d e puternici muschi
toracici, pentru a putea strsbate In zbor dsis-
tante mari pinti la l m r i l e lor d e adunare, in
veclerea zboru:lui nu'ptial a1 mtitcilor virgine, ce
vin ,,sti se prinlds in aceste horeu pz care itrin-
torii le al,cgtuiesc, in lmuri aproape totdeauna
aceleasi.
P a ~ t i ~ c u l a ~ i t acea
t e a mai de seams a trin-
, torului - duipti Chaluvin - con'stti in ~ ~ o l u r n u l
mare a1 abdomenului, in care stau a'dtipostite
onganele sale sexuale (fig. 9). E'l'e cu:prind : o
pereehe de testimle d e d o a r e galbenti cu o
2 lun,gi~med e 1,5 ,mm ; acestea au dous i n v e l i ~ u:r ~
3 primul la exterior, lcom'pus din ldou5 membrane,
una alc5tnind o retea d e nu~meroase traheole
4 pentru oxigenul necesar mili,oanebr de sperma-
'5
tozoizi aflati in vezica l.or seminal8 ; cel de a1
doilen i n v e l i ~este format din cel,ulele inctircate
cu substante nutritive ~i s o r p , p a s , precum ~i
\7 o serie cle celule pentru ~ t i ~ m a l a r emettibolis-
a
mului.
F i g . 9. - Aparatul repro-
lduc2tor a1 t~rin~torului: Fiecare tes.ti~mleste str8:biirtut de 100 tu-
- testicul ; - canalul de- bulete denumite testiole pline cu celule sexuale
ferent : 3 - bulbul penisu- (gameti), in diferite stadii d e dezvol'tare. In
lul ; 4 - veniuza ; 5 - pe-
nisul ; 6 - abdomen ; 7 - partea superioarg a tes-ticulelor s e afl8 epiteliul
,,
orificiul aparatului de copu-
; - cornirele pneumo-
fize ; 9 - calexiul spiral ;
genrninal, din care se formeazs celulele trans-
formate apoi in permatocite. A~biain zona in-
I0 - canalul ejaculator ;
11 - punga seminalg. ferioarfi a testiculelor, asa zisa ,,zonS de ma.
 enop e u!p urea 'pqu!a$ ap aqepun3ajau pno gundap gs n!zq adaaug
e q q q -gum! a p m1n~8ajjsale paa a ~ ~ u!pu n ae!q
~ gqspo a$ja puidaaui
Jsam a1 a p o p aae3 ad aJeoqgaanl au!qIe ap !~ieaaua$ alaseoaaurnu ap
H8j y m a s e a ~ d aqsa Fa!uolm lnq!n3 ul aaaq8a.m ap a01 epeoyjad at?!
'al!z 89 qnur 1a3 asa!gq Fa ~3 sureas pu!u!$ 'e1i5.1~ ~ e u r n ua!j gs ~ S ~ J ! J
q s a !5 alns eAaqg ap ~euraouaqsa a y o l m u j ~ o ~ y ~ o $ InaFurnN
uy$
.pu!ls!p $ouroSz
un n3 a$auaod 1 n i g a ~ u g'!nlwae eaunrsaad q n s .aseoanur !apue18 ln!~a~!da
nr, guna~dw! Insnanur !ode IS auraads m d e !gug ! e ZIa$ureu! ~ surdur! alsa
~oqqnaacaInIRuea ' a q n s g a ap ao1vg3S!ur e aaeuran e3 '301 aae lenxas
[ripe pu!3 'euraads gzeanI!p a3 p!q3!1 u n %amas !nInqlnq 1n!1a$ld3
.gseou!%lpnur gjuersqns o g ~ j eas !nInqlnq lnJo!.raJ
-u! u~ 'aseou!q!ys pgld ns al!Sn@ga 'n!1em~~ocl-uaq18;3e u~ !jeao,~oa!!ja~ad
n3 '(az!journaud) ,~a~!uao~" aq!urnuap a s e o u n ~ 8aluau~uraoad gnop a n
13'InInsnlejop,ua ezeq alsa aJe3 !n~ns!uad ezeq !S lnla103 ' e n d a p Furaoj
~
cq qInq : u!p s n d u r o ~~ o ? o l n d oqnuv6ro g1p as !nI aqqruraaqxa a?
-Ieu!uropqa s o u a u uo!18ue8 e a p p p a p la3 uyp
q b u a o d a3 sod8 Aaau un ap aqeC!a!p ~ u l s!~gas!w !nag3 ale 'urur &'o ap
nawure!p u n n3 'qeqanr, u ~ j n d!S 8unl a q e ~ n a e r aInleuea alSau~od'so! a p
,101 e ~ ug adp n a a aseoanm alapml8 u!a .apadaa aqSaapqu1 as !4 InaaE n3
pe$uo3 e! BJJEUI n3 ea~ay3aaadur! u~ Tenxas !nlnpe eaa!u!ydapul pdnp ~r
'gseo@g~-gqlee a e o l n a a n 13 'aJs$!anlsur el soa~sjn~ e '!~au!l p !yo$uy$ e[
p ~ q a qawe$ 'ugeqe aoSn alsa elsaav -[nsnanur ?lamas a m a a e ~ n p m ~ 8
a.[nIaa u!p asndmoa ' u ~ u5'1 ~ a p tuqaump un rn 'urur L-g ap !Sun[ '!JEW
asemnur apuel8 gnop glje as aIeu!uxas ao[alna!zaa eaa@un~aadu~
.!Leu alJsoj l u ~ !z!ozo~sur~ads
s na augd a[eu!uras a[a[na
-9aA qur!yas ug aep ' a ~ e d s i pInIns!lsaJ 'a~jqcrosa~ u ! ~ d 'aJeuoIzopa el ap
~ze-e ~ lUE up ugdap u p a p !uolugq ae! '$lnur azaao83!ur as ps dam! !S
1n10.1 $!ugdapug ne-!S aIaIrngsa$ 'gln3!za~ u! JOI ea.xaaa.q n3 p$ep 0
-gunuro3 g[eu!uras eIn3rzan u! yeoqoa r!z!ozqeuraads
pun7V '!a!uoloa !nInq!nD e gleleu tqoaA1e u!p !nInaoJu!q eaaeuoIzopa ap
. alu!eur alrz n g s d alaux!lIn ur u l ~ d a pFlIoAzap as !S aIo!qsa$ u! ~ j e u r ~ o j
+ujs ~3'ai\!$!qnu ajuqsqns na gzea$uauI!le y-aaea p ! q ~ ! ~'!z!ozolaur~ads ap
aueoy!ur 01 alas asalnld am3 u! a!?eur;rads lnpryx1 ?$amas a ~ e a~ q n p u e 1 8
.IaqseJea un ne alna!za~ !a.~gsa!j 1e Joraalu! urp !nInle.qs alalnIa3
'a~aysaaadurgap !nlnpe
[ n d u r ~u! !auraads ea=nm.\a el p?nFe aJea ' ~ ~ e ~ aTSu!~u!pn$!8uol
y !yaAnur
ap a~eanCuo~u1 J U ~ S a13 .a2oupuas alnazzan aj!urnuap @und p o p pzsaur
-aoj as o ~ o a ef p7!8ay qlnur apo~C!ur ,101 e a p e d qur!qas ug p u ~ ~ 'aqads~,
e
a1aqr.m e~ aqelsn8ug 'aqua~ajap aleues pnop pJeoqo3 r[na!qsaI u!a
'!!ay$euraads a ~ a l a ~ augd lndea na azax!j as ~s eiuypual p u y e
(r!~o~a!ur![&ur~ L PI L opz 81 ap pze!.ren J O ~eam!8un~ ' e a S p $Od as !!Z!OZOJ
-euraads gurxn uyp eqsa3e n 3 -1a8elj 16 qaloa 'dm ne !rz!ozo~su~.~ad~
'yolu!.q ap awas o n3 [a eaaaym~adur! pdnp '!!qyur e aa!qeru~ads
slm;zaA ur !!~qsodgpe autq g JOA !8 '!anleu 8unCe !u!ozo~,euraads ' , , a ~ e ~ n $
decad5 a lui aprilie. De asemenea, vieuirea lor in stup este scurt2, numai
pin3 la mijlocul lui iulie, cind albinele nu numai c5 ggsesc putine
resurse de nectar si polm, dar -mai ales -
atunci si instinctul si
indemnarea lor spre roire se stinge pentru perioada anului respectiv
Matca nu depune ou5 nefecundate in celulele mari, d e d t atunci cind
albinele curtititoare curg@ si sclivisesc fiecare celulg in care maka
u m e a z i sFi depuns oul. Cind ele nu vor s5 creasc5 trinkri, lass neour5-
tate alveolele largi iesite in calea mstcii, iar ea le ocoleste $i trece rnai
departe depuntind ou8 fecundate in alveolele milci de lucrgtoare. Actul
acesta il vom lgmuri rnai depante cind volm voll.bi d s p r e mibul colonliei.
Trintorii sint purtenogenetici, c5ci ei provin din ou5 nefecundate ')
fiind fii numai ai mamei lor - c5ci n-au kt.5, q a cum vom vorbi despre
ou si evolutia lui in capi'tolul ,,Albine lucr2toare".
Maturarea trintorilor dup5 eclozionare se face in ,primele 8-10 zile,
stind in repaus complet la o temperaturti de 35OC. In primele 4 zile albi-
nele doici le servesc direct in gur5 o secretie glandular5 din guga lor ;
apoi trintorii tineri incep s5 se hr5neasc5 singuri adunindu-se pe faguri
mzrginqi, unde albinele culeggtoare depun rniere pe cale de maturare.
Cei tineri consum5 4 mg pe or%.Cind ies in zbor in a 8-a zi consumul se
urc5 la 14 mg pentru 30 minute de zbor. Abia atunci sint m a h r i dar
fnc5 nu virili, c5ci maturarea sexual5 apare Pn a 15-a zi de la eclozionare.
$i t o t u ~ ivirilitatea lor nu e totdeauna asiguraa. CercetStorul po-
lonez Gontarski atribuie aceastii impotent5 sexualti faptului c5 unele
larve de trintor primesc de la doici un 15ptisor in care se adaug5 o
substant5 cristalin5 a c5rui continut nu este deplin identificat. In conse-
cintti, desi toti ies in zborul horelor, nu au posibilitatea s5 participe si ei
la competitia Pmperecherii. De asemenea, doicile le prepar3 o hran5 spe-
cia15 cu mult polen ; la unii dozarea acestuia este mai zgircit5.
Cararherele trinWrT1or sint cele mo~tenitede la mama lor, calitgti
mult amplificate gi de cele ale albinelor doici din coloniile selectionate,
c3ci, cresterea lor cere - ca ~i la cresterea miitcii - conditti optime in
colonii putemice, cu m u l k doiri, cu mari rezerve de hran5 proasppBt5, cu
temperaturi neschim(b5toare si cu o stimulare natural5 pentru cules.
Doicile sint cele care transmit, prin 15ptisorul secretat de glandele
lor faringiene, careoterele maimei ,lor comune. Vii'torii trintori 1s rindul lor
- sub influenta acestei hr5niri ce influenteaz5 celulele lor sexuale -
transmit descendentil'or calit5tile ereditare ale allbinelor doici deodatii
cu cele ale mBkii din care provin. D q 5 trei zile de stadiu larvar, doicile
prepar5 pentru larvele de trintor o hran5 special5 cu miere, ap5 si mult
polen, plus o secretie limpede a glandelor mandibulare si salivare. Polenul
dat in proportii mai mari decit cel dat larvelor de lucr5toare a j a t i la
formarea spematoz~izi~lor; doza redus5 de polen dati larvelor de
lucr5toa,re, determing la viitolarde albine o castrare nutritiv5 a organului
reproducGtor, ele rsminind cu ovare mioi ~i f5r5 posibiilitak de im-
1) Partenogenezg = de la cuv%ntulgrecesc partenoss - fecioara $i ,,genetnu - a na$te.
Deci este dezvoltarea unui organism dintr-un ovul sau o oosfera nefecundata, a$a cum e
la albine, purici de plante, rotiferi, dafnite (gen de crustaceu), matasea broastei etc.
 p m h e r e , dup5 cum vom trata la capitolul ,,Colonic - .alimenita@e
si metabolism".
)
Trebuie ins5 s2 retinem, c5 in afar2 de starea oului - fecundat sau
nu - determinarea castelor, in colonlia de albine o face ~i hwna. Hr5nirea
diferentiati determin5 anumite schimb3ri in formarea organismului caste-
lor, care se rihfringe in special asupra organelor de reprodueie.
Zborul trintorilor are loc zilnic, intre orele calde, de preferint3 de
la 12-16, rnai ales cind nu este vint decit slab. Cu cit e m 1 este maj
senin cu atit zborul este rnai aprig. Ei nu zboar3 la intimplare, ci se
adun5 in anurnite locu~i,luminisuri, poiene, ori o colin5 putin rnai ridicaa,
deasupra c5reia se formeaz3 hore de atrawe a m5tcilor virgine, hore cu
un diametru de 20-150 mm la care m5tcile vin pentru imperechere. In
mod obisnuit aceste locuri sint din an in an aceleasi.
Asemenea locuri de adunare a trintorilor au fost observate pentru
prima oar5 cu vreo zece ani in urm5 de francezul Prost, qi apoi confir-
mate de cercet5torul german. H. Ruttner. Curiozitatea acestui fenomen
nu a fost inc5 15murit5, c5ci nici azi nu se $tie cum trintorii care tr3iesc
putin si apartin altei generatii, cu nici o continuitate dup3 izgonirea lor
in toarnnii, p5streaz5 totusi memoria acestor locuri, unde fnaintasii lor
se adunau. Vom v o ~ b i ins5 despre aceasta mai ,pe la% in capit~lul
,,Colonia: sexul ei si unediul s5u uterin".
Zborwrile trintorilor in ciiutarea dragostei, fi mini3 la mari depElrtllri,
care pot atinge chiar 15 km, ciici tot H. Ruttner marcind trinbrii i-a
gasit la aceast4 enorm5 distant3 de zbor, in vreo colonie str2inEi unde ei
sint primiti f5r2 opreliste.
Dup5 cum am rnai amintit, acestui autor ii apartine constatarea c5
ei adesea tree peste altitudinea maxim5 de 500 m.
Observatiile sint foarte pretioase pentru cei care fac creqteri de
m5tci de ras5 pur5, care trebuie sEi evite ca in jurul acestor marje, sZi
existe alte pris5ci cu trintori strsini, oferind acelor apicultori in mod
gratuit m5tci selectionate qi trintori de acelasi soi, pentru evitarea
metidrii.
Ingltimea de zbor a trintorilor in hore este obi~nuitde 12-18 m,
in5ltime pe care si m5kile virgine o str5bat fulger2tor pentru a nu fi
atacate de albinele culeg5toare care zboar5 la 10 m si sint foarte agresive
contra oric5rei insecte sau p5s2ri ce le stinjenqte zborul c5tre cas3. ~h
aceasti zon5 d t c i l e sint expuse sB fie ucise de lacomele p5siix-i insecti-
vore, in special prigoriile ; s-a observat ins3 c5 atunci cind acestea zboar3
deasupra prisgcii, m5tcile nu pgrssesc stupul pentru fecundare.
OdatZi intrat5 insg in zona de zbor a trfntorilor, rnai ales in horele
lor, miitcile sint ap5rate de orice d u ~ m a n ,ctici chiar prigoriile ocolesc
aceste locuri de adunare, fie c5 sint speriate de zumzetul lor intens, fie
de ataoul numerosilor trintori care se n2pstesc asupra lor.
Zborurile lor in zon5 are in primul find rostul de competitie, in
afar5 de cel de ~ 2 r a r ea m3tcii. Cei nevirili cu greu se pot mentine
intr-o astfel de intrecere, unde cei rnai bine pregstiti, cu maturitate
sexual3 asigurat5, sint ci~tig5toriicursei spre m3reWl a d a1 dragostei, pe
care-1 pli3tesc pe riind fiecare, din cei 8-11 trintori ce o fecundeazil gi
?.
 care mor in clipa imperecherii sau foarte curind, dupii aceastii aprigii
dorint5 de posedare.
In general viata lor este scurt5 ; sint cercet5tori care nu le acord5
decit 28 de zile de la primul zbor de recunoqtere, jar cercetgtorul sovietic
Lavrehin spune cg in totul triiiesc 54 de zile, dupti care ei dispar. Sint
' insii trintori, putini l a numiir, care eclodeazii toamna, in special in stupii
cu miitci virstnice. Ei, triiiesc pin5 in primiivarii fiind inggduiti atunci
de albine $i se pot imperechea cu eventuale miitci niiscute foarte timpuriu,
ca urmare a disparitiei unei miitci la i e ~ i r e adiin iarnii, Daci ei nu ar
mai fi prezenti atunci cin'd miitcile timpurii ies in zbor de imperechere,
ar riimine nefecundate ~i ar deveni m5bci trintorite, ce depun numa1
ou5 de trintori.
Cine face cresciitorie de miitci timpurii este obligat ca in preajma
toamnei, stimulind serios cu su~bstanteproteice in sirop, sii pun5 in mijlo-
cul cuibului, in stupii de selectie, cite un fagure cu celule mari, tocmai
pentru ca miitcile resipective s5 depun5 ou8 in alveolele lor, sii eclodeze
trintori ~i sii rgmini peste iarn5 in colonie. Astfel, miitcile tinere virgine
din prim5varii se vor imperechea cu ei, dupii care vor muri de biitrinete.
- Dar trintorii mai au ceva atributii in colonie ? mii intreabii unul
dintre tinerii apicultori.
- Pgrerile sint impgrtite intre cercetiitori ; unii sustin c5 ei nu fac
nimic, triiind parazitar din bunurile coloniei ; altii, cii ei a r tine de cald
puietului - ceea ce nu poate fi adeviirat, cici stau o b i ~ n u i tpe fagurii
m3rgiwqi. S-a observat ins2 cii cei tineri, ~i care inc5 nu au ajuns la ma-
turitate sexualii, fac schimb de hranii cu albinele culeggtoare ce vin d e
afar: cu g u ~ i l epline. Se biinuie~tecii ei primesc in gusa lor incFipMoare
nectar pentru eliminarea apei din el. Dr. Ana Maurizio consider5 cii
aceasta constituie chiar o sarcinii a lor cind culesul este bogat, iar albinele
prelucr5toare nu rnai dovedesc s5 concentreze nectarul si sii-1 transforme
in mier'e. Ceea ce pare a fi sigur, dacii iau parte la aceast5 lucrare, este
c5 acestia cel mult eliminii apa din nectar, ldar in nici un caz nu-1 pot
prelucra in miere, ciici ei nu posed5 glarrde faringiene. In tot cazul,
prezenta lor in colonie satisface 0 necesitate d e ordin natural pentru sti-
mularea lucriitoarelor, femele virgine si sterile. Intr-adeviir, s-a @bservat
c2 d q i ei consum5 din strinsura adunatii cu mult5 truldii de lucriitoare,
productia d e miere a stupului cu trintori nu numai cii nu scade com-
parativ cu stupii martori in care a fost crpritii creSterea lor, ba chiar
e superioarii acestora din urmii.
Fw o gre~ealiiskuparii care procedeazii la rekzarea c5lpiicelelor
utcigind astfel nimfele ce triiiwc acolo si isi a~teaptii eli'berarea.
AceasEi operatie s-a dovedit cS este chiar dZun5toare, c5ci albinde elimi-
nind nimfele omorite sug Lirnfa din corpul celor ucise, ceea ce l e provoac5
o lincezealii in activitatea lor. Se biinuie~tede cercetiitori cii aceste se-
cretii care contin in ele substante glandulare din hrana dat2 de doici
inainte de ciipiicire dezvolt4 oarecum sistemul reproduc5tor atrofiat a1
lucr5toarelor. Operatia aceasta ins5 se impune in stupinele unde se fac
lucrgri pentru c r e ~ t e r ide m5tci selectionate ; acolo nu numai cii nu se
ucid trintorii in f q 5 , dar chiar se stimuleazii cresterea lor in coloniile
recordiste, Ibindu-se din toamnii cite u n fagure cu celule mari, asa cum
 am spus ; pe acestia m5tcile ii insgminteazii, obtinind astfel trintori tim-
purii din cei cu calii5ti superioare. In schimb, in coloniile roitoare ei sint
distrugi pentru a nu trasmite aceast5 accentuat5 inclinare spre roit.
Preocuparea stuparului care nu vrea ca in stupii lui s5 aib5 trintori
supranumerici, e de a folosi faguri artificiali montati pe intreaga supra-
fat5 a ramei, cu sirme bine intinse in sens vertical gi care nu se ondu-
leai5 sucb greutatea albinelor ce-i clgdesc, f5cind in aceste onrdzlle celule
mari de trintori.
Trintorii odat5 a j u n ~ ila maturitate sexual5 simt chemarea desti-
nului lor ~i nu-i mai preocupg decPt cgutarea dragostei, devenind virili
in a 15-a zi de la eclodare. Fapt cert este c5 ei sin% foarte dornici de
societatea albinelor ~i d n d sint izolati chiar avin~dhran5 aleasii gi indes-
tulgtoare, mor foarte curind. Ei tr5iesc numai prin schimb permanent
cu substante active si hormonale, pe care-1 fac cel putin pin5 devin ma-
turi cu albinele stupilor in care trgiesc, chiar cin'd au intrat in alt stup
decit in cel unde s-au n5scut.
In tirnpul imperecherilor ei i n t r f5r5 opreligtea paznicilor de la
urdinis care lasg s5 intre in casa lor orice trintor str5in, adoptindu-1
~i hrgnindu-1. Orinduirea coloniei d5 trintorilor =east5 inggduintii, pen-
tru a fi asigurati ci imperecherile nu se fac intre rude aprupiate care
ar periclita prin consagvinizare viitorul coloniei.
Heterospermia ') este lege pentru comunitate ~i cu cit va f i rnai
accentuat5, cu atit mirosul viitoarei m5tci din stup va fi mai deosebit
si distinct fat5 de mirosul coloniilor vecine. Prin faptul cii trintorii obis-
nuiesc s5 zboare departe ~i se adgpostesc in orice stup le Bese in cale, se
inl5tur5 consangvinizarea gi se asigurii heterospermia. Aceast2i ospitali-
tate si d5rnicie din bunurile alimentare a stupului gazd3 este rezervat5
numai lor, miri preg5titi cu grij5, c m u t i in larg, din belgug, cu tot
ce e rnai bun pin5 la saturatie.
Coloniile de albine intretin astfel o gloatii numeroasii, numai pen-
tru ca la nevoie sii se asigure fecundarea m5tcilor virgine, ce vin s5 se
prind5 in zbzlrdalnicile lor hore. Sint in viata coloniei si anumite situatii
care pot fi considerate de oameni drept piigubitoare, dar ca tot ce este -
in lume, ,,r5ulK are si partea lui de ,,bin&"' Consumul de miere a 1000
trintori a fost socotit d e cercet2itori c5 atinge 750 g, plus alte 475 g de
polen, dar albinde nu tin seam5 de aceastA pagub5, cind iyi pot asigura
imperecherea miitcilor, ceea ce le garahteaz5 un viitor sigur. 'ln schimb,
acesti a l q i ai soartei, ce gust5 din fiorul dragostei plgtesc cu propria
lor viat5 imbrgti~areadiit?itoare de moarte penrtru masculii fecundatori
dar care in schimb dau viata sutelor de mii de ou5 din care se vor naste
de-a lungul anilor albine lucr5toare, ce asigurii belsugul si vietuirea colo-
niei in veac.

Mgcelul trintorilor
Cit5 vrerne florile cfmpid yi piidurii ori ogoarele insiiminwte cu
plante entomofile inc5 naai dau nectar si polen, prezenta masculilor fe- I

3) Heterospermle = fenomen de diversitate a elementelor fecundato&re In cadrul ace-

leia$i specii * la animale $i in specla1 la abbine erdsta heteroqwrmie, preum 81 la Qlante
ace1 fenomel; denunit hetwmtflte, In special la anmite flori cu stile lung1 gi stile scurte.
\

55
' ,
x .i
2

PI *

J I - .\
i

. * ;>->; - ,.
f

, . '
- ." . ..
- J

,>#*, ,ArG -
-. . .
I .

,I7.1
'..
-
-c
( 8 li<S.
.%" 2 k A 1 . 1
*, y
.
+
-
:
L ,-1.
,r 2 L , j.
, : ' i $'-'.,trA,*.
, &j*.j- A>+d
-Ad,... v ?
L%
::
 cundatori este fnggduit.5. Pe de altA parte si instinctul de reproductie a1
coloniei - roitul - s-a stins ; nu se rnai manifest5 asa cum se &ta din
rnai qi pinli la prima decadii a lui iulie. Atunci si fenomenul de fotope-
rioclism '), cind ziua incepe s5 se scurteze qi noaptea se lungegte, influ-
entea23 $i colonia, dindu-i de veste c3 trebuie sii se preg5teasc5 pentru
vfitorul sezon a1 toamnei qi iernii. Ele incep a concentra mierea din
f a p r i i m5rgina~iPn spre cei centrali, f5cind coroane de miere c8pZiciti
deasupra elipselor de puiet care se tot micsoreaz5 pe m5sur5 ce noptile
se r5cesc yi se l u n g e . De asemenea, albinele prelucreaz5 polend in
pSstur5, acoperindu-1 cu un strat izolator de miere ~i c5Ncindu-1. Matca
mai are epoi pe la i n w p t u l lui septernbrie o perioad8 de reactivare a
ovarelor, pentru pregatirea specialii ce trebuie s5 dea puietului ce va
forma contingentele albinelor de iarnri, aSa cum vom ariita cind vom
vorbi de iernme.
In atari situatii, fntr-o zi, aceqti .hulpavi nes5tui sint h5rilziti celei
' rnai chinuitoare morti pentru ei : infometarea. Ei sint inconjurati de albi-
nele invr5jm8site contra lor, inghesuindu-i prin colturile stupului, pe
fund, pe peretii laterali, pSziti de o gardii care nu le rnai d5 pas sti iasa
din 'lncercuire si nici sii rnai ia din agoniseala strinsri in alveolele fagu-
rilor cu miere. Dac5 unii incearc5 sil se rnai irnpotriveascil, moartea vio-
lent3 le hSsprqte $i le gr5beqte sfirsitul ; unele Pi trag de aripi, de
picioare sau le intind antenele. Ceilalti, lihniti de foame, f5r8 nici o
putere, sint Empinsi afarii din urdinis, iar r5coarea noptii le incheie
viata Cei care mor in stup sint scosi afar5 pe scindura de zbor, iar
alte albine prind cadavrele cu gherutele de la picioare si zburind departe,
ii las5 s5 cad5 din in5ltime.
Apoi totul intrii in ordine ; fiecare albin5 iqi reia locul ei de acti-
vitate. Aceas45 tristii intimplare in viata coloniei este semn pentru stupar
cg baza melifer5 este epuizatii, iar orinduirea de iernare trebuie grsbitii.
Ping in primilvara viitoare nimic nu le rnai tulbur5 linistita lor
v i a t ~ ,vorbind desigur de acele colonii care tr5iesc izolate prin scorburi
de copaci biltrini sau acolo unde roii din varS au apucat s5-si termine
intocmelile sgla+ului de iarn5.
Cind soarele primgvgratic dezmoqe~tefirea, cind boarea vintului
aduce in stup vestirea parfumat5 a primelor flori, in stup incepe sii
soseasc3 polenul qi nectarul proasp5t aatit de activ, incit matca, dup5 ce
depune un timp in cuib numai ou5 fecundate, din care vor ecloza tinere
lucr5toare, albinele cur5titoare incep sii scliviseasc~$i o micil parte din
alveolele man, in care matca depune ouii nefecundate, din care vor
ecloza viitorii masculi fecundatori.
Tirziu, cind elipsele cu puiet din cuib se tot liirgesc in diametru,
iar matca depune 1000-1500-2000 de ouri in 24 de ore, albinele cl5di-
toare incep sli schiteze mici potiraqe, viitoarele botci, care p i n luna rnai
sint ins5mintate cu ou5 fecundate. In stup, inc5 de pe la 15 aprilie d n t
prezenti tineri masculi fecundatori, gata pentru a n nou ciclu de humr,
iar pentru fecioarele aljbine lucrgtoare un imbold tde munc5 activri.
1) Fodoperiodism ,ansamblul de reaqli ale vietuitoarelor fat8 de lungimea zilei $i
a noptil.
 ALBINELE LUCRATOARE.
CASTA FEMELELOR NEFECUNDATE

$i acum, tineri apicultori, dup8 ce ati cunoscut viata acelei femele

fecundate si prolifice care este mutca coloniei, dupg ce stiti destul despre
privilegiata cast5 a masculilor fecundatori - trintorii, vine rindul sB
cunoaqteti cine sint aceste mii de fiinte ce constituie casta albinelor lucrii-
toare ce se agit5 cu atita zor in sbupii prisgcii, cit si in acest stup de .
observatie ce constituie si el o colonie in miniatur5.
Pe grupe, albinele iqi impart sarcinile temporare formind adev5-
rate organe cu functii sociale, asemgn5toare cu cele ale unei albine pri-
vit5 anatomic. Ele sint femele sterile, nefecundate, care in stadiul larvar
au primit o anurnit5 nutritie care le-a f5cut inapte pentru proliferare.
Problema va li lamuriti cind vom trata despre colonie qi chimismul ei.
De veacuri, oamenii au fost adlnc impresionati de viata albinelor !
Tn jurul lor s-au tesut sumedenie de legende, de fabule, s-au creat sim-
boluri ~i mituri, s-a facut risip5 de fantezie ~i adevgr, poezii si s t u d ~ i
serioase. Vracii din vechime sau medici vestiti din antichitate, poeti
entomologi si scrii'tori cu renume au preamkit aceste gize avide de savoa-
rea, dulceata si parfumul mierii, cit qi de pulberea aurie sau cu mozai-
cul ce florile le revarsii din sacii cu polen ai antenelor.
Cu cit adincim mai mult studiul vietii lor comune, cu atit vedem
~i n e declariim in& ne~tiutori,cgci tainele ce inv5luie comunitatea stu-
pului nu sint inc5 deslegate pe deplin, comparatiile rsmin inoperante,
singulare, far5 r8spuns ! De curind prof. univ. Grass6 de la Institutul
Frantei scria : ,,Al~bina,in cele citwa mililgrame cit cintgrqte, cuprinde
mai multe taine decit pirarnida lui Giseh, cu s u h r a n e l e sale uriase ~i
mormintele ei. Descoperirea limbajului lor de la Karl von Frisch, a
aptitudinilor de orientare departe de stup, cit ~i a ferormoniilor, au
aruncat asupra vietii din stup o lwming mare, dar prea slab:, ce nu
poate t o t u ~ ielucida problemele ce se pun intre relavile ~i coordonatele
dintre indivizi ~i ciclul anual a1 coloniei si a activiatii din interior.
Totul in albina melifer5 este complex $i simplu fn acelqi timp ! In nici
o alt5 viewitmare nu s e realizeaz5 o intruchipare q a de perfect undtar6,
cu un fel de viat5 q a de inalt organizat ca la albing. Albina unqte in
ea, cu toat5 micimea ei, o sum5 de faculttiti, care, afar5 de ea, se reg&
sec ici si colo, la alte insecte, dar disparateK.
 Stadiile de dezvoltare ale albinei lucrstqare
S 5 trecem acum - tineri apicultori - la tainele anatomice ale acestei
insecte, pentru a intelege mai bine felul s5u de via@ propriu, ea filnd in
acelasi timp o simplii moleculii in vastul complex organic ce este colonia.
Vom afla astfel ciile cele mai directe, pentru ca in felul acesta cunoq-
tintele dobindite s5 v5 fie de folos pentru diversele aplicatii practice. I

Cunoastem cii viata unei albine porneste de la ou. Acesta este o

celul5 a m5tcii - [cum spune von Frisch. Din el va iesi o noui albini,
1
inzestrat5 cu toate particularitiitile fizice si cu toate instinctele proprii
celor d e o seam5 cu ea ; deci in aceastii celul5 rez1d5 toate capacititile
de dezxroltare prin metamorfoz5. I
In oul micut, in nucleul din mijlocul lui, se afl5 in infinit de mici
schite toate iunctiile si organele din care este alc5tuit5 albina : ele sint
pastrate memorialistic in bandele de cromozmi, in genele fixate pe
aceste benzi, ce formeaz5 bagajul ereditar cu toate caracterele fizice,
I
chimice etc.
Oul depus d e matca are o form5 aproape cilindric5, cu unul din
capete putin rnai subtiat, iar cel opus ceva mai gros ; greutatea lui abia
atinge a zecea parte dintr-un miligram ; el m5soari 1,71 mm ~i are un
I
diametru de 0,3 mm. Ou5le de primgvar5 ~i toamns sint mai mari ; cele
de var5, cin~d,matea ~depunle 2 000-3 000 ouii in 24 ~ d eore, sint ceva
mai mici. Coaja lui denurnits corion este de culoare alb5-sidefie, format5
din corioninii - substants asemgngtoare cu chitina din care este facut $1 1
invelisul corporal a1 albinei. P r i v ~ tla microscap, oul are pe suprafata sa
desene hexagonale putin alungite in directia axei longitudinale a oului.
Sub coaji se g5seSte o membran5 subtire, elastic5, denurnit5 a~nnios,iar
~
sub aceasta se afl5 o solutie de albumin5 pur5, gelatinoass, care incon-
joar5 ~i apiir5 ace1 vitelus-nutritiv (gSilbenu~ul),in mijlocul c5ruia se
afl5 nucleul, asezat in stratul de plasm5 in partea superioar5 a oului.
Nucleul este inconjurat cu un strat de protoplasm5 care are culoa-
rea verzuie-deschis, cu corpuscule care vor ajuta embrionului in dezvol-
tarea lui. Acest vitelus nutritiv este substanla de viat5 asem5n5toare ca
o provizie de c515torie a viitorului embrion. fn el, deocamdat5, nucleul
plutqte. In ou sint acumulate toate aptitudinile de formatie a viitoare~
insecte, care stau deocamdats in stare de soinndenti.
Din punct de vedere chimic - dup5 M. Prenant I),,,masa compo-
nentelor ce cuprinde celula-ou este foarte complex5 : proteine ~i nucleo-
proteine care au un rol esential, precum si unele enzime 7, apoi alte sub-
stante indispensabile ca : grzsirni, zaharuri, ssruri, ap5. Toate acestea
lucreazii chimic unele asupra altora si asupra elementelor constituente
ale mediului inconjur5tor, cTt si totalul reactiilor care dau loc la mis-
carea materiei ce caracterizeazz viata.
In protoplasm5 se gasesc n u m e r o ~ inucleoli si granule sau basto-
nase ca : mitocondriile:'), si multe vacuole4), adesea sferice. afara de
1) M. Prenant, prof. univ. La S o r b o ? ? . ,.Biologic $i marxism".
2) Enzima = catalizator proteic spe-ific materiei vii, care asigura desfagurarea proce-
selor de sintez5 $i degl'adarea substantelor i n organism.
3) Mitocond~ii = corpuscule in form5 de mici granule de marinlea unui micron (a
mi? parte din milimemu).
9 Vacuole = goluri in ~ r o t o p l a s m a celular2, pline cu gaz sau c u lichid.
inclusiuni I), cum sinlt picgturile de grasime, grgunciori de amidon etc.,
care variaz5 dupii tipul celulelor si citeddatg dupii starea lor. Toate aceste
corpuri, cit si &toplasma fundamenkalii in (care ele se scaldg, au compo-
zitii chimice diferite. Nucleul este totdeauna bogat in proteine ; mito-
condriile in grdsimi $i proteine ; vacuolele in ap5. CB oul este mare sau
mic, cCi este cel a1 unui animal mic, ori e ou de strut - oul cel mai
mare din lume - ori este ou de matc5 sau ovul uman - rn5sux-a este
determinat5 de conditiile de viat5 in care este pus, pentru ca d ajung5
la urm5 o fiin* cu totul asemiini3toare speciei respective din care a
pornit".
Exemlplul dalt mai sus eu celula-ou a s8trutului este foarte sugestiv.
El este asa de mare pentru cii femela strutului nu-1 cloce~te,ci il ingroaps
in nisipul fierbinte a1 Saharei. Acolo nu se ggseste apg necesari dezvol-
tiirii embrionului. De aceea Natura 1-a fgcut atit d e mare, pentru ca suh
coaja lui sii se afle toat5 apa necesar; schimburilor metabolite nonnale,
pin; ajunge s5 apar5 puiul de strut, atunci cind coaja oului se desface.
Nucleul oric5rui ou si citoplasma EnconjurStoare, au in ele aptitu-
dini functionale atit la oul de strut, cit si la cel depus de mat& in alveola
fagurelui de cuicb - deosebirea const; in aceast5 rezerv5 cantitativg de
vitelus nutritiv, c5ci ~i unul +i celglalt st5 si se clocqte la c3ldur8 : cel
de strut in nisipul fierbinte, cel a1 m5tcii in cuibul cald a1 coloniei.
Este interesant de stiut cum se fomeaz5 ovulele in ovarul mgtcii.
Initial fiecare ovul cind incepe s5 se formeze la baza de sus a ovariolei
contine 32 cromozomi.
Micul ovul cu cei 32 de cromozomi, cu putin inainte de maturiza-
rea lui ~i transformarea sa in ou, sufer5 un proces de divizare reduc-
tiomlit - denrumit3 ~i reductie cromaticii - care injurnZitSte$e num2rul
de cromommi. Deci, in aceastg situatie, ovul~ulnu mai are decit 16 cromu-
zomi. Maturizindu-se ca cru complet, incepe sii coboare pe traiectul oviduc- \
tului spre vezica spermaticg, asa cum v-am explicat la matcii. Cind ajunge.
in dreptul ei matca il fecundeaz5 sau nu, dup5 anumite criterii ce le veti
afla atunci cind vom vorbi de sexul coloniei si felul cum ouiile sint sarr
nu fecundate. Prin fecundarea oului se intelege c5 in acest proces intervin
spermatozoizii eliberati dupg vointa miitcii - spermatozoizi care vin la
fecundare cu un bagaj de 16 cromozomi; intilnirea cu ovulul ce are prin
reductie cromaticii tot 16 cromozomi, formeazii o unitate de 32 de cro-
mozomi ~i din ace1 ou se v a m ~ t oe albinii lucriitoare. Invers, cind matca
nu elibereazii din spemuzticii elementul mascul, deci spermatozoXu1 ~i
oul trece mai departe spre vagin, el a rii1m.s definitiv numai cu zestrea
Iui de 16 crmozomi, e nefecundat, gi din el se v a m ~ t eun trintor.
In nomenclatura biologicg, oul fecunldat, care are deci doud garni-
turi de cromozomi, este denumit ou diploid. In schimb cel r3mas numai
cu o singurii garniturg de 16 cromommi - oul nefecundat, este denumit
ou haploid.
01-1depus
1 de mate2 intr-o alveol5 a fagurelui din cuib, lipit de
fundul ei cu o substant2 cleioasd, st4 timp de trei zile, adic5 72 de ore
in pozitie uTor inclinat4, fiind clocit la o temper8turii de 34-35OC.
\

-. ..,. -
1
1) Inclusiunt = partioule de material strain, continute in rnasa unui corp solid.
I
Aceastii ciildur8 este intretilluts de albinele coloniei ~i ea ajuts la for-
marea embrionului.
In ambele situatii fie cii oul este fecundat sau nu procesul embrio-
nic este acelasi. Ins8 in oul cu slpermatozoizi pe el se petrec anumite
manifesari specifice oului fecundat gi anume : spennatozoizii improg-
cati pe suprafata lui c a u a in grab5 sii ajungs la acel orificiu a1 oului
denumit micropil pe unde nurnai unul din cei multi pstrunde, liisindu-si
afarii coada (flagelul). De fapt prima parte a spermatozoidului care a
patruns in interiorul oului este Tnsugi nucleul acestui element mascul.
De fndaG orificiul se inchide cu o membran5 izolants, pentru ca activi-
tatea de crqtere si dezvoltare a embrionului s 5 - ~ iurmeze f5rZi incetare
cursul normal. Aceastii membran5 izolantti indepline$e rolul de zlivor,
tras la usa care era pin5 atunci deschis5 ; ea se inchide indiferent dac5
oul a f a t fecundat sau nu, depus de mat& in alveole mari sau mici.
In arnbele situatii incepe din acel moment procesul de formare a embrio-
nului.
In oul cu stpermatozoizi, intrat prin micropil, actiunea de formare
incepe prin desfacerea inveli~uluisiiu ca un evantai cu filamente in for-
ms de raze, fapt pentru care a si primit denumirea de aster. Cu ajatorul
acestor accesorii, spermatozoidul din interior incepe sii inoate in lichildul
ce inconjoarii nucleul oului, lichi'd care constituie hrana viitomlui embrion.
La un moment dat spermatozoidul se intilne~tecu nucleul oului cu care
se contope~te.El aduce in citoplasma sa acele aptitudini funcfiomle mos-
tenite de la trintorii care au fecundat matca. Ele se contopesc cu aptitu-
dinele functionale aflate in citoplasma ovulului cu care s-a unit for-
mind un corp comun. Din acel moment lincepe stadiul embrionar pornind
acel p m e s de bipartitie denumit tnitozi?. Este o bipartitie succesivs si
nefntrerupt.2. Celulele ating cifre de sute de milioane Pn cele 72 de ore
cit dureazii stadiul embrionar; apoi embrionul devine lwvii prin dega-
jarea lui din coaja oului, incepind stadiul larvar care dureaz5 alte sase
zile. Atunci larva umplind alveola cu c o w l s8u este cCip5citii in a
noua zi de la depunerea oului in alveola natal5 de c5ke matc5. Sub
c5pscel larva devine nimfli, deci incepe stadiul nimfal ce dureaz5 12 zile
in care au loc toate procesele de transformare morfologicii, incit in cea
de a 21-a zi de la depunerea oului in alveoli?, apare o albinti deplin for-
matE care-gi Zncepe o viuf6 supusz legilor stricte ale comuniti?fii.
Din ou5le nefecundate, in care desigur nu mai intervin toate pro-
cesele de impreunare, csci acolo lipseste elementul mascul care este sper-
matozoidul, oul fiind haplo?d cu 16 cromozomi incepe procesul de mito-
2 6 ; apoi se petrece sta'diul embrionar, larvar 9i fn sfirsit nimfal, proces
care dureaza 24 de zile de la depunerea oului pe fundul alveolei mari,
cind apare un trintor deplin format.
Oul fecundat sau nu, procesul de mitozii i ~ urmeaz5
i acela.$ curs :
protoplasma - sau cum i se zice cibplamza - are rolul principal cZid
suport.5 toate mdificsrile ce apar ~i Idemrg, fie cZi ele sint urma-
rea unei descompuneri din care se nagte energia, fie c b s i formeaz5 sub-
stante noi din elementele care-i ies in cale qi pe care le devors.
Cercetiitorii au urmBrit cu microscopul acest proces de diviziune
a wlulei-mame care se desfssoars asa: ea se stranguleazZi la mijloc
1 impgrtindu-se in dou5 p5rti egale : fiecare parte isi ia materialul de
rezerv5 dt si toate aptitudinile de creatie a dou5 celule noi, denumite
celule-fiice. 'laacestea intrg si w l e dou5 jum5tAti ale fwtului nucleu sub
Iorma unui numir egal de cromozoni care poarta zestrea celor dou5
celule-fike, nou formate.
Aceasti initial5 inviilm5gealg a griiunciorilor de cromati se poto-
le$e foarte curind, c5ci ei se reunesc, a~ezindu-selongitudinal in centru,
^* sub form5 de filamente, constituind acei cromozoni despre care v-am
vorbit putin mai inainte. Ei sint suportii genelor ereditgtii. La alcituirea
lor contribuie in cea mai mare m5sur5 moleculele unuia din acizii mole-
culici ADN ,,marele arhitect purtitor a1 instructiunilor ~i informatiilor
ereditare" prin codul sau cifrul genetic, asa cum este denurnit de M.
Prenant.
Despre ereditatea albinelor s-ar putea spune multe. Multimea de
caractere, de mpti%udini - asa-numrtelde stmotipii care ink5 in viata
fiecArei lucrAtoa8re,rnai mult, extraorddnara si complicata reglare gene-
ral5 a vietii coloniei, toate acestea sint cu precizie exprimlate datoritti sis-
temului de codificare si decodificare existtent in celule, gi transmise dato-
rit5 modului universal-valabil de diviziune si repartizare a ma'terialului,
in codul celulelor reproduc8toare.
Aceste fenmene, unii din voi, tinerii mei apicultori le ounoa~teti,
vi le mai aduceti aminte de la lectiile de biologie. Cei care vreti s& gtiti
ma multe, puleti g8si numeroase carti ce vii m r satisface pe deplin
inrteresul.
Iat5 pin5 unde menge sensibilitatea srpecializ5rii e r d t a r e a albi-
binei. Un exemplu grgitor vg va 15muri : un apicultor a pus din gregeal5
in m'ijlocul cuibului numai faguri cl5diti cu alveole mari de trintori.
La inceput matca a depus 01-15 nefecundate in ele. Curind ins5 albinele
coloniei au format in jurul fiec5rei alveole din acei faguri cite un cerc
de propolis, Zngusttnd deschiderea alveolelor, ping la diamdrul celor de
albine lucriitoare, in care matca - dup8 un control a1 dimensiunii lot
cu ajutorul antenelor, ggsindu-le destul de strimte, a d e p s i n ele ouii
fecundate. In felul acesta albinele acelei colonii au g8sit cea mai just5
solutie pentru ca sg inlirture impasul care astfel ar fi dus colonia la
pieire. Albinele acelei colonii au g5sit in ,,aminkirile p8strateK in bagajul
ereditar, felul cam asem5n5tor cum ele, in decursul milioanelor de ani,
locuind prin unele scorburi a ciror deschidere era prea mare, micqorau
intrarea prea largi, cl5dind pl5ci de propolis atit cit era nevoie, pentru a
feri cuibul dde curenti plericulqi sau de diferiti prid5tori ai bunurilor
adunate cu rtrudg. Construind inelul din propolis in jurul alveolelor prea
largi pentru a putea depune ou5 fecundate, au micsorat perimectrul lor
si asti€el btuU1a intrat in nomnal, m a k a depunind de data aceasta ou5
fecundate din care trebuie sii se nasc8 albine lucrtitoare.
fntr-o comun+tate ca cea a coloniei abbinelurr nu nuanai citeva din-
tre ele contribuie la aflarea unei cii de iesire din impas, ci colonfu 2n
intregul ei. Intimpl5x-i de acest fel s-au acumulat in bagajul eredikar,
fiind transmis generatiilor urmHtoare. Nu degeaba savantul german F.
' Ruittner s-a angajat pe aceastg cale calificind unele albine drept
p a s t e , pe cele care nu fac anumite lucrsri aFa cum trebuie, ceea ce
 duce l,a mn.clueia c5 unele din ele pot fii mai destepte
~i ,giiswc in acest bagaj ereditar solutii bune ca s5 ias5
dintr-un impas si le ajut3 l a newie. Mutatiile sint 1
femomene genetice cu un rol foarte im,portant in evo-
lufia vietuitoarelor in general.

De la ou la albina matur5 . .i
In timpul celor 72 d e ore d e la depunerea oului
pe funldul tilveolelor se p r a d w o serie de modific5ri i
sub acriunea c21durii coloniei. Poritis lui in alveol5 !
riimine aceeasi - uSor inelinat5 . ~ niu culatA cum I
-
se spunea alt5 dats. In acest mti~mp dup5 cercet5,torul
j
5 Melaun~py- oul pierde din greuta'tea sa initials care ,.

6
a fost de 0,12 mg, incit .pin5 la unm5 aibia cin't5re:te
0,009 mlg, clevorin~dsubstantla ,de sub coajii. 1 !
Ceroe45torii au urmarit la microscop cum se for- !
m e a G embrionu1 sub coaja exterioarii a oului ; nndeul
7 pluteste in masa n u t ~ i t i v s . Dup5 fecundarea lui se
observ5 aFezarea pri'melor celule divdzate formind
8 Hastoderma, timp in care se consuin5 m.a+eria nutri-
tiv5, r8mlilnincl d'in ea doar citeva granule.
Prolcesul de f o m a r e - inddferent dac5 oul a
9 fost sau nu fwundat - incepe d e la cap5tul miai in-
gmsat a1 oului, cind apar primele elemente ale siste-
n ~ u l u idigesbiv, adlicii intestinul p s , intestinul mijlo-
10 cimu, ca,m e stomacul embfionului, u n n a t d e inkstinu1 -
subtire. Tobdatii apar ca mugurasi celule care for-
meaza corpul gras, organele respiratorii, precum .$
mlmbrele. Din eotoderms se .dezvolt3 p e e n d rudi-
mentele la petru tubi rnalpigh~ieni ce constituie a;pa-
ratul de excretie a hranei me'tdbolizate.
Si~stemuln e m s decrcamdat5 apare ca un ~ 5 n t u l e f
cu prelungirea condonului abdominal ; se observ2 vagi
incepurtusi d e organe sexuale f m e l e slm masclule, dup5
cum oul a fost fecund'at mu nu. Din mezodem5 apar
saeii aerieni ai sistemzllui respirator, vezica r&alS ~i
inima. Usoare mi~cgri, determinate d e toate aceste
transfomiiri, dovedesc o foafie redus5 activitate em-
brionar5.

F i g . 10. - D e la ou la albim matura in a,lveolde unlui. fagruire

de ~ u i b
:
1-2 - alveole cu miere c8p8cit8 ; 3
cu ou8 de la 1-3 zile ; 5 -
- alveole cu polen ; 4
l a m e de la 1-7 zile ; 6-
- alveole
larva rotund8 ;
7 - larva cApBcit8 ; 8 - larva intins8 : 9 - -
nimfa ; 10 albina metur8
gata de ie$ire din alveola natal&.

62
 Spre s f i r ~ i t u celor
l 72 d e ore d e la depunerea oului, misc5rile on-
dulakorii ale oului devin mai accelerate; embrionul d e sub coaja oului se
cudbeaz5 ajunlgin~dcu capul pin5 sub locul unde coaja este lipit5 de fun-
dul alveolei natale. Embrionul face atuntci un efurt deosebi't, sparge
coaja protectoare, r5minind citeva seounde in repaos, p n t y u a trece in
stadiul postembrionar sub form5 de larv5.
Larva apare ca un mic viermu: ce respirfi, incepindu-si viata sa .
extterioars prin a consuma ceea ce afl5 in fundul alveolei, depus de
doici, c5ci rezervele oului au fost consumate ariterior in intregime de
embrion, oprindu-si din ea o insemnat5 parte ce constituie corpul gras
a1 actualei larve si care pe toat8 perioada larvar5 s e va mdri mereu, ca
o rezervii corporali? necesarii i n stadiz~lnimfal.
De acum inainte larva se va dezvolta - in sta'diul larvar - ori
ca o oiitoare metc5, ori ca o viitoare albinii lucr5toare, in rapol~t de
hrana diferentiat5 ce o va primi de la grupul social a1 albinelor doici
din colonie. Dacfi ins5 oul nu a fost fecundat, larva se va dezvolta ca.
un viitor trintor, primind o hranii cu aFte componente pentru cli la
maturitate s5 fie apt sii fecundeze o mat&, dacfi i se va ivi aceast5 fe-
ricit8 ocazie.
Deci hrana este totul din clipa cind enrbrionul kncepe sii se for-
meze, h r a i ~ agasit5 sub coaja oului - acel vitelus nutritiv ce-1 are ca
rezervfi, si apoi ca larv8, hranfi dat5 de albioele doici ca s i poati trece
in stadiul nimfal, si in final s5 iass cu o deplinii maturitate.
Datoritii hriinirii, pornind de la acest stadiu, larvele vor face parte
intr-urn din bele trei caste diferite.
Denumirea de larvii, derivii de la cuvintul latinesc care inseamn5
fantomi?, ex~presiecare inseamnfi ,,o aparent5 f5rii realitate", c5ei larva
nu e ca un pui a1 mamiferelor, care din clipa cind se n a ~ t eseamiin5 cu
p8rintii lui. Ea trebuie sii treacii prin diferite stadii morfologice, si abia
in ultimele zile inainte de p5riisirea alveolei natale, prinde forma a s e m b
nstoare cu albinele mature din colonie.
Ea se dezvol~ti acolo sub actiunea cgldurii mediului inconjurtitor
si a hranei bogate in subsitante de creare, hran5 metabolizat5 de pl5pinda
fiint5 care d e inda't5 ce se desface din maja oului inoatfi in masa lipti-
sorului depus de albinele doici.
Ea, la incept, n-are picioare, e apodi, de culoare alb5, mlisurind
1,66 mm cu organe sub form5 de mugurasi. Capul e ca o capsul5 tare,
cu gura format5 si un corp alcgtuit dintr-un sirag de 13 segmente ce
vor forma mai tirziu [toracele si abdomenul. Cu ajutorul acestor segmente
larva face misc5ri de inaintare in circuit, tinindu-~i gura deschis5 ca s%
poat5 inghiti ceea ce i se ofer5 de albinele doici, adicti acel l d p t i ~ o rde
matci? despre care vom vorbi ceva rnai departe.
fnvelisul s i u este elastic, format dintr-un singur strat de celule
ce se multiplicli ffir5 incetare, sub care se acumuleaz5 un lichid secretat .
de celule epidermice. Usoara sa imbrgcgminte, oricit de elastic5 ar f i
trebuie s5 c e d a e , c5ci larva crescind mereu, haina ei ramine strimth.
Atunci fnveli~ulse dizolvi4 fn lichidul de sub el, pentru ca indat8 si5
a p a r i un altul nou ~i mai larg.
8

63
 \

Acesta este p r o c a u l denzunit ,,n5pirlire" , p r a m a t de u n horunon

I
1
denumit de cercet2tori : ecdyson, secretat de glandele toracice pe toat5
perioada napirlirilor repatate. In metamorfoz5 intervine qi u n a1 doilea
hormon ,,juveni16', secretat d e o alt5 gland5 aflatti inapoia capului,
,,corpora allataK. Fenomenul niipirlirii are loc la anumite date fixe ;
prilma ~detbdupa 12 ore d e la aparitia larvei, cea de a doua dup5 alte
36 de ore, a treia l a 60 de ore, iar a patra la 78 de ore. Fiecare din i
aceste ngpirliri dureaz5 30 d e minute. P e tegumentul cuticular larva are I
la suprafata niste pigmente ca ni@e spini rtispinditi in mod neregulat.
Ei sint deocamdatb considerati c5 servesc plbpindei fiinte ca mijloc de
contact cu exteriorul, dar si pentru ca cuticula s5 n u se at~ngiidirect
cu peretii alveolei natale. Proeminentele ins5 dispar, cind larva este mai
virstnic5 si apar al-te organe sensoriale. Larva cre?te uimitor d e repede,
pe d a p e , ori pe m5surB ce in corpul s5u se formeaza noi organe de
vietuire, cu o alt5 structur5. De pildb : testiculii larvelor de trintor apar
in primele trei ore dup5 i e ~ i r e alarvei din coaja oului ; acest organ se
dezvolt5 repede incit este deplin format, cind larva este ctip5cit5. Larvele
din ou5 fecundate, deci care vor fi viitoare albine lucrtitoare sau mtitci,
au in ziua a cincea de stadiu larvar (toate cele 175-250 ovariole. Cele
ale larvelor destinate a li albine lucr5toare, se reduc ca numtir in mod
treptat, prin procesul de reductie cromatic5, incit in stadiul urmtitor -
cel niinfat - r5min in num5r de 4-8 ovariole : pe cind larvele destinate
sri devinB mbtci, num5rul lor rtimine intact.
Organismul larvei a t e alc8tuit din glimgen - suibstant5 de rezerv5
in proportie de 300/0 penltru cele lucr5toare , ~25Q/0 i pentru larvele trfntor;
din lipide ~i azot (in corpul gras) si din hemolinf5 250/,,.
Dup5 ce au trecut nou5 zile de cind matca a depus oul respectiv
in alveola natalb din care urmeazb s5 apar5 o vii'toare lucr5toare; opt zile
pentru o viitoare matc5, sau 11-12 zile pentru un trintor, albinele co-
loniei ciipiicesc alveolele nutale.
CBp5celele se compun din 580/0 cear5, 20/0 polen si 40% substante
celulozice. P e suprafab c5p5celului se observ5 mici orificii pe unde lar-
vele de sub capbcel respirb, eliminind bioxid de carbon si aspirind oxi-
genul din aerul stupului. C5pSicelul larvei de trintor, ca si cel a1 botcii
de matcri, este bombat, prezenitind deci o suprafat5 mai mare fatti de
cel a1 larvelor de lucr5toare. Ceara pentru aceastti operatie esite pusti la
nivelul superior a1 alveolelor de c5tre albinele cerese, in primele zile
cind apare ernbrionul in alveol5. Sub ctipicele, larvele de trintori si de
lucratoare se alungesc in alveole, asezindu-se de-a lungul axelor acestora
si incep s5 se impupeze. Ele secret5 si se imbrac5 intr-un fir subtire de
rn5tase produs a1 glandelor serigene din abdomen. E ca un fe! de giulgiu
mai larg ; la viitoarele m 5 k i el nu ajunge pin5 la fundzll botcii, ca
la cele de lucrgtoare si de itrintori. Atunci are loc si cea de-a cincea
ngpirlire, cu care incepe stadiul ninzfal ce dureazti 12 zile.
Nimfa isi incepe viata sa printr-un somn adinc ce dureazSi c i n c ~
z ~ l ein care timp intregul organism sufere o adinc5 prefacere. Corpul
nimfei, care pin5 atunci fusese un tot segmentar, se imparte in trei parti
distincte : cnpul, toracele si abdoinenul. Aparatul bucal isi ia forma defi-
nitiv5 ; picioal*ele care pin5 atunci erau simple rudimente, se alungesc ;
I

64
r m,; ? :.

..: .
. .
,;.
,

,
.
z

.,:

.
.,
.
.' ,

:
t..
'-,

, <.>,\,.;:,
..*
,;',; ,,,!
,~,
I..
.,
, .<
<,.,':>,%;:'?

.,
.I
- '
.

.
.
- .
_
,:?>'.-,
..
C
'

~'. ,
' .
,
I
.,.<,.
.. .
. .
f
.
::
.
.
.';:
_<
.
, . ..
I
.,
.
,,

.
,

.
I
. ,... .. ","',
....
,

.
,
, . I .

I
,
.
. , . ,:..
.
.
-,

.
,

(
- >

*
.'
,

.
.'

" , " ' ,/.

:'
.!'.<.
.
., , . .

'
, '

- ...',.
.,
,,-.. ,. . . .', , .: . .!,
,

,
?
-
'.
:-
-,.,..

,
,
,

;
.
,:
. !,;,,--:.:.,?
.
n-

,
., ,
.; ..
':'
.,, ly\?*:
, .'
.. .
8
'
,, f ..
: .:.
,
, ' "...... . . ,.',
.
.. .
1 aripilel deja foxmate, stau deocamd'at5 ca ni$te f o i b mototolite. kentru
/
I
aceast5 oper5 de restructurare, nimfa are nevoie de o abundenkg alimen-
tatie cu substante proteice, singurele care stimuleazg cre~tereasi for-

11 ,1 marea de organe noi. Cum ins5 ea este c5p5cit5 $i nu poate primi nici un
fel de hran5 de afar5, face ape1 la insernntii rezervii corporalii acumulatii
in corpul gras, aflat5 in cavitdtea pericardics. Acolo - dup5 cum am
I
k
spus - s-a inceput opera de acumulare a prateinelor ~i grgsimilor inc5
din stadiul embrionar dar mai ales in stadiul larvar.
fntr-adevgr, histologii au &sit ca in cele 12 zile de la cgpgcirea
\
alveolelor natale - deci in stadiul nimfal - se desf5~oat-5itoate proce-
sele mol-fologice ale organismului, prmese de resorrbtie, de histolizii deci
de disparitie a unor organe care nu mai sint rde folos, dar in schimb
incepe procesul de histogenezii, deci de formare a unor noi celde, vezi-
cule germinale de imago - adic5 ultima form5 a nimfelor, gata ca
albine mature cind p5riisesc alveolele natale. Aceste noi organe apar in
anatomia interioar5 a nimfelor. De pild5 : lantul ganglionar nervos care
la larve era compus numai din 11 ganglioni - in afar5 de cei doi gan-
glioni sulbesofagieni - rli"min num'ai sapte la nimfele de lucr5'toare $1
nuimai Saw la nmfe'le de matc5 si trintor.
Scheletul chitinos a1 nimfei gata s5 se nasc5 se ink5re~teaproape
de eclozionare. Toate aceste prefaceri determinii o insemnatii pierdere
din greutatea initial5 a nimfei in momentul cap5cirii ei, datorit5 consu-
mului corpului gras. CercQt5torii Nelson si Sturtewant au constatat c5
n m a i in prima zi, dUp5 c5p5cirea nimfelor, ele p i e d cite 20 mg din
greutate. De unde aveau 160 mg la cgpscire, numai dupii 24 de ore ele
cintgreau 124 mg, iar la p5r5sirea alveolelor natale ca albine intregi,
abia cinVt2reau105,9 mg.
Creierul in aceste 12 zile de stadiu nimfal s-a dezvoltat volumic,
fZ76 ca celulele initiale din fomnatia embriomrii cu neuronii siii initiali
sii se mai Znmulteascii. Aripile se desfac din motMtoleala lor, iar pi-
cioarele se des5virgesc. Totodatii se des5vir~escochii compusi, iar la
matc5 ~i krintori, glandele de reproducere se completeaz5.
Toate aceste prefaceri in stadiul nimfal se datoreaz5 unei alimen-
tatii diferentiate a nimfelor celor trei caste : - iar eclozionarea lor are
loc la matc5 dup5 16 kile de la depunerea oului fecundat in inceputu-
rile de botci denu~mirtepotirage, dupii 21 de zile pentru dbina lucr5-
toare si dup5 24 zile pentru trintori.

Anatomia exterioarg a albinei lucrgtoare

- $i acum - tineri apicultori - dupg ce am vfizurt de unde si
cum porne~tedezvoltarea albinei pin5 la mduritate, s5 ne indrept5m
din nou spre stupul de observatie spre a studia inf5ti~areaextern5 a
albinelor. \

In acest scop, vom deschide stupul, vom peria un num5r mic de

albine intr-o farfurie cu alcool medicinal, Pn care ele in citeva secunde
vor muri. Expunem aceste albine la soare, pe acoperi~ulunui stup, ~i
dup5 citeva minute cind cadavrele se zvht.5 s5 lulim fiecare ctte o
albin5, pentru a o studia direct.
 I

IatZi vruntl se p r e ~ i n Go aLbin2 : m5soarli 12 mun lungime si dna-

regte 125 mg. Are trei p54i principale: capul, toracele si abdomenul.
C a p 2 cu antenele, ochii gi gura cu mandibulele ei. Apoi toracele
cu membrele de locomotie legate de el : dou5 perechi de aripi membra-
noase ~i trei perechi de picioare. In sfirgit, abdomenul este format din
segrnente asezate ca tiglele pe acoperi~ulunei case, cu margini unele
sub altele, legate cu membrane extensibile.
Capul privit din fat5 are o form2 i n t e r m e d i d intre cel triun-
ghiular a1 m5kii gi cel m ' M , ca a bil5, a1 trintorullui. El sd5poste~te
creierut ~i alite organe sensoriale, care fac parte din sistemul nervos,
despre care vam vorbi m a mai departe la anatcnnia intern5 a al'binei.
Antenele, dou5 la numgr, sint formate din 12 articulatii, pe cind
trlntorul are 13.
Iat2, de l a iluceput un dimorfZsm sexual I)dmcamd.at5 privibr la
numZirul de anticulatii ce f o r m e a s antena insectei. Antenele sint aSe-
zate chiar in mijlocul fruntii, astfel inc% albina zburind, poate recep-
tiona chiar din f a v mirosul florilor spre care simwl mirosului le ~ 5 1 % ~ -
zeste, antenele fiinfd organul special in aceastii privintG. Acesta p5-
tmnde in antene prin n u m e ~ a s e l eorificii - ca ni#e pori, aflate pe
suprafata segmentelor. hltre pori se afla mici perisori ce ajut5 albinei
la pip%.
Fierare anten5 es'te alc5tuitti din trei p5Gi : prima, mai mare ~i
mai umflaa, este articula'tii direct pe fmnte : ea este denurnit5 scapel;
cea de-a doua, rnai mic5, este pedicelul. Pe aceasta se afl5 organul sen-
sorial c5ruia i se atribuie deocamdart5 simful auzului insedtei. El a fost
descoperit de cercet5torul Johnston. Dup5 unii cercetgtori celulele sen-
zoriale ale acestui aparat sint grupate pe ling5 un fascicol de fibre ner-
voase, care apar sub forma unui virf proeminent la suprafata antenei,
in gropitele membranei, cu care este cuplat ciclul aparatului. Acest virf
ajut5 albinei la orientarea in spatiu si evitarea obstacolelor. T o t u ~ isint
cercet5tori care sustin c5 receptorii auzului albinei ar fi asezati pe pi-
cioare, in articulatia tibiei, iar sunetele sint percepute de un sistem de
corzi. Am insistat mai mult asupra acestei particularit5ti pen'tru c5 unii
apicultori sustin cli albina ar fi surd5, ceea ce nu este adevgrat.
A treia parte a antenei, flagelul este format din articulatii asem5-
nlitoare cu cele dou5. La cap5tul fiec5rd articulatii sint foarte nu-
meroase celule senzoriale - a c5ror descriere o rezerv5m la sistemul
nervos. Ele se refer5 la vorbirea prin sunete observat5 de von Frisch,
precum qi la perceperea tactil5 cu care - dup5 cercet5torul I. Zaleschi,
albinele percep chiar forma obiectelor, dup5 miros.
Tot la anltene sfnt celule sensoniale care percep gradele de umidi-
tate, de temperaturli, cit ~i coeficientul bioxidului de carbon din inte-
riorul stupului.
La cele douli plirti laterale ale capului se v5d doi ochi mari com-
p u ~ i ,precum si trei oceli plasati pe Yrunte ; dupli von Frisch cei mari
sfnt alcatuiti din 5 000 fatete micro~co$)iced e n m i t e o m t i d i i ce au
') Dfmorfism = existents la aceea$i specie a doua forme specifice distincte.
 iorma hexagonal5. Matca are in jurul a 3 500 fatete, in schimb trintorul
are 8 000. Dimensiunile fiec5rei oma'tidii este de rdoi micromi.
i
i Fiecare din ele nu d5 o imagine total5 a obiectului privit, ci nu-
rnai cite un punct a1 acelei imagini. Cum fiecare din f a w e este orien-
tat5 u$or Pn directie diferitz, ansamblul lor echivaleaz5 cu un ochi
complet, iar miile de puncte capteaz5 in acest fel un mozaic, care res-
tituie imaginea integral ochiului.
,,Ochiul cu fatetele lui- spune prof. M. Lindauer - este un
minunat aparat de m5surat unghiurile prin intermediul c5rora poate
fi determinatii pozitia soarelui. Albinele - zice acest autor- au capa-
citutea de a calcula cu precizie orientarea fat5 de soare cit qi drumul
str5b5tut de astru atit ziua cit si noapitea ; aceast5 capacitate ii este in-
n8scut5 ; in acela~itimp albinele pat cunoaste diferentele regionale +i
sezoniere in parcursul soarelui".
Ochiul albinei nu vede culoarea r o ~ i edar este sensibil la albastru,
ultraviolet, galben, verde, violet ~i purpuriu. De aceea este bine ca scPn-
durica de zbor a fiec5rui stup s8 fie vopsitg variat fat5 de culoarea stu-
pului si tot asa jumMatea de jos a peretelui frontal a1 acestuia.
Cu cei trei ochi din frunte - ocelii - albina adun5 imaginea ne-
clarii a ochiului compus, rnai ales in amurgul zilei, cind insecta Psi spo-
reste vizibilitatea fat5 de lumin5. Cu ei albina isi d5 seama de lumino-
zitatea inconjuriitoare. Alti observatori atribuie ocelilor un rol ~i rnai
important in capacitatea lor de orientare si miisurare. Este ins5 grqit5
presupunerea c5 prin intermediul ocelilor albinele ar vedea in interiorul
stupului.
Studiind rnai departe capul albinei observ5m gitul - denumit
cervix. Cu ajutorul lui capul se leagii de torace printr-o articulatie
scurt: cu muschi puternici. Astfel, organele din cavitatea cranian5 se
afl5 in orificiu pentagonal denurnit foramen.
Gura atbinei se afl5 in partea de jos a capului purtind dou5 man-
dibule cornoase. Ea posed5 organe ale aparatului bucal legate de cel
digestiv, pe care-1 vom descrie curind.
Toracele, ce foruneaz5 a doua pante a corpului albinei, este situat
intre cap si abdomen. El este aceporit cu perisori fini care retin polenul
cind albinele cerceteazii o floare. Privit de aproape cu o lupil, se distinge
cii este compus din patru inele chitinoase, bine sudate intre ele ; fiecare
din primele trei inele au pe margini cite o stifgm5 respiratorie in ambele
laturi, deci in total sase stigme. Primul dnel toracic denumit protorax
poart5 articulate pe el prima pereche - cea anterioar5 - a picioarelor.
Pe cel de-a1 doilea inel - si care &e eel rnai lat dintre ele - de-
numit mezotorax sint articulate picioarele mijlocii qi perechea de aripi
mari. Picioarele posterioare si perechea de aripi mici sint articulate pe
cel de-a1 treilea inel toracic, denumit metatorm. In sfirsit cel de-a1
patrulea inel denumit epitorax face leg5kra toracelui cu abdomenul;
acolo se afl5 si centrul de echilibru a1 corpului albinei.
Picioarele sint al'c5tuite din nou5 articulatii, unele rnai lungi,
altele rnai scurte ; primele d m 5 smrte fac legstura cu torarde: coxa
; ~ trochanterul
i ; apoi urmeaz5 alte trei articulatii mai h n g i ; femu-
rut, 'tibia si metatarsul in sfirsit lbbu$ele avind un lant de patru mici
articulatii fonneaz5 tarsul ;acesta se termin5 cu dou5 ghiare ce-i servesc
albinei s5 se poat5 ag5ta de peretii stupului sau pe orice suprafat5 mai
zgrunturoas5. Cind albina este nevoitg s5 circule pe suprafete lucii,
cum ar fi de piM5 geiumul acestui stup de absmatie, intervine cu
o ventuzi? ce se afl5 sub fiecare ghear5. Ea p d ~ w eun lidhid putin
viscos; ce-i ajutii insecrte s2 se po.atii fixa pe.lulciul geamului.
Toate picioarele albinei au pe ele niste periute cu care-si cur$@
imbriidmintea ei piiroasti. Cu cele de la picioarele anterioare albina
rewlteaz5 polenul, din anterele devchise ale florilor, iar cu periutele i ~ i
curiit5 suprafata ochilor si antenele. In special pentru antene albina
posedii intre tibia ~i metetars o articulatie ca un fel de cle#e ce are
pe margini periute. Cum antenele trebuie s5 fie totdeauna perfect cur5-
late, +ntru ,a putea sesilia m~i~rosulflorilor, alibina introduce antena
Pntre periutele acestui cleste curiitindu-le de praf sau pufierea polenului.
Pen'tru a v d e a cum remlteaz5 albina polenul stringindu-1 in
cosuletele picioarelor posterioare, s5 urmgrim aceast5 lucrare pe supra-
Fata florii-ioarelu'i, ce o a v m in prisacii.
Priviti picioarele posterioare ; prima a~ticulatiest; in pozitia ori-
zontal5 - este femurul ; tibia ~i metatarsul au o pozitie vertical;. Pe
tibie se vede o scobiturg pe partea sa exterioarii, ca un fel de jgheab,
m5rginit de niste peri tari ca niste tepuse ale unui car cu snopi. Aceastii
Pnjghebare formeaz5 c o ~ u l e ~ uInl . interiorul lui albinele string polenul.
Metatarsul de la aceste picioare este o articulatie Ioarte dezvoltats, ca
o birn5 aproape dreptunghiularii. In partea exterioarii a fieciirui m e t a ~
tars, care acolo esle putin bombatg, se viid zece rinduri orizontale de
peri~ori.Sint periile cu care albina i ~ cur%@ i polenul de pe suprafata
corpului ei, introducindu-1 in cosuletetele tibiei. Albina se serve~tede
piciorul drept ca sii ulrnple co~ule\ulde la piciorul sting, ~i apoi invers,
cu cel sting umple cosuletul piciorului drept.
La inchierea dintre ltibie ~i metatars se rnai observg un i e ~ i n dca
un cleste ; cind cele dou5 articulatii se dep5~teaz5,cleytisorul acesta
se apropie. El este ca o 1pens5 ce s e m s t e albinei sii prindii cu el sol-
zi?orii de cear5, cind ei alpar intre inelele abdominale ale albinei cind
secreteazi ceara.
Povara de polen a co~uletelordus5 in stup este desciircatg pe rind,
albina ajutindu-se de pintenii aflati la picioarele mijlocii.
Aripile albinei, lo pereahe mlare $i alt5 pereahe s c d . -%cestea din
urrn5 stau ad5postite sub cele mari, atunci cind insecta este in repaos.
Ele sint alcatuite dintr-o retea de nervuri chitinoase pline cu aer, peste
care st5 intins5 cite o membran5 strsvezie cu peri~ori microscopici.
Marginile aripelor mici au 16-27 cirlige. Cind albina vrea s5 zboare,
cirligele se prind intr-un jgheab aflat pe marginea aripilor mari, astfel
incit ambele perechi formeaz5 o unicii suprafat5 de zbor ; suprafata
total5 a acestui plan este de 45-54 mm2 care atunci cind albina se
afl5 in zbor bat cu diferite frecvente in raport de sezon. In toamnii
cind culesul este foarte slab frecventa biitgilor este domoalii, iar GI var5
cind culesul ieste in rtoi, f m r e n t a atinge pin5 la 24 Hz ') pe m n d 5
fiir5 sii fie consltant5, ci variaz5 in plus sau in minus cu 20%.
fnc5~iiDurade p l e n pe care allbina o p a t e duce in zbor &e d e
1,27-2,35 mg.
- Dar, interveni unul din cursanti - viid pe scindura de zbor
albine care bat din aripi, fgrii s5 zboare ! Ce sarcin5 indeplinesc ~i de
ce nu se inall5 in aer ?
- Ele ventilea25 stupul, unele introducind aer proasp5t in intte-
rior, iar altele eliminind pe cel viciat si inc5rcat cu bioxid de carbon.
Cind albinele fac acest serviciu, n u - ~ imai impreung aripile mari cu cele
mici prin cirligele marginale, ci liisindu-le s5 actioneze separat, nelegate,
nu se ~i poi ridica in aer. Albina se fixeazii solid cu ventuzele pe
suprafala scindurii de zbor, avind astfel o mai mare stabilitate. FeluI
cum actioneaz5 in aceastii sarcin5 o v m explica cinid vom ar5ta la
colonie rolul social a1 grulpzlllui ventilatoarelor.
Abdomenul este cea de a treia $i ultima parte ce completeazii
anatomia exterioarii a albinei. El este articulat de torace prin inter-
mediul unui cordon denumit petiol, prin care se strecoarii din torace
in abdomen o serie de ganglioni n e r v o ~ iinsirati ca mgrgelele pe o a@.
Tot pe acolo trece ~i o pante a sistemului circulator si cel traheal ce
s e r v e ~ t esistemul respirator a1 albinei si cel digestiv.
~Abdomenuleste compus din sapte segmente chitinoase translucide,
colorate diferit de la rasii la ras5. Dintre ele numai Sase sint vizibile.
Ele se contra& ~i se dilatii ca o armonicii, fiind legate Pntre ele cu
membrane incretite ce inggduie abdomenului s5 se dilate, Pniiltindu-se.
%enomenul are loc &nd alibina respirg. De asemenea, ele se dilat5 cind
albina absoadx ap5 sau isi incarcii gusa cu nectar. ,
JumCitCitile dorsale ale segmentelor sint denumite tergite, iar cele
ventrale stmnite. Ultimele patru sternite acoperii patru perechi de
glande prodrulc5toare de cear5. Ele au o ou'loare ban-inohis ~i acoperite
cu peri5ori fini. Au cite un chenar fonmfnd a~a-zisele oglinzi-cerifere.
Pe suprafata sternitelor apar solzisorii de cear5, cind glandele respec-
tive fi vor secrerta. Despre ele vom trata mai pe larg in capitolul : ,,Co-
lonia : formarea scheletului ei prin faguri cl5ditiLC.
Ca ci la torace, a b d m e n u l are pe p5rtile laterale cite Sase stigme
respiratorii; felul cum ele lucreaz5 il vom descrie la aparatul respi-
rator a1 albinelor.
Indoinld u+or a M m e n u l albinelor, sacrifi'cate in alcool pentru --
sltudiul nostru, vedeti un punct alb ; aceea este gland~ odoranti?, care
emanii eiteruri mirositoare volatile, atriigtitoare, servind ca mijloc de
comunicare la exterior intre albinele aceleiasi colonii. In sfirqit, chiar
in virful abdomenului albina are arma sa d e atac si de apiirare : acul cu
venin. Descrierea lui o vom face mai departe la sistemul glandular.
1) Hz = herti - unitate de frecventa pe secunda.
 Anatomina intern5 a albinei
Pentaw la d w l u ~ irnai b h , amst capitol - cel rnai important din
anatomia insachi, s5 privim figura 11.
Apuratul digestiv
Aparatul digestiv, circulator, respirator +i excretor. Incepem cu
descrierea primului, care este in pc?rfectii corelatie cu celelalte trei, ciici
numai astfel ele lucreazg. Pornind de la hrana primit5 ~i transformat4
in sucuri nutritive pentru toak or-
ganele corpului, inscota poate triii,
eliminind pin5 la u r n 5 reziduurile
acestor ilmpiitrite precese. Aci le vom
expune mai pe sourt, c5ci explicatii
mai dezvoltate le ve-ti primi cind
vom ajunge s5 vorbian despre nutrifie
@ metabolism, in cea de-a doua parte
refer~tor la capiitolul ,,colonic“.
Aparatul digestiv cuprinde, -
in ordine - aparatul bucal; apoi
portiunea l5ngit5 denurnit5 laringe in
pmlumgirea lui urmind esofagul lung
~i imgust ce strriibate tot toracele ~i
qpoi petiolul - ~i gu;a; La baza
acesteia se afl5 : proventricolul ur-
mat de stomacul d'binei denumlt
in testin mijlociu ; la extremitatea
posterioat-5 a acestuia se afl5 sfinc-
terul, un musohi rotund care se des-
chide reflex in intestinul subfire.
In preajma acestuia, in suspensie, in

Fig. 11. - Cele mai importante organe

,ale corpului ebbinelor :
I - llmba ; 2 - oriflcul de varsare a glan-
delor mandibulare ; 3 gura ; 4 - mandibu-
lele ; 5 - glandele mandibulare ; 6
gele ; 7 - - -
antena ' 6 - glanda salivara a
farin-
capului ' 9 paitea frontal& a creerului ;
10 - ciorchinele glandei post-cerebrale ; 11
mu$chii orizontalt pentru zbor ' 1 2 - glandele
-
toracice ; 13 - articulatia aripei ; 14 de la
I-VI tergite abdominale ; 15
lociu (stomacul) ; I6 - - intestinul mij-
glandele mucoase ale
intesnnului mijlociu ; 17 - inima cu cele cinci
cavitBti orizontale rardiace 18 . - locul ova-
rului . 19 - tuburile malpigkent ; 20 - cavita-
tea d r d i a c a ; 21 - glanda olfatick (Nasanov) ;
22 - punga rectala ; 23 - proctodeum ; 24 -
anusul ; 25 - acul : 26
oglinda cerifera ; 28 -- glanda cerifera ; 27 -
I-VI sternite abdomi-
:?.' , tricolului ; 31 - g~ ; 32 - -
nale ; 29 - ventriwlul Utru ; 30 Canalul ven-
spiralele aortei ;
33-a, b, c - articulatlile picloarelor ; 34 - lan-
.
1' .
< .
.*: ,'
. w h.. tul gangllonar nervos toracic.
:$. , ,
p;.' :y,,..

,
t f'.
T.., .'
.
70
.. ,
; 1.:
, ? .
"., , ~
;. ;.<.
;.. ?:. \
,.
:
!. ; , '
. .. -,J
<,:.,,<'
. .A,, %.. '
..
 !

mass hemolimf5 (singele albinei) exist5 o serie de camle malpighiene

ce constihie aparahl de filtra~e,de distilare, de purifieare gi exmefie.
, In continuarea intestinvlui subtire se afl5 intestinul gros care este de-
pozitul de rezidruuri alimentare impreun5 ou punga rectalii, care se ter-
ming cu orificiul an'al.
S5 analiztim pe fiecare din aceste elemente ale aparatului digestiv
a
cu functiile ce le indeplinesc :
Aparatul bucal a1 albinei este adaptat pentru supt qi lins. Gura
este o deschidere in regiunea superioar5 a laringelui, avind o muscula-
turti puternic5 de conltradare cu scopul de a indruma mai departe hrana
absorbits.
In partea anterioar5 a gurii se afl5 buza superioar3 care nu se
poate observa distinct fiind mascat5 de o incretiturti tegument=& In
ambele p5rti ale gurii sink dou3 mandibule cornoase, puternice, care-i
s a r v m albinei la multe hlcrilri : apuc5 ca un clegte i n w l i ~ u lantenelor
I pline cu polenul florilor si il sfisie ; prinde ~i transport5 afar5 h a t e
reziduurile activitZitilor din stup; atac5 albinele str5ine care tind s3
p5trund5 in interior ; mestecti solzi~oriide cear5 ; ele fac toate aceste
datorit5 celor dou5 pm&i de muyhi pdternici : unii aklductori l) gi alti
abdulctori *).
Cum mandibulele au o suprafa@ partial neted5, prelucreazg cu ele
propolisul si 91 intind uniform ca o mistrie pe suprafata peretilor stu-
pului, ori il indeas5 si colmateaz5 cr5p5turile ivite in peretii stupului.
In partea lor interioar5 mandibulele au o scobitur5 in care devars5 o
mic5 gland5 salivar5 ; in jurul acestei scobituri se afl5 o coroang de
I
p e r i ~ r imicroscopid ca niste dinti, ce ajut8 la masticatia polenulull.
La baza mandibulelor si in partea lor interioarg se deschide
canalul glandelor mandibulare.
In partea de jos a gurii se aflg trompa unsg permanent cu secretia
I glandei postgenal5 aflat5 la baza limbii. Lungimea rtrompei impreung
cu limba variaz5 de la 6 la 7 mm dup5 rasa din care albinele fac park.
Selectionatorii acordti lungimii limbii mare importants, c3ci s h t multe
flori cu potir adinc Ue la care albinele cu trompa wurt5 nu pot absorbi
neatarul.
In stare de r q a o s albina tine liunba & d m 5 sub bsflbie, dar oind
are de absorbit un lichid - ap5, nectar, sirop etc. - toate plirl$le
ce formeaz5 trompa - adicli palpele labiale - se adunli si formeazii
, un tub aspirator in care limba lucreazti ca pistonul unei pompe aspi-
; ratoare ; aerul n e p u t i d piltrunde prin aceste pi4rti componente, lichidul
se urc5 ajmgind in esofag si apoi in g q 5 .
Prin constructia sa inelarg si mult poroasg, limba cu peri~orii
indreptati spre virful ei, retine lichidul. Mugchii, in numgr de opt,
I
patru extinctori si patru retradori, se contract5 sau se aliungesc ; ei sint
in permanent5 a & v i W .
In cavitatea bucal5 se devarsg secretiile mad mulrtor glande, secreQi
,
I
pe care albina le scoate dup5 cerintele de moment qi in doze precis
')
-
Adductor- mu$chi care apropie un membru de axul medial a1 corpului.
I 9 Abductor = mu$chi care fndepWeaz8 un membru de axul medlal a1 corpului.
3, Masticatie = Proces de farimare $1 Piturare a alimentelor tn cavltatea bucall.
i

i 71
proportionate. Astfel, glandele faringiene secret5 liiptigorul ; mai tirziu
ele prodtic enzime ; la fel glandele mandibulare, salivare, toracice posit-
cerebrale etc. dau secretii a1 ciror rost il vom l5muri la capitolul :
,,Colonia - sistemul glandular $i enzimatic".
De asemenea, in tromp5 ~i pe limb5 se afl5 organele de gust,
formate din plBcute poroase cu nemii respectivi ; pe palpi ~i sub buza
superioarg se afl5 mici orificii denumite cavitiiti palatale, care ajut5
albinele la distingerea gustului hranei.
Dinspre fundul gurii porne~teJaringele, care are la baz5 o placii
pe care se rev'ars5 secretia glandelor faringiene. Faringele are musch:.
de l5ngire si contracbare, pmtru a putea w i r a gi p q u l s a din cavitatea
bucal5 alimen'tele ce trec prin el spre esofag. Acesta a t e un tmb lung,
subtire, elastic, ce trece prin gituitura denuimitg cervix dintre cap $i
torece, str2bate +i pe$iolul dintre torace gi abdomen, deversinid hrana
inrgerat5 in gugii.
G u ~ a ,organ exitensibil de culoare argintie gi transparent& ser-
vegte in principal la transformarea nectarului in miere ~i la pistrarea
provizorie a unei cantitsti variabile de miere in timpul iernii, pe care 1
albina o consum5 treptat, in raport de nevoia de c5ldur5 a coloniei ; de
aceea ea este denurnit5 s t o m c u l social a1 coloniei. fntr-adevgr, albinele
nu depoziteazz miere in gug5 numai pentru nevoile sale de hrgnire, ci
ea face schimburi permanenite de hran5 cu celelalte albine din comu-
nitate. De asemenea, cind roiul pleacs din stup, gugile sint pline cu
miere, pe care o vor consuma la confectionarea fagurilor.
0 mic5 supap5 separ5 gwya de s t o m c , denurnit gi intestinul mijlociu
a1 albinei, l k i n d s5 t~reacfiu-atiile alimentare necesare organismului. Da-
torit5 acestui iscusi't mecanim, continutul gusii nu intr5 in contact cu I
sulourile digestive.
Un rol de seam5 a1 gugii este si acela de ins5mftare cu laoto-
fermenti ai gr5unciorilor de polen, pe care-i transform5 in plisturti
necesara pentru consumul de iarn5 a1 coloniei.
Capadtatea gugji variaz5 de la ras5 la ras5, de la 50 la 75 mm3.
I
I
In rare ocaaii albina igi umple gusa pin5 la refuz; in felul acesta ea ,
aboar5 m greu ~i anwoie. Obiqnui't ea transport5 spre stup 48-50 mg I
nectar la un zbor. Peretii musculo~iai guqii sint extensirbili si fonneaza
cute. CAI ajutorul muguhilor, prin contractare, nectarul din gug5 esle
presat ca sB ias5 din ncuu prin ewfag in cavitatea bu1cal5. Operafia de
1
I
ingurgitare gi regurgiltail-e repetindu-se de citeva ori, neetamhi i se
fnglobeazii secretii glandulare de genul invertazei, care contribuie la
I
transformarea in miere. Voan reveni pe lang asupra acestei probleme in
capitolul ,,Colonia gi harana ei". I

G u ~ amai are inc5 un alit rol insemnat : depozitarea apei. Cind

temperatura din interior este p e a ridicat5 f i i d p a t e normalul de
35-36OC, unele albine qmcializate v a n 5 din continutul gusii o oarecare
cantitate de apii, pe care o scot pe limb5 gi o rsspindesc pe suprafata
fagurilor. Acolo, apa se evapor5 gi r8core~te microclima stupului, in
1
rapont de nevoia de umiditate a cuibului.

72 i
 Urmiirind traiectul aparatului digestiv, dup5 gusii, g5sim proven-
tricolul, ctispoziitiv care retine griiunciorii de polen din mierea abia
transformat5 din nectar. Intr-adevgr, grgunciorii de polen care piitrund
in gu$ in vederea alimentatiei albinei cu substante proteice, substante
de creatie si d e reparatii organice, nu riimin acolo, nici nu trebuie
depusi in alvmlele din care au fost luati, ci sint trecuti din gu$i in
stomac, prin acest dispozitiv. In acest scop, proventricolul se prezintii
ca o cup$ inchisii, care in partea dinspre gu@ are o supap5 mul't dilatatii
fat5 de lumenul tubului. Supapa este format5 din patru valve triun-
ghiulare, cu margini chitinizate ale c5ror virfuri se intilnesc toate
partru intr-un punct din centrul supapei, avind o form% asemgnatoare
cu litera X. Fiecare valv5 este alcGtuit5 din fibre musculare a ~ e z a t e
longitudinal, inconjurate si de fibre circulare. Pe valv5 se observii o
serie de perisori tari. Cind gusa se contract5, se amestecii continutul
siiu de nectar - deja prelucrat si inciircat cu secretiile glandulare
ale g u ~ i i- cu polenul. Acesta din u r n 5 i n d este retinut de perisorii
valvelor proventriculului, fiind adunat ca ghemotoace in niste buzung-
rele ale valvelor, unde r5mine cel putin 12 ore. Acolo el este supus und
actiuni de degradare partial5. Nectarul sau apa trec prin proventricol
f5rii oprire si se vars5 in intestinul mijlociu. fn schimb polenul esrte
dizolvat partial cu ajutorul secretiilor glanlelor mandihlare incepind
cu stratul siiu grgsos denumit poleini?, ce acoper5 partea exterioara a
griiunciorilor de polen. Numai in felul acesta, gsunciorii de polen f5r5
invelisul lor protector, trec mai departe ca bol alimen'tari) in stomac,
prin cap51tul opus a1 proventriculului, care acolo are forma unui tu-
bulet indoit in unghi drept. El st5 in suspensie in lumenul stomacului.
Astfel polenul pe cale de a fi digerat de sucurile digestive, nu se mai
poate inapoia din stomac in gus5 sau in cavitatea bucal5 ; in schimb
poleina, care este lichefiat5, p a t e fi regurgitatii.
Stomacul asa-zisul ,,intestin mijlociuccare un mare rol in digemea
polenului ; sucurile digestive si enzimele p5trund in el prin pori, dizolvg
toate substantele nutritive aflalk in ei si pe aceeasi cale, a porilor,
intr5 in circuitul hemolirnfal.
Albinele nu au enzime care s5 dizolve celuloza griiunciorilor, incit
a c e ~ t i agoliti de conlinutul lor trec mai departe ping la partea rectal5
~i sint eliminati prin rect, din zbor. Totusi aceast5 celuloz5 ajutg la o
purgatie mai accentuatg, fapt care antreneazg si elimin8 odatii cu excre-
mentele milioane de spori ai novemei apis, parazit periculos ce-si are
l m l de predilec$ie in intestinele albinei.
In stomac se hidrolizeas si zaharurile cu greutate molecular5
mare. Albina o face cu ajutorul aceleasi secretii enzimatice a sistemului
glandelor pe care il vom descrie mai departe.
Srtomacul are o iorm5 cilindricg, este lung de 10 m m avind nuine-
roase cute transversale care se contract5 ritmic datorit5 muschilor longi-
tudinali, transversali si oblici, cu celule striate intre care se ggse~teun
tesut conjunotfv care le u n e ~ t e .
I) Bol alimentar = cocolog.

73
 .. I
-. . ..
, (

.
., .<
:

- Dar cum se face si ce este digestia la albine ? m5 intreab5 un

tin5r apicultor.
- Digestia i n s e m 5 reducexea si dizolvarea alilmenltelor ingerate
.i
;I

de albin5, transforrnindu-le din substante complexe in substante simple I

care trebuie s5 intre permanenit in compozitia organismului, actiune
care se face cu aju:torul unor fermenti sau enzime asupra c5rora vom
insista mai departe la capitolul ,,sisternu1 glandular a1 albinei". In felul
acesta ele sint lichefiate cu ajutorul secretiilor glandulare fonnind
sucul nutritiv sau digestiv, incit sub aceasti form5 el poate trece u9or
prin peretii ~intes'tinului~i intr5 in circuitul sanguin a1 insectei. P5rtile
nedigerate sint elimnate. Chair ~i mierea consumat5 lass un procenit
de 2010 reziduuri nedigerabile din substanla uscat5 sau 7,60/0 din cea
umed5.
S u c z ~ l nz~tritiv - dup5 von Frisch - se realizeaz5 cu ajutorul
apei ce o contine alimenCe'le sau cu cea adus5 in stup de albinele c5r5-
toare de api. Ea este adgugat5 dup5 necesititi ~i in raport de felul
alimentului. Apoi albinele mai intervin cu secretiile lor enzimatice,
ale glandelor din cavi'tatea bucal5, din gus5 si stomac determinind o
serie de prwese fermentative, de accelerare a reactiilor chimice, de
degradare a alimentelor brute, cle descompunere molecular5 a lor, la
fel cum chiinigtii utilizeas caitalizatorii.
Cercet5torii au ggsit c5 in timpul digestiei sub actiunea enzimelor,
organismul creeaz5 din substantele simple, din nou, substante complexe :
proteine animale si grssimi, care contribuie la constructia ~i intretinerea
organismului albinei.
Felul cum hrana va fi folosits o vom l5muri in partea a doua a
studiului nostru, cind vom trata nutrilia si mel;abolisinul coloniei de
albine.
lntregul proces a1 digestiei uzeaz5 epiteliul, adic5 altfel spus,
cGptu~eala .stonzncului, care ins5 se regenereazs prin ea ins5si. Intr-
adeviir, epiteliul care este compus clin cripte in form5 de urne, au
inspre margini o zon5 de regenerare, cu celule care, prin divizare,
creeaz5 altele noi, inlocuindu-le pe cctle uzate. Regenerarea lor insfi se
poate face numai cind albina consum5 hran5 cu proteine, adicg polen
sau inlocuitorii acestuia, in conditii si cantitgti indestulgtoare. El for-
meaz5 un invelis care se separ5 prin presiunea sucurilor digestive ~i
alc5tuiesc me7nbranu peritroficli.
Aceasta, dup5 I . Husing, este ca o pung5 ce invele~tealimentele
care au p5'truns in stomac ~i pro1tejeaz5 c5ptu~ealasensibilg a acestuia
impotriva v5t5m5rii ei de c5tre virfilrile ascutite sau cirligele aflate
pe invelisul (exina) gr5unciorilor cle polen.
In partea dorsal5 a stomacului membrana peritrofic5 se rupe
repetat si este eliminat5 &at5 cu rcsturile alimentare, dar se reface
repede o alt5 membran5, de 4-6 ori in 24 de ore.
Stomacul cu glanclele sale secretorii posed5 totdeauna ~i celule
excretorii, care elimind granule de carbonat de calciu.
Urmind traiectul intestinal hrana ajunge la intestinut terminal
sau posterior, a1 c5rui rol in organis~nulalbinei nu este numai ca s5
a~n~nuwtmSm
a a w n 1 8 ep aaJazaJ pnr7n$nsuw 3- I* NDSnur UT ~lmurropsur u~ wur
elvwluil 9 : lazo3nrl ea~sqmrn!lod w d leuJoy lswuil pnqezr-(od = u a 6 o ~ q 3(,
-Fa lnursgoqeqaur
18 e!&~qnu 'a!uoloa a ~ d s a pI ~ J O A uroa p u p '!nl eiuevodurr aurq aSal
-a$uj !$ah !+ zn2nzusj2oqvgatu ID 2v~)uaauv6ro un q s a m r 6 2ndro3
'lapads le augur ap In;rq!!a 'lnlnqa~au!~ea~aq5a.n el lepads u j pu!aJas
'ylnaalour o e3 ~ e o p'yqe;rap!suoa alnqag e u ~ q ~a@o~o!z~jo~q e eqsaae
~nxa~duror, UI 'e!uoloa alsa aJea aqeq!ag3alo3 eaJew u!p a p e d aaej a3 eun
ea !a 'qx!qns ea yllapd Iau!qle lsurnu nu a l 8 a ~ ~ aaJe3 s uodureq-ue2.10
q w e pulur~oj'uoq~ea ap !Ie~p!y 15 ualod nr, aJequaurqe o ydnp se~;3
1nd.103 $zea~!zodap $3e!pJe3rJad Eaqeq!aea ug qoq 'am?eur alau!qlv
-(Tua80x13ap
gulroj qns lepads ug ( a ~ p n l 8 )u o q r e ~ap !$e~p!y !S !ur!sgS ap pylnwnae
'ra!aqo~d gnasnd~oa!!uryad FS r,sasy3 as oloav -2vraaqn p a p - npolCrur
!nlnu!qsaqru! euI[ea~d ug !B 'p?a)rrrd p a p - '!aa.ral p l e ~ o d ~ oln5qaa
a
-u! qns ' y , q ~ e yaerp~eapad eaqe%!Aea alsa s e ~ 8~nlnd.xoae a.qnurnae
elseaae a3ej as apun a!laal!pa~d ap -[naoT .8Ag 'M ln80lolq gzeazpapeJea
o urna BAB 'yurnds o es 'aseou!urn~oa ~ e u rqnur 3uis a s e o s ~ 3ala~onaea
~ e p a d sUI .qnu!iuo3 ap g u r ~ o jqns y3!j!~e~ls as aa!padsa;r a'(aim$sqng
-pqauurasur q ~ e do yAJazaJ el aundap 'ales !!JylToazap 15 !y?ur~ojy ~ e s
-aaau e m q p!op alaurq-[e el ap alkaurl~daAJeI a3 gqepuj ap g3 y!sy;3 ne
r!JoqyqaaJaD 'ypqoq os ealeqna~8u!p 0/00g-0~ gdn30 yle~od.103gaJazaJ
gqseaae ' B A . I ~ ~ aulhap IS !nlno eCeo3 a $ ~ e d slnuoyqura pug3 '!n~nurJap
-ozaur e yJeo!Jaju! eaq~edug ?le$!zodap yle~odaoayaaazaJ o yzeamoj 16s
'!nlno ap.rgFurnae urp Eurnsuo3 a3 $07 u!p lnuoyqura f a!q!.qnu sn1al;ra
[am uj. aJe o InapnN -?AJaza.r o yundap ys !a!je$uaurge lnsos!~d u p e3
E[!J~ a n aJeT1oAzap 15: a ~ a ~ S a ap m nipeqls a.m y o u; '1nws!ue8.10
.gjur!u !5 yam1 e3 lode 'uor~quraap n!pqs ug eyqe m a au!qle p u p ad IS
[a ap qgu!ure we-A .!auIqF ~nurs!ue8Jo ap aqeqpgos alajuelsqns aur$ap
a1 aa aseo!$a~d alyppurnae u!p yzeapa3 IS 'quauemad pour ug q8aur
-pd a3 uodure~-ue;3~0 qeqaape un aqsa aJe3 !5 ,,mr6 droac' gvurnuap
rge~od303ynJazaa ea3e urs!ueB~o ug aJe l-aJe2 ad quevodur! ayJeoj 1nyo;r
!3e ur!murgl gs a!nqaq ~gsaZ!p lnqe~edeap a l ~ e d a ppur p u ~ q ~ o ~
'!$ejsoj ap ar$elnaqa o
!5 qeqeqsuoa ne TpoqFqaxaa olme $ 0 ; ~'(su!yso~) aleqaaJ a1apml;l agy3
ap !ade !a!lq~osa~ Bgo$ep pynlj aulaap pqnu!$uoa !ody 'apz a ~ a zap
eqsJjA a;3u!qs epasu! p u p gSe~8u; as aJea apadurg p!yaq un n3 gugd
y ~ e q 3 ee8und
~ aJe ~.rgu;q ea!q,p 'gleleu eIoaqe u!p a.qmlaa 8 1
',,u~s~goqz~pm !S azjpqtzu :auzqp ap vpoyo3" lrqo$!d!a ug a@tme wur
!J!.murg.( ep UIOA a x 3 a ~ d s a p',,gagoqelaur yde" ~s!z-eSe als3 '!nlnur
-s!ut?8~0 le gde ap InJesaSau pejs!3;es ~S-gsqod 'qez!g!qour! a d e o ~ d e!gap
s-[au!qF jaJJSE 15 ~ e ~ ~ u u n1n?!n3. a y1!3 u j aqu!aJ gs ede '~op~nnp!za;r
e a q ~ ~ p ~ y su!~d a p e3 alnpyZug leu!urJa? !nlnu!?saqu! ealelq!qeauad
'300z ap alsa g u q ap lnuray8 ug emge~adura.)p u p 'yppd a a '?pay
- e 9 e!je.x!dsa~ u p d IS ' ~ o q z u!p a ~ e a u n ~alaluaura~axa
e u!~d ede ~ o 5 n
yulurga - gs.reyuo3 ~ d n p eu!qlv -~o-[!~nqnsal
- Jes3au yde ap Tnlnquas
- o ~ dle a ~ l 8 a Jap la3 O! !3 'a~equaurqe alynnp!zaJ dm!? e ~ x ayu!$a.~
r , .
. ".
>, ., .~. ~ \

, , .,.. . ., I.. ;
>. )

y .. . .
E ,.,I
.;:I
'
(.. . , . I'

- .,j.
-' +
. . .. ... .
..r. !-

<.' . C Aparatul circulator

'i.
.
.. \,:
~

. .
;.-. . Aparatul circulator sau mai bine-zis, circuitul hemolimfal al
alibinei, servegte tuturor celulelor organismului la tranaportarea hranei
concentrate in ace1 suc nutritiv despre care v-am vorbilt la aparatul
digestiv.
- Dar ce este hemolimfa ? - intreab5 un tfn5r apicultor.
- Hemolimfa este un lichid comparabil cu singele omului gilma-
miferelor, cu deosebire c8 singele nostru transport5 nu numai hrana
necesar5 aliment5rii celulelor, dar mai posed5 acea substants albuminicii
denumitii hemoglobiniii) care iormeaz5 materia colorant5 rogie a sin-
gelui incgrcat5 cu oxigen, avind rolul de a-1 r5spindi pin5 la ultima
celuls. Hemolimfa ins2 - deci singele albinei - duce cu ea numai
hrana - deci ace1 suc nutritiv amin~tit,dar nu t r a n s p o f i si oxigen cum
face singele din corpul nostru. La albine, oxigenul circul5 separat prin
trahee $1 traheole, ducindu-1 tuturor celulelor. Hemolimfa albinei nu
este rosie, ci transparents, incolors.
Hemlolimfa f i i d incZmat5 numai cu sumrile nutritive d u e cu ea
o mare dozj de z a ~ s r ,precum ~i ,prodru~eleactivitgtii fiziologice ale
insectei si rezultatelle schim~burilorchimice care au loc intre organe. De
asemenea, in hemolimf5 s e mai afl5 consltituenti minerali gi onganiri
cum sint monozaharide, proteine, aminoacizi, acizi nacleici d5n bolul
ingerat.
Hemolijmfa mai posed5 ~i substante bactericide pentru ap5rarea
organismului de anumite boli. De asemenea, continutul de zah5r din
hemolimf5 nu se limiteaz5 la glucozii - asa cum este in singele uman,
ci, in ea se afl5 si alte zaharuri : fructoza, trehalaza etc.
H e m ~ l i m f a inldcplinqte si funlctia d e rezervg de ap5 tinut5 la
dispozitia tesuturilor crimd a i m t e a , din anumite motive, incep s5 se des-
hidrakze. Ca remrv5 d e a p g necesarii \esuturilor, atunci cind ele
se deshidrateaz5, hemolimfa transmite oarecum presiunea dinitr-o regiune
a corpului larvel i n alta, altit in timpul nqpirlirilor s~uccesivela lame si
nimf5, c2t si la aparitia si dezvoltarea aripilor.
Volumul hemolimfei - dup5 Lenski - in procesele de metamor-
fozg a larvei ~i a nimfei pin5 la stadiul de imago2) larvele virstnice
au cantitatea cea mai mare de hemolimf5, c5ci aceasta o m p a 25-30010
din greutatea total5 a l m e i , pentru a se milc~orape mSisu1.5 ce albina
mlahur5 s-a format si incepe s5 imbitrineaw5.
Hemolimfa ocup5 in intregime (toat5 cavitatea corpului insectei,
circulfnd activ, c5ci ea este propulsat5 de un organ compus din douB
elemenlte : inima +i aorta. Ele sint ajutate de dou5 diafragme aflate in
abdomen, precum si de dou5 organe de pulsatie aflate in cap si torace,
care toate conlucreazii pentru circulatia activ5 a acelui lichid vital ce
este hemolimfa.
Inima, propriu-zis, se afl5 in cavitatea abdominal5 de-a lungul
p5rtii dorsale, iar aorta se afl5 in torace, trecind foarte putin in interio-
1 ) Hemogloblnd = pigment organic de culoare r q i e continut in globulele ro$ii care
au proprietatea de a s e oxida, cu rol respirator, Iransportind oxigenul de la plamfni Bn
tesuturi $i transportlnd in sens invers bioxidul de carbon.
l) Imago = denumire data formei adulte a insectelor
 :,.
rul cavitiitii capului. Inima are o form5 alungiltii alcgtuitii din [fibre . .
musculare puternice ~ semici:culare.
i, De-a lungul siiu se aflii cinci pe- . ... / ,

/ rechi de perforaqi denumite ostii, niste c5miirute ce dau una in alta.

Fiecare c5m5rut5 are un vestibul format dimtr-o deschidere , prin care '.. i
I hemolimfa este aspirat5 ; c5miirutele sint inzestrate cu n i ~ t esupape
care se deschid pe rind cind ele se dilat5 si apoi se inchid cind ele se
1'
i
contract& Deci inima lucreaz5 ca o pomp5 aspiro-respinggtoare sub
acfiunea diafragmelor amintite mai inainte ; una st5 in parteal superioar5
+ , '.

I. a ab'domenului -si a doua - ventralii, deasupra lantului nervos ,gan- .

-. '<.. .
glionar. ,

lncepind de la prima c5m5rut5 peretele musculos a1 inimii se ~

subtiazii progresiv, prelungindu-se intr-un canal care este aorta. Cind

aceasta striiabate petiolul, care .constituie leg5tura dintre abdomen ~i
torace, ca sa p5trund5 in cavitatea acestuia din urm5, aorta face nouii I ~.
incretituri strinse unele in celelalte ca burduful unei armonici. Acolo
se all5 foarte mu18te traheole fine, prin care circulti oxigenul, asa incit
hemolimfa se oxigeneaz5 inainte de a ajunge in cap, in imediata apro-
piere a creierului. Odat5 ajuns5 acolo, hemolimfa pompatii de inimii,
scald5 toate onganele : baza antenelor, glandele cefalmice ~i creierul. Din ,
cap hemolimfa este pompat5 .pe cale inversa in rrestul o~rganismului . .
cu ajutorul unui opgan de pulsatie, com'pus din~tr-o pung5 ce wupii
complet s:papiul 'dintre frunte si baiza celor d'ou5 antene.
Punga propulsoare executii misciiri peristaltice l)- d e d de con-
tractare si destindere a muschilor (ca la faringe). Astfel, supapa din cap
ce inohi'de si desohide inkarea in aceastti pun1g5 cu aer, ingiiduie hemo-
limfei s5 p5trund5 acolo, la antene. La inapoiere, hemolimfa nu mai >
circul5 pe aceea~icale ca la sosire ; ea coboars din cap spre cavitatea
toracicii trecind pe ling6 aortii prin cervix - adicii gitul ce leagii capul I

de torace. Ea p5trunde deci in cavitatea abdominal5 ; acolo intilne~te

aparatul de filtrare - tubii malpighieni. In ace~tia,hemolimfa descarcs
acidul uric 5i alte impuritgti - purificindu-se.
Tubii mulpighieni au acela6i rol la albinii ca ~i rinichii omului,
iar hei?zoZimfa purificatii en care tubii plutesc, se Encarcii cu substante .>
energetice oferite de aparatul digestiv din hrana ingeratii, digeratil,
transformat5 in suc nutritiv, care prin procesul de osmoz5 trece prin - .
1
peretii intestinului ~i piitrunde in hiinolimfa'.
,
Iatii tineri apicultori - cum se Pnliintuie ~i colaboreazti ,la albine . -
cele patru mari aparate de vietuire : digestiv, circular, respirator qi de .... ,

Cercet5torii a u g5siit c5 hemol!imfa albinei este i'nlcomparabil mai ,. , . ,1I

bogatti in substante nuknitive si enagetice fat5 de cele ale altor insecte ' ..
.+..,;

:
sau chiar ale animalelor superioare, inclusiv omul. La analizele fscute . ....
~. ..
. .:.
.
larvelor de albine s-a aflat de opt ori mai,mulrt magneziu decit in sin- . ..
. ...
gele uman, iar fosfonul este de asernenea superior ca,ntita'tiv; aminoacizii . ., .
. .... <
H

sint de 15 ori mai numerosi. Singele nostru contine 0,75-1,50 g zahgr ,. . . i..k.: .
,
t) Pertstalttsm = denumirea ansamblului mi$c&rilor musculat,urii unui organ intarn + '-
oayltar (stoma~,intestin, wter etc.) car? are ca efect progresiunea gi evacuaEa c~ntinutuld
-w. ;.
.Y
la 1 kg singe ; peslte aceasti concentratie apare o hiperglicemie patolo-
gic5, >peoind la larvele de albine g h i d e l e sint intre 6,38 gi 7,6%0 calculate
In glucozh. La albina zburgtoare - dupti Bishop - glicemia este in
medie de 239%0,ceea ce nu se intilnegte la nici o vietuitoare, si deci
ea nu poate fi comparatti in aceastci privintti cu cea a (animalelor su-
perioare. Florul are procente rnai mari comparabil cu cel a1 altor ani-
male. Greutatea specifics a hemolimfei este de 1,038 fiind muLt mai
ridicatg fat5 de cea a serului din singele uman care are abia 1,027.
Cercetatorul Y. Lenski a ggsiit c5 exist5 un echilibru a1 circulatiei
in tesuturi ~i hemolimfg, pe care-1 pgstreazti un mecanism de osmo-
reglare.
Rezervele de glucozi din hemolimfg ing5duie un zbor de 15 mi-
nute. Dat fiind cti albina se alimenteaz5 intre timp ~i cu nectarul dife-
ritelor flori pe care le cerceteaz5, isi poate continua munca de cercetare
peste acest termen. Zaharoza nectarului in unele imprejurtiri sprijin5
efortul. Atunci intervine urgent enzima invertaza care transform5
zahamza in glucozii +i fruclmz8.
In hemolimfi se gisesc mari cantitsti de glucozii 800-1 000 mg %.
Cercetitoarea elvetian8 Ana Maurizio a gisit adeseori predominanta
fructoza.
Hidratii de carbon - zaharul - ce dau energie organismului,
acumulindu-se in hemolimfi si tesuturi, si~lit consumate in raport de
efortul fizic si de necesitate, f5r5 ca albina sti posede si un mecanism
regulator a1 glicemiei. De pildti, zborul lung gi obositor consum5 adesea
lntreaga rezervg de glucozi din hemolimfi gi mugchi. Atunci, albina
face ape1 la rezerva ,de glicogen de 2O/0 ca sii poat5 ajunge la stup. Pro-
babil cind si aceastti rezervs este consumat5, albina cade din ingltime
gi moare.
Glicogenul este un hidrat de carbon exceptional de concentrat. si
de o forate mare cmplexitate. Este un polizaharid format din glucozg,
depozitindu-se nu numai in corpul gras, ci mai ales in protoplasma
celulari, in m a ~ h i in
, intestin, uncle el atinge o proportie de 360/0, din
hidratii de carbon. El este absolut necesar in eforturile organice, dar
mai ales in activitatea de zbor ; prof. R. Chauvin il considerti ca un
produs glucidic de rezervg a1 insectelor, depozitat in 1 g u ~gi 8 in mugchi.
In special larvele lde lucr5toare au u n procent ridicat de glicogen
ce atinge 300/0, iar cele de trintor 25%. AJbinele doiici il posed5 in mari
proprtii acumulat in intestin gi mu~chi.h timpul iernii el se gssegte
in corpul g m , avinrl o deosabiti concentratie h moleculele de zahgr ce
servegte inimii gi musculaturii, stiut fiind c5 albinele in timpul stationgrii
in ghem igi tremurti musculatura pentru mentinerea activitgtii gi ridika-
rea temperaturii comune. Aceasti rezerv5 organid asigurti albinei o
durat5 de viat5 mai mare si o rezistentti deosebitZi la atawl nosemel.
In afar5 de glucide, in hemolimfi se g5sesc toti aminoacizii in
mare cantitate, in raport de regimul alimentar al insectei. Ace$ia, in
afar5 c5 sint constituentii principali ai prolteinelor, sprijin5 activ pro-
cesele de reproduetie qi c r e ~ t e r eale tineretului, eliminfnd gi acea presiune
osmotic5 a hemolimfei I)ToWdat2
. in h a o H m f 2 dup5 cllm am rnai ar3tat
se afls proteine pure, lipoproteine si glicoproteine, substante minerale
ca : potasiu, calciu, magneziu, fosfoml etc. ce ocup5 un loc de seam2
si in cantitsti rnai mari ca cele din serul uman. Y. Levschi a intocmit fn
acest sens tabela 1.
Tabela 1 i'

Subtante minerale
I La albinh

Fdm 31,3 34,4

Calciu 14,4 0,O-11,5
Magneziu 20,5 1-3
Potasiu 95,5 178
,Wiu 14 330
Clor 143 450-500

Hemalimfa inc5rcet2 cu toate subsrtantele cuprinse in mierea si

polenul ingerat de albins, p5trunde in inims. De acolo i ~ reia i aceiasi
cale descris5 putin rnai inainte sciildind cu ea aparatul respirator din
torace si cap unde se afl2 sistemul nervos central, ~i f5cind cale intoars2
pentru purificare si filtrare.
Prin intenmediul hemolimfei se fac schimburile chimice ce au loc
in organele corpului albinei, transpontind si secretiile hormonale, acolo
unde sint cerute. ,Hemolimfa este c5rsusul apei necesare tesuturilor in-
sectei, in raport de sezon, dar si de eliminare cind organismul n-are
nevoie de ea. De pilds, spre toamn5, albina creste in greutate penltru c5
si-a acumulat rezerve i n s e m a t e de albumins, gr5sime qi glucide in
corpul gras, dar pierde ,din tesuturi apa, ceea ce ii inlesneste s5 suponte
rnai usor rigorile iernii. Este un fel de deshidratare organic5 intr-o
m5surii redus5, pe care o incearc5 toate insectele ce tr5iesc in aerul
rece a1 iernii, ca sil nu inghete. Concomitent concentratiile de glucoz2
gi fructoz5 cresc.
Spre toamn5 si rnai ales iarna, metabolisinul albinei scade brusc,
rnai ales cind in stup se acumuleazil o rnai mare proportie de bioxid
de carbon.

.... ,

- V2 amintiti, tineri apicultori, cfnd v-am vorbit de aparitia .-. :.

,...
. 3 :
,$

tinerii larvei din coaja oului, c2 e a a r h a s citeva semnkle 'In repam de

.?.,:
,
adaptare, dup5 lcare a hwput s5 respire.
..,.
.<.
3) Osrnoza = trecerea unui solvent printro membrans semipermeazllii care s e w &
QouH golutii de compozitli sau co-tratii diferlte ; ee produce de 111 8OlUt.la mal dlhmta y:c:
spre cea mai comentatB (pb& la echilibmrea .preslunilor m o t l t l c e . ) . ! .:.'. . i.
i.:
 Privind p l a n ~ acare reprezintii corpul unei albine cu aparatul s8u
respirator (fig .12) se abserv5 zece perechi d e stigmate sau s t i p e din
care trei perechi la torace si sapte la abdomen. De asemenea, se v5d
sacii aerieni ce, constituie depozi'tul de aer necesar respiratiei Si care sint
foarte subtiri si extensibili. Din ace~tiapornesc trahee largi ~i care se
ramifica gi se tot jingusteazg pin5 ajung ca n i ~ t ecapilare, cu dimensiuni
diametrice pin5 la a mia parte dintr-un milimetru, den~rni~te traheole.
Aerul d e afar& incsrcat cu oxigen, pgtrunde prin stigmele respira-
torii abdominale in sacii aerieni. De acolo, datoritg atit fenomenului de
difuziune a aerului inspirat, cit $i misc5rilor respiratorii ~i mu~chilorin-
terni, stigmele se inlchid, iar aerul trece prin traheele mari ce strtibat
petiolul intrind in sacii aerieni toracici. Strsbtitind apoi ~i prin cervix,
aerul ajunge in sac'ii aerieni din cap. In felul acesta toate cele trei parti
prindpale, ce alciituiesc .corpul albinei, .primesc necesarul lor de oxigen.
Fiecare stigniii respiratorie are u n , vestibul c8ptu+i8tcu peri~ori
fini ; el poate fi partial sau total inchis cu ajutorul unor valve, ce lu-
creaz5 sub actiunea aerului din sacii respiratorii. Ace~tiafiind extensi-
bili au un rol dublu : primul este cel argtat mai inainte, adic5 sint pgs-
trstorii aerului inspirat din mediul inconjurstor ; a1 doilea rol, este c5,
odats plini cu aer, greutatea specific5 a insectei scade, iar albina isi
poate lua zborul.
In timpul zborului, albina folose~terezerva de oxigen din ei, c5ci
la aceasti3 actiune mnsumul de oxigen este
foa~.temare. T k h e e l e prin care circul5 aerul
sint alciituite din spirale chitinoaae foarte das-
tiae ; as~tfelde spirale nu se a515 nici in saccii
aerieni $i nici in rami.fi'catiible t,~ahciceext,rem
die sulbtiri $i cu d i m e t r e neegale, prin ai c5tror
peseti aerul str5bak qi ofera oxigenull necesar
~i~ganisanul~ui.
Dutp5 unii cencet5tori - ca Bailey - 3
iqportant5 mare in procesul respixator il au
cele trei pereahi de stigme toralcice dSn care
d m 5 in stare de repaos inspirg ~i expir5 aerul
sub actiunea misc5,rilor respiratorii, ale abdo-
menului. A treia p r e c h e ins5 stg inchis5 $i
f'unttio.neaz5 m ~ ~ atunci
a i cind aeml de respl-
, ratie nu mai este cu totul normal $i are o doz5
insemnata de bioxid de carbon. In aceast5 si-
8 tulatie s'tigmele actioneaz5 invers ; se inl&id cind
abdomenul se contract5 ~i se deschid cind e!
se dilat5. In felul alcesta prin trahee trece un
curent dme aer ce p5trunde prin dou5 din pri-
Fig. 12. - Aparahl respi- mele perechi de st!igrme ~i iese prin cea de-a
fraitar: treia. Acolo este exact lorn1 unde muschii ari-
1-3 - stigmele respiratorii to- pilor produc mult bioxid de c a p b n ih timiu]
racice ; 4-4 - stigmele respi-
ratorii abdominale ; 10 - sacli zborului.
aerieni din cap ; 11 - sac11
aerieni din torace ; 12 - sacii Rolul primelor stigrne este foarte mare in
eerieni din abdomen : 13 -
stigmele glandei. ventihti~e- d ~ Z R. i Chauvin - dar nnmai in
,perioada marilor eutivitgti ~i pentru a w a s h , inchiderea acestor orificii
f a imposiMl zbowl.
De aceea, cind se v5d albine ce se tir5sc pe jos, ori stau urcate
pe ierburi si nu polt zbura, veti $ti c5 stigmele lor sint obturate, datoritg
unui accident sau bolii acarioza.
Schimbul de gaze in corpul albinei se face prin mi~c3ri respira-
torii, care sint in num5r de 25-50 pe minu't in stare normal5. Ele se
incetinesc cind e frig ~i sint accelerate cind temperatura este uscat8.
Cind albinele sosesc cu gusa plin5 ~i vor s5 aterizeze pe scindura de
zbor a stupului, dar cad la p5mlnt in fata stupului, e o dovad5 a rare-
fierii aerului din sacii respiratori abdominali. Ele nu pot z h r a pin5
d n d , din nou, sacii sint iarQi plin5 cu aes, care de data aceasta se
umplu anevoie datorit5 presiunii mari a g u ~ i iprea pline, presiune pe
care aceasta o exercit5 asupra sacilor aerieni.
Gratie aerului din acesti saci, albina i ~ modificg
i greutatea speci-
fics putind s5-si ia ,zborul mai usor. Aced depozit de aer ii ing5duie
albinei s5 zboare alte 15-20 minute. Fiecare sac aerian respirator -
dup5 L. Roussy - are patru rarnificatii traheene, care se divizeazg
fiecare in doi saci alungiti din care pleac5 traheolele care se r5sfir5 in
tesuturi. Datoriti aceluiasi fenomen de difuziune a aerului, schimbul
de gaze se face uSor in corpul albinei, c5ci traheolele fiind riispfndite
absolut in toate organele, dind fieciirei celule oxigenul necesar indis-
pensabil vietuirii, elimin5 din organism bioxidul de carbon si vaporii d e
ap5 servindu-i la schimlbul d e gaze intre tesuturi si la actiunea osmotic6.
Cercetgtorii au g5sit c5 oxigenul p5trunde in hemolimf3 prin pe-
retii traheolelor, precum si l in celulele inconjur5toare. Continutul de
aer din traheole se micsoreazg ; se creeaz5 in felul acesta o diferent3
de concentratie a oxigenului in traheele mari ; atunci, acesta trece din
traheele mari in traheole. El este absorbit in permanen* de celule si
de aceea ~i diferenta,lui de concentrare se mentine f 3 6 intrerupere.
Datorit5 acestui fapt se creeaz5 un curent continuu a1 moleculelor de
aer de la tulpinile traheice spre traheolele si celulele traheice.
Circulatia aerului prin torace se face sub actiunea muschilor dor-
soventrali, care lucreaz5 in concordanH cu cele dou5 diafragme, elimi-
nind aerul viciat din saci prin stigme.
Inspiratia si expiratia -dup5 V~uillaume ~i Galichet - se fac
aproape cu aceeasi v i t d , in aceeayi duratg de timp. La +'16OC misc5-
rile sint domdak, cu amplihclinel) redus3 ; la +lg°C se dbservii o
u ~ o a r im5rire a amplitudinii ; la 21°C se observ3 intreruperea inteme-
diar5 aproape suprimatti ; d e la 21-35OC frecventa urcii regulat, dar
nu si ampl~tudinea,care rgmine aproape aceea~i.De la 37-42°C albi-
nele se zbat ~ i ~ e s foarte
te greu s5 se poatii inregistra frecventa inspira-
tiei si expiratiei, iar la 42OC survine moartea albinei.
Sacul aeriantdin cap nu are contact cu exteriorul asa cum au cei ,
abdominali sau cei toracici : aerul inciircat cu oxigen piitrunde acolo
numai datorit5 presiunii hemolimfale. Cind aceastz presiune cre$te,
') Amplitudine termfcd = maximul diferentel dlntre valorile extreme ale temperaturil
aerului, iatr-un anumit pumt In cursul unei perioaae de Itimp.

6 - C. 560 81
sacii aerieni se contract5 51 resplng aerul viciat din ei, inchcat cu bio-
xid de carbon. Cind presiunea scade, aerul este aspirat din nou in sacul
aerian din torace.
Inlhturarea bioxidului de carbon se face in virtuirea aceleiqi, di-
fuziuni a aerului ins5 moleculele lui se deplaseaz5 in ordine invers5.
Prin sistemul traheeal se inl5tur5 surplusul de ap5 d i n organism. Aerul
venind Pn contact cu lichidul din traheole se incarcii cu vapori de apii
care trec apoi in tulpinile traheolice gi in saciil aerieni de unde sint
eliminati.
In privinta bioxidului de canbon, R. Chauvin constat5 c5 la o
concentratie de curba respiratorie nu arat.5 nici o . modificare. La
frecventa ~i amplitudinea se mgresc simultan ~i se,mentin aproape
la acelagi nivel la 15-200/0. Incepind de la 500/, amplitudinea este
enormii dar frecventa scade pin5 la starea de anestezie fat5 de care
albina este deosebit de rezistent5.
Albina este foarte rezisknt5 la azot chiar in concentratii ,mari ;
nu s-au putut observa modific5ri respiratorii, cind amestecul oxigen-
azot contine 60% si chiar 800/0 azot.
Sistemul respirator a1 albinei contribuie nu numai la schimbul de
oxigen-bioxid de carbon, ci si la realizarea :c5ldurii individuale. A-
ceasitZi c5ldurii se repartizeazii in organism tot pe cale respiratorie., Apoi
ea este folosit5 in economia social5 a coloniei, aSa cum vom vorbi de
regularizarea termicii si de cuibul coloniei, in partea a doua a studiu-
lui nostru.

In aceasti5 privinw avem putin de ad5ugat fatii de ce s-a arZitat la

aparatul digestiv ~i circulator.
La organismul bine sustinut, cu hrana primit4 sub form%,direct5
sau luat5 din rezervele organice, cind se acumuleazii o ,anurnit5 canti-
tate de deseuni, acestea Itrehie nea@irat evacuate, c5ci dtfel ele ar
intoxica albina.
In acest scop degeurile rezultate En urma digestiei rtrec din stomac
prin pilor, acesta ifiind inconjurat de un inel de m u ~ c h iputernici. In
preajma pilorului ~i inainte de prima curbur5 a intenstinului subtire,
sint prezenti acei tubf malpighieni, desprel care am amintit gi care for-
meaz5 aparatul excretor ce activeaz5 sub impulsul anor factori gene-
rali gi altii speciali, in leg5tur5 cu circulatia apei prin ei. Tubii malpi-
ghieni se contract5 puternic cind temperatura este mai urcat5. Culoa-
rea lor este albdgi5kbuie $i n m 5 r u l lor este d e circa 150, plu'tind in voie
in hmolirnfft. F o m a lor m'te cilindrid aavirvd un epirteliu subtire, cu un
singur strat ,de celule. Suprafata bazalZi a celulelor este orienftat5 spre
exterior; ele stau strinse unele in celelalte, constituind fata exterioar5
a tubilor, amperit5 cu o membran5. Bnspre interior ins5 celulele se strim-
teaz5, iau forma unor conuri trunchiate sau ascutite.
Tubii malpighieni ,nu au d i m e (enzime) si deci nu iau parte la
procesele digestive. In schimb rolul lor insemnat este eliminarea apei,
fnciircatil cu reziduuri toxice din organism. Aceasti4 actiune se datoreaz5
permeabilitstii tubilor malpighieni, care lucreaz5 sub actiunea unor
hormoni produ~ide corpora allata ~i corpora cardiaca. Se b5nuiefle
c5 vine in ajutorul lor si o sc5zutii presiune hemolimfal3. Plutind in
masa hemolimfei, tubii malpighieni absonb apa din plasma acesteia, In-
c5rcat5 cu acid uric, care este un produs de descompunere a nucleo-
proteinelor ce sint in hemolimfs.
Acidul uric este insotit ~i de alte s5ruri nefolositoare organismu-
lui, toate dizolvate in ap5, in proportie de 90,380/,, ~i de alte substan*
in proportie de 9,610/0. Prof. R. Chauvin consider5 c5 aceast5 cifr5 va-
ria25 intre 48 si 96ofOdup2 m a de az& mnsurnat.3 de a15bin5.
Toate sint eliminate prin pilor in intestinul posterior, unde se
afl5 secretii glandulare ~i in special enzima catalaza care opresc putre-
factia reziduurilor din punga rectala'. 'Ele sint evacuate prin anus cind
albina este in plin zbor, in timp ce sacii aerieni plini cu aer preseaz5
asupra acestui depozit rezidual.
Punga rectalZ, format5 dintr-un epiteliu subtire cu celule amobe,
cu mangini ce nu se poit observa, formeaz5 cute numeroase qi elastice
care-i ingiiduie s5 primeasc5 cantitsti mari de reziduuri si substante de
excretie. Ea are in interior, inspre intestinul gros, sase ingorilsiiri ale
peretelui epitelial, la egalg distan* intre ele. Acestea sint ,,papile rec-
taleK ce servesc la absorbtia apei din organism, a fierului, clorurei de
sodiu si alte s5ruri. Prof. R. Chauvin, sustine c8 in punga rectal5 sfnt
digerate liptdele din polenul ingerat.

Aparatul reproducdtor
Apar'atul r e p d u c 5 t o r esle constituit din dou5 ovare atroIiate, care
se prezint5 ca dous filamente allbe ce se adun5 intr-un oviduct comun.
Ovaml din sltinga e mai dezvoltat. Diametrul lor este de 0,054-0,080 mm.
Vezica spermatic5 a'bia miisoar5 77 microni.
Aceasti3 stare de semifemelii se datoreazg alimentatiei pe care o
primesc larvele de lucriitoare de la doicile care le dau liiptisor numai
2,5 zile de la eclozionarea lor din ou5. Apoi, in restul timpului de sta-
diu larvar pin5 la c%p?icire,larvele primesc o hran5 de compozitie f5-
cut3 din miere, putin polen, apii ~i o secretie limpede a glandelor man-
dibulare. In consecinv aparatul lor reproduciitor este ivtrofiat si la ne-
voie ele pot produce 4-6 ouii nefecundate, haploide din care se vor
n a ~ t etrintori.
In aceast5 stare de semifemele lucriltoarele r5mfn atita timp cft
in stup exist5 o matc5 bun5 care satisface intreaga colonie cu substanta
lins5 de pe capul ei. Dacii colonia r5mfae orfan5 in~tr-o perioadii cind
in mib, nu sint ouii gi larve, iar in prisac5 nu sfnt trfntori, albi-
nele lucrstoare, in disperare de cauzs, incep s5 autoconsume propriul
lor 15pti~or; ovarele lor se m5resc si depun in cuib citeva ou5. Curind
ins5 majoritatea albinelor din colonie 60-800/0 din ele depun ou3.
Aceste albine sint denumite albine oudtoare, iar colonia devine ,,bezme-
ticscL.Dac5 stuparul prinde de veste de aceast5 stare si ofer5 coloniei cu
multii precautie o mate5 mai virstnicg, de pe care albinele incep s5-i
lings substanta si o transmit tuturor din colonie, situatia se redreseazg.

83
I- Larvele de trintor - fratii lor - sint rnai favorizati de doici ; lor
1 '
le servesc 18ptiqor 3 zile intregi, iar in hrana de compozitie le adaug5
I o cantitate mai mare de polen. AceastB hranli detennin5 o virilitate
deosebitci trintorului cind ajunge la maturitate sexual$.
Sistemul de autoagtirare a sZirGtti$ii albinei

II
1
-
Un cunoscut cercet5tor francez, P. Lavie, Iucrind in laborator, a
pus din intimplare intr-un mediu nutritiv pentru culituri bacilare citeva
albine ucise de curind. Cu surprindere a observat dupi 24 de ore c5
I acolo nu s-au dezvoltat bacterii, trggind concluzia cS albinele au pe
/ corpul lor o substant6 antibioticti. Adincid cercetgrile, el a 'pus 10 g
t albine ucise in diferiti solventi ~i medii : in alcool etilic, in acetong, in
i peptonci qi geloz5, constatind cli acestea s-au imbogstit cu antibiotice a
i. ' c8ror valoare adiv5 a variat de la 7,46 ping la 2,79 unititi.
1 Extractele respeotive aplicate pe culturi bacilare au fost frinate
!
in dezvoltarea lor, ba unele chiar distruse total.
- Dar unde se afl5 aceste antibiokce? - inrtreabg un tinir apicultor.
- Chiar pe invelisul corporal si anume pe cuticula chitinoas5 a
I albinei, dar rnai cu seam5 pe cap ; proportia cea mai mare de antibio-
tice pe cele ~treip5rti principale ce formeazg corpul albinei a fost g5sit5
pe cap unde este de patru ori rnai mare decit cea de pe torace si de
Sase ori fat5 de cea de pe abdomen.
Antibioticul obtinut este tennostabil, cici supus la o temperatur5
pin5 la 120°C a rezistat si nu @-a pierdut actiunea sa. P5atrat la lumin5
si temperatura camerei, a fost activ 90 (de zile ; cel in alcool eterat $-a
psstrat eficienta timp de doi ani.
Cind cuticula unei albine este zgiriat5, rezistenta sa la diferiite
afectiuni scade. De aceea alibinele biitrine f5r5 inveli~ullor de perisori,
sint rnai vulnerabile la insecticide, cici au antibiotice rnai putine pe
cuticul5.
Se blinuie~tecii substanta antibiotic5 este secretat5 cel putin par-
tial de glandele cuticulei. Se $tie acum precis c5 glandele faringiene ~i
salivare, in special primele, produc antibiotice. Chiar ~i albinele eclo-
zionate numai de dou5 zile posed5 antibiotice. Albinele orfane tinute
la etuv5 Sase zile au proportii mici de antibidice. Trinitorii sint cu totul
lipsiti de aceast5 arm5 de ap5rare a ssnlitlitii lor. Matca fecundat5 dis-
pune de antibiotice ca si lucrgtoarele. Cele eclozionate in autoclave si
care deci nu au avut asistenta si ajutorul albinelor, au pe corp mult
rnai putin5 substantli. In schimb, glandele mandibulare ale m5tcilor sint
foarte dezvoltate continind multli substantii antibiotic5.
Sursa de amtibiotice s-a dovedit c5 este polenul consumat ; cu cit
cantitatea consumului de polen este rnai mare, cu atit num5rul de uni-
t5ti antibiotice creste. Competitia, intre diverse rase de albine, in pro-
ducerea antibioticelor o detine rasa italian5, apoi caucaziana ~i la urm5
rasa comunli neagr5 din Franta. Biinuiesc c5 ~i rasa noastrii de albin?
carpatine (are calitstile celorlalte. c5ci sint recunoscute ca rezistente
la boli.
0 dovadi de netsaiiduit o ~rezinti3albinele italiene. care rezisti
bine la atacul bolii 1oca.-1n luptaacontra acestui flagel a bolii loca, vesti-
tul cercetgtor Toumanof a g5sit colonii care rezistau la atacul bolii
chiar atunci cind li se dgdeau faguri cu puiet ucis de agentii patogeni
ai bolii. Aceast5 calitate - scrie autorul - este ereditar5. S-a consta-
tat acum c5 aceast.5 rezistentg se datore~teabundentei de antibiotice.
Sistemul nervos a1 a1binei
- Incepem, kineri apicultori, s h d i u l celei mai i m p r t a n t e @rti din
anatomia albinei : sistemul nervos, care, oricit m-asi strgdui sii 15muresc
tot ce cuprinde el, prezint5 cercetiitorilor inr5 multe necunoscute.
El este descris in multe lucr5ri f5r5 sii fie ajuns la epuizarea pro-
blemelor pe care le ridicg. De la supozitiile marelui ginditor ~i filozof
grec Aristotel si pin5 la Swammerdam, ~i apoi Grind peste citeva
veaururi, la C. N. Ionescu I), rornsnul care a f 5 w t cel mai minutios sbudiu
asupra creierului albinei, urmat de multi cercetiitori de seam5 c a :
Snodgrass, Grasse, Haberman, Chauvin, V. Frisch, van Laere toti au
adus cite ceva, f5rg sii liImureasci3 h s 8 deplin toate tainele ce d5inuie
astfel fiir5 deslegare.
Toti cercetstorii recunosc c5 ,,albinele au un bogat ansamblu de
organe senzoriale ale ciiror functiuni sint inc5 necunosoute, iar von
Frisch spune clar c5 albina este perfect inzestrat4 iar finetea mijloace-
lor de perceptie este ajutat5 de calitatea exceptional5 a sistemului s5u
nervos central : creierul. Cercetstorii sovietici consider5 -
pe drept
cuvint - cii sistemul nervos al albinei este cel care realizeazii leg5turi
reciproce ale organelor intre ele, cu reglarea ~i coordonarea tuturor
iunctiunilor organismului. Sistemul nervos si trasmit5torii chimici sinrt
elementele principale ce reglea25 functiile.
Creierul
Sistemul nervos a1 albinei este alc5tuit din dou5 p5rti strins legate
intre ele : creierul si lantul ganglionar format din 10 ganglioni - trei Pn
torace si qapte in abdomen.
Din portiunea principalg a creierului se disting lobii protocere- ' ,.?
brali. Ace~tiaca si lobii optici apar deja formati inc5 din stadiul de . ,
- . C'.
embrion ; pe parcursul stadi,ului larva^ creierul se rn5re~t.eca v o l , m , iar . .
.l ',
in urm5'torul stadiu, d e nimf5, volurnul sgu atinge un maximum, dar ,.

num-rul neu+onilor riimine insE a c e l a ~ ide la inceput neschimbat. Da-

t o r i a acestui fapt cercetstorii denumesc neuronii celule perene deci -,
,
. .. . .,.
vivace, t r i i i d multi ani. D g i &e alimentat continuu csu substan@ chi- .- , :7.-

,' .??,
mice din onganism, ca fosfor, ap5 ek., el isi sporeqte doar volurnul, in !. .:.
., i;:
capsula cefalic5, nu ins5 si numsrul unitgtilor celulare. cu care s-a ..., ,.
n5scut embrionul din coaja oului. De aceea se spune despre creierul . t."' ,1.~: ,: ,
...,., .,
tuturor vietuitoarelor asem5nStoare lor c2i ,$r5iesc si mor cu neuronii pe .- ,.,''.>I.:*
care i-au avut la nastere". Acestia au grij5 s5 se diferentieze aglome- -,. .,. . ,.'> .

rindu-se in mai m u l b straturi de substan@, cunoscute dup5 nuanta lor , .:-,.>

: .*;
la lumin5 ca : celule c e n u ~ i i~i albe. .,.v.,
- a l!
.'

4) C. N. I o n e m a publicat Sn d000 la lem un amplu studiu hbt0logic d q r e Creler~l

.r '.
t.\,
alblnei, studlu care este consMerat de toti cercethtorii ca cel m d complet. A fast tcza lui
de doctorat ou ti4lul :Veralefchende Untasuchunqen llber dad Gehtm der Honfgbigns. Iena
... '.,
. . . .\. .
.,.': .,
L >\,

,;.;':
., ;p
.
, . . ...$.!
.
.
-. , ..
J. '
. -. .
:.,'. ...':. ,
 Ca greutate raportatA la cea corporal&, creierul albinei echiva-
leaz5 printre inwcte cu ceea ce creierul omului reprezina p t r u
lumea mamiferelor. Comparindu-1 cu subiectii celorlalte dou5 cask ale
eoloniei, creierul albinei lucriitoare difer5 ca dezvoltare volumetric& :
cel mai mare este a1 lucrcitoarelor ; apoi ceva mai mic a1 ltrintorilor ~i
la urm5 este acela a1 femelei fecundate, matca. E ~i normal s5 fie ast-
lel, dat fiind c5 aceasta din urm5 are o singurci preocupare : ouatul, iar
nevoile sale fiziologice de hranii qi ingrijire ii sint deplin asigurate de
albinele din suita ei. Albina ins8 infrunt5 ~i stii o mare pmte din viata
ei in contact cu n a t u ~ a care-i
, scoate in cale o sumedenie de necunoscute,
ciirora este nevoitii sci le giiseasc5
- ctii de adaptare.
Stim de la Pavlov c5 ,,formarea insu~irilorde adaptare la animale
- deci ~i la insecte - se produce prin sistemul nervos, prin reglarea
metabolismului ~i a compol~tamentului". El d5 in aceast5 privintii un
bun exemplu : albinele duse intr-un pustiu i ~ creeazg i rezerve mari de
ap5 in stup, umplind unii faguri yi reglind astfel umidirtatea cuibului.
In felul acesta ele se adapteaz5 usor mediului de lac010 fiicind ceea ce
nu fac cele ce triiiesc intr-un climat temperat, unde problemla apei nu
se pune atit de strigent.
De-a lungul milioanelor de ani, de cind albina se tot adapteazii me-
reu, In conhct cu natura, ~ i - a meat
un sistem nervos superior celorlalte
viepitoare. Intr-adeviir, pe rind sute
de mii de specii au pierit pentru ca
nu au putut suporta gi supraviemi
perioadelor glaciare, specia albinelor
a riimas ~i s-a riispinldit pe aproape
toat5 su'pafata Terrei. Ele s-au adaptat
Eiziologic in acest complex biologic
care este ghemul de iarni? +i au putut
astfel supravietui, acmulind din varii
mierea - care e cel mai des5vieit
hidrat de carbon - care consumat
le intretine cGld~ura individual5 ~i co-
lediv5.
Tesu'tzll nervos a1 albinei contine
Fig. 13. - Creierul albinei (Lenen- o concentratie mare de acetilcolinZ1)
berger) :
A-A - ocllii cu fatetele lor ; 0 ce- substantii o ~ g a n k 5aflat5 in creier in
lula a vhzului ; P-P corp In form5 de
ciuperca In ochi ; R 1 - centrul miro-
propartie duJbl5 fat5 de eel mai gros
sului din creer. nerv periferic. Ea are o putere de o
sut5 de mii de ori mai mare ca in
obisnuita oolonie a altor inswte, iar doicile o dau larvelor in formatie o
dat2 cu 1Zptigor
Creierul este alcstuit din trei p5rti : lobul protocerebron, apoi
deutocerebron si tritocerdbron. Fiecare celul5 nervoas5, deci neuro-
nul se remafic5 - dup5 von Frisch - ca un arbore, din care pleac8
-
1) Acetilcolina derivat a1 colinei secretat& de terminatiile fibrelor nervoase. Ea are
mare rol In bnrnmiterea bnpulsului nervos la nivelul sirurapselor.
t mai intii ramuri groase si lungi denumite axoni, de care se lea@ altele
j colaterale. Cind ele se unesc, fomeazCi grupe, noduri, gamglioni. Ulti-
mele rarnificatii ale acestora din urm3 denumite terminugii nervoase se
adunii in fire subtiri si, ca niste ssirme telefonice, sPnt indreptate spre o
I
central3 (Leuenbergher). Ei sint nervii ce merg spre m u ~ c h isau spre
organe. Din ganglioni pornesc fibre nervoase groase. ,,Se pare - spune
Chauvin - c5 orice excitatie merge de la centrul senzorial spre corpu-
rile pedunculate gi nu invers. Cind centrii senzoriali sPnt activi, fiecare
iibr3 a corpurilor pedunculate se giisqte simulban excitat5 in lobul ei".
Creierul, denumit qi ganglion mpraesofagian, este compus din ce-
lule senzitive ,asociate. El coordoneaz3 centrul de misaare lactiv5 in
legtitur3 cu receptorii vizuali qi st5 in legiiturg direct2 cu el prin douli
conective.
Protocerebronul, aflat in partea anterioarg, are numerosi neuroni de
tip asociativ, privind excitatiile ochilor mari compusi, cit si ai ocelilor.
fn interior, prcntocerebronul este compus din straturi cu ramificatiile
respective, dinltre care cel rnai de seams este stratul compus dill dou5
corpuri pedunculate - asezate simetric in form3 de ciupercs - adevg-
rate centre asociative legate Pntre ele cu fibre nervoase. Celulele ner-
voase din fiecare corp peduna~latdau ramificatii auxiliare lungi, care trec
in pedunculi. De la aceea~icelulti plea& nmeroase dendrite (ramibi--
catii fine), care se ramificCi in centrul corpilor pedunculati. Aici se
leag5 cu ramificatiile terminale ale nervilor care p5trund acolo din di-
ferite pgrti ale creierului. LegSturile psrtilor pedunculate cuprind toate
organele principale ale simturilor qi ale lantului gangliontar ventral.
Tot in protocerebron se produc si hornonii, acele substante exci-
tante despre care vom vorbi putin mai departe si care conlucreazg la
o armonioasg activitate organic3. Creierul are in partea median5 denu-
mitA deutocerebron receptorii mirosului localizati in antenele albinei,
fiind in l e g s t u s cu nervii senzitivi si locornotori.
Cea de a treia parte a creierului, tritocerebronul, este alc5tuit3 din
doi lobi - drept gi sting. Prelungirile lor se intind pPn8 deasupra intes-
tinului, unde se unesc. Din tritocerebron plead yi un nerv spre gangli- '
onul frontal al sistemului nervos vegdativ, care excia nervii buzei
superioare. De tritocerebron este legat nodul ganglionar subesofagian
cu ajutorul a dou5 condive. Din acest nod pornesc trei nervi spre apa-
ratul bucal cu maxilele superioare, inferioare ~i buza inferioar5.

Lantul ganglionar
CerceGrtorii au @sit celule neurosecretorii atft In ganglionul sub-
wfagian, dt gi pe p a m ~ s u lfntregului lant gang1ion8arin cei tmi gan-
 gliloni toracici gi qapte abdominali, care se prelungesc de-a lungul corpu.
lui pe ,paPtea ventral6, pe sub intestin (fig. 14).
,,0 par& din sarcinile solicitate de organism - dup6 von
Frisah - sP~litindeplini'te gi de lanful ganglionur nervos, care este sub-
ordonat sistmului n m m central, deci meierului. In general, sistemul
nervos a1 dbinei cu toate anexele lui ca : reflexe simple ~i complexe,
conditionate qi neconditionate de c o m r t a r e , fonmate de-a lungul mili-
oanellor de ani si care sint ereditare, bate, se con&azii intre ele. f n
sbtemut nervos a1 albinei totul este conexiunec'.
Excitatiile care s h t transmise de la periferie spre centrul nervos
se fac 'cu ajutorul neuronilor senzitivi ai simturilor sau cu ajutorul neu-
ronilor locomotori, ce transmit excitatia cgtre muschi, glande sau alte
organe, ori, in d i q i t , cu ajutorul unor neuroni ce fac leggtur5 intre
cei senzitivi $i cei locomotori.
Lanfut ganglionar subesofagian se unegte prin douii cordoane ner-
voase paralele care striibate mai in% toracele si apoi petiolul, ptitrun-
zind in abdomen ; acolo se situeazii sub intestin.
Primul ganglion rtoracic ramifica in dreapta si stinga nervii picioa-
relor amterioare ; a1 doilea nod ganglionar din torace ramificii nervi
spre picioarele mijlocii $i posterioare.
In continuare, lantul ganglionar incepind cu cel de a1 treilea gan-
glion gi pin5 la a1 saptelea inclusiv asigur5 lnervii respectivi tuturor or-
ganelor si tegumentelor din abdomen gi anume : cel de al patrulea este
rezervat organelor de reproducere ; cel de a1 cincilea qi a1 gaselea deser-
v q t e organele din abdomen : tubii d p i g h i e n i , intestinul subtire si
gros cu punga rectal6, iar ultimul - eel de a1
I ~apltelea,acpioneazii asupra acului cu venin. El
2 devine independent in ~momentulcind albina Psi
implint5 mu1 in6r-un tesut ; neputind fi retras,
c6ci acul e s k i'dipt si fiixat cu cirligele margi-
3 nale ca de undit5, ganglionul se rupe din lanlul
4 de care em legat gi rtimine cu acul si vezica cu
venin, acponind asupra acesteia cu a j u h r u l
musahilor awlui pentru a. stmrce in tesut con-
tinubul de venin a1 veziwi.
Reglarea activitFitii organelor interne de
. respiratie, de circulatie hmolimf al2, digestie,
excrefle, muscular5 este asigul-at5 de sistenzul
nervos vegetativ, subordonwt sistemului nervos
" central.
S i s b u l nervos vegetativ actioneaz5 asupra
apamtului bucal, inclusiv esofagul gi faringele.
Fig. 14 a. - sch- A m t sisitem actioneazii inima, aorta, zona in-
s t t e m d u i nervos ten- ksltinnlui anterior - g u +i ~ stomacud - iar
' trd $i lmtului gan- ganglionul frontal asupra misc5rilor de inghdtire.
sniow :
1 - meierul; 2 - cordonul Din el pleacii doi nervi la stigmele respiratoare,
nervos ; 3- ganghonul
nervos toracic ; 4 - ra-
care actioneaz6 mugchii de inchidere ~i deschi-
miflcat~ilenervoase. dere a acestma.
 Sistemul terminal - zis ~i codal -actioneaz5 seutorul posterior
a1 aparatului de reproductie.
Cemt5lxrii au ggsit c5 albinele au organe de simt reprezentate
prin nuunerqii per'i~lori,aflati pe multiplele piirti ale conpului, denumite
sesile. Pe vidul limbii, fn cavitatea bucalii, aproape de desch~idem
glandei faringiene, se aflii n i ~ t eorgane senzoriale, cu peri~oricu celu-
lele lor nervoase. La baza antenelor, ca ~i la ultima ahculatie a aces-
tora, sint gatm tipuri de organe senmriale cu celule n e m a s e ce au
filamente terminale cu numeroase celule senzoriale, cu diferite infii-
tis5ri : unele sin% ca n i ~ t elame p r o s e , altele sint ongane oscilante,
membrane, pl5ci, spini. Toake sint adeviirate wgane de simt, cu de-
numiri a'comdate la forma lor : tricodea, basiconlica, coelamnica, pla-
codea, scolafara. Fieoare dintre acestea sint sesile de miros, auz, pipSit
~i de gust.
Organele senzoriale de pipiiit sint deservite de perisorii subtiri,
aflati la antene, pe anexele aparatului bucal, pe abdomen si in apro-
pierea acului.
Organele de gust sint pe limbi, precum ~i in cavitatea bucal5 si
in cea a antenei ; cu ele albinele simt substantele dulci, siirate, amare
~i acide.
In afar5 de ttoate aceste mijloace de sesizare a senzatiilor ~i a
transmisiei lor prin sistemul nervos, albina mai are un simt aparte -
eel a1 timpului - foarte sigur. Acesta - dupg von Frisch - actioneazii
ca u n ceasornic, in interiorul corporal a1 albinei. Gratie lui, albina
simte cu precizie in ce moment a1 zilei se afl5 ; ceea ce este mai uimi-
tor este c i ea cuncna~teexact pozitia soarelui, far5 ca acesta sti aparFi pe
cer, chiar ~i pe timp noros, prin perceperea luminii polarizate I). Un colt
de cer albastru tine penltru albini locul soarelui, pentru c5 directia vi-
bratiilor luminii ii este suficienlti albinei pentru a indica pozitia astrului.
ComenEnld una din lucr5rile profesorului von Frisch, asistentul
siiu la catedr5 dr. M. Lindauer scrie : ,,s-a dovedit cii albinele calculeazZi
foarte exact la care grad de intuneric se vor intoarce la itimp in stup
(pentru a nu le prinde noaptea pe drum) ~i in consecintg inceteaz5
zborul pentru a nu fi prinse afar5 sau departe de stupul lor".
Organul descoperjlt de Johston - despre care am arnintit, se
afl5 pe pedicelul antenei ~i cercetgtorii sustin cii ar fi simtul avzului. El
are o form5 cilindric5 cu numeroase mlule senzoriale. Prin mijlo-
cul cilindrului trece o tijg nervoas5, care dup5 cerc&torii sovietici
atinge prima articulatie a antenei ajungind la creier. Este ceva asemg-
niitor cu cioriinagul de la timpanul uanan care vigbrind, transmite cre-
ierului sunetele.
In ceea ce privete vorbirea prin sunete prof. von Frisch spune
c5 ,,exist5 doar o comunicare prin tonuri, dar foarte primitiv5".
Flagelul antenei, care constituie a treia parte a acesteia $i despre
care am vorbit, are in capgtul postenior a1 fiecirei anticulatii nu-
meroase celule senzoriale de miros.
1) Lumfna polarizatd = proces fizic prin care ram de lumha &i schimbit migoarea
nonmala ondulatorie de p e mai multe gLBoluri Pm-0 mf$caw ondulatorie pe un slngus plan.
 Albina mai are si un organ static de echilibru, care face parte
si el 'din cele ale simturilor ; cu ajutorul lui, albina pempe gravitatia
terestrg, de care ea trebuie s5 tin5 seama permanent, fie cti se afE in
stup la claditul fagurilor, fie cil este afar5 in activi~tatea ei de zbor.
Acest aparat este format din dou5 p2rti : prima la legstura dintre cap
si torace, la cervix, iar a doua la petiol, deci fntre torace si abdomen.
In ambele p2rti se afl2 cite o pereche de nervi, cu terminatii in n i ~ t e
periute, formate de peri~oritadtili. Numerosi cili senzoriali transmit
creierului senzatiile de apropiere sau de distantare a organelor unele
f a v de celelalte, astfel c5 albina i+i poate piistra just pozitia de echi-
libru in orice activitate pe care o indepline~te.

Reflexe, instincte, hormoni

- Vorbind despre creier si lantul ganglionar, - intervine unul
din tinerii apicultori -ne-ati amintiit in treac&t despre reflexe. Ce sint
acestea ~i cum lucreazs ? Ce deosebire este intre ele, intre instincte ~i
discernilmint ?
- Actele reflexe sint considerate de cercectZikri, in special de
marele fiaiolog Pavlov, reactii adecvate ale organismului fat5 de un
excitant, care se produc pe cale nervoass, fgrti linlterventia vointei ; ele
fac o strinsii inlzntuire )cu sisternul nervos central. In aceastti privints
Pavlov spune : ,,sistemul nervos leag5 numeroase p5Qi ale organis-
inului una de aha, precum ~i tot organlismul cu un numar inf~init
de influente exterioare. Aceasti legtihrg se realizeaz5 prin mijlocirea
reflexelor, Imre toate sint adale organismului, care se produc ca
rispuns la excitatia receptorilor si se realizeazs cu participarea siste-
mului nervm cenkral".
Reflexul fncepe prin actiunea unui factor oarecare a mediuld
exterior sau interior asupra insectei, cum ar fi, de pildg, atingerea
usoar8 a antenei albinei ; aceastg atingere creeazti excitatia nervoass
pornind din centrii nervqi inferiori, c5ci dup5 Chauvin ,,in creier
existi o ierarhie, astfel incit cursul unui reflex poate fi suspendat prin
interventia creierului sub influenta altor percepte superioare".
0 alti caracteristics ~i mai sugestivs este cea a prof. M. P r e m t
care spune c5 ,,o actiune aplicatii asupra unui organ a1 simturilor, de-
terming o modificare de ordin fizio-chimic numitZi flux nervos. Acesta
se transmite in lant de cstre celulele nervoase ~i cind a ajuns la ex-
tremitatea lantului nervos la un muschi, acesta se contrachi produck-
du-se o miscare care este rtispunsul caracteristic, deci efectul obliga-
tor a1 excitatiei. Acesta este reflexul.
Reflexele, ca ajutoare ale sistemului nervos central, pot fi : re-
flexe simple, complexe, neconditionate. Cele douti din urm2 constituie
o clasti aparte.
Actele reflexe simple sint cele ale ctiror reactii sint de scurtil
duratti, la anumite excitatii. Ele sint caracterisrtice prin aceea c5 nu
sint provocate de vreun factor oarecare, ci de un complex - o com-
binatie - de factori. De exemplu, albinele clzdesc faguri in anunite
conditii : dac5 in natur5 exist5 cules ; dacii in stup exist5 spatiu liber ;
dac5 colonia are matcii imperecheat5 ; dacii are muke albine tinere
$i dac5 acolo unde sint pot s5 mentin5 o temperaturii ridicat5. Dac5
unul din factorii ar5tati lipse~te, albinele nu vor clgdi faguri. Iat.2
deci reflexul simplu.
Reflexele complexe sint caracteristice prin multilateralitatea r5s-
punsului asupra PmprejurHii care o provoacg. R5spunsul elaborat const5
dintr-un sir de actiuni consecutive, coordonate, care sint limitate in
timp. Totodat4, prima actiune efeduat5 serveste ca excitant pentru
executarea actiunii a doua ; aceastii a doua actiune odatii indeplinitii
devine excitant pentru cea de a treia, si asa mai departe. Riispunsul
insectei se manifest5 deci sub formii de lant de actiuni consecutive.
De exemplu, reflexul albinei fa@ de fumul din afumiitor dart asupra ei.
Acest reflex a fost creat cu milioane de ani in urmii, cind albinele
isi triiiau viata in scorbunile arborilor seculari, in p5durile ce acopereau
mare parte a Terrei. D e ~ ~ r c g r i lelectrice
e determinau incendierea
durilor, iar albinele, la primele semnale ale fumului, piiriiseau scorbura
in grabii, luind in gusii miere ca hranii de ciilstorie, dar mai ales ca
materie prima pentru secretarea cerii cu care Psi cl5deau fagurii Pntr-o
nouii asezare. Procesul declan~atla aparitia fumului in stup, dat de
apiculrtor, desfiisoarii in lant o serie de actiuni consecutive : prima
impresie este cea de stupoare, de uimire, de fricti, cind nu se vede
pentru moment o activitate anorma15 ; urmeaz5 o prim3 actiune : emi-
terea unui zumzet de alarmii, transmis tuturor albinelor coloniei;
aceasta este urmat5 de organizarea unei v e n t i w t i cu o mi~careaccen-
tuatii a aripilor ; concomitent, albinele se reped la fiagurii plini cu
miere din cei m5rgina~i,umplindu-~i gusile pentru a pultea cl5di faguri
noi in viitoarea locuint6, departe de locul incendiului ; deci un nou
excitant pentru cea de-a treia actiune. Dac5 apicultorul a incetat a mai
da fum, Pnchide stupul si totul intr5 in ordine, albinele v5zind c?i nu ,
e nici un pericol de a piiriisi locuinta, devars5 mierea in fagurii goliti
si isi reiau adivitatea intreruptii de unde o ltisaser5 In grabg ; iatA
deci un nou excitant pentru executarea celei de-a patra actiuni, si asa
mai depa.de. Tmte ins2 sint executate in legiiturii cu sistemul nervos
central.
Reflexele neconditionate constituie reactiile Pnn5scute ale organis-
mului ; ele se aseaim5n5 la toti indivizii raceleiqi specii. Conditiile de
existent5 a animlalelor se schimlb5 mereu si pentru a tr5i este neoesar
s6-~i pecizeze in permanent5 legtiturile cu medful si s5 se adapteze
la noile conditii. De pildii, [albina zboara dupii hran5 in virtutea acestui
reflex necondivonat inn5scut. In acest caz, culoarea florilor, mirosul
lor, forma fiecgrei specii luate in mod separat nu au penitru albine nici
un fel de important8. Cind ins5 albina va g5si hran6, miere sau polen,
intr-o floare ce are o anunnit2 oom'binatie a culorii, a mirosului gi
formei, atunci aceste caradere devin pentru ea semnale alimentare
condifionute. Acest reflex conditionat se formeaz8 la albin5 fn tot
cursul vietii si exist4 atrta timp cit ea va g h i hrana Pn florile cu mirosul.
culoarea ~i forma respectivg. Leggtura conditionat5 ins3 dispare, cind
albina zburind din stup nu mai g5se~tenici rniere, nici polen in acele
--,-,.-.
. . . ;......
.. . . .
,,

,
: .i ..
...
d
i
..: ., ' .

. ,. . . . .. .'
'

.. .-. ---,,, f','..

.
?_.
.). .
1. *.: .
.>1
.-:
., . $;-. , . flori. Ea fnsii isi poate elabora reflexul conditionat la alte combinatii
..,.
*.
,
, , ~ ..

L
.\'-
..
. . ale acestor caractere.
Un ialt exemplu semnifica tiv in privinta reflexului condi$ion~t,
:;,6
..... ni-1 ofers cercetatorul sovietic Loba~evin legMurii cu producerea de
I,-.

8
.1.

,. .
.
<
. .. .
i
venjn : unor albine li se aprinde un chibrit ~i totodat2 li se transmite
1,

,'.j:
"
, o zguduire electricfi ; ele i ~ scoti imedilat acul. Incercarea fiind repeta%,
dar a p i liisisfnd albinele lini~titecitva timp, va fi suficient numai sFi
! '. se aprindii ch?britul far% a mai dedanga zgutluitura electric%, pentru ca
albina sii scoats acul. Aprinderea chibritului determinii singurs reflexul
conditionat de scoatere a acului.
Colonila este c%lguziti de patru instincte : cel de reproducGe -
roitul ; cel de crestere a puietului ; cel de cliidire a fagurilor ~i cel de
cules. Apicultorul - dups gradul siiu de cuno~tintein materie - di-
r i j e a d aceste incliniiri inaiiscute, q cum crede c5 e mai convenahil
pentru el yi albinele sale. Podte ingbusi temporar unele - cum este
de pildii cel a1 roitului - f51-5 ins2 ca albinele sii gi-1 piardii definitiv ;
probii evidenti in aceast3 privint3 este c2 o colonie dupii o perioadii
anurnits tot r o i e ~ t ela 4-5 ani odati. Apicultorul cel mult amelioreazii
albinele. h t r e conditiile de ameliorare el urmiire~tesii inliiture insrtinc-
tul de roire. Cercet5torul frwcez Sibenthal a ciiliiuzit astfel ~albinele
stupinei sale, incit in cei 40 de ani de xind se ocup5 de apiculturii, ele
nju au roit, dlar in sehicnb le-a i n l m i t posibilitatea acceptat5 s&$i
schimbe fiecare matca in mod linigtit din 2 in 2 m i .
In privinta instinctului de cules, de asemenea, el p a t e influenla
colonia, determinind-o s5 creasc5 puiet in toamnii, in ciuda fenomenu-
lui de fotoperiodism - despre care v-am amintitt cinidva - banal
cind in stare naturalii, albinele obisnuit inceteazii cre~tereapuietului.
Interesul apicultorului este ins5 ca tsarina ele sii creascg puiet pentru
a avea contigente mari de albine tinere, care sB treacii iarna cu bine.
In primzvara viitoare, dezvoltarea cuibului Ma incepe curind, iar colonia
va ajunge sfi aibfi la marele cules mlaximum de dezvoltare, sit mai
multe albine culeggtoare. Prin hriiniri de stimulare, administrate
toamna, ele sint oarecum i n ~ e l a t ec8 in natur5 ar mai exista cules +i
In consecinv matca isi conitinus ouatul pin5 mai tirziu. Nu ltotdeauna
operatia reugegte. Am f5cut de pild5 o experienF dind unei colonii in
toamng un fagure plin cu ou5 pe toat2 suprafata. Desi colonia ce-1 pri-
mise era puternicii, in prima noapte albinele ei eu consumat toate
ouiile.
Totugi, sint imprejuriiri cind chiar in plinii varii, instinctul de
crestere a puietului s5 fie infrfnat. Aseel, dacii in timp ce o colonie se
pregiite~te de r e p d u q i e , dwi de mire, apare bruw un cules, de
indatA albinele rod botcile ucigind viitoarele miitoi in devenire, ~i tree
la cules.
Dupg ce culesul mare ins2 a incetat, inetinctul de reproducge
reapare, iar apicultorul este silit d ia mgsuri drastice ca s2 nu roiascii
acele colonii, de la care el a$eapt5 o nouii recolt:. Problema va fi
dez!biitutg rnai departe la capitolul ,,Reproducerea coloniei''.
,,Impulsurile insrtinctuale inngscute si reflexele - spune von
Frisch - pot fi asociate in acte complexe instructive, care dau impre-
sia unor acte gindite, dar care sint de fapt ereditare. Actul instructiv
este un mod d e comportare inniiscut".
,,Instinctele nu sint strfiine nici ornului, desi la el reflexul si in-
teligenla ii iau mult inainte. Dar esite cu neputinli s?I se g?Iseascii puntea
care duce de la insltinct la inteligents. Aceasta isi are f5ri indoialii ori- ,
ginea in perfectionarea reflexelor".
- Dar honnonii +i feromonii despre care ne-ati amintit, ce sint
si ce leg5tur5 au cu sistemul nervos a1 albinei ? m5 intreab?I unul din
tinerii apicultori.
- Despre hor,moni am vorbit in treaciit cind am atins problema
substanfei de matcii ~i feroinonii in general. Pentru completare, vii spun
c5 hormonii sint substante organice de excitatie, produsi de anumite
glande care formeazii un adev5rat sistem denumit endocrin, care-si
varsii secretiile direct in hemolimfii, deci substantele care duc informa-
tiile de la o gland5 anumita la tesulturi, secretii formate in mediul in-
tern, spre deosebire de glandele ale c5ror secretii sint eliberate si di-
fuzate la exterior si duc informatiile intre indivizii comunit5tii. Acestia
din urmti sint feromonii. Notiunea vine de la grecescul fero - (a duce.
iar hormeo inseamn?I excitatie.
Feromonii albinelor sint de douii feluri : feromon I gustativ care
impiedic5 construirea botcilor 9 feromon 11, care este partea mirosi-
toare si volatilz a secretiei. Pentru ca o matcg s5 fie atractiv5 pentru
trintori, ambii feromoni ltrebuie s5 fie uniti.
P e n h precizarea notiunii trebuie spus c?I feromonii care intr5
in cornplexui mirmului sint feromoni mndibulari, c5ci in colonii
circulii o serie de feromoni cu alte scopuri, ce vor f i l5murite la aapito-
lul ,,Anatomia coloniei". ,
Feromonii mandibulari, de care ne vom ocupa deocamdatg, au mul-
tiple roluri in comuniltate : exercilt?I o puternica atractie a albinelor
fat5 de mama l o r ; impiedic; albinele sii cliideascil botci de roire atita
vreme cit subsbanta aceasta circul?I suficienit +i ajunge tuturor membri-
lor comunitgtii. D5 sigurant?I coloniei cii mama lor este prezent.2 undeva
in multimea populatiei si vastitatea sftupului, dar se manifestii pregnant
si afarii de stup atunci cind colonia roieste, iar aitractivitatea ei este
determinat5 pentru forma ciorchinelui si adunarea tuturor albinelor in
jurul mamei lor. De asemenm, in zborul de nuntire, ieromonul ce-1 r5s-
pindeste mireasa Tn rut, atrage masculii fecundatori spre ea, iar impe-
recherea se face in conditii optime. Feromonii mandibulari ai mgtcii
au o component5 foante complicatg pe care chimistii abia au putut-o
identifica, fiind frmionatg ~i redistilat.5. Cercet5torul Roox. citat de
Chauvin, a g5sit c5 acesti feromoni mandibulari cuprind acidul ceto -
9 decen - 2 t~m'soic+i acidul hidroxi - 9 decen - 2 oic; gi unul
si celglalt sint acizi volatili, obtinuti prin exltractie din &ci, capete
de m5tci sau glande mandibulare. Ei determinii puterea de atracpe a
m5tcii fa@ de masculii fecundatori, factor foarte important in a d u l
nuptial ; ei mai a u facultattea de a Pmpiedica dezvohtarea ovulelor albi-
nelor lucrgtoare.
Hormonii sint substante m e t a t e intern de glandele endocrine,
aqa cum am amintit adineaori, substante de corespondenf6 spre organele
I
I
I *
a ciiror dezvoltare sau activitate a u sarcina de a le difuza, influenttnd
I Tn acelagi timp gi alte ptirti ale corpului gi diverse tesuturi. Substantele
1
lor, in concentratii minime, adiveazg - dup5 N. B. Hogdson - asupra
unor tinte reprezentate prin organe aflate departe de sursa de origine.
Ele sint duse de curentul hemolimfal pentru buna functionare a anu-
mitor celule ale organismului, asupra c2rora au o reactie normals. Ei
sint un mijloc de leg5turi complicate, cu functiuni specifice, cum sint
de pild8 : cresterea, dezvoltarea, reproducerea, ereditatea, l m m o t i a ,
activitatea nervoasg, digestia, excretia, diapauza mgtcii, modific2ri de
culoare etc.
In special in metalnorfoza insectei, hormonii activeazii asupra
larvelor si nimfelor. Functia lor este determinat5 de ,,hormonii juve-
nili", care regleaz; ~i sprijin2 procesele de dezvoltare a unor organe
ce au servit larvei, ajutindu-i in acest timp sii se formeze l a nimf5 o
parte din ele care erau pin5 artunci numai sub form5 de mugura~i.
Relatiile reciproce intre hranii, stare fiziologic5 si longevitate sint
- dup5 Chauvin - legate de procese hon~lonale.Adaosul de alburnine
$i vitamine in hrana albinelor activeaz5 in primul rind sistemul hor-
monal endocrin, ~i in a1 doilea rind diferitele glande oa : gLandele farin-
giene, cerifere, corpul gras, glan'de care sint dirijate de hormoni. Glan-
dele hormonale impreunii cu hrana dat5 de doici in doze anumite si au
anumiti constituenti sint responsabile de diferentierele somatice - deci
cele privitor l a corp - dintre cele trei caste ce alc5tuiesc colonia.
Substantele secretate de glandele hormonale - spune P. Roox -
sint de natur5 chimic5 si se impart -tn dou5 grupe : hormoni derivati
din protide si hormoni steroizi. Ele variazg foarte mult si n u se cu-
noaste inc5 precis dac5 si cum actioneaz5 asupra enzimelor, dac2 au
o actiune care modific5 membrana celular5 sau una la nivelul genelor.
In schimb se cunosc rezultatele actiunii hormonale : unii hormoni sint
,,cineticiii, controleaz5 ladaptarea organismului la mediul ambiant ; altii
denumiti ,,metaboliciLL, intervin pcnlru a dlrija echilibrul chimic a1 me-
tabolismului celular, echilibrul calciului si al fosfatilor. De asemenea,
nlai sint si al\i hormoni ,,morfogenii', care acQoneaz5 asupra formei
organelor, detcrminii fenomenele de c r e ~ t e r e~i de dezvoltare, a n5pir-
lirilor ~i a metamorfozelor.
- Dar cum sc manifest5 legiitura lor cu sistemul nervos ? - mii
intreab5 unul din tinerii apicultori.
- Efectele lor sint identice cu cele ale sistemului nervos, nervii
sint in primul rind cei care stabilesc legiiturile de corelatie l a mari
distante, asemiin5tor - cum spune autorul citat ma1 sus - cu u n serviciu
de telecomunicatii, asa cum se observii la secreqa hormonal2 a substan-
tei de matcti, a ciirei prezentii influenteak in mare m5sur5 echilibrul
biologic a1 coloniei. 0 altii parte din ei sint hormonii miotropici, care
lucreaz5 independent de sistemul nervos, influentind misc5rile spon-
tane ale instinctelor, tubilor malpighieni, ai aparatului de excretie, a
oviductelor, inimei etc.
Secrefiile hormonale sint deci secretii glandulare descsrcate direct
in hemolimf5 si care transportindu-le realizeaz5 u n fel de mesaj c2tre
alte organe. Acest mesaj determin5 - dup5 caz - secretia unei substante
sau a unui alt hormon, printr-un efect metabolic asupra unui tesut
specializat : os, rinichi, glande liiptoase sau asupra ansamblului orga-
nismului.
Dupii biologul G. Eugen, organismul aflat sub actiunea unei agre-
siuni sau a unei modificiiri a mediului exterior, reactioneazii secretind
hormoni care tind fie sii lupte contra perturb5rii semnalate de sisternu2
nervos, fie sii ing5duie fiinki respective s&l ocoleasc5 sau s5 se inde-
piirteze.
Dup5 cum vedeti hormonii sint d(iferiti ca origine ~i serviciu. Cer-
cetiitorul Hodgson citat mai inainte si ale c k u i observatii pretioase le-am
folosit in aceastti expunere, clasific5 hormonii in : 1 - protormoni, care
sint mlai primitivi din pun& de vedere genetic ; 2 - prehormoni care
sEnt produ~ide glandele capului ; 3 - hormoni ai tesuturilor produ~ide
tesutul galben ai nervilor corpulm ; 4 - hormoni primari de activare,
independenti de orice activitate endocring ; 5 - hormoni secundari de-
pendenti, cum sint cei ai ngpirlirilor ; 6 - hormoni juvenili produgi de
anumite glande sub actiunea stirnulent5 a altor hormoni ; 7 - exo-
hormoni - substant5 de inhibare a m5tcii despre care am vorbit la
anatomia ei, secretati la suprafata sa corporalii. Ei sint hormoni de
exterior fiind ca n i ~ t ecurenti de substante active care determinii : repro-
ducerea speciei ; ereditatea genelor cromozomice ; metamorfozele larvelor
~i nimfelor ; niipirlirile la date fixe ; dezvoltarea organelor albinelor ou5-
toare cind lipseste matca din stup si albinele nu pot s-o inlocuiascii ;
diapauza miitcii, precum si mutatiile qi modificiirile organice etc.
Relatiile reciproce intre h n a ingerat5 +i sbarea fiziologici a albi-
nelor, cit ~i longevitatea lor, sint fenomene legate de procese hormo-
nale. De asemenea, prezenta anumitor hormoni in liiptisorul de mate5 dat
unor larve de lucriitoare mai mici de trei zile, schimtbri soarta lor En
viitoare m5tci.
Unele activitiiti nervoase reactioneazii sub impulsul serretiilor hor-
manale aflate la extremitatea fibrelor nervoase. Cind aceste secretii nu
mai circulii in mold noranal, in special c i d se fomeaz5 ~i se dez-
volt5 larva, se observ5 aparitia cazurilor de nanism despre care v-am
vorbit la makii.
Hormonii sint cei care ajut5 la dezvoltarea sistemului glandular a1
albinei. Savantul canadlan prof. G. Townsend a extirpat m d e glande
produciitoare de hormoni, fapt ce a dat albinelor experimentate grave
tulburgri.
Honnonii sint cei care ajut5 la Iormarea tesutului galben al nervilor
si le mentine puterea lor neurohormonal5. Hormonii de activare - tot
dup2 Townsend - sint produsi de celulele neurosecretorii, de culoare
alb-liiptos ale creierului, formatii ce sint niqte ciorchini pe suprafata
fiec2rei emisfere a ganglionului sub-esofagian, a1 acestui organ principal
descris mai Pnainte la sistemul nervos a1 albinei. Ei au un rol mare Pn
metabolim, activind sporirea corpului gras, dar in acelqi timp contribuie
la piistrarea rezervelor de hran5, mjrind rezistenta la ger a organismului
Pn timpul iernii si reduc continutul de ap5 din tesuturi.
In mijlocul fiecsrei celule - spune Hodgson - se d l 5 o granulg
nuclear5 de culoare inchis5 ; fibrele acestei celule formeaz5 o pereche
de nervi mici : corpora cardiuca, produc2tori de hormoni ~i corpora allata.
Ei formmlzii un complex intracerebral, care exarninat de cercet5toril
englezi s-a constatat cg posed: cantititi extrem de mici de neurosecretii.
Ei se aflg inapoia creierului, intre aortii si esofag ; corpora cardiaca
putin rnai jos, iar corpora allata deasupra primei, cu componentele lor
mici, specifice, legate intre ele prin nervul allata. Cercetgtorii au pus in
colivii 85 albine lucrfitoare tinere, pfistrate la temperatura de 23-24°C
oferindu-le zaharozg ; o parte din ele au rnai primit ~i u n adaos de
proteine (polen proaspgt) ; la fiecare 2-3 zile se mgsura glanda corpora
allata la albinele din fiecare colivie. S-a inregistrat o c r e ~ t e r esemnifica-
t i v j In consumul zaharozei la temperaturg scfizut5 pentru pgstrarea echi-
librului lor biologic. In schimb la cele care au consumat ~i proteine,
dezvoltarea corporei allata a fost mult rnai mare.
Aceastg gland8 - dupg constatsrile prof. R. Chauvin - se dezvoltii
atita timp cit albinele nu au luat incg contact cu matca. De indatfi ce
feromonul m5tcii a fost lins de pe corpul ei, dezvoltarea corpului allata
se opreste. Feromonul nu nurnai ,c5 o p r e ~ t eaceastii dezvoltare, dar chiar
frineazii secretia hormonilor gonudotrop'). Rolul acestor doug comri
- spune Chauvin - pare cg se potentiazg reciprcx: penltru a pfistra uil
eohilibru stabil in metabl!sm.
fntr-adeviir, acesti hormoni secretati de celulele neurosecretorii ale
creierului au un mare rol in metabolismul apei in hemolimfa albinei.
Ambele corpuri activeazg qi asupra tubilor malpighieni, care constituie
filtrul apei din hemolimfg, cgci corpora allata micsoreazg secretia ei
pin3 la 380l0, iar cardi'aca $0m a r e ~ t eping la 22%.
Problema hormonilor este foarte vasts, dar mg voi msrgini numai
la cele spuse aici in legiiturit direct5 cu viata albinei privitg ca subiect
de studiu, cit si ca molecul5 in acest organism social care es.te colonia.
Din cele expuse, reiese rolul foarte mare a1 creierului ce colaboreaz5 cu
secretiile hormonale gi cu reflexele, dirijind actele albinei privitZ ca su-
biwt ce le executii atit in afar& cit si in i n k i o r u l comtunitfitii, p r i v i d
viata ei bazatii pe procese de memorizare. Problema va f i lgmurit8 la
sistemul nervos a1 coloniei. Acesta colaboreazi4 cu secretiile hormonale
~i cu reflexele, dirijind actele albinelor ce le execut8 in afar5 sau in
interiorul comunittitii, privind via@ lor bazat5 pe procese de memorie.

M e m o r i e ~i instruire
- Ne-ati vorbit in primele lectii privin'd roiul prins - interveni
unul dintre tinerii apieultori - cg albinele au o memorie bung, ~i c5 prin
ereditate mcxjtenesc un tezaur de cuno~tintepentru a dezlega situatii
neprevgzute. Dar se p a t e oare merge rnai departe peste acest prag ?
Albinele pot s8 ,,invetecc unele rnai mult, altele rnai putin din ceea ce
viata le pune ca piedici ? $i care sint rezultatele atinse ?
- Albinele au o menorie individualg qi asociativs cgci au acumulat
fn genele cromozomilor fiintei lor amintirea intimplgrilor ~i hotgririlor
') Hormon gonadotrop = grup de hormoni cu actiune stirnulatoare asupra gonadelor
sexuale.
luate de-a lungul milioanelor de ani de cPnd vietuiesc pe Terra, imagini,
mutatii, care s-au transmis prin ereditate. Ele comtribuie ca in colectivi-
tate colonia s5 afle d e a cea mai dreapti, cea mai directi pentru inl5-
turarea unor greut5ti neprevszute.
,,Oare descerngmintul - zice L. Roussy - nu este la albin5 o
form5 de inteligent5 animal5 ? Experimentele f5cute confirm5 aceste
astept5riu.
In ce prive~tememoria al'binelor, oricare apimltor a cjbservat cB
cele care au iernat in ad5post 4-6 luni - cum se procedeaz5 in
Siberia - si sint scoase primiivara in prisac5, se duc direct la locul
pe cqre 1-au ooupat in anul precedent. Marele inaintas Pn studierea
vietii albinelcr, F. Huber, lamintqte in acest sens urmgtoarea experimp:
in toamn5 a pus o farfurie cu miere pe prichiciul unei ferestre, miere
pe care albinele au luat-o ; apoi a ferecat fereastra cu un oblon pe care
1-a inl5turat in prim5var5 ; albinele au venit la fereastri s5 caute mierea,
desi trecuser5 5 luni, timp in care memoria a @strat impresia Inregistrats
in toarnn5. Darwin si Luboc. au f5cut observatii asemgniitoare, cu ace-
leasi rezultate.
In privinta ospacitiitii ce o au albinele de a Pnv5ta sau de a de-
prinde un anumit fel de comportare, K. Weiss - citat d e R. Chauvin -
scrie un adev5mt studiul cu titlul ,.Capaaitatea de i n v a w e a albinelor",
confirmind ~i ,el c5 albinele au memoria locului ; isi recunosc stupul dupZ
culoare si miros, deci o memorie asociativ5. Autorul dovedwte c5 albinele
deprind drumul de urmat la cules dup5 repere memorizate ; ele Invat3
fiecare caz particular. Deci - scrie autorul - ,,trebuie s5 consider5m ca
iniscut5 calitatea albinei de a calcula cursa soarelui. Variatiile acestei
curse dup5 cum decurge timpul anului ~i conditiile regionale, trebuie
invgtate".
Desigur c5 nu trebuie s5 se exagereze - spune K. Weiss - ~i s5 se
considere c5 pornind de la aceste baze comune animalelor superioare si
omului insu~i,s5 se caute manifestiri superioare ale pihicului cum ar fi
constiinta, o intelegere perfect5 care se produce intr-o clip5 si pe ne-
asteptate ; in aceasti privint5 albinele nu ne dau nici o sperant5. Este
o tain5 care ni se ascunde cu totul la albine, ca de altfel in tot regnul
animal.
Din cercetgrile Institutului pentru probleme de transmiterea infor-
matiilor a1 Academiei de Stiinte a U.R.S.S., s-a stabilit c5 albinele sint
capabile de o generalizare complicatti a unor excitatii optice, de abstrac-
tizarea unor obiocte concrete.
Intr-un interesant articol cu titlul : ,.Albinele pot sg smteasc5",
G . Mosochin scrie : ,,Ideile cerceti~orilortau dus la aceast5 concluzie ce
const5 in urmgtoarele : pe baza unui reflex conditionat de hrlinire, o
albing a fost inv5tat5 s5 deosebeascii o anumitli figur5 A de o iigurii R
sau de o grupii de figuri B. In timpul examenului, cu care ocazie nu i s-a
administrat nici un fel de hran5, s-a verificat dacii albina poate deosebi
o nou5 figurii A modificat2, de alte figuri modificate B. Alegerea figurii
modificate A, in timpul examingrii, a fost considerat5 ca un indiciu c$i
la albin2 s-a constituit o reprezentare generalizatg a figurilor din ambele
categorii". Autorul a continuat experientele sale oferind albinelor desene
geometrice cum ar fi un triunghi de diferite dimensiuni si forms, in-
diferent de m5rimea unghiurilor sau de orientarea in spatiu, dovedind
capacitatea de a recunoaste figurile dups caracterul lor general. Pe aceeasi
cale a demonstrat cii albinele abstractizau gi configuratia culorilor si
puteau recunogte desenele dupii caracteristicile impestri$Zrii si chiar dup5
dou5 semne generalizate.
Dupg ce a rnai f5cut numeroase experiente privitor la alegerea
tcullorii invgtate, a formellor, num5rul figurilor etc. a u b r u l conclude :
,,albina trebuie s5 fie considerat5 ca obiect potriv?t pentru cercetarea
mecanismelor c u n o ~ t e r i ipentru ca aceasta sii fie model'ate +i s5 p a t 5
f i utilizate in tehnicSu.
Prof. Bouvier de la Academia francez5 spune c5 memoria indivi-
dual5 gi cea specific5 sint strins legate ; ea se combing cu automatismul.
Allbinele nu sint mu~inireflexe ; obieceiul ci~tigat rlimine definitiv.
Obiceiurile devin regulti la a w t r a generatie qi sint transmise ereditar.
Nu vor fi privite ca magini reflexe c5ci ele 8tiu s5 se plece fat5 de Pm-
prejursri, sii cigtige obiceiuri noi, invatii S:i retin dovedind un discern&
mint. Artropodele - cum este si al~bina- sint rnai cu seam5 animale
de instinct, a c5ror activitate se reazemii in primul rind pe automatism,
dar unul dorninat de puterea cerebrald".
In ce priveste aga-zisul ,,inv5t5mintU pentru a face unul sau rnai
multe lucr5ri, cercetstorii au stabilit c5 albinele tinere ,,invatiiC' de la
cele mature felul cum trebuie s5 lucreze.
.,Fiecare zbor - spune von Fnisich - inseamn8 o lectie, iar cind
albina se Entoarce din primul s5u zbor de cules, ea cunoa~tedeja foarte
bine culoarea florilor respective de la care a cules nectarul si polenul".
Venerabilul savant de la Miinchen privqte viata psihicii a coloniei sub
aspectul unor permanente comunic5ri de la albinele virstnice la cele
tinere, iar apropiatul s5u colaborator prof. dr. M. Lindauer scrie : ,,albina
melifer5 este o fiint5 deosebit de favorabilg pentru liimurirea mecanisme-
lor ce stau la baza acumuliirilor de informatii in celula nervoas5 a pro-
cesului de inv5tareU.
Ceva ~i mai mult : la un simpozion tinut la Statiunea francezii de
apiculturii in 1962, savantul german F. Ruttner a spus : ,,o albin5 poate
invtifa foarte repede sii recunoascg o culoare, in timp ce altele vor folosi
de 2-3 ori rnai mult timp pentru a ajunge la acelasi rezultat. Acestea
sink alibine proaste".
Sint pxvcese psihice oare deocarndatg nu s-au putut iixa, dar care
pornesc ~i tin de sistemul nervos a1 albinei gi noi trebuie s5 le amintim
aici, fgr5 ca prin aceasta sii se considere cii le privim ca atare, ci doar
ca material inf ormativ.
La sistemul nervos a1 coloniei vom dezbate rnai pe larg aceastil
problem5.
Sistemul alandular
Sistemul glandular - tineri apicultori -
are in organismul albinei
o foarte mare important5. 0 p a r k din glande, cum sint glandele de
repradwie ale m&ii ~i ale trintorului au f i s t decrise ~i nu rnai re-
venim.
 RBmine de explicat felul cum functioneazg acest s'istem in conexiune
cu diferite pgrti ale onganismului ~i cu o abunldentg hrand proteicii,
polenul, in lipsa c6ruiu iglandele nu nurnai cli nu pot ,elabora secretiile
respective, dar degenereazli ;i 2rnb6tr2n.e~~
inainte de termen.
Printr-un proces de osmoz5, glandele extrag din hanolimfa albiinei
anumite substante cu care hemolimfa vine incSrcat5 si pe care ori le
disociazii si le folosesc direct in hrgnirea tesuturilor ori le resint&izeazB.
Unele echilibreazg schimburile organice, inlesnind metabolismul, in timp
ce altele preparg diferiti horrnoni, enzime, vitamine, care au roluri fun-
damentale in functionarea normal5 a organismului.
Dozarea lor o face sisternut nervos vegetativ. Citeoldat5 aceewi
gland5 secret2 dou5 feluri de semetii in anumite imprejurgri ~i pentru
anumiti indivizi din cmunitate. De pildg : 15ptisoru1, proldus a1 glande-
lor farin@ene, este dat m&ii drept h a n g , dar in aeelasi t h p si larve-
lor de albine lucrgtoare si celor de trinbri, si in mod diferentiat la cele
trei caste din colonie.
Cele dintii glande, ce intrii in funictiune inainte ahiar de na~terea
embrionului din eoaja oului, sint glandele cutanate, oare ajut5 embrio-
nului sii-~iformeze inveli~urileorganelor, aflate deocamdaa acolo sub
form8 d e mugura~i.
Glandele faringiene, dous la numgr (fig. 21), sint in primul rind
glande de nutritie, lunigi de 14-15 mm, fiirvd s'ituaite in capul albine~,
lar semetia lor - produsti de mii de a~cini') ce stau in jurul unui tub
deversor - apare pe o plar5 in preajma farinlgelui. Placa se m i y 5 usor
inchizind sau deschizfnd canalul secretor, dup5 nevoie. Secretia lor este
foarte acid2 eu un pH de 4,9-5,2, detenminSnid proteinele alimentare sii
sufere procesul de digestie. La albinele tinere abia eclozionate, acinii au
o infgtisare sticloas5, colturatii ~i neregulatg. Dup5 ce tinerele albine se
hrgnesc abundent cu polen si isi refac complet corpul gras, consumat
aproape total cfnd au trecut prin stadiul nimfal, aceste glande cunosc
o dezvoltare mare, atit a acinilor cit si a vacuolelor pline cu secretii.
In lipsa polenului glandele faringiene sint sensibile la o hrgnire
activii dai2 de apicultor, hrgnire ce const5 in substante proteice cum
sint drojdia de piine sau de bere, soia degresac, ltapkle, introduse in
sirop de zahzr, la care se mai adaug5 o vitamin& o n suc d e ceapii sau
pantotenat de oalciu. Cind albina este tin5r5, ele produc acea s~crqtiede-
numit5 Ztiptigor, produs viscos, de culoare alb-gglbuie, la care doicile
rnai adaugg o secretie limpede, produs5 de glandele mandibulare ; dupii
15 zile, timp in care glandele faringiene au dat lgpti~ordiferentiat, cu
care doicile au hrBnit larvele cit ~i matca, acinii lor incep s5 se restrfngg,
iar productia lor devi~nedin ce in ce mai mic8. Atunci, aceleasi glande
inwp s B pMiducii enzime =), fernenti de tipul inveduzei, newsare la pre-
lucrarea nectarului in miere de cgtre un grup social din colonie - cel
a1 prelucrgtoarelor de nectar in miere. Cind ins5 in natur5 apare un
1) Adni = mid dilatatii ai ciorchinrlu~care compun glandele.
9 En~lmci= compus o r g a u de mtur8 protelc8 gi structura coloidal2 a1 c5rui prezentB
fn celula vie, $dLrijeaz&prin actiuni ca%alitice procesele de stnkeza 61 degradare ale substan-
telor orgaruce, cu produse de enwgie $1 fnmagazinate in organism (fosfatazn, Irpazn.
oabalaza etc.).
cules important, primeazil prelucrarea nectarului si dupii aceea tinerele
albine produc lgpti~orul.
Glandele faringiene sint foarte sensibile la modificsrile mediului
exterior, iar ritmul lor de dezvoltare este in legiltura cu prezenta in cuib
a puietului, in elipse mai mari sau mai mici. 0 alimentatie bogat5 in
polen red8 glandelor Imbgtrinite un plus de activitate.
0 functie de mare insemnstate a acestor glande - dup5 P. Lavie
si J. Paine - wte producerea de antibiotice, mult superioarii glandelor
mandibulare, care au si ele aceastii facultate.
Glandele g u ~ i ia j u a la prelucrarea nectarului in miere, producind
si ele enzima invertaza. Totodati ele dau ~i diastaza, care atac5 pentru
inceput polenul ingerat. In ambianta acestei opere intrii si glandele
salivare, care au rolul de a dizolva cristalele de zahgr si cele ale mierii
cristalizati. Oferind altbinelor zah5r tos, pe care ele 1-au transformat in
solutie, cercetiltorii au gssit in organismul albinelor de trei ori mai
multi invertaz5 ~i de 12 ori mai multii amilaz5 fat5 de solutia dintr-un
sirop de zahsr.
Glandele mandibulare - doug la numgr - s e afls in partea frontal%
Ele sint m p u s e din mai multe glandule, iar secretia lor apare tot pe
o plac5 chitinoass, acolo unde mandibulele sint sudate de cap. Ele incep
sii functioneze inainte de eclozionama albinei din alveola sa natal& cind
o secretie specifics a lor inmoaie clipiicelul alveolei, inlesnind inltiturarea
lui. Alceastii secretie a t e acids, cu un pH 4,6-4,8 constituind ~i un
mediu bacteririd. Ea este inmllorii, limpede, ceea ce o dwsebeste de
secretia allbii a glandei faringiene. Contine un acid gras : acidul 10 hi-
droxidecenoic 2 a1 ciirui miros se asemiinii cu cel de m i d a l e ; o parte
din seeretie este foarte volatils ajutind m5kii sii fie repede recunomtii
la imperec'here de trintori, care se orien'kazil dup5 mirosul pe care il
degaji mama virgins.
Glandele mandibulare au propriul lor corp gras, ce le serveste la
regenerarea glandelor uzate.
Cu secretia lor, albinele dizolvii invelisul gr5sos a1 grgunciorilor de
polen, obtinind aceea poleninii, pe care albinele o r e g u r g i k d si o
mestecii cu r s ~ i n i l ecul~esed e pe mulprii plopului qi ale altor arbori,
creind in felul acesta un nou produs folosSbr coloniei si care este ~ 0 -
polisul, despre care vom vorbi mai departe. Cu aceastii ocazie. glandele
mandibulare adaug5 pmpolisului o serie de antibiotice care-i confer%
calimt5tiantifungice ; in s p d a l el atwg violent pe Bacil'lus suhtilis.
0 alt5 secretie a glandelor mandibulare serveste la Pntiirirea solziso-
rilor de cears cind acestia apar pe oglinzile ceriere ale glandelor pro-
duc$itoare, solzisori care altfel s-ar topi la 36-37OC ; dup5 prelucrarea
solzi~orilorcu aceastii secretie gradul lor de topire ajunge pins la 63,5OC.
La matcs glan~de~e mandibulare produlc atit feromonul I amnitit
mai sus, cit si feromonul I1 care este un acid volatil. fmpreun5 cei doi
feromoni formeazs substanta de rnatcii pe care albinele o ling de pe
c q p u l mamei lor difuzinfd-o astfel incit in~treaga colonie poate fi asi-
gruxats de prezenta miltcii in stup. Aceleasi glande contribuie si la actiu-
nea & alanmare a col~onieicare e atamtii de hoate, secretind substant?
Hepatan, produss de glanldele albinelor ce fac paza urdinisului, sub-
 . <.;\,'. ,.
,,- !?.?
',
f,. '. ,

, . $, ,'.
... .\.
, .
i,'

stantii mult diferit5 fat5 de aceea swretatii de glanda veniniferii care

~i ea are acelqi scop de akarmare a coloniei, Dupii cemtiirile biochi--
mistului S. R w b o l d comborate cu cele ale lui J. Hoffman ~i confir-
mate de H. Ruttner, albinele doici secret5 Pn sucul nutritiv limpede uil
produs a1 glandelor salivare din cap, impreun5 cu secretia glandelor man-
dibulare care contine in abundentii substantele : bioptertna ~i acidd pan-
totenic care au rol de seam5 la formarea de miitci din larve de albine
lucriitoare, in cazul cind wlonia nu mai d i s p n e de ouii sau larve potrivite
ca virstii cit m~aifragedii. In . a m t caz, calbinele fiind silite s5 hriineasc5
larve de lucriitoare care nu au depii~itvirsta de trei zile, dindu-le in
hranii aceste secretii, determinii o mare dezvoltare a ovarelor lor, astfel
c6 devin miitci. Valoarea lor nu este prea mare dar in tot cazul, impere-
cheate, pot depune outi fecundate, din care putin mai tisziu albinele colo-
niei pot s i - ~ icreascii o altii matcii, pornind chiar din stadiul de ou, sau
de larv5 mai micii de 12 ore, si care va fi o matc5 de valoare decrsebit5.
Glandele labiule au o secretie asem5niitoare salivei si fac grup im-
preunii cu cele post-cerebrale, denumite si cefdice cit si cu cele toracice,
adunindu-~i secretiile intr-un canal comun, aflat intre paragloss gi su-
prafata limbii. Glandele post-cerebrale oIer5 doicilar o proteazs, albinelor
cerese o lipazi, prezentind o secretie uleioas5, o triglicering nesaturatil,
usor alcalinii, dezvoltPndu+i acinii ml$ tirziu, dup6 aproape h i siipt5mini
de la ecloziune. $i aceste glande sint sensibile la hr5nirea cu drojide.
Albinele lucr5toare uzeaz5 de functiile lor in cursul oriciirei activitgti. Cea
de a doua componentii, glandele toraciw au o secretie grasii, q o r alca-
linii, cu un pH aseim5n5bor cu cele post+erebrale ; secret8 atit inver-
tazG intr-o mssur6 d u s 5 , cit si trei aminoacizi, r5mlnind sctiv8 toatti
viata. Aceste glandie sint cele care rnai oferii biopterinu, folositii m m a i
la hrana larvelor de mati&.
Glandele salivaro-toracice, altele decit cele aflate in oapul dbinei.
dar mult asem5niitoare ca secretie ~i functie, au un rol in producerea
acelzli hionmon, denurnit ,,ecdison6 ce contrilbuie la fenamenul de niipir-
lire in stadiul larvar si niunfal a1 puietului.
Ele produc si salivii, atit de necesarii la digerarea piisturii cu care
albinele se hriinesc in lipsa polenului proaspiit. Tot cu ajutorul acestor
secretii, albinele curititoare sclivisesc interiorul alveolelor preparate .
pentru ouatul m8tcii ; ele amestec5 secrefila cu o mic3 cantitae de pro-
polis --substants antibiotics rnai ales antimicoticg - ce garanteazii
o a m u m o apirare contra unm agenti patogeni ai larvelor, care urmeaz5
sii-si inceap5 viatja in a c s t gineceu curat si aseptic (sterilizat).
Cu secretia glandelor salivare impreunii cu cea a glandei postgenald,
albinele i ~ ung
i partile chitinoase ale trompei, cind ea intrg in functiune
ca un piston de popm5, pentru albsohtia nectarului din potirele florilor.
De asemenea, cind albinele ling substanta de matc5 de pe capul mamei
lor, o dilueaz8 cu secretia glandelor salivare pentru a putea fi transmiss
din gurg in gurA tuturor albinelor coloniei : glandele asemibiltoare ca
functie cu cea postgen,ali sint nlicile glande dintre tergikle ,akdominale
ale albinelor ~i ale miitcii care ung piirtile de contact frecate permanent
fntre elce, atit la respiratie, d t ~i la ovulatie.
7
 Glanda odorant5 a lui Nassanov, amintitii la anatomia externg a
albinelor, are un imporbant rol social in comunitate. Ea se afl5 la ultimul
tergit abdominal, care apare ca un punct alb cind albina st8 cu abdo-
menu1 ridicat la semiverticalii, descoperind-o astfel, ca s5 rgsphdeascii
in aer eteruri volatile mir'ositoare secretate de cele 500-600 tubulete
sau mai bine-zis, canale fine.
Secretia ei este un produs chimic - geranionul - ce are aci rolul
de feromon. Ea exerciti o atractie pentru albinele din afara coloniei cind
se intorc la stupul lor, dar mai ales pentru matca care, iesit5 in zborul
s5u de imperechere, sii nu gre9easc5 si s5 intre in alt stup.
Secretia sa este deci un element de coeziune ~i orientare a coloniei
in spatiu. S-a observat cZi o data cu rispindirea eterurilor voleatile, albinele
ce iac acest serviciu insotesc emiterea secretiilor ~i eterurilor volatile cu
anumite tonalitsti, adev5rate chemiiri percepute de albinele acelt%a?i,co-
munitsti. La unele rase de albine - cum sint cele din Mexic - glandele
odorante servesc ca indicatoare de drum pentru tinerele culegiitoare care
plecind pentru prima d a t i la cules, simt in aer eterurile volatile ale celor
ce le preced. Adeseori, chiar puncteazii unele flori din calea lor, ca
adevzrati indicatori de circulatie.
Glandele rectale din intestinul gros sint in num5r de sase, stfnd
insirate la distante egale, prezentindu-se ca nigte ingrosgri longitudinale
de-a lungul intestimului. Ele secrets enzima catalaza pe care o gisim si
in glandele faringiene dar cu alt rost acolo. Aici ins5 au rolul de a
descompune glucoza ce se mai afl2 in reziduurile intestinale si o trans-
form2 cu ajutorul oxigenului din traheolele cu aer, in acid gluconic, aflat
in intestin 7i care altfel ar intoxica insects. Oatdoza desmrnpune si p r o -
xidvl de hidrogen (apa oxigenatii aflatii in intestin) ~i care si ea altfel ar
intoxica insecta. Descompunindu-1 il transform5 in laps si oxigen, amin-
douii fol'osibare in 'aceasti5 stare. Glandele rectale servesc si la absorb-
tia Iierului si clorurii de s d i u din alimentatie. Prof. R. Chauvin a
observat cs dupii o hrinire cu zah5r si mai ales cind are in ea gi g&-
simi - I'apte, soia etc. - papilele rectale ingsduie s i aparg acesti
com,psi.
Aceasta dovedeste c5 sinteza gr5similor se face cel putin partial
la nivelul papilelor rectale.

G l a n d e l e c e r i e r e si c e a r a
Glandele ceriere se aflg in partea central5 a abdomenului, la seg-
mentele 4-5-6 $i 7 ale sternitelor, forminld patru perechi; cite doug de
fiecare sternit. Prof. Ohauvin a g a i t cii la albinele tinere ocestea sint
de 53 microni in primele 16-18 zile, ca apoi la 22 zile sg scadii repede
la 15 microni, iar la 29 de zile abia mai ating 3 microni. fn perioada de
virf a cliiditului, Lindaeur a g5sit albine tinere numai de trei zile care
lucrau la faguri, a v h d glandele ceriere ping la 21,6 microni m5rime.
Aceste glande stau adgpostite sub un strat de chiting protector, asezate
ca tiglele unui acoperis.
Forma lor este oval& netedg si strSlucitoare, fapt pentru care au si
fost denumite : oglinzi ceriere. Secretia lor apare pe aceste oglinzi sub
form5 de solzisori foarte usori, c5ci 100 din ei abia cincresc 0,0002 g.
Ei sint maleabili, de culoare albs ca neaua, goi in interior si bombati
spre exterior ca urmare a unui abundent consum de zah5r gi putin polm,
albinele stind in perdele suspendate in completii nemiscare 16-18 ore.
Ceara este un produs hidro-carbonat, lichid initial pin5 intr5 fn
contact cu aerul, cind se solidifies ; este lipsit5 de azot, fiind un produs
a1 r n e t a b o l i m ~ ~ ualbinei
i tinere in vicrst6 de la 8 la 10 zile, produs care
ia nastere in corpul ei prin transformarea zahzrului (3,500-5,200 kg
zah5r pentru 1 kg cear5). Secretia strsbate stratul epiderrnic format din
celule moi spongioase ~i cubice si aceasta numai datorit5 alimenarii lor
din primele ore cu polen, pentru refacerea corpului gras consumat in
stadiul de mimfg. S-a constatat de toti cercetstorii cti la albinele care
nu s-au hr5nit cu polen in primele zile de la p5r5sirea alveolelor natale,
glandele ceriere se dezvolt5 foarte ? n e t , incit aprmpe nu secret5 de loc
cearg, sau foarte putins, in cornparatie cu mle ce s-au hrgnit cu p l e n
ping intr-a 12-a zi cle la na~tere.
La elaborarea cerii albinele fac a p d si la secretia glandelor lab'iale,
cervicale si toracice care le ofer5 enzimele lor, in special lipazele. C h d

Fig. 14 b. - Glmlclde cerierului ale allbinei. Albim

invexsatti cu akiyullenpl in sws, qpre a se vedea seereria
sobi$orilar d e e a r 8 :
1 - celulele cerierului In repaos ; 2- celulele cerierului alun-
@te gata sB semeteze c-.

glandele sint stimulate cu o hran5 bogat$i in hidrati de carbon cum sint

mierea si zahHru1, celulele din cubice, devin cilindrice, atingind chiar
140 mimni. In mijloc este un go1 inciirca't cu ox*, venit amlo prin
traheole, oxilgen necesar celulelor swreorii. Dup5 citva timp continu-
tul celulelor deviae grunjos yi apare pe s u p d a t a oglinzilor prin porii
lor o secretie care este ceafa. Aceasta are o m p o n e n t g complex& ase-
rngnritoare cu cea a griisimilor organice. Pentru int5rirea lor, albina
foloseste secretia glandelor m d i b u l a r e . Schematic vo~bindceara albi-
nedor este canpus5 din molecule mari a1 c3ror schelet este format din
lanturi Iuntgi de a'tomi ai carlbonului.
Caracteristicile sale sint urmgtoarele : ceara este mai ugoar5 ca
apa, a t e rece, fgrimicioasg, iar la +20°C devine plastic5 qi se topeqte
la 63,5"C ; este hidrofobfi si insensibil5 la luming si alti agenti dizolvanti.
Tnppatii in pgrnint, ea Isi pSstreaz5 structura ffirii nici o modifisare
dups zeci de ani.
Cercetiirile mai r m n t e fzcute de Downing, R. Karlov, Iauhimovici,
au stabilit urmgtoarea compozitie a cerii : miricinii 71-760/0, acid cerotic -
ll-120/0 ; acizi liberi si alcooli 7O0/o ; un flavoid galben care contine
1,3010 flavmi proveniti din polenul consumat, hidrocarburi solide cum
este parafina 12--170/0, vitamina A 4 000 U.I. Datoritii componentei sale
eterogene, ea se solidilicii in cristale neregulate.
Conditiile de p r d u c t i e cer anumite situatii care dacB n u sint inde-
plinite, albinele nu secret5 cear5. Dintre acestea amintim existents unei
temperaturi normale En stup ; puterea co1,oniei s5 fie cit mai mare si cu
multe albine tinere ; in natur5 d fie un bun cules sau apicultorul sB
stimuleze intens colonia cu sirop.
In stup trebuie s5 existe spatii goale in care se introduc rame cu
faguri artificiali, care dau u n mare ajutor albi-
nielor indicindu-le directia de lucru ~i o mare
econwnie d e muncii.
0 colonie bun5 poate da intr u n sezon
pin5 la 1,800 kg cear5 rnai ales aind se folosesc
In stup raine cliiditoare (fig. 15) in care albl-
nele clgdesc f5gurasi pe o speteazii mobilg,
faguri recolta!,i din 5 in 5 zile, sau se las5 1uc
I'rg. 15. - Rarra c?bdltoare
de ceari cu speteaza supe-
liber p?nbtru o ram5 complet goal5, doar cu o
rioar3 mobila su,b al- simplg suvitii de fzgure artificial, rams ce rii-
b'nele cl5desc f8gurwi. mine intre cuib si fagurele cu polen. Albinele
o com~~leteaza in citeva zile cind este recoltat;,
t5ind Iagurele ~i 15sind acolo sus o suvitii pentru continuarea lucriiri~.
Felul cum albinele folosesc ceara la construirea fiagurilor il vom
Iiitnuri pe larg la capitolul ,,Aaatomia coloniei - scheletul ei ~i grupul
sncial a1 cl5ditoarelor".

;lwclratul v.~tlneruntsi alandu cu venin

Acesta csle apsratul cu care albinele at.ac5 pe oricinle tulbur5
viata comunitstii sau individuals, deci o arm5 de atac si ap5rare pentru
a salva agoniseala strins5 cu atita trud5 ~i rivniti prin dulceata ei de
toate vietuitoarele.
Acul s? all5 sub sternitul a1 7-lea din segmentele abdomenului ; el
este alciituit din dou5 p5rti : acul propriu-zis foarte tare, foarte ascutit
si care pstrunzind intr-un tesut produce o senzatie de durere atroce ; a
doua parte este vezica cu venin care insoteste acul, ciici acesta odat5
pritruns intr-un tesut, n u mai ~ c a t ef i retras de albin5, deoarece pe
l e a r e zcce cirlige, asemanatoare cu ~ n d ~ i f e l0
~ ~ t i r g i n i lui e . data cu vezica
se rupe din abdomen si ultimul ganglion din lantul ganglionar nervos
abdominal. Cum vezica cu venin are in jurul ei o serie de muschi con-
tractili, acestia, sub im!:ulsul ganglionului ne\'ros, se contract5 asupra
peretilor vezicei, iar veninul este pompat in tesut pe m5sur5 ce acuI
patrunde din ce in ce mai adinc. La exterior r5mine doar vezica golita
de continutul ci veninos si care este cauza principal5 a durerii ce o
provoacS in\,epStura. Misciirile acului in momentul intepgrii sint determi-
nate de opt grupe de celule senzoriale, ce se gasesc in interiorul si la
mijlocul acului si care pun in actiune cinci muschi si dou5 pliici mici
alungite, cu nervi proprii, independenti cle sistemul nervos central. Co-
menzile deci sint 1ocalizat.e la cele opt grupe senzoriale si la ultimul
ganglion nervos rupt din lanwl nervos abdcxminal (fig. 16).
Acul este alciituit din dou6 jum5t6ti de stilet ce se misc6 alternativ;
fiecare din cele douii jum5tCiti se sprijinii pe cirligele marginale ale ju-
miitiitii vecine ; in felul acesta acul inainteaz5 adimcindu-se mereu in
tesutul intepat, pin5 riimine ,afar5 numai vezica. Intre cele doug jum8tZiti
ale stiletului se afl5 un canal prin care veninul stors se scurge din
punga contractati. In felul acesta, in 10-12 minute ,aparatul vulnerant
isi i d e p l i n e ~ t esarcina pin5 la epui-
zarea veninului din vezicii. ,

Veninul este un p o d u s endo-

gen, deci unul provenit din interio-
rul organismului, c3u pH-ul 6.
El este asemGniitor, oarecum,
cu veninul serpilor, dar mai putin
toxic ca cel a1 oobrei. Este o secretie
lichidii initial dar care in contact cu
aerul se cristalizeazii dup5 30 mi-
nute. Are actiune ba~tericid5asupra I

bacilihr patcrgeni gram pozitivi si

negativi. Swretia este data de douii
glande aflate in abdomen, la extre-
mitatea acestuia, una din ele l.ungii,
volumi~nnoasii,acid5 care contine toate
su'bstantele ce-i conf erg toxici tatea ;
cea de a doua, mult mai m i d , are
o secretie abcalinii. uleioas5. Aceasta Fin. 16. - A.cul albinei si galanddie cu
nu ia G r t e la fo&larea veninului, CI venin :
serve~tela ungerea acului, inlesnin- 1glanda - gland" mare lipara cu venin ; 2 -
m~cB cu venin : 3 - vezica cu ve-
du-i posibilitatea de a piitrun& u v r nin ; 4 - sulbul acului ; 5 - pirghia acu-
11.11 ; 6 - canalul acului : 7 - placa tri-
in tesutul atacat. unghiulara a aculul ; 8 - plam alungita ;
Cantitatea de venin din vezic5 9 - PJaca ~ a t r a t a; 10 - acUl ; 11 -
teaca ; 12 - virful acului ; 13 - mu$chii
este relativii : dacii s-ar cint5ri tot acului.
ce se adunii in primele 15 zile de
la eclozionarea albinei se ajunge la 15 mg ; la o intepiiturii injsii, vezica
descarc5 cel mult 3 mg.
Greutatea lui specific6 este de 1,313, este dens, incolor, cu gust
amiirui intep5tor. El are proprietiiti mrosive datoritg acidului fosforic
ce-1 contine ~i care este neurotoxic.
Mirosul siiu este asemiin5tor cu cel a1 bananelor datoritii unei sub-
stante denmitii acetat de izlopmpil '), substant5 care e s k alarmat5 pen-
tru toate albinele coloniei si chiar din alte colonii din prisacti ; acestea
simtind mirosul respectiv, vin ~i atac5 pe intrusul care le tulbur5. Per-
soanele care consum6 banane sii nu lucreze in prisac5 decit dup5 24 de
ore, ciici piistreazii pe piele mirosul alarmant care le expune atacului
albinelor.
I ) Acetat de fzopropil = cu simbolvl CH.,COOCH : este un llchid incolor cu pUILCt
de topke 7 3 , 4 O , punct de fierbere 88,4OC ; solubil in apa la 20° ; este inPlamabi1 (Prof.
Balilnescu).
 ,
6 -
Dintre substanple care int& in compozitia veninului m i n t i m :
acildul formic, histtdina, fosfataza D, care a t e un hemolizant I). Cea mai
importantri parte o detine o substantii proteica ce alcatuie~temasa prin-
cipalri de toxine a veninului. Ea este insotitii de melitinii, care determinii
inflamarea tesutului respectiv, cit si durerea provocats de venin, fiind
in acela~itimp si toxic5. Neurotoxina veninului se datoreazti celor doi
arninoacizi bogati in sulf : metionim si cistina, folositoare oame-nilor ce
suferii de reumatism. Veninul mai contine si douri enzime : hialuronidaza
si fosfataza A, care inlesnesc difuzarea veninului in organism lezind
hernatiile din singe.
Activitatea veninului asupra organismului uman si animal este foarte
complex5 si multilateral& Se folose~tein terapia reumatismului cu rezul-
tate bune 2). Pentru persoanele neobiynuite cu veninul, el creeazZ uneori
alergii destul de neplgcute qi alte ori chiar periculoase. De curind a intrat
in uz serul sangiuin luat de la apieultorii ilmunizati de-a lungul anilor de
practicri, contra actiunii veninului, imunizare datoritii unei enzime ce
o creeaz5 organismu1 pentru acomodare. Dup5 studii amtinuntite fiicute
chiar la noi de doc. dr. A. Derevici, dr. V. Dima, A. Filote, R. Brauner
$.a. rezultatele bune in ce priveste rezistenta unor apicultori fatii de
veninul albinelor nu se bazeazti pe formarea de anticorpi, ci pe modificriri
enzimatice care duc la neutralizarea veninului.
Actiunea veninului contra organismului atinge in priinul rind siste-
niul nervos, cici sub influenta toxinelor ce le eontine, se modificii pu-
ternic activitatea normal5 a unor sisteme importanke din organism. Pen-
tru moment, veninul excitri sistemul nervos central, care curind dupii
aceea trece la depresiune (Prof. B. N. Orlov).

Aparatul muscl~lator
fn sfirsit - tineri apicultori - terminiim aceast5 parte important2
privitor la anatomia allbinei prin descrierea aparatului d u musculator, care
este alctituit in primul rind din mu~chiiaparatului locomotor a1 aripilor
si picioarelor ; la rind vin muschii ce determing functionarea diferitelor
aparate si sisteme din cuprinsul corpului ei. In aceast5 categorie intrii .
musdhii pieselor h c a l e , ai limlbii, trornpei, manldiibulelor ; muyhii ante-
nelor ; cei de la cervix (ceafii) care inlesnesc mi~carilecapului ; muschii
aparatului digestiv, ai gusii ~i farin,&i de contractare si relaxare ;
muschii esofiagului ~i intestinelor, famrizind deglutitia si digestia cu
misciri peristaltice ; muschii pungii rectale de extindere pentru depo-
zitarea reziduurilor alimentare si expulzarea in final a acesto~a; muschii
toracici sint cei care detenninri mi~cririlerespil-atorii sub actiunea celor
douri diafragme opuse pozitional. Ele adiveazri aparatul circulator cu
hemolimfa incgrcatti cu suc nutritiv trimis in tot corpul albinei cu aju-
torul inimii si aortei.

f ) Hemolizci = disbrugerea patologic5 a globulelor s o ~ i a

i slngelui.
?) Vezi lucrarea ,,Produsele albinelor fn sprijinul san5tAtii omului" ; autori C. Hristea
vi dr. M. Ialomlieanu.
 Mu~chiitorxici sint, prin mi~c5rilef5cute de tretmurare, factor11
detenninanti in creatia ciildurii corporale, mai ales in perioada de iarn5
cind albinele stau strinse in ghem, imprumutindu-~irwipmc csldura.
Mu~chiipicioarelor premotori si remotori (coxe) mai servesc albine-
lor, in afar5 de mi~c5rilein deplasare si la recoltarea polenului pe care-1
adun5 in cosuletele picioarelor posterioare, aducindu-1 in stup sub form5
de ghemotoace.
Tot cu ajutorul picioarelor, albinele scot de pe oglinzile ceriere sol:
zi~oriide cearii, trecindu-i spre aparatul bum1 care-1 prelucreaz5.
Celelalte articulatii ale corpului albinelor sint servite de m u ~ h i i
flexori si extensori. Muschii care dau impuls aripilor pentru zbor sau ven-
tilatie sint si ei situati in cavitatea toracicii ; cei abdominali inlesnesc
respiratia prin miycarea segmentelor ventrale si dorsale, cit si operatia
de indoire a abdomenului pentru ca acul cu venin s5 poatii p5trunde per-
pendicular intr-un tesut neted sau moale. Acul insZ - dup5 cum v-am
spus - are propria sa musculatur5 dirijatg de ultimul ganglion nervos
ce-l insoteste.
fncheind - tineri apicultori - aceast2 importan% parte a stzldiu-
lui nostru privitor la ana'tomia albinei, tin s5 v5 atrag atentia cii pe ea
se bazeaz5 rezolvarea a foarte m d t o r probleme Ice vB va apare in prac-
tiica voastrii pe teren. Eu insumi nu d5deam atentia cuivenit5 a acestei
piirti din lucriirile ce le citeam, unmirind in special partea pil-ivitoare
la aplicatiile tehnice de obtinerea marilor productii.
Simteam ins2 cCi nu sint st5pin pe toate ,problemele apicole si nu
?tiam cauza. Era ca 2un gol, 2m fel d'e buimkealii, ca o peridea de dantel5
la o fereastr2, aare las5 ca lumina sCi "ceaici5 in cas5, dar nu poti deslusi
decit vag f i e r i l e de dine010 de ea.
lntr- iarn5 &nd am a n t rnai mult tinqp liber m reluat la citit
c%$ile mai insecmnate, ca cea a lui Root, Dadant si L a y u ~ ,dind deose-
bit5 atentie anakmiei. Cu cPt citeam mai mult in aceastii dimtie, cu
atit m5 luminarn si gsseam solutii multor probleme ce rCim5sese in
mintea mea f5r5 rezolvgri.
De atunci si pin5 azi studiul bilololgiic a1 albinei a f5mt salturi
enorune pe care le-am prins in studiul n w b u mai ales privitor la meta-
bolism si rnai ~cuseaunii mupra sistemulvi nervos a albinei ~i in special
a1 coloniai. Veli vedea ~pek r e n .tit vor fi de falosi.t.oare, ~tiindu-le.
 . .
. -: ,~
.

>
,-,I' { .

. .!,I t
,
..... . .
,
,

.,,,. .,
. . .
-', 2.
...
. > ~ ,
;,?" -
.% .
,:.. j' '
.
-
,
.
\ 9

.
.!.
.- .
j .
. -

-'i
\ , COLONIA DE ALBINE
. .

Mergind p i n prisacii ink-un amuTg a1 zilelor ce au urmat prece-

dentelor prelegeri, tinerii apicultori m-au rugat s5 le ar5t cum se desf5-
?oar5 viata coloniei intr-un stup ~i cum este ea organizatii in aceast2
minunatg societate. Acolo, zumzetul albinelor era ca o cintare soptiG,
molcom5, d u p i intensa activitrate a culesului, iar prin b5taia aripillor.
albinele se str5duiau s5 evapore qi s5 elimine din stup apa din nectarul
strins in acea zi. Din cftiva stupi se auzea cum se inginau mgtcile in
vederea pleciirii din vechea cas5, unde spaGul devenise q a de mic, imdt
o parte din populatie nu mai inc5pea ~i sta rev5rsat5 de peretele frontal
a1 stupului. Albinele din ultimele e a l o a n e plecate la cules se intorceau
cu gusile pline de nectar sau cu cosuletele de la picioare doldora cu polen.
Urdini~elelarg deschise pe toat8 l5timea stupilor le ing8duiau s5 intre in
valuri, in timp ce grupul social a1 albinelor vemtilatoare, r5coreau aerul
cald din interior.
- V-am vorbit, tineri apicultori, pin5 acum, despre cele trei caste,
studiind anatomic pe fiecare in ,parte. De acum inainte vom privi intregul
complex studiind grupele sociale in care albinele apar doar ca simple
molecule, grupe ce formeaz5 acest vast organism care este colonia. In
ea matca este elementul de procreatie, masculii sint cei care-i comple-
teaz5 fecunditatea, iar albinele lucratoare sint cele ce formeaz5 marea
populatie, constituind organe sociale t e m p r a r e .
Num5rul de albine din acest complex social este in raport de ano-
timp, de necesit5tile stringente ale comunitiitii, spre atingerea a trei
mari tinte : de creatie pnin reprducerea speciei ; jde r5spindirea ei in
lume prin roire si de continuitatea vietuirii prin acumul5ri de bunuri
alimentare in special pentru urmasi.
Pentru atingerea acestor tinte vom privi colonia ca un organ biofizic
complex, ce posed5 toate aparatele ,si sistemele de vietuire a unei fiinte
perfect organizat.5 fizic.
In wlonie - dup5 cum ati v5zut - exist5 in afar5 de mascull
dou5 forme feminine, deci un caz de diinorfism: prima este cea a femelei
fecundate, singura capabilii de reproductia speciei ; cea de-a doua forms,
cea a fernelelor incomplete, care sint lucrCitoarele, dar care ingrijesc
puietul femelei fecundate, care este matca.
 La rindul lor, lucrgtoarele sint impiirtite pe grupe sociale cu ca-
racter temporar si sarcini legate strins de aictivitatea unor glande mai
mult sau rraai putin dezvoltate, dup5 necesititile comunitstii.
Toate ins5 lucreaz5 intr-o perfect5 armonie. fncepbd cu cele ma1
tinere care forrneazii g r u p l social a1 gospodinelor stupului, cel a1
curiititoarelor, el reprezint5 in colectivitate organul de apiirare contra
eventualei invazii de agenti patogeni - pmducgtori de boli - ce pct
tr5i bine acolo unde sint aglomer5ri mari dar r5u organimte. Ajutate in
sarcina lor de un alt grup social - cel a1 albinelor de paz5 - ele mu
ing5duie s5 pStrud5 in stup elemente strgine, care a r putea adu~ce
pe corpul lor a c q t i agenti patogeni. Ele indeplinesc sarcina de a ap5ra
agoniseala coloniei, adunati cu trud5 in chilioarele fagurilor. Acolo se
afl5 grupul social a1 albinelor cliiditoare care secret5 ceara, cu care isi
cl5desc fagurii, aez5mint unde i ~ cresc i numeroase generatii de puiet
in cuib. Amlo, intre faguri, ele se ad5ipostesc de rigorile iernii, @strind
o ambiant5 cald5, strfnse in form5 de ghem, pentru a nu se risipi c5l-
dura pe care ele i n ~ i l eo creeazti.
Apoi vine marele grup social a1 albinelor doici, care zi si noapte isi
ingrijesc puietul larvar' ce reprezintii viitoarele albine, molecule d e re-
innoire, far& incetare, a @lor uzate qi oare pier din acest corn~plexbio-
logic, care este colonia pentru ca ea s5 vieWiasc5 permanent. Din acelasi
grup social fac parte curtencele, cele ce ingrijesc si hr5ne.s~ matoa, ce
reprezlnt5 sexul coloniei creatocare d e noi molwule-albine.
Flecare din aparakle desmise la anahmie au reprezentantul s5u
in comunitatea coloniei. Aspectul social a1 aparatului respirator il oferg
grupul albinelor ventilatoare, care introduc in stup oxigenul necesar si
elimin5 surplusul de bioxid de carbon din aerul viciat a1 stupului. Rolul
acestora din urmti in colonie se afirm5 mai ales in timpul iernii, dind
albinelor o usoar5 ~i aparent5 narcoz5, care determin5 o incetinire a
metabolismului, un consum redus de hran5 vi o stam de lini$ire foarte
folositoare sGrii fiziologice a complexului.
Alituri de acest grup social si in concordant5 cu el sint grupele
sociale ce formeazti aparatul circulator si excretor legate de sistemul
glandular si enzimatic, dirijete t o a k d e ace1 sistem w r v o s , oare este
motorul acestei uzine cu zeci de mii de piese angrenate unele cu altele,
ca rotile unui ceasornic electronic. Este grupul social a1 cerceta~elor,
pentru descoperirea resurselor de nectar si de polen, urmat de marele
grup social a1 culegi?toarelor, care nu numai c5 aduc hrana in stup pentru
puiet, ldar fonneafi o agoniseals in stup pentru zile grele de restriste,
cind in naturti aceste bunuri alimentare dispar. Ele reprezint.5 in comu-
nitatea mloniei aparatul de alimentare p e m n e n t i i , care intretine activi-
tatea vital5 coloniei, prin hran5, care se consum5 ~i care trece in mod
cmtinuu, din gur5 fn gur5, prin schimbul ei ce are loc intre toate albi-
nele - molecukle acelea constituind in lacelqi timp aparatul s5u cir-
culator. Intr-adevGr, hran5, inseamn5 hemolimfs - deci aparat digestiv,
iar aceasta inseamn5 activitate, c5ldur5, energie, viat5 pentru csmunitate
si puidul larvar +i, in esentti, con'tinuitatea vietii wloniei, pin5 cind o
intimplare accidental5 ridic5 semnalul rosu de stopare si trecerea ei In
nefiniti. Sint unele grupe sociale care au specialitatea transportului apei,

. . ,. I . . .
. 1 , .. 'I
dup5 cum sint alte grupe sociale care formeazii aparatul sanitar a1 co-
loniei, prin acel propolis inhbitor al m u l b r agenti patogeni, care im-
preuni cu curiititoarele, despre care am amintit cu putin in'ainte, au
grija s5n8tAtii colectivit5tii. Acolo iiecare albinii-molecul5 perfed alc5-
tuitJi organic - dupg cum ati vgzut la anatomia lor - contribuie
armonios la producerea si p5strarea unui regim termic normal pentru
cuib gi 'pentru puietul din el, tel bine determinat, ce reprezint5 asigu-
rarea viitorului speciei. Albinele melifere nu pot tr5i decit in colecti-
vitate. 0 allbina sirgurii, oridt de multi ~i de bun5 hranii ar avea la
dispozitie, nu poate viebi, c5ci numai in mierea si polenul ingerat nu
ggseste esenta de viafti, ce izvorz~te din totalitatea coloniei, acel
schimb de substante hormonale, la care matca i ~ dsruieqte
i cu prisosint5
partea lei. W e acel efect de grup ~desrprecare vom voflbi rnai departe.
Moartea unei albine singuratice vine de la starea de deprimure, de la
lipsa wlor ce o inconjumser8, de dorul simflimintului de fraternitate, de
unire, de avopiere, de afectiune, de sprijin reciproc, pe care numai in
colectivitate le poate avea. Acolo, ele au deschis ochii prlma oar5, cind cu
sornnul pe gene au indepiirtat c5picele alveolelor ce le desp5Qeau de
lumea stupului ; acolo au vtizut g i au prins a deslusi conform bagajului
lor ereditar Zimbajul multimii, primind putin l5ptisor int5ritor fiziceste.
CU invelisul corporal a1 chitinei, incS nmnsolidat pe deplin, cu picioarele
inti nesigure, cu aripik illicii neintgrite, ~cupufu~orulde culoarea q o r
cenu~iece o au noile n5scute au luat cuno~tiintiide viata colectivit5tii
din stup. De aceea, dbina singuratic5 moare lipsitii de acest mediu
fizic ~i psihic, pe oare-1 g6se~tenumai in cmumtatea coloniei.
De cind se nasc qi pin5 mor, albinele-molecule ale acestui complex
organic, care este colonia, nu precupetwc nici un efort, aiducind comuni-
t5tii rivna unei h5rnicii rar intilnit5 la alte specii de insecte, exceptind
furnicile, surori bune cu albinele, iiicind parte din acela$ ordin a1 Hyme-
no~pkrelor. Ele intruchipeaza chiverniseala unei gospodirii care merge
pin5 la cele rnai mici amgnunte, f5r5 sg ocoleasc8 sau s5 se sustrag5 de
la vreo trudg oricit de grea, in raport cu puterile lor, agonisind f5r2
fncetare ~i cu orice sacrificiu, bunuri alimentare, tot timpul cit florile
dau nectar, stringindu-le pentru viitorime, cind stupul este inc5piitor si
vremea buns, ca un avar care nu g5se~tefericire decit viizind comori clt
mai bogate aduaate in juru-i.
Ele fntruchipeazg dragostea memgrginit5 pentru urma~i,pe care-i
cresc cu atentii v5dite : doicile viziteaz5 larvele de sute de ori pe zi,
dind fiecsreia alte ~i alte ratii de hran5 dup5 virsta ~i casta din care
fac parte.
In aceastii ordine de idei. albinele coloniei prevlid greut5tile ce
vor veni in sezonul rece a1 iernii, preg5tind din timp rezerve indestulg-
toare de miere ~i p5stur5, aducind din fagurii m5rginqi aceste bunuri
rnai aproape de cotlonul cald a1 ghemului de iarnii, pentru a nu fi silite
sii se deplaseze pe timp rece. Ele contribuie la pktrarea unei ambiante,
a unei microclime calde si usor umede in ghemul format din trupuri
adunate string, ca s5 nu se iroseascti din cQdur5 decit strictul necesar.
Aeolo, totul este organiaat dupii virste: matca la mijloc in locul cel mai
cald ; in rindurile urm5toare albinele tinere ce pot produce mai mults
cii1,durii. cu un consum cit rnai eeonomicos de glucide ; umeaz5 spre
margini cele mai virstnice care se schimb5 ca intr-un rond, ca niste
.,.,:;I
.. _I
1

santinele "Ifrigurate ce intrg in dormitorul lor ca s5 se dezghete ; ele -... . .

sint inlocuite de altele cu g u ~ i l epline cu miere, capabile s5 reziste . .i , I fj,,

Irigului. . ,;I
.,
Mi~cgtoaresint de asemenea atentiile ce le d,au mlamei lor in jurul I

csreia un numgr restrins ii formeazii o suit& care o ,pZizesc ~ .oi ingrijesc .~ .

ca niste vestale, ce stau treze la vatra strtimcqeasc5 in care focul sacru \ ., .

nu se stiage niciodat2i. . ..,

$i cu toate cele zise pornite din partea sutelor de cercet5tori ~i ' 1%

a observatiilor proprii de-a lungul unei vieG de iaproape 80 de mi, din k
care 66 numai in apiculturg, nu am putut dezlega incii multe taine din if
viata aeestei minunate colectivitgti care este colonia. \

Alte manifestsri de caracter ale coloniei

Pe cind dgdeam tinerilor apicultori aceste Iiimuriri, veni in prisacii

pgdurarul de la pgdurea vecinti cu noi, care ne intreb; ce poate s5 facg
cu nlste roiuri apsrute amlo peste noapte pe fosta v a t 6 a unei stupine
plecatg la alt cules, de la salcimul al doilea.
Ne-am dus la fata locului .~;iintr-adeviir am giisit formati patru
ciorchini cu albine piirgsite.
- Iatg, aveti ocazia sii vedeti una din manifestSirile de caracter
ale coloniei d e albine : cea de interatractie. Albinele adunate in ace$
chiorchini provin de la diferite colonii din marea prisacii ce a plecat ast.5
noapte La alt cules de salcim, la o altitudine m ~ mare i fats de cea
de la noi. Acolo salcimul abia inflore~tepe cind aici este pe terminate.
Aceste albjne sint cele care, in dorinta idle a acrumula cit rnai mult, s-au
inselat plwind la cules inainte de inserare, dar prinzindu-le inkneriroul,
au rtimas peste noapte pe florile ce incg mai secretau ceva nectar. Dimi-
neata, intorcindu-se la vatra cunoscut5 n-au mai g5si't stupina, ~i in
disperare de cauzg n-au strins in ciordhinii ce-i vedeti ca niste roi.
In grabti, m u 1 din tinerii apicultori a adus patru m5Cci din stupusorii
n o ~ t r ide imperechere. Scuturind fiecare roi pe rind in stupi separav,
s-a dat fieciiruia cite o matc5 inchisg in colivia ei ~i am dus roii fn
livada de ling5 casa Ndurarului ca s & ~ iformeze si el o mic5 prisacg.
- Aceast5 manifestare, fncepui eu ewpunerea, este ca~acterisrtic5.
Ea este urmlare a ass-zisului efecf de grup ce apare chiar intre albinele
strsine, atunci cind se prezintii o ocazie ca cea de azi sau in altele ce
le vom explica.
- Dar sub imboldul cgrei nevoi, albinele straine r5tAcik s-au
adunat ~i ail format acei ciorchini ca la roire ? PntreabZi un tinsr
apicultor.
- Albinele -dup5 cum v-am mai spus -nu pot trsi decit fn ~010-
nie. aceasta constihind mediul in ca,re ele i ~ afl5 i elmentul principal de
viaw care este, dup5 hranti - csldura. Ele fac parte din categoria
poikilotermelor, adicg din rindul vietZitilor care au temperatura corporal3
la fel ca cea a mediului inconjuriitor, aSa cum stnt p e ~ t i i~i reptilele,
cici metabolismul lor c r e ~ t eo dat5 cu temperatuna medlului.
Dup5 cercetiirile lui A. I. Root, aceast8 particularitate de poikilo-
terlnie se manirest5 nulmai in timpul noptii, ciici ziua allbinele, mai bine-
zis colonia, sint homeotemne, adic5 au o temperatur5 central5 constant$.
Cercet5torul a constatat cu uimire c3 ziua albinele degaj5 mai multii
caldur5 decit temperatura exterioar5 sc5zut5, pe cind noaptea metabolis-
mu1 lor urmeaz5 pur ~i simplu varilatiile exteriorului. la fel ca toate
insectele. Aceasta este cu atit rnai uimitor - zice Root - cu cit
acest f e n m e n nu se v d e c i t u ~ id e putin in stuip. Cercetfirile 1-au dus
la aceste concluzii fiicind studii calorimetrice cu aparate speciale ~i in
diverse si tuatii.
Un alt cercetritor - Glimov - urmiirind temperatura individual5
a unei albi.ne a constatat c5 ea piistreaz5 300,10 din energia glicolizei,
dup5 un consum oarecare de miere, sub o form5 capabil5 s5 produc5
o activitate in organism. ,,Cind oxigenul este prezent - spune autorul -
el opreste glicoza I ) la nivelul glicofosfatelor sau difosfatelor, f5rii sg
lase s5 mearg5 pin5 la acid lactic. Dar cind nu exists oxigen, degradatia
mepge mai departe ~i poate inc5 s5 produc5 energie".
Cum intc5 c5ldura in~dividualri are o limit5 precis$, cea datii d e
hrana h,idrocarbonomri din gus5 sau mierea cea acumulat5 in organism,
cind aceasta se termini, atunci albina are nevoie de sprijinul g r q u l u i
cu care fiicind schimb de hran5 se a j u t o r e a s . Fririi c5ldura grupului,
albina singuraticri nu poate crea o regularizare termic5 si moare
curind. Moartea este precedat5 de o paralizie semitotal5, sub actiunea
rgcelii la o temperaturri de 12°C.
La albine regularizarea termic5 n u se realizeaz5 complet decit in
grup. La 10°C u n mic grup de 10 albine tr5iesc numai 5 ore ; 25 de albine
vietuiesc 24 de ore ; 200 de albine tr5iesc 3 zile. Cercetiitorul francez
Lecomt a constatat cfi incepind cu 12-20°C, in m5sura Tn care tempera-
tura de\l)ine mai joasii, cu atit mlai usor ~i mai repede, albinele se string
in grup.
Un alt element, care le determinri sri se adune, este nmoia de
hran5 in cornunitate friiteascri ; ele isi distribuie hrana in proportii juste,
d e l a cele ce a u mai mult, la cele ce n-au deloc sau au foarte putin.
Asa de departe merge aceastfi frgtietate in distributia hranei, incit dac5
in iarnii hrana este pe terminate, in n5dejdea unei supravie\uiri toate
albinele au in gusi aceeasi cantitate de miere. Atunci cind aceast5
ultim8 rezervli se terminci, mcare deodlat5 intreaga colonie, cu exceptiba
miitcii, care mai supravietuieste citva timp pin5 cind cade ~i ea.
Matca este principalul element de atractie i n colonie. Albinele simt
nevoia ca din grupul lor, mare sau mic, s5 nu lipseasc5 niciodat.5 matca.
Ea intruchipeaz5 viitorul speciei, iar prezenta ei in mijlocul lor le-o ade-
vereste acea substant5 hormonal5 ce o secret5 corpul s2u si este trans-
miss albinelor coloniei.
1) Glicolizd = hidrolizd a glicogenului, desfacerea lui in ap& ~i bioxid de carbon, c u
Uberarea e~nergiei continute, praces care are loc in organism In cadrul metabolismulul
general.
 Este misc5toare o intimplare care ilustreaz5 aceastii nevoie ,,psihic5"
a albinelor unei colonii, descris5 intr-o revistii sovieticii de apicultur5.
In timp ce un stupar cerceta u8n stup, matca a c5zut jos de pe fagure si
nu a lost g5sit5. Albinele, dup5 in~chirdereastupului, s-au agitat pretu-
tindeni pe afarg, aproape douii ore, dupii care s-au linistit. Stuparul
a crermit c5 ele au giisit-o iar pentru .a f,i sigur, a redesch,is stupul dup5
citeva zile fiir5 s5 o afle ; pe de 1altZi parte albinele nu crescuser5 botci
cum este regula in cazul disparitiei m5tcii. Intr~igatde aceask5 situatie
anormalii, 'a scos afar2 din stup toti fagurii si abia latunci a observat
un grup mic de albine ce stMeau gr5:mads pe unul din pereti c5ci matca
se ascuasese intr-o cr5p5hr5 dintre d m 5 sdnduri ale perete1,ui de unde
ea nu putea s5 ias5. Albinele au 1deucolperit-o aeolo, au hr5nit-o, au lins
permanent de pe capul ei substdnta hormonal5 pe care o transmiteau
celor inconjur8'toare. Albinele Stiind c5 matca este in stup n-au mai
cliidit botci, f<iindsatisfacute de prezenta ei.
In s f i r ~ i tun
, alt exemplu de atractie a albinelor una faw de cealalt5,
se observ5 a t u n c ~cind stuparii fac acebe micronuclee de imperechere a
mgtcilor, cu un num5r de 150-200 de albine in stupusorii care au doar
un mic f5gura6 cit o sectiune, avind sus un ulucel pentru hran5 si o botc5
gata de eclozionare in mijlocul lor. CinZ se perie albine tinere in aceste
micronuclee si inainte de a da bot.ca, privind prin peretele lateral de
sticl5 a1 stupu~orului,se observ4 cii prima miscare ce o fac acele albine
tinere este cea de adunare la i n ~ ~ p in u t rnici grupulete ; abia dulp5 40-
50 de minute ele se formeaz5 in ciorchine, intr-un colt, imprumutindu-sl
recipro~c~ 5 ~ d u pentrura a putea supravietui. Este un fenomen de inter-
atmctie ce o exercit5 fiinwle din aceea~ispecie, unille spre altele si car?
le indeamn5 s5 se grupeze. Mecanismul interatractiei - dup5 Lecomt -
este de ordin olfactic ; mai intii ace1 fenomen de etractie determinat de
substanta de matc5 de natur5 chimic5 ~i un a1 doilea de ordin vibra-
toriu, c5ci albinele disperate isi tremur5 aripile, emitind efluvii volatile
prin cu,rentul facut de vibnatiile aripilor, care se transmit tuturor, che-
mindu-le s5 se adune.
Alti cercetatori consider5 c5 fenomenul de interatractie este un
efect de rnulfime, deci superior celui de grup despre care v-am vorbit.
In acest caz, stimubii vin din a6ar5, iar albinele se adunii pentru c5 sint
atrase de a c e i a ~ istimuli. Asa se unesc o b i ~ n u i talbinele lucrstoare in
jurul aceleiasi surse de hran5. Prof. Grass6 consider5 c5 fenomenul este
generat pornind dintr-un spirit gregar - deci de turm5.
Dac5 dupii 2-3 ore de la scuturarea albinelor tinere in micronu-
cleul de imperechere, s-ar introduce un termometru in micul ciorchinas
ce s-a format pentru ca s5-si imprumute reciproc ciildurZ, el va inregistra
30-32"C, d~atorit5i n t e r a t r e i e i in care ele isi pot impru~nutam a alteia
hrana din gu~i'.Ciildura este efectul metaboliziirii acelei hrane care gene-
reaz5 prwesul de ardere. Problema va fi pe larg dezbBtut5 cind vom
vorbi de organizarea cuibului coloniei. Deocmd'atA, cu aceasti ocazie,
apare cu o alt5 lakrii privitor la felul cum a1,binele isi organizeaz5 ciclul
biologic : este efectul de economie care este atit de inriidiicinat 'in fiinta
lor. Adunatul hranei din flori sau din alte surse dulci este o preocupare
care o au toatil viata ; in tot ceea ce fac, in tot ce consumi+i, in tot ce

, .. . , I.
, . . , '.
\ i t

.
1
, 'i . J...'-. J. , . , ,., . . a , . ; - ... . , ..;:'.. :~
s
. .- . ., .,

.
' I

.
:.
.\ .,,,, . .
. . ,.;,.:;;-.:.
\i;:
,-,., . - ,) ,.. , : ;
~

; . , .. - . . . . , : .. , %
, ,. ...> -,:.. ,':J .7~$,''.2.&,,,
. f3&..~;.,c;i8,.:,'j~&'
?T: -J;%& .: -,.< e .
. . . , . .- ....,
. . .'.' ,.
',
...;j; :.,,,., : > * .-,> . y . -
.
,.,. , 2,;,,4;r, ' ::.>:.
' '

;:;:;:: ...;;.<.' . 2Lc,.t;;.,: . . , ~ L ~I * ?,. . : ; ~ ~ . ; ~ , . . ~ : ~ . . : ~ . + + ~ ~ #

.. j: :,
%%?,.,
;.i<?' :;,
;$,;,,2!:;,d,,~-.<;,
T.~ ', .~:. . , ...
'.y-;
;.
I
:,!
S + a , -
~
. ,, , . ~. - -..:.-. . . . . --*". ..,.,:.:.. ,...
/ I. clidesc, acest spirit de economie se d i m 5 mereu, cu o singur5 excep@e:
hrznirea puietului. Alimentatia bogati ce o dau umasilor, viitorul co-
!I
munitatii, urmasi cirora le deschide si le revarsti din b e l ~ u g,,cornul
1! '
abundenteiG, hrgnindu-i de sute de ori pe zi, este dovada dorintei ca ei
s5 fie cit rnai voinici, cit rnai rezistenti la atacul bolilor ~i cel al frigului.
I
Un alt efect de grup sau de multime este eel pe care wlonia il
, prezint5 rezistind cu succes la acumularea bioxidului de carbon in locu-
I
inta lor, care nu numai c5 nu le incomodeaz8, dar le este chiar folositor
ping la o anumiti limits de la 20/0 pinti la ,150/0. Acest gaz este toxic
1 pentru alte vietuitoare, inclusiv pentru om oare nu suport.5 o concentmtie
i rnai mare de 0,40/,. In milioanele de ani cict ele au viewit intr-un spatiu
cu atit mai redus cu cit colonia epa mai mare, albinele s-au adaptat
i
acestui mediu, care pentru majoritatea vietuitoarelor este nociv. Albi-
nelor le este folositor cgci in ghemul de iarni - dup5 cum am rnai
spus - albinele stau ca intr-o seminarcoz6, care le determin: la un con-
sum redus de hran5 si la un metabolism ce se face lent; cind limita
este ins5 depiisitii, acest gaz este eliminat cu ajutorul ventilapei.
, Albinele trciiesc in colonie intr-o perfect: annonie $i sprijin reci-
'I proc ; ele se ajut5 la orice nevoie ~i acolo unde un'a sau douti nu pot
s5 fac5 o lucrare, vin in sprijinul lor numeroase surori, pin5 cind sco-
pul este realizat. Introduceti -tineri apicultori - pe urdinisul stupului
de observatie un pai ~i urmgriti ceea ce se i n t i p l t i : la inceput una
incearc5 sti-1 scoat5 afar5, plasindu-se spre cap5tul cel rnai apropiat de
ie~ire.Dac5 sfortZrile ficute de ea nu duc la rezultat, se insir5 de-a
lungul paiului atitea incit il m i ~ c 5din loc yi il elimin5 din stup.
0 alts incercare : puneti un roi natural intr-un mic stup primitiv
f5cut din scinduri si avind un u r d i n i ~prea mic. Albinele se a ~ a z ila
lucru si cu mandibulele rod fibrele lemnului $i lsrgesc deschiderea.
Lucrarea este fiicut5 farti intrerupere zi ~i noapte. Atunci cind in natur5
este deplin: lini~te,v5 veti apropia de ace1 stqp cu u r d i n i ~prea mic, si
veti auzi distinct cum ele rod permanent marginile deschiderii, ca n i ~ t e
soricei care-$ fac loc de pstrundere intr-o lad5 cu provizii.
Intrajutorarea intre albinele aceleiasi colonii, rnai ales a celor prea
obosite, a fost observatti de prof. M. Haydak (S.U.A.) care urm5rind felul
cum albinele se a j u a , scrie c5 in colonie sint albine specializate sti
maseze articulatiile de la aripile g i picioarele celor istovite de alergtiturd
~i zbor.
Toate sint trup g i suflet pentru interesul coloniei fgr5 s2-$i mani-
feste o inclinare spre egaism. De pild5, matca cu destinul s5u procreator,
depune ou5 fecundate in acele 'potira~einitiale din cear5 care vor fi
cfndva frumoase botci, desi prin instinct, simte cg intr-una din ele se
va pl5m5di o viitoare urmqg care-i va lua locul in colonie, iar ea va
trebui ori s5 plece cu primul roi, ori c5 fie r5pus5 de propria sa fiic5,
dac5 r5mine rnai departe in stup. Astfel, ea se supune o r b e ~ t elegilor
care asiguri viitorul speciei.
La fel fac si oulegtitoarele care adunti cu zor miere si polen pe
care le pune la rezervii pecetluindu-le pentru zilele de restri~te,cind
ele de mult vor f i trecut hotarul existenlei si nu vor ajunge s2i se
bucure de roadele muncii lor.
 Activitatea laborioas5 a cu~ii~itoarelor ce piistreaz5 casa lor ca un
pahar sclipind de cur2tenie este o o p e 6 de prevenire si de frinare a
bolilor pentru buna vietuire a comunitgtii, zidind in sicrie de propolis
cadavrele ~oarecilorce au trecut pe u r d i n i ~noaptea, pe nesimtite, cind
vremea este rece ~i albinele s-au strins in ghem.
Prin felul ei de organizare, colonia, in grele momente de calarni-
t i t i nu d5 pas desntidejdii. Este suficient ca din dezastru sti fie salvate
o min5 de albine care d aib8 intre ele pe mama lor, pentru ca in
scurt timp s5 inceapii a cl8di 2-3 f5gura~iin care adung de indat5
hrang, iar matca incepe s5 depun5 01-15 in micul cuib. Dintre ele se aleg
doicile pentru crescut puietul ~i astfel, zi de zi, mica colonie se int5-
r e ~ t e ,populatia cre~te,incit in prag de iarn5 ciclul biologic se incheie,
urmind ca in primgvar5 d continue existenla din ce in ce rnai inflori-
toare.
Numai cind datorit5 unei calamit5ti, ca o n5past5, piere si matca,
apare o adevgrat5 frgmintare intre supravietuitoare, rnai ales cind in
cuib nu se aflg nici ou5 qi nici larve rnai mici de trei zile. fn disperare
de cauzg, citeva din ele, in urma unui autoconsum de l5pti~or,ajung la
o dezvoltare a ovarelor si astfel reusesc s5 depun5 ou5 in fagurii pustii,
din care se vor maste numai trintori. Mai curind sau rnai tirziu colonia
zis5 bezmetici? piere din lips5 de urmasi.
- Dar in interiorul coloniei si in afar5 de ea, apar oare fenomene
de antagonism ? intreb2 unul dintre tinerii apicultori.
- Cind o colonie devine bezmetic5 qi deci cu multe albine ou&
toare, care adesea dep5~esc500/0 din populatie, iar stuparul vrea sii repare
r2ul dindu-i o matc5 nou5, aceasta va fi aproape imediat atacat5 si ucis5.
Albinele bgtrine care au acum ovare mai dezvoltate, chiar dac5 ovario-
lele lor putine la numgr dau doar 6-8 ou5 nefecundate, intrucit aceasti5
stare fiziologic2 le dB posibilitatea sg devin5 ~i ele femele care pro-
creeaz2, se vor repeai s5 ucidj orice matcg str5inB introdus2 in colonie.
Iat5 tineri apicultori - o relatie de antagonism de ordin i n k r n intre
albinele ou5toare ~i o mat& noug.
Aceastii du~mgnieare urmiri fatale, c8ci din ou5le depuse, de albi-
nele ougtoare se nasc numai trintori. S-ar putea spune cg procedind ast-
Eel albinele ,,spergU c5 in s f i r ~ i tdin atitea ou5 depuse de majoritatea
populatiei, se va maste odatg si o matcg. fn strgvechile timpuri cind albi-
nele erau singuratice acest caz era regul5 generalti, si deci prin ereditate
au rnai pgstrat vre-o aimintire in aceasti5 privint5. ~fngeneral colonia de
albine ou2toare Idispare prin ea i n s s ~ i ,c5ci dac5 s t u p l va fi p p u l a t
numai cu itrintori, nu are cine sSi intreting colonia ~cubunuri alimentare
indispensabile.
0 alt5 manifestare antagonists in colonie este lupta care se d s intre
matca virstnics ~i una tingrg, care iese totdeauna victorioasil, ucigind
chiar pe propria sa mam5. Totugi, s-au vszut cazuri cind doug mgtci -
mama si fiica - convie$uiesc in acela~istup, depunfnd ou5 pe acelasi
fagure, dar fiecare pe o altil fatii, evitindu-se contadul direct intre ele.
Cind ins5 se formeaz5 ghemul de iarn5 virstnica nu rnai este ing5d~it3
~i dispare.
 Antagonism intre albinele striiine coloniei se observii rnai totdeauna,
dup5 CUT ati viizut, in cazul aparitiei furti~agului.Dar dac5 striiina ce
vrea sii intre scoate pe virful limbei o piciiturii de nectar din gu@, dove-
dind prin aceasta c5 nu este o du~manii,ci aduce ceva in folosul comuni-
tiitii, straja de la u r d i n i ~ii dB voie s5 intre.

Reversul medaliei : furtisagul

Este drept, s i bine d e spus, cB albinele au ~i pglcatele lor. Am fost
chemat de urgent5 la o stupinii sii dau un sfat. Stuparul plecase cu trei
zile inainte, uitind afarii un fagure plin cu miere. Cind albinele au dat
de el si s-au infruptat dintr-un bun giisit gata cules, s-a d e ~ t e p t a tin ele
instinctul jurti~agului ngpustindu-se :supra colc~iilormai putin populate
si cu straj5 rnai redusii la urdinise. S-au luptat din greu apiiriitoarele cu
puhoiul de invadatoare ce veneau cu sutele, dar acestea au golit toti
fagurii cu strinsurii din stupul atacat, ucigind inajoritatea albinelor si
matca coloniei. Riiul s-a intins curind si la alti stupi asa incit loo/,, din
coloniile stupinei erau distruse. Cu foarte multii trud5 am stiivilit dezas-
trul, care alffel putea fi general
- Dar cum 'pot albinele hoate s5 i n ~ e l evigilenla celor ce ap5rii
u r d i n i ~ u ?l intrebii un apicultor incepiitor.
- Cind un cules bogat a incetat brusc din anumite cauze ce depind
de maturizarea florei respective, cind plantele isi retin rezervele sale de
zahiii* de csre all nevoie pentru forrnarea fructului, grupul albinelor
c-rcetase si a1 culegiitoarelor sint mult atitate spre furtisag datoritli eflu-
viilor parfumate ale nectarului din stup care este prelucrat de albinele
prelucriitoare ; aceste efluvii ies din interiorul stupului in valuri prin
actiunea albinelor ventilatoare, ce evapor5 apa din mierea inc5 crud5.
stirnind pofta de a rgpi un bun gata fiicut. Instinctul le indemnii sii
atace, dar acolo la majoritatea stulpilor straja este numeroasli si cu atit
rnai atenti. Incercarea de a piitrunde in stupi de cele rnai multe ori nu
le izbutqte, c5ci ~aznicelestau ridicate pe picioarele anterioare.
Intr-o astfel d.e pozitie ele nu mtsi asteapt5 ca o striiin5 sii se apro-
pie, o cunosc pentru cii zborul hoatelo- este ~ e n d u l a n t .ciiutind loc liber
de inlrare. Atulnci paznicele sereped din zbor. se inosier5 cu ~ I b i n ahcat5,
ciiutind s&si implinte acul in corpul niiviilitoarei. Aceasta face incerciiri
desperate sii scape, lufptitoarele cad inliintuite ,de r e scindura de zbor, j s s
pe plimint ~i astfel d e cele rnai multe ori hoatele scapii. Ele se retrag
pentru a reveni, de data aceasta rnai circumspect, cliutind sii intre in
stupii cu populatii slabe, cu o pazii rnai putin numeroasii la urdinise. In
aceste situatlii albinele h9ate folcsesc alte mqniere : se aseaz8 rnai intii pe
marginea scindurii de zbor stind oarecum l i n i ~ t i t epin2 cind unele paz-
nice se apropie. Hoatele scot atunci, pe virful limbii, o piciiturii de miere
din gusi, oferind-o celor ce le-au i e ~ i tin cale, iar ele, considerind cli
sint dintre ale lor, le dau cale liberii de intrare. Odatii ajunse in stvp e
greu sii rnai fie recunoscute, clici albinele de acolo au alte sarcini si nu
se ocupii de prezente striiine. Hoatele se duc direct la fagurii rnfrginasi,
isi incarcli gusa cu miere si plecind ocolesc centrul coloniei si se in-
dreapt5 spre peretele frontal coborind pe el pin5 la urdinis ; cind ies de
 acolo nu se angajeazii pe scindura de zbor pentru a putea zbura, ci se
urc3 pe fata exterioar5 a stupului si de acolo Psi iau avintul de zbor.
Este o adeviiratii strategie ce o fac aceste niiv5litoare.
Num5rul lor devine la fiecare zbor si rnai mare, c5ci prada impiir-
tti~it5la cele din stupul lor fac pe paznice s5 nu le rnai recunoascil, pen-
tru c5 mlierea ingeratii le transmite mirosul stupului atacat, a 3 incit paz-
nicele nu rnai pot distinge pe cele ale lor de n5viilitoare, care au acunl
acelagi miros.
In mod obi~nuitins5 paznicele emit o sdbstanp de alarm5 produs5
de glandele mandibulare denumitii hepatan care mobilizeazii intreaga
colonie atacata ~i astfel atacul este inltiturat. S-au vgzut insii cazuri cind
o colonie furat5 este asa de descumjatb incft renunts la lupt5, rnai ales
cind matca a fost ucis5 si unindu-se cu cele priidalnice, transport% ele
i n ~ i l ebunurile lor, riiminind si fiicind casii comunii cu atacatoarele.
Prof. von Frisch a observat un altfel de furtisag gi rnai hdriiznet
constind din atac direct : albinele hoate atacau culeg5toarele ce veneau
la stup cu gusile pline, a~teptindu-le chiar p e scindura de zbor a stu-
pului. OlbositA ~i oarecum dezarmatil, c5ci atunci cind are gusa plina
nu poate s5-si indoaie abdomenul pentru a-si scoate acul, culegiitoarea
c-.deaz5 hoatei strinsura din guqii, dupii care aeeasta, siitul5, isi ia zborul
spre stupul ei, in timp ce culegiitoarea intr3 cu putinul ce i-a mai rtimas
in desaga g u ~ i i .
- Dar cum putem distinge albinele hoate de cele care lucreaz5
normal ? m6 intreabii unul dintre tinerii apicultori.
- fn primul rind trebuie observat felul cum zboarii albinele : cele
ce lucreazti normal i ~ iau i zborul avintat in sus de pe scindura de zbor
ciici au guga goal5. Hoatele ce pleacii din stup cu gusa plinii, fiind greoaie,
sint nevoite s5 se lase rnai intii din zbor En jos si apoi s5 se inalte. Pozi-
\ia picioarelor hoatei este cea adunat.5 sub abdomen pentru a-1 sprijini,
aSa cum vin acasii culeg8toarele, pe cind cele normale pleacii in zbor cu
picioarele posterioare Pntinse de-a lungul abdomenului. Dac5 prindeti una
din hoate si ii presati abdomenul, apare la gurii o pic5turii de miere.
Colonia hoat5 este intr-o continuii agitatie de zbor, la ore cind In pri-
sac5 n-a inceput zborul, ~i ele El prelungesc mult seara, cind celelalte
colonii obosite s-au linistit.
Pentru combaterea acestei inclinatii negative a unor colonii trebuie
luato miisuri severe : mai intii trebuie recunoscute coloniile hoate, pu-
drind cu fain5 albii p e cele ce pleacii anormale de la urdinig, si u r m b
rindu-le zborul, puteti descoperi in care stup intrii ; atunci se schimb5
locul ambilor stupi unul in locul celuilalt, d u p i ce rnai intii ati epuizat
m5surile obisnuite ~i anume : de strimtorare a urdinisului, chiar inchi-
zindu-1 pentru 30-50 minute. Hoatele se retrag viizind neputinta de a
pstrunde in stup. Se deschide apoi urdini~ulputin, cit pot trece aliituri
douB albine; cele ale stupului atacat care au venit cu gusa plin5, intr5
in interior ; al5turi, la urxlini~se fixmz8 cu o pionez5 o pin25 de tifon, in
care se infiisoar: o ~bucatAd e vati uu citwa pic5turi de zcid fenic;
mirosul repulsiv indq8rteazii hoatele. In l i p a acidului fenic se poate
Folosi aldehida benzoic5 au care se pensuleazii scindura de z h r yi
peretele frontal a1 stzlplui atacat. Mirosul este rcpulsiv pentru hoate.

. . . ,.
, , . . ..
.
.. . , -
. . . : .i,,< , .
,':$;
8 .., .
, ' ..;:, . . . ,* , ...
:"',.-
.- . .., .,-
. ,. \ ! . . . .
. ~. , . : z
,, ,
*?t ,
. . , . ., I..
* L.~.~,.~...~
I
,:,,.
;!.::..#-.
,:;$' ;i' 1.'. .. ...r . > .,: ;. .: .,.y .!,. . .,) :.',L+
.: , ....,:;'4'.;.:<..-',, ...A . >:.: :', , , .. ' ...-;,,. ' . . .' , . , s , ,
. ..&:>*\T
JLtg: ; ,j+.;$;!;>;i;:, d.... ' Y . .

, ,, .
->. , ;;,??
,

...
<:,,.; ,:.;: .,,;;:;,,;:i*;,;;?:;,!. ;;,.,;; <<:,<.
;:,\

>s.: .::. ,;:,::;,icY;:; ;.:;,<;;:;:; :;. -,.*.-

;:
.tiJ: !CZ..
; 7
.,;
.,.,,:;;;..:i ,. . . ' : >*< a?'.-.-
, C
I
De asmenea si o m b i n a t i e d e cinci pgrti benzinii, trei piirfi eter sul-
furic gi 10 piirti terebentinti puse inkr-o lcutie ~ d ecremii de ghete, a~ezatii
la urdiniq, inldqiirteazi hoatele, deoarece emanatiile volatile ale com-
binatiei nu le plac si le fac sg renunte.
f n astfel de PmprejurHi lucriirile in prisacti se fac sub umbrela pro-
tectoare, care cu faldurile sale din tifon acoperb stupul cmplet, iar sub
ea apicultorul lucreazg linigtit, deschizind stupul fiirii grijii cB ar putea
fi atacat de hoate.
0 altii mSsur5 buns este aplicarea la urdinig a unui dispozitiv
denumit ,,sicangU care se face din scindurele de 10 mm grosime, cu pere-
tele frontal de 25 mm, cu lungimea de 350 mm gi lgtimea de 80 mm,
incheiate in cuie. Este ca un tune1 ce are o deschidere lateralti ; tunelul
are la mijloc o scindurii medians asezatg longitudinal. Albinele sint
nevoite sii intre in tunel, s&l parcurgii pe toatg lungimea lui ~i sii oco-
leascii scindurica medianii a c5rei extremitate se deschide direct in stup.
Albinele coloniei atacatii se obisnuiesc repede cu acest dispozitiv, pe
cind cele hoate, intilnind in cale o serie de albine ale stupului care le
bareazz trecerea, renuntii la furat.
Miisura cea mai sigurg este ca in stupin2 s5 nu fie decit colonii
bune ~i puternice, care nu pot fi atacate. Nucleele sg stea cu urdinise
mult mic~oratesi la nevoie ajutate cu puiet ciipgcit pentru a le mgri
populatia, care astfel se va apara cu succes. Hriinirile de stimulare se
Iac numai seam cind zborul coloniilor s-a linistit.
0 altfi laturil negativ5 a caracterului unor colonii, din prisacg, este
cea de agresivitate manifestat2 mai ales cind un cules bogat s-a termi-
nat brusc. Atunci, al'binele agitate atacii intepinid pe cei din preajma lor,
care li se pare c5 le tulbur5 cursul normal a1 vietii lor. Este obiqnuit
o caracteristicii a unor anumite rase de albine, cum sint de pildii albi-
nele cipriote cu care localnicii lucreaz5 greu dar suportabil, dat fiind cB
sint in acelasi timp harnice si mult productive. Si cele din rasa sirian5
au acest cusur. Aceast5 inclinare spre agresivitate este ereditarii. VB
amintili cii in primele lectii v-am vorbit de ace1 striimo~,albina sglba-
tecii singuraticg ~i anume de specia Osmia Fossaria, la care fiecare indi-
vid trgiegte in birlogul s5u in pgmint si foarte aproape unele de altele,
ca intr-un sat. Acestea atac5 orice alts insectg zburgtoare care striibate
spatiul ,,satului6 cit ~i ~ p a t i u lpe o razg de 100-150 m in jurul locuin-
telor. Acolo este cimpul lor de exploatare si nu inggduie strsinelor ca
sii-1 incalce. In acest scop o parte din ele fac un fel de patrulare per-
manent.5 contra presupusilor adversari.
Albinele din alte rase au un anumit simt de proprietate asupra unor
terenuri de exploatare +i atacii pe cele care le incurc5 zborul. Fiecare
stup - in mod obiqnuit - isi creeaz5 anumite culoare de zbor, la o PnB1-
time de 5-10 m si cu diametru de 2 4 m, atacind pe cele care le
traverseazz.
De asemenea, vii amintiti - tineri apicultori - de cele ce v-am
spus cind am descris zborul de imjperechere a m5tcii, care, se avint5
ca o siigeatii de pe scindura de zbor ca s5 treacii peste zona de 10 m pe
care albinele culegiitoare o tes, pentru a nu fi atacatil de acestea. 0
observatie interesantg, in privinta zonei de apgrat, este urmgtoarea .
dac5 se pune o farfurie cu putinii miere pe capacul m u i stup, primele
care vin acolo sint ale stupului respectiv; orice albin5 din imprejurimi
care incearc5 s5 ia acest nea~teptatospgt este ataca6. Dac5 farfuria cu
miere este scoas5 din prisac5 la 15-20 m, orice albin5 ar sosi acolo o
suge f i r 8 lupte. Problerna a iost elucidat2 de cercet5torul Hedigher, care
a observat ci unele colonii isi aleg o zon5 teritorialg de cules, asa cum
fac multe animale si pgs5ri zburiitoare, zong rnai mult sau rnai putin
larg5, in interiorul c5reia nu ing5duie albine straine din alti stupi. Cind
in cimp sau p5dure este un cules bun, albinele nu se rnai preocup5 de
apsrarea acestui teritoriu considerat c3 le apartine.
Agresivitatea este rnai accentuatg atunci cind atmosfera este rnai
inciircat2, e vint puternic sau chiar furtun5. Atunci albinele vin de-a
valma spre stupii lor si nu trebuie nelini~titesi rnai mult prin interven-
tiile stuparului. fn schimb, cind este un cules bun ele nu dau atentie
nici chiar celor ce le stinjenesc activitatea.
Un alt motiv de agresivitate este creat de multe ori prin metisare,
rnai ales cind nu se tinea seam2 c5 una din p54i are un astfel de carac-
ter. Este cunoscut5 marea gre~ealiif5cut5 de Institutul de apicultur3 bra-
zilian care a adus pentru studiu o colonie african5 din rasa Adansoni,
care acas5 la ea este ioarte productiv5. Din nefericire, un mi metis care a
sc5pat neobsemat dMea sernne de agresivitate. A'cest metis, inke blinda
albin5 brazilian5 ~i cea Adansoni, s-a afirmat cu o serie de defecte : este
foarte roitoare, producind cite 7-8 roi pe var5, dar mai grav este c5
ea are o r5utate inspZiim?nt5toare. N i m d nu se p a t e apropia de
stupin5, om sau animal fiir5 s5 tie atacat. Acum brazilienii nu mai stiu
cum s2 o distrugg, c5ci datorit2 roitului natural intens, meti~iiace~tia
s-au r5spindit cu o iuteal5 deosebit2, zburind la mare depiifiri.
Pentru prevenirea manifeMrilor agresiviatii, apicultorii folosesc
fumul dat de un dispozitiv denumit afumi?tor in care se introduc sub-
stante fumigene : bureti, putregai de leann, b u d t i de sac vechi etc. Albi-
nele au un reflex conditionat la fum : isi umplu gusa cu miere si nu
mai pot intepa.
De asemenea si o usoar2 pulverizare cu ap5 d5 albinelor o preocu-
pare si las5 pe a p i m l b r s5 lucreze f5r5 a fi inkpat.

Ciclul biologic a1 csloniei .

Ciclul biologic nu incepe o dat5 cu sezonul primsverii, ci cu cel
a1 toarnnei, in luna septembrie, cind albinele b5trine ~i obosite din var5
dispar repede, fiind in schimb inlocuite cu cele ce se naw la inceputul
toamnei. Ping atunci colonia isi preg5te$te nu numai agoniseala ping
la aparitia florii de pfim5var5, ci si una, doug generatii de puiet din
care apar albine tinere ce pot s5 infrunte rigorile sezonului rece a1
iernii si tr5iesc pin5 la mijlocul primciverii viitoare. fntr-adevgr, larvele
albinelor de toamn5 sint mult rnai bine hrgnite d e doici cu cantitali im-
podante de Mstur5, pentru a - ~ iforma o rezervs corporals mare de
albumins, protein5 ~i glicogen. Ele nu iau parte decit in numsr mic
la cre~tereapuietului din toamn5 ~i isi psstreazs integral aceste rezerve
corporale. Matca i ~ incetine~te
i din ce in ce mai mult ritmul ouatului,
depunind in cuib doar cikva sute de ous pe zi. Cre~tereaecestora o face
ultilna generatie dc doici. de la sfieitul verii. Tinerele nu cl2idesc fagur,i.
nu culeg, cdci afars este foarte putind flors naturals, iar la pregstirea
acestor privilegiate generatii de toamn5, albinele doici hrsnesc larvele
cu mult l s p t i ~ o rava cum vom arsta lnai departe. Ace3te preghtiri s i
ingrijiri biologice le fac mult mai rezistente contra invaziei nosemozei
$i altor afectiuni, in special micotice, care-si fac aparitia in clecursul
iernii ~i a primsverii. Stuparul grijuliu intervine acolo unde albnele
nu g8sesc deloc hrans, oferindu-le in toamng substante pmteice, inlo-
cuitori buni ai polenului cum sint : soia degresaki, d~rojdiesau pnaf de
lapte.
In timpul iern~ii,coloniile bune pierd putine albine; ba chi~arin
ace1 anotimp friguros mstcile prolifice qi tinere cresc la adspostul
cildurii ghemului de iarn5, un oarecare numsr de albine ce compen-
seaz.5 micile pierderi.
La revizia de primsvar5 pe care stuparul o face in primele zile
caldie a k lunii martie, el m5soar5 cu un pahar albinele aflate moarte
pe fundul stupului. Se m n ~ i d e r 5~5 la o iernare normals care a demrs
in conditii bune de csldur5 si hran5, albinele moarte dintr-un stup nu
Drehie s5 dep3seascd m s w a unui lpahar mare de a,ps. Apicultorul
nateazs la partida f i e r e i colonii cantitatea respwtivs ; mai ales cind
pierderile ating dous pahare, sau ahiar mai mult, el trebuie s5 dea o
atentie specials acestora din urrng, sprijinindu-le pins intrs intr-3 cres-
tere normal2 in cursul primsmrii.
0 data cu inceperea activitAtii in .primsvarii pentm csutarea resur-
selor noi de h,ran2, se e.puizeaz5 o mare parte din populatia g2sitZi la
primul control, incit desi in cuib a;pare o generatie Ide atbine tinere,
piederile sint mai mari d e d t numd,ml celor ce se nasc. Curind insd,
matca bine ali(mentat2 d e p n e 1500-2 000 de ou5 in 24 de ore ; d i -
li~brul incepe sa se s.tabi.lea~8fiind repede dep5sit in favoarea gene-
r a t i i l ~ rtinere, incit la sfirsitul lui aprilie prea putine albine bdtrine, din
toamnd, mai sint in viatd.
In urmdtoarele dous luni colonia ajunge la apcgeul ei de dezvol-
tare. In stupul unde ,au iernat, spatiul se ingusteaz-5 mereu. csci cuibul
si strinsura adunatd ocups din ce in ce rnai mult din spatiul disponibil.
Cind apicultorul nu intervine, msrindu-1. colonia roieste cu m t c a
din anul trecut, iar in stup rsmine sii se nascs o matc5 tindrd. Dar in
stupsritul rational roirea naturals este exclus5 csci, d e ~ i prin roire
numdrul coloniilor in prisac5 creste, productia de miere este compro-
mis2. In schimb, dind la timp spatiu larg coloniei, albinele aduns
in fagurii gata clsditi atit din a n d trecut, cit ~i in cei din anul curent.
cantititi mari de miere si #polen, dac5 tilmpul este favorabil culesului.
Stuparul are grij5 ca a h n c i cind face extractia mierii s i las? in stup o
importanit5 rezervg de hran5, intre 25 si 30 kg care s&i ajung5 coloniei
pin5 la primul cules din anul viitor. Stuparul la numai prisosul.
Acest prism va fi cu atit mai mare cu cit apicul'torul a folosit o
tehnic5 adecvat5, ajutat desigur si d e culesuri bogate la care fgdnd
p s t o m l a dus la th5p stuipina. In acest scop apicultorul va lace tot
ce este posibil si cunoscut, pentru ca la timpul qportun, deci cind colonia
este in pragiul marelui cules, mm5rul allbinelor zburgtoare s5 fie cit ma1
mare posibil, ~ t i u tfiind c i numai atunci productia de miere qi polen
va fi si ea deosebit de importan1t.i.
Dac5 stuparul foloseste matoda de exploatare bazat: pe pastoral,
ducind stupina la culesuri subsecvente, el stimuleaz5 coloniile sale
intre culesuri, pentru ca ouatul m5tcii s5 fie mentinut la maximurn
posibil iar spatiul trebuie s5 fie mereu l5rgit in raport cu nevoia de
extindere a cui~bului.
In cazul cind stuparul nu poate face pastoral, iar regiunea unde
se aflg are doar un singur cules principal, de la care poate obtine o
recdt5 'bunti si suficientj, stimularea coloniilor de albine nu va inceta
c5ci pin5 la 15 august el poate organiza producerea de liipti~or,15sind la
urmZ in stup m5tci tinere, ca s5 depuni puiet de toamn5.
Dac5 nu face liptisor, stimularea coloniilor pentru milrir-ea num8-
rului de albine zburatoare o va face cel mult pin5 la 15-18 zile inainte
de aparitia marelui cules, pentru a nu c r e ~ t ealbine multe de prisos
care ar consuma din strinsura lbsat.5 in stulp.
Coloniile care nu sink l5sate pentru iernare, li se r i d i d m5ttile,
15sindu-le s & ~ fac5
i botci, iar m5tcile noi vor fi la rindul lor inlgturate ;
albinele acestora, care $1 asa tot vor muri de bgtrinete, sint folosite pin5
la q u r a r e la pmducerea venindui asa cum vom arAta mai departe.
In schimb coloniilor care sPnt destinate s5 diiinuiascg pentru anul
viitor, li se vor inlocui m5tcile chiar in timpul culesului principal, orga-
nizind cu putin inaintea acestui cules o cregtere proprie de mZtci En
2-3 colonii cresciitoare, tinind seam5 de indrumilrile care vor fi date
in aceasta privintii spre sfir~itulprelegerilor noastre. Dac5 ins5 stuparul
vrea s5 fie sigur c5 in stupin5 el va avea numai miitci selectionate, este
mai bine s5 se adreseze Statiunilor de cre~terede d t c i de soiuri bune,
recordiste, introducindu-le in colonii la sfir~itulultimului cules, pentru
c5 tinere fiind, vor depune in toamn5 un mare numar de ou5, formind
contingente mari de albine tinere pentru iernat.
Cind stuparul face cre~tereproprie de mgtci, din ou5 sau din larve
mai mici de 12 ore, poate constitui - dup3 ultimul cules - nuclee
ajutgtoare, care vor fi de mare ajutor coloniilor de bazA Pn primilvara
urmgtoare. Populatia acestor nuclee ori se u n e ~ t ein toamn5 cu cea a
coloniei de baz5 ~i in acest caz mgtcile disponibile pot fi iernate in
afara ghemului dupi metoda cercetZitorului romAn N. Foti sau se pis-
treazg intacte algturi, sau deasupra coloniilor de baz2, separate fiecare
cu cite un fund de placaj ; alti stupari prefer5 s5 ierneze nucleele Pn
corpuri simeple cu fund, agezhdu-le in stive de cite 6-7 corpuri. Fun-
dul fiecgrui nucleu are o tiiieturii de 6/10 cm acoperiti cu pin25 metalicii,
astfel Pncit cgldkra trece de la un nucleu la cdiilalt. Desilgpr cg fieciiruia
i se lasti hran5 sufilcient5 in raport de aniirimea lui.
Dac2 cregterea de mtibci stuparul o face ou w p u l numai pentru d
sahinuba pe cele obosite qi hn~biitrinite, lass rn8kile s5 eclozioneze in
nulcleul ajutgtor separat de colonia de bazZ prin gratie, a n d nuclezllui
M c i aproape d e wlozionare. C i d mztcile tinere ale nucleelor incep sB
depuna oug, dupii citeva zile se ridicii gratia despiirtikare ; matca bB-
trinii dispare 8i riimine in stup una tingrii care va da remltate bune Pn
preggtirile de inunvltire a (populatiei din toarnn3 ~i in primgvara urm8-
toare.
Prin unirea coloniilor de baz5 cu nucleele lor qi punerea la iernare
a mtitcilor disponibile in afara @emuhi, nu inseamng cii nucleele au
dispiirut definitiv, ci in prim5var5, cind fiecare colonie de baz5 are eel
putin 6-7 faguri cu puiet, ele se divid, nucleele se refac cu mgtcile
iernate in afara ghemului ~i astfel plnB la aparitia marelui cules. ou5 in
fiecare stup dou5 mgtci, pregztind o mare populatie de albine zbur5-
toare pentru culesul principal.
Dupii ce - tineri apieultori - ati auzit cum se indepline~tepe
scurt ciclul biologic a1 coloniei, sB u m 5 r i m desf5~urarea vietii unei
colonii de allbine.
 ANATOMIA COLONIEI CU SISTEMELE
$1 CU ORGANELE SALE FUNCTIONALE

- Ati spus putin mai inainte, - interveni unul dintre tinerii

api.cultori, c5 in colonie lalbinele lucreaz5 pe grujpe sociale. Cum se
formeaza ~i cine le dirijeaz5 ?
- Intr-adevgr, albinele lucreazg in grupe constituite temporar la
fel cum functioneaz5 anumite aparate si sisteme in propriul lor organism,
privite ca subiect de studiu, a c5ror anatomie v-am explicat-o ping ,

acum. Grupele smiale devin astfel 01-gane temporare, mereu reinnoite,

cu albine tincre in locul e l o r uzate si care mor, la fel ca toate celulcle
dintr-un onganism - celule care se naw, trgiesc, mor, fiind in p e m a -
nen@ inlocuite. Deci albinele in m u n i t a t e a s t u p h i sint ca adevarate
molecul~e,ce servesc acest complex biofiziologic care este colonia.
Grupele rnai mari sau rnai mici din albine-molecule in raport de
importanla pe care o au in colonie si vfrsta acestora, trec de la o sarcinii
la alta, dup5 necesiGtile acestui vast complex biologic. Ele formeazii
deci organe vitale, elastice, functionind armonios la fel cum lucreazg
moleculele si celulele in organismul albinei privitg individual.
,,La albine, spune prof. R. Chauvin, fiecare individ iqi schimbii
activitatea pe m5sur5 ce inainteazg fn virstii. Aceste schimbiiri de acti-
vitate se datoresc unor anumite efecte somaticeu. De pild5, la fnceput
dupg eclozionarea lor, la citeva zile, se dezvoltii glandele faringiene pro-
duc5toare de lgpti~or,care este dat larvelor de c5tre grupul social a1
doitilor. Cind resursa de 15ptisor este epuizat5, glandele respective fncep
sZi produc5 e n z i m folosite la prelucrarea nectarului in multe alte scopuri;
rnai tirziu vine rindul glandelor ceriere, formind grupul social a1 cliidi-
toarelor. Totusi sint cazuri cind situatia in colonie are nevoie de rnai
multe doici ; glandele faringiene epuizate pot fi activate cu polen. Ba,
chiar - dup5 observatiile prof. M. Lindauer - unele albine-molwule
dintr-un anumit grup de activitate, tree in timpul liber sB sprijine qi
alt grup in indeplinirea sarcinilor acestora fn raport de nevoile coloniei.
Viata albinelor in interiorul stupului qi gruparea lor pe sarcini
depind de : starea lor fiziologic5 ; de virsta pe care o au ; de eforturile
la care alhinele-molecule dintr-un s u p sint supuse ; de nutritia pri-
mitA direct sau indirect; de totalitatea proceselor de asimilqtie si de-
zasimilatie - adicii de metabolismul rnai redus sau rnai accelerat; de
temperatura influentat8 de glucide din hrana folosit3 ; de enzimele care
f'el de dans. Abia atunci Pntregul roi se desprinde gi dupg ce face citeva
volte in aer, el ia o directie sigurii spre telul unic ales.
Iatg deci c5 folosind cuvintul ,,deliberareu, el oglindegte o situatie
de fapt in felul de comportare a unei colonii.
Stupul, fie el un simplu buduroi sau o cosnitii tugpiat3 fZicut5 din
nuiele de riichia lipit; pe dinguntru ~i pe dinafar; cu argil3, ori fie
stup sistematic, serveste coloniei ca un inveli~.El face parte integranG
cu mlonia, asa cum propriul i n v e l i ~ corporal a1 Ciecsrei albine-mo-
lecul5, f k u t din chitin& face parte integrants cu corpul albinei. El le
apiirii organele interioare si fiinta lor privitii ca subiect de studiu ;
sub acoperiimintul acestui inve1i.s bate o inim6, se simte r6suflul unei
respiratii si sint ad5postit.e toate aparatele si sistemele anatomice pe care
le-am studiat impreunZi, cind v-am vorbit despre anatomia albinei. In
special sturpul sistematic este astfel construit ~i calculat, incit, cxtensibil
flind, dB coloniei posibilit5ti nelimitate de dezvoltare. De aceea, ruiul
nostru de ieri a fost pus in acest stup gata pregztit mai dinainte. iar
albinele lui au si inceput s3 clsdeascSi faguri.
Cu sudoarea miilor de cldditoare
se ridicd cetatea

ScheIetul de sustinere a coloniei - fagurii

Circulatia albinelor roiullui prin urdini~,se fgcea in!&.
- Dar de ce roiul nu activeazs in aceea~im5sur5 ca in celelalte
colonii din prisac%? - intreb5 un tin5r apicultor.
Pentru c5 cea mai mare parte din populatia lui se ocup5 cu clliditul
fagurilor. Aceatia constituie viitorut schelet de sprijin pe care se va
desfiisura intreaga activitate a coloniei.
h acest scop tinerele albine-molecule ce compun roiul, isi extrag
din propria lor fiintii solzi~oriide cear% elaborati de glandele ceriere
ajutate ~i de secretiile neutre a gliandelor labiale si de o enzim% ZiwiE.
La aceast5 operii contribuie o hranii cu multfi miere, pe care albinele
au adus-o in g u ~ % din fagurii stupului-mam5 de unde roiul a plecat,
consumind-o treptat in 18-24 de ore, folosind in acela~itimp si ceva
lipide (gr5simi) din rezerva organic5 a corpului gras, cit qi putin polen.
In a c e ~ t ifaguri ce formeaz5 scheletul de sustinere a populatiei
noii colonii ~i a viitorului cuib, albinele vor aduna strinsura de miere
qi polen spre a o avea la dispozitie in cursul sezonului rece, cind natura
sta in amortire sub aptisarea frigului. In ei albinele Psi cresc numeroase
generatii de puiet ce se succed din februarie pin3 tirziu in toamn3
dac% sint stimulate, iar cind sose~tetimpul r e , colonia wupS in pro-
portie de 60% alveolele goale din fagurii centrali, pe cind restul popu-
latiei st2 pe intervalele dintre faguri, formind astfel un ghem compact
denumit ghemul de iarn2i. Acolo ele g%sesc marile rezerve de hranii -
miere vi p5stur5.
Intrucit cl%ditul fagurilor roiului cere citeva zile de activitate in-
tens5, iar noi nu putem urm5ri lucrarea de aproape, am hot%rPt s%
ridicgm din stupul de observatie fagurele din etajul doi. Apoi, oferind
albinelor de acolo o ram2 cu o simp15 fisie de fagure artificial yi hriinind
micul nucleu cu miere diluata cu putin5 aps, putem vedea, privind prin
geam, cum grupul social a1 claditoarelor lucreaza un fagure ce constituie
o mica parte a unui viitor schelet pe care o colonie nou5 igi organizeazh
vietuirea.
Intr-adevsr, dup% ce au trecut 24 de ore de la aceasts schimbare,
am inlgturat ambele obloane ale stupului de observatie. Albinele se
 urcaseri in spatiul liber a1 ramei goale, stind suspendate intr-o perdea
de trupuri vii, transformind hrana ingeratg, in solzisori de cear5 (fig. 18).
Nu mai revenim asupra acestei probleme pe care am ar5tat-o cind
am vorbit de sistemul glandular l a glandele ceriere.
Privind perdeaua de trupuri am observat pe suprafata fiecrirei
oglinzi ceriere cum din epiteliul alc5tuit din celule moi ~i spongioase,
incep s5 apar2 solzisorii d e cear5, liucrare
legak d e -efecctul d e grup a1 alibinelor-
molecule, aranjate pe grupe de lucru,
cl5dinld f5gurasi ldistantati putin unii de
ceilatlti.
In mold obisnuit, p r d u c \ i a de cear5
este li~mitatg in raport de virsta albine-
lor-molecule ale coloniei. D U N ce gla~n-
dele faringiene nu mai dau ltiptiscvr si
enzime, pentru prelulcrarea nwtarului,
trec la prodwerea cerii secretat3 d'e glan- F i g . 18. - Cum cladesc faguri
dele ceriere. Totusi, sinrt irnprejurgri cind inlr-un S+JYP de observatie cu
la newie chiar 9i albinele bgtrine, dupri . g e m:
1 - stupul de observatie ; 2 - fagur
un consum abundent de polen timp de 8urzi.t cu albine pe el ; 3 - albine
zece zile, pat reactiva functia acestor in perdele suspendate.
glanrde.
Construirea fagurilor cu mii de alveole incepe in stup cind tem-
peratura din interior este de cel putin 20-30°C.
:s
:,.','
-
- Am observat - zice .un tin& a ~ i ~ c u l t o r c5 folositi uneori
$
;?
:. pentru .denuairea wlulelor din faguri notiunea d e alveole ~i uneori
\ :.:.: c ~ ~ r uAveti~ e vre-un
. rnotiv anumirt ?
,-.1.
: .; - Dind aceast5 denurnire celulelor din faguri - vreau s5 evit o
.. .. ? confuzie in mintea voastrg. In fiziologia albinei ~i coloniei la tot pasul
t
.:,, .i
i*.
cuvintul de ,,celul5" apare mereu : celule glandulare, celule nervoase,
.. , celulele nwcleul~uidin ou etc.
c;,:
. .
,...
>.
.,
.
. .,.:
::.
Adoptind pentru celulele fagurelui notiunea de ,,alveoEii", nu fac
..-
I.>

, *' ,..
decit s5 aplic exact notiunea latin5 a cuvintului, c5ci in latineste cuvin-
.. .
tul ,,alveolisU inseamn5 ,,vas micu ~i aqa o denumesc cei mai multi autori
ce se cxrup5 de p r o b l m e apfcole incepind cu scriitorii romani. IaG,
acum, privind prin geamul stupului de observatie, citeva albine din per-
deaua vie in care stau ag5tate, incep s5 se agite. Cu ajutorul picioarelor
anterioare desprind solzi~oriide pe oglinzile ceriere ; ii duc la gur5, ii
arnestec5 bine cu secretia glandelor mandibulare care le confer5 o rezis-
tent5 m3ritZi la topire. Initial, a c e ~ t isolzisori sint ass de moi ~i maleabili
incit .wdeaz8 la o te.mperatur5 de 25-3O0C, pe cind astfel - a$a cum
v-am mai spus - bine arnestecati, rezist5 la 62,3"C.
Demonstratia cu stupul- de observatie o limit5m aici, c5ci construi-
rea unui singur fagure nu ne poate reda fidel felul cum albinele cl5desc
intregul edificiu de faguri pe care in acest timp albinele roiului secundar
din stupul sistematic ii prelungesc in jos si lateral. Demonstratia am
fiicut-o numai pentru a v5 ar5ta cum produc glandele ceriere acei sol-
z i ~ o r j ce apar pe suprafala oglinzilor. Albinele roiului din stupul siste-
matic au fost in prealabil preg5tite organic pentru aceast2 lucrare, acu-
mulindu-~ir m r v e organice in corpul gras, in special lipidele, luindu-~i
si un timp de repaos inaintea plec5rii roiului. Ele au gusile pline cu
miere, iar num5rul albinelor tinere din roi, apte pentru producerea cerii,
ating aproape 500/0 din populatia lui.
Asezarea albinelor la cl5ditul fagurilor roiului, intr-un buduroi sau
stup gol, se face dupii ce ele s-au aranjat in form5 de ciorchine, sub
plafonul stupului pritnitiv sau sub spetezele unui num5r de 3 4 rame
ale stupului sistematic. Ele nu stau acolo ca n i ~ t eperdele transparente,
ci formind un ciorchine asemBn5tor spre exterior cu cel in care stzteau
in stare de roi, cu deosebirea c5 in interiorul ciorchinelui, cind albinele
cliitdesc, las5 la mijloc un mluar vertical, ,peale c5ror mavgini sint inca-
drate cele 3 4 perdele distantate la 38 mm unele de celelalte. Acolo
sint numai albine tinere, cu glandele ceriere neuzate, iar invelisul cior-
chinelui este format numai din albine mai virstnice. Circulatia in in-
t e r i n l acestui con cu baza in sus si vfrful in jos se face asem5n5br
ca pe un culuar de ascensor, incepind de la virful ciorchinelui, cit ~i
pe marginea perdelelor, culuar care servegte la coborirea si urcarea
albinelor ca pe treptele unei sc5ri.
CBldura in interiorul ciorchinelui este constants, de 33-34OC. Cind
ea este depS~it5,straturile ciorchinelui se mai resfir5, iar pztrunderea
aerului proaspst r5coregte si elimin5 surplusul cgldurii.
La adBpostu1 inveligului, dupB ce albinele din interior incep sB
secrete solui$ori, iar lucrarea este in toi, acestia sint transportati sus
pe ~antierulde lucru, unde se fac grzmgjoare de materie prim5, ce
urmeaz5 a fi prelucrat5 si transformatii in faguri, a cBror temelie este
in partea de sus a ramelor, crescind spre josul lor.
I d 5 o aSezare care rBskarnB prinkipiile arhitehnice din l m e .
Acolo sus citeva albine constructoare fixeazg sub spetezele superioare ale
ramelor primele temelii de la care porneSte lucrarea, punctind spetezele
in mai multe locuri, ca astfel viitorii faguri sZ poat8 f i urziti cu mici
fggurasi de-a lungul acestor baze.
Pe m5surZ ce timpul trece ~i materia prim5 sosegte pe qantier, micii
f5gura~ischitati incep s5 creasc5 si lateral, atingindu-se unii de altii,
formind astfel baza viitorilor faguri ai acestui palat de cearg ce st5
cu temeliile spre cer.
Acumularea cea mai mare de materie primti, care este ceara, albi-
nele constructoare o depun la temelie, c 5 d temelia trebuie s5 fie solid5
ca s i poat5 suporta fiirB s5 se d5rime - toat5 g m t a t e a rezervelor de
hranii ~acumulatefn cimgrutele cu miere +i polen, precum vi greutatea
puietului din cuib peste care st2 toat8 populatia stupului, ca s5-$ \in5
de cald. I

Primele temelii de sub spetezele superioare ale ramelor sint solide,

groase, cu m u l a cear5 ; acolo, alveolele sint neregulate pe spatiul pri-
g - C. iee 129
melor 2-3 rlnduri, pentru ca pe mZsur5 ce fagurele se urze~te,ele s5
fie regulat mnsrtruite in h e x w a n e (fig. 19 si fig. 20).
VB amintiti cred de lectia privitoare la diferite rase de albine +i
anume de rasa dorsata din Extremul Orient care-.$ cl5de~tein aer liber
un unic fagure legat de o creang5 'puternic5. Temelia lui este groasz
de 12-13 cm pentru ca sB suporte cele peste 150 kg miere acumulatg
in el, plus greutatea puietului si a populatiei intregii colonii. La fel,
in mic, conslruiesc ~i albinele roiului nostru.

- Fwmla a trei
F l g . 19.
alvmle dinar-un fagure cu
Iunldul lor trirombi~c.
Fig. 20. - Cuibul unci co-
lonii ce are d e a s l u p ~$i
~ ma-
g,azin de secol~tii.

Cind grupul constructoarelor din stup au cear5 suficient5 sus pe

speteze, ele se asazri fa@ in fats pe acea ingrBm5dire amorf5 de cear5
brut& din care incep s5 trag5 un cerc sculptindu-1 migslos, unele pe
o fa@, celelalte pe cea dc-a doua, formind cele trei romburi ale fun-
dului viitoarelor alveole. Inclinatia romburilor in raport de cei sase
pereti ai alveolelor, depinde - dup5 Darchen - de unghiul ascutit a1
fieciirui romb. Acest unghi mSsoar5 70 grade ~i 32 minute. Matematicienii
au aflat prin calcule cii tocmai acest unghi este absolut necesar acolo,
pentru ca intre cele qase planuri hexagonale, fiecare a l v ~ l 5s5 poatii
continc maximum de miere, iar la construirea lor sg se foloseasc5 o
minim5 cantitate de cear5. Forma hexagonal5 d5 o sigurant5 si o rezis-
tent5 deosebitj edificiului, c5ci fiecare din cele trei romburi corespunde
altei alveole de pe partea opus5. Ele fixeaz5 colturile unghiurilor si liniile
unde trebuie s5 se inalte cei sase pereti ai primelor alveole din viitorii
faguri.
Cind primelor albine constructoare li se pare c5 sarcina ce le-a
revenit este indeplinit5, se retrag de pe santier, fiind inlocuite de altelr
care se tot inrnultesc pe m5sur5 ce fagurele cre~te.Ele clgdesc pe grupe,
iar acestea se unesc pin5 la sfirsit, cind primii fCigura~ide sub speteaza
superioarj s-au atins intre ei, formind acea temelie trainic5 a primelvr
3-4 ffigurasi.
,,Inrealitate - spune J. Hoffmann - fagurele este un tipar. El
se uneste ca atare ~i se construie~tede asemenea ca un tipar. Legile pe
care ni le evidentiaz5 un fagure de albine sint determinate de cinci
conditii : 1) este o formatie paralelipipedicii alcZtuit5 din corpuri regulat
dispuse in dou5 straturi ftir5 lipsuri de continuitate ; 2) aceste corpuri
sint potrivite exact ~i perfect corespunziitoare ; 3) la baza fiectirei alveole
se afl5 o piramid5 compus5 din trei romburi. Punctul median de la baza
fiec5rei alveole este totdeauna un punct de imbinare pentru celelalte
trei de pe fata opus5 ; 4) din imbinarea f5r5 goluri a fagurelui cu alveole
dublate, rezult5 tiparul peretelui median ; 5) prizmele sint prelungirea
jum5t5tilor de faguri dubli. Aceast5 conceptie corespunde si urzelei ~i
cresterii fagurilor".
Ati v5zut la lucru, aceste sute ~i sute de albine cl5ditoare - ade-
v5rati arhitecti - pe care dac5 le vom inseunna pe torace cil o culoare
distinct5, le vom vedea ap5rind cfnd ici, cind colo, pe diferite p5rti ale
fagurelui inceput.
Grupul social a1 albinelor arhitecte, insotite .de grupul social al clti-
ditoarelor de care se diferentiaz5 ca sarcini, potrive~tesolzisor cu solzi~or
in dispozitivul fagurilor, care au zeci de mii de alveole asezate simetric,
sprijinite unele pe altele intr-o arhitedur5 economicoas5, pornind de la
fagurele central. Privind ansamblul zidirii a~ez5mintului,el apare ca un
clopot inversat care pe m5sur5 ce se alungqte in jos se m 5 r e ~ t esi in
ltitime ; zidind astfel si fagurii din p5rtile laterale a celor centrali, ei
cuprind in 10-12 zile intregul spatiu a1 stupului. Atunci apar intre ei
si cei cu celule mari de trintori, care obisnuit sint cei laterali ; clsdind
celule de trintori, albinele constructoare sint ciil5uzite de principiile
econlomiei muneii ~i a materiei prime folosite ; au o a r h i k t u r g similar5
cu alveolele in care vor c r e ~ t ealbinele, dar cer mai putin material vi sint
executati intr-un timp mai scurt. Ei au destinatia ca in alveolele lor
largi s5 se poatti stringe mai multi miere c5p5cit5 $i p5stur5 ca rezervs
de iarn5 a coloniei. La inceput si matca depune in ei ou5 nefecundate,
din care vor ecloziona masculii fecundatori.
Intre fagurii invecinati, albinele l a d un spatiu de circulatie de
11 mm, adeviirate ulite ale unei metropole bine conceputii ; in afara
circulatiei, acest spatiu asigur5 primenirea aerului din stup, atit de
necesar puietului din cuib.
Sub clopotul de trupuri vii ale albinelor-molecule, fagurii stupului
in ansamblul lor graviteaz5 in jurul fagurelui central care totdeauna este
mai lung cind albinele cltidesc in libertate in stupi primitivi sau scorburi.
Alveolele fagurilor au o u ~ o a r 5inclinare de jos in sus i n t r a m5-
sur5 de 9 pin2 la 14 grade, pentru ca mierea lichids depusz in ele sg
nu curg5. Peretele median a1 fiec5rei alveole are o grosime cit o dou5-
zecea parte dintr-un milimetru.
Cind cele qase iplanuri ale alvmlelor au cel putin 114 ingltate,
albinele clzditoare corecteaz; unele abateri. La aceast5 finisare intervine
numai grupul albinelor constructoare.
Cunoscutul cercetiitor Ambruster spune c5 in acest stadiu albinele
coloniei urmeazti ,,legea corelGril", ciici nu toate alveolele au de la inceput
forma definitivs, albinele lucrind la faguri prin tatoni'iri succesive. Re-
gularitatea lor se datoreazg mai cu seam5 actiunilor executate in comun
de multe albine, ce construiesc acei pereti subtiri ~i friabili.
f n privinta regulx-itstii alveolelror s-a constatat. c5 nu t d e a u n a
forma lor ar f i ,perfect regulati. Uneori unghiurile laterale dewsew
 m5sura obisnuitii de 120°, iar cele de la baz5 sink putin rnai mici
(Darchen). Alveolele au un diametru in medie de 5.37 mm, iar cele de
trintor de 6,91 mm. Valorile sint medii, c5ci sint diferente in aceast5
\
privinta de la ras5 la ras5. Allbina noastr5 carputin5 are - dlupii cerceit&
torul romiin N. Foti - o m'edie biometric5 de 6,39 m n .
Cind alveolele sint terminate, un grup social de albine caut5 $1
aduc Pn stup propolis cu care construiesc in partea de sus a fiec5rei
alveole o centur5 de rezistentg, ingsduind astfel posibilitatea unei circu-
latii active a intregii populatii pe suprafata fagurilor. F5r5 aceast5 cen-
turii, fagurii care la inceput sint foarte fragezi si subtiri, s-ar defdrma.
Un element stimulator in munca grea dar rnai cu seam5 regulat5
a cl5ditoarelor este +i matca roiului primar, care prin prezenta ei de-
termini un ritm rnai accelerat de lucru la faguri. Ea este dornic5 s5
depun5 cit rnai curind ouEi in cuib, ou5 care cad din vaginul s5u f5r5
s8 le poati retine. Prezenta ei detemin5 albinele ca in prlmele zile
s5 clSdeasc5 faguri numai cu alveole de IucrEibare. Este aSa de gr5bit5.
fncit nu rnai asteapt5 ca tot fagurele sZ fie cl5dit in in'tregime, ci depune
ou5 in alveolele abia incepute si in5ltate foarte 'putin pe fundul trirombic,
urmind ca albinele cl5ditoare s5 le des5virseasc5 peretii laterali. Cind
in s f i r ~ i tfagurii de cuib sint aproape gata, iar claditoarele incep pe
cei marginali, albinele nemaifiind solicitate de matc5, cl5desc si din
cei cu celule mari de trintor.
Un rol important in clsditul fagurilor rnai repede si intr-un num5r
rnai mare il au dimensiunile ramelor. Pe cei mici; de multietajati, albi-
nele ii lucreaz5 cu 230/0 rnai repede si rnai multi fat5 de fagurii din
ramele Dadant.
De asemenea, albinele trebuie s5 aib5 suficient spatiu pentru depu.
nerea secretiei de cear5, c5ci altfel glandele ceriene produc solzi~ori,care
cad adesea pe fundul stupului de unde sint eliminati de albinele cur5ti-
toare. fn aceast5 privint5 prezenta in stup a unei rame cl5ditoare se
impune, iar despre rostul ei vom vorbi ceva mai departe la lectia
despre roire
- Dar ce a determinat albinele s5 aleag5 forma hexagonal5 a
alveolelor c u unghiuri si planul-i precise ? - intreab5 un apicultor.
- Din instinct - zic cei mai multi cercetgtori. Dar este pro-
babil ca de-a lungul zecilor de milioane de ani, ele s5 fi observat c5 in
felul acesta obtin o trainicie ~ n a imare a Eagurelui, cu lnaterie prim5
mai putin5 si eforturi rnai reduse. Prin mii qi sute de mii de mutatii
ce se transmit ereditar, s-a ajuns la aceast2 forms.
Cert este insS un lucru, a c5rui tains inc5 nu a fost dezlegat5 ~i
anume, c5 aceast5 form5 hexagonal5 este cuprind in ins5si fgptura albi-
nei c5ci aceastg formg apare, revine si se repet5 in multe aspecte ale
vietii sale. Vg amintiti cind am descris forma oului, v-am spus c5 pe
suprafala coajei apar vizibil la lup5 desene hexagonale putin alungite.
De asemenea, cind am descris ochiul albinei ati aflat c5 el este compus
din mii de fatete tot hexagonale care fiecare are nervul s:u si toate Ia
un loc redau imaginea completti a obiectului privit ; apoi, solzisorii de
cearB ce apar pe oglinzile ceriere au o form5 pentagonal& deci aproape
ca cea hexagonal:. La fel cind v-am vorbit de forma botcilor de mat&,
v-am spus c5 ele le ingroas5 cu multi cear5, iar pe suprafala lor albinele
creeaz5 o dantel5 de desene tot hexagonale. Deci, forma hexagonal5 se
oglindeste sub diferite particularitgti organice, inc5 de la primul pas
in viata albinei si ele o reprezintg aidoma in aceste alveole hexagonale
ale fagurilor.
 GRUPUL SOCIAL AL PAZEI COLONIEI

Cind toat5 aceast5 trudii este aproape infiiptuit5 injghebindu-se

viitorul c5min in care s-au urzit primii faguri, o parte din populatia
fostului roi secundar a si plecat in zbor prin imprejurimi sii afle surse
de hranii ~i s5 aducs in stup nectar si polen. Era si tirnpul ! Infiiptuirea
acestui inceput a consumat cea mai mare parte din 'proviziile de miere
luat5 la plecarea roiului din colonia-mami, iar albinele cerese trebuie
s5 fie alimentate cu miere proaspritg pentru ca sii poat.5 secreta mereu
alti solzi~ori,pentru urmritorii faguri.
Atunci apare pe ~ i n d u r alde zbor a stupului, in fata urdinisului,
grupul social a1 vigilentelor albine de strajs. Ele sint gata s b s i dea .$i
viata in lulpta de apiirare a comunitiitii. Nu trece nimeni pragul aasei
f5rii ca paznicele neinduplecate ~i severe s5 nu le bareze drumul pentru
a verifica mai intii dac6 fac sau nu 'parte din colonie. Cu ajutorul ante-
nelor - organul cel mai sensibil a1 mircusului - straja recunoa9te pe
cele sosite, care trebuie sB aib5 mirosul corespunzgtor. fn caz contrar,
sar fiirii ezitare asupr54e ~i le atac5 sau cel putin le sperie.
Grupul social a1 strajerelor se pare c5 se specializeaz5 in atare
sarcing ; ele nu slnt albine tinere. Doi cercetgtori de seamz, Butler s i
Free, marcind albinele cu diverse culori dupg sarcinile ce 1e indeplinesc
in stup, au stabilit c5 din 4 000 albine paznice numai 16 erau tinere
in virstii de 14 zile.
Natulla leas inzestrat cu acea arms de a-tac ~i apiirare oare este acul
cu venin, descris la ana-ia albinei. Perilmlul eel mare este atunici
cind in prisacri- din neatentia stuparului ce a l5sat pe afar5 faguri cu
miere - se declanseazii ace1 furti~agde care v-am vorbit. Atunci garda
de la u r d i n i ~d5 de veste emitind din glandele mandibulare o substant5
de alarm5 denumitZ heputan care rnobilizeaz5 colonia in apsrare ~i
atac. Se dau lupte grele ~i multe albine din cele de paz5 cad victime,
pin5 cind atacatoarele se lass p5guba~e~i se retrag in stupul lor.
Paza de la u r d i n i ~are ~i un alt rost si mai important : acela de
a feri ca strsinele, care venind dintr-un stup bolnav de boli molipsitoare,
sii nu aduc5 diver$ agenti patogeni.
 In aceast5 privint5, colonia si-a crsganiaat un sistern de autoapgrare
foarte ingenios despre care v-am vorbit putin la anatomia albinei. Albi-
nele care vin in contact cu mediul din afara stupului unde exist5 miliarde
de microbi, au pe corpul lor ca o pav5z5 de apsrare, substante anti-
biotice puternice, care infring tentativele acelor agenti patogeni de a pg-
trunde In corpul lor. Chiurasa de chitin5 groas5 si tare este acoperit8 ,

de un strat de perisori, care in primul rind amortizeazg loviturile ~i e v i a

rgnirile. Organismul lor are mijloace deosebite de a infringe invadatorii :
diversele glande emit secretii antibiotice. Mierea este si ea antiseptic5 ;
in ea mor, in citeva ore, bacilii periculosi ale celor trei feluri de loca.
Polenul, de asemenea, are elemente antibiotice de prim rang. Ceara -
care constituie materia p i m i din care sint fagurii - are ~i ea 4 000
unitzti antibiotice.
Cel mai pretios sprijin in apHarea sin5t5tii sale colonia i1 prime~te
de la ace1 propolis pe .care albinele il aduc in stup si I1 au la dispozitic
oricind. Ce este, cum se prezintg, de unde si-1 procur5, cum actioneaz5,
o vom argta ceva mai departe cind vom vorbi de albinele culegiitoare
de propolis.
. .. ,,Tu, finerefe, epti viitorul neamului !14
.-
-.

SISTEMUL PROCREATOR AL COLONIEI :

MATCA 91 CUIBUL SAU

Dup5 trei zile de la cazarea roiului secundar Pn stupul sistematic,

un tiniir apicultor m-a anuntat c5 in prisac5 albinele se agit5 prea mult
fat5 de felul cum se comportaser6 ping atunci. Ducindu-m% acolo cu
toti apicultorii incep5tori, am observat c5 intr-adeviir albinele erau mult
mai numeroase 'pe scindura de zbor, i e ~ i n dsi intrind repede in stup.
0 parte din ele stiiteau cu abdomenul in5ltat biitind agil din aripi f5r8
s?i le impreune perechi-perechi, ca atunci cind se inaltii in zbor.
- -
Priviti tineri apicultori, - spre virful abdomenului acestor
albine ; observati astiel cum glanda odoranti - despre care v-am vorbit
la sistemul glandular - emite eteruri volatile cu ajutorul curentilor
de aer pe care ii fac cu aripile. Este semn caracteristic c5 tin5ra matcii
a roiului a plecat de curind in zbor de imperechere. Ele se agitii emitPnd
acele selnnale de orientare pentru ca matca, la inapoierea din acest
zbor, s i nu gre~easc8gi s6 p5trundii in alt stup unde albinele de acolo
ar ucide-o.
Intr-adevik, dup5 putin timp de a~tqxtarematea fecundat5 a ate-
rizat pe scindura de zbor a stupului s5u, avind la virful abdomenului
semnul Pmperecherii. Albinele s-au l i n i ~ t i tsi au intrat in stup r5minfnd
af arii numai paznicile.
- Dar cum decurge acest zbor de nuntA? m5 intreb5 un apicultor
incepiitor.
- E greu de urmarit actiunile preliminare, pe care colonia le in-
treprinde in vederea imperecherii mgtcii, c5ci ele decurg citeva zile
cu Intreruperi t i nu pot Pi urm5rite in stupul de observatie. Cercetztorii
ins5 au f5cut-o ~i au observat cg albinele se string in jurul m%tcii chiar
d e a doua zi de la eclozionarea din botc5 si exercitZ asupra ei diferite
mi~ciirichiar brutale, impingind-o cu capul, gata s5 o rgstoarne. Aceasts
atitudine de siciial5 ii este de mare folos, c5ci numai aSa ajunge s5 se
imbogiiteasc5 hemolimfa m5tcii cu procentul de zah5r necesar energiei
zborului apropiat. Totodat5 aceste exercitii griibesc maturizarea ei
sexual5 gi ajut5 la dezvoltarea glandelor sale mandibulare, care s5 poats
secreta feromonii atrggiitori cu miros de rut, fat5 de viitorii trintori ce
o vor fecunda. Uneori, astfel de comportare a albinelor inconjuriitoare
merge pin5 la a o inghesui intr-un mic ghemulet, fiir5 a manifesta vr5j-
mii~iacunoscut5, ciici curind o despresoarii.
 Dup5 trei zile de astfel de comporari, matca devine mai vioaie,
incit ehiar se opune albinelor prea agresoare. Atunci ea incepe s5-si
fac5 un masaj a1 abdomenului, cu piciorele posterioare, vibri~lid tot-
o d a e aripile si emitind niste vibratii sonore asem5n5toare oarecum cu
cele ce le scoate in preajma roitului. E semn c5 in curind va porni
in zbor.
In mod obisnuit 25% din m5tcile eclozionate ies in zbor dup5
4-7 zile, 500/0 dup5 10 zile, altele amin5 zborul chiar pin5 in a 15-a zi
de la eclozionare, dar mai rar se intimpla o asemenea intirziere. In tot
acest timp matca continu5 s b s i maseze abdomenul f5cind o adevSrat5
gimnastici functional5 a aparatului s5u reproduc5tor.
Da& in ziua respectiv5 temperatura eslte de cel putin 20°C, mcerul
nu e innorat, viteza vintului nu e prea mare, iar prin imprejurul pri-
s5cii nu se v5d nici nu se aude strig5tul ascutit a1 prigoriilor - p5s5ri
inseativore primejdioase -, dup5 ce albiniele o hrsnesc, matca iese pe
scindura de zbor a stulpului. Uneori, aceastd luare de contact cu lumea
de afar5 o determin5 s5 intre inapoi in stup, dup5 ce f5cuse citeva volte
de zbor in jurul stupului ca ?i cind ar face un antren,ament. Alteori ins8.
matca ieqind, i ~ neteze~te
i de citeva ori abdomenul ~i se avint5 in aer
cu corpul intors mereu spre stup pentru memorizarca locului lui in
spatiu, inregistrind orice particularitate, orice reper pentru inapoiere.
Apoi se ridic5 dintr-odat5 in sus, pentru ca s5 striibat8 foarte repede
prin zona periculoasj de circulatie a albinelor culeggtoare, zon5 intre
9-12 m deasupra prisscii.
Obisnuit, zborurile de imperechere au loc intre orele 10-15, deci
cind afar5 horesc trintorii in locurile lor de adunare.
- Dar ce sint aceste hore ? intreab5 un apicultor incepgtor.
- Pin5 acum citiva ani in urm5, cercetGtorii apicoli sustineau cli
matca se imperecheaz5 numai cu un singur trintor. Observatorul francez
J. P. Prost a sesizart un fenomen : txintorii, de cum ievau din sturp zburau
spre locuri anumite - in fiecare an acela~i- preferind luminisuri.
poieni, sau cite o movil5 f5r5 pomi pe ea, locuri ceva mai departe de
prisac5. Acolo se adun5 sute de trintori veniti de depal-te. S-au g5sit
din cei marcati pe torace cu vopsele diferite, porniti din stupi dep5rtati
la 7-8 km.
Horele in care se adun5 sint la iniiltimea de 10-25 m de la sol.
Puternicul bfziit a1 zborului in hore, se aude de departe, incit mitcile
se pot usor indrepta spre cercul lor. Trintorii la rindul lor - inzestrati
organic cu un extraordinar simt a1 mirosului, se presupune c5 sesizeazi
de indatfi aparitia unei miitci in preajmla lor, cu atit mai mult cu cit
glandele mandibulare ale acestor m5tcl secreti acea substant5 atractiv5
de rut.
Savantii germani H. si F. Ruttner au observat cii numai in aceste
hore trintorii rivali se infl5c5reaz5, iar aceasti excitatie duce la impe-
recheri repetate ale m5tcilor. Pin5 acolo se merge in aceast5 regul5
impus5 de natur5 prin care mztcile sint obligate s5 se imperecheze in
gloat8, incit d'ac5 una din acestea i,ese prov~izoriudin repezeala zborului
in afar5 de perimetrul horei - desi nu este inc5 fecundat5 - trintorii
n-o mai urmgresc. Ea trebuie s5 se inapoieze i a r 5 ~ iin gloat5, pentru a
se imperechea. Toate aceste mssuri ale naturii au darul de a inliitura
pericolul consangviniz5rii albinelor unei prisiici prin imperecheri cu trin-
tori prolprii sau cu ru~deapropiate ale m5kilor respective spre a f i inlg-
turat5 degenerarea speciei.
Cunoscutul cercetiitor american 0. Mackensen a imperecheat arti-
ficial mitci cu trintori frati, dar duipii cea de-a opta generatie coloniile
de experient5 isi pierdeau rezistenb la boli, triiau putin, erau imposibile
la atacul hsatelor si piereau cu totul. Ceva rnai mult, ounoasteti cit
de agresive sint albinele unui stup fa* de cele istriine pe care le ucid
chiar la intrarea stupului. T o t u ~ i ,cind este vorba de trintori, ori de
unde ar veni, sint bine primiti ~i larg ospgtati, cit5 vreme sezonul este
cald si pot iesi m5tci la imperechere. Observatii ~i rnai precise privitor
la imperecherea miitcilor au fost f8cute de N. E. Gary (S.U.A.), El a
legat cu cite u n fir de naylon miitci tinere fnlcii nma'turate sexual,
tinindu-le suspendate de o sirm5 intinsii intre doi piloni inalti de peste
zece metri deasupra p5mintului. A constatat c i trintorii urmiiresc numai
rnitci ajunse la maturitatea sexual3 si care intrau in horele lor. El chiar
a filmat zeci de zboruri de imperechere la iniiltimi variate.
- Dar ce determinii mitcile sii aleagii aceast5 cale pentru impe-
rechere, la inillime ? - fntrebii un tinir apicultor.
- I n prirnul rind pentru cii ceva rnai jos este zona de zbor a albi-
nelor culeggtoare din prisacii, zon3 constituitii din anumite culoare prin
care albinele trebuie s5 circule absolut nestingherite in activitatea lor.
Altfel culegirtoarele atacii orice le iese In cale, fie pasiire si chiar o matci
iesitii in zbor de imperechere. Cum hora trintorilor se organizeazii peste
aceastg ingltime de zbor a culegiitoarelor, este normal ca matca sii urce
In zbor acolo, unde trintorii isi au locul lor de adunare.
In a1 doilea rind cu ci~tnumiirul lor este rnai mare, cu atit biziitul
f3cut de aprigul lor zbor este rnai intens ~i sperie piisiirile insectivore
asupra ciirora trintorii se niipustesc ca sii le goneascii departe de hora
lor. In felul acesta miitcile ~ n t r a t ein ho1.e sint ferite de atacul acestor
pisiiri pridalnice care, dac5 ar uaide o matcii, ar pune in pericol exis-
tents coloniei, rnai ales cind in cuib nu rnai sint alte bobci si nici oug
sau larve potrivite ca virstii, pentru ca albinele sii-~ipoati c r e ~ t eo alt5
mate3 in locul celei pierdute.
In a1 trilea rind, imperecherea m5tcii numai cu un trintor, nu
asigurii numarul mare de spermatozoizi de care au nevoie ouiile spre
Eecundarea lor. Apoi, o astfel de aglomerare de trintori din colonii diferilte
si cu multi pretendenti veniti de departe, contribuie la o hibridare natu-
ralii cu o rnai bogatii combinatie a caracterelor ereditare. Miitcile care
se imperecheazs in timpul acestui zbor cu 10-12 trintori, unul dupB
altul, asigurii ace1 fenomen de heterospermie care este foarte apreciat
azi in biologie. Mgtcile astfel imperecheate, asigur5 urmasilor o vitalitate
deosebitii, fapt care a Zngdduit speciei sG se menf;inG milioane de ani, Zn
t i m p ce m i i de alte specii a u dispdrut.
Dar cum se indeplineste actul propriu-zis de imperechere ?
Cu patru decenii in urmii am scris intr-o lucrare similar5 despre
acest zbor de i~nperechere cB are loc la iniiltimi, dar cii imperecherea
se fticea numai cu un singur trintor care era cel mai dibaci in zbor,
dintre toti, cel care avea calititi deosebite ~i care se imperechea cu
ma'cca stind in pozitie de montii, depunind in spermatecii spermatozoizii
necesari fecundatiei ouQor.
Cind am scris acestea se stia cii zborul de imperechere este ca un
virtej, in forma cozii unei comete ~i numai un singur trintor dintre
urmtiritori infaptuieste a c h l in sine. Observatiile ~cereet2torilordin ultimii
ani au dovedit cii imperecherile se succed in acela~izbor cu 10-12
trietori, care fecundeazi matca pe rind.
Filmarea actului imperecherii a ariitat precis modul cum se pe-
trece : trintorul se prinde solid pe spatele miitcii, fixind-o cu picioarele
sale, iar aripile lui intinse si largi ca niste planoare, inggduie perechii
citeva secunde de zbor inlintulit. Atunci, capul aparatului mascul fe-
scunldator - endofalus - se lipe~teou oornilele sale dc vulva mztcii. In
acea clip5 camera a ~ u l u iate dewhisti, iar masloulul incovoindu-se spre
virful abd~rnenduimtitcii executti 0 rzsucire. In nborul de rotatie -
ca un avion ce execut5 un ilvping - are loc acea comotie in care trin-
torul Eqi piexde vi'ata. Totuil sc petrece in citleva seeuncle, c5ci valmla
vaginalti se dieschide de la primul contact, pentru a permite ca n w a i
sperma cu sprmaitozoizi, f5rti mucus, s5 imainteze ispre widiuldul larg,
i ~ r n t r ua primi intreagia cantitate de spermatozdizi ejamlav.
Aotul se repeti cu o repeziciune uimitoare. Cind matca simte c5
are oviductele pline, retine o parte din mucusul copulatiei. Acesta, in
contact cu aerul se i n t i r e ~ t e ,formind un dop ce inchide indp3toarea
camerti a acului, cit si canalul lateral a1 oviductului. Dopul, de culoare
albti, este sernnul imperecherii, semn cu care matca se inalpoiazz la stupul
stiu $i care -lie retinut de v i d i l abdomsnului prin pl5culele chitimase
ale bulbuilui endlofalusului, si riimine in vwtibulul vaginal a1 mitcii.
Restul organului clotpvlator a1 trintomlui r b i n e legat de eparakul
genital a1 masculului mort.
Cantitatea de sperm5 la o imperechere este - dup5 0. Mackensen
- de 1,5-1,75 mm3, iar num5rul spermatozoizilor intr-un mms este de
aproape 8 milioane. Prin imperecherea repetat5 cu cei 10-12 trintori
se mumuleaz5 o cantitate e n o m 3 d e spematomizi, care intr3 padheke,
pachete in vezica spermatic5 Pn ordinea imperecherilor. EX se aliniazg
acolo cu cozile asezate paralel ~i cu capetele in sus spre pilnia de iesire
a vezicei spermatice. Aranjarea lor se infgptuie~tein 18-24 de ore.
Prisosul celor ce nu incap in spermatec5 sint eliminati prin contract.5ri
vaginale. Cei r h a s i stau intr-o stare de seminarcoz6 datorit.5 bioxid~lui
de carbon, pe care ei fns5~iil emirt.
Din acea clip5 matca este mama procreatoare a unui imens numiir
de ovule, cu cei 32 de croinozo~niinlitiali - care, dulp.5 cum $titi - cu
putin Pnainte de maturizare, suferii ace1 proces de divizare reductionalli,
riiminind haploizi, numai cu jumtitate din num5rul lor - deci cu 16 cro-
mozomi, Acestora li se adaugii bagajul altor 16 cromozomi culprinsi in
nucleul spermatozoidului eliberat din vezica spermatic%, iar prin unirea
acestuia cu nucleul ovulului, apare o nou5 celul3, cu un total de 32
cromozomi - deci un ou diploid, din care se va n a ~ t ealbina lucrgtoare.
Cind spermatozoizii nu p5trund i~n ou si acesta trece inai departe
 nefecundat - deci ou haploid, el r5mine numai cu cei 16 cromozomi
r d u g i prin diviziunea reductional5 ; din 'acesta apare nn trinjtor.
Iatii cum se indeplineste fecundarea tinerei m5tci a coloniei. De
acum inainte pin5 isi va termina lunga sa viat5, poartti in ea ambele
elemente de reprductie si ~ d e generare, adilc3 gametii masculi ai
trintorilor lecundatori, depozitali in vezica spermatic& precum si ga-
metii femelei, adica ovulele produse de ovarul matcii, care sufer5 acea
divizare reductional5 despre care am vorbit ~ n a isus, acesltea eleduin-
du-se in ovarul matcii, putind s5 depunii ouii haploide sau diploide,
din care vor rezulta .trintori si respeativ albine lucriitoare.
- Dar cum se comport5 matca fecundat5 ~i albinele in stup,
dup5 ce aceasta pii~egtepragul locuintei coloniei ? - mii intreb: unul
din apicultorii incepstori.
- Matca PmperecheatB eske asteprtat: pe scindura de zbor si
primitii de albinele ce au emis pin5 atunci eIluvii cu eteruri volatile
de orienitare ~i care acum isi arats b u c u ~ i aprin vizibile manifestsri,
constind din tremuriituri ale corpului ~i agiltarea aripilor ; la sosirea
ei matca face cu abdomenul migcgri de sfortare cu rtotul aparte, ceea
ce-i ajut5 ca sperma din oviductele laterale s5 fie impinsii spre vezica
spermatic&
Albinele din stup formeazi in jurul ei o suit5 de 8-12 albine
care se schimb5 de indat5 ce ea trece de pe un fagure de cuib, pe
altul vecin. Ele o curiitg de restul semnului de imperechere, o hrgnesc,
dindu-i o deosebit5 atentie ; la trecerea sa prinitre albine, acestea ii
fac cale liberii, ca nigte soldati in Pront.
Inceputul ouatului mstcii survine obisnuit illrtre 5-10 zile dup5
Pecundare. Martcile din coloniile mici ouii cu oarecare intirziere fat5
de cele din coloniile puternice. Dup5 observatiile cercetiitorilor, m5t-
cile de culoare neagr5 incep ouatul ceva mai tirziu. De aceea unii
crcscatori de m5tci preferii s5 selectioneze m8tci deschise la culoare,
pe ling5 ceilalti inidici de selectie, despre care vom vofibi la cap. C T ~ S -
terea miitcilor. Deci sexul coloniei o reprezint5 aceast: dualitate for-
mat5 din femela fecundatii si masculul fecundator.

Cuibul ~i mediul s5u ambiant

F.,
~ Ca orice femelii fecundatii, colonia trebuie sB aib5 un organ de
crestere ~i dezvoltbare a progeniturii in care se preg5tegte nu numai
-
., . ,.

regenerarea permanents a albinelor-molecule care se nasc, tr5iesc si

. , mor, inlocuind pe cele uzate si care pier, dar si fdtul; astfel cuibul
este organul de forrnare a fiitului ce-1 genereaz5 iar roiul este noul-
niiscut pe care 1-ati viizut, 1-ati recoltat $i 1-ati cazat intr-un stup sis-
* ' tematic, la inceputul studiului nostru.
. . ,
htr-adevgr, in cuib, acolo unde matca depune ouiile, vor cregte
.. .
-.!:
zeci de mii de lame si nirnfe pin5 ce ajung in starea de imago, dme ma-
* . .- turitate, datorit5 atit mediului cald gi umed pe care diferite grupe so-
* ... ciale de albine il mentin, cit gi hranei pe care alt grup social o vor da
.
.,
:_I
/
puietului.
.,. ,
 Colonia-mam3 gestind in cuib din prim3var5 ~i pin5 ~toamna,d5
n a ~ t e r eunui surplus de populatie, care constituie roiul si uneori roii,
la fel ca puii ntiscufi din uterul unei mamifere femel2i.
Acest sex a1 coloniei care este reprezentat aoolo de m'atc3, are o
putere prolific5 ulimikare ; in cuib pot apare in perioadele de virf
pin3 la 2 000 de ou5 in 24 de ore. Un factor de seam5 care contribuie
la aceast5 realizare este hrana. 0 matc5 alimentat3 insuficient depune
putine ou5 in cuib si de multe ori din ele se nasc larve neviabile. De
asemenea virsta ~ 3 t c i iare un rol important. 0 matc5 b5trin5 si obo-
sit5 depune un num3r mai mare de ou3 cu defecte.
Natura a dat m5tcii aceas6 putere de creatie f5r3 s3 se uzeze
organele sale reproducritoare. In aceslt scop intre itergitele abdomenului
pe care ea il introduce de mii de ori pe zi in alveolele fagurelui de
cuib, se afl5 acele m5ci glande, despre care v-am vorbit c5 produc o
substant5 uleioasri care inlesne~te misc3rile abdominale f3r3 efort.
Cercet5torii au stabilit c5, in medie, pentru depunerea unui ou, matca
are nevoie de 43 secunde. Consumul hranei pe care albinele inso\itoare
i-o servesc necesirt3 alte 26,5 secunde ; apoi matca st3 in repaos 2,28
secunde ; pentru examinarea alveolei din cuib in, care urrneaz5 s5
depun3 oul Ti sfnt necesare 2,4 secunde, jar media de ou5 depuse in-
tr-un an este de 200 000. Pentru acest imens efort organic, matca pri-
meste intr-un an 60 g hranri glandular5 de la albinele Insotitoare -
15ptisorul - transformat apoi in ouG ~i in plus de aceasta primegte
zilnic cite 14 g pentru propria sa intretinerc. Tinind seam5 c5 din
cele 200 000 ouii se nasc tot atitea larve care timp de Sase zile cit du-
reaz3 hr5nirea lor sint alimentate astfel, incit fiecare larv5 cinittireste
150 mg la sfirsikl demolt5rii sale, inseam& cli pe an se consum6 3 k g
substantii vie derivind d i n orgnnismul miitcii. Aceast.5 m u l a t i e
consum5 40 kg de hran5 oferit3 de albinele doici care penttru colonie
reprezintri sinul plin cu lapte a1 unei mame. De aceea cerce(t#torul
Wiepel calculeaz5 c5 o colonie normalii are nevoie de 40 kg polen, 40 kg
miere ~i 20 1 apfi ink-un an.
- Dar cum procedeaz5 maitca in aceast3 oper5 dc creatie Pncit
cuibul s3 r5min5 o :perfect: unita-te, uu depuneri esalonate de ou$, f5r2
s5 se creeze opriri sau dep5siri ? m5 irutxb3 un t'ln3r apiculbr.
- Nimic in desfgqurarea activitstii aceatui complex care este
colonia, nu se face la intimplare sau anarhic, pentru c5 tdtul este sta-
bilit : proportii, timp, ritm, forme d c . intr-o colonie bine organizatg.
La citeva zile dup# Inapoierea sa din zborul de fmperechere
maitca depune in cuib citeva ouii nefecundate, pin5 i se regleaz5 dis-
pozitivul de eliberarea spermatozoizilor din vezica spermalticil.
Ordinea pe care matca o respect5 apoi in activitatea sa de pro-
creatie, indrumat5 de albinele inconjuri+itoare, unniire~te pzstrarea
unei perfecte unittiti a cuibului cu puiet, r e a l i M prirdtr-un chjbzuit
consum de hran3 glandular$, intr-o m5sur5 mai mare sau mai micti si
o anumit5 form5 a cuibului. Matca fncepe s5 depunii ou3 mergind
spiralat, incepind din mijlocul fagurelui central si unnind forrna unei
elipse, 15rgite din ce in ce mai mult, pin5 aproape de marginea spete-
zelor laterale ale ramei ; apoi ea trece pe cea de-a doua fa@ a fagu-
relui, central, ocupind-o cu ou8. Marginea acestui cerc corespunde
e x a a celui de pe prima fati. In felul acesta puietul de pe ambele
fete ale fagurelu~i,isi tine reciproc crildura necesarii. Cind matca trece
pe fagurcle vecin din dreapta sau din stlnga celui din mijloc, ocupat
deja cu ou5, elipsa cu oug va fi ceva rnai redus5 ca diarnetru fats de
cele dc pe fagurele precedent. Odatii ce acest a1 doilea fagure este
ocupat in intregirne cu ouii, matca trece pe fagurele vecin - sii zicem
- din stings celui central, ocupindu-1 cu ouii asemgnator fagurelui
din dreapta.
Acest fel de a depune ouiile in cuib, intr-o anumitii form5 usor
de verificat, d5 m5tcii - ajutatii de albinele din suirta ei - posibili-
tatea unui control pentru a nu rtimine alveole goale. In acela~itimp
u~ureaz3 rnunca albinelor doici, care elaboreazs secretii glandulare
uniforme pentru o serie de larve de aceea~ivirstii.
Procedind astfel, cuibul ia o form5 unitarii ~i sfericii in ansam-
blul stiu. Este forma pe care albinele au g5sit-o c5 este cea care piis-
treaz3 ciildur5 constantg cu un consum de hranii rnai redus.
Cuibul cu fagurii cu ou5 $i lame tinere este a q e r i t -cu grij5 de
clocitoare, albine tinere care il pmkjeazj. pentru a piistra acolo o tem-
peratur5 invariabilii de 35-35,2"C. Acest grup social este alciituit din
albinele care dup8 ce au eclozionet, pGrSsind alveolele natale, s-au
alimentat din b e l ~ u g cu polm pentru refatcerea corpului gras con-
sumat in t i m p l stadiului nimfal ; ele au sarcina de a clmi ouiile ,si a
mentine ctilduna larvelor nkcute din ouiile ajunse la maturitate embrio-
narL1.B. Alirnentindu-se singure cu miere, aceste albine tinere dega-
jeazi o ciildurii corespunziitoare. Dupii d t e v a zile de indeplinire a aces-
I

tei sarcini, alte albine aibia eclozionate, vin sii le ia locul, iar ele trec le
servicivl de doici a+a cum vom vorfbi putin rnai departe.
Obi~nuit,sfera cuibului este orinduit5 acolo unde schimbul de aer
se face rnai activ, deci Pn dreptul urdinisului, dat fiind c5 puietul con-
sum5 o mare cantitate de oxigen.
Forma aproximativg sfericli a cuibului trebuie lZsat5 intact5. Schim-
bgrile fiicute adeseori de stupar oblig5 albinele din alte sectoare de acti-
vitate sii vin3 ling5 cuibul ,,spartc' pentru plistrarea echilibrului biologic
si a c5ldurii necesare. In aceast5 situatie matca este silit5 s5-si modifice
schema de depunere a ouQor, ceea ce reduce partial din activitatea ei
care trebuie s5 fie neintrerupt3. Stuparul care sparge cuibul introducind
in sfera lui faguri goi cu scopul miiririi si extinderii cuibului, va avea
rezultate nepliicute, rnai ales cind apare o perioad5 cu timp rece. Un
regim termic zdruncinat s e reface dup5 multe ore si chiar zile. Pentru
extinderea cuibului, fargunii s e a-8 btdeauna in dreapta ~i stinga celor
marginali sferei cuibului, intre acegtia si cei cu plisturZ care marcheazii
marginea cuibului.
Puterea de procreatie a m8tcilor este legat5 mai ales de virsta lor ;
mlitcile tinere de un an depun in cuib, in primiivar5, cu 37,70/0rnai multe
oug fat5 de mgtcile de doi ani.
In afar5 de acestea, m5tcile tinere pbtreaz5 o stnict5 regulS in
forma unitarg ~i fiir5 goluri a cuibului, pe cind cele de trei ani. deseori.
depun ou5le rnai putin regulat in elipse @ adeseori cu goluri.
 In ce priveste preferintele albinelor si a m5tcii de a create puiet
in anumiti faguri, s-a constatat c5 in varg fagurii de cuhare deschis5
sint liisati de albine la dispozitia m5tcii pentru ouat, iar in toamn5 qi
prim5varg devreme sint folositi fagurii de culoare fnchisii pentru ouat.
Fagurii de culoare mai inchis5 sint de asemenea preferati si pentru de-
p n e r e a de miere care fiind hipmcopic5, amlo se matureaz5 mai bine,
datoritii c5mg~utelor nimfale pe care le contin si care sint lipite de
perevi alveolelor. Fagurii de culoare deschis5 au 'putine inveli~urinimfale,
deoarece in a c e ~ t i aalbinele au crescut numai citeva generavi de puiet.
Aldivitatea m5;tcii in cuibul ei pare & fie d e t u l d e obosi-toare. CercetAborii
au socotit c5 in doi ani ea parcurge, En cuib, aproape 250 m, trecind
numai de la un fagure la altul.
Matca ou5 in alveole perfect curstate de grupul albinelor cur5titoare
despre care v-am vorbit. Aceste albine cur5t5 ~i spoiesc interiorul fiecgrei
alveole cu secretiile glandelor salivare in amesctec cu propolis dizolvat.
Aceast8 combinatie contine antibiotice care inlii'tur5 aparitia microbilor
periculosi pentru viitoarele larve ce urmeaz5 s5 creasc5 in alveolele
cuibului. DatoritA acestei lucrsri preliminare obligatorie indeplinitj de
gruipul sooial a1 allbinelor curiititoare, multi cercetiitori au ajuns la con-
cluzia cB nu m a k a dispune de ordinea depunerii cruiilor, ci grupul acetor
albine. Dac5 ele intihesc in caiea lor alveole in care au murit lame
sau nimfe de unele boli molipsitoare, le lass anume necurstate, trec
mai departe, iar matca le ocoleste si nu depune ou5 in ele. Cur5tirea si
dezinf&area acestor alveole, r5mase deocamdatg n e m v a t e , va fi efw-
tuat8 mai tirziu pentru seria urm5toare de ouii, pe care matca le va
depune de data aceasta in tot fagurele.
Inainte de a-si introduce abdomenul in alveola vecing celei fn care
deja a depus un ou, matca verificii dac5 aceasta e curat5.
Pentru depunerea oului, matca, sprijinindu-se cu picicrarele poste-
rioare de marginea alveolei respective, i ~ inconvoaie
i putin abdomenul,
introducindu-1 in interiorul acestei alveole. Cu un spasm abia perceptibil
las5 oul pe fundul alveolei, aranjfndu-1 cu virful acului intr-o pozitie
uaor PnclinatA fat5 de fundul prizmatic a1 celulei unde se va dezvolta
viitoarea larvii. Avind la capiitul bombat o secretie cleioass, oul se
lipeste de fundul alveolei. Matca f ~ retragei apoi abdomenul din alveolfi,
se intoarce putin in jurul ei, isi introduce capul in alveola vecin8, pentru
a controla dac5 este curatg sau dac8 nu a depus mai inainte un ou in
ea. fn felul acesta ea isi continu5 activitatea sa procreatoare, f i r 5 oprire.
zi ~i noapte, in perioada de virf a d e z v o l ~ r i icuibului coloniei.
- Dar cine, ~i ce d e k r n i n 5 ca un ou s5 fie iecundat sau n u ?
intreabj unul dintre tinerii apicultori.
- Dupg noile observatii ale cercet5itorilor, cind matca inspecteazs
alveola respectivg din fagurele cuibului gi constat5 starea ei de curatenie
pentru a depune ou2, ea determing gi sexul viitoarei larve ce se naste
acolo, in raport cu m8rimea alveolei ce vine la rind.
V-am spus in treacBct cii albinele lucrgtoare se nasc din ou5 fecun-
date de spermatozoizi, iar triiltorii din ou5 nefecundate.
 Ce element intervine oare in aceast5 determinare a sexului, s-au
fntrebat mereu cercet2torii, care au emis diferite teorii controversate,
asupra cgrora nu mai este locul s5 mai insistAm. Abia cu citiva ani in
unnii, in 1969, cu prilejul Congresului International de Apicultur5 a1
APIMONDIA de la Miinchen, cercetiitorul N. Koeniger (R.F.G.), urm5rind
de aproape mmpartarea mitcii in timpul ouatului, a constatat cii atunci
cind ea face controlul alveolei ce urmeazii la rind, o miisoar5 cu picioa-
rele anterioare ~i cu antenele ei. Dac5 alveola este dintre cele mici pentru
albine, matca depune un ou fecundat din care se va n q t e o albin5 lucrg-
toare ; in caz con~trar,dac5 alveola e larg5, depune pe fundul ei u n ou
nefecundat dlin care se va naste un trintor. De mullte ori, si in anumdte
sezoane - pri1n5vara si toamna, dac5 in calea ei apar ~i alveole largi
dc trintori, le ocole~te,nu le insgminteazii, c5ci in acea perioada colonia
nu are nevoie de trintori.
PenLru a stabili definitiv areast5 comportare a mgtcii, cercet2torul i-a
aplicat la pic~oarele anterioare niste bandaje, p u n i n d u i la dispoaitie
trei faguri numai cu alveole largi de trintor. Cum bandajele de la picioa-
rele antcrioare dgdeau m5tcii impresia c5 acolo sint alveole mici, inguste,
matca a d e p ~ sin ele numui ouii fecundate din care, d u p i 21 de zile
s-au n,iscut albine lucr5toare ~i nu trintori. Ridicind apoi bandajele de
la picioare si lrisind matca liberii pe a c e i a ~ ifaguri cu alveole mari, din
ou5lc depusc dupii 24 de zile s-au n5scut trintori. Astfel s-a dovedit cii
matca este cea care determinii fecundurea sau nu a ou6lor depuse in
cuib, orientindu-se dupii m6rimea alveolelor fagurilor cuibului, controlate
in prcalabil. C'a urmare a acestei constat5ri valabile, s-a explicat tendinla
m5tcilor de a depune cit mai mul~teou5 fecundate. Se b5nuieste cii in
aceaslri tendinl:~ ar juca un rol un spasm venerian in momentul cind eli-
bereaz5 spermatozoizii din vezica spermatic5 asupra oului pe care-1 fe-
cundeaz5. In sprijinul acestei teorii vine ~i constatarea c5, in mod obis-
nuit, matca, atunci cind intilneste citeva alveole mari de trintor intr-un
fagure normal avind alveole de lucrgtoare, le ocole~te.Ea depune ou5
nefecundate numai acolo unde alveolele sint cl5dite in grupe mai mari
c5rora chiar +i albinele cur5titoare le dau o ingrijire special5 si pe care
matca l e ocup5 cu ou5 nelccundate din cele de trintor.
Mfitcile prea bztrine si epuizate, care o b i ~ n u i tsint schimbate curind
de albinele coloniei, depun ou5 nefecundate in celule mici de lucr5toare.
Ele sint denumite ,,mGtci trintorite".
Sint cazuri cind o matcii sositj cu isemnu1 imperecherii nu depune
oug ~i chiar piere din colonie dupii oarecare timp. Cauaa este determinatii
de retinerea in vagin a unui surplus de mucus care a format un dop
prea mare ~i care nu a putut li inljturat l a sosire prin masajul obliga-
toriu ce +i 1-a fiicut atit ea, cit si albinele ce o inconjoar5.
Printre acestea pot fi ~i m5tci tinere care, suferind in iarn5 o pe-
rioadii d e frig intens - cum a r f i ctiderea matcii din ghemiul d e iernare,
pe fundul stupului unde este g5sit5 ~i reanimat5 - incep in prim5var5
s5 depun5 ou5 nefecundate, datorit5 faptului c5 spermatozoizii aflati
in vezica spermatic5 sint sensibili la frig. Aceeasi situatie se i v e ~ t e~i in
cazul cind, din anumite motive, o mate5 nu a putut s i ias5 in zbor de
imperechere timp de trei s5pt5mini, din cauza vremii potrivnice cu vint,
ploi si temperaturi scrizute. Aceasta va depune numai ou5 haploide,
din care se vor naste numai trintori. Dac2 stuparul observ3 din timp
o asemenea situatie ~i d5 coloniei o matc5 fecundat5, colonia va fi salvat3.
In caz contrar, apar dulp5 cum v-am spus albinele ouZtoare. Activitatea
lor se micsoareaz5 zilnic, pin5 la completa disparitie. Obisnuit, apicul-
torii introduc botci aproape de eclozionare si situatia se redresea25 in
mlonie. AceastB manifestare este str5veche de pe vreunea cind albinele
erau singuratice si deipluneau ou5 asa cum voiau. Sint si azi anurnite locuri
pe globul terestru - cum sint de pild5 albinele din Transvaal, la care,
in cazuri similare, din ouii nefecundate d e p s e de o matcii trentoritii sau
din ouii d e p s e de albine Zucriitoare se nasc, la nevoie, miitd b u m .
Cerceti3torul 0. Mackensen (S.U.A.) a obtinut din 710 larve rezultate
din ou5le depuse de o matc5 trintorit5, numai sase larve care s-au dez-
voltat si au ajuns m5tci normale - deci 0,850/0.
In genetic2 acest tip de partenogenez5 se denume~te: ,,telitolcie"
adic5 din ou nefecundat apare o fernel%. Acestea sint exceptii de la
regula general5 care a stabilit cii pentru colonie mdtca reprezintii ovarul,
iar cuibul este mediul de dezvoltare in care se cresc sute de generatii de
puiet de-a lungul anilor. Cind matca imb5trineyte ~i e pe cale de epuizare,
colonia isi pregzteste si creste in h t c i o serie de mgtci, din care isi
va alege pe aceea pe care o consider5 corespunzgtoare rolului s5u de a
duce rnai departe destinul coloniei.
- Dar care sent condifiile m d l u l u i ambtant a1 cuibului ? - ins
treb5 u n apimltor i n c w t m .
- Ele sint legi de conduit5 a colonie, f3rg de care colonia nu poate
progresa, c5ci s-a observat cg la primele zile dup5 ce ou5le au fost
depuse in fagurii cuibului, c5ldura si umiditatea acestuia se regleazj
armonios, chiar dac5 afarii temperatura este sc8zut5 si uscatg. Cerce-
t5torul 0. van Laere a f5cut experiente foarte precise si arnznuntite,
ajungind la concluzia c5 adivitatea de crestere a puietului inceteaz9 la
temperatura de 12,8OC. Aceasta duce la presupunerea c9 dezvoltarea
puietului este intr-o anumit5 miisurii independentii de temperatura exte-
rioarii. In reglarea termicc5 un rol esential il au doi f a h r i : pukrea
numeric5 a coloniei qi izolarea stupului. AcesM factori. pluls temperatura
exterioar5, formeaz5 un ansamblu Pn legatur5 cu initensitatea cresterii
de puiet. De asemenea, o important9 mare are ~i umiditatea aerului din
stup, pe care albinele o regleaz2.
-
,,Albinele dup5 von Frisch - au abins cea mai perfect3 regulari-
zare termic5. In stup, domneste zi ~i noapte temperatura de 35OC, men-
tinut5 constant ca si propria noastr5 temperaturri corporal5 d e 37°C".
Mai multi cercetstori au f5cut o serie de Pncercgri, supunind puietul
in evolutie la diverse temperaturi s i s-a stabilit c5 temperatura are,
o influent5 covirsitoare mai ales asupra organelor care au in alc5tuirea
lor chitins, cum sint : lsrgimea si lungimea tergitelor si sternitelor abdo-
minale, l5timea aripilor. La puietul in evolutie, o temperatur5 sc5zutA
in cuib sub normal - cum ar fi 30°C - reduce lungimea trompei mai
ales la rasele sudice, cum este albina italianti. In schimb, la 35°C s-a
Inregistrat m5rirea indicelui cubital Si dorsal.
 C5p5cirea alveolelor a durat 12 zile la temperatura normal5 de
35OC, iar la cea d e 30°C a durat 14-15 zile. Aceste consrtatiiri trebuie
65 atrag5 atentia stuparilor care f5r3 motive temeinice deschid stupii
oricind, exarnineaz5 mult timp fagurii s c o ~ idin stup etc. Puietul suferB
mult in aceste ocazii.
- Dar cum procedeazs albinele la echilibrarea acestui mediu
-
~ m b i a n ta1 cuibului intreab5 un apiculitor incep5tor.
- Albinele emit c5ldur5 din propriile lor corpuri, consumind
mierea din fagurii stupului. Este de fapt c5ldur5 solafi care s-a adunat
tn potirile florilor prin procesul de fotosintez5, de asimilave clorofiliani.
Secretind nectar, florile a~teaptiialbinele .pentru a le lnlesni fecundarea
prin polenizare. Nectarul transformat de albine in miere este combus-
tibilul cel ma'i desgviqit. Chimi~tiii-au dat denumirea de hidrati de
carbon - adicg zahamlri, cu un continut bogat de glucozii, care intrind
in contact cu aerul inspirat de organism cu ajutorul aparatului respirator,
sint s u p u ~ iunor arderi organice. ,,Energeticienii - s p n e Chauvin
admit c5 eonsumul de oxigcn corespunde foarte exact caldurii produse
-
de un organism, mai ales la mamifere. Ele au fost mai bine studiate
din punct de vedere a1 metabolismului. Albinele ins5 prezint5 uneori
anomaliii care nu se observ5 la animalele superioare : in primul rind
ele rezisti foarte bine gi indelung la coditiile respiratolrii nmbignuite.
De exemplu, gazul inert care este azotul pur si care intr5 In aerul de
respirat intr-o proportie normal5 de patru p5rti la una de oxigen, nu
le ucide, ci doar determinii degajarea uneri cslduri apreciabile, chiar dacZi
nu se consumii de loc oxigen. Deci, albinele pot produce c5ldur5 f5rB
oxigenul de la exterior. Agitatia muscular5 toracic5 intervine cu succes
cind este nevoie. In schimb, cind este vorba de o activitate in afara stu-
pului, legea ardenii care produce cilduri, rimine valabil5".
- Dar ce este aceast5 ardere? intreab: un apicultor fncepittor.
- Arderea este un proces chimic ee intervine intre combustibil
care in cazul albinei este mierea ~i oxigenul din organism adus de afarZ
cu ajutorul aparatului respirator, cu degajare de c5ldur5. Hrana pre-
lucrat5 de aparatul digestiv - asa cum il cunoaqtef$ fiind descris la
anatomia albinei - gi pe care ciclul hemolimfal o distribuie intregului
organism, nu poate fi folosit5 decit dac5 este descompus5 de oxigen.
Chilmi~tiidenumesc aceasti descompunere, oxidare, aceasta fiind o ardere
inceat5. Oxigenul transform5 mierea ingerati in corpul albinelor in car-
bon ~i ap5. In felul acesta energia solar5 continut5 in miere, devine
liber5, si astfel ia n a ~ t e r ec5Fdura $i mergia. Prwesul acesta este ase-
m5n5tor cu ceea ce se petrece intr-o sob5 unde combustibilul nu p a t e
arde f5r5 oxigen, cind i se fnchide portita de acces a aerului. Bioxidul
de carbon eliminat prin aparatul respirator nu este altceva decit fumul
scos pe c o ~ u sobei.
l
,,Dat fiind c5 corpul albinei prezint5 o mare suprafat5 cornparats
cu capacitatea sa interioar:, ea pierde cu mult mai mult5 c5ldur5 prin
radiere, fat5 de un animal mare. De meea albina are nevoie de o mai
mare cantitate de cZldur5 decit multe alte insecte. 'In acest scop albina
recurge la mijloace de incglzire eficace, si de aceea are nevoie de o can-
titate de oxigen mvlt rnai mare decit necesarul omuluil' (Leuemberger).
De asemenea, felul cum este organizat corpul albinei, m i ales
pentru circulatia aerului, pledeaz5 pentru o c5ldurZ rnai mare. Hemo-
limfa - dup5 cum ?titi - are numai substante nutritive, ea nu p o a t ~
fixa oxigenul ca singele mamiferelor, fenomen explicat la anatomia
albinelor, la aparatul circulator.
C5ldura produs5 de oxidarea glucidelor este prin ea ins5si o form5
de energfe solar5, rnai ales cind provine d e la o surs5 comun5 de
schilnb reciproc ; albina singuratic5 - ass cum am rnai spus - moare
curind paralizats semitotal sub actiunea frigului cind temperatura e!
coboar5 la 12,5OC (Krog q.a.). Este cunoscut c5 puterea caloric5 a unui
combustibil este cantitatea de c5ldur5 - deci num5rul de calorii
degajate prin combu~stiunea complet5 - care cere o cantitate de aer
determinatg. De fapt, totul este un lucru mecanic ; cu cit acest lucru cere
eforturi m a mari, cu atit cantitatea de energie consumatg este mlai mare.
In cazul coloniei si mibului ei, - stivrt fiind c5 fiecare allbin2 din comu-
nitlate are o rezerv5 de miere Zn gu@, - organ considerat c5 repl-ezint.5
stomacul coloniei - mierea fonneaz5 cornbustibilul indispensahil nayterii
cBldurii. Acolo se afilSi prezent ~i oxigenul din sacii aerieni, din traheele
~i traheolele aparatului respirator, produlcind o alidere care d5 cZldur5
~i mivare, deci enengie.
Ceea ce este rnai uimitor privind desfggurarea procesului de pro-
ducere a caldurii animale, este c5, in afarg de energia termic5 a alicmen-
telor ingerate, apare energia electric5 necesar5 activit5tii celulare din
m u ~ c h isi sistemul nervos. Enegia caloric5, energia electric5 si alte pro-
duse ale metabolismului dau energia mecanic5 albinelor care zboar5,
circul5 in stup sau in afara lui in c5utarea hranei si pentru indeplinirea
altor sarcini pe care le rnai au.
Caldura din interiorul corpului lor este variat2 cind in faguni
cuibului nu este puiet. Chiar si atunti cind albinele stau strinse in
ghernul de iernare, c5ldura variaz5 d e la 14' la 28'C chiar di~Si
afar5 tenrnamtrul inregistreaz5 -7OC. CerceEiborii au stabilit c5 albi-
nele - intre anumirte limite - furnizeaz5 cu atit rnai mutt5 ctildur5
cu cit frigul este mai mare, ceea ce le face s5 se comporte in mod invers
fat5 de alte animale poykiloterme adic5 din cele a c5ror temperjalturii '
variaz5 dup5 mediul in care ele se afl: - asa cum sint reptilele si
pgtii. Dar - asa cum v-am rnai spus - albinele sint poykiloterme nu-
rnai in timpul noptii, iar in cursul zilei, homeoterme - adicFi cu tempe-
ratura constant5. Consumul de miere coboar5 cind Qemperatura se urca
~i cu atit rnai mult cind albinele stau in grup rnai numeros pornind
de la 20°C.
De indat5 Pnsg ce apare puietul in fagurii cuibului, temperatura
r5mine aproape constanti intre 34 si 35,2OC, indiferent de cea d i n afara
stupului. Ea se mentine astfel datorit5 acelui grup de albine tinere ce
stau deasupra fagurilor si ajut3 la cloeirea ou5lor. Aceastil cilldura de
cel mult 35,2OC ajut5 ca puietul din cuib s5 ias5 exact la 21 zile la
lucrgtoare, la 24 zile la trintori ~i la 16 zile la m5tci. CerceltAtorii au
observat cii atunci cind din anumite imprejurgri cuibul are o cglduri4
nurnai de 30°C, metamorfoza puietului de lucr5toare se face in 25 zile
in loc de 21 ; cind temperatura este mai mica, in jurul a 20°C, albinele
se nasc f5r5 aripi. Dar nu este bine nici s5 fie depisit.5 peste normal,
c5ci la 37OC metamorloza este intr-adevgr scurtatii la 19-20 zile in loc
de 21. iar albinele se nasc cu aripi neintregite.
Deci echilibrarea cgldurii in cuibul coloniei, se indepline~te dato-
rit3 unui proces de metabolism, legat de alte trei conditii principale :
a) stupul s5 fie bine incheiat pentru a nu inlesni curenti in cuib ; b)
colonia s5 aib5 o populatie suficient de numeroas5 pentru a pultea creea
s i mentine temperatura la 35-35,2"C ; c) in faguri sG fie rezerve de
hranri care s5 dea siguranta c2 puietul nu va suferi de lipsa ei.
Legat de problema cuibului si mediul sgu de dezvoltare vri veti
agtepta desigur cc? aci o s2 limurim intregul proces de creatie ce ar
urma sii se incheie prin aparitia acestui f6t ce se urzeste in cuib si
care este roiul cu intregul sgu proces de formare. Nu vom proceda
astfel pcntru c5 deocamdats studiem viata roiului s e c u n d n ~ deucnit
ncutn colonie deplinii, o datii cu fecundarea lnatcii ~i depunerea ouc?lor
in cuilbul ei.
 SISTEMUL RESPIRATOR AL COLONIEI

Grupul ventilatoarelor
- -
Preschimbarea aerului in cuib este foarte necesars, rr~aiales cind
matca incepe din vreme s5 depun5 ceva ou5 in fagurii centrali. Degi
albinele pot tr5i intr-un mediu cu o insemnatii cantitate de bioxid de
carbon, el trebuie t o t u ~ ieli.minat cind s-a acumul'at peste d s u r 5 ~i
inlocuit cu oxigen.
I d 5 cum apare aici, sistemul respirator a2 coloniei, reprezentat
prin ace1 important grup social z1 albinelor ventilatoare.
Ele nu sint htdeauna acelasi nici ca nurngr, nici ca artributii.
Sint situatii in colonie, mai cu seam5 in cuibul cu puiet ciipgcit sau
nu, cind procesele vitale degajii o imporbant5 proportie de c5ldur5,
astfel incit insiisi albinele c,:operitoare, avind functia de a tine de cald , .
puietului, sfnt silite s5 se resfire pe suprafala elipselor qi d - ~ iagitte
aripile pentru rgcorirea atmosferei interioare.
Gmpul social a1 albinelor ventilatoare, ce reprezints sisternu1
respirator a1 coloniei, determinii o circulatie mai mult sau mai putin I T

activii a aerului prin inboducerea aerului proaspst din afar%, inciircart ..

* .
cu oxigen ~i eliiminarea din stup a celui viciat, inc5rcat cu bioxid de
carbon. 111 stup - dup5 Herzel $.a. - sint adev5rate ,,b?iltoace de aer \

C
strkat, continind peste 3% bioxid de carbon. Procentul de ox.igen poate,
de asemenea, s5 se sSrSiceasc5 mult si repede, cind - in acelasi itimp :1 I
- numai la citeva zeci de centimetri ca distant;, compoziva atmosfeii
.
din stup s5 fie mult apropiat; fat5 de aerul din afar8'l. -1

~ l b i n e l epar s5 nu f i e ingrijorate de aceste situatii, intrucit fagurii .. .

.: .' '

,.. .
d e ~ isint destul de apropiati cu un spatiu de numai 11 mm, ~i se I. ;: - ,

creeaz5 uvor o acumulare de gaz carbonic, acesta este insS repede .. 1:

8 :

imprsstiat si eliminat prin u r d i n i ~cu ajutorul ventilatiei - *..

Desigur c5 atunci cind schimbul de aer nu se face in mod normal,
iar temperatura urc5 in interior, colonia va suferi, c2ci stigmele respi-
ratorii si traheolele conduc%toare, se umplu cu ap8 condensat4 din
vaporii stupului, ceea ce duce la asfixierea coloniei. Asemenea accidente
se petrec dacii stupii au fost uitati inchisi si ventilatia nu se poate
realiza eficient sau in cazul transporturilor in pastoral, in stupii care
- asa cum vom ar5ta la apicultura pastoral5 - n-au mijloace sufi-
ciente de ventilatie ~i aerisire.
I
. .
, ..
,. . ...-,. . '

I
.
' '

,.<.,

. .,*.
i r . l
Necesarul de oxigen a1 unei colonii este foarte mare, stiut fiind
,,
c5 fiecare albins consum5 de 2,5 ori mai mult oxigen oa cel a1 orga-
+ ;'
. .*. , nismului uman, bineinteles in raport d'e greutatea coloniei fats de om.
$$:. .
r
r
G
\~
-. Necesarul de oxigen variazci dupli anotimpuri. Ambruster a constatat
?
:Q
.. .
-. c5 o colonie cu 1 kg de albin5 consum5 pe or%, la 20-25°C. i r l aceea~j
-. . ... perioadri, urmztoarele cantitiiti de oxigen, eliminind bioxidul de carbon
... astfel :
..
.. ,.,
,

Anotlmpul

PrimZivara
I Oxigen
m1

29,754
Bioxid de carbon
rnl

30,4Q3
Vara 17,336 17,575
Toamna 24,795 25,881
7
Iarna 212,594 25,036
\

z:-
'. -
ti.
:.

...
.. ,' .
. . Excesul de c5ldur2 din cuib poate f i echilibrat nu numai prin
.,c. \ actiunea unei ventilavi active, ci $i printr-o altg m5sur6 pe care o ia
I.. . .i~
.
t..
. . .,
colonia gi anume : evaporarea Zn interior a unei anumite cantitiiti de apii,
. . . adus2 din afar& ide gmlpul sooial a1 albiaelor speaializate in transportul
$< .-
.,
.‘: apei. Acestea, ori o depun in strat subtire pe suprafata fagurilor, ori
:.\ . o dau in pastrare albinelor cisterne care stau in nemiscare, pline pin5
'.
P....
:+ la refuz cu ap5, sau o scot in mici pic5turi pe virful limbii, de unde
, - .' -, se evapor5 repede, ca o baare fin2 ce imbun2t5teste atmosfera. In felul
i ''
1, *!i--$ acesta rtemperatura din interior scade simtitor.
,
8 .. ,
.y Obi~nuit,o p a r k din p p u l social a1 albinelor ventilatoare isi
, >I incepe activitatea cind c5ldura din cuib atinge 36°C. Acest grup se
1

. .... agaz5 in lant la distant5 d e 2 em unele de alkle, de la marginea fagu-

:
,
(':

.. rilor pin2 spre urdinis. Acolo, pe scindura de zbor se asazg un alt grup
.
,
:
.>,,
....
.+.
7; de albine ventilatoare, care stind in pozitie invers5, ebsoal.ibe aerul viciat
-*.>
I,..<,
.
,.

.
din interior cu ajutoru.1 misc5rii aripilor, iar altele introduc .am- proaspst
i..:.~ . cu oxigen. Ele stau cu abdomenul putin ingltat f5r5 s5 deschid5 glanda
. ,-;
, .a. odorants. In felul acesta, cu ajutorul acestui grup social a1 ventilatoa-
,. ;.-
,
, .
. ,. ..
'1
relor, o m l o d e introduce 0,l-0,2 litri oxigen pe secutnd5, ceea ce este
.: .
*--.$
'. echivalentul a 600 1 oxigen pe ori, eliminind bioxidul de carbon. Gru-
; ; ,. puri sociale de albine ventilatoare se plaseazs aproape in b a t e partile
b- -. . . . >'
..>y..
:. A . stupului : sus, pe suprafata spetezelor superioare ale ramelor, jos, pe
: 2.:. fundul stupului $i mai ales pe fata interioar5 a peretelui frontal. Ele
:
. .,:.!.,- bat activ d'in aripi emiqnd u n zumzet ou vibratii ce ating 117,9 Hz l).
/! , ' ..
,,....
. -.. Curentul de aer atinge atunoi 2 m'sec. La temperatura indicati mai sus
.+
7

. . . .
:'-;
. .
.. mecanismul de r5mrire a coloniei se declanseazi automat. Higrometria
,
... .- absolut3 in stup este de 15,9 mg de vapori ap5 la litru de aer. Umidi-
,,.:
P
.,\
".k
.
:
.*.
h1.Z-i
. tatea rela'tiv5 coboar8 atunci cu 40%. Dup5 Vohlgemut, o colonie supra-
...-.. ~; .. inc5lzitg determin5 grupul social a1 ventilatoarelor s5 m5reascg curen-
:*.-:
:.
tul de aer la 0,4-0,5 litri de aer pe secundg. Cind apa este pulverizat5
1
-- .
i.'=
.-. %
,,
1) Hertz (Hz)- Unitate de frecventi4 cu simbolul 1-12 echivalent frecventei unui fenomen
periodic, care ae repeta la fiecare eecund8 ; ciclu pe secunda.
 pe suprafata Sagurilor cu puiet, higrometria relativri si absolutii se
urcii, iar temperatura scade. Cind in schimb apare un frig brusc, tem-
peratura cuibului se e c h i l i b r e d in cel muBt 60 minute, la o valoare
cumpiinit5, care pentru centrul cuibului nu coboarii decitt cel mult la
0,4-0,5"C, fa@ de un cuib netulburat de o asemenea aparit;ie bruscg.
In schimb, la marginile cuibului temperatura poate cobori cu 1,2"C
(H. Heran).
Cre~tereamebabolismului albinelor ce inciilzesc puietul duce la o
urcare a higromeitriei relative ~i absolute in zona puietului ; aceasti
dep5sire determinii ca in cuib sii se nascri un numar rnai mare de
viitoare culegiitoare pentru culesul mare din luna mai, de la primul
salcim si apoi la cel rnai tardiv, cit ~i la eel din iunie, de la zmeur5
si tei. Orice coborire a temperaturii cuibului care nu ar fi cornpensat&
se va riisfringe implicit nu numai asupra depunerii unui numiir mai
mic de ouii in cuib, dar ~i la anormala dezvoltare a puietului la ter-
menele sitiute, c5ci procesul biologic de m1toz5 deci ritmul de divi- -
zare a celulei vii - suferii Pntirzieri.
Dar dacg colonia are un sistem atit de precis in privinta termoge-
nezei in cuib, ea are si mijloace practice de r5corire a cuibului cind
temperatura dqiise+te 37°C. In acest oaz rindurile clooiharelor se
resfirg, rarefierea albinelor rricoreste atmosfera stupului, piisltrind un
echilibru intre producerea de apri din metabolizarea hranei ~i elimina-
rea ei din corpul acestora.
lntr-o m5surri egalri trebuie inl5turat de stupar gi excesul de
cgldurii, in timpul verilor secetoase si cu temperaturi mari. Asezarea
stupinei va fi astfel orinduitii q a inctt soarele arzgtor sg nu influen-
teze c u i h l . In mod practic, vara, stupii trebuie s5 fie ad5postiti la
margine de p5dure, cu orientarea spre est, ceea ce le va folosi de do113
ori albinelor, ciici dimineata pornesc la lucru mai devreme, +i se evita
razele solare fierbinti de la arniazii. Urdinisele deschise larg pe toat5
liitimea stupului, f a v o r i z e d riicoarea in inlteriorul cuibului, folosind
grupe sociale rnai mari de ventilatoare si dind posibilitate sB creascg
numiirul culegritoarelor.
0 grij5 mare ~i permanent5 pentru cuib atit in primherile reci,
cit ~i vara este - dup4 Comeron Jay (S.U.A.) - ca temperatura de
35,2"C sB fie coordonafi cu o umiditste de 96%. Dacg acesit procent de
umidi'tate scade, larvele din fagurii cuibului se deshidrateazg, pierd din
greutatea normal5 si detenninii aparitia in cuib a unei mortalitSti
insemnate de nimfe, dintre cele aproape s5 ajung3 la maturitate.
Umiditatea ce variazg in raport de temperatura mediului ambiant
este o necesitate fiziologicii pentru colonie. Cind temperatura r5mine
constant5 in tot cdprinsul stupului, umiditatea riimine yi ea la acelaqi
nivel, ciici colonia este supus5 legilor fizice normale si anume : o oare-
care cantitate de aer va contine o anumitd cantitate de apii, la o anu-
mitii temperaturii. Dacg propoflia de vapori din aerul de respiratie a1
albinelor este superioar5 celei normale, indicate rnai inainte, incepe
conjdensarea lor pe pereti in pundele wle rnai m i . Atrit timp c f t colonia
va ,pSstra temperaturn interiorului stupului deampra tmperaturii exte-
rioare. atmosfera stupului r5mine relativ rnai uscatii decit atmosfera

.
I.,:
>.&:'a:
C,
., '.$*, - .. " _.. $$;?.- .-
-. .
_,... , . 1. -. : - : . ' - . ., , ,%+*i
. -- . "
.
. . --
I,.

, -.. . '

:> .,.,,iI ,i:;

< >
.'" . )

;,.. . ... ,.~.,;,<, ,, , - i

,. ,
.,

.<:,: ,.:;,,. ..<;.I:,.>9:;;;

< ?- .,,>,,; ...: ;,<it:.$ 4%: -,>.;? ... , .. :,;.c; L:<:k!> :':,: ;;,. ?22"::<>
,<.<x,.:.:.;, < +
< ,

~->, ; ... ; 2- %;I.->

, ?,.!:+&>"
i-.,. G:.k:,;:; ,?".c<...
\. .., .&...
$,.T!.;ri: - . . ~ ~ 2 : + ; ~ $ ; ~ * ; ; ~ - ~.,,
y.>,rL,. ,
, &e<L:.)
b
: ,*,;Gy L: $2
t-.+ *
: %
.$
,< \<* ,+?>%&+~k~;&*+&$y*;wGk~~ ;-
 . . . .
. . . .. . .
1.. '. - exterioarh $i nu se produce condensatia. Deci, notiunea de umiditate
:;>;-. ..
..., ,.
, reprezintg pl.astic o anu:mitii cantitate de vapori de a$, cuprinsg intr-un
.... .'I
.. . , metru cub de aer, la o anumitg temperaturg. Schimbarea oricsruia
'
..<..:.. . dintre a c e t i . factori fizici va deternlina o modificare corespunzStoare
- ..
...:21 * .
,
in r a ~ o r t u r i l edintre ei.
. . ..,
.
-.-.. Cind o anurnit2 .pmportie de vapori intr-un metru cub atiruge lirnita
.,'.. .
.. - de condensare, f51-8 si3 fie de,pgsitg, se zice cti ace1 aer este saturat
. A ..
. - . ., . cu vapori. Aceasti3 li'mitA are in fizic2 valpri de 100o/o. Peste aceasti
>..
Y .
.. . limit$ se produce in interior condensarea imperceptibila a vaporilor,
.. . . care t o t u ~ ipPn5 la u r n 5 se Qransformii in picaturi de ap5 in locurile
,.'\*.
~. cele mai reci ale stupului.
.
In cazul contrar, a lipsei umiditgtii necesare microclimei coloniei,
,.(

. .. .
,. .. intervine grupul albinelor transportatoare de ap5 in stup. Despre
aceast5 intenentie am mai vorbit, iar problema ei va fi 15muritg mai
.: .
..
.
amplu, cind ne vom ocupa de grupul social a1 albinelor culeggtoare.
.: , .
. - .. ..;+
.. , In afar5 de temperaturs ~i umidritate cuibul are nevoie de spatiu
:: , ., . suficient pentru extinderea ou'atului mgtcii, rnai ales in lunile de virf
.. .-. . care sint aprilie ~i mai. Atunci colonia pregiite~te contigente noi de
.., . viitoam culeghtoare pentru marele cules. De asemenea, pentru sfirsitul
verii albinele Psi pregartesc in cuib albine de iarna, care s$ supravie-
. .. . .. .. ,. tuiascii ping la aparitia culesului in primgvara urmgtoare. Cu cit colo-
~ - . nia este mai puternich cu atiit matoa are nevoie de un spaliu rnai larg
... .,. . .
.....
;
pentru cuib.
,
.
. Iatci conditiile mediului ambiant a1 cuibului coloniei +i legtle sale
. r :
.,..
de conduit&
 SISTEMUL DIGESTIV, CIRCULATOR
~.
\
-
> '
$1 EXCRETOR AL COLONIEI I _-

Grupul social d albinelor doici

Dup5 ce v-am ar5,tat pin5 aici cum roiul secundar cu mat& neim-
perecheatg dup5 imperecherea ei a devenit ca un fel de ovar a1 coloniei,
iar cuibul mediul s5u de dezvo'lta~e,eslte mrmal s.5 examinBm, in con-
tinuare, care este organul coloniei care asigurz hrana allbinelor si a
puietului din cuib, pin5 cind aceste albine-molecule ajung mature.
In definitiv, colonila apare ca o fernel5 caw i ~ ci r e ~ t e puii cu lapte
scos din propria sa fiintii, la fel cum o marn5 i ~ alirpteazg
i copilul de la
sinul siiu.
Aceast5 sarcinti de aldptare esle indeplinitti In colonie de un
mare grup social de albine tinere care sint preg5tilte fiziologic cu
gl1an:de produdtoare de h ~ a n glarvarB d e n m i t 5 15p-tistx (fig. 21), grup
care privit in totalitatea lui se prezinti cu mii de albine-molecule ce intru-
chipeaz5 sinul mamei. Este grupul social a1 albinelor-doici In virst5
de 3-11 zile, a1 caror rost in colonie e s k
c o v i ~ i t o r ,$iut fiind c5 hrana stZ la baza I 2 3
vietii. De aceea, aceast5 nsu5 lectie va avea
in e x p n e r e a noaskg o exrtindere mai mare.
Via@ coloniei de albine se Intemeiaz5
pe trei functii fundamentale, exereitate de
aparatul digestiv, c i m l a t o r ~i ex:cretor, iar
elernentele de ca're dcpinde via@ ce se dcs-
f 5 ~ a r 5 in sinul ~ ~ o n i es%nti : 15ptisoru8,
mierea, polenul ~i apa. In caidrul acestei co-
munitgti, pmesu'l de alimentare are l w
prinrtr-un schimb permanent din gur5 in gur5
a elemenklor ar5,tate, asltfel c5 a3stih-n la 4
un metabolism realizat in ,cadrul unui ade-
v5rd superoqganim, d e n d t a* - pe
drept cuvint - de marele cencet&torI p o f w r
dr. R. Qhauvin.
Tinerele albine, d ~ p Bce p5rgsesc al- Fig. 21. - GMdele fariWiene
veolele natale, sint infometate, c5ci ele nu din capv pductBoa'E " "p-
$isor :
consum5 hrans direct5 in sbdiul de nimf5. , - glands din dreapta ;
Pe toat5 duraita acestui stadi'u nimfa'l se ~;~egz;;&yS; ;
-
hrgnesc din propriile rezerve corporale, d,in i-ului.
 . .

... ace1 corp gras despre care am vorbit la anart0mi.a albinei. Atunci @ind ele
. , .
. ,
i n h a in forfoteala stupului, primesc putin5 hran5 intsribare si apar
. ,
.
. ametite, cu miscSiri t r e m r i n d e qi nesigure pe picioare. Apoi ele s e in-
.' ? dreapts spre Iagurii cu puiet neciil@,cit. S-a crezut, pin5 acum tr& decenii
i.., i .
in urmi, c5 luind contact ,cu larvele nec5pScite, preiau d e indat2 sarcin.a
de n le hr5ni. S-a constatat ins6 c6 - din contr5 - ele au nevoie d e 15p-
.<..
.. \.

t i ~ o r u lg2sit din bel5ug pe fundul dveolelor natale ale larvelor, dat de

... doicile din cui'b. fntr-atlevtir, dupZ ce tin'erele albine flgminde, care abia
au t r m t pragul vietii exteri.oare, se alimenteaz5 din hrana glandsular5
15ptonsi in care inoat5 lamele gi o inghit cu liicomie, p5r5sesc acesti
faguri 'cu larve, indreptindu-se de data aceaska spre fagurii cu polen m u
p5slur5. Acolo ele r5min cam fdou5 zile, alimentindu-se din abundentii.
In felul acesta isi lrefac co,mplet ~coqmlgras consumat in intregime in, tim-
pul stadiului nimdal, pentru formarea organelor noi care in stadiul lar-
velor sint suib formii d e ,mugurasi. Despre aceste schimlburi organice v-am
vorbit a~ln5nuntitla dezvoltarea nimfei, riiminind s5 v5 amintesc aici de
cele douri proccse de histolizG si histogenozii.
Cind tinerele albine se maturizeaz5, o dat5 cu refacerea corpului
gras si cind rezerva corporal2 atinge 54-61 mg, ele tree la adivitatea
de doici, grup soaial cu sarcina sii hr2neasc5 puietul larvar din scuib.
hceast.5 sarcin5 nu vla f i indepliait5 la intirmfplare, oi ele d o z e a s
components lriptiyxului ce-1 o f e d in raport de virsta larvelor pe care
le ingrijesc. Larvele in virstg de 1-2 zile au nevoie de o proportie rnai
mare de protide pe care le ofer5 doicile in virst5 de 8-10 zile. M.
Haydak (S.U.A.) precizeaz5 c% proteinele din hrana larvar2 contin toti
alminoacizii esentiali aecesari dezvolt5~ii larvei incSi din prima clip5
cind embrionul p5rsseste coaja oului. In schimb, hrana larvelor in
vir&S de peste trei zile contine si o proportie insemnats de hidrati de
carbon.
Dup5 Nelson gr5unkiorii d e plen di'gerati se g2sec regulat in
cantitsti reduse in hrana l'arvelor mai mici de trei zile, de la eclozio-
nare. Tot Haydak ins5 a g5siit c5 doicile dau polen in cantitate mult
mai mare larvelor de ltrintor decit celor de viitoare albine lucr5toare.
fn mod obi~nuilt cercetgtorii au stabilit c5 larvele tinere sint hr5nite
de doici care au virsta de 8 zile ; larvele virstnice sint hr5nite de doioi
mai tinere, avind virsrta de cel mult 5 zile, iar larvele care au abia 24
d e ore de la nastere, sint hr5nite de doici avind virsta de 7 zile.
f n felul acesta ~ a l b i n e ~doi,ci
e ofer5 numai 15ptisor tuturor larvelor,
indiferent din ce cast5 fac parte in primele trei zilte de stadiu larvar.
Apoi, larvele de miat& primesc 12ptisor in continuare, pin5 la c5p5cire,
iar cele lucrgtoare si trintorii care dep2sesc virs~tade trei zile primesc
o hran2 compusi din polen, miere si ap5, care le va servi la comple-
tarea corpului gras, acumulat parti'al inc5 din stadiul embrionar.
Cu aceast5 rezerv5 corporal2 de corp gras se vor hriini viitoarele
nimfe timp de 12 zile, pin5 la maturizarea si eclozionarea lor din alveo-
lele naltale. De asemenea, corpul gras va fi de folos viitoarelor albine
la cl2direa fagurilor, c5ci componenitele lui, lipidele si hidratii de
carbon, sint necesari producerii de solzisoai de cear5, in afar5 de
mierea cu care albinele se alimenteaz5 din belsug ~i pe care o au in
g u ~ i cind
, incep o astfel de lucrare.
In felul ar5tat rnai sus lucreaz5 marele grup social a1 albinelor
doici incepind din a treia zi din viata lor si pin5 la a 11-12 zi de la
eclozionare, reprezentind - pentru acest complex biofiziologic care
este colonia - sinul cu lapte a coloniei-mam5.
Din rindul acestui mare grup, se alege pentru o scu* trecere a
m5,tcii de pe un fagure de cuib pe cel vecin, un grup mic de albine,
8-10, - albinele curtence - care se mupii de matc5, o cur5t5, dar
rnai cu seam5 o hr5nesc cu 15,ptisor ; lntensitatea depunerii ou51or de
catre matc5 este in direct5 leg5tur5 cu aceast8 alimentatie ce i se oferii in
calitatea ei de mam5 a coloniei. Numai astfel ovarele ei pot s5 formeze
zeci de mii d e ovule, viltoarele cm5 in fonmare, ce \roi fi dapuse ip
ritm si in concordant5 cu carvtitatea ~i calitatea secretiei glandulare cu
care este hr5nitZi.
- Dar de ce amintiti si de ,,calitateau lBpti+orului? intreab5 unul
din apicultorii incepgtori.
- Pentru c5 ltipti~orul nu este decit un derivat a1 polenului
ingerat. Cum acesta provine de la diferite flori melifere, unele cu polen
rnai valoros, altele cu unul rnai stirac in substante hriinitoare, lbptivrul
va urma aceea~iscarii. De pild5 polenul de castan siilbatic - Aesculus
hippocastanurn - care este s5rac in unele substante va da un 15ptisor
de calitate alimenttar5 inferioar5, ceea ce se va rgsfringe asupra albine-
lor doici consumatoare si deci asupra puietului care va f i crescut Pn
conditii rnai grele, in comparatie cu polenul de pgpgdie, mac, spared
etc., care au toate substantele necesare producerili unui liipti~or de
calitate superioarii.
Hrana glandular5 oferit5 m5tcii d e micul grup a1 curtencelor ce
o insotesc, Pi este data in momentul cind st5 citeva secunde nemigcatii,
avind abdomenul introdus intr-o alveol5 a cuibului spre a depune acolo
un ou. Cum r i h u l de oulare all m5kii este neintreruqyt si sarcina acestui
grup social de a o hr5ni ate neintrerupt5. Cind eltipa, cu ou5 de pe
fagurele de malb, s-a m p l e t a t , matea trece pe fagurele vecin, unde se
formeaz5 de indati alt grup de curtence, si ea continu5 deoi sti fie ali-
mentat5, in afar8 de mica paw2 de trecere de pe un fagure pe eel vecin.
Din cele e x p s e rnai inainte, icred c5 ati inteles cii wrbind de hrana
I'arvelor si alimentatia cu polen a albinelor doici, am p 5 ~ i tin d w e n i u l
aparatului digestiv a1 oolmiei sinul plin cu lapte ce a t e format de p-
pul social al doicilor w r e hrgnesc nu numai puietul, ci &iar .pe mamta
lor - acea f m e l 5 fecund5 oare este matca.
Procesele de hrgnire nu-$ limirteaz5 existents numai la acest
produs grandular care este liptisorul glandelor faringiene, ci, consu-
mind miere ~i polen - albinele - .o data ~cuingenarea acestora - fac
schimb de hrang intre ele in mod permanent, impreunfi cu hormonii
~i alte secretii glandulare si feromonde. Procesul privit in totalitatea
lui r e p r a i n 6 atit sistemul digestiv cft ~i cel circulator ~i excretor, orici
hrana circulti continuu, pe cale hemolimfal5 intre toate albinele colo-
niei. Cercetitorii Nixon si Sturtewant (S.U.A.), au dat experilmental
izotopi radioactivi numai la qase albine dintr-o colonie, cons%atind dup5
dou5 ore cG 76% din albinele acelei colonii purtau izotopul ; bineinteles
c5 restul de 24 % 1-au primit ~i ele in scurt timp. Este dovada indubi-
tabilti cli hrana circul5 iatre toate albinele colectivitiitiu pe cale hemo-
limfalg.
0 dtZi form5 de digestie ~i circulatie o prezin1tA polenul ingerat
care trece din gusB in proventricol, digerat partial acolo ~i completat cu
digestia din stomac. El contribuie la formarea 18pti~oruluicare circuls
in tot cuibul, plus cel dat in hrana larvelor si mGtcii, fiir5 de care ea
nu poate procreea. Sucurile digestive impreunti cu enzimele piitrund
in fiecare grtiuncilor de polen golindu-l complet de continutul siiu, care
intr8 in sistemul circulator ; el alrimenteazs glandelec faringiene si mandi-
bulare, ambele avind roluri importanke in hrana albinelor si circu-
latia ei, ~i ajutind la mgrirea rezervei corporale de proteine a corpului
gras. Prin descompunerea polenului in aminoacizi apar alti aminoacizi
noi, care resintetizati, refac tesuturile uzate ale organismului ; deci si
in aicmte p m e , digestia si cireulatia sint infr5tite.
In timpul digestiei organismul creeaz5 din substante simple alte
substante complexe sub actiunea enzimelor, si astfel, proteinele animale
,si lipidele eontribuie la consltructia organic5 a puietului din fagurii
cuibului si la intretinerea propriului corp a1 albinelm doid.
Dar oricit de pure ar fi componentele acesitei hrane exceptionale
compusri din polen si miere, ele contin o serie de elemente care nu
Iolosesc organismului albinei ; acelea duse tot pe cale hemolimfal5, sint
purificate de tubii mdpighienli, ce sint rinichii albinei, iar rezidu~u-
rile sint adunate fn punga rectal5 ~i de acolo, in zbor, sint eliminate.
Deci, iatfi c5 apare si sistemul de excretie, legat normal de cel digestiv
si circulator.
Excretie este si ace1 fenomen de eliminare din proventricul in
cavitatea bucalti a acelui Pnvelis gr2simos a1 polenului denumit poleinii ;
acest reziduu, r e p r g i t a t si amestecat cu secretia glandelor salivare si
care contine antibiotice, impreun5 cu substantele riisinoase culese de
pe mulgurii unor mpaci, formeaz5 un p l d m nou, $mopolisul, a1 c5mi
rol in viata coloniei este foarte important, ~ i - l wrn explica la locul
potrivit.
Iat5 cum se srezint5 aceastfi trinitate de actiuni digestive. circu-
latorii ~i excretorii-in viata coloniei de albine.
-
R5mine s5 fiti I5muriti in acest vast capitol despre felul cum se
prezintz ICiptisorul si rolul sSu in colonie, urmajte de subcapitolele sale
si anume : alimentaticl pi metabolismul, chimismul coloniei ~i rolul
mare a1 enzimelor in toate procesele de vietuire a ei.

RoJul Ilptisorului in viata coloniei

Produc;tia glandeld faringiene, in scurtul interval de zece zile de
la wlozionat oik aeeste g l a d e secret5 lCipltisoru1, este strins legat5 de
starea fiziologic2 a gandlelor cu acinii I)lor. In urma consmului abun-
dent de proteine si vitamine din polen, atit glandele faringiene cit si
cele mandibulare, iau o deosebit5 dezvoltare. La albinele m w u t e in
2) Acini = de la cuvtntul lati.nesc acdnus - bWb5 din ciorchine.

156
 'a?El!unw ug lo> na alau11nqo8ern0 'gu~n~8ues e m e l d uy
aluazaxcl 'aunss n l n ~ o s uy anqnlos '1leu.r a ~ n ~ a ~ ono
r u atr!aloJd ap ysa[a = augnqolf) (c
'lap88~0
ao~!z!ss uarrn~l~881 B1TqB)rd~aa~d 14 al!zIzauJ upd B I ~ ~ ~ ~ B 'ydrr
K Nu3 t.FqnIos 'asruwS~oap~qoll
JOITU u IS laruqIourey r: nes rnraSu!s mlrzodwoo UI v a u ~ ywaaolci = p u y ~ ~ q (%l v
.aswoda ~ l n ~ o
nos aqnldcun gutsqdo$p ul ~ l p ? l ~ e= ; l alonaan (,
JolalonJeA InJoyJalu! u! aurizua g$aJaas a.Tea !alnlaa !nInapnu uurseld
-oln u! 301 aJe a01 ea;ralSe~'$mua;rd 'p~. j o ~ dyzeazj~a$aenaT! urn3
~ d n p ,,3!4a?n azv ~ z p . ~ pal!qq!-Taa ~~" al,S!u ea qujs ) ~ z p v o u p ~ y
-JO~~$Se E a~ n u p u a q a p n3 ~.m$y;3al o !D:U n ~ - u~uTo8gdq ujp ysug aIau!a?
-oad '~olp!op ale aua!%jnj alapuelil a p gsnpmd gwipua 'gp!ae ~zeqsjsoj
o 15: yagsadsau ezeJaqsaugoa : .~u$!$d~UJ qsg9 ne sns reur a p !I.xoqntJ
ap asms t?a mlwx au!*md q s a a e u p a ~ ~ eo d' ~ q s o!A ~ uouurv
'!!~qg$awaa ~ d '!zzpeou!u~ w nt?p ~p!m nes tpgem!zua yzgo.~p!y u ~ ~ d
a J m 'aldur!s nopuyaqo~d e m p u ~ pa p e d ~ E Jgurm u p ynop ealsaa~v
8
' ( s a u ~ ~ n q o!6 ~(9, a u ~ u m q ~:~!.108a~w ynop u j a$l$~gdug$ u p aIau!alo;rd
, , ' ~ o l a a ~ymjo
e ~ a1 a3 .rolquaur!IE ~!j!zoduroa yzeal8a~
a~!a!op a x 3 na lnaol~!ur a!n?,T$suoa ;roTo8!$dyl u!p a~au!aqo~d- ulnneya
~ d n p- ?pl!d a a .!a a q u j J O ~ ! Z ~ F ? O U ! L U ~ ea~t?EIal u r ~ dalnu!$qo ' a ~ q
-nxqourcxrauur ajuuqsqns yu:~" 'jljay e yIequaurepun3 ea$El!Un alsa -
!F!o~o!q ydnp aJes - ylnla3 '!,A ialnlaa ale aluauodurw y u ~ sa13 -ape3
j a q JOT= Jo1aA.q yJajo a1 jS JolaJuaurqe e!$!zoduroa yzea-[Za~pyop
alau!qIe 'JOT 1 n ~ o ~ n Fna e l la pa^ wna y d n a 'jlns IS Joze 'ua8!xo ' u a 8 o ~ p
-yy 'uoq.1~3 ujp a$eurJoj quis a13 '.ro1au!alo.rd eejua$s!xa a p a p e d aJeur
!cur ea3 ug geuo!j!puoa alsa ' a u r ~ o ja p a$ela!na esuaur! yeop na 'ejeyn
yaap!suoa !!Zo~o!q ~ j o l ' ~ ~ i z a p e - q r -a7eq!$uea
u~ js yjmyodur! aa ,,lnur
-!~d" euureasug pea.18 equryl ug ,,so$o~d" lnqulizna '!!un!jou ea.1eaqdxa
ui yurnnpu! au - yas!~,q uoa ydnp - 1i11nqupn~e @ o 1 o g ~' ~ o ~ a ~ n l a a
e p e a s n e$ueqsqns uyp plurq~odurj!em eaa e a p e d 2116s alaup$odd
-p!apnu z z p ~IS u r n s a ~ d 'aiz!qoeo!pe.r a$uelsqns ' u o q a a a p !ie~p!y
' 6 !z!ae !op ug aqezjpao-[ $u!s a ~ g a ealueqsqns J O J ~ ale asyojq
- g m 'au!ure?!a 'ap!d!l 'au!a$o~d : ~ ~ q u!n[ruoO!qdgl ! a!juoduroa u~
'aur!zua aJenu!luoa
u! a n p o ~ d' ~ o h q d ga n p o ~ dIeur nu a u a ~ Z u j ~ ealapuel9 j pula 'pi!poa o
ap !\ej@e 15 !.x!iqns quis 'pzea~oO3!ur as '!our u p a p !8 pga ~ e u ras nu
J O ~ aIalomen '!jezn q u ~ sl u g e !$sax p!3 'a!nq(~Z+qle areolna o p u y ~ e
'!jua~vdsut?~q guls a.1~3 !up2 '-~olapuel;3gu!ae ap s n p o ~ d a ~ s 3
'q!luaAu! ~ g q e zO/,,II a-rr?~
a;rqu!p 'a~yqn~oso.xp!y!!Jaqeru &O,,!O 'ede O / O O g auIjuo3 ]ELU 13 'z'q .~u!ys
l!s~$ ne-1 j$S!rn!ya !ej~e JE! ~ ' pa p alsa ngs lni-~d! a,ra!uI a p so~!ur Aens
un IS $uaZu!qse u!$nd qsn2 na 'arnq1g8 aJeoln3 ap ' ~ s e o a s gpjuclsqns ~
o ea gqu!za.rd as 2n~oS.~gdy alqda1oue8.10 alapaa a p p u n d u!a
-!a!uo[oa e u e ~ yug ~ n u a ~ oa dx
1: a.1~3 ad 1nlo.I IJnrugl uroa 'a~eoq,gE?a~na .xolau!qIe p leraos d n ~ 8In1
-aJeur ea$v$!A!?oe ap urjq.10~gs a8unCe u r o ~pula ' S D J ~zn~ndJoaln!paur
-Ja)n! u p d a!$ 'a!$sa8yp ap lnsaao~d u r ~ dp a n p a!$ qeJa8ui !nlnua~od
aIe a s e q j a ~ d alajueqsqns aleoq yvjurqouray ale3 ad asaurr~d aua@
-u!.rej alapuel3 -al,eznau p a p TO D!~QIO:Z!J aJau!j ?u!s apue18 aqsaae
' ~ u n ls-p a p ~$EJ!A ne !Sap !'!u.ray ln$!Q~r~s a ~ d s~a!ya 'yoaun 'nes
aJeoq!!A eJe~€pI!.Id ur pjop !j e ap e u p . 1 ~!ugdapu! ~ JOA aJea 'guureol
 . .
.. , de amlo qi descom~punparticula in com'ponenti chimici 1 ~ 9 o rde asimilat.
Ei au aceeasi component5 cu proteinele cu deosebirea c5 fosforul in-
locuieste sulful".
.. --. Acizii nucleisi sint d e dou2 feluri : acidul dezoxiribon~ucleic cu
simbolul ADN ~i acidul ribonucleic cc simbolul ARN. Ei exist5 in
fiecare celulB cu rol hot,Sritor in morfogeneza celor trei caste din co-
lorlie si le revine rolul principal in sinteza proteinelor ce constituie
haza vietii. Du,pii prof. M'elicenco ei sint polimeri l ) macromoleculari
din cei m i complecsi si servesc drept baz5 material2 a ereditiltii,
codul si mecanismu1 biochimiei. Ei exist% fn fiec,are celul2 cu rolul
de a realiza rnetabolismul ; s i n substante comune ,tuturor celulelor
animale si 1:egetale.
Una din definitiile ADN-ului si ca cuprins si ca expunere su-
gestiv5 ~i foarte interesant5 este cea dat5 de dr. M. Grigorescu care
spune : ,,inirna ciberneticg a celulei este constituit5 din ~ i r u r i duble,
elicoidale lormate din molecule de acid dezoxiribonucleic ADN. Toate
iunctiile uzinei celulare sint inscrise in sirurile acestea bizare, intr-o
ordine si cu o prccizie care sfideaz5 Iantezia tehnics. De la hranii pin5
la aprirare ~i reproducere, tot ce Pntreprinde celula pentru n trZi si e
se perpet,ua este continut in ADN si comunlcat in telnrneni impera-
tivi - dar indescifrabili deocamdat5 pentru oameni. Se $tie totusi c5
acest acid utilizeaz5 serviciile unui ,,curier cibernetic" : acidul ribo-
nucleic ARN care cu o suplete fantastic5 transmite comenzile, mode-
leazii actiunile microfizice si operatiile biochimice, veghiind la efeatua-
rea lorLi.
ADN-ul - o spune savantul american de origine romAn2 acad.
George Emil Palade, premiat cu premiul Nobel - este didatorul care
indicli pBrtilor componente ale celulei, felul in care trebuie s5 se
comporte, ce trebuie s5 caute si ce trebuie s2 eviite. ADN-ul est.e un
fel de arhiitect care stabileste planul de ansamblu a1 vietii si care in-
credinleaz5 munca de constructie unui antreprenor - acidul ribonu-
cleic - ARN. Primul este format din dou5 lanturi laterale inf5surate
in spiral% pe care sint inregistrate Pntr-un fel informatiile sub forma
unor molecule. Cel de a1 doilea, ARN-ul mesager, se l i p e ~ t estrins de
spiral5 pentru a lua de la ea planul de care are nevoie, dup5 care trans-
mite consemnul variantei ARN de transfer, care se pune pe treab2,
urmind cu scrupulozilate instructiunile primite (Reader's Digest).
ADN se giiseste obligatoriu in nucleu si este detectat in toa'te
organitele celulare, ARN st5 in citoplasm5 avind o moleculii mai mic5
cn ADN, deci mai simp15 ca alc5tuire, servind drept baz2 a eredit5rii.
Lipidele (grgsimile) sinlt alte componente ale 12ptisoruIui - mai
putin importante fat5 de cele ce vin din polen - iar larvele au capa-
citatea de a le sintetiza pornind de la hidratii de carbon ingerati, fie
c5 provin de la miere, fie din glucidele polenului. S-a observat cA
atunci cind ele lipsesc sau apar in proportii prea reduse in 15ptisor,
procesul de nimfoz5 nu se indeplineste complet si multe nimfe mor in
pragul trecerii in stadiul d e imago.
I) Polimer = substant& macromoleculasB obtinuta prin polirnerizare a carei moleculA
este alcatuitfi prin unirea in lnnt a unui numar oarecare de molecule de monomer.
 In 15ptisor cercet5torul G. Hoffman a descoperit si acidul hidro-
xidecenoic care se ?tie c5 este o secretie a glandelor mandibulare ~i
toracice.
Vitaminele din 15ptisorul de mat&, rnai ales din cel secretat de
doicile in virst5 de 11-14 zile, au o mare important5 in dezvoltarea
larvelor si m'ai ales in longevitatea m5tcilor. Acidul pantotenic care
atinge 104-200 micrograme/gram este g5sit in larvele de 1-3 zile,
ca apoi s5 scad5 la 25-35 micrograme/gram la larvele de 5 zile.
Aceast5 pretioas5 vitamin5 - dup5 Wincler - constituie 'treapta pre-
merggtoare in formarea provitaminei A, care nu se g5se~tedirect in
15pti~ordec2t sub form5 de compu~iai ei, dar astfel transformatg are
o important5 hotiritoare in metabolismul organismului larvelor. Ea
este cea care contribuie mult la dezvoltarea glandelor faringiene ale
viitoarelor doici si la mentinerea mult timip in functiune a acestor glanlde.
De aceea. stupanii care hr5nesc stimulent coloniile, wte bine ca odati
pe sgpt5min5, s5 pun5 in simp s w de m o m v , care contine o can-titate
mare de vitamina A in stare nartural2.
Albott - citat de Chauvin - a sltabilit c5 acidiitatea 15ptisorului
proaspiit este baotericid5 si bacteriostaticg, calitate pe care insg o
pierde dac2 este pristrat in laborator timp de cinci zile.
Dintre toate vjtaminele, riboflavinu, biotinu si niacina (acidul
nim'tinic) au, de asemenea, ca si acidul pantotenic, o demebitii
importantg, c5ci larvele care le primesc dau albine mature cu calit5ti
deosebite.
In general, s-a stabilit c5 l i p t i ~ o r u lcontine urmhtoarele vita-
mine tprocente date in g m a / g r a r n ) :
garnmalflraln

Tiamina 1,2-1,8
Ri boflavina 6-28
Piridoxina 2,2--50
Niacina 48,25-125
(acid nicotinic - vitamina PP) urme
Acid panthoknic 1110-130
Biotina (vitamins H) 1,641
Acid folic 0,16-0,5
Inositol 78-150
Vitamima C urm
Vitamina A $i E absent
Vitamina B12 urme
Prof. M. Haydack spune c5 mai ales piridoxina are o deosebitg
important5 in cre~tereapuietului, iar cercetgtorul Back a ggsit cii pan-.
totenalul de calciu, derivat a1 acidului pantotenic a t e dmsebit de activ.
Acinii glandelor faringiene se dezvolt5 mult mai bine cu un amestec
de vitamine si albumine, decit numai cu albumin5 pur5. Glandele stimu-
late experimental cu vitamine ramin active mult timp.
In l i p t i ~ o rs-a mai descoperit ~i biopterina si neopterina, pe care
doicile le dau numai larvelor de matcg, ceea ce dovedeste cg ele pot
diferentia calitativ si cantitativ diferite substante din compnenta lgpti-
~ o r u l u idat larvelor celor trei caste din colonie. Glucidele din 12ptiyor -
glucoza si fructoza sint in proportie de 42OI0 si respertiv 53O/0. Lar-
vele - dup5 Chauvin - pot sintetiza Zipidele care formeaz5 o parte
important5 a liiptisorului din hidratii de carbon ce-i primesc.
Substanfele minerale sint aproape intacte faw de cele ale polenu-
lui si le vom descrie acolo.
In sfirsit, apu are o insemngtate deosebitii in l5ptisor, avind o
medie de 16,32°/0, fiind indispensabilii pentru cresterea ~i dezvoltarea
organelor. Cercetiitorul Smith spune cii ,,atunci cind procentul de ap5
din lgptisor este mgrit, in primele zile de stadiu larvar, larvele se dez-
volt2 iar p r o m t u l 'de nimfozare se face mult rnai bine".
Privit in ansamblu liiptisorul nu este un produs singular a1 glan-
delor faringiene, ccici - dup5 Chauvin - ele secret5 un 15ptiyor alb-
l5ptos-viscos, f5r5 hidrati de carbon dar cu biopter2nii ~i derivafi puri-
nici pe care doicile ii dau nulmai larvelar de makii, in timp ce in tota-
litatea liiptiqorului intr5 si o secretie limpede a glandelor mandibulare
ale doicilor, swretie care are glucozii, fructoz5 si acid pant-ic in
cantiati m5rite. Sub aceastii combinatie doicile il servesc larvelor de
1ucrEitoarc. Secretia alb5 a glandelor Iaringiene este dat2 tuturor lar-
velor din cele trei caste, in primele trei zile de stadiu larvar, in com-
binatii diferite si cu deosebirea observat5 de cercetitorul J. Hoffman c5
larvele de matc5 91 primesc in cantitgti rnai mari, cu atit rnai mult cu
cit acestea din urm5 sint rnai des vizitate de doici fat5 de larvele de
lucritoare qi wle de trintor. Dup5 observatiile lui nu numai c5 frec-
venta hrsnirilor facute este rnai mare, dar si valoarea absolutii a acestei
hrane albe dati larvelor de matcii este mai mare. In decursul fiec5rei
zile larvele de lucrgtoare sint vizitate de 143 de ori in medie, pe cind
- dup5 M. Lindauer - doicile viziteazii larvele de matcii in botci de
20 de ori rnai mult.
In plus, acestea din urm5 primesc 15ptisor in mod continuu in sta-
diul larvar - deci Sase Ale - pe cind larvele de lucrstoare si cele de
trintor p~imescliiptisor numai trei zile. In restul de trei zile a acestui
stakliu lamar, larvele de lucr5toare si de trintor primesc ca hran5 un fel
de terci compus din miere, polen, ap5 si o doz5 rd-5 de seerelie limpale
a glandelor mandibulare. Mai mult chiar -dupii observatiile lui Ortel
- larva de matc5 continu5 s5 se alimenteze numai cu lgptisor, chiar si
dup5 c5pscirea botcii. In virtutea principiului gravitatiei, botcile avind o
pozitie verticalii pe fagure, 18ptisorul din fundul ei graviteaz5 spre virful
botcii, deci in directa apropiere a aparatului bucal a1 larvei de matc5.
In schimb, larvele de albine lucriitoare primesc de la doici acea hran8
rnai simp15 amintitii, in care polenul este intr-o cantitate foarte micii,
fa@ de cel oferit larvelor de trintori, necesar form5rii milioanelor de
spennatozoizi ce se acumuleaz5 in aparatul lor reproduciitor. Trintorilor
li se dau hidrati de carbon (miere) in proporvi rnai mari, precum yi
vitaminele riboflavina yi acidul folic, rnai mare in comparatie cu ceea ce
doicile ofer5 larvelor de lucr5toare. Ele ins5 primesc biotin5, tiamins,
piridoxin5, colin5 si acid pantotenic in proportii rnai mari, fat5 de cele
oferite larvelor de trintor in ace1 terci. Cunoscutul cercetiitor Rhein -
citat de Chauvin - consider5 c5 exist5 in comtpozitia 15ptisorului un
factor necunoscut, o substan@ cu caracter hormonal, produs instabil pe
care albinele il secrets pe mzsura nevoilor.
 CHIMISMUL COLONIEI $1
CASTRAREA NUTRITIVA A LARVELOR
DE LUCRATOARE

- Cum poate oare grupul social a1 albinelor doici s5 dozeze dife-

rentiat hrana dat5 celor trei feluri de larve ? m5 intreab5 un apicul-
tor incepgtor.
- Este una din tainele pe care inc5 nici un cerceutor n-a dezle-
gat-o. Fapt cert este cii s-a analizat de fiecare dat5 components 15pti-
sorului dat in diferite situatii gi s-au g5sit aceste diferentieri nu sint
intimplZitoare, ci unn5rite strict de albinele doici, dozind cu precizie
secretiile glandulare Pn raport cu virsta larvelor, cit gi cu cea a doicilor
ce le-o servesc. Se confirmii, ceea ce am spus in treacgt, c5 larvele tine-
re de 2-3 zile sint hrgnite de doici in virst5 de 8 zile ; larvele virstnice
de 3-6 zile snit hriinite de doici ce n-au mai mul't de 6 zile de cind
au eclozionat din alveolele na'tale, iar larvele pin5 implinesc 24 de
ore sint hr5nite de doici in virst2 de 7 zile. S-a dovedit astfel c3 con-
tinutul IZiptigorului dat larvelor este variat gi ca doze gi ca comiponenl$
in raiport de vfrsta doicilor gi a l a m l o r .
Dupii aceast5 nutritie organele larvelor se dezvoltti in mod normal
la toate cele trei caste. Ins5 dup5 ce larvele de lucr5toare au Pmplinit
trei zile s-a observat cii ovariolele ovarelor celor de lucriitoare care pin5
atunci erau egale ca numar cu cele ale larvelor de mate5 din botci,
incep sti se micgoreze. De unde pin5 atunci erau in num5r de 150-160
ovariole, num5rul lor se tot mic~oreazgPn special h perioada stadiului
nimfal, incit atunci cind ele ajung h starea de imago - d n d piirilsesc
alveolele natale ca albine mature, num5rul ovariolelor din ovarele lor
atrofiatle nbia este de 4-20. Totodatti diametrul ovarelor albinel~rlucr5-
toare este redus inrcit abia atinge 0,60 mm, pe CillK1 ovarele mZtcilor -10-
zionate mzsoarfi 5-6 mm. AwasVt5diminvare d i v a l e n t 5 cu o adevli-
ratii castrare a albinelor lucrtitoare se d'abreaz.5 hranei diferentiate, dart5
larvelor de lwcr5toare, aeasta fiind d0zat.5 ou precizie.
Prof. M. Haydak gi Palmer au dovedit c5 in prima zi de stadiu lar-
var nu se obsevii schimb5ri insemnate in procentul de vitamine a1 l5pti-
sorului servit de doici larvelor de mate5 tinere sau virstnice. Pe de alt5
parte se produce o sc5dere considerabilfi de vitamine in hrana distribuita
lucriitoarelor vfrstnice, pin5 la 30010 Pn ce privegte tiamina, 6l0I0 pen-
tru acidul nicotinic (niacina) si pentru acidul pantotenic, calcu-
late ca materiale uscate.
Rimbold a gilsit qi el c5 vitaminele 15pti~oruluiscad pe mitsuri ce
larvele cresc ca virst5. As'tfel, cele de 3 zile primesc un lriptisor ce
contine 104-200 microgramejgram de vitamine, iar larvele de 5 zile
ajung s5 primeascii abia 36-58 micrograme/gram. Acelagi autor, im-
preunii cu Buternand, au izolat biopterina din lApti$orul dat numai lar-
velor de matc5. Dupa cum am spus rnai inainte, nevoia de lipide (gr5-
slmi) a larvelor de lucrfitoare, dup5 primele trei zile, ~ i - osatisfac prin
sintetizarea lor, pornind de la hidratii de carbon - deci din glucide -
ce le primesc sub form5 de miere in hrana servitii de doici in combinatie
cu polenul ~i cu apa. In totalitatea lor lipidele ating o proportie de
13,6-14,70/0 ca greutate net5 in hrana oferita. Cerceatorii au hriinit
experimental larve cu l5ptisor din care au extras rnai inainte lipidele.
Rezultatul a ariitat cit acele larve nu au putut deveni nimfe ~i au murit
inainte de a trece pragul acestui stadiu.
In schimb - dupa prof. R. Chauvin - proteinele, lipidele ~i sub-
stantele minerale din hrana rnai simp15 dat2 lucrtitoarelor este rnai mare
decit cele din lit@i,sorul oferit de dolci larvelor de matcii de 1-3 zile.
De asemenea, unele vitamine din grupa B provenite direct din polenul
dat in hrana administrati lucriitoarelor, sint in proportii rnai mari fat5
de ltipti~oruldat larvelor de matcg, c5ci aceste vitamine ajutg la dez-
voltarea deosebitii a glandelor faringiene a viitoarelor albine lucrgtoare.
Este Si normal s3 fie aga c5ci viitoarea matc5 n-are nevoie s5 aibe glande
faringiene dezvoltate, c2ci toat5 viata ea prirne~te 15ptiqor gata f2cut de
la albinele curtence ce se recruteaza dintre doicile coloniei.
FBrii substantele polenului dat larvelor de lucrgtoare ~i trintori,
fncepind din ziua a gasea din viata lor pin2 la a noua zi, larvele nu pot
ajunge in stadiul de nimf5.
Larvele de trintor primesc si ele - dupg Gontarski - un 12ptigor
cu o substant5 cristalizabilg pe care doicile nu o dau larvelor de lucr5-
toare. El a g5sit in hrana acestor masculi proportii mai mari de acid
folic gi riboflavin5 fat5 de larvele de lucrgtoare, qi in schimb cantitsti
rnai mici din vitaminele m i n t i t e rnai fnainte adicii din tiamins, colinii,
biotin& piridoxin5 ~i acid pantotenic, fat5 de cele date de doici larvelor
de lucriitoare.
Diferente mari s-au g5sit in ceea ce priveste cantititile de 15pti~or
dat larvelor de trintori, fat5 de cel dat larvelor de lucratoare, ceea ce
are ca rezultat o mare diferent5 in greutatea lor corporal& care este
de 384 mg la larvele de trfntori in raport de 159,l mg cist au larvele de
lucrgtoare.
N. 0.Smeleva a ggsit in liipti~oruldat miitcilor un principiu activ
care determin2 dezvoltarea larvelor acestei caste, fat5 de lilptigorul oferit
larvelor de lucr5'toare. De asemenea, cercetiitorul Wenckler a gasit cii
concentratia de acetilcolinii in hrana larvelor de mate5 ~i a celor de
lucr5toare este de 1 mg/gram iar in hrana larvelor de trintor de aceea~i
vimt5 este de numai 0,3 mtglgraim.
Aceste chimiste neintrecute, prin hrana diferentiatg ~i dr5muit5
clteodata la micrograme, influenteazii asupra caracterelor ereditare ale
puietului larvar mai ales cind este v o r h dc m5tci. Acestora doicile le
dau alternativ douii tipuri de secretie : o substant5 liiptoasii opac8 qi
alta limpede si apoasii. Prima este produs2 de doicile de 3-18 zile, iar
cea limpede de cele in vfrst2 de 18-23 zile. In primele trei zile larvele
de miitci primesc hranii 12p'toas2, iar din a 4-a zi din cea lianpede. Secre-
tia allbii nu contine zaharuri, pH-ul euk de 4,0, ce se aseamgnii cu cea
a glandelor mandibulare care are pH-ul 3,9, pe cind cea limpede are
pH-ul 4,5, atpropiat de cel a1 glandelor faringiene. La alceste lame, pro-
tdnele din liiptisorul de matc5 - dup5 Pastel - deriv5 din secretia
glandelor faringiene, dar - zice el - este posibil sii aib5 +i ceva din
secretia glandelor mandibulare. Hidratii de carbon intr2 direct - aqa '
cum am mai spus - in procesul de metabolism, servind la sinteza lipi-
delor.
Din cele expuse ati observat cii albinele doici dozeazti toate aceste
substante ca adeviirati chirni~ti,oferind fiecilrei larve din cele trei caste
o hrang diferentiat.5. In felul acesta s-a stabilit cB doicile fac o adw8rattG
castrare nutritivli larvelor de lucritoare dindu-le combinatii reduse de
polen in hrana mai simplii. Aceast3 hr8nire diferentiatii actioneaz8 asu-
pra aparatului lor reproduciitor, riimlnind femele necomplete care abia
pot - in anumite situatii - s5 depunil citeva ouii din care ins8 se vor
n a ~ t enumai trintori.
 ALIMENTATIA
!$I METABOLISMUL COLONIEI

Explicindu-v5 - tineri apicultori - aceast5 functie organic5 a

coloniei legat5 strins de sistemul s5u digestiv, ne vom referi ~i la felul
cum hrana lucreaz5 asupra colectivitatii prin ace1 metabolism indispen-
sabil care intervine fn toate procesele vitale ale coloniei.
Nu poate fi via15 unde cele douii notiuni de alimentie si metabo-
lism sil nu se complineasc5 una cu cealalt5, functionind permanent En
deplini5 armonie ~i dependent5 reciprocii.
htr-adev5r, hrana st5 la baza vietii oric5rei fiinte din lumea ani-
mals si vegetal5, c5ci procesele biochimice impun folosirea unor anu-
mite substante, @site ~i luate din natur5, de c6tre organismele vii ~i de
care aeestea au absolut8 nevoie. Aceste substante produc ~i ajut5 la
producerea energiei, ce rezult5 din transformarea lor in c5ldur5, asa
cum am arztat rnai inainte ; la refacerea f;esuturilor uzate ~i chiar dis-
truse inlocuindu-le cu dtele noi, mai ales la organismele pe cale de
dezvoltare ; la catalizarea componentelor chimice din alimentele inge-
rate, prin transformarea lor in materie vie. Concomitent cu procesul de
uzur5 se desf5soar5 un produs continuu de sintez5 a materiei vii.
Apa este ~i ea un element indispensabil pentru cre~terea~i dezvol-
tarea organelor, iar proportia ei in 15ptisor este fnsemnat5, c5ci nim-
fozarea se face mult mai uSor cind proportia de ap5 este m5ritil in pri-
mele trei zile (Smith). De aceea, atunci cind se lucreaz5 la producerea
l5pti+orului, se cere ca intr-unul din fagurii din compartimentul unde
albinele hrgnesc larvele, doicile s5 aib5 la dilspozitie ap5.
Vorbind despre alimentatia coloniei de albine, trebuie s5 retineti
de la i n c q u t cii ea trebuie s5 fie totalii, f8r5 inltreruperi, f5r5 o prea
mare economie; orice lipsuri intervenite in buna desfasurare a alimenta-
tiei in cadrul coloniei, se va r5sfringe, in mod sigur, nu numai
asupra coleativit5tii ca atare, dar mai ales asupra viitorului ei repre-
zentat de urmasi. Asemenea situatii se traduc printr-o slab5 rezistents
la boli ~i la frig, precum ~i prin scurtarea duratei de via15 a coloniei si
a membrilor ei. Marele indrum5tor a1 apiculturii din S.U.A., C. L.
Farrar o spune r5spicat : ,,colonia care consum8 mai putin de 23 kg miere
de la inceputul toamnei si pin5 apare primul cules principal in prim5-
vara urm5toare, rar poate fi socotit5 o colonie bun5 !".
Substantele care iau parte la procesul de alimentatie sint de mare
importants prin functia lor plastic5 si prin stimularea pe care o aduc
unor' functii vitale. Acestea sint cele care le-am amintit si le-am des-
cris pe larg cind am analizat 15pti~orulde matc5 : proteinele, glucidele,
lipidele care toate sint din categoria valorilor energetice ; vitaminele
care obligatoriu trebuie s5 nu lipseasc5 din alimente +i care au rol cata-
litic. In s f i r ~ i t ,mai sint gi substantele minerale, absolut necesare ca :
fierul, f o ~ f o ~ ucalciul
l, ek., nemsare in pmcesul de creatie ~i de dezvol-
tare, p r m ~i intreaga qi foar'te variata gam5 a eneimebr.
Micutele lame din interiorul cuibului, incovrigate, se miscZ aproa-
pe continuu ; din cind in cind se observ5 opriri de citeva secunde din
mi~carea lor circular:, timp in care diger5 hrana ce au luat-o pin5
aturuci, ca a p i s 5 - ~ ireia mise5rile rotatorii inoltind in 13ptiSor ou gura
deschis5.
- Cum oare au putut observa cercetztorii toate acestea? m5 in-
treb5 un apicultor incepiitor !
- Cercetgtorul francez M. Mathis a transvazat larve abia iesitc
din coaja oului, in dispozitive transparente. El a observat c5 hrana ab-
sorbit5 ajut5 la formarea organismului larvelor, care eliming prin glan-
dele salivare excesul de ap5. Albinele doici ce hr5nesc puietul larvar o
ling cu aviditate, probabil datoritg diastazelor pe care le contine.
Se +tie - pin5 nu de mull't in unn5 - cg larvele din oricare
cast4 a coloniei, primesc de la doici fn primele trei zile aceeasi hranii.
S-a constatat ins5 c5 fadorul trofic, deci cel privitor la nutritia tesutu-
rilor, este cel care determinil castele in colonie. ,,Se 'intfmplil - este
drept foarte rar - spune R. Chauvin - ca dintr-un ou nefecundat des-
tinat s5 dea un tr'intor sti se nasc5 o albina lucriltoare. Nu se $tie incg
dacti aceast5 anomalie este de ordin genetic sau provine de la eroarea
albinelor doici in distribuirea hranei larvelor". Prof. M. Prenant sus-
tine c5 factoml trofic este eel care deteminii aparitia acestor s u w z e ,
c5ci hrana este cea care influenteaza asupra viitorului castelor, desi in
primele trei zile de stadiu larvar toate 'primesc cam aceea~ihran8.
In ceea ce prive* fnsg procen~tulde ap5 si glucide date celor trei
feluri de larve, s-a obsevat o deosebire clarg, cit +i o repartitie diferit5:
procentul de ap5 din k a n a dat5 larvelor de lnatcil - in prima zi -
este scGzut, pe cind cel de glucide este mult mai mare.
,,Cu toate c3 din punct de vedere somatic - deci referitor la corp
- intre larva de matcg ~i cea de trintor este o echivalents ca talie ~i
greutate, larva de trintor introdus5 de cercetgtori intr-o botcli piere
curind, spre deosebire de o larv5 de albin5 lucr2toare care mutatZi 'intr-o
botcg ~i crescuti apoi numai cu 15pti?or, se acomodeazli bine cu noua
situatie. lntre cele dou5 sexe - trintor gi. albinil - exist5 nu numai o
diferent5 specific5, ci si nevoia unei alimentatii corespunzgtoare nevoilor
particulare".
Aceast5 hr5nire urmgritg de M. Mathis prin acele dispoztive trans-
parente, se face astfel : doica i+i introduce capul Pn alveola larvei si cu
ajutorul antenelor o pipgie, c5utindu-i locul capului ; apoi se asazg ast-
fel 'incit mandibulele gudi sale sli fie in contact cu larva. Atunci printre
mandibule se strecoar5 o picSitur5 d e hran5, pe care ori o intinde pe fun-
dul alveolei, unde se mai afl5 deja hran5 precedentti, ori direct pe cor-
pul larvei. El a tras concluzia cii parte din hranii ptitrunde in col-p nu
numai pe gurti ci si prin inveli~ulcorporal a1 larvei, care este foarte sub-
tire. Timpul folosit la fiecare vizitti variazii de la 7 secunde pin5 la 2
minute. N. D. Lavrechim a calculat cii in medie, la o vizitii de alimen-
tape, doidle stau cu larvele 3 secunde. Pe miisurii ce larvele cresc, vizi-
tele devin n ~ a idese pi se prelungesc, mai ales cind doicile incep sii dea
larvelor mai mari de 3 zile hrana combinat5 cu miere, polen si ap8
la care este adiiugatii o cantitate micii de secretie limpede, produsti de
glanldele mandibulare. 0 mare parte din aceasts hranii estc sintetizatg
de larve in lipide, mtirindu-gi in felul acesta zestrea corpului gras, de
care vor avea mare nevoie ca viitoare nimfe.
Ltiptisorul nu se mai d5 larvelor de lucrstoare ce au implinit 3 zile,
fiicindu-se exceptie pentru cele niiscute in toamnii, ciirora li se prelun-
ge$e hriinirea cu 15ptisor incti 12-48 de ore. Aceste abbine, ntiscute
toamna, au glandele faringiene f o a ~ t edezvoltate, iar corpul gras saturat
cu al'bumine, gliccrgen gi lipide. Ele vor putea c r e ~ t egeneratii noi de I
puiet in pritniivara viitoare si citeodatii chiar in timpul iernii. DacFi in
luna martie corpul gnas es'te deja conisurnat, albinele ~ i - 1pot reface de
indatii ce in naturii apare polenul proaspiit, care este superior calitativ
ca hrani, fata de oricare polen recoltat in cursul verii.
Larvele de trintor primesc o hranii asemgniitoare care ajut5 la for-
marea spermatozoizilor.
In stadiul larvar, datoritii hranei primite, larvele ipi dezvoltii mult
organismul. Creierul isi mtireste volumul - desi el rtimine toatii viata cu
acelasi n u m h de neuroni pe care ii are ca embrion. Aceeasi situatie o
intilnim pi la lantul nervos ganglionar, glanda cefalicii ~i sirigenii. Hemo-
limfa larvelor este deocamdat5 limpede ; cantitatea ei atinge 25-300l0
din greutatea larvei. Se intelege upor de ce ele au nevoie de o asa
mare cantitate de hemolimfii, ciici toate organele existente, sau altele
pe cale de formare, au nevoie de acest element vehiculant care ajuta
procesul de demoltare.
Consumul substantelor alimentare - mierea si polenul - este foarte
insemnat in stadiul larvar. Cercettitorii au stabilit cii pentru o larvii,
albinele d ~ i c ifolosesc 113 din volumul unei alveole cu miere pi 112 din
volumul celei cu polen. Cre~terealarvelor este prodigioasti pi neintilnitii
pin5 acum la alte fiinte din regnul animal. Aceast5 crestere este atribuitg
biotinei (vitamina H) din hrana ingeratti, a hownonilor care activeazii
metabolismul, cit pi considerabilei rezerve de vitamine pe care ele o
acumuleaz8. bntr-adevtir, dup5 repetate cinttiriri f5cute de cercettitori, s-a
stabilit c5 dac5 la aparitia larvei din ou ea avea o greutate de 0,l mg, in
a opta zi, deci - cu o zi inainte d e ciipiicirea alveolei natale, greutatea
ei este de 142,6 mg. Se considerii c5 inainte de cgpticire, oind doicile
stau cu larvele 4 ore si 45 minute, cind au loc schimbtirile de hran5
pi alte substante ce se fac initre aceste dou8 partenere, se definitiveazd
castrarea nutritivz cu un specific hormonal care atrofiazii aproape cmn-
plet ovarele la albinele lucrdtoare.
 ENZIMELE $1 METABOLISMUL

Toate alimentele - tineri apicultori - sint descompuse ~i transfor-

mate, asimilate si dezasimilate prin metabolism, care, asa cum il
nume,ste prof. R. Chauvin, in cadrul coloniei de albine este un super-
organism. ,,El reprezints totalitatea proceselor care asigurii schimbul de
materii ~i energie fntre oqanismul albinei ~i mediul inconjur5tortL.
De fiecare datii procesul acesta este ajutat de o ehziiii, c3ci atit
polenul cit ~i mierea au o pluralitate de enzime (fig. 22).
- Dar ce sint aceste enzime? - m5 intrebg un apicultor incepiitor.
- Sint substante proteice specializate care intervin in toate reactiile
biologice la nivelul celulelor vii. S h t catalizatori 1) indispensabili ale
reactiilor chimice in metabolism, cgruia i se asiguril realizarea, sincro-
nizarea si accelerarea.

Fig. 22. - Enzlme p d u s e pentru descompu-

nerea polenulai :
1 - fermenfii
glandelor
ce au descompus polenul : 2 -
celulele
intestinale care produc fernenti.

Enzimele fnlesnesc metabolismul glucidelor -

deci a hidratilor de
cagbon - a Lipidelor si pmteindor. Fiecare enzima dup8 biologul G. -
Eugene - nu cakalizeazii abignuit decirt un singur ti.p de reactie qi oricit
de surprinzgtor s-ar pgrea, enzimele gi moleculele asupra cgrora ele
*) Catalizatori = substante care tnlesnesc o reactie chirnicg t&B ca ea tnaggi s& sufere
rnodiLic&ri.
trebuie s5 lucreze par a se ,,recunoagteU Si se atrag, datoritii formelor
lor geometrice.
0 celulti vie p a t e contine pinil la o mie de enzime diferite, fiecare
dintre acestea controlind, de regulg, numai o anumit5 reactie. A~adar.
enzimele se caracterizeaz8 printr-o mare specificitate de actiuni".
,,Enzimele, prezente in toate organismele vii - spune prof. dr.
I. Dumitru - se deosebesc de ca'talizatorii de natur8 chimi& folositi in
industrie prin numeroase tr3sZituri specifice. In do25 infim8 ele asigurg
(far5 a fi c i t u ~ ide putin modificate) toate procesele de transformare
chimicil din interiorul organismului : fixarea oxtgenului, transformurea
produselor ingerate in substante proprii organismului, eliminarea pi acce-
lerarea de energie etc. D e ~ ienzimele - contrar catalizatorilor - pot
fi uneori distruse rapid de cSldur5, de acizi sau de solutii alcaline, ele
sEnt mult ma2 eficace decit catalizatorii, cgci unele reactii biologice decurg
de o sut8 de miit pin5 la un milion de ori mai repede".
Ele stnt vizibile la microscop +i asemiin5toare oarecum cu levurile I)
fermentilrii alcoolice sau a bacteriilor fermentative lactice etc. Sint cor"puri
chimice, deci agen$i chimici stimulatori. Sinit de multe feluri, wwetaite
uneori d e aceeasi gleoldg, dar avind fiecare specificitatea ei, si deci
fiecare determinind o anumitii reactie. De pild8, glandele faringiene pro-
duc ~liiptisorulpe care-1 cunoa~teti,iar dup5 trecerea celor 10-12 zile
de secretie liiptoasii, ctnd acinii glandelor faringiene se atrofiaz8, aceste
glande ofer3 comuniatii enzime ca : invertaza sau amilaza. Ele prelu-
creaz8 nectarul cu ajutorul diastazelor care sint prezente in intestinul
mijlociu a1 albinei (stomaad) cu s c o p l de digerare a zaharuribr pentru
consumul propriu al insectei. Tot aceste glande produc si oxidaza care
actioneazii direct asupra glucozei din guss, unde Pntilneste o alt8 enzim8 :
glucozidaza; lucrind in acelagi scop ele produc acidul gluconic, atit de
necesar la inlgturarea diferitilor agenti ce ar putea infecta mierea. -I
Glandele labiale secret5 si lipaza, iar cele din g u ~ i idau si catalaza,
enzima care este secretat5 ~i de glandele rectale in alte scopuri. Totodata
glandele labiale, impreun5 cu cele cerebrale si toracice, secret5 enzime
folosite la secretia cerii pentru cliiditul fagurilor, iar proteazele digera
proteinele in urma unui consum indestulat cu 'polen.
Enzimele amintite mai inainte - invertaza ~i amilaza -, d e ~ sint i
produse de aceleqi glande faringiene, cit gi de glandele din gu~ii,ele
rezultg in proportii cu totul deosebite din aceste glande ~i anume :
amilaza este de 12 ori mai m u l a decit invertaza. Amilaza pstrunzind in
grgunciorii de polen, le dizolv5 continutul si rupind moleculele de amidon
le transform5 in zahiir, iar invertaza contribuie la formarea mierii din
substantele dulci recoltate de albine. Aceste substante, in special nectarul
florilor, ca si secretiile dulci ale tesuturilor extraflorale, sau cele ale
manei, sint transformate, pe calea hidroliztirii, din polizaharide in mono-
zaharide - glucoza gi fructoza - deci mierea, in compozitia cgreia, fruc-
toza ocup5 cea rnai mare parte ; invertaza este secretat2 ~i de stomacul
albinei (intestinul mijlociu), dar aceasta se deosebegte de cea secretat5
rle glandele faringiene. Dup5 Gontarski - zaharoza si maltoza sint hidro-
1) Levurd = drojdie.
 lizate mult rnai repede de enzimele glandelor faringiene pe cind melibioza,
trehaloza, rafinoza, melezitoza si toate celelalte polizaharidele sint atacate
de invertaza stomacului albinei. Pentru a le distinge, cercet5ltorii denu-
mesc invertaza secretat5 de stomac (intestinul mijlociu) cu notiunea de
,,diQstazd". Ele necesit5 un mediu acid in care s5 poaG activa.
Callitativ nu s-a putut stabili penltru invertazg un nivel, c5ci ea
variaz5 de la un sort de miere la altul, in raport de multe conditii. In
mod deosebit calitatea invertazei depinde de num5rul albinelor tinere din
colonie, de puterea i n general a acesteia, de hr5nirea rnai abundent&
sau rnai siiracg cu polen, care determin5 nu numai cantitatea de enzime
ci si activizarea lor ; de asemenea este in leg5tur5 ~i cu bog5tia culesului
in cantiati mari de nectar, adus in stup de grupul social a1 albinelor
culegiitoare. Un cules lent determin5 ca grupul social al albinelor prelu-
crritoare a nectarului s5 aib5 posibilitatea de a-1 prelucra rnai pe Pnde-
lete, fat5 de un cules intents, cind prelucrarea lui impune o mare grab5.
Dac5 la o analliz5 a mierii can~titateade invertaz5 apare redus5 m
inseamn5 c5 activarea enzimaticg nu s-a f5cut integral, ciici este posibil
ca stuparul s5 fi inciilzit mierea pentru lichefiere la o temperaturg peste
4245OC, cind o parte din invertaz5 este distrus5. De asemenea, o miere
piistratg prea mult timp, igi miqoreaz5 cantitatea initial5 de invertaz5.
Pe de altS parte o hr5nire indelungaa cu sirop de zah5r neinvertit duce
implicit la scgderea capacitstii alabinelor de a produce enzime gi in acest
t- caz mierea va poseda putine diastaze.
Actiunea amilazei, amintits adineaori, nu se rn5rgine~t.enumai la
ceea ce ofer5 albinelor glandele faringiene pentru descompunerea pole-
nului, c5ci procesul de descompunere a polenului continug si in intesti-
nu1 mijlociu, deci in stomacul albinei si chiar In punga rectali. De$i
grgunciorii de polen sint foafte rezistenti, aceastg diastazj. piitrunde prin
rnicrolpil si i z h t e $ e sg disouieze substankle din interibml grZiunciorilbr,
inclusiv amidonul din el. Pot fi puse in evident5 douS categorii de
amilaze : alfa si beta cu aceeasi actiune, prima atacind amidonul chiar in
gus5 ~i cea de-a doua Pn intestin.
Amilaza este mai putin sensibils la c5ldur5 ldecit invertaza, ceea ee
are importants in analiza probelor de' miere, privind diastazele pe care
le cuprinde. In schimb, este sensibilii fat5 de ioniii) de hidrogen.
Ambele enzime sink sensibile la imbitrinire. DupS J, Loweaux,
pierderea iuctivitiitii enidmatiice a milazei merge de la la 33OlO in-
tr-un an si 31-370/0 in doi mi. Invertaza a t e si rnai fragil5 : distmgerea
ei altinge 430/0 ~pean si 57010 in doi ani in mierea de iarb5 neagr& (Calluna
vulgaris L.).
Unii cercet5tori sustin cCi amilaza este un amestec de rnai multi
fermenti care au nevoie de prezenta ionilor de clor pentru a - ~ iindeplini
sarcinile.
Inhibinu este o alt5 enzimg pretioass aflat5 In miere ; ea frPneaz5
inmultirea bacteriilor. Este o glicozidazg care in prezenta oxigenului pro-
duce din fructozg apa oxigenatg cu efect sterilizabr. Ekte ins5 sensibil5 ,
la lumina solar5 care o distruge.
1) ion = atom sau grup de atomi incacati cu electricitate.
 Oxidaza este o enzim5 special5 secretat5 de albine cu scopul de a
pistra intact5 compozitia, mierii, oprind fermentarea ei. Ea transform5
o parte din glucozii in acid gluconic - puternic bactericid amintit rnai
inainte.
Oxidazele - in general - spunea Prof. M. Prenant - fixeazd
oxigenul pe unele corpuri chimice determinante si pot juca u n ro! in
respiratie, ceea ce confirm5 si cercet5torul Jebelin cind sustine c5 pro-
cesele de oxidare ce au loc in organismul albinei depind de activitatea
enzimelor qi anume : oxidaza, catalaza si fosfolipaza ; in special prima
are un important rol in respiratia insectei.
Catalaza, produs; de glandele gusii, are doui efecte deosebite .
descompune apa oxigenatg ce apare initial in procesul de formare a aci-
dului gluconic in dous elemente, apa si oxigenul ferind mierea de toxi-
, citatea perhidrolului, si frineaz5 orice proces de fermentare a reziduuri-
lor din punga rectal5, care se adun5 acolo in special in perioada de ier-
nare, cind albinele nu le pot evacua fiind strinse in ghem.
Enzimele din ciiptuseala stomacului, unde se formeazg sucurile nu-
tritive, descompun substantele complexe transformfndu-le in substante
simple ; str8b3tind peretii intestinului mijlociu intrii in hemolimfi si
sint resintetizate din simple in complexe. Astfel sint proteinele animale
y.i lipidele care contribuie la construirea organic5 ~i la repararea celule-
lor uzate.
Functionarea enzimelor este reglat5 la nivelul celular. D i r ~hrana
ingeratii polenul este cel care contine si ajutii la formarea unui complex
de enzime.
Din cele expuse reiese marea importanrii a a z i m e l o r in procesele
metabolice, cjlci aya aum o spune prof. M. Prenanrt, metabolismul este
responsabil pentru primenirea permanenii $i foarte rapid% a materiei
vii uzate, cu alte materii vii, folosind diferite reactii ce le creeazii pentru
i n l m i r e a ou e l e noi.
Metabolismul tramformii substantele alimentare de bazii ~i le ur-
m6re~tedin clipa d n d au intrat in organism prin absorbtie gi ping cfnd
sint eliminate partile lor nefolositoare. Bn mod obi~nuit,coloniile puter-
nice au un metabolism rnai scizut, iar drept consecinF, un .consum redus
de hrani cu rezultate superioare in ce prive~tes5nstatea coloniei si pre-
lungita vietuire a albinelor ei. La coloniile slabe - rnai ales toamna -
metabolismul este rnai intens pentru producerea c5ldurii, ceea ce se
riisfringe implicit ~i in mod invers asupra sin5t5tii subrede a coloniei :;
a unei durate de via@ rnai scux'ti a albinelor.
T o t u ~ i ,avind la dispozitie pentru iermre o miere de calitate supe-
rfoarii din cea de mai, colonia este influentat5 in bine si pozitiv asupra
metabolismului, chiar dac5 este mai slabi, reglementindu-se functiile
celulei nervoase. Unele sisteme enzimatice - dup5 cum am spus - ajuts
;..\~. '
la sinteza de noi substante, pe cind altele iau p a r k la degradarea ceIor
! ,
A

i.
.
.

.- . 1. .
- prezente in celul5. Este aza-zisul metabolism celular.
.....
.....
: *.
Efectele metabolismului sint grupate in trei categorii : efecte plas-
,;.' .
i.
. I
tice, efecte d e reglare ~i efecte energetice.
.+..:
.5.'. .
i I"' *
-
- ..
b.: .,.
if . .
.... : % . .,
. .
I:><:.:. .
)I L ) .
~? -:&,
.
I-..
....
i .\%
, .*..,..
.. ..' . . .-
i.=
,. ",
;
*l:.
;-
 Efectele plastice apar in metabolism cind substantele transportate
intr5 in alcgtuirea materiei vii a celulelor, repar5 tesuturile uzate, de'ter-
minind ~i cresterea lor. Este cazul hranei primit5 diferentiat de cele trei
caste de larve a1 c5ror metabolism se diferentiazg.
Efectele de reglare sint cele care intervin asupra su~bstanteloraflate
in c o r n 1 ahbinei si exereit5 influenpa regulatoare a unor functii, a+a
cum sint de pild5 horinonii ce vars5 direct in hemolimfsi secretiile lor
cu efecte de impulsie si reglare.
Efectele energetice apar in metaibolism cind se produc reactii chi-
mice in tesuturi, manifestindu-se prin energie caloric5.
Organismul - dup5 H. Rimbold - are capacitatea de a regla pro-
cesele metabolice pe dou5 c5i : fie prin modificarea c5ilor urmate de
metabolism - ca de exemplu transfmalrea zath5rului in grgsimi, sau in
proteine care apoi sint descompuse ca sulbstante de rezerv5, printr-o sin-
tez5 mai redus5 sau mai pronuntat5 a anumitor enzime, ce determina
metabolismul in functie de productia lor.
Albinele metabolizeaz5 hrana transformat5 din nectar in miere ca
o componentii de monozaharid sau dac5 li s-a dat ca hranii sirop de
zahsir il transform5 cu ajutorul enzimelor din polizaharid in monozaha-
rid. Cu ajutorul metabolismului, aceast5 hran5 este transforinat5 in d l -
dur5 pentru supravietuirea albinelor coloniei in perioadele reci ale anu-
lui, cit ~i pentru a transforma hrana in energia necesarii activitgtilor ce
le desf5~oar5in stup sau in afara lui. Deci, ~niereae&e o hran5 ener-
geticli ;i nu una de c r e ~ t e r e .
In procesul de alimentatie vom g2si un metabolism celular, pri-
vind : glucidele, lipidele, proteinele, substantele minerale si apa.
Metabolisrnul glucidelor la albine este de o importanw vital5 albi-
nile fiind poykiloterme, deci insecte a ciiror temperaturii variazii la fel
cu cea a mediului inconjurgtor. In timpul rece, albinele trebuie ssi se
hriineasci cu miere, care fiind un hidrat de carbon, apsrii organismul de
efectele frigului. Glucidele sinrt absonbite d$e gu53 si depozitate in ea
iar in intestinul subtire sub form5 de monozaharide. De asemenea, sint
depozitate si m b form2 de glicongen in m u ~ c h i ;acesta se poate trans-
forma la nevoie in glucozg atunci cind wade procentul de zah5r in hemo-
limf5, deci un fenomen de hipoglicemie.
In acest proces intervine enzima invertaza, prin scindarea zaharo-
zei in glucozg qi fructozii. Sub forma aceasta intrii in protoplasma celu-
lar2, iar o a l a parte, este utilizatii pentru producerea ciildurii, filcind
sB aparz bioxidul de carbon qi a*. 0 parte din hranii este transformatg
in lipide, care se adunii ca rezerv5 organic2 fn corpul gras.
Metabolismul azotului. In mod obi~nuitazotul w a r e fn organismul
tinerelor albine in primele cinci d l e de la data cfnd au p5rlIsit alveola
natal$, dupg ce s-au hr2nit abundent cu 'polen. Atunci proportia lui
creste cu 50% riiminfnd la un nivel statornic de 22,5Q/0. Paralel evo-
lueaz5 ~i $glandele faringine p r d u c 5 b a r e de liipti~orintgaduind tinere-
lor albine s$ deving doici.
 0 scadere a azotului din organism provoac5 un dezechilibru a1 me-
tabolismului, cu manifest2ri alarmante. De pild5, la un cules abundent
de miere de man& care are un pH de 7, f5dnd-o foarte a h l i n i i , activi-
tatea normalg de hr5nire a albinelor este foarte tulburats, deoarece aces-
tea sint adaptate bine Ila un pH de 3,5-4 - a+a culm este cel a1 necta-
rului si mierii pe care o consum5 in mod curent. In consecint5, aceastii
alimentatie cu miere de man3, zdruncinind metabolismul azotului, deter-
min2 innegrirea albinelor. care ,devin lucioase, i ~ pierd i perisorii ce le
acoperii corpul, dind semne de intoxicare, asemh5toare cu cele ale
bolii de piidure.
Dac5 s e intervine atunci cu o hran5 naturalg, dind albinelor s5
consume polen sau inlocuitori buni ai acestuia - cum este cazeina supli-
mentarii cu provitamina B2 (riboflavina), azotul din corp creste la nive-
lul normal, aciditatea se apropie de cea a mierii, restabilindu-se echili-
brul metabolic in organism, cu conditia ca Pn microclima stupului tem-
peratura sZi nu coaboare sub 30°C.
Azotul excedentar din organism este eliminat sub form2 de acid
uric.
Metabolismul proteinelor intervine atunci cind aminoacizii din he-
molimfa albinei se transforms ori in uree, ori in glucide ce intr5 in com-
pozilia protoplasmei celulare. Lipsa meta~bolismului proteic determin2
moartea in intregime a coloniei.
Metabolismul proteic tinde mereu spre o echilibrare in organism.
La acest metabolism iau parte in special, unele componente ale polenu-
lui. Cele mai importante - dup2 Hola - sint proteinele digestibile si
aminoacizii legati de ace~tia.
Proteinele digestibile din polen sint in proportie de 20010 si chiar
mai mult ; in ele snit cuprinsi toti aminoacizii ca acidul glutamic,
acidul asparagic, fenilalanina, prolina, hisbidina si cei zece aminoacizi
esentiali, asa cum vom ar2ta la polen. 11nprocesele metabolice sint sinte-
tizati si aminoacizii neesentiali. Mai intii are loc o descompunere enzi-
matic5 a proteinelor ~i a aminoacizilor. Apoi ei sint resintetizati - dupii
acelasi Holsa - cu ajutorul enzimeIor carboxideazg, ap2rimd noi ami-
noacizi.
Un rol important in metabolismul aminoacizilor este atribuit de
cercetztori acidului glutamic si asparagic. A c e ~ t idoi acizi ingsduie intra-
rea azotului amoniacal in metabolism. Lipsa proteinelor din hranii, cre-
eazii un dezechilibru metabolic ca ~i cel a1 azotului, explicat mai ina-
inte, cu consecinte foarte grave, care pot duce la pieirea multor colonii
din prisac5. fmi amintesc de o astfel de situatie pe care am intilnit-o
in st.upina G.A.S. Sercaia prin anul 1955-1956. Acea stupin5 a fost dus5
la o p5dure de conifere pentru cules de man5 ; Issat5 acolo prea mult
timp, albinele au ajuns s2 moarii in proportii alarmante. Chemat la fata
locului am constatat completa lips5 de polen din stupi ~i din impreju-
rimi. Am dispus urgenta deplasare a stupinei la Balta Prudu, regiunea
Bucuresti, la un cules de izm5. In scurt5 vreme coloniile ~ i - a u resta-
bilit echilibrul metabolic a1 proteinelor, cuibul s-a extins, coloniile dind
si recoltg multumitoare, plus rezerve importante pentru iernare.
In lipsa polenului, inlocuitorii acestuia, cu ftiinti de soia degresatti,
drojdie, lapte smintinit - dau rezultate bune pe timp limitat. La regle-
mentarea metabolismului protidic iau parte ~i centrii nervo~iinfluentati
de enzima prloteazZ ~i indirect de hormoni. Dup5 Hola chiar ~i acidul
glutamic ~i asparagic, dwi doi aminoacizi, permit intrarea azotului
amoniacal in metabolism. Prin ei se desfg~oarz majoritatea reactiilor
termo-aminale. Tot atit de folositolri in metabolism sint fosfolipidele,
ouim este de pil& lecitinu.
In metabolimul apei un mare rol 91 joacz temperatura mediului
inconjurtitor, consumul de apg crescind o data cu ternperatura. fn schim'b
- dupti acela~iautor - cind umiditatea atrnosfericg este m5rit5 con-
sumul de apti scade. Este cunoscut fenomenul care are loc la toate orga-
nismele animale cind rscirea lor este in direct2 legzturti cu umiditatea
aerului. Aerul umed ia de 11 ori mai multii ciildurii de la organism,
dectt aerul uscat, la aceeqi temperaturii. Cum culonia de albine este un
perfect complex biofiziologic, urmeaz5 si ea aceea~ilege.
Dup5 cercetstorul Ataman metabolismul apei din hemolimfg este
legat de cele dous corpuri hormonale asezate inapoia creierului : cor-
pora allata si corpora cardiaca - despre care am vorbit la anatomia
sistemului nervos. Primul - deci corpora allata - tinde sti m5reasc5,
iar eel de a1 doilea sti micsoreze continutul de ap5 din hemolimfz, reali-
zindu-se in felul acesta echilibrul normal.
Metabolismul acizilor este foarte mult solicitat In procesul de pre-
lucrare a mierii, mai ales a celei de manti ~i a siropului de zahgr, mult
diferit in cmjparatie cu pH-ul nwta~rului.Albinele din coloniile d n 8 -
toase au un pH de 3,4-3,5, la fel ca cel a1 nwtarului ; acesta face ca
mierea rezultat5 din nectar s5 aib5 un caracter mai mult acid. DatoritB
acestui metabolism a'pare in miere acidul gluconic - amintit deja -
care conferg mierii o putere de aparare impotriva fermentatiei, asigu-
rindu-i posibilitatea unei bune conservgri indelungate.
Metabolisul lipidelor. Prin digestia grBsimilor, acestea se descom-
pun in acizi g r a ~ ice se depoziteazz in cavitatea pericardicg a corpului
albinelor, servind la arderile organice din care - ca ~i la glucide, rezultB
bioxidul de ca~bon(CD2) ~i apa ( H a ) , precum ~i un nugmr de 7-9 calo-
rii pentru fiecare gram de lipide oxidate, introduse in procesul de
ardere.
Din acesttea fac parte si ster'olii, dup5 prof. dr. Gr. BGlCineuou,
care sint o clasg de compu~iorganici care au rol important in metabo-
lismul organismului ~i inrtrii in compozitia m u l k r homoni ~i vibamine.
Ei se gzsesc in polen ~i In 1Sptisor oferit larvelor de cgtre doici.
Metabolismul siirurilor minerale este interesant pentru c?i participg
la metabolismul intermediar a1 glucidelor ~i a1 nucleo-protidelor.
Metabolismul ghemului de iarni? se manifests prin sciiderea si crep
terea ctildurii ghemului in raport .cu necesarul lui de cGldur5. Cercetg-
 torul B. Free a observat cg dac5 temperatura mediului scade, cantitatea
de iarng a1 unei m l n i i isi mgleazfi tempra4xlr.a var,iind intre 14 si 28OC.
ducerea cgldurii. Createrea cantitgtii de bioxid de carbon la temperaturi
rnai mari de 10°C indic5 un metabolism intens gi dovede~tec5 ghemul
de iarng a1 unei cdlonii Psi rqgleaz5 temperatma variind intre 14 si 28OC.
0 colonie puternic8 reprezintg un metabolism mai sc5zut qi consum5
mai puting hrana comparativ cu albinele dintr-o colonie redusg ca ,popu-
, latie. Toti fwtorii care reduc alimentatia - o spune R. Chauvin -
r d u c de asmen,ea degajarea ciildurii, iar Root a gssit c6 metabolimul
termic este in raport cu virsta, manifestindu-se prin mgrirea consumului
de oxigen, semnalat si de alti cercetgtori.
Metabolismul gi unele boli ale albinelor se manifest5 prin insem-
nate tulburari organice : ,de pildii, boala neagr6 de ptidure este mai ac-
centuatg atunci cind albinele prezints f m m e n e de innegrire corporalg
~i de cgdere ale inveli~uluiptiros. Piederea perisorillor - dup5 cemd8-
tom1 ceh Svob0d.a - es~tecauzatii de un deranjament metabolic, fa@ care
determinii albinele s&gi consume rezervele de azot ale corpului. El a
ggsit c5 albinele bolnave au un continut de azot de 14,50/0, fat8 de albi-
nele sgnstoase care au un procent normal de 22,910.
 SISTEMUL NERVOS
CALAUZITOR AL COLONIEI
MEMORIE, DEPRINDERI, INVATARE , .

Pinti acum, tineri apicultori, v-am vorbit mai intii despre albinti,
+i anatomia ei, trecind apoi la rolul stiu in colonie unde albina este doar
o simp15 rnoleculli ce alcgtuie~teimpreunti cu celelalte albine grupe so-
ciale cu functii temporare. Ifn continuare ne vom ocupa de sistemul ner-
vos ciiliiuzitor a1 coloniei, d acestui g m p de i n s b e , a1 c5rui organizare
d e p t i ~ e ~ tot
t e ce este in lumea andmalelor superioare $i insectelor.
Colonia este clil5uziG de patru instincte : cel de reproductie -
roitul; cel de cre~terea pietului; cel de clhdire a fagurilor gi cel de
cules. Apicultorul - dupii gradul s5u de cuno~tinte- dirijeazti aceste
inclinhri innhscute, asa cum crede cii e mai convenabil pentru el si albi-
nele sale. Poate intibusi temporar unele - cum este de pild5 cel a1
roitului - fHli ins3 ca albinele s5 si-1 piard5 definitiv ; prob5 evident5
in aceast5 privint5 este c5 o colonie, dup8 o perioad8 anurnits, tot roiegte
la 4-5 ani odat5. Apicultorul cel mult amelioreazli albinele. fntre condi-
tiile de ameliorare el urm5rqte s5 inl5ture inrstinctul de roire. Cerce-
ttitorul francez Sibenthal - despre care v-am amintit - a ingrijit gi a
condus in aga fel familiile stupinei sale incit in cei 40 de ani de cind se
ocupti de apicultur5, acestea nu au roit. In schimb, le-a inlesnit posibili-
tatea acceptat5, de a - ~ ischimba fiecare matca, in mod linigtit, din 2 in
2 ani.
In privinb instinctului de cules, de asemenea, apicultorul poate
influenla colonia, determinind-o sg creascli puiet in toarnn5, Pn ciuda fe-
nomenului de fotoperiodism, despre care v-am amintit. In stare natural%,
toamna, in mod obignuit, albinele inceteazli cresterea puietului. Interesul
apicultorului ins5 este ca tocmai atunci ele s5 crease5 puiet, pentru a
avea contigente mari de albine tinere care s5 treacli iarna cu bine. In
primsvara viitoare dezvoltarea cuibului va incepe curind, iar colonia tre-
buie s5 aib5 la marele cules maximum de dezvoltare, cu cit mai multe
albine culeggtoare. Prin hrsniri de stimulare toamna, albinele s h t oare-
cum ingelate cum c5 in naturli existli incli cules ~i in consecintli matca
i+i continua ouatul pin5 rnai tirziu. Totugi, nu totdeauna operatie reu-
~egte.Am f5cut de pild5 o experient5 dind unei coolnii in toamnti un
fagure plin cu ouii pe toat5 suprafata. D e ~ colonia
i ce-1 primise era puter-
nicti, in prima noapte albinele ei au consumat toate ou5le.
 T o t u ~ i sint
, imprejurgri cind chiar in plin5 var5, instinctul de cres-
tere a puietului este infrint ; acest fapt se intimplg atunci cind apare
brusc un cules in itim(p ce o colonie se preggte~te de reproductie -
deci de roire. De indat5, albinele rod botcile ucigind viitoarele m5tci in
devenire, trecind la cules.
Dup5 ce culesul mare a incetat, instinctul de reproductie reapare,
iar apicultorul este silit s3 ia mgsuri drastice pentru a opri roirea colo-
niilor, de la care el afleaptA o altA nou5 r m l t 5 . ProMema va fi dez-
biitutii mai departe la capitolul : Reproducerea coloniei.
I m p h u r i l e instinMale inn5scuke ~i flexibile - spune von Friseh
- pot fi asociate in acte complexe denumite ,,instructivecc,care dau im-
presia unor acte gindite, dar care sint de fapt ereditare. Actul instructiv
este un mod de comportare innsscut. Instinctele nu sint strsine nici
omului, d e ~ ila el reflexul yi inteligenta Pi iau mult inainte. Dar este
cu neputint5 sCi se g5seasc3 puntea care duce de la instinct la inteli-
gent% Aceasta i ~ are i f51-5 i d o i a l 5 originea in perfectionarea reflexelor.
Cum au ajuns albinele aSa de departe cu aceast5 organizare ? Cine
o ciil5uze~tepe albin5 pentru a g2si calea de urmat intr-o serie de impre-
juriiri grele ? Nid un m de ~ t i i n vnu precizeazZ. Toti ocolesc pro-
blema. Un inidr5met - de data aceasta un ilustru literar - belgianul
M. Meeterlink (1863-1949) s-a avintat, furat de fantezia justificali in
meseria lui de literat, numind acest element csl5uzitor cu notiunea de
spiritul stupului in intelesut unei judecfiti colective. Dar ~i el, paw5
speriat de ceea ce enunta, face ocolisuri ~i se o p r e ~ t etocmai acolo unde
era nevoie de o precizare.
Citindu-vii eiteva pasagii ale acestui ilustru minuitor a1 cuvintu-
lui - premiat cu premiul Nobel - nu v5 r5pesc din timlpul vostru, chiar
dac5 le vom privi ca simple expresii ~i forme literare, avind de cistigat
ascuItindu-le, pentru ca la urm5 s5 tragem concluzii ceva mai aproape
de adeviir.
,,Unde este ,,spiritul stupuluic' - se intreab5 autorul - ~i in ce
este intrupat ? El nu se aseam5nZ cu imboldul firesc a1 pss5rii care se
pricepe s5-si cl5deasc8 cuibul cu dibzcie si s 5 - ~ icaute alt cer, cind cea-
sul pri'bagiei a svnat! ... El hotiir5~te f5r5 mils, dar eu biinldete -
intocmai ca si cind s-ar supune unei mari indatoriri - de toate bog&
tiile, de fericire, de libertate, de via* intregului pqpor inaripat. El potri-
v e ~ t ezi de zi num5rul nasterilor intocmai dup5 bog5tia florilor care
striilucesc in cimpie... Acest spirit a1 stupului este previiz5tor si strin-
giitor dar nu zgircit. El cunoa~tein aparent5 legile t r u f a ~ esi putin cam
nebunatice ale firii in tot ce priveste iubirea. El rinduieste munca fie-
c5rei dintre lucriitoare dupii virsta fiecsreia, el i m p a ~ t eindatoririle doi-
cilor care ingrijesc puietul, curtencelor care se ingrijesc de buna stare a
mgtcii gi n-o scapg din ochi, vinturoaselor, care cu bsttiile de aripi aeri-
sesc, rgcorac sau inc6lzesc stupul gi grgbesc uscarea rnierii care este
prea incgrcat5 de apg, arhitectilor, zidarilor, produc5toarelor de cears,
sculptorilor care se duc sg caute in cimpie nectarul florilor ce se va
preface in miere, polenul care este hrana larvelor, propolisul, materie
rGsinoas5 ce le serve~tepen'tru a astupa crgpgturile gi a intgri clgdirea
casei, apa gi sarea trebuitoare tinerimei poporului. El cheam5 la dato-
ria lor pe chimigti, care asigurg buna pgstrare e mierii ...
Tat spiritul stupdui este acela @are hot5rgste ceasul marii j e d e
a anului adus genului speciei - vreau s5 zic roirea - cind un popor
intreg ajuns in culmea belgugului gi a puterii sale, lass deodatti in mii-
nile generatiei viitoare toate bogztiile lui, tot rodul ostenelilor lui, pen-
tru a cguta cine gtie unde nesiguranta gi nevoile unei noi patrii. Iat5 o
fapt5 care cu gtiinw sau f5r2 gtiing intrece f5r5 indoialg, morala ome-
neascg ! Ea nimicete citeodatg, ea sgrscegte intotdeauna, ea p5r5sqte
desigur casa fericitg, pentru a se supune unei legi rnai inalte decit
aceastg iericire. Unde se formuleazg aceastg lege, care este departe de
a f i oarbg gi fata.15, cum s-ar crede ? Unde, in care adunare, in care
consiliu, in care stat igi are scmn acest spirit c5ruia toate i se supun si
care este supus el i n s u ~ iunei datorii vitejegti, unei judecgti ce privqte
necontenit viitorul ?" ...
IakG cum acest literat, care a f5cut in cariera lui gi gtiint3, c5ci
a scris nu n m a i despre viata albinelor gi f8urnicilor, ci ~i Inteligenjk
florilor atribui'te Spiritului stupului o judecatii colectivii ce ciiliiuze;te
viafa coloniei. Este oare o realitate palpabil5 a+a cum v-am &-
tat-o rnai inainte despre sistemul digestiv a1 coloniei sau sistemul res'pi-
rator a1 ei ? Este o realitate luind de bun8 sustinerea autorului citat rnai
inainte ?
V-am vorbit in primele lectii privind roiul prim, cg albinele au o
memorie bunii, c5 prin ereditate mo~tenescun tezaur de cunogtinte pen-
tru a deslega situatii neprevgzute. Dar se poate merge rnai departe peste
acest prag ? Albinele pot sii tnvete unele rnai mult, altele rnai putin, din
ceea ce viata le pune ca piedici ? Si care sint rezultatele atinse?
- Albinele, au o memorie individualti gi asociativii, c5ci au acu-
mulat in genele cromozomilor fiintei lor amintirea intimpl5rilor ~i hots-
ririlor luate de-a lungul milioanelor de ani de cind vietuiesc pe Terra,
imagini, mutatii, care s-au transmis prin ereditare. ELe contribuie ca in
colectivitatea coloniei sg afle calea cea rnai dredptg, cea rnai direct3
pentru inlgturarea unor greuati neprevgzute !
Albinele - scrie c u ~ t u biolog l fsancez Louis Roussy - sPnt
inzestrate cu o memorie gi sint capabik s5 fac5 ucenicie. Ciand pe
Denijel gi opera sa magistral5 cu titlul ,,Trei miliarde de ani de via@"
biologul francez red5 textual ce spune acest cercet5tor in privinta albine-
lor : ,,Nu gtim care e gindul stupului ! Sn schimb ~ t i mde la Reaumur
cB unghiurile alveolei din fagure cuprind exact ceea ce ar fi calculat un
inginer pentru a obtine un rezervor, cel mai economic +i cel mai solid.
Incg nu stim care sint procedeele albinelor".
,,Ori care a r fi mecanismele mintale ale roiului, ele conduc la o
tehnologie care este aceea a inginerului uman ... Albina care t r s i e ~ t e
in societate nu este nsscut; dezarmat5 in ve~niculconflict a1 Pmpreju-
-
ririlor ... Albinele zice Roussy - isi pot asocia amintirile pentru a
fntreprinde acte noi +i inteligente. Inteligenta albinei nu se aseam6n5
intru nimic cu cea a noastr;, ea este probabil un simt special si foarte
particular, pe care noi ca oameni nu-l putem intelege, nici defini, nici
chiar califica".
Memorta specific5 s-a dezvoltat in mod progresiv chiar de la origi-
nea speciei, prin ereditate ce se manifest; la urmasi datoritg acelor gene
care au in alc5tuirea lor molecule de acid dezoxiribonucleic (ADN) care
constituie baza materials a ereditiitii.
,,Adund bani albi pentru zile negred4

GRUPUL SOCIAL AL CERCETASELOR

Incepem - tineri apicultori - una din cele mai importante lectii

ale studiului nostru, privitor la mijloacele de trai ale acestui complex
organic care este colonia, activitate care dep5se~teca amploare tot ce
apartine regnului animal, privitor la agoniseal5.
Orice vietuitoare, pornind d e la cea unicelularii si pin5 la virful
piramidei regnului animal, ocupat d e om, poart5 pecetea legii firii, pre-
v5zut5 in cele mai vechi scrieri ale diferitelor civilizatii : ,,Cu sudoarea
fetei tale, vei minca piinea ta, pin5 ce t e vei Tntoarce in p5mint !'L.
fn Vedele sanscrite, in scrierile hieroglifice egiptene, in cele ebraice,
aceastg lege unicii ~i imperativg a muncii a fost, este si va fi urmat5,
citg vreme va exista via@ pe Piimin't. Priviti in junul vostru si vedeti
c5 nimic nu se p a t e realiza 15rB muncg in primul rind pentru asigura-
rea hranei organismului. Legea comunitarg enunatii asa de lapidar in
graiul bCin5tean : ,,numai cine munc5, minc5" - este expresia cea mai
caracteristicg in societatea d e azi ~i de miine.
Marele filozof rus prof. I. P. Pavlov spunea : ,,munca si cuvintul
legat de ea, ne-la f k u t oameni. Hrana urmeazii s5 fie ggsit5 dup5 di!€e-
rlte semne intimplgtoare sau temporare, care constihie excitanti - de
semnalizare - stimulind miscirile animalelor in directia hranei, adicg
provoacg in totalitate un reflex conditionat alimentar, care se terming
crdat2 cu introducerea ei in gur5 .yi inl2lturarea foamei".
Unicul fel a1 coloniei de albine este doar ,,viitorul speclei" pen-
tru care toate albinele activeazii, deopotriv5. AcoLo afl5m dou5 grupe
sociale impostante : cel a1 cercetdtoar'e2or si a1 culegZitoarelor, care sint
p r m u p a t e d e cgutarea hranei cmunitiitii si d e a p i s i r e a ei.
Aceast.5 activitate este ins5 strins legat2 de posibilit5tile de cules
oferit de natur5.
- Dar ce trebuie s5 intelegem prin aceastg notiune de ,,culesU?
Pntreb5 unul din tinerii apicultori.
- Culesul, in nomenclatura apicolg qi in economia coloniei este '

notiunea care reflects o anurnit; activitate d e s f 5 ~ r a t i 3d e grupul cel

mai numeros de albine mature din stup - cel a1 culeg3toarelor - care
au posibilitatea J - ~ iadune in timpul scurt cit dureazg fnfloritul anu-
mitor plante si arbori din categoria celor ,,meliferiu, o cantitate cilt mai
mare de strinsurii : nectar, deci miere, si polen.
 Culesul depinde i2r2 indoialil de calitatea si cantitatea acestor bu-
nuri alimentare, oferite de baza meliferd pe care albinele o au la dispo-
zitie. In cazul disparitiei acestor resume fie prin epuizare, sau datorit5
unei calamitgti, culesul este asigurat de anumite masive naturale sau
culturi de plante agricole entomofile, la care apicultorii transport5 stupii
in pastoral.
De-a lungul timpului s-au acumulat multe observatii pretioase,
fgcute personal sau de la cercetstori, privind prublerna culesului, obser-
vatii de care stuparii trebuie sg tins seams, pentru ca coloniile de al-
bine s5 adune nu numai necesarul lor de hranil, pentru viitoarele gene-
ratii, ci sB dea qi un important prisos celor ce le ingrijesc.
Primul din cele dou5 grupe hsrtizite acestui scop - grup ceva
mai redus - este cel a1 cercetqelor, m a t de cel de a1 doilea gmp
foarte numeros - in raport cu puterea coloniei - care transports in
stup ceea ce cerceta~eleau aflat in c5utArile lor asiduc.
Cercetqele zboars din zorii zilei gi pin2 cade noaptea ; ele cauG
stsruitor surse zaharoase noi apirute fn cursul noptii, care se adun2 in
potirul florilor sub form5 de nectar. In natur2 albinele mai g2sesc sucuri
dulci care provin din vasele ciuruite ale unor arbori - in special coni-
fmele ; com~pozitia suicu~ilor a t e diferit.5 de cea a nectarului florilor.
Cercetasele aduc in stup probe concrete de substante dulci - nec-
tar si polen pentru marele grup a1 culeg5toarelor care stau qi le a~tepat2
in stup pentru ca s5 nu-qi iroseascs zadarnic energia in csut5ri cu greu
indeplinite

In dimineata h&r&itil, pentru aceast5 insemn5tate lec$ie pra&c2,

o dat2 cu plecarea albinelox cemetqe, aun intra in prisac2 impreuns cu
apicultorii incep5tori ca s5 poatZi observa cum se desf2~oar5aceast5 im-
portant5 activitate din viata coloniei.
Harnicele cercetage plecau in grab5 in zbor de s5geatA spre largul
ztirilor, btdeauna cu c a p ~ qi
l antenele contra vintului. Numai astfel ele
pot detecta ugor mirosul florilor. Cind vintul este puternic, zborul lor
este in zig-zag, pentru c5 in felul acesta pot detecta din trei directii
aceste repere. Zborul este efectuat pentru a aduce in stup probe palpa-
bile de hranil, indicind directia ~i distanta la care culegstoarele o pot
g5si cu u~urint5.
- Dar cum putem cunoa@e pe aceste cerceta~edintre celelalte?
intreb5 un tin& apicultor.
- Prindeti citeva albine dintre cele care abia au ieqit pe scindura
de zbor a urdini~ului.Operatia este ulTor de f5cut folosind o cutie de
chibrituri goal2 ; trageti cutia din capacul ei, tsiati de-a curmezigul jum5-
tate din fundul ei ; golul r5mas acoperiti-1 cu o foils de tip12 transpa-
rents, ,bine lipits. Cutia fsr5 capac se asazii repede peste 2-3 albine
iegite pe scindura de zbor a stupului, ~i care r5min prizoniere ; apoi
introduceti capacul p e dedesubtul cutiei, care st5 deocamdat5 peste lbi-
nele prinse ; odatl tras capacul, ele r5min definitiv inehise si p$t fi
transportate oriunde. Este u n dispozitiv foarte practic chiar gi pentru
prinsul matcii f5rB s5 o atingeti.
Un apicultor a introdus in cutie fumul unei tiggri peste albinele
prizoniere, pin5 cind acestea au fost anesteziate si apoi au putut fi puse
pe o mas5 sau Ipe capacul unui stup, pentru a fi studiate.
- Vedeti acum cum se prezina cemetqele. Ele au infstiqarea
unor albine bstrine, desi sint tinere fiziologic. Aparenta de b5trinete le-a
dB aspectul lor exterior, f5r5 peri~orii care ii acopereau - cu putin
in urm5 - toracele ; aripile sint zdrentuite pe margini de atita zbor qi
atitea eforturi fgcute, ca s5 p5trund5 cit rnai adinc in potirul florilor.
Albinele cercetase specializate in aceast5 obositoare activitate sint
dintre cele cu aptitudini speciale de 2bor pentru detedare. Ele str5bat
zilnic zeci de kilome-tri pe orice vreme, zburind mereu contra vintului
cu miare vitez5. E zbor d e investiigare.
Cercetagele pleac5 cind lumina zorilor este inc5 difuz5, si chiar
atunci cind negurile plutesc peste p5duri si cimpii. Vederea lor ager5,
care este a1 doilea mijloc de investigare, nu le p a t e semi atunci prea
mult, asa cum fac ele in plin5 zi, cind disting de departe culorile imbie-
toare ale florilor.
T o t u ~ i ,albinele cerecta~eafl5 curind calea spre potirasele pline cu
nectar sau anterele deschise si pline cu polen revgrsat. Ele ins5 fac o
cercetare selectivs din tot ce ggsesc, preferind acele flori care au nectar
rnai mult gi rnai dulce, f5r5 s5 se ocupe de florile care ofer5 putin nec-
tar gi cu concentratie slab5 de zahgr.
De-a lungul ,timpurilor infr5tirea dintre flori si albine a f5cut ca
simturile s5 se ascut5, iar reflexele stabilite s5 lucreze automat. Dac5
pentru albine simtul mirosului ~i cel a1 v5zului culorilor unor flori sint
foarte dezvolltate ~i le deschid uSor calea spre aflarea resurselor de hra-
n5, la fel gi floarea gi-a 1preg5tit mijloacele ei de atractie. Cercetiitorul
H. Duisberg a descoperit, in leg5turii cu nwtarul, 100 de s ~ b s t a n t e
aromate, care in majoritate au cam aceea~icomponent$, dar difer5 in ce
privqte calitatea secretiei lor, rnai mult sau rnai putin zaharat5.
De exemplu : in mierea provenit5 din nectarul florilor de salcim
s-au g5siit 8-10 aminoacizi in special prolinii (acid pirolidin -2- carbo-
xilic) asem5nMor cu acidul glutamic. DatoritSi fermentatiilor, nectarul
isi modifica componentele aromei si de aici pornegte varietatea parrfumu-
rilor rgspindite in atmosfer5 +i purtate de vfnt. Ele constituie vestirea
florilor cti gi-au deschis corolele a ~ t e p t t n dsosirea golenului de pe aIt5
floare, adus de albinele polenizatoare. In schimb, albinele cercetase sorb
cu nesat nectarul din potirele darnice, ~ i - 1duc ca prob5 culeg5toarelor
ce asteapt5 in stup. Degi unele flori rnai atrggGtoare, cu culori rnai vii.
le atrag in mod deosebit yi albinele se duc direct la ele, dacii secretia be
nectar g5sitCi acolo este prea putin5 sau insuficient de dulce, albinele
pgriisesc aceste flori gi zboar5 rnai departe pentru a g5si pe cele cu nec-
tar mai mult si rnai dulce. Al5turi sau chiar rnai departe, aflii alte flori
rnai putin atragatoare dar cu parfum rnai puternic ~i o concentratie ma1
mare de zahgr in nectar. Intr-adevgr, natura, dac5 a fost cu acestea
din urm5 rnai putin darnicti ~i nu le-a dat frumusetea culorilor aflate
la cele dintii, in schimb, pentru a putea fi bine polenizate le-a dat un
nectar m d t rnai dulce. F~uunuseteatrandafirului este in;treoutg de bog5tia
in nectar ~i polen a r5surii - adic5 rniiciesul din care trandafirul se
trage. Nalfba, cu variatele ei culori, este rnai s5raci in nectar, decit
,,uritacbtalpa-gi~tei sau iarba-~arpelui in care abund5 nectarul. Mirosul
nepl5cut a1 coriandrului - asem5n5tor la inceput cu cel de plosnit5 -
dar schimbat intr-un parfum peste citeva zile, este compensat de bog:-
tia polenului qi nectarului ce-1 ofer5 in comparatie cu alte flori. De
asemenea, intre diferitele surse de polen, albinele cerceta~ealeg pe cele
care au rnai multe proteine. Aceasti lucrare pe care o indeplinesc albi-
nele este selectivz, pmtru ca probele ce le aduc in stup s5 dea posibi-
litatea albinelor culegStoare, ca la un drum, s5 aduc5 cu un efort ma:
redus produse florale cit rnai bogate in continut ~i usor de recoltat.
La inapoiere spre stup cerceta~anu mai face zbor in zig-zag, cl
in linie perfect dreapt5, f5r5 ocolisuri, pentru a putea informa precis
culeg5toarele din stup de directia si distanta ce o au de parcurs in
zbor ping la sursa de hran5, f5r5 pierdere de timp.
Odd5 sosit5 in stup fiecare cerceta~3este inconjurat5 de 5-10
culeggtoare ce o urm5resc tot timpul cit se agit5, observindu-i misc5-
rile ; ele o ating cu antenele pentru a percepe ~i memora parfumul spe-
ciei din care provine nectarul, imprz~tiatin mici doze celor dimprejur.
In felul acesta celggtoarele au dou5 mijloace de a recunoa~tesecretia
adus5 : mirosul parfumului florii imbibat pe inveli~ulp5ros a1 cerce-
tasei si apoi gustul nectarului. In felul acesta albinele culegitoare, ple-
cind din stup, vor recunoaqte usor sursa de cules.
Un a1 treilea siml, in afar5 de vederea culorii florilor si de mirosul
parfumulul pe cale il r5spindesc, cerceta~arnai foloseqte si simtul auzului
in czutarea surselor de cules. Ele urmiiresc zumzetul activ de cules a1
altor cercetase, clin alte colonii care au plecat rnai inainte si au desco-
\
perit o surs5 de hran5. Zumzetul zborului de cules are o anumit5 tona-
litate sesizat5 de cerceta~5, care urmsrind pe una din descoperitoare,
memorizeaz5 culoarea si parfumul florii r5spindit in aer ; se asaz5 atunci
pe florile din specia respectiv5, umplindu-~ig q a .
Trebuie s5 $titi c3 niciodat5 cercetasa nu ainestec5 in gus8 diferite
nectaruri. Cind culege nectar de la o specie, ea nu-si umple gusa decit
numai de la acea specie, c5ci altfel incurc5 pe culeggtoare, care nu vor
putea +ti la ce specie anume sZi se duc5 ca s5 culeag5 nectarul. Apoi
cerceta~aface citeva volte in zbor in jurul acelei flori ~nemorizindlocul
qi pleac5 s5 vesteascG culeg5toarele ce o a~teapt5in stup. Dac5 cerceta~a
va fi i n s e m n a ~Ipe torace cu o anumit5 culoare, in timpul cind a fost
surprinsz sorbind nectarul dintr-o specie de floare, curinld va putea fi
viizut5 intorcindu-se urmat5 de albinele culeg5toare ale aceleiasi colonii.
dindu-ne dovada c5 ~ i - a ui7npGrtGsit printr-un limbaj comun, date pre-
tioase privind locul, distanta yi specia de floare de la care au de realizat
un cules substantial.
I
Stuparii cu practicg indelungatg ajung s5 cunoascg si sg diferen-
1 tieze sunetele pe care le emit albinele in diferite situatii din viata lor ;
cind efectueaz5 primul zbor de recunoastere ; cind ies pentru prima oar5
din stupi ; cinld p i e ~ d emaboa ; cind sinrt deranjate de interventiile prea
dese ale stuparului, dar si lini~titecind stuparul se poart3 cu ele cu
mult5 atentie, nu le bruscheazii sau nu provoacg zgomote inutile. Ele au
o gamg intreagii de exprimare, in functie de diferitele situatii in care
pot fi puse in viata lor.

Ritm si caden@
Pentru a da indicatii precise, cerceta~elesosite in stup executg pe
un fagure u n dans in cerc care stimuleazii si excitg alaiul a1,bineIor aflate
in jurul lor.
- Dar, intervine unul din tinerii apicultori, v5d pe Iagurele stu-
pului de observatie cum unebe albinele fsc un alltf,elde dans care nu este
in cem. Are oare o aha seanni4i~c.atie?
- DupG ce descriu un cerc pe suprafata fagurelui, acele albine cer-
c e t a ~ eexecut2 cu abdomenul mi~cCiribalansate, indicind sursa de hranB
aflat.5 rnai departe de 100 m de stup. Misciirile executate se aseamsng
cu douii semicercuri alzturate care au doug diametre apropiate unul de
celglalt, si pe ale cgror forme lac cu abdomenul miscari tremurgtoare.
Primul semicerc coboar5 de sus in jos, iar cel vecin, a1 doilea, in sens
invers, de jos in sus. Cu cit miscarea tremurindg a cerceta~eisi durata
cursei balansate a celor dou5 diametre va fi rnai mare ca numgr de tre-
muriituri, cu atit albinele din alaiul inconjurgtor vor fi rnai numeroase.
De asemenea, cu cit distanta spre sursa de hrang este rnai depiirtatg,
cu atit mi~cgriletremurinde ale abdomenlui sint rnai rare +i rnai lente.
0 serie de cercetstori au descoperit c5 o dat5 cu executarea acestui dans
tremur5tor, albinele emit n i ~ t esunete repetate asemiIn?itor zgomotului
produs de mitraliere. Aceast5 succesiune de tonuri o emit in raport
de dep5rtarea locului de cules, insotind dansul ca un acompaniament.
Mai mu& chiar, pentru ca alaiul s5 fie precis informat, Pnsotitoarele
repetii miscsrile balansate ~i cu cele doug antene. Emiterea tonurilor sint
semnale de mobilizare a albinelor aflate in stup ~i care urmeaz5 s5 plece
la cules. Cercetgtorul Stanola a detectat 20 de tonuri diferite de biziit in
stup pe oare le-a caraaterimt ca tot atitea manifest5ri diferite. Se p a t e
spune - zice autorul ceh - c5 multe manifestzri sonore au pentru albi-
ne o important2 biologic5 servind la intelegerea reciprocg. Albinele per-
cep undele sonore chiar in timpul zborului, ceea ce le ajutg la orienta-
real in spatiu si evitarea otbstaco'lelor.
In ce priveste directia de urmat, albina cercetasii dii indicatii in -
Eunctie de pozitia soarelui, iar prin dansul s3u indicg unghiul in zbor
pe care trebuie s&l parcurg3 pfnii la sursa de hrani. Dup5 observatiile
lui von Frisch, albina cerceta~5i ~ incepe
i dansul astfel, incit culeglitoa- ,
rele - la iesirea din stup - sg vad5 soarele din aceea~iparte a$a cum
1-a vgzut ea in cursul zborului s6u de cercetare de la stup la locul de
cules. Cind soarele este ascuns in nori, ele se c515uzesc analizind lumina
 ".
polarizatii, care le d5 posibilitate s5 afle locul soarelui, recepitnd razele
ultraviolete.
, Cind distanta pin5 la sursa de hran5 este peste 100 m, mi~cZirile
- I
tremurgtoare ale abdomenului sint in numar de 9-10 pe secund5. Pen-
tru 500 m distant& albina face sase misc5ri ; pentru 2 000 m numai
dou5, iar la 10 000 m ele execut5 numai lo singurg miscare pe secundg
foarte lent& Miscsrile tremuratoare indicii distanta, iar miscarea in
linie indicg directia pe care culegiitoarele vor trebuie sii o vrmeze.
Dac2 locul hranei se aflh in directia soarelui, dansul este orientat spre
partea de sus a fagurelui ; cind soarele se aflii in partea opus5, dan-
sul este orientat in spre patrea inferioarii a acestuia. Indicatiile date
nu reprezini5 pentru albine distanta En metri, ci in raport de cheltuiala
de energie necesarz parcurgerii distantei pin5 la locul de cules, deci a
consumului de miere in g u ~ g .
In afar5 de dansul tremurstor, albina cercetass mai execut2i un
alt dans, in form2 de secere, pentru distante apropiate - de cel mult
50 m; de asemenea, unul in forma cifrei 8 pentru distante de 50-100 m
- orientindu-se la fel - deci in raport de pozitia soarelui fat3 d~
locul hranei; von Frisch a stabilit cii dansul - ori care ar 1, forma ,si
semnificatia lui - este un mijloc de comunicare intre albinele comu-
nitcitii, un adevgrat limbaj intre ele, si aceasta cu atit mai mult, cu cit
dansurile sint, aprcrape intotdeauna, insotite de impulsii sonore care 15-
muresc ~i mai bine directia si distanta. Culeg5ltoarele din jurul cerceta-
~ e ili executil ,si ele, numai 1-2 minute, pe cind cercetasa continuii dan- \
sul siiu mult timp.
In privinta semnalelor sonore, albinele cercetase le emit pe diferite
Irecvente. Ele variazii in functie de procentul de zahiir a1 nectarului
adus. Profesorul von Frisch a perceput ~i a inregistrat pe band5 de mag-
netofon aceste sunete care se compun dintr-un numiir de impulsuri so-
norc. Ele se asearnan: cu sunetul unei tobe ~i deci sint un mijloc com-
plimentar de informare a albinelor din stup. Toat5 aceastii ceremonie
constituie semnele de mobilizare si informare pentru culegiitoarele ce
asteapt8 in stup. De indatii ce le percep, ele pleac5 in mare grabs, incit
in citeva minute 80-900/0 dintre culeg3toare pornesc intr-o anumitii
directie, indicatz de cercetas5. Dovada acestei sustineri a fscut-o prof.
M. Lindauw care a marcat cu o ouloare toracele a 159 albine tinere, cind
au p5r5sit fagurele natal. El le-a urm5rit zilnic ]pin5 au inceput activi-
tatea de culeggtoare ale nectarului ~i a constatat cii numai 9 dintre toate
au zburat in ciiutarea nectarului din proprie initiativii, iar 150 au fost
stimulate la cules prin dansurile cercetaselor cu sau fiirii impulsuri
sonore sau cele fscute de culeggtoarele deja initiate.

n sala de dung !
Poftiti la bal E
- SZ nu credeti - tineri apicultori - ci3 ceea ce v5 spun
referitor la anumite locuri din stup rezervate pentru aceste dansuri
sint fantezii. Urmiirind mult5 vreme ccmportarea albinelor cerceta~epe
care le insemna pe torace cu anumite culori pentru a putea fi urm5rite
in mod sigur, prof. M. Lindauer a descoperit drumul parcurs in stup
spre ,,locul de adunarecc a1 albinelor culegatoare care a~teapt5cerceta-
sele ; ele sint locuri precise care sint rezervate qi unde albinele se abtin
die la alte aotivit5ti in s h p , iar efwtul de allarm2 gi mdbilizare- scrie
autorul - este concentrat pe un anumit loc. E c o m i a timpului in stup
nu ing5duie cercetaqei s5 qi-1 iroseasc5 r5t5cind printre faguri gi comu-
nicind la intimplare din proba de nectar adusii, la oricare albin5. Cind
secretia de nectar inceteaz5 in floarea respectivg pentru citeva ore, cule-
gSbaarele stau si asteapti f%n!d economie de energie.
fn urma observatiilor intreprinse, cercetgtorii sovietici au stabilit d
nu exist5 o corelatie intre cercetasele coloniilor slabe si cele din colo-
niile puternice. Dansurile cerceta~elorfiind reflectarea nivelului de exci-
tare a sistemului nervos a1 albinelor, prezintA mari deosebiri in raport
cu puterea coloniei, din care fac parte. Cerceta~elesi culeg5toarele din
coloniile slabe sint totdeauna avide de hran5, deci vor semnaliza chiar
~i o surs5 de nectar mai diluat, pe cind cele din coloniile puternice nu
vor da atentie unei asemenea surse, ci vor r5mine in stup si isi vor eco-
nomisi energia, pin5 cind cerceta~elevor g5si si vor aduce nectar cu
concentratie de zah5r mai mare.

.:. ...

. .- , *
,-.<,:
,. 7

... Li.
.
s
. ~.
..
. .
., .?.
.
+;
..+?
.
 CULESUL NECTARULUI
GRUPUL SOCIAL AL CULEGATOARELOR

Dupg 15muririle date privitor la activitatea laborioasii a acelui grup

social din colectivi.tate, care sink cercetaple si care conlucreazri strins cu
marele grup social a1 albinelor culegiitoa~e,avem multe de spus pri-
vind impsrtirea sarcinilor acestui ultim grup intre culesul nectarului, a1
polenului, apei sau a1 propolisului.
Cea mai grea dintre aceste sarcini revine culegiitoarelor de nectar
care-si adincesc tro1n\pa in potirul florilor spre a sorbi nectarul dulce,
ca o sund5 in adin~culprimintului. Este o trud5 istovitoare, cu care de
altfel isi incheie viata lor, epuizate, cu aripile zdrentuite, cu corpul
lucios, cgci de mult au pierdut haina p5roas5, trebuind s5 bat5 drumul
zgrilor, vizitind milioane de flori.
Cercet5torul Brocker a calculat qi a stabilit c5 pentru un kilogram
de miere adus in stup albinele unei colonii viziteaz5 1,5-2 milioane
flori de salcim, 4-5 milioane flori de sulfinii sau 6 milioane flori de
trifoi din infloremnte.
In schimb, cind le-a venit rindul s5 deving culegitoare, a fost pen-
tru ele o zi de mare desflitare.
In dimineata acelei siirbiitori florile cimpului sau ale p5durii tri-
mit chemgrile lor parfumate ca niste vornicei ce vin cu plosca pling s5
invite nuntaqii la petrecerea Icea mare. CulegZtoarele gZisesc potirele flo-
rilor pline cu ofranda dulce a nedarului si sacii plini cu polenul auriu
a1 anterelor, imbiindu-le s5 le culeag5. Cu acest lprilej va face ~i poleni-
zarm florilor si astfel incepe cu'lesul. E zi de s5rb%toare, cu tresgrirea
bucuriei ce le vine de departe, din sirul milioanelor de generatii pin5
la ele ~i care le indeamng la cules, ca s5 aduc5 in faguri hran5 pentru
tineretul ce reprezint5 viitorul speciei, c5ci culeg5toarele avind incg
putin de trgit, foarte putine din ele vor ajunge sii consume din truda
aceski agoniseli.
Grupul culegZitoarelor este repartizat utn raport de nevoia de mo-
ment a colonid. Dac5 in stupi este cald si se simte nevoia de ap5, o
parte mai redus5 dintre culeggtoare pleacz s5 o aduc5 din izvoare sau
sri o soarb5 din roua c5zutZ in zori, dac5 in stupin5 nu exist5 un ad&post
special.
Cind nectarul este abundent, colonia trimite la cules si albine ma1
tinere, c5ci instinctul cuiesi~luidepsseste pe oricare altul, chiar ~i pe
cel de reproductie.
 Dac5 cuibul duce lipsa polenului, o mare parte dintre culegii-
toare se mobilizeaza in cfiutarea si transportul acestuia dup5 indica-
tiile date de cerceta~e.Pentru culesul propolisului slnt culeggtoare spe-
cializate.
Dintre aceste elemente necesare comunitgtii, aduse in stup de
grupul social a1 culeg5toarelor, culesul nectarului ~i a1 polenului ~ i - I
impart albinele proportional, schimbind sarcina intre ele dup5 nevoile
de moment ale coloniei, f5rfi ca vreuna d aducfi in stup deodat5 sl
pe unul si pe cel5lalt.
Culeg5toarele de propolis si c5r5toarele apei r5min la sarcina lor
din prima zi ck zbor si pin5 cind virsta nu le mai ingzduie aceast5
grea activitate.

Nectarul si dinarnica lui

- Dar - intreb5 unul dintre tinerii apicultori - ce este nec-
tarul ? Ce plante il produc $i cum se prezint5, ce contine si cum este
transformat apoi in miere in fagurii stupului ?
- In general, toate plantele, pentru a produce fructul, au nevoie
de ace1 element energic care este zah2irul. El este acumulat d e plante
de-a lungul sezoanelor, incepind din prim5var5 pin5 apare frigul si il
secret5 in potirele floriqor sub form5 de nectar in tim~pulinfloririi, in
cantittiti mai mari sau rnai mici, in raport de necesitztile fiec5rei spe-
cii botanice.
0 conditie important5 pentru a fi cules de albine, const5 in ni-
velul la care necbarul se urc5 in potirele florilor, nivel care trebuie s5
fie in raport de lungimea trompei albinelor culeg5toare. Sint plante
cu mult nectar - cum este d e exemplu trifoiul rosu - care avind poti-
rul adinc, albinele culeg5toare nu pot s5 ajungfi decirt rareori la el ;
cind timpul este umed, afluenta mare a nectarului determinfi o ridi-
care a nivelului in potirasele florilor. In general, plantele s-au adaptat
de-a lungul milioanelor de ani, pentru o polenizare cit mai perfect5
cu ajutorul insedelor. Cele care au nevoie de ajutorul albinelor in
aceast5 oper5 de polenizare sint denumtte plante ,,melifereLL,,entorno-
file", a1 c5ror num5r aitinge 200 de specii, oferindu-le fn schimb
aceast5 substant2 dulce care este nectarul pe care albinele il trans-
form5 En miere. Cum o parte din aceast5 categorie de plante melifere
i-au folosit omului fie alimentar, tehnic, medical sau furajer, pentru
el personal sau pentru animalele gospod5riei sale, omul le-a cultivalt
pe suprafete intinse, oferind astfel albinelor posibilitatea s5 culeagg
uFor mult nectar.
Prin r5dzcinile lor, plantele absorb apa din pgmint, formind so-
lutii de nitrati, fosfati, carbonati eltc. din substantele din preajma
r5d5cinilor. Apa inc5rcatii cu soIutii1.e amintite, p a r t 5 denurnirea de
sevz care circul5 prin vasele conduc5toare ale plantelor ping la fnun-
zele verzi unde are loc un proces de elaborare, de amplificare si crea-
tie denumit ,,fotosintez?i".
Aducerea asimilatelor - dup5 prof. R. Chauvin - este mai
complex5 decit adusul apei. Dup5 oprirea fotosintezei din frunze
sau i 5 r i nici un transport de asimilate, numeroase plante nectarifere
pot s5 continue un oarecare ltimp secretia lor pe searna secretiilor de
rezervii - amidon, tanin etc. - si alte substante. Hidratii de carbon
merg prin fascicule c o n d u ~ ~ t o a r esub form5 de zaharoz5, care poate
f i insotit5 de oarecare cantit5ti d e oligo-zaharide si d e alcooli. Absorb-
tia se face autiv, c5ci vasele liberiene ale plantei sint semipermeabile.
I n toate cazurile tesutul glandelor poate transforma in mai multe feluri
hidratii de carbon. El p a t e sintetiza zaharoza pornind de la hexoze
sau de la amidonul mobilizat, ori de la unele taninuri 1).
CercetZbml sovietic N. Screbtov a constatat c5 nwtarul secretat
so determin5 nu numai in functie d e nivelul fotosintezei, ci si d e bilantul
glucidelor - a zaharurilor - ce rezults din diferenta dintre cantita-
tea de zaharuri formatZ ~i consumul lor pentru pmcesele activilt5tii
viltale ale plantei.
Frunzele verzi sint compuse din celule invelite in cite o mem-
bran5 celulazic~pe care ele insile o secrets. Cele mai multe celule ve-
getale contin substante inczrcate cu clorofil3, ace1 pigment natural de
culoare verde care se afl5 in celulele plantelor si care sub actiunea ra-
zelor solare asimileaz5 din aer bioxidul de canbon necesar, eliberind
oxigen in atmosfers. Aceas5 eliberare de o d g e n se produce numai
atunci cind planta este expus5 razelor solare, deci numai ziua. Asimi-
lind bioxidul de carbon din aer si nitratii din sol, planta se hr5neste
numai cu materii minerale. Ea sintetizeaz5 glucidele - deci zahclrurile
- din corpurile chimice aflate in ser'd. Plantele ,,fabricd6' aceste glucide
tot tiinpul c f t ele s2nt verzi, din primiiva6 ptn6 toamna, cind cad
frunzele. Glucidele s e acumuleazs sub formg de amildon in diferite
tesuturi ale trunchiului, ramunlor si chiar in rCid3cini.
Cind soseste timpul infloritului, plantele pun in circulatie aceste
rezerve ducindu-le in primul rind in glandele nectarifere ale florilor,
pentru ca zahgrul, care este un hidrat de carbon, s5 dea plantei ener-
gia necesars pentru creatia rodului. In a1 doilea rind el apare in po-
tirul florilor pentru ca s5 atrag5 cu dulceata lui insedele poleniza-
toare, asigurind in acest fel o crestere a valorii roadelor.
Glandele nectarifere se aflg in mod o b i ~ n u i tla baza ovarului
florilor respective, deci in interiorul lor, motiv pentru care sint denu-
mite glande intraflorale. La alte plante ele se afl5 in alte p5rti aeriene :
pe frunze, pe petiolul acestora, fiind denumite plante extraflorale
(fig. 23, 24).
Zaharurile care constituie nectarul impreun5 cu alte substante
sint secretate de tesutul nedarifer a1 glandelor, care are o alcztuire
special5 din mai multe straturi de celule, cu peretii foarte subtiri.
Cind plantele infloresc si trebuie sZ se fac5 fecundatia cu polen
spre a da rod, seva circulatorie ia din rezervele de zaharuri acumulate
in diferite tesuturi si le trec in portirul florilor, in directa apropiere a
ovarului. Acolo albinele le ggsesc, le culeg si le transports in stup.
Solutia secretaits contine o serie de compusi chimici dar primul
loc il detin zaharurile brute sub form5 de polizaharide dizolvate in
1) Hexoze = zahlir cu formula chirnicli C0Hi2O6 ca $i glucoza $i galactoza.
 ap5, care reprezint5 750/0 din continut. Aceasti? solutie este nectarul brut.
Stind in potirul florilor, nectarul brut i ~ imgrqte propiortia de
zaharoz5, care incepe chiar acolo in floare un proces de scindare cu
ajutorul unor fenmenti d e dewompunere care sint enzimelo vegetale
din categoria fosfatazei pe care o b i ~ n u i tle posed5 majoritatea florilor
melif ere.
Nedai-ul, acest lichid zaharat, nu vine in glande decit atunci
cind planta are conditii favorabile pentru 'transpiratie ; atunci glan-
dele neotarifere se incarc5 cu acele particule fine scoase din rezervoa-
rele de zaharuri acumulate de plant5 in decursul anului. Proportia de
glucide variazg nu numai de la o specie la alta, ci chiar in sinul ace-
l e i a ~ ispecii pot fi constatate diferente, ca urmare a fazelor lor de dez-
voltare ~i a locului inflorescentei. Cercethtodi germani au @sit c6 la
florile a trei varietAti de ciresi glwidele variau de la 27 la 62 mg z&5r
la 100 de flori, iar glucidele variau si ele la rindul lor in proportii
deosebite, fiind diferentieri ~i intre felul zaharului produs : zaharozz,
glucozz, fruotoz5.
Deci, ceea ce atrage in special pe allbine la culesul nectarului,
este procentul de zah5r a1 secretiei nectarifere. Sint plante cu nectar
abundenlt dar s6rac in zah6r pe care albinele il culeg in situatii de

Fig. 23. - Glandele nectarifere

intraflarak ale f1ori.i Semper Viruun :
1-2 - tesubul nectarifer ; 3 - smetia
elaboratg n necmrului.

.- ...
rr
.
lips5 mare. Unele au abia €lo/, care nu intereseazs albinele, iar altele .
..,.,..
. ,*,.

ating si 76010 cum este a castanului comestibil sau sovirvul (Origanum). . . ,.., ...\.
. -.'-.
$.

Dupg cercetfitorul T. Simidciev este o corelatie pozitivg intre cantita- .:,.,: ...
,..
tea de nectar ~i cantitatea de miere. Initr-adevgr, eercet4torii de la
Siatiunea de apicultur5 din Sofia au cercetat floarea de gutui japonez . .
. . .. . ..
care avea la 37,4 mg nectar un continut de 48,50/0 zah5r si de la care ...
.: _.*_
"
......
. .,
i d , .

. .. .. .
.- ,, ...
. '. ..'*; ,
I..,.

>. .--:;;.
->-. . . . .. . ,......
.,... , , : L;.;:
7 '

-
-,. . ..._. ,. . -. . .:.
.
.. ..
- . ..... - 'L.,'.!-...
- . ... . . ,.. . . . ..
. . . ..', . 4.: : . . . . +.;,,. .=.-\. ,::.: *:..,
' ,,

:.
.'s
q ;:'.>2,'
. .
-. . . . . . .
- . . .... <:;.. . . . . .
_%.
-., ,.,,:*.
_ >:,-,.>:?g$:..;- -&
. . .X,,".,
..:. . . . . ,.I ..,; .:.,;. . .. ... . .
.s\.:z
,
. ..'i..'..;.:;
,*
...: . , > ... .;:. . , .* . .
..... A;;:.A;;-4T"f::>.>.-.4
,
. . ...;...
<;&::.
.Y

:r .I.. ,. ..:;; .i;, $ <::

. . ........
?:
; +.,.
.; ...->.,. ->.. :. --.:,. . ;.........
I-.

2 . ..- ; : ! , .
"

>.. - . .4 . .. ,.,
$ ,,.
. ,
.. - - ::.I
,
>-,:. - ;-. .
; i.
,
A ,
;,
.w
' .,i'?
'&'a; e~
 se obtine 306 kg mierelha. 0 fluare d e salcim galben - Caragana
arboresces - are 6,5 mg nectar cu 34,4010 za'hgr, iar de pe un hectar
se obtin 68 kg miere. Dintr-o floare de albine - Asclepias syriaca
- s-au extras 12,12 mg nectar cu 50-650/0 zahir, lar prodwtia de miere
obtinutii d e pe un heutar a fost de 58 kg, iar maximla de 70,7 misre.
0 floare de coacsz negru (Ribes nigrum) livreaz5 7 mg nectar cu
32010 zahar.
Cercetitorii au stabilit procentul de zahiir la lnulte plante meli-
fere. De exemplu : laleaua pestrits (Fritillaria imperialis L.) are
zahsr in neatar, prunul 13010, m5rul 15010, teiul 30010, visinul $i rapita
350l0, iedera 550/o, castanul sslbatic 680/0, iar sovirvul 760/,, ca ~i sal-
cfmul. Floama-soarelui var. Carator timpurie are 45,7/mg zahsr, fat2
de var. Vnimk 8931 care are 62010 mg, dind ~i o cantitate mult mai
mare de seminte datoritz poleniztirii intense pe care o lac albinele la
aceasti varietate.
Un nectar ins: prea bogait in zahsr ~i care devine viscos este re-
coltat de albine cu greutate, solicitind eforturi mari ca sB producg
enzimele necesare transformiirii zaharozei in glucozii ~i fructoz: - care
este mierea,
Variatii a proportiilor de zahiir in nectar se observ: si in raport
cu virsta arborllor. Astfel, teiul prea bjltrin are o productie de nectar
mai m i d dwit ax-hrii teiului mai tineri d e 30-35 ani. Cu totul con-
trarie este secretia afinului (Vaccinium L) cultivat pe scar5 mare in
S.U.A. si ale c3rui plantap1 ce au virsta de 25 d e ani, dau nectar mult
rnai bogat cu un procent mare de zaharuri, fat5 de palntatiile mai
tinere.

Salcimul 600-1500 Rugul 6

i Otekul 600- 800 Teiul 500-1000
Laba-dwi 400 Urechea porcului 500
c .
Sof ora 300 Jugastru 600
.. Titarnica 300 Glicina 200
r..
,
Cenuqarul 260- 380 .Facelia 300- 500
- 1arba-qarpelui 200- 300 Ceara albinei 280- 300
7,

r
Brusturul 200 Coriandrul 200- 300
.- Lucerna irigatB 250- 380 Jalqul 250
Limba-mielului 150 Salvia 200
Scaetul 150- 350 Artarul 150
-.. Sparceta 100- 150 Sulfina 100- 200
t - PBlhida 130- 120 MZtSciunea 150
Cicoarea 70- 120 Zmeurul 50- 100
- Susaiul 45 Ceapa d e sgrnlntg 70
h. Isopul Isqpul 60- 121)
Urzica r n o a r a 35 Crurjetea 75
I Scoruqul 30 Corcodugul 40
Mgrul 30 Agrigul 30
Floarea-soarelui 50 Murstarul 30
Lucerna ndrigatB 25 Viqinul 25
Prunul 20 Castravetii 20
+
Pepenii verzi 20 Migdalul 5
 In limitele largi artitate, intre secretiile de 8010 zahtir si 760/0 sint
citeva sute de plante, arbori ~i arbusti dintre care redtim un tabel
r d u s in care G l q k o v atratti productia la hwtar a m i a i i .
In alt5 lucrare, A,B,C.-ul apicol, am dat extindere mare florii
melifere ~i nu mai reverlim aici asupra ei.
Florile plantelor leguminoase secretti un nectar mai concentrat
pe timp cu soare, cu temperatu'ra a e r d u i peste 20°C, pe cind pe timp
noros nectarul lor este fluid, cu concentratie micti de zaharuri.
Transpiratia provoac5 in plante o circulatie foarte vie a apei pe
care rtidticinile o absorb din sol. De indatti ce vine noaptea, echilibrul
se stricti, transpiratia prin cuticula glandelor nectarifere continu5, dar
cea prin stomalte inceteazti, c5ci l i p s e ~ t e lumina soarelui care sti o
producti. Atunci seva care se adunti mereu in tesuturi nu mai poate
fi evaporatti, se strecoarti prin ele, cu toate substantele sale, trece
prin glandele nectarifere, se filtreazti prin stomatele pline cu materii
zaharoase ~i se adun5 sub form5 de suc dulce in poltirul florilor sau
in alte zone de exudatie ale plantei. De acolo, dimineata, si in unele
ore ale zilei, allbinele se gr5besc sti-1 culeag5. Acesta este nectarul.
In general secretia nectarului depinde rle o serie de factori in
leg5turti cu conditiile geografice, pedoclimatice, meteorologice, emlogice,
soiul plantei, factori agrdtehnici etc. Ca urmare, s-a stabilirt c5 condi-
11ile cele mai propice pentru secretia nedarului in functie de specia
plantei ~i zona de crestere s i n t : o temperaturti de 18-20°C ping la
25-28°C ~i o umiditate a aerului pinti la 60-700/0.
Continutul solului in substante minerale, eel cu mult cernoziom
~i cel de aluviuni influenteazii in bine florile melifere care dau mult
nectar.
Nevoia de mu!t5 lumin5 solarti, cu temperaturi ridicate la unele
plante influenteazti favorabil secretia nectarului. Leviintica, de exem-
plu, care este o bung meliferti, dB nectar mult numai acolo unde este
expusti spre sud, ca s5 primeascti mult5 luminti ~i ctildur5 solark Lipca
ctildurii si a luminii solare influenteazti negativ media de miere reali-
zat5 pe o colonie.
Desi umiditatea solului este o necesitate important5 pentru secre-
tia de nectar in flori, sint plante care dau nectar mult pe timp secetos
- cum est.e,cazul sulfinei (Melilotus albus L.) si a plantei talpa-gistei
(Leonurus cardiaca L.), ceea ce duce la concluzia cti fiecare specie de
plant5 are alte cerinte de sol, temperatur5, urniditate etc. ~i se com-
port5 diferit in regiuni diferite.
Secretia este favorizati dacg noaptea este cald3, dacB dimineata
cade rouii, ziua este z i p u ~ e a l 2si cerul innorat ; atunci nectarul abudd5.
Elaborarea nectarului are loc En momentul cfnd se deschid sacii
cu polen, deci cind acesta a a j u m la maturirtatte, iar pistilul este prergg-
tit pentru primirea polenului ce u r m e a d s5 fecundeze floarea. Odat3
indeplinit actul f m n d i i r i i , m r e t i a de nectar &e opritii. DUN W.
Schuel intervine amlo un prwes de coodonare cu ajutorul untui mma-
nism honrnonal. Aul;oml smtine c$i honmonii pot regla ~i transferull
zainSirullui, iruclusiv m i ~ a r e alui c5.tre g l a d e l e nectarifere.
Nectarul din flori - dulpi4 F. Taranov - este secretat aproape
totdeauna fn mod periodic, in functie de variatia complexului de fadtori
meteorologici, a vremii din cursul zilei. Neutarul p a t e sg apar5 si sSi
disparg din flori de mai multe ori in 24 de ore. Exist5 de asemenea a
leg5tur5 directs a secretiei cu acumulgrile de amidon in tesuturile
plant& cu un an inainte. De exemplu, teiul va da cu sigurant5 a bun5
recolt5 dac% in lunile august si septembrie au c6zut ploi abundente ;
atun~cir5d81cinileduc seva brutg au multe solutii, sus, in frunze, f o b -
sinteza f ~ indepline~te
i rostul ei ~i arborele acumuleazG mult amidon
in tesuturi, pe care-1 prezintii modificat, in anul urmgtor in potirul
florilor.
0 agrcrtehnics superioarg, cu ingr6~5minteavind la baz6 amtul,
produce un spor mediu aproape dulblu. 0 combinatie de fosforice ~i
potasice are o mare influentii in productia mare a neatarului.
- Dar in ce imprejurzri nectarul florilor este deficitar ? intreabri
unul dintre tinerii apicultori.
- Difltre fadorii cu efect nega'tiv asupra productiei de nectar
mentioniim : temperatura aerului sub 20°C, cind albinele sug cu greu-
tate nectarul, solicitind mult musculatura aparatului lor de absorbtie ;
lipsa cgldurii solare, c5ci albinele nu pot autiva normal decit de la 12°C
in sus ; iar sub aceast5 temperatur5 ele nu psrssesc stupul ; ploile
abundente cfnd florile sin% deschise, pentru cii acestea dilueazg atit
de mult concentnatia de zah%r din pottire, incit albinele refuzii sg-1 rnai
culeaga ; desc3rcSirile eleotrice, ingheturile tirzii, virdtul care usuc3
nectarul mai ales cind afar% este prea cald iar florile se deshidrateazg ;
cind viteza vintului este de gradul dai, 8OO/, din culeg6toare nu ies la
cules, menajindu-~i eforturile de infruntarea lui ; imbgtrinirea pomilor
in livezi, mai ales cind nu s-au f5cut tgierile de rigoare pentru rege-
nerare ; aplicarea pesticidelor in timpul infloritului livezilor, opritZi de
lege dar pe care multi pomicultori o pradicii. Acestea nu numai c5
aci~do mare parte din culegCitoare, d m atac5 ~i pmcesul de fecundare.
Inchei problema dinamicii nectarului riispunzind unuia din voi,
care m-a intrebat cum procedeazg cercd5rtorii pentru d6terminarea
productiei de nectar a unei plante, ~i a productiei ei in mass la hectar.
- CercetZtorii extrag nectarul cu ajutorul unei micropipeke gra-
date; inainte de a absorbi nectarul din potire, ei absorb cu pipeta 20-30 mg
de ap5 distilat5 pe care o suflii intr-o floare ~i o absorb apoi ime-
diat, fCic6r-d acea~t5operatie de 2-3 ori, t r a t b d astfel un n m 5 r de
5 flori ; apoi, produsul recoltat il impart la 5, scgzind mai intii din
total canltitatea initial5 de apii distilat5. Pentru o precizare qi mai
mare, lichidul se toarn5 in epmubet.de ce au fmt prealabil ciIlit5rite la
balanta de torsiune, eprubete cu o capacitate de 200 mm3. Zah5rul
din mierea lichid2 se m5soar5 cu refradometrul. In privinta c u n o ~ t e r i i
provenientii sale operatia este simp12 : se dizolv5 10 g miere in 20 ml
ap5 distilatg. Solutia se centrifugheazg ~i analizind sedimentul se ggsesc
o serie de polenuri, care dup5 inf2ti~area exterioarg se stabile&e de
la ce plant5 provin. Polenul majoritar din sediment va fi de la floarea
din care provim el.
In ceea ce prive~te productia de nectar la hectar se calculeaz5 . . .-..,
rezultatele obtinute de la cele 5 plante, iar cifra se inmulte~te cu i.
-
$

numirul de plante pe un metru piitrat, care amplificindu-se cu 10 000 m2 \

tit are hectarul, se determinii productia de nectar la ha a plantei
respective. , a,

.* .
-.
 GRUPUL SOCIAL AL ALBINELOR
PRELUCRATOARE A NECTARULUI fN MIERE
CU AJUTORUL ENZIMELOR

- Ne-ati spus in lectia trecut5 - a intervenit un tinfir apicultor

- c5 din nectarul adus de culegiitoare in stup, apare, prin transfor-
mare, o miere cu un insemnat prowst de ap5. Cum se face awastii
transformare ?
- Nectarul adus in guSa culeg5toarelor este pentru inceput, o
solutie suprasaturat5 de zaharuri in apti. Gama acestora este foarte
variatii, dar zaharoza detine primul loc, fiind urmat5 de alte zaharuri
ca : m d k z a , melitoza, melibioza, trehaloza, rafinma, dextrine etc.
Toate acestea ins5 sint polizaharide. Sub aceast5 form5 in& albinele
nu le pot folosi direct ca hranti, intructi ele au molecul5 mare ~i nu pot
strti~bateperetii intestinului mijlociu, care este stomacul albinei, ca sii
intre in circuitul hemolimfal. De aceea, albinele treibuie ca prin mij-
loace proprii sfi le sfiirime, sti le scindeze prin'tr-un proces de hidroli-
yare cu ajutorul produsului unor glande despre care v-am vorbit. Prin
transformarea p l i z a h a r i d e l ~ in
~ monozdharide, zaharuri cu m o l ~ i i
mi&, albinele obtin cele douii zaharuri componente ale mierii care sint
glucoza ~i fructoza. Aceastg oper5 o indepline~te acest grup social
a1 coloniei care sfnt preIucrSitoarele.
Cirteodatfi culegiitoarele gZsesc in unele flori nectar cu un arnes-
tec d e glucoG gi frudoz5, pe care-1 prefer5 l a cules, c5ci organismul
lor nu mai este silit - in acest caz - s5 mai extra@ secretiile glan-
dulare necesare transformsri. Aceste plante sint insti foarte rar inilnite
de culegtitoare.
Produsul zaharat, care este mierea crud5 este la inceput o solutie
in apti, care dup5 prelucrare atinge o densitate de 1,34-1,44, apa
riminind in propoflie de 200/,, plus 501, d i v e r ~ iconstituenti, fn canti-
t5ti reduse. Procentul insemnat de ap5 din mierea cruds trebuie inl5-
turat, pentru c5 altfel ea incepe un proces de fermentare, d5un&tor
produsului.
In raport cu temperatura inconjurGtoare, produsul nou - mierea
- variazs neuniform in ce pniveste volumul siiu. Cercettiltorul V. Gubin
(U.R.S.S.) supunind 1000 cm3 de miere luati de la +30°C, la o tem-
peraturti d e -12OC ea ~ i - amic~oratvolumul cu 200/, ; deci p i n rccire
mierea se compimii.
 Pmdusul are o aciditate caracteristicii, despre care vom vorbi
putin rnai departe. El este imbogiitit cu diferite enzime din categoria
invertazei ~i amilazei, care rnai intii apar chiar in potirul florilor, dato-
ritg enzimelor vegetale, dar cele rnai multe sint produse incorporate de
albinele prelucriitoare, pentru scindarea polizaharidelor.
Culoarea mierii este variatii de la alb-limpede, transparect, gal-
ben-auriu, pin2 la brun-inchis. Pe m5sw-3 ins5 ce rnierea imbMrfneste
se schimbii la culoare, rnai ales cind procentul de fier este insemnat,
cum este cel de la iarba neagrii. In aceast5 situatie substanta hidroxi-
metyl-furfurol aflatii in miere se miirevte peste maximum admis de 5 mg
la 100 g. Problema va fi limurit5 curind.
Culoarea p a t e sii fie schimbat5 cind mierea este prea mult infier-
bintat2 mergind pin3 la cararnelizare. Totu~i, chiar cind inciilzirea
mierii atinge un navel urcat (71°C) dacii este riicitii imediat, ea Psi
recaptit5 culoarea initial&
Capaciltakea termicii a mierii este si ea o caracteristicii a noului
produs ; inciilzindu-se in timpul zilei in stupul cald biitut de soare.
fagurii cu miere sint acoperiti de albinele coloniei ; ei cedeaz3 plusul
de ciildurii cind apare riiceala noptii, mentinind temperatura coloniei
ca un termo-regulator, proces care are loc numai in coloniile puternice.
De aceea, nu se lasg pentru iarnii in stup faguri cu miere in num5r
mare, care nu sint acoperiti de coloniile rnai slabe, spre a nu acumula
si pgstra in srtup prea mulrt frig.

- Dar cum se iace procesul de scindare a mierii ? intreab5 unul

dintre tinerii apicultofi.
- V3 amintiti cind v-am vorbi't despre sistemul glandular a1
albinelor, de importanta glandelor faringiene. Ele indeplinesc rnai
multe sarcini, fie cii produc lgpti~orpentru hrana puietului larvar, fie
c3 produc enzime pentru prelucrarea neotarului. In aceasitfi d!in urm2
sarcinii conlucreazZ +i glandele lor salivare. Aceastj secretie este
invertaza. Procesul de scin'dare incepe, intr-o miisurii rnai micii, chiar
in gu+a culeggbarelor pin5 ajung in stup. Odatii ajunse acasii, culegri-
toarele se gr2besc s2-si descarce guFa ca sii plece la alt drum si s6
aducii alte ~i alte transporturi de neatar rnai ales cind culesul &e
abundent. In aceste situatii unele culegiitoare executri si ele un mie
dans de scurt5 duratii,. incredintind continutul g u ~ e ialbinelor tinere
din stup ce f o r m e d acest mare grup social amintit - a1 albinelor pre-
lucriitoare.
Picitura de nectar ins5 circulg activ de la o albinii la alta, ~i
- dup5 observatiile cercetiitoarei Ana Maurizio, o dau si trintorilor
tineri care - zice ea - participii aliituri de lucriitoare la elaborarea
mierii. Fermentii caracteristici, de prelucrare, p5trund o dat3 cu saliva
in materia prim5 care este nectarul, d n d culeg2toarele il absorb
din potirul flodi. Neotarul este rnai intii diluat, pentru a putea fi usor
absorbit, ciici culeg6toarele - in mad obisnuit-absorb cu greutate
prin g o l d t r m p e i solutii foarte zaharate, groase, ale caror p m n t e
de apg sint su~b280/0. Numai prin salivatie ele pot s5 soarbii asemenea
solutii, fapt ce ing5duie culeg8toarei sB se qi hr5neascii cu nectarul
bogat in zaharoz3i fie el din flori, fie miere de manb sau sirop de
zahiir. Cu cit makeria prim$ circulii mai adtiv, adicii cu cit ea trece
prin gusile mai multor albine prelucr5toare, cu atit secretiile glandu-
lare cu ferment apar in procenlte rnai ridicate.
Aceast5 lucrare se imparte in doug faze : prima este Iaza de
windare a zaharozei din materia primii, ~i a doua e transformarea ei
prin eliminal-ea unei mari piirti din apa pe care o are mierea crudii
pin2 ajunge la maturarea ei - deci mierea coa,ptii. In felul acesta este
inliiturat pericolul unei fermentatii, care obignuit incepe in orice solutie
zaharatii. Aceste transform5ri, in fazele amintite, se vor efectua cu atit
rnai hine ~i rnai repede cu ci't materia primii va circula rnai activ din
gus5 in gu@, la albinele prelucriitoare. Rezultii cii este vorba de o aoti-
vitate f$cut$ in comun, aSa cum procedeaza albinele cind transform5
nectarul in miere, cind cliidesc faguri cu solzisori ce circul5 intre cele
ce-i produc gi cele ce-i lucreazii, cind hriinesc puietul larvar sau cind
au grijii de mat&. Aceste ,,prelucriitoareG ale nectarului sint dinttre
cele rnai ~tinere,avind doar 5-6 zile de cind au pariisit alveolele natale.
Ele nu au fost doici, deci glandele lor faringiene n-au secretat lsptisor ;
grupul social a1 dloicilor nu p a t e inldeplini concomitent si servidul de
pmlucrare a nwtamlui.
Inltr-adeviir, glandele faringiene pot seareta dou5 substante, dar
nu in acelasi timp, c5ci ele ori sint doici ~i oferii larvelor secretia glan-
dular5 a Ibptisorului, ori sint prelucriitoare de nectar - secretind inver-
taza. Totusi, dac2 din anumite motive ~i necesit5ti de momenrt ale
coloniei albinele tinere au foslt intii solicitate tirnp de 2-3 d l e sb furni-
zeze Igptisor si apoi au fost mobilizate la prelucrarea nectarului in
miere, de la un cules in avalan~e,glandele lor Iaringtene pot opri
secretia de liipti~orgi incep secretia de invertazii, cu conditia ca servi-
ciul de doicii sii nu fi fost indeplinit timp rnai indelungat. Faptul c5
acestea din urmii au secretat Iiipti~ornu inseamnii cii doicile nu pot
consuma pentru propria lor hranii si zaharuri neinvertite ; ingerate ca
atare zaharurile trec rnai departe in intestinul mijlociu - deci sto-
macul albinei - f5r5 a solicita o scindare a polizaharidelor in gu~ii,
dar Pn intestinul mijlociu se intilnesc acolo cu o invertazii chiar rnai
activii, ce face serviciul de scindare. Pentru a o distinge, aceastii inver-
taz5 a fost denumitii diastazli qi serve~tealbinei chiar si atunci cind
culegstoarele aduc in g u ~ 5un nectar cu o propoqie de fructozii nativ5,
aflat5 in potirele unor flori. De altfel, glandele faringiene sint inactive
pentru fructozs ; In schimb gusa albinelor prelucrgtoare secret5 atunci
o alt5 enzim5 denulmitii zaharazii care des5virvste procesul de invertire
fscut incomplet pin5 atunci, ~i ducindu-1 pin5 la definitivare.
Indiferent de sortul de zahsr pe care il au de prelucrat acest
grup a1 prelucr5toarelor. rezultatul final este realizarea mierii crude
initial, miere ce este o solutie de substante zaharoase, cu multg apii,
care va fi eliminat5 pin5 la obtinerea mierii coapte.
Dinamica modifictirii activitiitii invertazei dupg M. Jerebkin este
strins legat3 de particularittitile activitatii albinelor la cules. Ea variaz5
de la ras5 la rasti. Existii o core,atie direct5 intre activitatea acestei
enzime ~i capadtaka ei de inver;tire a mierii de c5tre grupul albinelor
prelucr5toax-e. Exists, de asemenea, o corelatie pozitivii intre actiunea
fermentilor la albine inainte de cules Si productia de miere a coloniei.
Continutul miierii in fermenti depinde $i de o bogat5 alimentatie
a albinelor tinere cu prokine, deci un consum important de polen ime-
diat ce albinele au p5r%sik fagurele natal. Cind aceast5 alimentare este
insuficient5, se prejudiciazti formarea secretiei de inrvertic5, iar la
analiza fiicnt5 de beneficiar se va g5si un procent slab de fermenti in
miere, care astfel este depreciatii.
Continutul in fermenti mai depinde Si de provenrienta meliferfi
a materiei prime - deci a nectarului - de asemenea, de conditiile
de maturare a miedi de c5tre albine, precum ~i de mettodele de tratare
la care mierea a fost supusii dup5 recoltare. Exist5 o deosebire intre
continutul de enzime a1 nectarului intrafloral ~i extrafloral, care va fi
evidentiats cu atit mai mult cind vom vorbi de mierea de manti.
Viteza reactiei enzimatice produs5 de cgldura din stup si ventila-
tia de acolo fat5 de diferite sorturi de zaharuri, nu este egalii. De
exemplu : zaharoza ~i maltoza sent scindate mi ugor de invertaza
glandelor faringiene; melezi$toza $1 rafinoza de enzimele diastazice ale
glandelor din intestinul mijlociu, cind ele sint integrate pentru a l b
scopuri lucrative cum este, de pildti, ciildura necesar5 pentru ca glan-
dele ceriere s% dea solzi~ori. Cind aceste zaharuri sint destinate in
colonie oa rezerw pentru o dimentatie ulterioarg, albinele prelucrs-
toare le regurgiiteazii l ) din gu55 pe limbii, ca apoi sri le resoarb5 de
mai multe ori, pin5 cind secretia de invertazti le transform5 in miere
coaptd. Astfel se eliminB surplusul de apti din mierea crud5 care se
maturizeaz5 ; prelucr5toarele nu tin picatura regurgitat5 decit citeva
secunde, pentru ca s-o resoarbti in gus5. In felul acesta procedeazii
repetind lucrarea de mai multe ori, timp de 15-20 minute, cind
mierea, ingrosindu-se, ajunge sii aibii numai 40-50% din apa pe care
a avut-o nectarul initial. Cu aceastti ocazie mierea crudti se innobi-
leaz5, imbogtitindu-si continutul in fermenti, enzime ~i subsltante anti-
biotice. Ele sint luate din guSa albinelor prelucriitoare, deversate acolo
de glandele faringiene ~i salivare, care secret%pe ling5 acestea ~i enzima.
Aceasta vine adeseori direct din plantte o dat5 cu neotarul adus de cule-
giitoare, descompunind amidonul ; catulaza provine partial ~i din plan-
tele ce dau nectar, dar in miere apare ca sametie a glanklehr farinlgiene
~i rectale, cu o usoarii diferent5 intre ele douti. Glandele labiale oferB
lipaza care scindeazi grilsimile neutre in acizi grasi. De asemenea se
mai afl5 vi fosfataza care intervine concomitent ~i enzima proteaza
din gus5, pmcum ~i o x i d i ~ ~Ilceasta
~. actioneaz5 asrupra glucozei ~i
impreun5 cu catalazele dau acidul gluconic care ofer5 mierii capacita-
tea unei bune mnservgri pe o perioad5 mare. In miere se mai d l 3
si enzimele glucoziuza ~i fosfataux.
In urma actiunii acestor enzime, intr-o or5 50% din procesul de
scindare a nectarului este terminat, iar restul este des3virsit in 24 de
1) Regurgitore = readucerea In cavitatea bucalil a continuhlui gugei $i apot reabsorbihea
ei In guga, cu care ocazie materia prima se lncarca cu rnai multe enzime.
ore in proportie de 90-95%. Procesul acesta rapid apoi inceteazg, iar
dup5 un timp Pndelungat in miere nu rnai r5mine decfi o cantitate de
0,50-1,30% zaharozs.
S-a constatat de ciltre cercet5toni cii secretiile acestea sint in legii-
tura direct5 cu anumite perioade ale anului : in iarng glandele farin-
giene secrets foarte putin invertazii, dar in primBvar3 secretia este
abundent5. Virful de mare productie a lor, in special invertaza, apare
cu o siiptgmin5 inain'tea marelui cules, ca si cind organismul se pregii-
teste cu anticipatie pentru transformarea viitorului nectar in miere.
Dinamica modificgrii activititii invertazei este strins legatii de
particularitiitile culesului. Cercet5torul M. Jerebkin spune cii exist5 o
corelatie direct5 intre activiltatea invertazei si capacitatea de invertire
a mierii de ciitre albinele prelucrStoare.
Toatii aceastci operii de prelucrare o fac albinele prelucriitoare
pin5 cind mierea crudii este pus5 provizoriu in alveolele fagurilor, in
straturi subtiri, pe peretii interior ai fagurilor din mijloc, unde c5ldura
este rnai mare si evaporarea rnai intens5. Apoi ele o mutg in alveolele
fagurilor mgrginasi, unde curentul de aer produs de aripile albinelor
ventilatoare este rnai mare. Obi~nuit,aceste operatii determinii muta-
rea mierii in 2-3 zile, rnai ales atunci cind num5rul albinelor ventila-
toare edte mare, iar temperatura si umiditatea relativg in stup este
normalii. Ping la urmii, in miere rnai riimine un procent de 17-180!0
ap5, care este de mare folos coloniei, in special iarna, cind albinele
nu se pot deplasa afar5 pentru a aduce ap5 in stup. htr-adeviir, mie-
rea avind o calitate deosebitii de a absorbi apa din mediul inconju-
rgtor - fiind higroscopic5 - in timpul iernii albinele isi pot satis-
face nevoia organicii de apii atit de necesarii hemolimfei din propriul
lor organism cit si puietului, care, uneori apare in coloniile puternice
incri in lunile de iarn5. In mod obisnuit procentul de ap5 in miere este
cel indicat mai sus, dar diferit in raport de zona geograficii in care
se afl5 colonia ; C. L. Farrar a &sit cii mierea din regiunile nordice ale
S.U.A. are totdeauna un procent cu 5% rnai mare fat5 de mierea din
t5rile sudice.
Din cele expuse se vede clar cum colonia de albine se prezin25
ca un adev8rat laborator de chimie.
 <

- -
M I E R E A

Mierea, dup5 cum *iti, este un produs animalo-vegetal cu foarte

multe microelemente. Ea este hrana energetic5 necesar5 organismului
albinelor, fti(r5 a f i in aellaqi timp, dwit in foarte mic5 m6sur5, folmik5
in cresterea puietului. In schimb, o parte din zaharurile consumate
sint folosite de albine la cl5ditul fagurilor, asa cum am ar5tat la for-
marea scheletului coloniei ; o alt5 parte este preschimbatil in lichide
care se acumuleaz5 ~i m5resc corpul gras algturi de glicogen. Acesta
din urm5 intervine ca un surplus de energie, cfnd albinele zburgtoare
sint aproape epuizate, in eforturile musculare cerute de zbor.
Cum albinele culegtitoare de nectar aleg cu preferin@ florile cu
procencte mai mari de zahgr, fructoza si glucoza detin primul loc ; apoi
urmeaz5 cele cu zaharoz5 care se aflti in majoritatea florilor, iar apoi
cele cu maltoza.
Cind mierea este din cea floral5 sau extrafloralti este consumat6
si asimilat5 aproape in intregime, lisind reziduuri minime de cel mult
20/0 in raport cu greuta'tea uscat.5.
Dup5 Louveaux si Mangenet s-a stabilit c5, in mare, mierea are
75010 zaharuri ctotale, 20010 ap5 ~i 5010 constituenti minori. Procentul de
ap6 este o caracteritisc5 dintre cele mai importante ale mierii ; ea
conditioneaz5 - dup6 a c e ~ t iautori - conservarea produsului, greu-
tatea lui specific5 si intr-o oarecare m3sur5 cristalizarea si savoarea ei.
Dup5 extrac$e, mierea mai p i e d e din apZ inlcit in mmert ea are
18--250/0 ap5. STAS-lul pentm mtiere corniderg cil mierea care d e p g ~ t e
20010 &e de calitate inferiw~-3.
0 formu15 mai precisti a continutului mierii o d5 V. Temnov si
anume : zah5r invertit 74,42, zaharoz3 1,3, dextrine $i subsbante za-
haroase 4,76, azot recalculat in albumine 0,45, cenus5 0,19, acizi (acid
formic) 1,10, ap5 18,05.
Un rol de seam5 il are deci continutul in zah5r a1 mierii, care
cu cit este mai bogat cu atit ~i secretiile glandulare care au servit la
producerea ei sint mai mulie si variate, dup5 provenienta speciilor de
flori.
Zaharurile mai insemnate sint glucoza In proportie de 28-370/0,
fruutoza 37-390/0, zaharoza 0,5-1,30/0, maltoza 5--110/0. Mai sInt si
gome si dextrine in proportii reduse ce apar ca o degradare partial3
a amidonului din rezervele de zah5r ale plantelor gi care opresc partial
procesul de cristalizare a mierii.
 Atunci cind glucoza d e p S ~ e ~fructoza,
te mierea este mai putin dulce
+i cristalizeaz5 usor; in sdhimb fructoza este mai dulce si p2streaz5
mierea in stare fluids mulG vreme. Mierea rnai are u n procent de 5 0 / 0
constituenti minori, care sint reprezentati prin acizi organici, elemente
minerale, substante w t o a s e , d e la 0,2 la 2,7% variinrd toate in r a p r t
de provenienta nectarului ~i de rtimpul d e p5strare a1 mierii. Dintre
zaharurile minore, s-a g5sit de ciitre Withe si Maher, c5 prin pm-
cesul de transglucozidare a zaharozei se produc 22 de oligozahanide,
cuprinzind maltoza si izomaltoza. Albinele prelucriitoare preschimbg nu
numai zaharurile nectarului ci si acizii lui. Astfel, acizii nectarului
transformati in miere sinrt altii, fat2 d e cei a d u ~ iin guyi eulegStoarelor;
prelucr5toarele inl5tur5 pe cei nefolositori, incorporind Pn miere alti
acizi necesari.
Asa se intimplii cu acidul formic, extras din circuitul hemolimfal
si apoi secretat de glnndele salivare, dntrfnd in components mierii
intr-o mic8 m5sur8 ; acest acid nu are in rniere a c e e a ~ icomponent2
cu acidul formic aflat in veninul acului.
Cercetiitorul francez J. Louveaux considerii c5 problema acizilor
este foarte complex5. Aciditatea in chimie se exprim5 prin valoarea
pH-ului, aldicti concenbatia de ioni de hidrogen pe care o are nectarul.
El are initial o acidirtate natural5 de 2,7-6,6 ; mierea din flori are
pH-ul 3 , 4 8 4 , 8 . In scihimb, pH-ul mierii de man5 este de 5,9-6,9 ;
deci mana este foarte putin acids. Tot a:a, o solutie d e zahtir (sirop),
in functie d e duvitartea apei cu care este preparat siropul, are un pH
de 6,8-7,5.
- Dar care este diferenta intre o miere acids ~i una alcalin5 ?
intreabii un tinSir apiculitor.
- pH-ul este un coeficient caracteristic alcidittitii sau alcalinitiitii
unui mediu. Scnra pH-ului cuprinde trepte de la 0 la 14. Valoarea 0
indics aciditatea cea mai puternici? pins la cifra 7, care indic5 o reactie
neutr5, iar treptele de deasupra valorii 7 aratS progresiv o reactie
alcalin5. Toate sorturile de miere - dup5 J. Louveaux - au o reactie
adic5, asa cum am ar2tat la nectar, chiar si mierea de man5 are va-
loarea pH-ului ce incepe de la 5,9 pin5 la 7,9, deci cel mult ea se inscrie
in domeniul neutrului, dar unele sorituri au si ele o usora2 reactie acidii.
Acizii din miere sint de natur5 organic5 si unii din ei sint chiar
volatili. Aciditatea mierii provine in primul rind de la nectarul floral
cu pH-uJ ar5tat mai inainite, dar originea ei prinlcipal5 deriv5 din glan-
dele salivare ale albinelor prelucr5toare ale nectarului in miere si din
unele procese enzimatice fermentative. ,,Un sirop pur - zice autorul
citat - dat ca hran5 albinelor se imbogiite~tecu acizi ; dac5 el trece
de mai multe ori prin guSa albinelor, se constatti c5 de fiecare dat5
i ~ m5reste
i aciditatea".
Se consider5 c5 dabritii continuitiului in acid citric ~i malic, mierea
floral5 este superioax5 celei de man5. Acizii din miere - dup5 Wihite -
sint exprimati printr-o m5sur5 special2 - miliechvalent/kg - ce contine
suma aciditiitii lilbere. Acizii organici aflati in miere, in foarte mici pro-
portii, de 18-29 miimi la 100 g miere, contribuie la buna psstrare,
ferind-o de bacteriile din mediul inconjurgtor. In afar% de acidul citric
~i malic amilltit rnai inainte, in miere rnai sint : acidul succinic, tartric,
lactic, formic, propionic, butiric, valerianic, caproic ; sint de asemenea
prezenti si alcooli : metanolul, etanolul, bulanolul tertiar, izopropano-
lul, alcoolul izoamilic, hexanolul. J. Louveaux a g5sit si acidul clor-
hidric ~i fosforic. Cel rnai important, care activeaz5 asupra florii intes-
tinale ~i comlbate fermentatia reziduurilor este acidul formic si acidu'l
g l u t m i c f m a t din corpul alibrinei dintr-o parte a glucozei lnlerii crude
transformat5 cu ajutorul oxidazei produs2 de glandele faringiene. In
prezenta oxigenului, aceastCi enzimti transform5 glucoza in acid gluconic
cu o degajare de ap5 oxigenatti (HzOz). In schimb, enzirna catalaza din
gus5 disociaz5 apa de oxigen, eviltind asftel intoxicatia ultenioarii a
lnierii cu apii oxigenalt5 ~i neutralizinid efectul t0xi.c prin d e w m p -
nerea ei. Acest acid gluconic asa cum am amintit ofer5 mierii rezistentii
la diferiti microbi, fiind un puternic bactelicid.
De asemenea, dintre acizii demni de remarcat sint : acidul panto-
tenic ce se g5seste in proportie de 0,5-90/~ avfnd un efect salutar
contra diferitilor agenti patogeni. El ajut5 la metabolismul hidrantilor
de carbon, a1 grgsimilor ~i proteinelor in organismul albinelor qi rnai
ales a1 larvelor de matc5. Are un insemnat rol ~i in afectiunea lgpiti-
~ o r u l u ioferit larvelor de c5tre doici.
Acidul folic din miere are rol in metabolismul centrilor nervosi.
El s e afl5 in nectarul florilor si ajutg la iormarea biopterinei pe care
albinele doici o servesc numai larvelor de matcg.
Aminoacizii l ) din miere sint numero~i.Cercettitorii au descoperit
pin5 acum un num2r de 16 aminoaaizi dintre care prolina singuri
reprezintii 50-600/0 din totalul celorlalti care sint : acidul aspartic, glu-
tamic, fenilalanina, serina, glicina, lizina, triptofanul, tirozina, arginina,
lewina, histidina, izoleudna, valina ~i metionlina. Cei mai multi dlintre
ei sint responsabili intr-o m5surii rnai mare sau rnai mic5 de aroma
nectarului si deci a mierii, despre care v-am vorbit mai inainte. Ca
origine ei sint asem5n5tori proteinelor din care provin. Acetilcdinu se \.\
aflg ~i ea in miere. Ea este o substant5 activii care sltimuleazg circu-
latia, activitatea intestinal& malpighian5 ~i glanidularii. Unii cencetitori
. 1
o evalueazii la 10 micrograme la gram, iar altii la numai 2,5 gama la -k
100 g cu mari diferente depinzind de originea botanic5 a rnierii. Cerce- \
tiitoarea Ana Maurizio spune cii efectul stimulator a1 mierii s e datoreazg 7
acestor substante acetilcolinice care srtimuleazti secretiile glandulare.
Proteinele din miere sink putine, in afarg de mierea de la anumite
plante cum este cea d e rapit2 care are 6-9 mg la gram sau cea de .,
facelia si sparceta cu 5-7 mglg. Ele sint prezente in miere datorit5 C'

.
3) Amanoacizi = substante care contin in molecula lor una sau rnai multe functiud
aminice $1 carboxlllce. Slnt substante crlstallne, solubile in apa. Au r0l important fn fiziolo- ,*it.
gla celulara. . . -5

20 1
. <
gr5unciorilor de polen care cad din antere in potirul florii inainte ca
albina s5 fi absorbit nectarul. Prezenta lui In miere determin5 si pro-
venienta botanic5 a mierii. 'In special mierea din castanul comestibil
si cea din floarea de nu-mb-uita (myosotis) au dep5~itciteva sute de
mii de gr5unciori extrem de mici la 1 cm3 de miere. Dac5 tinem seam5
cB enzimele gi rnai ales aminoacizii din miere au o structur5 proteicil,
putem spune d e d c5 mierea are proteine.
Substanfele minerale din miere sllnt numemase dar foarte d~iferite
in functie de provenienta sa botanici. Astfel, la analize s-au g5sit :
bor, mangan, nichel, litiu, titan, calciu, potasiu, fosfor, staniu, sodiu,
cupru. In sidhirnb - dupB Mangenet - mierea este sgradi in cationi l),
rnai ales in pobasiu, cit ~i in anioni 2, ; d'e asemenea, fosfatii sfnrt putini
in afar5 de fosfatul de caliciu. S. Mladenov autorul unei c5ei d e s p ~ e
miere, a g6sit in miere oligoelemente pretioase ca : bariu, beriliu,
vanadiu, germaniu, aluminiu, bismut, galiu, magneziu, aur, molibden,
plumb, argint, strontiu ,si zirconiu. In special mierea de man5 este foarte
bogat5 in substante minerale care sint de 20 de ori rnai multe fat5 de
mierea din flori, f5r5 sZi provoace vreun neajuns, decit atunci cind este
Issat2 ca hran5 de iarn5 pentru albine, de la care trebuie excluss. Toate
aceste substante minerale sint de mare folos c5ci intr5 in components
unor hormoni, vitamine si enzime.
Vitaminele din miere indeplinesc rolul de catalizatori biologici,
fiind in strinss legbtur5 cu hormonii qi fermentii ; ele asigur5 organis-
mului albinei conditii optime de functionare.
Din complexul B sint prezente in miere : BI - tiarnina, Bz -
riboflavina ; B5 - niacina sau acidul nicotinic ; acidul pantotenic ;
B6 - piridozina ; Biz ; de asemenea, 6-au @sit si vitaminele C, A, D, ~i
acidul folic. Substanfele active biologic se afl5 in m~ieresub f o m B de
antibiotice mai ales in mierea floral5 ; ele sint produse de glandele farin-
giene ~i salivare, dar provin mai ales din nectarul multor plante medi-
cinale ,si din mierea de man5 sub form5 de inhibine, substante cu o
mare actiune contra agentilor patogeni. Ele sint - dup5 R. Bruckner
- substante asem5n5'toare colinei care este o baz5 organie5. P. Lavie
consisderil c5 activitatea antibiotic5 se datoreaz5 in parte apei oxi-
genate, a+a cum v-am spus. AuOorul crede c5 de@ catalaza neu-
tralizeaz5 efectul apei oxigenate, ar rnai r5mine ceva din ea care are
acest efect antibiotic. Sint ins5 ~i plante care in nectarul lor au sub-
s t a n k antibiotice ; de pild5 sorturile de mliere din floarea de m k sau
cea a castanului (Castanea sativa Mill). Aceste sorturi d& miere ca ~i
mierea de trifoi pitic (Trifolium repens) sau de zmeur (Rubus idaeus)
contin multe inhibine. De aceea am spus rnai inainte - vorbind de
provenienta enzimelor - e5 ele, in afar5 c5 sint produse direct de
albine, se g5sesc - in milsurg ceva rnai mics - si in nectarul florilor.
I) cationt = ion1 cu sarcini pozitive.
I) antoni = ioni cu sarcini negative.
 0 substant5 inhibitoare natural5 este si catalaza.
Antibioticele !din miere sint foarte sensibile la l m i n a solar:, de
aceea mierea trebutie p5strat5 in vase bine inlchise. Pe de alt5 p a r k
catalaza, de pild5, in special in mierea extrafloral5 provenit5 de pe
frunze, sporeste o dat5 cu virsba mielii.
Aroma rnierii, dup5 cum am amintit, se datoreaz5 atit aminoaci-
zilor din nectar, care fiind variati ca numsr, determin5 o variatie cores-
punziitoare atit aromei, oit si transfom5rilor fermentative ce pot avea
loc in nectarul floral. T o t u ~ i ,sint cercetatori care au g5sit c5 in afar5
de aminoacizi exist5 substante speciale care dau mierii o arom5 pl5cut5
datorit5 cu~narineisub form5 de derivati flavonici.
Kremer si Redeman au separat prin cromatografie in faz5 gazoas5
50 de substante aromatice in miere, dintre care abia 23 au putut fi
identificate. Alti cercetgtori sustin c5 acetatul de metil d5 aromele
unor sorturi de miere.
Gustul mierii este obisnuit dulce, dar uneori - este drept foarte
rar - poate avea un gust am5rui cum este de pild5 mierea castanului
colnestibil care este mai putin apreciat5, dar e foarte bun5 ca hran5
de iarn5 a albinelor. Unii autori sustin c2 gustul particular a1 mierii
se datoreaz5 prezentei aldehidei hidroximetilfurfurol. S e bgnuieste c5
la alcgltuirea gustului specific a1 mierii iau parte si unele substante
volatile prezente in acizii volatili ai nectarului.
Toxicitatea partial5 a unor s5iuri minerale din miere, care pot
da unele deranjamente intestinale consumatorilor, apare numai cind
albinele culeg nectarul unor anumite flori care sint sporadic prezente
in masiv ; dintre acestea este cunoscu~tii cea provenit5 de la ciumsfae
(Dartura L.) sau cea de la laurul de munte (Ilex aquifolium L.) ori
muscata dracului (Knautia ldtifolia L.). In orientul apropiat albinele
adun5 mierea de acest fel de la o varietate de azalee (Rhododendron
dahuricum L.) care dup5 cum scrie Xenofon in Anabasis, a dat o intoxi-
catie soldatilor lui Darius care timp de trei zile au a W manifest3ri
de toxicoz5.
0 toxicitate mai periculoasi este cea dat5 de vasele improprii in
care este p5strat.i mierea extras5 ; datorit5 aciditgtii ei, in contact cu
tabla de zinc sau de fier, se formeaz5 doi compu~itoxici. De asemenea,
toxicitatea poate proveni ~i de la unele substante fitofarmaceutice intro-
duse de albine in stupi, care pentru moment nu sint toxice, albinele
depozitindu-le Pn alveolele fagurilor, dar care devin toxice mai tirziu.
Propriettifile calorice ale mierii sint bine cunoscute ; ea are deose-
bite prop~iet5ti termice incglzindu-se in zilele reci din iarnii cfnd
soarele t o t u ~ ilumineazs puternic si incglzesc peretii stupului. Aceasta
c5ldur5 este p5strat5 de miere timp de 24 de ore. Pentru mierea care
are 170/,, ap5, ~ 5 l d u r aspecific5 este die 0,54 la 20°C. Ea variazj foarte
putin de la un sort de miere la altul. Coeficientul de c5ldur5 e s k in
medie de 0,02 calorii/grad centigrad.
 I lndicele de refracfie a1 mierii - dugti Withe - este in functie
de apa ~i de temperatura ei. El se m3soarii cu refractomet~ul.Pentru
*:Y& . folosirea acestuia s-a stabilit un tabel cu propoqiile corespunziitoare
pentru apti, greurtate specific5 ~i inddce de reflectie, astfel :
..
..-.. . .:-,.-
3.' ,
'+!, Procentul de Greu'taka apecif ica Indicele ds wfractie
. ..-,
\ .
,
ap8 h 20°c la 20°C
. :
... .
'

-..., .
13,2 l',4510 1,5035
*.
14,O 1,4453 1,5015
.-,, 15,4 1,4352 1,4980
15,8 1,4324 1,4970
L?.
,, -.%,: 17,O 1,4239 11,4940
. . 17,4 1.4212 1,4930
!,.
.. -.. .
%
.
,.-
.-, .
18,O 1,4171 1,4915
.i . 18,6 1,4129 11,4900
.i) i 19,O 1,4101 1,4890
,. .
20,2 1,4020 1,4862
C.-ii 21,O 1,3966 1,4844
~,
. .
22,o - 1,4815
. ,
23,O - 1,4789
24,O - 11,4764
- 1,4739
.<_.

.; '
.*.
/.
'i
.
. 25,O
26,O - 1,4714

., .
In sfirsit, dupg extractie in miere se mai formeazii un element
care atunci cind este Pn cantitate mare o depreciazii. Este vorba de
, scurt H.M.F., care
subtanta deja arnintis, h i d ~ o ~ & i l f u r ' f u r o lpe
apare in special cind cele douii enzime invertaza ~i amilaza nu se echi-
libreazs si este $strati la o temperaturii peste 14OC. .
Substanta apare Pn miere prin reactia anumitor zaharuri cu un
acid, gi atunci cfnd mierea se fnc5lze~teexcesiv, ciici aceastii substant5
se formeazg chiar Pn timpul inciilzirii in raport cu temperatura la care
a fost supusti. In mod normal mierea are o proportie de cel mult 3 mg la
100 g, aSa cum se giise~tein orice sort de miere piistratii la 25OC, dupii
100 zile, sau la 20°C dupg un an. Sint insg sorturi de miere in care
M.H.F-ul apare abia dup5 2-3 ani fiind pgstratti in conditiile argtate.

Clpgcirea mierii
,,5-',
> -
. .. Dup5 ce se pletrec in miere aceste prvhcese de maturizare a ei, albi-
~
,-:.
- .. nele cgp5cesc alveolele cu pojghite subtiri de cearii alb5, f5rti nici un por,
..>. - .'
deci complet izolantg. Ctipticirea mierii este cu totul diferitii de c5piici-
.'";..-. . .
.-) , rea puietului, ctiuruia ii lasii pori prin care s5 se facii schimbul de respi-
.. . ratie a larvei qi apoi a nimfei. Ceara folositii la cZip5cirea mierii este
<
.. . . --
din cea mai pur5, fZr5 nici un amestec. De altfel, la terminarea construi-
. ,.
.i.
p -..
, : , rii tuturor alveolelor din faguri, albinele cliiditoare au grijii s5 depun5
...
-,&: :
In partea de sus a alveolelor, fn jurul acestora, un inel de cearg ca un
fel de rezenrii din care albinele pot trage uSor ctipticelul fiirz sti mai
;;;?,
.Y.
:<,
i solicite atunci albinele cerese sii mai produc5 solzil~oriide cearti necesari.
i
r. .
I . . .

.9.;
 C5p5cirea mierii mature, cu un procent de cel mult 17,50/0 apii,
este diferit5 de la ras5 la ras5 ; unele c5p5cesc mierea coapt5 h i n d sulb
c3p5cel un strat izolant de aer ; acest tip de c5p5cire se n u m e ~ t e,,uscatgc
spre deosebire de tipul ,,umedCccind mierea din alveole este pin5 sus,
la suprafata acestora, iar c5p5celul st5 in directs atingere cu mierea din
alveole.
Roshl c5p5cirii es-tie ca mierea, s5 nu absoarbti apa din m d u l
inconjurgtor, s5 n u - ~ i m5reasl& prwcentul de ap5 la mabrare, spre a
fi impiedicat5 fermentta'rea ei. Pmcesul abmbtiei de apti si fermentarea
de'temkn5 mgrirea ~dlu!mtll~i mierii din alveole, care sp5rgind c5@celul,
face ca miesea s5 se mung5 pe funidul stqmlui, a~centuindu*e mult
fermentarea inmput5 gi cuprinzinld intreaiga meas5 de miere din falguri.
Dacg albinehe ar fi n e w i k s5 comzume in liarn5 d i n t r 4 astfel de miere,
s-ar imboln5vi d e diaree gi s-ar declansa nosemoza.
Este drept c5 in iarn5, albinele au nevoie de apa din rniere. Pentru
obtinerea ei alibinele se atyaz5 deasupra unei portiuni de fagure cu miere
ctip5cit3, deschizind c5p5celele numai la atitea alveole cits nevoie de
ap5 au pentru propriul consum. Mierea desc5p5cit5 absoarbe umiditatea
din stup gi consumind aceast5 miere diluati ele fgi satisfac necesitatea
organic5 de ap5. On acelqi timp datorit5 faptului cB albinele stau in
timpul iernii pe portiuni de faguri cu miere c5piicit.5, mierea se Tnciil-
zegte gi fiind in acelagi timp ~i un element termoregulator, p2streaz2
bine c5ldura ghemului de iarn2.

Mierea de mans
Mierea de man5 se deosebe~tede cea floral5 gi extrafloral5, fiind ,
un produs a1 anumitor plante superioare a c5ror sevii este folositii de .-*4
nigte insecte din familia Afidelor. Acestea i ~ rebn
i pentru hrana lor . _ I
'%.*
putinele substante azotoase din sev5, fiind nevoie s5 absoarbs cantitgti
foarte mari de substante zaharoase din seva plantelor, pe care organis- 5 v

mu1 afidelor nu le utilizeaz5 ; acestea sint

eliminate pe frunzele gi crengile populate de '4
sate insecte. De i d a t 8 ce alibinele le afl5.
le ling ~i le due in stup, unde grupul social
.-.,<
a1 prelucr5toarelor le transform5 in miere. I
Ea p a r t s denumirea de mdere de munii.
- Dar cum se pwzint5 a m t sort de
miere ? inltreab5 un apicultor inceptitor. .
- Dup3 provenientg, mierea de man5 . 1I
are diferite culori inohise, dar dkctincte : %

mierea de molid este verde inchis, rnierea ".

de bmd este galben-auriu ; cea de larice
(zadi) este galben5prtocalie ping la brun, 7 .
ou cristale alungite. Cea mai limpede miere :-.?
r

de man5 este cea dat.5 de afidele ce tr5iecsc

' i;
pe frunzele arhrilor, dar cu timpul si aceas- Fig. 25. - Mbine adehd
ta se fnlcihide la culoare (fig. 25). man& de pe frunzele de 6te~a.r. .\.
C ..'
t
205 t

7 .= .,
*' -
; ..
.. 1 . A /
3-4

, - ' + - .-,* --
I .
-
" 1 ,,,-' , -:-,r;,.c-
,&&
.,$&&;
 Culorile inchise se datoreaz5 bogatelor substante minerale, care
sint in proportii de 20 de ori rnai mari decit in mierea floralti, substante
care-i confer5 o oarecare viscozitate, rnai ales c5 +i proportia de ap5 din
comiponen@ ei este mai rerlusg.
Fluiditatea sau ingro~areaprin cristalizare a mierii de man5 este
determinata de doi factori : dextrinele, care o p5streazti fluids, in special
sorturile care au zaharuri asemaniitoare oarecum cu fructoza si melezi-
t o m care determSni o mistalizare rapidii, ce uneori are loc dhiar in
alveolele fagurilor. In atare situatii, pentru a putea extrage mierea, fagu-
rii se topesc &t8 cu awasta ; ceara se solidlific5 la suprafatii, lar mierea
se separ5 usor, r5minind la fundul vasului.
Sfnt peste 50 de specii de arbori pe care triiesc si se inmultesc
afidele, in special pe unele conifere - care dau produqia cea rnai mare
de mans. Dintre acestea primul loc il detine molidul, bradul alb ~i zada.
Foioasele ofer5 ~i ele cantitsti de man5 in m5sur5 rnai mic5 : fagul,
salcia, artarul, stejarul, teiul, plopul tremurztor $.a. ; fiecare ofer5 afide-
lor anumite pSGi exploatate de aceste insecte. De pild8, fagul, salcia,
artarul dau o man5 secretat5 de frunzc, molidul si bradul o ofer5 pe
riimurele, pe ramuri rnai groase ~i chiar pe trunchiul lor.
Afildele au un aparat bucal ca un stilet cu care strgbat tesuOul
plantei ; imediat insecta secret5 o saliv5 ce se int5reste in contact cu
aerul, formind un tub prin care a p i spirti seva. Insectele, a1 c5ror
aparat bucal este rnai putin tilios, se mul~umesc$5 paraziteze frunzele
plantelor, pe cind altele cu aparat puternic ~i foarte ascutit stribat
chiar coaja trunchiului ajungind la nivelul vaselor ciuruite, in floem
sugind cu aviditate substantele bogate pe care le intilnesc.
Dintre zaharurile brute ejectate de afide ~i recoltate de albine,
proportia cea rnai mare o detin zaharoza, urmat5 de trehaloz5, rafinoz5,
rnaltozg $i melezitozii ; ultimele douii au o important5 rnai mare.
In afarti de zaharuri mierea de man5 rnai contine substante mine-
rale, ce depti~escde 20 de ori in cantitate pe cele din mierea floral5.
Aceste substante dau multe necazuri albinelor a1 &ror aparat digestiv
nu reuseqte s5 le asimileze decit partial, astfel c5 ajung s5 umple pin5
la refuz punga lor rectalti. Intre acestea predomin5 ssrurile de calciu,
magneziu si fier. Dac5 in perioada de prim5var5 consumul mierii de
man5 nu d5uneaz5 albinelor, elementele neasimilabile fiind usor elimi-
nate din zbor, in schimb, cind mierea de man5 rsmine in stup ca hran5
pentru iarn5, efeticele ei pot fi dezastroase. Punga rectal5 ajunginld peste
m5sur5 de pling, deoarece iarna zborurile sint aproape suprimate, rezi-
duurile apas5 asupra aparatului respirator a1 albinelor ; metabolismul nu
se rnai face normal ; albinele defec5 adesea chiar pe faguri ; mirosul in
stup devine insuportabil, umiditatea creste peste marginile Pngaduite ;
microorganismele ~i bacteriile diverselor boli atacg si mgtcile, care-$
schimb5 coloritul determinind +i importante modificsri in tuburile ovi-
gene ale ovarelor.
 Pe de alt5 parte, s5rurile de potasiu qi de sodiu favorizeaz5 dez-
voltarea ciupercii Aspergillus flavus, agent provwator a1 bolii asper-
giloza. De asemenea, poate s5 apar5 qi nosema, cu consecinte din cele
mai grave. Pe de altii parte, mierea de man5 nu are aciditatea atit de
necesar5 pentru p5strarea s5n5t5tii coloniei, pe care o are mierea flo-
ral5. Adeseori, in organismul albinelor se inmultesc o serie de bacterii
periculoase, aflate in atmosfer5, spori de ciuperci aduse de vint $i hife
miceliene din aer, ce se lipesc uqor pe secretiile ejectate de afide, fiind
apoi h a t e de al'bine, o dat5 cu mierea de man5 ~i duse in stup.
Totu+i mana r5mine o mare resurs5 de hran3 pentru albine cgci
productia este enorm5, ~ t i u tfiind c5 o d i d 5 este capabilti sii ejecteze
pe zi de la 0,21 pin5 la 9,10 mms de suc zaharat.
Stuparul trebuie s5 +tie cind s5 intervin5, cum s5 o retrag5 din
'
hrana de iarn5, si care din sorturile de miere de man5 sint periculoase
+i neacceptabile, luind m5suri de prevenire a intoxicatiei, probleme pe
care le vom l5muri la capitolul : Tehnologia apicolii.
Dintre afide, cele mai de seam5 furnizoare ale mierii de man5
sint Lachnidele $i Lecaniidele.
Aceste insecte apartin ordinului Homoptera trgind pe molid qi
pe bradul alb (fig. 26).
Mana de molid este produs2 de dou5 specii din familia Lecaniidae
qi qase specii din familia Lachnider. Cea mai mare cantitate de mang
de molid o dau specia Phusokermes hemycryphus din-
tre Lecaniilde qi special Cimra pillicornis dintre Ladhin-
de. Aceste inswte - dup5 J. Shels - au diferite
mZdmi, de la 1 la 7 mm, produdnd zilnic fiecare o
miime de gram d e man5 ; sint a n d cind a m t e insecte
dau oanltlit5V mm-i de 0,l-5 mg in 25 de ore. Dat
, -
fiind insa numZrul enorrn de mare la care ajung s5 se 2
dezvolte unele grupe de afide, productia de man5 acu-
m l a t 5 de albine in s u p i este mare. Fig. 26. - Lach-
L a h i d e l e molidului au $ase specii, fiecare cu nidc paraziteaziio
mod diferit de vials. La toate, femelele fecundate si PFU~ZB.
descendbntii lor n5scuti din ouii, tr3iesc in grupe mai
mici rZspindite pe diversele piirti ale arborelui. Toamna, femelele depun
ou5 pe frunzele aciculare ale molidului ; ~lbradului.
i Doug s p c i i le depun
pe IZstarii tineri, adZposti~ndu-lesub frunzele in form;ii de ac ale molida-
lui. Ele isi gBsesc adeseori s 3 l a ~si pe mmuri rnai b3trine qi dteodatA
chiar pe trunchi. In w h h b , k n i i i d e l e trgiesc izolate, stind In nemig-
care pe sub solzii mulgurilor. fn felul ac&a sint ferite de rigwile iemii,
dar prin faptul cii stau gr3mad6, sint pradii sigur2 pentru ammiti
inamici, in special p5siiri mici, care le devoreaz5. .\ .,
. ?.>,

Cind o generatie se naqte in toamn5, larvele se ascund sulb solzii

..-..- .-
,
scoartei arborelui unde trec peste rigorile iernii, multe din ele fiind insti
di.struse de frig ~i inamici naturali. Cele ce aju,ng in primgvm3 se
>.., .
b,

;-..!.:,.
: .i.
:; 8
fnmultesc foarte repede. SInt insecte care suferg de uscgciunea aerului
si a solului. In general, pentru o dezvoltare favordbilii, afidele au nevoie
de o temperatur5 in jurul a 20-30°C. La peste 30°C afidele stau nemiy-
cate, iar la 40°C mor toate. Frigul le diminueazii cind termometrul
coboarii sub 10°C ; in schimb, in taamnele cu timp frumos, ultima gene-
ratie se dezvolt5 putind depune ou5 pin5 in octombrie.
Apicultorii, dornici ca aceste insecte producgtoare de man5 s5 se
inmultemcii, mamheaz8 din t a m n 5 mur rile cu ou5, iar in prim5var5
ei le taie Si le suspend5 pe arborii vecini, extinzind astfel spatiul de
inmultite (A.M. Fossel). In felul acesta afidele de pe zad6 (Larix Mill),
care aproape dis@ruse in R.F. Gennania, unde mierea de man5 este
foarte apreciat5, au ap5rut din nou ~i s-au inmultit mult pe acest conifer,
dind productii mari de zaharuri din categoria mzelitozei.
Productia de man5 de la molid incepe in a doua decadg a lunii mai,
fiind produs5 de Lecaniidele mari $i mici. In jurul datei de 15 iunie
apar Lecaniidele mici de culoare ro~iaticg~i brung.
Obi~nuit,in zonele de sub munte culesul de la molid incepe la 20
mai, fiind produs de Lachnidele mici si rosii. Apoi, la altitudine, cule-
sul apare in lunile iunie ~i iulie, constituind o oarecare continuitate, mai
ales acolo unde molidul qi bradul alb cresc in vecin5tate. Culesul de
man5 ins3 nu are date precise ~i este variat ; sint ani cind mana curge
de pe arbori, ca dupii aceea 2-3 ani sg nu apar5 decilt in cantit5ti
foarte reduse.
Pentru a se inliitura pierderile provocate de lipsa de informatii
asupra aparitiei vi succesiunii insectelor produc5toare de man5, trebuie
facute observatii anual qi comunicate din timp serviciului silvic sau
filialelor Asociatiei CrescStorilor de Albine. Altfel intirzierile la trans-
portul in pastoral la culesul de man5 pot da surpriza neplgcutii ca ace1
cules sii fie deja terminat.
Productia mierii de man5 este in direct5 leg5tur5 cu temperatura,
cu precipitatiile atmosferice qi cu virsta anborilor pgdurii, dar mai ales
cu prezenta furdcilor r o ~ i ide psdure, cu care afidele tr5iesc intr-o
perfeat5 armonie. Afidele ofer5 acestor furnici un anumit 15pti~or
pentru cre~terealarvelor din furnicar, si in schimb, furnicile le ap5r5
de d5un5tori.

Mierea cristalizatg
Mierea extras5 este la inceput o solutie zaharoas5 suprasaturat5 ~i
fluids, fns5 cu timipull, in masa ei incepe u n prcuces de cristalizare dato-
rit5 raportului intre componentii zaharo~i ce-i contine. Cimd glucoza
este in cantitate mai mare acest proces se intensifid curind dupg
extractia din faguri, rnai ales cind in ea se rnai g8seste si melezitozg. In
schimb, cind in miere predomin8 fructoza, ea riimine fluid8 (fig. 27).
Procesul de cristalizare este adesea urgentat dac5 in fagurii ce
au avut in ei miere cu un an in urm5, au rnai r8mas citeva pic8turi pe
peretii alveolelor. Aceastg situatie apare rnai ales atunci cind fagurii,
dup8 extractie nu au fost restituiti coloniilor pentru ca albinele s5-i
ling& Resturile de miere r5mase astfel pe peretii alveolelor. in decursul
anului s-au cristalizart, iar cind fagurii sint dati stupului la un cules
bogat, albinele nu curgt8 aceste cristale. Rgmase in alveole, acestea

F i g . 27. - Topkea mierii m-istalizate ~i ornogenizarea ei la Combinatul apiwl .,

BBneasa.
.-,.. ~

.. ..
devin cristale native ~i astfel mierea proaspgt culeasg incepe curind "'\

procesul de cristalizare. . .
. .
- Ati rnai folosit in treac5t notiunea de ,,saturat si suprasaturat" ,,
. . .';
la miere. Ce implicatii are in leg5tur5 cu cristalizarea mierii? - -.
. ...4
,.
intreb8 un 1tin5r apicultor. I , .

,. .
.,
- Cind o solutie a fost indestulatg ~i deci concentrats cu o sub- . . ..
.,
stantj. solid2 disolvabil5 la o temperaturg determinac, ea este ,,satu- '
,.
. .,
4.

rat8". De pild8, in chimie, cristalele de acid boric formeazB cu apa ,. -.

cald8 o solutie saturat8 (dezinlectantg) de 4%. Orice cantitate de cristale +
..,...
. ,, ;. ,.
s-ar rnai ad8uga apei in solutie, chiar dac5 pentru moment si aparent ..-.a.
.. .
.
. . v. :
--,,'
se dizolv5 ele se reconstituie sub form$ d e crisrtale depunindu-se pe .
. .. ,.
:
,
fundul vasului respectiv. Deci solutia de 4O/0 a atins valoarea ei maxim5 ....,,
.. ,:..a
de saturatie. Un alt exemplu, in leg5tur5 direct5 cu colonia : o solutie
de zah5r in ap5, la 20°C, deci sirop, este saturati la o concenrtratie de
670/0 zah5r, deci la un continut de apii de 32,9.
Cind starea unei solutii in care concentratia substantei dizolvate
la o anurnit5 temperaturs este mai mare decit cea corespunz5toare satu-
ratiei ea este ,,suprasaturat5". Pentru aceasta din urm5 este suficient
o cauzs exterioars favorizant5 oricit de slabs, pentru ca substanta
solid5 din ea s5 cristalizeze.
Mierea este o substant5 suprasaturat; cu zaharuri diferilte care
au fost saturate initial aproximativ la un continut de c i ~ a25-300/0.
Cum ins5 ea contine in masa ei substante nezaharoase - aSa cum stit;
din descrierea compozitiei sale, avind chiar unele substante coloidale,
cristalizarea ei apare mai tirziu sau rnai devreme, in raport de diferite
cauze : prezenta in components mierii a unui zahar cu un coeficient de
cristalizare mai mare, cum este glucoza, antreneaz5 spre cristalizare
~i pe celelalte zaharuri ; de asemenea, cind intervine o temperatur5 de
psstrare sub 40°C sau in ea se afl5 acele cristale negative amintite,
procesul de cristalizare incepe ~i continug pin5 cind intreaga mass este
cristalizats.
Mierea este o substant5 care - dup5 J. Louveaux - tinde spre o
stare de echilibru cu atmosfera inconjurstoare. Dup5 higrometria
atmosferei, ea are tendinta s5 absoarbs sau s s piard5 apa. Martin -
citat de autor - a constatat c5 realizarea echilibrului higrometric in
raport cu atmosfera se face la inceput foarte repede si apoi din ce in ce
mai lent, pe m5surCi ce se apropie acest punct. Schimbgrile intre miere
si aer constituie un fenomen de suprafatti, dar el are o difuziune pro-
gresivs in interiorul mesei mierii.
Fructoza din miere, din contr5, este mult rnai higroscopic5 si se
pSstreaz5 lnult timp fluid5.
In orice sort de miere, in afar5 de cele dous componente princi-
paIe care sint glucoza ~i fructoza, existi si alte zaharuri, c5ci in stup nu
toate culeg5toarele aduc necitar numai de la aceeasi specie de floare.
De exemplu, intr-o stupin5 transportat5 la munte pentru culesul de la
finete, care d5 o miere de bun5 calitate, albinele culegstoare vor aduce
s i miere de brad sau de zads, dac5 exists, ceea ce o depreciaz5. La
exlractie, mierea combinat5 este fluids, dar curind cristalizeaz5 ; cind
in ca se afl5 si miere de zads, cristalele vor fi mari ~i foarte tari,
nepl5cute la consunlul uman, si cu atit mai putin la albine.
Apnritia germenilor de cristalizare - dup5 S. Picha - in solutia
de zahiir, care este d e o c a d a t 5 miere fluid5 cu o mic5 cantitate de ap5,
se datorenzii faptului c5 nu toate moleculele de zah5r pot fi scindate
si deci incorporate cu moleculele de ap5 corespunzstoare. Particulele
descoperite ale cristalelor de melezitozil din mierea de zads formeazs
aglomeralii. Sub actiunea fortelor de atractie din molecule, peretii cris-
talelor cresc pin5 ajung ss formeze o retea cristaling. La aceste zaha-
ruri cantitatea de ap5 poate varia intre 0,05 si 0,5%.
 Temperatura este ~i ea unul din factorii care au o mare influent5
asupra viltezei de cristalizare. Temperatura cea mai potrivit5 pentru
p5strarea fluiditZitii rnierei este de la 20-25"C, care chiar dac5 in
masa mierii se afl5 zaharuri uSor critalizabile, impiedic5 citeva luni
cristalizarea integral% Cercet5torul Boer consiedr5 cti o temperaturg de
5-7°C favorizeaz5 cristalizarea, care se intensific5 cind se ating 14°C.
In schimb, temperatura de 25°C frineaz5 cristalizarea, cu tendinta ca pe
m5surti ce temperatulra dep5sesrte aceast5 limitti, crisaalele s5 se d m m -
puns, iar mierea s5 se lichefieze. ,
De asemenea, sint sorturi - cum este de pild5 mierea de man5
de la brad - care continind dextrin5, produs neunitar, gumos, coloidal,
cristalizarea este oprit5, dar mierea are o viscozitate pronuntatg si even-
tual aspect gelatinos.
0 alt5 caw5 a cristalisrii lnierii este scindarea incompletg a
polizaharidelor atunci cind apare un cules in avalans5. Culeg5toarele
vin la stup cu g u ~ i l e arhipline, iar prducr5toarele nu, reusesc s5
prelulcreze mierea crud5. Ele sint nevoite atunci s5 o depoziteze in
faguri, unde, la c5ldura din stup si ventilatia activg a grupului venti-
latoarelor mierea se matureazg ; elimin5 apa din continut, dar r5mine
cu o parte din zaharuri neinvertite. De pild5, in vara anului 1968 am
transportat stupina la balta Burdusani (Ialomita) la un cules de
iloarea-soarelui. Ca niciodat5 pin5 atunci, in prima zi de la sosire
cintarul de control a inregistrat 9,800 kg, sc5zind treptat in urm5-
toarele trei zile, dup5 care timp culesul s-a intrerupt brusc. Dup5 o
s5pt5min5 am extras mierea, care pus5 in bidoane a inceput dup5
5-6 zile s5 se cristalizeze. Cind am predat-o, pe fundul bidoane-
lor era un stlrat de 10 om miere cristallizat5. Beneficiarul a b5nudt c5
am introdas zah5r in miere si a procedlat la analiz5 care a dovedrit c5
mierea era pur5. Aceask5 eristalizare rapid5 s-a datorat culesului in
avalans5, grupul albinelor prelucr5toare neputind scinda intreaga mlad
de zaharoz5, ceea CT a determinat o rapid5 cristalizare. I n mierea cru1d5
se formeaz5 primele cristale @are atrag in jurull lor si zaharurile deja
invertite si care se su~punactiunii de atractie formind cristale mari.
Uneori, ahiar citiva gr5unciormi de polen pot constitui centre de oi&-
lizare. Cu ciit a c e ~ t igermeni d e cristalizare vor fi rnai numerosi, cu
atit cristalizarea masei mierii va urma aceeasi scar5 comcentrindu-se 'in
jurul cristalelor primare, in cristale mici, fine, untcrase si pl5mte la
consum ; exceptie face mierea de la zadti, ce cristalizeaz5 foarte r e m e
dar cu cristale mari avind lla bazti melezitoza. Cind cristalele native sint
rare, cristalizarea se face incet, durind citeva luni.
Bulele de aer din masa mierii favorizeaz5 si ele cristalizarea,
cgci s-a stabilit de c5tre cercettitori c5 in jurul fiec5rei bule se forrneaz5
o zon5 de concentratie mai bogat5 in z&8r p i n evaporarea a'pei. In
aceast5 zong de puternic5 concentratie pot sti apar5 spontan cristale,
fBr5 sti fi fost inainpte vreun cristal in masa mierii.
In mod obisnuit, spune J. Louveaux, se recunoa~tecii procentul
de glucozti fmpreunti cu apa constituie factorul esential, ceea ce deter-
 min5 pe multi autori s5 pun3 in evidehtii acest factor - glucoz5-ap3 -
inlocuind pe cel de glucozii-fructoz5, care li se pare mai putin bine
ales, in procesul de cristalizare a mierii. 6n tabelul de mai jos, White
e v i d e n t i d importanla relativ5 a valorilor acestui fadtor ,,glucod-ap3"
qi starea crisltalizzirii in sorturi de miere ce contin diferite zaharuri.

Valoarea factorului Sensul variatiei factorului

Procent En miere glucoza-ap& de cristalizare

i. Glucozi
Maltoza
ApB
Zaharuri superioare
Zaharuri intermediare
Zaharozj.

In tabelul urmgtor, dupzi White, se v3d valori aproape cede ale

acestui raport de gulcozii-ap5 in diferite faze de cristalizare posibilii :

Raport
Scara Starea de cristalizare glucozi-api

Liehid5
Citeva cristale izolate
Stratul d e cristale d e 2-3 mm
Citiva fulgi d e cristale
Strat de cristale >de8-12 mm
Cristalizare pe 114 din Pngltime
Cristalizare pe 1/2 din Pn5Itime
Cristalizare pe 314 din fnalvme
Cristalizare complet5 dar supla
Cristalizare complet5 $i tare

De fapt, cristalizarea, in mod obi~nuit,porne~tede la components

~i raportul dintre glucoz5 ~i fructoz5 care, in miere au cam aceeasi
proportie ; cel mai adeseori Ins5 fructoza se prezintii cu o diferent5
ceva mai mare de glucoz3, ceea ce determin5 o stare de fluiditate a
mierii.
Cind propowa de g J u m d este ceva rnai mErit5, mierea are ten-
dinta vizibilz spre cristalizare, iar fru&za este aintrenat5 sii se algture.
De pildZ, mierea de t r i h i are un raport glumz3-fructoz3 de 100 : 104 ;
raporbul fiind mic $i fruotoza aztind abia 40f0 mai mullt, milema crista-
lizeaz.5. Mknea d e ienup5r (Ienuperus 1L.) are raportul 100 : 122 ; ea
rZmine fluidz, citva timp, ldar avind in masa ci cristale, se salidificH.
In schimb, mierea de saldrn care are un mare procent de fructoz5,
raportu~l 100 : 170, rZmine mereu fluid5 chiar cind este depozitat5 la
rece. Cind ins5 *m acest mare raport de fructoz5, in masa mierii, s-ar
g3si o mi& cantitate de aniere ~dintr-un sort care cristarliaeaz5 q o r ,
fenmenul de cristalizare incepe Encet 'dar sigur, cZci nuecenica crista-
liz5rii se reazem5 in principal pe tendinta spre aglutinare, %a
cum am ar5bat mai inainte, aglutinare doritZi de stuparii d r o r a
publicul consumator le cere miere cristalizat5 dar cu cristale mici, fine,
care s5 se intiindB pe p i h e ca $i untui. Aceat5 1problem5 Pas5 va fi
explicat5 la Tehnologia apicolii, in alt5 parte a studiului nostru.
Mierea de man5 de la unele conifere - nu de la toate - care
are un procent insemnat lde melezitm5, cristalizeaz5 Pn c i a m a OR ou
cristale mari $i tad, incit sciqnesc intre dinti. Unmri - dup5 cum
am amintit - ea ~cristdizeaz5chiar in fagur. Va f i foarte grav cilzd
ea va fi l5sat5 ca hrm5 de iarn5, &ci dbijnele nu m q e s c s5 dizolve
crisblele $i mor de f o m e , al5turi de o mare cantitate de hrm5.
Se mai p a t e ivi qi o a$% siltuatie : cind in stup se acumuleazZi
prea mvllti vapori de ap5 care sint absorbiv partial de rnierea crista-
lizat5 din faguri, abbinele consumbdu-le cu excesul de ap5 ce-1 au
pe suprafa@ ilor, vor suferi de diaree, iar sporii cde nosem5 vor deveni
foarte activi.

Mierea fermentat5
Desi mierea este izolat5 sub c5pGcelele alveoldor din f a p i ,
poate fi atacat5 de unii fermenti si degradat5. Se +tie c5 fermentii sint
enzime, deci aigenu ohimi.ci stirnulatori care ajut5 mierii crude qi c!hj,ar
celei mature s5-si Embun5tAteasc5 starea ~i nicideoum s5 o deterioreze.
Opera enzimelor pe care le cmoa~tetipin5 aici este tea de ia-
nobilare a mierii, de tramsformare a pdlizaharidelor ou ajutorull inver-
tazei, p e n h ca din nectar s5 (dewin5 miere. $i imc5 $i e a s t 5 inwr-
taz5 are potentide diferik in capacitatea sa d e hid~dlizare,c5ci urn
este ilnventaza diln gu$5 $i dta tea din iatestinul mijlociu (stmnacul)
d albinei. Totuqi sint agenti de fermmta* care nu sint p a l u ~ ide
albine, ci tr5iesc oriunde - in a k a s t y l u i - dmumiti ,,dmjdiiU
cum sint cele ce ajut5 la falbricarea berii (Saccharomyces cerevisiae), a
vinului ~i a hidrmelului ori chiar la cre$erea ,aluatd1uipinii. Oer-
cet5torii f r a n w i au gZisit drojdii chiar iln nwtaml unor flori. 1ln
decursul unei lungi perioade s-a g5sit o mare varietate de droj'dii fer-
mentabile, in special in aectarurile provenite de Ja silorile de mgr,
caprifoi, cireq, hrivc5, floarea-soarelui. Unde din ele sint .lltmiiderate
rezistente la zah5r q i totuqi puthd produce a femnenta* a mieTii ;
s-au g%it chiar in corpul &binelor anumite tipuri de drojdii ; sht
multe variet5h cu pubre de concentratie mai mam sau mai micg fn
raport de apa pe care o contine mierea, Tnceptnd de la un procent de
200/0 in sus. Sin% altele, dupti A. Cailllas, denumite ,,tolemte4', rezia-
tente la gluciide, dar cu comportare diferitg fat5 de miere. Ele se
acmodeaz5 bime lcu zahamde mierii. A m t e drojdii elibereazZi fw-
menti, care, c d r a r ldrojdiillor normale, au facultaka de a se dezvolta
intr-un we& i d d c i t foarte cmcecntrat, ins5 numai )la o temperatur5
optim5. Mai sint si alte variet5ti de drojdii denumite ,,rezistenteC'care
nu pot activa asupra mierii normale, pentru c5 @add (lor ridiioat de
concentrare nu le permite s5 evcnlueze. De sceea, la fabricarea hidro-
melului din miere, pe care o vom explica la tehnologia apicol5, mierea,
in amestec cu apa se fierrbe pentru a ucide fermentii nocivi, urmind a
Si in,tmdu~iferrnenti selmtiolnati.
Cind mierea este nec5p5cit5 ~i ia contact cu o atmosferg supra-
s a t m t 5 cu urniditate in sbup, fiind higmcopic2, mierea absoal.be apa
din veporii respiratiei, iar p~ocentul G u de ap2, initial de 170/0, se
mireste. Cercetstorii au stabilit 6 o miere 15sat5 citva timp in con-
t a d cu o atmiosferii saturatii de vapori, absoark di'n ei 1-80/0 ap5
pe zi in primele 20 zile. Dup5 t ~ e ilulni, p r ~ ~ e n t us5u
l de umiditate
atinge 55,2010 m5riindu-qi greutatea cu 84,4010. In aceas% situatk, de
indat5, iacepe un p r o m die f e m m t a r e , c5ci dievine smceptibilg de a
fi atacatg de drojdie de tipul Saccharmyces m l l i s ori Saccharmyces
cerevisiue care obisnuit ajut5 la fermentarea vinului, hidromelului ~i
chiar a piinii, precum si cele de tipul Sacchuromyces rouxis, care au
o culoare intre galben ?i rogu. Riltmul de inmultire a1 drojdiilor este
enorm, c h i se hr2nesc cu zahsr, ap5 si sarurile dizolvate in ap8.
Alcoolul si bioxidull de canbon pe care e'le il elimin8, nefiindu-le
fokositori aparent, ca urmare a metabolismului, dau mierii posibilitatea
unei fermentatii active. La suprafat5 apare o spurn2 datoriti bioxi-
dului de carbon, iar substantele organice ale mierii sint descompuse ;
astfel mierea fermenteazii. In atare sibtuatie ea isi schimb5 culoarea
devenind mai inchis5, isi pierde aroma si are un miros si gust acru ;
p H 4 se mSre$te la fel ca ~i H.M.F. ; gustul sgu se apropie de rince~I;
inventaza, arnilaza si inhibinele scad in mare m2surSi ; volumul se
m8reste si con@nutul vasului se revars2 dacg este plin ; fructoza se
separii de glucozti, iese la suprafat2 ~i este degradatg in m5sur5 mult
mai mare.
Chiar si mierea cristalizat8 poate fennenta c5ci cristalele m2-
rindu-si procentul de ap2 si deci micsorind conpnutul acesteia in faza
lichidg, incepe procesul de fermentatie. De aceea, mierea se p5streazG
in conditii optime la temperaturi pin5 la 14"C, iar apicultorul preveni-
tor incearc5 cu un aparat denumit higrometru continutul ei de apg.
Problema va fi I5murit5 mai departe la acelasi capitol a1 mierii din
Tehnologia apicold.
Substanfele conf inute in polen
--

au o aplicafie atlt da vastd

cum nu ne outern irnaaina la
ora actuald.
Acad. prof. N. Tif;.in

POLENUL - PIINEA CEA DE TOATE

ZILELE A COLONIEI

Terminind importanrtul capitol privitor la grupul social a1 culegg-

toarelor de nectar ~i a1 celor ce-1 prelucreazii in miere, trecem la stu-
dierea albinelor care se ocup5 cu transportul polenului in stup.
Din punct de vedere fiziologic grgunciorii de polen sint celule
sexuale mascule, deci organul de reproduaie mascul a1 plantelor supe-
rioare. Privit din punct de vedere biochimic, gr5unciorii de polen
contin substante de creatie, de lung5 vietuire, de reparare organic5,
dintre care multe sint inc5 necunoscute - dup5 constat5rile acad.
prof. N. Titin (U.R.S.S.).Din aceas% garnihrit c o r n p l e ~de substante
chimice un rol deosebiit il au enzimele care accelereazii ~i reglea25 pro-
cesele vitale. De aceea aqiunea polenului se poate compara cu actiunea
glandelor cu secretie interns, care la pllante inc5 nu sint suficient de
studiate ~i constltuie inc5 o tain5. Dezviiluirea acestor taine constituie
una dintre ,prdblemele pasionante ce stau in fats Giintei.
Este cel rnai de seam5 element de cre~tere,dezvoltare organic5
si de reparatie a organelor uzate, fiind consumat nu numai pentru
hrana puietului ci de intreaga comunitate - in afar5 de matcii care
este in permanent5 hriiniitti numai cu liipti~or.De aceea, el rnai este
denulmit qi piinea dbiwlor fiind o hran5 albuminic8, vibaminele con-
sumat5 de ele tolatii v i ~ w .
Polenul abundii in naturg, fiind produs de plantele entornogame
rnai cu seam5 in primsvarit - sin feb~variep5n5 in rnai - fn special
cel de p5p5die ~i arbori de piidure. Apoi vine polenul de var5 din
iunie-aulgust de la p5d'urile de tei, de la floarea-soarelui, hri~cii, co-
riandru, lucern5, trifoi, s p w t 5 , in. Toamna este rnai puvn dar foarte
pretios de la floarea-soarelui furajer5, porumbul pentru siloz, napii
porce~ti,caprifoi, Solidago, Aster, despre care vom vorbi rnai departe.
Prim5va1-a cantil5ti m r i de polen oferg abunul, s&llciile, iar CWFI
rnai birziu apare macul si rapip, bogate in substante nutritive, dar
num'ai de la a r b r i i ou flori masale, care oferg si nectar rnai mult.
Dintre stildi, Salix incana L. are polen m mult amt ; cuunai polenvl de
nuc +i eel de mec il @ @ l e d . Plantele de la munte diau inult pole%
variat si foarte valoros. Abbinele prefer5 polenul variat fat3 de cel luat
de la o anurnit5 monooulhr5. De asemenea, polenul prnilor roditori
si cel a1 vitei de vie a u su~bstantebogate in proteine, vitamine etc.
Culesul polenului este strict legat de prezenta puietului in cuib ;
in lipsa lui albinele nu-1 culeg ; numai cind cuibul este bine dezvoltat,
acbivitatea culeg5barelor de polen este mare. Albinele il culeg de di-
mineatti pin5 la amiazii, atunci cind sacii polinici a j u n ~ ila maturitate
plesnesc sau ele in.$le il sfisie cu mandibullele. Apoi activitatea de
cules a polenului se o p r e ~ t edar reincepe dupii ora
16 cinH in naturii este o oarecare urniditate atmos-
fericii (fig. 28).
Culegiitwarele de polen il ggsesc mai uqor decit
sumtele lor care culeg nectarul &ci polenul are
subkante a h c t i v e d e w b i t de active, iar mirosul
lor il miemioreaz5 si il g5sesc apoi u p r . De diunineap,
Fig. 28. - ALbina m pri~mele cerceta~e adwc polm in stup, iar albinele
zbor au co$ule$de care le wtmpt5, le inconjur5 si le pipiiie cu ante-
lpline ou Polen. nele i n c ~ ~ t u dup5
r a uare pleac5 g&ind u F r sursa.
$i culorile la multe soiuri de flori atrag dbinele
pentru acest Cules. De pilkli, nlalba are un polen albristrui ; la prir, piersic,
casbanul siilhtic, este m ~ u ;alunul, p&p5ldia au polem galben-auriu ;
cel de la coriandru este mov ; de la mec este negru, d e la soia este
cenu~iu,iar d e la bmt5noase qi floarea-soarelui galkn-desc'his. Dimine*
se dewhid florile de h r i ~ 5 ,pgpGdie, mac, lobwd5 ; h amiaz5 cele de
sparcetri, sulrEin5, facelie, bob furajer. Sint si flori care ofer5 albinelor
p l e n intreaga zi, aSa cum este teiul, bostrinoasele, urzicuta moartii e k .
Sint cilonii care - dup5 Louveaux - au o mare afinitate pentru
rapitg, care apoi gi-o extinki la toate cruciferele : m u ~ t a r alb ~ l +i galiben,
'ridbhea &hbaticSi etc. Se c r d e c5 la baza acestei padkullarit5ti se afl5
chimiot~opimuli, care p a t e fi cornandat de factorii ereditari.
Albinele consum5 polen toat5 viata, mai putin in penioada de
iernare cind digestia llul se fafce greu ; alibina are nevoie de o tempera-
tur5 mai urcat.5, pin5 la 35,2OC, care nu este in stutp decit atumci cind
incepe sii ap& puietul. I n schimb, sub form5 de piistur5 este de mare
ajutor iarna, c5ci el este digerat u v . De asemenea, a l b i d e consum5
mult polen de care au nevoie la hidrolizarea zahgrului, prin activarea
optim5 a invertazei din glandele faringiene, influentind qi capacitatea
de hidrolizare a fermentilor din intestinul mijlociu (Ana Maurizzio).
Observind toate aceste paltticularitiiti ale polenului, majoritatea cerce-
t.5Corilor liau caraderizat cu plastica si a d m a t a notiune de piine a
albinebd adqptat qi de noi @ arnintitii m i sus.
Albinele, care in timpul formgrii llarvare a u avut polen putin, vor
avea un intestin mlic fa@ de cele bine hriinite.
Incepind din primele minute dup5 p5r5sirea alveolelor natale din
cuib, tinerele albine trebuie sii consume polen ca s 5 - ~ irefac5 in intre-
*) Chimiotroptsm = o suns& de excitare chimica ce actioneazi3 In orientarea unui
organism spre o anumit8 direaie

216
gime c o r p l gras, care este, dup5 cum +titi, o rezerv5 corporal5 de
grssimi, substante proteice, hidranti de oarbon si care se epuizeaz5 in
perioada stadiului nimfal.
Trecind apoi la serviciul de doici, albinele tinere i ~ intensifies
i
consumul de polen, pentru c5 15pti~oruldat larvelor din cuib este un
derivat a1 polenului. Penrtru fiecare lam5 dolicile consum5 3,25 mg
polen. Putin rnai tirziu, cind albinele tinere incep s5 se ocupe de trans-
formarea nectarului in miere, polenul consumat de prelucr5toare ajutii
glandelor faringiene, care pin5 atunci d5duser5 IZiptisor, s5 secrete acele
enzime de scindare si hidrolizare a polizahanidelor din nectar in mono-
zaharide - glucoza .$ fructoza. De asemenea, consumul polenului in-
fluentea25 ~i capacitatea de hidrolizare a fermentilor din intestinul
mijlociu.
Apoi, in tot decursul vietii lor, alibinele conr4uUm5polen pentru re-
facerea tesuturilor uaate. Polenul este consurnat in speaal de allbinele
care se nalx in toamn5. Atiumi, consmiind polen din bel~ug,d o i d e
prelungesc p e r i d a de hr5nire cu lgptisor peste cele trei zile de wtadiu
larvar, cum au primit toate generatiile ,in decursd verii, d?nd lftptisor
noilor !awe inc5 12-36 ore. Ele pot tr5i as'bfel Sase luni, pe d n d gene-
ratiile dme var5 nu dep5qesc o v?rst5 rnai mare de 4 0 4 5 zile.
Dac5 mierea - dup5 cum api v5zut - a t e un element energetic
care d5 c5ldur5 si energie individual5 si colectiv5, polenul este hranti.
Apicultorii ounoucinld marea sa importantti, d r e s e d albinele s&l cullmgG,
hrhindu-le cu simp in care au pus .cu o sear5 inainte florile plantelor
ce trebuie polenizate ; asMel determinii colonia s5 trimit5 culeg2toarrele
la c u l m l acelor flori, aare sint rnai bine plenizate qi dau rod rnai bogat.
Problema o vom l2muri putin mai departe.
Cind polenul inkr5 in atup in cantitsti rnai mari, matca coloniei
depune un numar sporit de ou5, iar cuibul ia proportii mari. Apicul-
torul poate face astfel o reverz5 de polen, pentru a-1 reda coloniilor
atunci cind el lipse~tein natur5. In felul acesta cuibul se dezvola rnai
bine. Activitatea albinelor la culesul polenului si capacitatea m5tcii
de a depune ou5 rnai multe au fost studiake de cercetStoru1 american
L'ale care, dresind albinele la culesul polenului, a g5sit chiar raporturi
matematice la stupii stimulati, in comparatie cu cei martori nedresati.
Polenul se prezint5 ca o aglomerare de pulbere microscopicti e
unor gr5uncioare care au o miirime de aproximativ 50 m i m n i (a mia
parte din mm) +i care au greutate foarte mic5 incit 15 000 din ace~tia
abia .cinGresc 1 mg. fncinciikura celor dou5 cqulete, de pe pitdloarele
posterioare ale albinelor au pill5 la 25 mg, in care sink peste 300 000
gr5lumiori. Pe ace~tila,albinele culeg5taare de polen il d u n 3 fonmfrd
asa-zisele ,@hernotoace'' dup5 ce mai intii il urnerne stropinklu-1 ou
saliv5 sau mime din g u ~ 5 .
In aceast5 c5uta.t-e de polen cit rnai valoros, albinele se strf-tduiesc
s5 g5seasc5 pe cel .cu rnai multe substante importante, fa'cind astfel o
selecfie. CelwtAtorul Dault (Australia) a oferit albinelor, in afara s h -
pului polen d e eucalipt de la 10 variet5ti p s e fiecare in cutii diferite.
Albinde au ales gi au transportat in stup ~polenul din varietatea
Odorata care are procentul miirit d e pmteine, steroizi gi vitamine, plus
o substant5 atriigatoare, liisind aproape neatinse pe celelalte.
Griiunciorii microscopici de polen stau in anterele florilor suspen-
date pe stamine. Fiecare griiuncior este o celul6 sexualii masculii care
Iecundeazii ovulul din ovarul florii la baza stigmatului. In acest scop,
planta adunii in tesutul florilor anumite substante minerale care favo-
rizeaza germinarea gr5unciorului de polen, care atunci cind are la dis-
pozitie un procent de 15-200/0 zaharuri gi tot atirta bor, tubul polinic
germineaz5. Pinii atunci stigmatul gi-a p6strat capacitatea de polenizare
fiind protejat de o substant5 asem5ntitoare cu vitamins. Gr5untele de
polen camt pe stigmjat, genmineazg in tesukul stilului fbrii, unde inter-
\.in in mod activ anumite enzime. Ele miiresc intensitatea metabolis-
mului, iar ca rezlulbat, fecundarea florilor este ameliomtZ ~i legarea
si formarea semintelor l a fel. In procesul de recoltare a nectarului de
ciitre albinele oulegiitoare, se produce o excitare a pistilului, ceea ce con-
tribuie la o germinare mai bung a polenului pe stigmat ~i amelioreaz6
fecundarea. In felul acesta se impletesc interesele proprii ale florilor,
cu cele ale alblnelor care recoltinld nwtarul faciliteazii o polenimre mai
activ5.
VBzut la microscop, grgunciorul de polen are un i n v e l i ~foarte
rezistent inkit trebuie lovit insistent cu un ciocan ca sii fie sl5rirnat
invelisul denulmit exinii. Ea are pe suprafata sa desene variate dup5
specia plantei respective, usor de identificat : conuri, cirlige, bastona~e,
pinteni etc., iar intre ele sint multi pori care inlesnesc schimburile de
respiratie. fntre pori se observii unul rnai mare denumit micropil, prin
care, in momentul apropiat fecund5rii ovulului iese tubul polinic din
interiorul gr5unciorului. Suprafata exinei este protejatg de o substant4
uleioasa denurnit5 poleinii ; ea inlesne-~tegr5ancio~ului de palen sii se
lipease5 usor de corpul p5ros a1 albinei si s5 fie astfel transportat la
o floare vecinii din aceeasi specie, pe care o Pecundeazii. In felul acesta
se indeplineste acea polenizare inmucisatti care duce la o rodire mult
mai mare.
Poleina nu este dige~abilgdar este folosit5 in economia coloniei,
fiind combintat5 cu niste r5sini de pe mugurii plantelor superioare,
creind u n produs nou, foarte folositor intregii colonii care este pro-
polisul, despre care vom vorbi mai departe.
Sub exin5 urmeaz5 un a1 doilea invelis intina care este o mem-
bran5 celulozic5 transparent5. Sub ea se giisegte o substan@ viscoas5,
alcituitii din : albumins, lipide, substante minerale, i d r e care predo-
minii fosforul, aminoacizii, vitarninele glucidele etc. Ea este denurnit5
faviolii sau cito~armzli.In ea plutesc douii nuclee, unul vegetativ ~i altul
germinativ denumit si spermatogen, ce determin5 procesul de fecundare.
 0 insu~iredistinct5 a polenului este si culoarea lui. Fiecare specie
de plant5 are un alt tip de culoare, care variaz5 de la specie la specie.
Aceast5 distinctie a polenului se piende d a t t i descinoat in alveolele
fagurilor, c5ci ghemotoacele se amestw5.
La recoltarea polenului, albinele s l i ~ i ecu mandibulele anterele,
din care se revars5 o pulbere impr5stiat5 pe tot inveli~ulcorporal a1
insectei ; uneori albinele se t5v5lesc in polenul revtirsat. S-a constatat
c5 o albin5 prinde pe haina sa p5roas5 piing la o sut5 de mii de grti-
unciori. Cu cit culeg5toarea are un inveli~p5ros mai putin uzat, cu
atit ea se pudreaz5 mai bine, iar inc5rciitura co~uleteloreste rnai in-
semnat5. Pentru a amplifica r5spindirea gr5unciorilor .$ prinderea lor
pe peri~ori,albina culeg5toax-e se halt5 foarte putin in zbor planat, la
punct fix, deasupra florii respective, ~i b5tind din aripi, creeaz5 un
curent ce deterrnin5 grgunciorii, s5 se inalte ~i s5 se prindti pe corpul
stiu. Apoi, ea adun5 grgunciorii cu periutele de la picioare.
Cum in gusa culeg5~toarelorla plecarea din stup se afl5 totdeauna
o cantitate de nectar sau miere in amestec cu o secretie a glandelor
salivare, ele adun5 polenul revarsat cu lingurita din virful limbii,
umednd grgunciorii ca s5-i poat5 lipi unii de ceilalti. In acest scop
umezesc ~i periutele cu care ii adunii de pe corp, pentru ca ei s5 stea
bine fixati in co~ulete.Dup5 cercetZitoru1 Butel-Reepen, albina isi ume-
z e ~ t ecu trompa p5rtile p5roase ale picioarelor, mai ales cind recolteazi
polenul fiiinos si uscat cum este de pildri, eel de &tin5 alb5 (Hippophae
rhamnoides L.) si de la alrte plante asem5nStoare.
Lucrarea de inciircare a cosuletelor la un cules bun nu dureazil
de cit 12-15 minute. Cind culegitoarea simte co~uletelepline ~i echi-
librate i ~ iai zborul spre stup.
S5 urmirim l a stupul de observatie cum procedeazg albinele cu
polenul adus : mai intii aterizind pe scindura de zbor a stupului, intr5
pe urdini~,mergind in locul stiut c i trebuie s b l depun5, ducindu-1
direct la fagurii cuibului ; uneori aleg chiar fagurii pe care au puiet
foarte tingr, pentru ca astfel doioile s5 aib5 polenul aproape si s i
hr5neasc5 cu el larvele. Ajunse in preajma alveolelor goale, le cerce-
teaz5 s5 fie curate ~i i ~ descarc5
i cosuletele cu ajutorul pintenului de
la un picior ~i apoi de la cel de-a1 doilea picior.
Culeg5toarele de polen nu executii dansuri ca cele care aduc
nectar ; in schimb, albinele din stup care au primit sarcina de a trans-
ports polen se aprqplie de culegiitoarea, care !gi desoarcil co~uletele,
mingilind-o cu antenele, pentru a lua c u n o ~ t i n t ide mirosul polenului
adus, miros pe oare il mmorizeaz5, pentru ca apoi sZi il giiseasci @or
afar& in natur5.
 Culeg5ltoarea de polen nu mai asteapt5 s5 incredinteze inciirc5-
tura din cogulete altor albine, ci, primind de la cele din preajma ei o
cantitate de hran5 lichidB sau luind-o singur5 din alveolele fagurilor
cu mierea, pleacii de indatti la o nou5 recoltare. De aceea si num5rul
zborurilor pentru culesul polenului este mult mai mare fat5 de cele
facute de culeg5toarele nectarului, c5ci acestea din u r n 5 sint nevoite
sg-si astepte rindul pentru a incredinta albinelor p~elucr5toa.einciir-
cgtura din gu#.
Aceasta inseamn5 c5 o data ce polenul este descgrcat in alveolele
fagurelui, culegatoarele nu se mai ocup5 de alte lucr5ri privind depozi-
*area polenuiui in stup. Aceast.5 s a ~ i n so are grupul albinelor tinere.
Acestea fndeas5 usor cu capul polenul destinat s5 fie folosit curind
pentru a nu sta infoiat, iar pe cel destinat depozitZirii in vederea consu-
mului cind afarii, in natur5, nu se mai g i s q t e polen, albinele tinere il
bat bine cu capul ca sB elimine aerul dintre gr5uncior-i ; cum graunciorii
au fost deja umeziti de culegiitoare, ei se leag5 bine unii de altii for-
mind o mas5 compact& Acolo se dezvollt5 un proces de fermentatie
lacticii, asigurindu-se astfel buna lui pistrare. Sub aceastii din u r n 5
form5 polenul poartii denumirea de pa'sturii. Masa compact5 ocup5 cel
mult 314 din volumul alveolelor care p a t e putin vor fi ocupate de un
strat izolant de miere, peste care este qezdtii la suprafat5 o pojghit5 de
cears. In felul acesta, pgsctura este cu totul izolatii si ap5rat5 de umidita-
tea care apare in sezonul rece a1 iernii in interiorul stupului. In aceast5
pityad5 phrtm r5mine singura h m 5 vitamino-pmteic5, cin'd in cuib
cilbinde imep s i creaws puiet nou cane d5 un imp* mare dezvoltgrii
cuilbului in prim5varii si inlocuiegte findurile rarite ale allbinelor de
toamn5, care dispar p e rind. C. L. Farrar Sf5tuiqte ca in stupul preg5'tit
pentru iennlare sii se mfle ice1 putin doi faguri cu pbturz.
Polenul mte dcatuit din mruilte prokine, arninwizi liberi, lipide -
acizi graqi, vitamine, m i m l ~ m e n t e ,substante minerale, p r e c m ~i hi-
drati de w h n ~i ialk s w h active, ~ ~ fiecare cu importanta m.
Dgm In proloente eubstankle continuke ~depolen, stabilite prin mi-
mtioase analize de E. Lenormand :

Dozarea elementelor minerale

Compozitia chimica, *lo $1 a oligoelementelor, %

Zahamri rekluctoare . . . . 7
Zabaruri nereductmre . . . O,n*19
, M ~ a t u
Cailciu . .. .. .. .. .. .. 1 -112
1 -15
Cupru . .
Ami~l'on$i alti hi!drati de carbon 0 -23 Fkr . . . .. .. .. .. .. .. 0,05-Q,08
0.011- 0 3
Extracte eterice . . . . . 0,9-14 Sill'irCiu . . . . . . . . 2 -10
Roteine . . . . . . . . 7 -35 F06f0r .
Sulf . .
.. .. .. .. .. .. .. -20
11
Anninoacizi Liberi . . . . . 11 - 7 Clor . . . . . . . . 0,8
Cenu$5 raiduvri ..... 1- 7% Mangan . . . . . . . 1,4
 -.< .
,\ :,'
>-..;
Desigur cEi nu toate speciile de plante lpolenifew contin aceste can- .5.
titEiti de substante. Cerce~EtorulNi'llwn pllezimt2i un tabel comparativ a . ,r,.

t ~ e sorturi
i de palen (porurnb, arin negm ~i jepi) di'n care se mate ob- . I.,

serva variabilitatea eiernentelor ~ o m p o n e ~ t astkl

e, : -.. .. ,.,

Porumbul Arinul negru Jepli

Conthutul In substante (Zea mays), % (Alnus glutinosa), % (Pinus montana), %
, 8

&~t 42 4,1 292

Proteine 262 25,2 13,8
Sulfati 4,9 2,4 3,O
Fosfor 0,70 0,42 0,3
SUU 093 0,24 040 \
Zahm reducator 7,3 84 2,7
Zaharuri tatale 344 27,4 29,5

h afar5 'de acestea 8pollenulrnai contine in cantiltEiti mici : tiarning,

ribofravinz, acid nicotinic, acid ascorbic, un pigment, un factor de c r q -
tere ~i antibiotice. Zaiharurile din polen sfnt : fructoza, glucoza, mha- . . ~

roza ; unele poilemri contin polizaharilde. Pigmrentii fac parte din cate-
goria carokn~izi~lror, 1.n mul'te wrturi de polen s-au g b i t substante cu
azot cit ~i hohloni ~i fitomide.
Principalele reaqii biwhimilce ale polenului - dup5 L. Hola - care . .

se desf5soar8 in conpul albinei slnt : d m m p u n e r e a gi resintetizarea pro- , , y.

teinelor ~i aminoacizilor. Mai intii are loc deslcompnerea enzimatic2 a

proteinelor in aminoacizi. Din minoacizi sint resintetizate proteinele cor- . .. ,

pului albinei, care servesc si la refacerea de tmutmi ve&i ~i la f o m k e a . ...

celor noi la albine adulte si larve. Azotul excedentar din metabolism , .... .

este eliminat d'in mrip in cea mai mare parte s,ub formii de add uric. ;_
Lipidele din polen variaz5 de la 1,5 la 27010, iar printre acizii lipidid <
1
8 .
,

'
,.. '
@ra~i)mai imporbanti se evidentiaz5 : acklul oleic, palmitic, l'in~len~iic . :.' . ! .*,
. . r,:
gi stearilc. ,,\

Vitaminele din polen - dup5 Hie1 si Burdett - sint in proportii ...<.. ,

,. .
satisfriciitoare. Ei au gtisit in polen vitamina C - acidul ascorbic ; B1 - , <: ,

tiarnina (anevrina) ; B2 - riboflavina ; Bs - piridoxina ; Bg - acid n.i-

cotinic ; acid pantotenic; H - biotina ; acid folic ; provitamina A . - . ., .
., ......,
.L
jl..!..l L
a

carotina vitamina E - tcrcoferolul ; R - rutina din grupa flavonelor. . *.'..

..
..I.

Polenul are mulrte sorturi de hormoni cu estron I), hormoni ... ..,.. ,
, .v ,

-
.7',

sexuali feminini (foliculari) si androgeni substante care posed2 ac- ,. :,

:.
-
: ;

tiunea biologic5 a homonilor sexuali masculini, . >, .'\d

Polenul ajut5 la crestere. De pild5, in Franta prof. R. Chauvin a .:

+.
..
:..? ,. t \. ;

dat in hrana ~oarecilorde laborator cantitiiti mici de polen ~i ei au -,

.,: !',:

crescut mai repede in comparatie cu cei ce nu au primit polen. V. Ro- . :.;,<-:. .-.,.
,....
binson, a n d cantitgti mici de polen in hnana tpbolanilor 1/27 000, a . ,.. , -
; .-.".
, ,. .L

ob@ut incetinirea ure~teriiDumarilor. . ... . . .., ,

Substantele minerale ale polenului panticip3 la construirea mole- . ?,*.

i : ; 'L

culei organice ca factor induspensabil pentru desfggurarea multor reac- , .. .. .

.-,... :

tii chimice ~i mentinerea echilibrului hidric in celule si hemolimfii, pen- .

~
_
.
A

.. -,' /

,> , ,-':.
estron = hormon, derivat din estradiol, extras din urlna animalelor din ovar.
.
,.....
1) . .. '.. .-r\...;::
..
.,.
221 . < ' , . < . . .-
. .
. .
tru pgtrunderea diferitelor substante necesare prin membrana celulari
gi transmiterea impulsurilor nervoase de-a lungul nervilor si in activi-
tatea muscular2. Substantele minerale ale polenului sfnt folosite si la
formarea invelisului chitinos a1 albinei in metamorfoz5 (Chauvin).
Proteinele cu arninoacizii s2i esentiali sint necesare dezvoltsrii vii-
toarei albine incsi din prima clip3 cind apare embrionul din coaja oului.
Ele sint in proportii variate de la 21 la 74V0 pin8 la 24,60/0. 0 datg cu
consumul lor se dezvoltii mult glandele faringiene a albinelor doici
pentru secretia lFuptisorului, urmcltri de cea a enzimelor de transformare
a nectarului in rniere.
Polenul are ins5 o conditie esential5 la infSiptuirea acestei opere :
s2 nu fie mai vechi de 1 an. CercetFitorii M. Haydak ~i Ana Maurizio au
g5sit c5 polenurile de un an pierd puterea de stimulare a glandelor la-
r~ngiene~i mandibulare incit acestora le trebuie 20-30 zile pentru a
incepe s5 functioneze, pe cind polenul proasp2t este eficient in numai
sase zile. Polenul vechi pierde lizina si multi alti aminoacizi.
Lipsa polenului in hrana albinelor micsoreaz2 functionarea multor
glande din organism si creeaz5 in familie o stare de nelinli~te; in schimb,
la o hr5nire abundent5 rn polen pot fi reactivate secretiile glandelor
uzate, de a csiror secretii colonia inc5 ar avea nevoie. De piMii, glan-
dele ceriere desi sint epuizate dup5 o a~t~ivitate de 8-10 zile, pot la
nevoie s5 producg din nou cearii, dac8 albinele se hriineuc din abundent5
cu polen.
Consumul golenului determin5 in grimul rind o dezvoltare a
corpului gras si *confer5 albinelor consumatoare o deosebifi longevitate.
In special albinele n5scute toamna, cu corpul gras complet, trec usor
peste rigorile iernii.
CulegZtoarele de polen prefer2 un polen bogat in azot si cu sub-
stante atractive, alegind si recoltind polenurile cele mai bogate in pro-
teine, la fel cum fac - dup5 cum :titi - suratele lor care culeg nec-
tarul si care aleg si prefer5 pe cel cu zaharuri superioare si cu concen-
tratia cea mai mare.
Rezumdnd, putem spune c5 p l e n u l are ~proteine - deci amino-
acizi ; are gr5simi - deci acizi grasi ; are vitamine, microelemente si
alte substante active.
Ca valoare alimentar5 polenul cules de la un num5r mai variat de
flori este cel mai bun, intrucit s-a observat c5 polenul monoflor care
are acela~icontinut nu p a t e satisface toate nevoile organice ale puietu-
lui si ale albinelor tinere, iar in consecingi colonia sufer2 in unele
privinte.
Aminoacizii esentiali din polen trebuie mai intii s5 fie descompusi
de organism pentru a putea fi folositi. In consecintsi, polenul ingerat.
ajungind in intestinul mijlociu (stomacul) este atacat de enzimele sucu-
lui digestiv ce p5trunde prin porii exinei. Numai astfel ei pot trece in
hemolimf5 pin5 la ultima celul5. Acolo se recombin5 in substante pro-
teice specifice organismului. Cercetitofii au stabilit cG numai sub aceas-
tii formii substanf;ele proteice participii la formarea celulelor si creste-
rea organismului, cit si la refacerea celor uzate. In cursul acestui proces
de fractionare a lor, apar si alti aminoacizi noi.
 EZZ
'aI!z OP-OE "14q
w!F).I~ p ~ ap e alaulqqe
~ pup ad '!unl L aqsad ap a ~ ~ n b ao! aqS.aSBdap ~
a m qe$!~a%ol wae euuxmq ap Jqau!qTe gJamoa ~ohqdglap Insn~d
!8 !nl aIan!aqmd 'aJr?ur e a ~ da$= nu gqrdajo ea7qTquea !Sap ' a ~ e ~ ~ o h z a p
ap aim ad JolahJel e u e q ulp y~mq~odm! pur 833 eaqzd aynqiqsuoa pJaq
u!p !n~nualodalau:aqo.xd -!nlnqa!nd e ~ n 8ul q s q p p!op ap l e p aqsa ualod
ap !a.Iaq qsaav -gin j8 aJa!uI rw qnaqsaum pJaq ap y u r ~ o qns j '~oO!qdgl na
y u e ~ qa p a l p 1a.q ayauryd ednp q@seo~dualod aurnsuoa ps adaaug eqsaae
I
' J ~ A J ~nrpeqs ap al!z g alaa ug ~nlnqarnde a q u p q a q g a ~ l ~aa d UI
' ~ ~ ~ ~ J ug ~ aU l p~mA a q pO apJ ~ aqsodod gseaae ap a!oAau aqsa
eaam '~ninualod e xyolnlaa Taupca eant?blozrp nguad ~p!aads t p ~ ~ z
-ua o ne nu alau!qlv .oloaa aqelje aIaqse!p ap snduroasap !j aqeod Ia
aeuroqs ug aaa.17 a3 ydnp erqe f a~e;ran.[a~d gur!.ul o oloae puldaaug - m8
-JO Inqsaae e!uroqem el qe$g~uj!lw urm eQe - 'a~!z L-1 lnr>!.rqua~o~d u~
aqbsodod lnualod pga 'glepo-gu~p q~q3ugI-nu a1auyqIw 'I-npuyurnsuo3
-ualod quapgns qeurnsuoa ne a n 2 JolauyqIe p p a na a!$e~xluroa uy s n p a
3lnu1 x x ~ ~ o qun s n3 a w u as alaujqp '!zp~ou!ure !S auyaqo~duug lje3oq
ualod ap !aoq!naolug Jolau!qlo ~p nu l m d n q s .xeI '~nlndnqsa1aAJazaJ
uy p!u ualod ylje !BUI as nu p u p 15 ualod a p aqsdq alapeo!.xad UI
.!a!uoloa ale!^ ur inlnualod eluevodury aanpap
aqeod as a a -$ur '12'8 ! m n u purnsum u!p aa durg uy 'ualod
Bur ~ P ~ - o z?~p n s u o ~ 'geqau eIoanF $!sgqd e a ~dntpqeypaury !ode
!6 aqeqpnqeur e l gurd .I~A.I~T In!peqs u p pqdaaug ~ u ! q p p~nZ?u!s o ga $el
, -nap3 ne a.1133 poqeqaxaa ap 16 ~ ~ U I J ~ J Uaqsa O ~ aJeqeqsuoa ~ q s e m v
.ualod na ! q d l.rn3ej p p s a a a u qujs a1 - au!qIe 3y g p a p - uoz
-as un-qug au!qe 000 09 E ea~aqbamnquad ga qgrqels t? 18 !!uo~oa p u n
eaJeqlohzap qyyurJn F: (er~e3un)pqqox 'd luroqyaaJa3 'a!$~odo~daJem
ug la 16 gqlcxhzap as pq!ze~ed punqe '!au!qe algoq e l qeqg.re we urn3 e8e
q m~zuv?~ 19ng 22plu~ndlnquazuvxpaw ~6nlrp.oas 22 nu tnf .~02po?~n301u;
nvs zn2nua2od gava .gzozuasou ap pheuloq aqsa s!uoloa p u p : quaurea!p
-am un na aaqsaure u! qep a!$ ps lnuapd ao ppueuroaaJ as aJea ur a!lenq!s
p.m;3u!s o !Snqo$ yqsv3 *aJnqeur Jolau!qle e u e q uquad yk p !nInq!na
eaJr?qoAzap mquad !emnu nu $!solo$ '83 SZ-oz e p m C ug q s a a!uoloa
o uquad ue ad u a p d ap Tnuxnsuo3 'ale pz u!\nd la3 J ~ J SE apun 1nar.q
- U ~ A O J u!p~ pupaJq 'ngol[!ur lnu!qsaqu! UJ psug admu! e!qsa%p f a . 1 ~ ~ 3 8
-UF el ap al!z 1a.q pdnp e1.q~'gleqaa~fzSjund u ug 0/006 ap a!lJodoJd uug $03
- q e aqsa uopture au!$uoa pur - uraneq3 '8 pdnp - Tnualod
'q!m u!p !nlrqa!nd EamqIoazap 16 JO-(
-alnlaa e a m w o j el aJesa3au qnlosqe lugs O / o ~ ~ ' ~ - ~ & ' ap;rau!ur ~ alalueqs
-qns 'O/08'~&aly.xnnyez 'O/O&&'E ap !!.~odo~d ug p u g a q a 3 ~ a u aalueqsqns
83 al!ur!sgS 'eauaurase a a -a~!qsa$!p ~ o l p n a n s 18 Jolalnla3 e!$!zoduroa
uj equ! ' g m n u!p eqseaae ! ede !$ !z!o~qs '!&d izne '~$uaur8!d '!a!ap
-nu !zpe g l p ~ e u ras u a p d up -!!aqgm e ea3 ug 16 aJauyq JolaAJel a m J y
ug !O!mueq qujs !lequm paqq pzpe u!p aped 0 ';n1nualod !!~pprira;3
Iquaurour ug ~93spzeauo!lae a ~ e a~ n m j o l d p q'eujp!qs~q 'eu!zo~!q 'sup
- m ~'eupnalozy 'euyoyaur 'eu!uoaq 'su!u!53.m 'eu!z!~ 'eu!mpl!ua~: 'eulpa
' e u ! l o ~ d ~ x o ~ p'(eup!l3
~g ' ' a ~ e + n l B I n p i x 'ay..x~~Iselnppe ! ~ ~ o o u ! m
!!JOlBUTJn Bz!lo~pfl ~ d n paqeqJaqg UJ purund 'axalduroa Hnop $ e w o j
e gsua? l n ~ o q g a a ~ aualod s u!p alauraqo~d Jo$eJoqal ug p u ~ l o z ~
.\ ' Loca11'zarea polenului in stup

Albinele sosite la stup cu co~uletepline cu polen, duc polenul in

preajma elipselor cu puiet din cuib, deci in directa apropiere a doicilor
care folosesc cu predilectie polenul proaspst in hrana puietului. 0 alt2
parte din polenul adus este folosit de albinele mature pentru propriile
nevoi fiziologice, iar prisosul r5mas in alveolele fagurilor ce m5rginesc
cui~bul, va f i preluicrat de albinele tinere fn pdsturd - q a culm a m
amintit mai inainte. fn acest srop ele prefer8 s5 d'epoziteze p5stuna in fa-
guri de culoare inchis2 care pe ling5 c2 sint mai ciilduro~iau si alveo-
lele c5ptu~itecu inveliwrile nimfale ale generatiilor de puiet ce s-au
n5scut acolo ; acestea absorb eventuala umiditate pe care o mai are
polenul. Prelucrind polenul albinele folosesc o secretie a glandelor
mandibulare, in special acizii g r a ~ i ,care opresc orice inceput de fer-
mentare, in afar2 de cea lactic5. fntr-adevgr, alcildul hildroxi-2idece-
noic component a1 ferolmon.ilor - dwpre care v-am vorbit la mate5 -
au ~i rolul de a acoperi graunciorii de polen pentru consumul viitor,
izolindu-i de contactul cu oxigenul, astfel este oprit2 o nouii fermen-
tatie. Aceasta totuSi va avea loc, dar numai ca o femrzentatie lacticd
care P1 sterilizead, oper5 la care contribuie lactofermentii aflati in gusa
albinelor. Astfel se obtfne pGstura, care este hrana specific5 pentru
iarn5 si inceputul primiiverii, ping apare polenul proaspiit.
Cind aceastg prelucrare a polenului este total5 ~i ferit5 de influente
nocive, p6stura are o valoare neegalat5 nici chiar de polenull netrandor-
mat. CercetZitorul Butler a marcat albine hr5nite ou p2stur2, com~parindu-le
cu cele hrsnite cu polen ~i a constatat c2 acestea din urm2 tr5iesc mai
putin fat8 de cele ce au consumat p8sturS. In special albinele nzscute in
toamn8, care consum2 de la 0,5-1 mg pgsturg, trgiesc peste 7 luni pin2
apare flora poleniferg de primgvar5, ass cum viam rnai spus.
Polenul disponibil neconsumat in stare proasp8t2 sufer2 transfor-
marea in p5lstur5, t r & d prin patru faze. (A. Caillasi : prima actiune
are loc la circa 12 ore de la aducerea lui in stup, la analifi g5sindu-se
in el o microflor5 heterogeng printre care si colonii de drojdii ; a d o m
fa25 este eliminarea progresivii a microflorei nespecifice in folosul unei
fermentatii lactice. Aciditatea mediului devine mai pronuntat5 ; a treia
faz2 este cea de disparive progresiv5 a bacteriilor lactice sub efectul
acidului lactic, care este faza lactofermentilor ; a patra faz5 este cea
din a 7-a zi si de la prima actiune, caracterizat5 prin disparitia total5
a bacteriilor lautice, cind, sub influenta marii cantitsti de acid lactic
produs, polenul devine cu totul steril, iar pH+ull s5u se apropie de 4.
Acestea dovedesc c5 pgstura, ca hran5 pentru larve, nu seamzng de loc
cu polenul din ghemotoacele co~uletelor. 0 analiz5 a ei a stabilit c5
pzstura contine : 34,0% zahgr, 3,33% gr5simi ; 2,46010 proteine ; 2,550/0
substante minerale ; vitamine, enzime, substante hormonale si fitoncide.
In schimb p2stura este foarte sensibil5 la gerul iernii dac2 nu
este pus5 in preajma ghemului de iarn5, si se p5streaz5 cu atit rnai
bine dac2 o acoperg o parte din ghem. Atunci se p a t e constata superio-
ritatea sa ciici albinele, intr-o astfel de situatie, pot s B ~ crease5
i cel
putin o generatie rnai redus5 de puiet in iarn5, care va fi cu atit rnai
de folos cu oit primgvara intirzie rnai mult, iar o mare parte din albinele
din toamn2 cad imbgtrinite prea curind. Cercetgtorul american C.L.
Farrar consider2 c5 mlarea reducere a populatiilor coloniilor in prim5-
var5, se datoreaz5 lipsei de p5stur5 din stup.
Piistura este influentat5 negativ de un exces de umiditate fn stup,
in special in timpul iernii. Pe suprafata alveolelor apare o ciuperc5
Pericystis alvei care o altereazz, devenind alb5 si impietrit:. Fiagurii
acestia t r e h i e eliminati din stup ~i topiti. Numai dac5 num5rul alveo-
lelor cu p2sAur5 alterat5 este mic, stuparul cur+ alveolele pin5 la
peretele median.
Pgstura este sensibil5 vi la o p2strare prelungitfi, Pn care caz valoa-
rea ei alimentar5 e de trei ori rnai mic2, fa@ de polenul proasp2t. Tem-
peratura cea rnai potrivitg pentru pgstrarea ei este de +2 - +8*C,in
earner2 uscat5.
Canadienii, - in spwial un renumit apilcultor H. Schaffer- care
are 800 de stupi, realizeaz5 anual o recolt2 medie de 82 kg miere de
fiecare colonie in afar5 de ceea ce lass ca hranj albinelor. fncepind de
la 1 februarie el ofer6 albinelor pEsturSi in turtite cu miere semicrista-
lizat5, in ratii de 450 g pastg, o dat2 pe s2ptSmin5. El sacrificz fagurii
smtinld p5stura din ei ava oum vom ar5ta la Tehnologia Apicola'.
Cuibul coloniilor se dezvolt2 asa de bine fncit la mijlocul lunii
aprilie din fiecare colonie se formeaz5 roi artificiali, ciirora li se d5 din
cite o mate2 nou5 din cele de la rezervri sau crescute timpuriu.
- Dar in lipsa totalg a polenului din natur5, cPt ~i a p2sturii din I . ,

,
.':?
.-
stup sau din depozit, ce trebuie sii facem ? - intreb5 un tin5r apicultor.
',
:. -%.

- In primul rind nu poate fi nici un an h care in sezoanele de -' I-

. .,.. .
\

activitate a albinelor din prim5var3, var5, toamn2, s2 fie o lips3 total5

.
-.... .,
de polen in natur2. fn a1 doika rind, dac5 apicultorul colecteazii polen . .I. :
- <

cu ajutorul colectoarelor pentru a face rezcrve, - asa cum vom .

. .
>
.

ar5ta la Tehnologia apicolii - albinele pot fi ajutate ca s5-si asigure

x ,
- ...
-
.. .~
,
existents lor, dar mai ales a puietului din cuib. S-a observat c51 atunci .
. . .
, - &, ,.?
cind polenul lipseste cu totul din stup albinele Pnceteaz3 cresterea lui
dac5 nu se vine in ajutor fie cu polen colectat si pulverizat, fie oferind
.
. .
. ..r
:-.,:
.$1
.,

, :.
1 ' '

.
,,::>
...:::
albinelor Pnlmuitori ai polenului pentru ca adivitatea din stupi sii nu '
'. k-''>
-i , . I

.'. 2 "y
fie stinjenitg. fn aceast5 privint51, polenul scuturat de pe porumb este .>.. . "
,

.\?

foarte bun. \>

2, .:
....
. .
* . ". . ".. .
 In prima parte a prim3verii abundenta polenuluti este deosebil5.
P2idurile, cimpiile, grddinile, indestuleazs nevoile cu prisosint5. fn lunile
de vard polenu1 plantelor oleginoase si tehnice din culturile entomo-
iile la care sint transportate stupinele, va fi folosit nu numai pentru
nevoile coloniilor, ci si pentru a face o important5 rezervd de polen
sau p5stur5 bine pZstrat8.
lnlocuitorii polenului pot face fat3 in mfisurd suficient5 lipsei pole-
nului mlai ales cind ei sPnt dati in com'binatie cu 20Qlo polen pulverizat.
Se cere ins5 o conditie : sii fie in concentratii juste de proteine,
grdsimi, aminoacizi etc. a ciiror dozg trebuie strict p5stratA. S-a
observat de cercet5tori c5 prea multe proteine pot da o toxicitate
proteicii periculoas5. Variatia combinatiilor d5 albinelor impesia c5 ele
culeg o hrang naturalg rnai ales cind se adaug5 combinatiei citeva pic5-
tufi de substant5 activ5 : ulei de melis5, de garoafe etc. hlocuitorii
port fi oferiti sub form5 de pulbere uscatb, afar2 in natur5. Cfnd in
combinatie este ~i miere, hrana trebule olerit5 numai in stup, c5ci alt-
fel albinele se nelini~tescsi poate sii apar5 furtigagul Pn stupind.
Obi~nuit,in primiivar5 albinele cautii si aduc in stup diferite
substante gilsite sub form5 de pulberi : rumegu? de fergstrsu, unele
chiar periculoase pentru sgniitatea albinelor cum sink ingrii~5mintele
chimice. Se pot oferi unele fiiinuri care ins5 se digerii greu ; dintre
acestea este preferat6 f5ina de orzoaicj si f5ina de soia, care este bun5
atunci dnld este degresat2, dar trebuie ofe~it5cu un parfum atractiv.
- Dar care din plantele polenifere au polenul cel rnai valoros ?
fntreab5 unul dintre tinerii apicultori.
- Desigur cii din sutele de plante de acest fel toate dau polen
rnai mult sau rnai putin valoros pentru colonie. fn general, se consider5
cZ cele care au periantull) mare, sint cele rnai atr5gStoare. Dintre acestea
se remarc5 pilpgdia, iarba ~arpelui, sunztoarea, albzstrita, lupinul,
rhicie~uletc. ; ele preferfnld pe cele cu proteine rnai multe. De pild5
coniferele sinlt foarte bogate fn polen dar slirace Zn proteine si de aceea
cine se duce la munte pentru culesul de man6, trebuie s5 aibZ in stupi
faguri cu p5stur5 sau sCi dea albinelor polen coledat la ses in colec-
toare, pulverizat ~i expus in prim5var5 la dispozitia albinelor. In schimb
tuia (Thuja ocoidentalis) care inflore~tela munte devreme, in prim2-
var5, are un polen valoros. De asemenea, ienuperul (Juniperus Com-
munis), cornul (Cornus mas), alunul (Corylus avellana), arinul (Alnus
glutinosa), plopul (Poplus), ulmul (Ulmus), salcia c5preasc2 (Salix ca-
prea) cu toate exemplarele mascule de salcie, sint foarte polenifere.
Dintre plantele ierbacee bune polenifere sint : labiatele, lucerna, spar-
ceta, sulfina, osul iepurelui, macul, cu cele 47 proteine ale sale, toate
bostiInoasele incepind cu dovleacul (Curcubita pep) si terminind cu pe-
penele verde (Citrullus lanatus), precum ~i alte specii.
Dintre plantele agricole cultivate bune polinifere sint porumbul,
hri~ca,rapita, floarea-soarelui, mu~tarul,precum si multe altele des-
crise pe larg Pn ABC apicol, si p e care le g5siti ~i in lucrarea ,,Plantele
melifere" de ing. I. Cirnu (fig. 29-37).
') Perlant- -

lnvellgul floral format dintr-un numar variat de sepale $1 petale care

1nconjoarA gineceul $i androceul florii.

226
 Sint si citeva plante polenifere CLI polen toxic care diiuneazg
albinelor ca : floarea bro~teascg (Ranunculus acer) si tisa (Taxus
baccata).
*

R5mine acum s5 vii riispund si la intrebarea pus3 de unul din voi

privitor la felul cum albinele ajutii la fecundarea florilor.
.,. - Pent:n~a lua nectarul 'din Iun,dul polirekor, albin'ele ating ailtcrele
.- , deschise +i pline cu polen, care puldreazii cu zeci d e 'mii d e griiunciori
invelisul lor corporal. Trecind la o floare vecinii, din a c e e a ~ ispecie, o
.. . parte din grguciorii de polen ce sint elemente mascule, vor cgdea pe
stiqnatul florii respective ~i vor fecunda ovulele asezate in ovar. Ovulele
nu vor prcxduce serninte mature capabile s5 dea tinere plante, decit dupa
unirea lor cu gr2lunciorii jde polen. Prin transportul grSunciorilor de la o
plant5 la nlta, prin interrnediul albinelor se realizeazii polenizwrea Zneru-
ciyata', care miireste productia d e seminte; aceste seminte sint totodat.5 de
o calitate superioarii fat5 de cele obtinute prin polenizare dircctri, tied
doi gameti d e pe aceeasi plantg se autofccundeazii.
Pent.ru incleplin'irea sigurii a acestui act de o important5 capital5
a viitorului rod, natura este foai-te darnicii. Ca rczultat practic griiun-
ciorii ce cad pe st,igmate is1 prelungesc - asn cum am spus - tubul
polinic pin5 ajung la ovarul florii, unde incepe cis indatii procesul de
germinare.
Dup5 Eleaghin, acolo intilnesc in mod activ unele enzime ce
detenminii o c r e ~ t e r e intensivj a mietabolismului florii, ~i ca rezultat
urmeaza formarea rodului sau a semintelor. Criiunciorii cei inai dez-
voltati sint cei mai viabili si cei mai apti pentru germinare. Excitatia
pistilului con tribuie la o amplificare a germinarii.
In aceast5 operii de polenizare a florilor, polenul variat din punct
d e vedere a1 calitiltii, nu numai sub raportul genetic ci si cel fiziolo-
gic, determinfi o reactie puternic5 a plantelor materne, ducind la for-
rnarea unor seminte cu calitiiti superioare si productivitate deosehit de
mare.
Problema va fi amplu explicats la capitolul Polenztl irc s p i j i n u l
agriculturii.
lncheind acest important capitol din studiul nostru privitor la
polen, descoperit de albine cu sute de milioane de ani in urms, v5 amin-
tesc c5 oamenii de stiint5 abia in 1945 a u inceput s5-1 cerceteze, desco-
perind bogiitia atitor elemente de viati3 pe care le culprinde, nu numai
pentru albine, dar si pentru om. Gr5unciorul micrometric, a stat nestiut
ca ceva f i r 5 important5, ca un tezaur ascuns fiirii s5 ?tie ce valoare are. Am
multumirea sii v5d cS arci'tind oamenilor ceea ce s-a descoperit de altii
in sprijinul s5nCitCitii lor, s-a ajuns l a u n consum masiv de polen astfel
incit productia oricit de mare ar fi, nu ajunge sfi satisfacfi toate cerintele.
De exemplu, En Franta, in 1965, s-au consumat 20 tone de polen.
 BAUTOARELE DE ROUA -.
$1 BURDUFELE CU APA -

- Urmdrind problema alimentatiei cu cele dou5 principale ali-

mente, rnierea ~i polenul - aduse in stup de marele grup social a1
albinelor culegdtoare, v-am amintit adeseori despre ap6.
Din punct de vedere fizico-chimic, apa, este un lichid incolor
insipid ~i inodor. Ea este compus5 dinltr-un atom de oxigen gi doi atomi
de hidrogen (HrO). Apa constituie elementul primordial de via@ pentru
orice fiinte din lume, atit pentau animale cit ~i pentru vegetale. Un om
poate trdi 4 0 4 4 zile f i r % a se alimenta, dacd consum3 ap5, dar moare
numai dup8 3-4 zile dacd organimul nu are apg la dispozitie.
Plasma din singe este formati? din 90°/o apE plus substantele inine-
rale, organice. hormonale, fermentii si gazele. Cind organismul nu pri-
meste apd apare fenomenul de deshidratare care devine patologic cind
starea se prelungeste, dar se redresea25 dac5 se red5 organismului ap5
pe cdi diferite.
Hemolimfa albinei are nevoie de cel putin 70% ap5 pentru cB
numai astfel aparatul circulator va functions normal, ducind substan-
tele valoroase ale hranei ping la ultima celul8. Larvele au un continut
marit de ap5 in organism, intre 76 ~i 810/0; ele se usuc5 8i mor cind pro-
centul de apii scade sub aceastd limit5. Pot trdi numai intr-o ambiant5
cald5 si umedd cum este cuibul. Apa este indispensabil5 pentru creste-
rea si dezvoltarea organismului viu. Haydek a supus experientii un
numdr de albine inchise in colivii impreun5 cu matca lor, punindu-le
la dispozitie hrana cea mai aleas5 si tinute la temperatura normal5 a
cuibului, dar nu le-a dat apd. In zece zile toate au murit. F5r5 ap5 albi-
nele doici nu pot prepara terciul alcdtuit din polen, miere si o secretie
limpede a glandelor mandibulare. In lipsa apei, doicile merg pin5 acolo
incit sacrific5 o parte din puietul larvar sau nimfal, sugindu-le limfa,
cu care pot acoperi nevoia de ap5 a hrgnirii, eliminind apoi cadavrele
din stup.
Fdr5 ap5 glandele nu pot da secretiile respective. Cind stuparul
pregatqte coloniile in vederea producerii de lsptisor, dac5 se pune ap5
curat5 in alveolele unui fagure avind in dreapta ~i stinga lui dou3 rame
port-botci cu larve tinere, doicile vor produce o cantitate m5ritA de
lgpti~or,pentru c5 au la dispozitie ap5 suficientti.
 Un cresc5tor de m5tci din S.U.A. a observat c5 atunci cind pro-
po6ia de a p i fn lilpti~oreste mtiritii, larvele se dezvolt2 ma1 bine, iar
davoltarea pinti la adult trece mai usor.
F5r5 ap8 sucurile nutritive ale aparatului digestiv nu se pot forma
ca s5 treac5 in hemolimf5 si s5 alimenteze celulele. DupS acelasi Haydak,
citat lnai sus, procentul de ap5 in hemolimfii - cu exceptia albinelor
abia nsscute - c r e ~ t ein raport cu vfrsta, dar scade repede in prima zi
si se slahilizeaz5 in jurul a 70%. Tot el a @sit c5 apa in organism pre-
zint3 o variatie in raport de sezoane ; in timpul iernii apa din tesuturi
scade, ceea ce inlesnqte albinelor s5 reziste mai usor la Erigul aspru.
De asemenea si pulterea coloniei are un rol in ce prive~tecanrtita-
tea de ap5 necesarS in viata albinelor, c5ci s-a constatat cii in coloniile
slabe, albinele au o proporlie mai scSzut5 de ap5 in organism. 0 tempe-
ratur5 uscat5 $i o hran5 s5rac5 in ap8, coboar2 si proportia de ap5 in
organism. De aceea, cind in primaverile reci albinele sfnt nevoite s5
riiminti in stup, dar li se d5 ca hran5 zahir tos spre stimulare in ulu-
celul ramei hrsnitor, trebule turnat5 ap5 in care s-a dizolvat 0,l g acid
tartric la litml de lichid. In felul acesta se compenseazfi lipsa de a p i in
organism. Dup5 A. Chauvin, in special celulele ovarului au nevoie de
mai mult5 apfi fat5 de oricare parte a organismului ; hemolimfa consti-
tuie, Pntre altele ~i functia de rezervor a1 apei disponibile. Tn caz c5 aceste
rezerve scad sau dispar, tesuturile se deshidrateaz5, iar colonia merge
spre dezastru. In anul 1931, neg5sind nici o indicatie in toat5 literatura
consultati despre cum trebuie preggtite coloniile pentru pastoral, am
pierdut jumgtate din efectivul unei stupine, c5ci nu am pus in ultimul
fagure o oarecare cantitate de ap5 Pn alveolele lui, iar albinele au
murit avind suprafata total5 a corpului aZ;a de umed2 ca si cPnd ar fi
fost scoase atunci din ap5, iar fagurii cu puiet erau ca opgriti. Cu pier-
deri grele am invztat ceea ce nu se scria nic5ieri si se p5stra drept
,,secrete de meserie".
In zilele toride din v& proportia de ap5 din organism se mic-
soreazg ; albinele sint iritate ~i ies afar5 din stup pe peretele frontal
formind ,,barbsa. Ele se aglomereazg la ad5p5torul din prisacti, msrind
consumul de api5 pentru reglarea microclimatului stupului.
Albinele din coloniile care duc lips8 de ap5 in iarn5 - spune
Gontarski - fac ape1 la intestinul terminal, deshidratind reziduurile
alimentare de acolo, care se int5resc. Albinele obtin astfel asa-zisa
u,pZ ntetabolic8, dar nu numai cinld temperatura in ghem este de cel
putin 20°C. Sub acest nivel apa metabolic5 nu se poate realiza. In
schimb, peste acest nivel, productia ei se mgreste. La acest grad albinele
pot absorbi apa aflat5 prin condensarea vaporilor din respiratia albi-
nelor din ghem, condlensare oare se face pe peretii reci ai stupului.
0 alt5 surs5 de satisfacere a nevoii de ap5 a organismului este
mierea c5pCiciEi.
Apa preferat2 de albine este cea din precipitatii, mai cu seam5
cea de rou5 sau cea din topirea zzpezii, apti care are o anumit5 propor-
tie de azot atmosferic. Cea din fintini are aproape totdeauna multe
s5ruri minerale. Cea din rfuri este de asemenea bun5 ; apa dur5 cu
mulk calcar este consumatg cu reticent5 de albine.
 Albinele transportind apa in interior, o intind pe alveolele fa*-
rilor goi, iar albinele ventilaloare creeaz5 in stup un curent cu o tem-
peratur5 de cel mult 36,5"C.Unele albine stau permanent in stup si
sint aprovizionate cu ap5 de c5tre albinele c6r5use asemzngtoare cu nisi%
b u ~ d u f ecu ap5 de rezerv5, pe care colonia si le organizeaz5. S-a calculat de
cercetstori cii la 30 000 zboruri aceste cSirriu+e aduc in stup 1/2 litru ap5.
Cind in imprejurimile stupinei se fac pulverizgri cu insecticide
- si deci stupii sint fnchi~i- coloniile consum6 2-3 litri ap5 pe zi,
oferiti de stupar in ulucele hr5nitor b n interiorul cuibului.
Pentru a S I C U ~albinele
~ s5 fac6 2boruri dep6rtate En c6utarea apei,
cind temperatura de afar5 este de 9-10°C, apicultorii asigur5 in pri-
sac5 un mijloc de ad6pare ; este ace1 ad5p5tor descris la inceputul lec- . ..,"

tiilor noastre vorbind de orinduirea unei pris6ci. Personal am confectio- .; . .A

is-
nat un ad5p5tor cu dou5 compartimente in care apa este Enc5lzit6 per-
manent de o mic5 lamp5 nr. 8 cu petrol ; intr-un compartiment se pune
ap6 putin s8ratil (5 g la 10 litri ap6). Dup5 dou5 zile aceasG ap5 se eli-
min5 si se inlocuie~te cu clorur5 de calciu 2O/o care ajut5 la d~iigesltia
pgsturii, ori 1 g. uree la 10 litri de ap5 ~i 10-20 g miere, combinatie
ce confer5 40% azot foarte necesar organismelor tinere. Apa din acest
compartiment se schimbii la 2 zile impreung cu substanta dizolvatri.
Metabolismul apei - a+a cum am ar5tat - se m5reyte En raport
cu temperatura. El este reglat de horrnoni.
Greutatea si procentul de ap6 - dup5 Chlauvin - este in raport ~i
de virsta albinelor consumatoare. Apa are un rol imlplortant In stup
atunci cfnld in faguri mierea s-a cristalizat. S-au v5zurt cazuuri cfnd
colonii eu multi miere de acest fel au pierit de fmme in timpul iernii,
c5ci ele nu au a w t la indem.in5 apa necesar5 ca s5 post% dizolva
criskalele lmierii.
 Doc forul ,,pfie fotaa
. -- . I
Serviciul sonifar a/ coloniei.

PROPOLISUL

Pe cind dgdeam tinerilor apicultori toate aceste explicabii pri-

vitoare la marele grup social a1 albinelor culeggtoare de nectar, polen
., yi cele ce aduc ap5 in stup, iar stupina vuia de zumzetul unei intense
.
. '. activitspi, in v5lmSi~agulcelor ce aterizau din zbor pe scindura din fata
. . . ..
.. . urdini~uluia sosit o albini ale c5ror cosulete sclipeau in bgtaia incinsci
.. .,'
a razelor de soare.
&-

,. ..
- Ce aduce oare aceast5 albing in co~ulete- a spus repede un
!I t i n 3 apiculltor, ariitind ypre albinja ,care, cu fereali, c5uta s5 se
.".
strecoare printre celelalte culeg5toare, pentru c i polenul este colorat si
.. .
.: ,
fiiinos, bar inc5rcatura acestei albine sclipe~teca si cind ar fi poleit5
-.)-
..
.. cu lac ?
. ... .
.
- Este o albin5 care aduce in cosulete propolis; aceasta este
,
o substant5 secretat5 in special de mugurii plopului. Albinele il adun5
x
qi de pe alte plante ca cirepl, aninul, prunul, bradul, piersicul ~i cas-
tanul, precutn ,si de pe conurile pinului, dar cel mai pretios dintre toate
-'. ._
.. , ramine propolisul de la plop.
Albinele din grupul social a1 culegMoarelor de nectar si polen
_ I '

.
.i.. > .
I

au intre ele un numcir restdns de albine specializate in recoltarea pro-

..
-. polisului si transportarea lui in stup, ocupindu-se numa'i de aceast5
saroinfi. Deci, propolisul este in primul rind de origine vegetal5. Este
.. rg,sinos, maleabil la cald, cleios ~i se topeste la 78"C, dar se intgreste
., -
\
la 14-15°C. Densitatea lui este de 1,5, deci mai greu decit ceara ; este
insolubil in apg, dar uSor solubil in alcool, eter, amoniac si terebenting.
Are diferite culori de la verde inchis, galben b5tind in ro~iartic pin5
2,.
la negru. Albinele culeggtoare de propolis il adun5 ori de cite ori fl
j- gssesc in natur5, dar mai ales in lunile august si septembrie intre
.. * . orele 10 si 15 cinld afar5 este caM, c5ci atunci se prezint5 malebil ~i
uSor de recoltat. In acest scop albinele folosesc ~i secretii ale glandelor
. mandibulare care inlesne~tedizolvarea partial5 a lui. Albinele smulg
..
3,

. .
cu mandibulelele mici particule pe care le depoziteaz5 in co~uleteca ~i
.-,
pe polen. Cit timp substanla este inc5 moale si destul de lipicioasii,
\A, albinele formeaz5 mici ghemotoace ca nigte bile ; zborul spre stup il
. ..:- fac cu picioarele posterioare mult depgrtate de corp.
*;
. :-
Odat5 ajunse fn stup, culeggtoarele de propolis se duc direct la
.:i" , , locul unde colonia are nevoie sau il depun la rezerv5, oriunde in
.
<
. .,
s.
, .. -
i ? 232
..., . .
-.r.'.-'-..%. .
,

-:
-:
. ..:- . '
,
:::: . .
. .. -
.
,
-.,>. . -.:+;. > , ' .
. 'Ra\S:,"*.,..::, :.,-i... .:.&.,
.
: .
::
...
-:. ' .
.. . : '
.-
: .' . '. . . .< . > ; . . . ~. - I.',
stup : pe scaunul unde se reazimg capetele rarnelor, pe la colturi, la
criipgturile peretilor, la fixarea podi~orului de corpul stupului etc.
Descgrcarea co~uletelorse face anevoie si adeseori dureazii ore fn sir.
La locul respectiv rulegiitoarea a~teaptfi sii vinii citeva vecine 2.5-i
smulgg din cosulete bilele de propolis, rupfnd fragmenlte mici din Pncgr-
csturii. Apoi albinele prelucreazii materia primii cu multii grijg, folo-
sind acea substants denumitg poleinii, care constituie inveli~ulgrzsos
a1 grGunciorului de polen, ce apiirii exina polenului de precipitatiile
atmosferice. Poleina, nefiind digerabilii, este regurgitatg, deci elimi-
natg, din cavi-batea bucalii si amestecatg cu o serie de secretii glan-
dulare ale glandelor mandibulare si mai ales ale celor salivare inc5rcate
cu antibiotice, pe care le inglobeazti propolisului. Aceastea dau pro-
polisului elemente de mare folos in lupta coloniei contra diferitilor
agenti patogeni ce pot fi a d u ~ iin stup de albinele zburiitoare, elemente
cu totul altele fatti de cele pe care le-a avut propolisul la recoltarea
lui de pe mugurii plopului. lntr-adevsr, analizind propolisul care mai
are ~i alte substante incii nedefinlite, cerceGtorii au g b i t cii acesta con-
tine inhibinii care este o substant5 puternic antimicrobians ~i fit01 care
este un alcool primar nesaturat aflat in clorofila plantelor. De aseme-
nea, in el mai sint : riisini, criseinii, coloranti vegetali extrasi din mu-
gurii plopului unde se gSsesc sub form6 de glucozidel) si flavonG2). In
continutul s5u s-au rnai gGsit : acid galic, acid benzolc cit si substante
minerale : fosfor, potasiu, calciu, siliciu, mangan, aluminiu, cupru, fier.
Cercetgtorii au stabilit actiunea bacterianii a propolisului, in culturi de
stafilococi. S-a dovedit c5 in prezenta propolisului agentii patogeni,
nu s-au dezvoltat deloc. Deci, el are efect bactericid incontestabil, iar
acolo unde aceste efecte antimicrobiene se afirmg ele actioneaz5 numai
prin contact.
Ceea ce este rnai pretios qi mai folositor pentru s5nZtatea coloniei
sint substantele balsamice, aldehidele aromatice ca cea a vanilinei si
izovanilinei, balsamurile volatile gi uleiurile eterice din plante. Pe
acestea propolisul le degajeazg r5spindindu-le in jurul lui, purificind nu
numai interiorul stupului, ci chiar ~i atmosfera inconjur5toare a lui pin3
la 2 n1 distant%,extinzindu-se apoi in toatii prisaca. Cercetgtorii romini
A. Derevici ~i I. Petrescu au analizat aerul la o distant5 de 200 m de
o stupins, comparindu-1 cu aerul priszcii ; cel dintii era plin de floril
microbianz, pe cind cel din prisac5 era purificat datoritz eterurilor
volatile ale propolisului. (Lucrarea a fost publicat5 fn revista ,,Annales
des abeilles").
Trebuie s5 ?titi - tineri apicultori - cil in lumea vegetal5 ase-
menea efecte s-au observat adeseori. Academicianul sovietic Titin a con-
statat c5 anborele Juniperus sabinu isi r5spSn~dcsteefluviile volatile pu-
rificind aerul pe o raz.5 mare in jurul lui. Asa lucreazii gx eterurile
volatile emise de propolis. Savantii sovietici au ~I.%PUS oa in marile
metropole sii se planteze acest arbore binefgcgtor care purificg atmdsfera. \

-
9 glucozldd grup de compuei -re se ghesc fn plante, continlnd In molecule una
sau ma1 rnulte monozaharide $i o substant% care nu este o zaharidh. Ele sint hidrolizate cu
acizi dvuati la cald sau o enzima.
-) flavoane = class de cobranti naturali, vegetali, gf~lbui, denvati din fIavon% oum '
sint crizina, fizetina, luteolina, morina quercetina e k .
 Aceste eteruri volatile sint excitanti chimici. Marele cercetritor a1
albinei von Frisch spune c3, din aceste eteruri, se degajeazd particule
microscopice odorante si antiseptice la fel ca din acele bobite de camfor
pe care gospodinele le folosesc la stirpirea moliilor. Ele se sublimeazii
zilnic intr-o mSsur5 cxtrem de micci in contact cu aerul, sfir,sind prin
a dispare dup5 o trecere de timp. Particulele volatile ale propolisului
au fost gasite de acestc minunaite insecte care sint albinele ~i care adu-
cind propolisul in stup purific5 interiorul locuintei lor. Ele sint fixate
in amalgamul rjsinos, i ~ ip5streaz5 mult timp puterea asanants in
interiorul stupului :i in aerul din afara lui. Numai asa se explic5 faptul
cli desi albinele zburiitoare sint in contact strins cu natura, unde existii
miliarde de microbi, sosind in stup nu infecteazci atmosfera lui si pot
f i intretinute si crescute s5niitoase ~i numeroase generatii de puiet.
De aceea am protestat totdeauna cind unii cercettitorii care se str5duiesc
SZI creeze linii noi de selectie intre colonii, considerau cci indicele de
bune culeg5toare de propolis trebuie inlsturat de la selectie.
Uleiurile volatile - dup5 I o i r i ~- ating in propolis o proportie
de 10°/o in afarii de r i ~ i n i l esi balsamurile vegetale, care sint in pro-
portie de 550/,). Acestea din urmfi, impreun3 cu cele care pose& pro-
priet3tile antibiotice, au efwte insemnate in unele boli ale coloniei, cum
sPnt de pildfi cele douii forme de loca.
Anali~tii au g5sit c5 'in balsamul propolisului purificat se aflii :
loo/, alcool cinamic si acid cinamic care se g5sesc ~i in scortisoarii
si in balsamurile de Peru. Cercetfitorul Jaubert a izolat din propolis
crisina care d8 cerii ~i propolisului culoarea galben5 caracteristics,
substant5 g5sitS in mugurii plopului. De asemenea, propolisul mai are
acizi aromatici ca : acidul cinaric si acidul cafeic, flavone ~i flavoniole -
amintite mai inainte - si in plus galangina si quercitina (cunoscut5
din scoarta stejarului), substante de natur5 zaharoasg cum sint mole-
leculele de glucoz8 ~i Iructozii.
Albinele folosec in stup propolisul in diferite situatii : fixeaz5
marginile fagurilor cliiditi In scorburile copaoilor, acum ca ~i in trecutul
indepsrtart, spre a nu se misca atunci cind bat vinturi furtunoase care
inconvoaie arborii ce le ad5postesc. Iar acum, p5strind aceastci amin-
tire in genele cromozomice ele fzixeaz5 cu propolis ramele lipindu-le
de faltul pe care se sprijin5 in stup, prezentindu-se ca un adevcirat bloc
impreuns cu corpul stupului.
Amestecind propolisul cu cear2 in proportii de 30010, albinele
chituiesc crgp5turile de la fundul sau capacul stupului inclusiv din
peretii acestuia, pentru a feri cuibul de curentii peniculosi pentru puiet.
Albinele inv5luie cu propolis, ca intr-un giulgiu, cadavrele soare-
cilor ce pliltrund in stup, pentru a nu vicia aerul din interior. Cind urdi-
nisul stupului este prea larg in preajma toamnei, albinele clfidesc cu
propolis pliici de strimtorare a lui, 15sind o deschidere cit le convine.
Cind ele cl5desc faguri din cear5 proaspiit5 ~i fraged5, fac cu pro-
polis un inel in partea de sus, l a perimetrul fiec5rei alveole, cu dou5
scopuri : primul pentru a da posibilitatea unei circulatii active pe supra-
fata fagurilor, albinele suind si coborind pe ei f6r5 s&i deterioreze ;
iar a1 doilea pentru c5 acele substante antibiotice ar5tate mai inainte
 ' .
"f"
apiir5 tinerele si plgpindele larve de periculosii agenti patogeni. Mai
mult chiar - dupg observatiile cercetiitorului arnerican Philips - in
grija mare de a feri comunitatea d e atacul agentilor patogeni, grupul
social a1 albinelor curgtitoare dizolvii propolisul cu ajutorul secretiilor L

?'.
+

glandei salivare si spoiesc cu aceast5 solutie interiorul fieczrei alveole

dup5 i e ~ i r e aliec5rei generatii de puiel. Matca nu depune oug decit ..
dupri un prealabil control, dac5 alveolele unde urmeazri sii depun5 ou5 -.,
sint perfed cur5tate. 1

fnainte, cind prisgcile erau formate din stupi primitivi fticuti din
trunchiuri d e copaci scobiti d e miez, b5trinii stupari frecau interiorul
c j astfel peretii acestui locas s5 nu prind5 mucegai si sti devin5 imper-
rneabil, pentru umilditatea din iarn5. De asemenea, inainte de prinderea
- +,$
. -
roilor, frecau roinita cu propolis si apoi o legau de o pr5jinti pe care o -
. -"< ,

in5ltau in mijlocul virtejului. Astfel, prin mirosul ce-1 rtispindea, pro-

polisul ademenea usor roiul care se aciua in interiorul roinitei, dind mlai
putine griji stuparului. -
7. $
.

Propolisul mai este folosit in stupinj. ca mijloc d e linistire a albi-

nelor agresive : cu o solutie alcoolicg de propolis de 15-200/0, apicul-
torul isi freac5 putin miinile si astfel albinele nu-1 inteapa in timpul
lucrului ; de asemenea aruncind in afumtitorul aprins cite o bobitii de
propolis, fumul dat asupra albinelor din stup este pliicut si linistitor. .
L.
L
-_
Propolisul are si pentru oamenii bolnavi multiple foloase, artitate
intr-o alt5 lucrare scris5 in colaborare cu un medic1). i'
Felul cum se pot obtine cantitsti mai insemnate de propolis si
cum p a t e fi p5strat si preparat in solutii, le vom expune la partea
de Tehnologie apicol5 a studiului nostru.
-f

+-
- *<.,, .,L

% C'

-
.+

1 '

<
-?
9 Produsele alblnelor In sprijinul sanatatii omulul. Autorl : C. Hdstea 81 Dr. M.
Ialomiteanu.
- Primejdii gi vrdjrnapii

BOLILE COLONIEI $1 DAUNATORII EI

Pentru c?i am atins problemele legate de lupta de apiirare a colo-

niei, este potrivit locul s% urmjrim irnpreun: care sint pri~nejdiile ce
amenink8 viata acestei comunit5ti sletiniitoarc a atitor bunuri a h e n t a r e
deosebit d e pretioase.
Primejdiile sint multe .$i amenintgtoare pentru viata coloniei de
albine. Prin felul siiu d e organizare, tr5ind cu zecile d e mii intr-un
spatiu restrins, cu o ciildurg umedii a cuibului necesarii bunei dezvoltgri
a propriului puiet, d i posibilitatea ca s5 se dezvolte si o serie d e microbi,
bacili, spori, protozoari, helminti ,si alti paraziti, mai mari sau mai mici.
Ei pun in situatii grele colonia d e albine, care, dac5 la inceput p a t e
lupta cu propriile mijloace, oferite de propolis si polen, in schimb, cind
atacul agentilor patogeni este violent si dezlgntuit, poate f i stavilit si
inliiturat cu totul numai dac5 intervine stuparul cu mijloace adecvate.
Ping acum vTeo dous secole In urms, cind toate prisjcile erau
populatc numai cu stupi primilivi, stuparul intervenea numai cu ocazia
recoltntului mierii, viata era mai putin primejduit5, ctici albinelc sc ap5-
rau cu rr~ijloncelelor proprii, dar rrlai ales se bucurau de mult2 liniste,
neliind dcranjate lnereu cu diferite inlerventii inoportune.
A c u ~ n ,cind lucrgm cu stupi sistematici, situatia stinSt5tii qi linistei
coloniei s-a inr5utgtit mult, datoritii nurnai si numai unor apicultori
ncpriceputi, carc controleaz2 colonia I5r5 rost, scotind si expunind vin-
tului si curentilor fagurii din cuib, r5cind puietul, ori expunind la
lumina si c5ldura puternicii a sonrelui larvele pl5pPnde ce isi pierd viata.
Ei sehimb5 fagurii de la coloniilc puternice la cele slabe pe motiv c5
intiiresc pe aceslea din urm8, f5rS s5 stie c5 ele isi datoreaz5 starea de
inferioritate unor afectiuni adesea grave care cu l i ~ n p u l afecteazZ si
gazda. Multi dintre ei nu tin seamii de puterea d e acoperire a fagurilor
noi pusi in stupii slabi, iar dac5 apare un timp rece, cle 10-ll°C,
colonia se stringe in ghem si lasii neacoperiti si f5r5 protectie fagurii
nliirginasi in care puietul rgceste si moare. Cadavrele larvelor n ~ o a r t e
sint mediul cel mai prielnic pentru diferiti agenti patogeni care-si extind
repede nefasta lor actiune in detrirnentul s2niitStli coloniei slabe.
Cronicile vechi vorbesc de adeviirate flagele ce au lovit apicultura
pornind doar de la citiva stupari nepriceputi, care in loc s5 sacrifice
 coloniile bolnave, au hr5nit coloniile srin5toase cu rniere stoars5 din
fagurii bolnavi intinzind astfel boala, in citeva zile, la toatii prisaca.*
Multi stupari, in dorinta de a realiza productii mari de miere,
nu lasg coloniei rezerve de hran5 indestul5toare ~i de bun2 calitate
+i adeseori coloniile pier din lipsa hranei. Albinele unor colonii g r e ~ i t
conduse +i supuse astfel unei vieti chinuite ~ i - a u pierdut mijloacele
proprii de sigurantii pe care ele i n ~ i l e~i le-au creat in milioane de ani.
Cercetgtorii au stabilit c5 atit propokisul, cit ~i polenul sPnt mljlo~acebune
de ap5rare contra agentilor patogeni.
Prof.- R. Chauvin a dovedit c5 polenul posed5 calit5ti de distru-
gere a lui Bacillus alvei, unul dintre cei ce atac5 larvele in boala Loca
europeanli. Cind este stocat in stup, incepind de la a 20-a zi de trans-
formarea lui in p5stur5, puterea lui bactcricidii c r e ~ t ede la 4,21 la
10,86. Efectul s5u se extinde ~i la alti bacili, mai ales cind el provine
de la variate ilori, in special de la cele din regiunile montane. Este do-
vedit cZ un polen monoflor reduce rezistenta albinelor la anum~teboli
micotice. In Australia - de pildd - undc flora poleniferg este redus5
numai la eucalipt, albinele d e i aduc miere mult5, polenul nu e prea
valoros, iarmicozele apar foarte des in stupi. 0 bazii melifer5 bogat5 si
variat5 este un mijloc sigur de vindecare a coloniilor bolnave de anu-
mite boli ; sint unele din acestea ca de pildii ,,boala de pa'dure" care
se vinldecg f2r5 nici o interventie. dac5 stu-
pina este dusti in pastoral la 'un cules de
polen variat, disp5rind orice manifest5ri
patologice.
Dupg numeroasele analize ale cercetii-
borului Jachirnovici, s-a d o v d i t cg prezenk
polenului in reziduurile alimentare din in-
testin exclude aproape cu totul sporii de
nosernii. Explicatia este usoarii, c5ei polenul
nu se li,miteaz5 n m a i la o aprovizionare cu
proteine ~i sulhtanl,e active - aSa cum NTI F i g . 38.
A Loca eurapeana En
arritat - ci, &torit5 continutului s5u de :liferite sbadii d e dezvoltare.
celuloz5, provoacii o dezinfectare mecanic8
a tracbului digestiv, in special a intestinului mijlociu. De pild5, d'ad
lpolenul foarte timpuriu din primiivar5 a1 amentilor de alun n.u aduc
o proportie prea mare de al'bulmi.ne, in sidhimb bogatele sale oantit5ti
de celuloz5 eliminate din intestin, anltreneaz5 o dat5 cu ele vi milioane
d,e spori ai nosemei care uneori ating p h 5 1.a 1,8-2,5 milioane s;pori
pe mm3 si stau ad5:postiti Pn intestin (fig. 38).
- Deci, spune un apiculltor Pncep5tor - mijloacele biologice sint
cele mai indicate in lupta contra agentilor gatogeni.
. , . ,.
- f'ntr-adeviir, ele trebuie sci prirneze inaintea tuturnr tratarnen- . .,I(

i:,
.. .
'-;.
telor med~camentoase pe care numai specialistii le pot recomanda cu *;., .<:
..
precizie. ...
, ..... .:. , .
Miisurile cu caracter biologic se reazimii pe propriile mijloace . --.. . ,
. .. . . ,
. .,
de lupt5 ale coloniei, care ins5 trebuie s5 aibii o populatie numeroas3 ; , ..,.;,.--
. ... '
: -,.,?;<
..
',,<
. .
j

...
237, - - . -.
. .
.....
. :- .;
.
- ~
.
t
.-%.
...
17
3
 cu c9t c010nia esite rnai puternici, cu atit atacul parazitilor este rnai slab
&qi poate fi frinat inc5 de la inceput.
Consanguiniz5rile, deci imperecherile intre rude de singe apro-
piate trebuie evitate ; m5tcile trebuie crescute in colonii puternice,
cu multe albine doici, care sii le hriineascti mult ~i bine ; sint preferate
miitcile insrmintate artificial cu sperma trintorilor cu calit5ti deosebite ;
trebuie inl5turate m6tcile care ouii risipit ; temperatura din cuib trebuie
pSstrat5 cu grija in special cind se produc r2celi bruste si sciideri
importante de tmperaturz rrin strimtorarea urdini~elor; hrana din
stup trebuie s3 fie de bun8 calitate in special cea din iarn;. In Ielul
acesta glandele faringiene pot hrgni cu ltiptisor primele generati1 de
larve care incep s5 apar2 de la 15 ianuarie inainte. Fagurii s5 nu fie
schimbati de la stup la stup fiind preferabilti scuturarea prin periere a albi-
nelor tinere de pe faguri cu puiet necgpgcit de la o colonie puternics,
decit s8 se dea coloniei slabe faguri intregi cu puiet, fiir5 albin5 acope-
ritoare, deoarece s-ar produce - asa cum am spus - riicirea puietului,
cu un cortegiu de consecinte funeste.
Prin selectie trebuie urm5ritti problema rezistentei la boli si intem-
perii, avind in acela~itimp albine cu o longevitate rnai mare.
Trebuie inlgturat; practica nucleelor de putere mici. Nucleele sPnt
doar o supaps de sigurantii pentru inliturarea frigurilor roitului. Atunci,
de ce s5 se facti provizoriu nuclee slabe, cind tehnica ne invat5 c5 ele
se unesc cu coloniile mame in preziua aparitiei marelui cules, pentru ca
productia de miere s i se dubleze ?
Unii stupari, urmilrind productia Inare de miere folosesc metoda
nepotrivitii de izolare a mjitcii si uneori chiar orfanizarea coloniei cu
zece zilc inainte de aparibia marelui cules, cu scopul ca in fagurii din care
n iesit puietul, culeg5toarele sii adune cit rnai multii miere, operatie
la care ajutii ~i albinele doici disponibile. Ei uitii ins5 c5 astfel stric5
echilibrul biologic a1 coloniei, creeazci un go1 in dezvoltarea normal5 a
cuibului, care cu greu apoi mai poaCe fi echilibrat. ,,jtncii nu stim precis
- spune cercet5torul francez. P. Roos - care este capacitatea de ouat
a miitcilor, c3ci cercetiitorii dau cifre foarte diferite : Doolitlle indicg
5 200 in 24 ore, ceea ce este o exagerare ; altii dau cifre rnai modeste
si mai realiste, de 1 500-2 000, iar Lecinovschi indici 1 600-3 100 in
24 de ore. Aceastii capacitate de ouat, care depsseste adeseori propria
sa greutate este un factor esential in echilibrul biologic. Cind oare il
poate ajunge o matcti oprit5 brusc dintr-un circuit atit de important?
T o m a i aceste particrularit5ti biologice ale unor surse selectionate ne pot
:. da o just5 idee privitoare la modul in care se realizeaz5 aeest echilibru
. ..-.
.~..
,

;.,
*.!
.'
.
biologic. Pozitia m5bcii in stup este un element prinlcipal de echilibru
biologic - o spun toti cercetZtorii.
:-
.. .
:7
. .. A.
Ce proces are loc intr-o colonie cind un stupar lacom stric5 acest
' ..
,..... . echilibru eliminind complet trintorii de acolo ? El stie ~i a retinut numai
..
?'-.,
i'.'. C constatarea c2 1000 trintori din stup consum5 750 g miere si peste
.. -
C2 . ._ . (
400 g polen in decursul vietii lor, cantittiti pe care el vrea s5 le econo-
.
: I
- miseasc5 fBcind aceastg interventie f51-8 rost. El ui25 c5 cercetiitorii au
... .
>.
. ..-. :
g6sit c5 pretinsa pagub5 este cu mult riispliititii de albinele culeg5toare
i..
,1&.
$'.A - .. care i n prezenta trintorilor adun5 rnai multfi miere si cii productia va
F-zi
. .;*...

--
\

. .:-/..
:,. <*, .
<:,%
<
.,

:
' ..
, .
:
-\. .
A
:,

;<. J-
L.. c;.;;,:.
fi mult micqorat5 cind ei sint eliminati. Prezenta trintorilor in colonie
ca si a m5tcii sint elemente de echilibru biologic. Dup5 R. Roos acestea
sint conditionate de un oarecare num2r de hormoni care uneorj sti-
muleaz5, alterior inhib5, accelereaz5 ori frineazii unelc activiit5ti ale
albinelor lucr5toa.e dintr-o colonie. Numai particularit5tile biologice ale
albinei ne pot furniza date pretioase asupra modului in care isi reali-
zeaz5 echilibrul s5u biologic.
Hormonii, tineri apicultori, aFa cum am ar5tat la sistemul
nervos ~i hormonal in capitolul pivitor la anatomia albinei, au un rol
covir~itor in p5strarea acestui echilibru biologic. ?titi c5 sint hor-
moni care actioneaz2 asupra a m t o r organisme. Sub'stanta de matcFi
influenteazg in mare m5sur5 echilibrul biologic a1 coloniei ; ea inhib5
dezvoltarea ovarelor albinelor lucrgtoare, oprind totodata si cl5ditul
botcilor.
In preocuparea stuparului trebuie s5 fie prezent5 in permanent5
p5strarea integritZtii biologice a coloniei. Pentru aceasta trebuie sB
fie prezent5 matca in pemanent5 gi totkleauna In de,pling fort5 de pro-
creatie, grupele sooiale ale lucr5toarelor s5-si execute fiecare atributiile
temporare ce le revin, iar trintorii nu trebuie eliminati din stulp in pe-
rioadele din p r i d v a r i pin5 in toamn5. S-a dovedit de R. Jordan c5
lipsa lor din colonie in sezonul activ da albinelor o stare de neliniqte,
de incetineal5 la lucru. Desigur c5 trebuie p5strat2 o proportie : in
coloniile puternice, 700-800 trintori sint destui.
In ce priveste albinele lucrgtoare ele ,trebuie s5 fie in majoritatea
tinere, c5ci acestea au o deosebiti rezistent5 la actiunea agentilor
patogeni.
- Dar cum trebuie s5 fie o colonie puternic5 ? - intreab5 un
tin5r apimltor.
- Este aceea care ocupZi cit mai multe intenale intre faguri soco-
tind c5 in fiecare sint 250-300 grarne de albine ; acestea adunri in faguri
nu numai rezerva de hran3 necesar5 pin5 la primgvara urm5toare dar d5
qi stuparului o mare cantitiate de prodluse de bun5 calitate; sint cele
a r e dac5 nu anual, eel mult la dloi ani isi sdhimb5 Pn nlod linistik
mgtcile, iar acestea depun in ellipsele cuibului, zilnic, un mare num5r
de ou5 ; sint cele care anual igi cliidesc un num5r variat de faguri noi ;
cele care rezist5 cu pierderi cit mai reduse la rigorile iernii ~i la atacul
agentilor patogeni ; cele care constant ~i fFir5 variatii isi mentin un regim
termic normal in raport de sezon qi de prezenta puietului in cuib, chiar
intr-o vreme potrivnics cind apare pe neagteptate o perioad5 de frig ;
cele la care puietul din cuib se n a ~ t egi se dezvoltg in stadiile normale
qi i ~ p5streaz3
i mai departe - far5 poticneli - dezvoltarea lor fizio-
logic5 ; cele care la momentul~portun,cind apare marele cules, au cel
mai mare nurngr de albine zburstoare ; ele canstituie o rezervg de lucr2-
toare, care pot face fat8 oricinld unui cules in avalanqg, mobilizind in
aceast5 oper5 de acumulGri alimentare tot disponibilul de contingente
de la cele mai tinere care abia au apucat s2 zboare ~i pin5 la cele pe
cale de epuizare ; cele care in toamnii i ~ cresc i un mare num5r de albine
tinere care-gi acumuleaz5 rezerve corporale de proteine, lipide ~i glico-
gen, pentru a-si putea mentlce peste gase luni o stare de tinerete fizio-
logicg, produchd Iriptigor din belsug pentru noile generatii din prim5-
var5 ; cele care au o inclinatie redusii spre roire, cind stuparul are grij5
s5 le pun,? la dispzitie spatii largi si faguri suficienti cliiditi sau artili-
ciabi ~i nu rgpesc stuparului prea mult limp pentru combateren roitului.
prin stricarea botcilor in perioada de virf, a lucrtirilor din prisac8.
Intrind acum direct fn problcma bolilor si dilun5torilor coloniei,
le vom trece in revistc? pe toate in mod succint, c5ci pentru un studiu
de fond a1 problemei sint scrise lucrgri de seams atit la noi cit si peste
hotare : ccrcet2itorii romini dr. Cornelia Pelimon si dr. Al. Popa au
scrils suficient despre problemele legate de bolile allbinelor ; de asemenea
personal am publicat o bro$ur51) in 1971, si deci nu ne mai repet5m. Lu-
crtiri de seam5 in acest domeniu au scris prof. Toumanoff gi Rousseaux
(Franta), Bailey (Anglia), White (S.U.A.), Poltev (U.R.S.S.), Svoboda (R.
S. Cehoslovaeia), Orcisi Pal, (R.P. Ungarti), Giordani (Italia), To$cov
(R. P. Bulgaria) etc.
Bolile de care suferg colonia de albine sint de dou5 feluri : conta-
gioase si necontagioase ; coloniile au o rezisteng natural5 fiziologic5 si
alta specific5 dobindit2 in timp.
Bolile contagioase sc impart in : boli bacteriene din care falc parte
cele trei forme de loca : american5, europeang ~i paraloca, apoi parati-
foza si septicemia. Urmeazg bolile virotice : puietul in sac, paralizia al-
binelor, boala de p8dure. 0 a treia categorie din bolile contagioase sint
cele micotice : aspergiloza, puietul vZiros, pericistimicoza p5sturii si
melanoza, despre care am amintit la capitolul privitor la bolile m5tcii.
In s f i r ~ i t ultiina
, categorie d e boli contagioase cu caracter parazitar cu-
prinde o serie de protozoari, amoebe, richeti etc., care produc bolile :
nosemoza, care este cea mai periculoasii de aceea ii vom da o atentie
deosebit5, acarioza, brauloza, senotamoza, trianguloza. Agentii acestor
boli sint vehiculati de diver@ fadori ca : viespile, pgduchii, urechelni-
tele, tirntorii, albinele hoate sau cele care gresesc urdini~ele,precum ~i
de stuparul Pnsu~i, cind acesta nu respect5 milsurile de igien5 de
rigoare.

Boli bacteriene

Loca europeanti

S5 studiem pe scurt mai intii cele trei forme de loca specifice

puietului, pentru ca s5 se poatri stabili mi ugor fomnele examenului
rniicroscopi~ci n t m i t de c e r c e ~ . t o r u N.
l Iemvski gi caracteristicile diag-
nosticul~uidiferentiat dintre ele; in felul acesta s i n t m scubiti de amgnunte.
1) ,,Boala In prisac?iU de C. Hristea.
 In tabeltul sinoptic de rnai jos mai trebuie ad3ugate la looa eum-
pean5, in afara agentului principal - bac. alvei - gi agentii patogeni aso-
ciati : Streptocoacus plutm ~i alti m i m b i saprohti c u m sint: Ba@illus
euridice White, B a c i l l ~o m e m White gi Streptococus 4 s M,aansen. Cel
mai periculos este S. pluton care ucide larvele haintate de ctipticire.
El se aflti fn toate organele miitcii, in spermatozoizii din spermatic5 gi
fn glandele salivare ale albinelor doici.

Form5 de Loca american5 Loca europeanil Paraloca

loca

Agentul Bac. larvae Bac. alvei Bac. paraalvei

patogen --
Infectarea puiet cFip5cit necgp5cit c5p5cit $i necZp2icit

Forma cap8- excavate, perforate - eXCENVCh2, uneori ,per-

celelor celu- putin forate
leIor cu pu-
iet bolnav

Culoarea cafeniu-Inchis - cafeniu-inchis pin5 la

larvei negru

Consistenb deioasil, care se cleioas5 nu se in- cleioas5, apoasri se

hrvei intinde In fila- tinde intinde fn filamente
mente de 3-10 cm de 1-2 cm

Mirosul lar- clei d e tfmplsrie acru acru $i de putrezi-

vei ciune

Culoarea cafeniu-inchis galben-cenugiu cafeniudaschis

larvei

Mririmea
sporilor
1,243, 0-6, 0-7
croni
mi- 2,5-4, 9-03
mkroni
- 1,5 1,3-2.0 microni

Forma oval6 oval-alungit putin oval5

sporilor

Evol u t ia c r e ~ t ef5ra sil f a d cre7t.e $i FormeazB c r e ~ t e $i formeaz3

spori spori spori

Preparatul spmi colorati fin spori colorati fin y p ~ r icolorati puternic

microscopic avezati cite unul (inchis) apar izolat
colorat sau fn pachete

Loca arnericanii
In loca amevicani?, Bacillus larvae are o mare rezist.en\ii, r h i n i n d r 1
in stupii nedezinfectati ani de zile ; dac5 o singur5 larv5 hrSnit5 de o
doic5 infedat5 mioare, boala se r8splnde~tefoarte repede. Eh este five- -,..,-, -
rizat3 de temperatura ridicata din var5 care p a t e ajunge peste 35,2"C in 4%

% E
16 - =. Sfi9 241

' \+.
 -:
". ,
:i
$; ,.
... .
:
:
~ '.. interiorul stupului, dac5 W i i sint expusi mai mul't la un soare puter-
,.;::/
_I i

, -
nic. Bacillus larvae are tendinta de a creea rezistents la aplicarea tra-
b
-
-. . . tamentului cu antibiotice. Din aceste douii observatii puteti trage ur-
-.-. ,,. . ni5toarele concluzii : in fiecare primsvarii stupii trebuie flambati,
.>-,
i- - ,.
pentru a pune coloniile i q i t e d'in iarn5 in stupi perfect dezhfectati,
.~ . apkindu-le astfel de multi agenti paitogeni care s-ar fi putut adgposti
.. . . gi dezvolta in mediul cald gi umed a1 stupului ; folosirea antibioticelor
8::

. . . sii nu se i a c i preventiv ci numai curativ, dupil ce un laborator a sta-

,'.',. bilit precis, prin antibiogramii, agentul patogen care a deslgntuit boala.
Cind b a l a a cuprins u n numiIr important de stupi din prisacii
. .
trebuie considerat cil toti stupii sint infectati si trebuie s5 se facii tra-
tament specific. (fig. 39). Cercetatorii sovietici procedeazii bine cind trans-
.
,' .., vazeaz5 fiware colonie in stupi flarnbati ;
toti f . a ~ p r i sint
i scuturati de albinele aco&
ritoare pe un jurnal q e m t fn fata undinit~u-

clMiti care au fost Pn prealubil dezinfecta$i

prin vaporizarea acidului acetic glacial sau

Fig. 39. - boca n,meficans In d t e 3 4 kg din 2 in 2 zile pin5 ~ i n dalbi-

d i h ~ i estadii dc dezvolta~e.nele cl5desc faguri noi. Toti f agurii cu puiet
din stupul atacat se pun fntr-un corp go1
care s e qazii peste corpul unui stup sZniitos despgrtit prin gratia despgr-
titoare, iar urdinigul lui este acoperit czl pinzii de sirmii ; zilnic, col'onia
este alimentat5 cu hran5 medicatmentoasii ; dup5 15 zile, cind tot puietul
din pa~te.asqperioarri a wlozion'at, operatia de .scut.urare s'e re.pet5 in
alt stup dezinfectat ; f'agurii goliti de puiet se k o p c sau se d e z i n f e c t e d
in baie de formu1 20010, unide skau 24 de ore, dnp5 care se extrage solutia
prin centrifugare, se spa15 cu jet de apg curati si se usuc5. Colonia astfel
trata't5 va progresa cuI.i~nklsi va dma p r o d a i e .
Tratamentul obi~nuitse face cu 11, flacon streptomicin5 si o ta-
b l e s de hidraz~itii la litru de sirop, preparat din 600 g zahiir la 1
litru ceai. Acesta se toarn5 in douii ulucele hrgnitor, deci 700 ml sirop,
iar restul se toarng in fir subtire, dintr-un ceainic, peste albinele din-
tre intervalele fagurilor. Operatia se repet5 de 4 ori la intervale de 4
zile.
Acum se face un nou tratament pentru toate cele trei forme de
loca, inloculnd streptom,icina cu teramicina, care se ofer5 coloniei sub
douii f o m e si anu~me:
- Sub form5 de puth-6: amestex: de 2,5 g termilcinii cu 1 kg
zah5r pudr5, se cerne rpeste spetezele ramelor ~i peste albinele ce
se afl5 deasupra acestor speteze, cantitatea de 30-50 g, din 7 in 7
zile, de 3-5 ori, In raport cu stadiul mai avansat sau mai putin avan-
sat a1 infectiei coloniei de albine. Operatia se poate efectua cu mare
u~urintii,utilizind o strecurtitoare cu sit5 metalic5, din acelea ce se
utilizeazii la strecurarea ceaiului. Dupii aplicarea acestu~itratament de
$m de pe unrna ciiruia va dispare mortalitatea puietului, este bine ca
tratamentul sii fie aplicat in continuare prin turtitele uleioase.
- Turtitele uleioase se obtin amestecind 150 g zahtir pudr5, cu
1 g teramicinii gi 50 g ulei de floarea-soarelui ; acest arnestec este bine
omogenizat si asezat pe o foit5 de material plastic fie pe spetezele ra-
melor, sub podisor, fie pe fundul stupului. Doza aceasta de 200 g tur-
tit8 este consumat5 foarte incet, tinind 2-3 luni, deci aproape toatii
durata sezonului activ de cules. Prin prezenta ei in fiecare colonie, pe
ling5 actiunea de continuare a tratamentului de goc inceput sub forma
ariitatii mai sus prin pudrare, se realizeazii cea mai sigur5 combatere a
celor douii forme de loca, in timpul cit este in stup, precum si cea mai
eficace miisur5 preventivii contra acestor boli amenintiitoare si atita
de riispindite.
Medicamentul prezent in colonie sub form5 de p u d d sau sub
form5 de turtii uleioas5 este vehiculat de albine peste tot si fiind in-
trodus in hrana puietului, exercit2i o actiune nimicitoare asupra agen-
tilor patogeni atit pen>tru l ~ eumpeanii,
a dt si pentm loca arnexicanii.
De aceea, cunoscind acest lucru, stuparii trebuie neapiirat sii aplice
aceste miisuri in caz c5 au identificat prezenta acestor boli h vreo co-
lonie. Pentru a fi feriti de d w l a n ~ a r e aei, rnai ales acei apicultori
care sint e x p u ~ ila un asemenea risc, prin practicarea stupBritului pas-
toral, este recomandabil s5 nu plece in deplas5ri cu stupinele fiir5
turtita uleioasti pe fundul fiec5rui stup ocupat de albine.

fn ordinea inscrierii bolilor contagioase urmeaz5 :

Paratifoza denurnit5 ~i sal~noneloza este provwat5 de bacilul
Salmonella parathyphi alvei BUT,care se d l % in apele stitgtoare gi cele
infectate de la scurgerile grajdurilor, de unde albinele se aprovizio-
neazii cu ap5 in llipsa unui adripritor in prisac5, infectind astfel colonia.
Boala atacii numai albinele adulte in sezonul de primtivarii $i cfteodat2
si toamna. Se riispinde~teTn prisacii rnai ales prin trintori, care pot
cimula fZrZ opreliste de la un stup la altul.
Ca simptome apar excrementele viscoase, aruncate din zbor, cu mi-
ros respingstor qi de o culoare inchisii. Abdomenul albinelor bolnave
este balonat, iar intestinul retras pentru examinare are o culoare
alb-murdarii sau cenulsiu-indhis. Uneori albinele bolnave defecii dhiar
pe faguri. Cercetiitorul sovietic Salimov a studiat bacteriile, care sint
nesporulate, cu dimensiuni de 0,9-2,O microni lungime si 0,4 micrnni
15time. Sint anaerobe I),mldbile, gram-pozintive 2). FormeazZi o microflorii
paratifici. De cele mai multe ori bacterii coli-paratifice au fost gilsite
in intestin si in hemolimfg.
1) anuerob- organism capabil 65 tr5iasca in absenw oxigenului llber molecular, In
contrazicere cu aetob - organlsrne a caror vista este lenata de prezenta oxigenulul rnole-
cular liber.
2) gram-pozitlv = microbi din cei ce se coloseazi cu o solutie iodo-iodurata lntrebuintat~
In bacteriologie pentru a colora gi diferenria microbli.

243
 \-
. I
.
,:

,.
.
. ,
;,, <'
I

..r ' ,

.,-*" .
S e recornand8 ca tratament u n antibiotic - tetraciclina, in dozs
.
.. ..
. - .
,

. <.
de 1 g la litrul d e sirop dat din 4 in 4 zile, cite 0,500 1 d e fiecare dat5.
S e impun stricte mssuri de igienii, cunoscute.
Septicemia, boa15 infecto-contagioas5 a albinelor adullte, este pro-
. . vocat5 de bacteria Pseudomones apisticus Buzide, in form5 de bacili
cu dimensiuni de 0,8 microni lungime ~i 0,6 rnicroni latime care atac5
hemolimfa ce devine t,ulbure.
Contaminarea se face prin respira1i.e. Bacilul gram-negativ I)se
dezvolt5 mai ales cfnd i n stupi sint factori favorizanti, in special ex-
cesul de urniditate. $i richetii - despre care vom vorbi putin mai
departe - provoac5 declansarea bolii septicemia. Caracteristica aces-
tei boli e prezenta ca~davreloralbin,elor care odat5 ce mor se sP5riim5
foarte u$or la orice atingere.
Inainte de moarte albinele bolnave degaj5 un miros greu, iar
cele szin5toase le gonesc din stup si nu le ing5duie r e ~ e n ~ i r eina interior.
Cele bolnave au puternice contractii abdominale. S e recomandii mu-
tarea stupinei pe o vatrs insorits, c5ci bacilii sint foarte sensibili la ra-
zele solare, murind in 7 minute. Ca tratament se folosesc antibiot,ice in
proportie d e 200.000 UI la litrul d e sirop, cu ceaiuri medicinale, date
citeva zile la sir.

Boli virdtice

Parnlizia viroticd
Dintre bolile virotice provocate de virusuri periculoase care cu
greU pot f i detrctate si ilurnai cu microscoape electronice, ei avind m5-
rirni milirnicrornice, sint :
Parnliziu viroticd se prezintg sub 2 forme : una acut5 care ucide
albincle inledate d'upii 1-2 zile d e la contaminare si cea de a
doua, cronies, cind s f i r ~ i t u letal
l apare la 5-6 zile. Nu se stie pin5 acum
originea lor, iar cercetiitorii au piireri diferite : unii o atribuie unor des-
cuarnatii de culoare brun5 la nivelul intestinului mijlociu ; altii sustin
c5 boala se dntorenzii unei intoxicatii cu polen de la unele plante ca
strigoaia (Veratrum L.).
Intr-adeviir, s-a constatat c s virusul atac5 albinele tinere d e 9-10
zile care fiind doici, consums mult polen. Boala ins5 apare acolo unde
stupii stau prca mult e x p u ~ ila soare, ridicindu-se astfel temperatura
interioars din stup. Atunci virusul atac5 in mas5 colonia. in special In
timpul unui cules. F u r t i ~ a g u lintre colonii faciliteazii extinderea bolii
in prisac5.
Simptomele caracteristice sint urmstoarele : perisorii d e pe cap
cad ; toracele ia o culoare neagr5 lucioas5 ; albinele stau ca amortite.
S e recomands umbrirea stupilor in zilele prea c5lduroase, oferind co-
loniilor bolnave ceaiuri medicamentoase in care se adaugz 2 tablete de
cloramfenicol la 3 litri. Ca mijloc profilactic s-a folosit cu rezultate
'.
I) g r f ~ ~ ~ ~ - n e gse
a t icoloreazg
u foarte putin cu coloranti alcalini.
bune ribonucleaza pancreatic5 sub form5 de aerosoli. Pentru aceast5 lu-
lucrare, substanla se pune intr-un pulverizator care, sub actiunea pre-
siunii, pulverizeaz5 medicamentul in particule extra fine - ca un nor
- pe care albinele le inhaleaz5.
Sucul de ceap5 in sirop, 25 g la litru, folosit in mod obi~nuit,f 5 ~ 5
a fi specific, d5 rezultate bune.
- Dar cum se obtine sucutl de ceap5 ? iatreb5 un tin5r apiculbr.
- Se curst5 ceapa de foile lexterioare ; se rade pe o r5z5bm-e
netwit5 folosind partea cu orificiile cele mai mici ; r 5 d t u r a se pune
Pntr-un tifon gi se preseazg cu o mic5 press de mink Sucul apare ca o
spum5 ce se toarn5 Pn siropul c5ldut. Are proprietgti fitoncidice pre-
tioase care ajut5 albinelor la dezinfeotarea sistemului digestiv, dindu-le
in acela~itimp o longevitate adeseori chiar dublii. Dozade sirop care se d5
zilnic este de 250 g ; sucul de usturoi are aceleasi proprieati dar
se obtinie mai greu da r5zHtur5 trebuind s5 stea citeva ore in apZi ciil-
dut5 ; se d5 numai de douH ori pe sHptimEn5 pe d n ~ dsucul de ceap5
se d5 oricind, qi f5r5 nici un inconvenient. Sucul de moroov, care con-
tine muit5 vitamin5 A, se Id5 odat5 pe sHpt5minH gi in dozH de 100 ml. ,

Alopetia nigr'ans apis, amintit5 la bolile rn5tcii - boa15 a d r e i

etiologic nu este incg precizatii, se atribuie unor albine care datoritg di-
Ieritelor accidente mai mult sau inai putin grave devin negre, lucioase,
frirri perisoni pe torace si abdomen. Simptmnele pot fi confundate cu cele
ale nosemozei, acariozei. toxicozei etc. fririi a fi nici una din acestea.
Dup5 unii cercetgtori apare ca o consecint5 a mi dezechilibru
alimentar. Alti cercet5tori o atribuie unui factor ereditar dimpre marmg
care scurteaz2 durata normalg de vietuire ; in organismul dbinelar
bolnave a7mtuB scade la 14,50/, fat5 de 22,50/0 cit exist5 in albinele si-
ngtoase. De asemenea, iun mnsurn m5rit de miere de man2 sau chiar
o prelucrare prelungit5 a ei ar put- fi cazlza acestei h l i . Insectici-
dele mzresc gi ele pibiilit5tile aparitiei h l i i , mai ales d n d se fac in
timpul Pnfloririi plantelor. Este cazul pe care 1-am imtimpinat Pn 1960
cind am trnsportat stupina la un cules de floarea-soarelui la G.A.S.
Frimu (Liehliu) : in primZvar8, plantale abia porni~nd la vegetatie au
fost tratate cu DDT. Substanta s-a psstrat pe t e r n pEn8 la fnflorire,
c5ci n-a plouat de loc. Cind a Pnmput culesul a survenit o ploaie $i
totodat5 o mare parte din albine au inceput s5 moar5, cu fenomme tipice
de ,,boa15 de p2dure". Am m u b t imediat stupiaa la G.A.S. Rurduvni,
Ialomita unde n-a mai apzrut nici un caz de h a l 5 , iar recolta a fost
exmlenit5.
Simptomele incep printr-o neputints de zbor ; albinele ies din
stup pe 'scfndura de zbor, cad pe pgmPnt, vor 83 se inapoieze in stup,
dar garda de la urdinis nu le ingilduie s5 intre, apsrfnd incZier3ri Intre
albine
Abdlomenul este ugor m5rit f5rZ a manifesta semne de diaree, el
devine negricios - chiar si la albinele tinere atinse de aceastit a f 4 u n e .
Stomalcul gi gu$a le sint gode, dar (la disectia ioksti~nuluiextras m
\

grijg pentru a i e ~ iin Pntregime, se observ5 leziuni ca nigte mici no-

duli negricioqi, iar culoarea stvmacului este punctat2, pestrit5. Unii
cercetiitori prinltre care LW nurn5-5 qi 'dr. Al. Popa din b r a noastr5
consider5 c5 boarla este de natur5 virotics. Transportarea stupinei la
un cules de polen variat constituie un ~nijlocde tratament ; streptomi-
cina a dnt oarccare rezultate in do25 de 1 g l a 4 litri d e sirop medica-
mentos - deci un flacon - oferit albinelor in 16 zile in doze de 250
ml. f n toate ofec\iunilc cu acest carader nu trebuie s5 lipseascs sucul
de ccnpti din ceaiul medicamentos. Albinele moarte din fata stupului
se nrd zilnic, luindu-se toate misurile de igienii cunoscute : flambarea
stupului, schimbarea hranei si chiar a m5tcii.

Puietul in sac
Pz~ietulEn sac (este o boa15 virotics a puietului atribuit5 unui virus
liltrabil cc face parte din specia Morator aet.altule (fig. 40). Puietul
moare In stadiul ni~nf~al, jar cadavrele nu
4
sInt nderente alveolelor ci se pot s ~ o a t ecu
penseta, prezentin~du-se sub fopma unui sac
alungit, plin pe jurngtate cu liclhid de exsu-
dalie, adunat intre cuticul2 si corputl gras,
2-
care se cles~com~puneabacat de virus. P e
a c e l a ~ i fagure se vsld ~i alveole cu p i e t
Fig. - Boana puiet in sac s5nBtos ~i cu puiet mort, pe oare albinele
(Saakbrood) : il scot cu usurint5 ; alsbinele di'n grupul
1 - celulb capnciL3 cu larva social a1 cur5titoarelor dup5, prof. Borclhert,
llavh ; 2 - IarvA rnoarta gi us-
cats in alveole. il inghit, pentru a inl5tuw raspindirea bolii
in stulp. Tratamentul este la ;el cu cel
aplicat la loca, indu'siv cloramfeni~colul- o ta,bletS sfdrimats si ldizolvat5
initial in aps ciildufj, lia fiecare litru de sirop medicamentos.

Micozele sint boli provocate de unele ciuperci diiunztoare ce afec-

tea25 atit puietul larvar si pupele, cit s i albinele mature, pe acestea
din urmd i n s j intr-o mBsurZ mai redusi. Dr. Brizard si prof. Rousseaux
din Franta se ocup5 mult de studierea lor, publicind in reviste difer~te
articole 151nuritoare. Aceste boli au devenit in ultimii ani mult rsspin-
dite, bsnuindu-se c5 activitatea lor s-ar datora abuzului cu antibiotice
care sterilizeaz5 intestinul, distrugind flora bacteriang bung, l5sind
liber5 calea de rsspindire a acestor micoze. Micozele sint provocate de
ciuperci, ~triiindfie ca saprofiti pe materii in descompunere, fie ca para-
ziti vegetali sau animali, de la care iau carbonul care le este necesar.
IJneori, pil~ietul yi albinele adulte apar pietrificate oa in aspegilozi?
provocatri de agentul s5u patogen A.vpegillus flavus, care atac2 sistemul
nervos ~i muscular atit a1 puietului, cit si a1 albinelor mature. De aceea
in lucrgrile de specialitate estc denumit si puiet pietrificnt.
 La fel ca agentul de mai sus sint si ciupercile Pericystis apis
.' care provoac5 boala puietul vliros (pericystimicoza) despre care vom
vorbi mai departe. Pentru a nu fi confundat cu Pericystis alevei care
atacii p5stura 'din faguri, puietului v5ros i s-a dat o denurnire aparte si
nou5 : Ascosphaera apis.
In general, ciupercile sint formate din filamente swbtiri si rani-
fi,cate denumit hiie 1). Ele pot sta iarnla in intestinul mijlociu a1 albinei
~i chiar in miere, deci initial in nectar. In cele mai multe cazuri apare
in prim5vara urmiitoare. La un cules bogat, umiditatea din stup, favo-
rizeaz5 dezvoltarea ciupercii, c5ci atunci temperatura de la exterior se
ridic5, creind conditii favorabile pentru aparitia bolii.

Aspergiloza (puietul pietnificat)

Aspergiloza cu agentul s5u patogen micotic amintit, denamit Aspe-
gillus flavus se dezvoltii la o tmperaturii de 27-40' cu un pH 2,8-7,4. El
are nevoie de mult oxigen ~i putin5 luminii. Rezistenta acestor ciuperci
este redusB. Cercetgtorii au constatat cil la 60°C moare in 30 minute.
Larvele sint acoperite cu un strat de spori galbeni-verzui ; mice-
liul cgptuseste alveolele cu larvele moarte, extinzindu-se pe suprafata
fagurelui.
Mumificarea se datoreaz5 evapor5rii apei din tesuturi. Cind aceasta
este terminat5, cadavrele ghipsoase si tari sun5 in faguri cind ace~tia
sint scuturati. MBsurile de combatere sint urmgtoarele : stupina s3 fie
insoritii ; stupii bine dezinfectati prin flambare ; in stupi s5 se creeze
o bun5 ventilatie. Prof. Rousseaux de la Centrul de combatere
a bolilor albinelor - Nice (Franw) indic6 ca la fundul stulpului
s5 fie o dewhidere prev5zutA cu o pinz5 metalic5, care rilmine deschisi4
si iarna la stupii care ePnt sau au fost de curind bolnavi.
Sporii acestei boli micotice p5trund in intestinul mijlociu a1 lar-
velor prin hrana ingerat5 vi infectatg, oferitil de albinele doici. Sporii
germineazB in intestin rgspindindu-se in tot organismul prin filamente,
pin5 ajung sS str5bat5 invelisul chininos a1 albinelor mature
La inceputul bolii larvele au o culoare crem, iar corpul se mumi-
ficil aderind pe peretii alveolelor. Cind culoarea micelului este alb-gBl-
buie, ciuperca nu mai sporuleaz5. In schimb, miceliul de culoare gal-
ben-verzuie e plin de spori, riispindindu-se pe suprafata fagurelui,
formind pete. R5spindirea acestor spori e foarte rapidii cBci fiind extrem
de usori sint impr5stiati in cuprinsul stupului, la cel mai mic curent.
Ca prognozii cdr. Brizard consider5 cil micoza provocatii de Asco-
sphaera apis e mei putin rZspTndit5 dar ciuperca este mai rezistent5, iar
coloniile atacate pier, c5ci si albinele mature sint atacate. De aceea e
preferabil ca la primele simptome, dac5 s-a primit confirmarea de
diagnostic de la un labrator, colonia ahcatd s6 fie arsii. Temlperatura
medie de 27°C cit yi umiditatea mare din stup favorizeaz5 exbinderea
bolii. Se recornand3 ca stupii s?i stea pe vetrele insorite iar alimentatia
cu sirop s5 fie inlocuit3 cu turtite mici, ca s5 fie repede consumate.
') H t f a = filament din care este alcgtuit miceliul ciupercli.
 In Franta s-au obtinut unele rezultate prin folosirea unui anti-
fungic in sirop - amfotericina administrat d e 3-4 ori, la intervale de
3-4 zile. Dr. Rrizad recornandti ca in timpul verii funldul stupului s5 fie
inlocuit cu alttul din tab12 perforat5 pentru G aerisire rnai activ5 in
interior, Se recornand5 oa dezinfectant a1 s t ~ p ~ l form01
ui 5%.
Ca simptome - tot dup5 Brizard - boala are dou5 faze :
a) albinele bollnlave agi'tate, n d i n i ~ t i t e;
b) apare paralizia u r n a t 5 de moartea albinelor mature.
Sint simptome cu care se poate stabili diagnosticul, care este
precizat de : prezenta puietului micozat pe mici portiuni din fagurii
de cuib ; prezenta lamelor petrificate ; aderenta acestora pe peretii
alveolelor, cadavrele fiind sau de larve, deci in alveole deschise, sau
de nimfe In alveole czpscite. Boala nu dispare odati cu sezonul rnai
rece, coloniile sl5besc continuu ~i f5r5 ameliorare decit in cazuri rare
si dup5 m5suri severe de igien5.
DeosebitB de aspergilnz5, deci de puietul pietrificat dar tot atit de
periculoasg pentru ssnstatea mloniilor rnai este qi boala puietului
vdros, p r o ~ c a t i ide Ascophaera @s, boa15 denurnit5 peridstimimza.
Adeseori ins5 era confunidat5 cu Aspergillus flavus sau cu Pericystis
alvei, care atacti p5stura in fagud.

Ascoohaera a ~ i fsm i e t u l vdros)

Ascophaera apis, spre deosebire de aspergiloz3, atacti numai lar-
vele, nu si albinele mature ; larvele moarte s h t tari ca gipsul si ele
nu rnai aderi la alveolele in care mor. Caracteristic pentru ele este
faptul c5 atunci cind fagurele cu larve moarte este miscat, se aude
un zgomot, iar dac5 fagurele este risturnat, din alveole cad cadavrele
neaderente.
Ascophaera apis, atac5 puietul in toa ate stadiile sale de evolutie.
Ea are 2 sexe : mascul si femel care dup5 fuziune d5 nastere prin
reproduc\ic la q r i .
Sporoci~tiise prezint5 sub forma unor corpuscule rotunde de
culoare brun-verzuie, spre negru. Ei tr5iesc 15 ani in larvele mumifj-
cate si rezistti la solutii de form01 . ~bioxid
i de sulf.
Larvele se contamineaz5 tot pe cale bucal5. Dup5 Briszard, se
pare c5 sporii ierneaz5 in stomacul~albinelorsau chiar fn miere. Boala ,\
apare in anul urmstor in aprilie, iar-- in stup creste umiditatea dlin cauza
n i i t a z u i apos-exorat- Culesul de mang favorizeaz5 si el
dezvoltarea sporilor acestei-bdi. Obisnuit, rnai intii, atac5 puietul
mascul deci cel de trintori, ca -- -apoi s5
- .- - treac5-~i-lajarvelede lucr5toare
---
.-
.Z, c e l e de matc5.
~ a nlarvele i infectate au o culoare alb-gilbuie devenind
galbene ; apoi incep s5 se int2reasd si sint rnai putin elastice. Miceliul
creste repede fonnind un strat alb pislos invadind integral spatiul alveo-
lei. Apa din corpul larvei bolnave se evapor5, organismul se deshidra-
teaz5 si mumificarea incepe. Cind procesul s-a terminat corpul devine
 aJe3 eanqsgd y 3 ~ p' p a p sl.gsfi3?~a,-J'so~t$ ~nlnqaynd a pIa3 aJeol?p
- p a s t ? y a ~ a d n po alu!eu! ~ ~ q!quyure
u r me urn3 e6e 'eauaurasa a a
-
.aaa l a ~ e o a~l a p o ~'.~ o q zap
n g z e a 7 s a 3 u l z a p AFSOJW Inqerngqns 'aleuplpaur .
11 p n p a 3 ul p p lomqsn ap Ta3 p o Bciea. a; p a n s n3 r8 qnugqo na-s aunq .
a q q p z a x 'rue 9 1 asarnla!~ 'req ap aunq run!$!puoa uj lyods pya ' p a
I as !$sqaaju!a~d ryn8ej $euorzolaa e s o q ~ u ~1nqaynd s a3 Bdn~p'lay aqao '
1
ap rua8oqed !!$uaBe a8tuqslp a.reos el ea~aundxau a n q u j 'dnqs !nun
lnaBde3 ad ' m o s e[ en!z r;yeo$ qesy arnqaq - ~ a s e u r' ~ w o $ ~ m n 'j ae ~ l ~ ~ a d
'ap~urnur 703s as a ~ e aad ~ p 8 u q d'a1a$alml 'alaure~ $ea!py~ ap el!$lyp
p e s l ~ duj $lso~oj~n[el!qn 'aqeag!urnurau p u l 18 aloaAIa ulp aseJJxa
I aIaJAepe3 16 ea pJa as allrurnjjq .aJenaeAa ~ o 8 nquls !6 y~eo:a!qp u ~ l n d
amopa o ne aJa3 a ~ a ~ p d gqns a qqs aq.mour nEs aneuloq alaulqIa p u p
punqE .rdp&~qeJaa$ap ap ~ o s nqu;s a13 'yqasuad o n3 ~ o 8 na1-npug.jo3s
'aloaale UJ aqolp alyrurnur ~u!ur!-lup au!q reur ~
a=
.!JO maalp a p X g . s ~ j _ a l e 'apz
fz
r?lns l t f j u a m ~-aura~e!8 !J~$B$ alsad 8 OEI-001 aqp pulzpan
-1nd yzeaz![yn as [nu!p!z~oa[,u 'aunq aqe$-[nzaJna !)uaza~dug gzea$uarrrr.I
-adbra as aJm 'u!ppm!ur 'quame~!pur un $medaad E 18 qeoq paohoad
a3 wcradnp epz! qnqnd e aulqp ap Jo1rJggzIsa.q) !a!lEposv le g ~ n q
-1nqde nquad pylaai~ar,ap ln$nqysuI e[ ap a!80lo$ed ap l n ~ l $ s a l o 3
&
asrqxapn
-
a r ~ dqe8oq ~ a x ? q ~ ar8e nys po!la$ur F ? B . T ~ U E ~'.zo[!dnqs J rn1nput-g
- ap aJaAas IJnspur a p r q aInqm;L -a,l!z a p aleualur el G o
f ~ ap & gq-ada~as E?!leladg 'aoIaurel ale a~ear~adms a~azaladsad 'sns a
E a p ~ dui JoIauiqIe p a r a as ale3 'p~pmileyez ap 3 OoL el 8 Z loze!pua$
-a!q& no !a!uc,p ea~njp.xdu!~d aaej as !loq l q s m e p-t$uaurqm;L
'BUIJOJ Rqseaae qns u-[oq PaJeqeq ui 3sasoloj as a3 aIazop p u l slursueq
ne-s nu 18 aJelaxa3 ug ~ m aqsa j leulalqo~d'aunq a$eqnzaJ rw a.jgrnq ap
e u o j qns !B ep qeod as x q ~ o 1rippv s '~!qam ap 1 n q e u o z u a q ~ x o ~ p ! p TS
~d
3rqJos Inppe ea appl8unj alle na 18 qnuriqo ne-s aunq aleqlnzax
.EU=/~ OP-Z
ap ~ z o pug am$uaur!le Jo1asnpoJd TdoIl.Io$yungp eanze8 q u a d a r l e ~ r d s a ~
ap pppaasu! $:solo$ a$sa snpmd p a a v 'lauaI!qa e pgoqeJea ea.zep
-!xo u p d le!.qsnpuy ~ z d a ~asda.m yua1rJa ap p ~ x ona JolynBej ea.xa8
-!urn$ aunq a$eJlnza;r na ~ l s o l o jE-s 'aqe$yu!~.rqs ug 'aquaure$a~$e 3
'aqeqsuqur ulp apeas !em
~ l e o q'aq6a.n 8.reje ap e~nqe~aduraq p u p '!!J~A EaJyah na g$ep 0 ' ~ l e u r ~ o u
e m q ~ ~ a d u r ap$~ 8 a $ u razaqsad gs alaurqp qpuj !nlnq!na e a ~ u r y d u r o 3o
p a p aundmy a s .qalnd na !~.rtGleja u g p a d m e nu amoJaurnu u!$nd aIau
-!qp p u p !nlnq!rw ale aB~u!8.1eur alauoz uj a ~ d epoq e 1e~auaBu
i& &p>orrdn~sa p i
ap al!Jnsgru ale01 $en1
~ l ~ d oa!$
q gs e!q$a;a3e
ug uguxaa ! p ~ a m - m d s
astfel consumat5 de albine in lipsa polenului, expune colonia la o infec-
tie micoticg.
Acolo unde p5stura este atacat5 ea se in5lbeste ca varul si poate
f i eliminats u p r de strupar, iar iagurele trebuie supus unui tratament
de fumigatie pentru a distruge eventualele ciuperci.
Am insistat ceva rnai mult asupra micozelor csci in ulrtimi~i ani
ele au api-irut pretutindeni, punind in alarm3 pe multi cercet3tori spre
a ggsi metode rnai sigure de indepartarea lor. Din fericire ele nu nimi-
cesc coloniile decPt acolo unde stupii nu sint ingrijiti, dar, totusi, fac
pagube fnsemnate, micsorind productia si dind stuparului multe griji
gi trud5.
Despre Salmonella mors apis, ciperca ce atac5 matca precum si
albinele adulte, am vorbit la capitolul matca, si nu rnai revenim.

Bolile parazitare

Nosemoza
Bolile prazitare sint $i ele destul de periculoase. fncepem cu
nosemoza, cilreia ii vom da o expunere rnai arnpli-i, cjci ea a devenit
acum cea mai r5spindit5 si rnai greu de inl5turat.
N o s e m apis Zander lucreazg la inceput insidios, neobservat;
atunci cind apare rnai puternic va crea dificult5ti pentru stuparul care
trebuie si?i duc5 o l u f l serioas5, zi dc ai, pentru a to, rgpune.
Boala este provocat5 de protozoarul amintit care-si g3seste loc
prielnic in epiteliul intestinului mijlociu (stomac) a1 albinelor adulte
atacind chiar ~i matca, infectat5 pnin hrana primit5, rnai ales cind, in
iarn5, ea rnai consum5 si ceva miere. Agentii patogeni de r5spindire
sPnt sporii care evolueazc? in planonti apoi in meronti care completeaz5
ciclul depunind sporii initiali. Ei se d u n 5 cu rnilioanele in intestinul
vicbimei. S-au gi-isit ,pinti la 180 milioane de slpori pe mms. Nu orice
spor ajunge s5 aibci o actiune destructiv5, c5ci foarte multi din ei sint
impinsi fn punga rectalCi, de unde sint eliminati o dat5 cu excrernen-
tele. Dar si acolo, afar5 in natur8, au ocazia de a se reintoarce in stup,
readusi de albinele care aduc ap5 de la o sursz infectat5, in care au
cgzut din zbor excrementele albinelor bolnave impreun5 cu sporii, care
isi fncep evolutia lor funest5. Dar, dac5 albinele coloniei respective sint
puternice si bine hr5nite cu rezerve de hran5 din proteinele corpului
gras, fosfatul de calciu care reglea25 aciditatea sucului gastric nu le
permite s5 evolueze si sint eliminati la rindul lor. Lupta este grea c5ci
adeseori num5rul imens a1 sporilor cere organismului eforturi mari,
iar colonia sl5beste zilnic. Uneori boala este introdus5 indirect in stup
prin intermediul altor paraziti cum sint de pild5 : gindacii de mucegai
care tr5iesc in corpul albinelor moarte. Ei se afund5 apoi in psmint
pin5 ajung la maturitate, cind revin in stupi, in timpul noptii. Ei sint
plini cu sporii din cadavrele consumate initial, spori pe care ii r5spin-
d ~ usor
c in colonie. De aceea, una din m3surile elementare de igien5
din prisacg este ca s5 fie cit rnai des m5turate si apoi arse albinele
moarte ciizute pe oglinda stupilor. fn primgvarii, stupii trebuie s5 fie
bine curiitati la flambare, dupti ce s-au r5zuit toate ,petele de diaree.
Apoi, colonia este transvazati din stupul in care a iernat in cel curat,
comprimind ramele la cite sint ocupate bine de albine, m5rginind colo-
nia cu dou5 diafragme intre douzi perne cu matenid termoizolator.
Urdini~uleste mic,sorat, iar stupii sint cu fa@ spre sud. Capacele tre-
buie sii aib5 perne bine indesate ~i groase ca d nu se piard5 cgldura,
care in prim5var5 eslte elementul principal care ajutii la dezvoltarea
normal6 a cuibului.
Hrana trebuie se fie de calitate bung, cu miere in faguri cgpgciti,
scosi din depozit ~i p5strati intr-o camer5 feritii de ger si de unele
micoze care adesea pot compromite mierea.
0 influens mare in frinarea bolii nosemoza o au zborudle de
cur5tire intestinal5 pe care colonia le face de 2-3 ori in timpul iernii,
in zilele insorite si f i r 5 vint. Atunci albinele ies repede, se cur5tii,
arunc5 din zbor milioane de spori. Dac5 unele din ele - mai ales cind
este z5pad5 pe vatra pris6ciii, riimin acolo inghetate, stuparul s5 nu fie
ingrijorat, c5ci tocmai acelea sint grav atinse de boa15 q i murind afar5
din stup, scapii colonia de un mare numEir de spori. De aceea se reco-
mand5 ca stuparul s5 forteze coloniile s5 ias5 in timpul iernii in zbor
de curitire. Pentru aceasta, oind afar5 temperatura este de 8-9°C stu-
parul trebuie sii ridice capacele expunind la soare pernele umede, si
s5 ridice pdisorul dup2 ce soarele il inc5lze~te30-40 minute. Albinele
ies in zbor de cudtire si apoi reintr5 ficcare h stupul lor, dup5 care
se repune totul la loc ~i in aceeasi ordine.
Dac6 stuparul observ5 cu aceastii ocazie c5 hrana este prea putinii,
pin5 cind vin zilele calde ale primgverii, introduce ling5 ghem 2-3
faguri cu miere bun&; in lipsa acestor faguri, el poate turna mai inainte,
'in fagurii goi, s i n p de zahzir 311 cu Fumidil B, (dup6 indicatiile ce se
vor da mai jos) pe care ii a s a d a p l linga ghem. Desiigur cil aceste
i n t e m n t i i deranjeaz5 colonia ; de aceea se recomandii ca in locul
siropului, deasupra letisoarelor suprioare ale r m e l o r s5 se pun5
cite o turtZ de ~ e r b e t ,preparat5 mai inainte din zah5r pudr5 fr5-t
mintat cu 200/0 rniere cristalizatii partial ; turtita de 500 g se intindei
p? o mici bucat5 de tifon, a~eznd-u,deasupra ghemului. Operatia
este bine s5 se mpete peste doua siptsmini, pin5 apare in natur$ a
un mic cules de nectar, dar mai ales polen proaspiit. fn turtite se
edaug5 ~i antibioitilml Fumidil B si vitamina Bz.
I
I
DacS se observe eti cat- in stup ~i fagurii de arolo

1
sink murdgriti, ap5rfnd un lniros greu si o umiditate exagera6 in stup,
trebuie neapirat intervenit pentru trecerea coloniei fntr-un stup curat
cu faguri de rezerv5 s c o ~ idin depozit. Acevtia sint tinuti 1-2 zile
intr-o camerii cald5 la o temperatur5 de 25-28"C, pentru a putea fi
usor ocupati ~ d ecolonie. Operatia se indeplineste chiar in prisaczi, la eel
putin +12OC prin asezarea in l a 1 stwpului murdar a unui stup curat,
cu faguri calzl continuintlu-se in felul urm5tor : se inchide urdini~sul
de la stupul curat ~i go1 ; peste el se a s a d un corp go1 de stup pentru
m t u r a r e a coloniei in fzgurii de jos. Se dewhide cu p r m u t i e stupul
mrulldar pus aliituri, scotind de la margine primul faguri ; el se trage
 hcet, lateral, pentru ca albinele ce stau strinse in ghem ~i se desprind
de acolo, s.5 nu cad8 pe fund ; fagurele scos cu albina eco;per,toare s t e
scuturat brusc in golul stupului de deasupra ; albinele cad intre fagurii
curati din stupul nou ; se procedeazil la fel cu toti Iagurii din corpul
murdar ; cu putin fum, albinele scuturate p2trund usor intre interva-
lele fagurilor curati. Cind s-au scuturat toti fagurii in felul aeesta, se
reiau la scuturat si albinele care intre timp au iesit din alveolele goale
in care iernau. Stupul curat cu colonia transvazat8 incadrat.5 cu doua
diafragme $i douti perne apoi podi~orulsi capacul este dus intr-o camerci
1claM5 unde stti 12 ore. In acmt tiny @emu1 se reface fntre faguri. A
doua zi dimineata, stupul cu colonia transvazats e dus in prisac2 la
locul stiu, cu urdinisul putin deschis unde va continua s5 ierneze in
conditil bune.
Fagurii m u d a r i de diaree se curCit5 sau rnai bine se topesc.
Toate aceste mgsuri de profilaxie trebuie urmate de un strict control
de laborator, facut tuturor coloniilor din prisac8. fn acest scop se iau
probe de albine, ridiidnd p t i n podi~orulfiec8rui s h p -, se perie o
parte din albinele aflate pe el intr-o farfurie cu alcool medicinal sau
se face aceeqi operalie de periere de pe fagurele mgrgina~.Este nevoie
numai de aproximativ 50 de alMne pentru analiza fiec2rei colonii. Albi-
nele din alcool nlor imediat ; ele sint scoase cu furculita de descgpilcit,
sint puse la zvintat pe capacul stupului din care provin si apoi inrtro-
duse intr-un cornet de hirtie pe care este notat mai inainte numgrul
stupului din care provin. In felul acesta dup2 rezultatele date de labora-
tor, care indicc? numerele stupilor in care exist5 nosemo5, stuparul
poate face un tratament diferentiat. Dac8 probele afirrn2 prezentanose-
mozei la 200/,-, din stupii pris8cii se aplic2 tratarnentul la toate coloniile.
In pnincipiu, coloniile puternice sint cele care trebuie mai intii
sprijinite, c3ci ele vor fi cele de la care stuparul asteapt5 recolt5 buns.
Cele slabe, numai dup8 ce sint unite intre ele Iormind o colonie cu
4 populatie numeroass, li se aplicd ~i lor tratamentul respectiv. Aceast5
recornandare se bazeaz5 si pe constatarea c8 aceste colonii care ies slabe
"din iarn8 nu rnai rezista la eforturile unei prim5veri cu temperaturi
sub g°C, situatie Tn care Nosema f ~ dubleazg
i atacul.
Ca tratamente s-au incercat multe medicamente dintre care bune
rezultate le d8 Fumidilul B - un produs de mare valoare care se ofer5
in sirop inc2 din toamng, didribuit de opt ori, de douti ori pe s8lpt2min5.
.Siropul medicamentos se face astfel : un flacon contine 500 mg de sub-
stant2 activ5, care permite prepararea a 40 doze (500 mg : 12,5=40).
Materia prim5 din flacon, plus excipientul, este dizolvat2 in zece p5rti
de ceai sau de ap8 fiart8 si rgcit2. Se agit5 bine pin2 cind solutia este
complet limpede ; apoi se pune in 20 litri sirop 211 (211 ceai la 1 kg zah5r).
0 jumMate litru de sirop medicamentos reprezint5 pentru fiecare colo-
nie cantitatea care ii va fi distribuitg de dou8 ori pe sgptgmin5 timp
de o lun5.
Cind nu exist8 posibilitatea dnt2ririi substanlei se recornand8
folosirea metodei dr. T. Bogdan de la fosta Statiune centralti de cerce-
t8ri pentru apicultur5 si sericilcultur5. Utilizind acest p~ooedeucontinu-
tul unui flacon necesjar lja 25 colonii se intinde pe o coal8 de hirtie ~i se
 imparte in patru pgrti ; fiecare sfert se dizolv5 in ap5 c5ldrut5 pin5 se
limpezeste wlulia dulpfi care se adaugg la 5 1 sirop. Fiwirei colonii i
se administreazg 200 ml de dou5 oci pe s5pCimin5, timp de o lung, deci
in total de opt ori. Coloniile puternice prezintg un mare dinamism dupii .
un astfel de tratament. Cind tratamentul se face toamna trebuie ca nea-
p5rat in primSvar5 s5 fie repetat, deoarece atunci nosema incepe si4 se
manifeste rnai activ.
Dup5 cercetiitorii germani sezonul cel rnai bun de aplicare a tra-
tamentului este in prim5varii. Tratamentul se face prin pulverizarea
siropului medicamentos, cind albinele incep s5 aduc5 in stup Pnsem-
nate cantitsti de polen proaspgt. Acest fel de aplicare are o insemngtate
deosebitii, cgci parazitii de Nosema apis sint ~i ei la rindul lor favori-
zati in dezvoltare, de aparitiia polenului prolaspat a d ~ win stup. fntr-axle-
vsr, fiind cantonati in intestinul mijlociu, paraitii se dezvolt3 conco-
mitent. Deci pulverizarea medicamentoas5 intervine intr-un moment
optim de frinare a dezvolt3rii agentilor paitogeni. Pe ling5 aceast5 inter-
\;entie, albinele atinse de boa15 sint ajutate in dezinfectarea lor de apa-
ritia in intestin a acelor inveli~uricelulozice ale polenului. Este cunos-
cut efectul celulozei in orice organism, cgci excitind intestinele, deter-
min5 o purgatie rnai activ5, ce antreneazg $i ajutii la evacuarea Pn
mas5 a sporilor, o dat5 cu excrelnentele care tisnesc cu putere din punga
rectal% Cind stuparul intervine si el cu siropul medicamentos cu Fumi-
dil B, situatia parazitilor devine precar5, iar albinele se curiiw de acgti
agenti patogeni periculosi. Cercetstorii sovietici au obtinut rezultate
bune folosind sulfapiridizina (spofazol) in dozg de un litru -sirop medi-
carnentos, dindu-1 cite 200 ml de trei ori din 3 in 3 zile, cu conditia
ca echipamentul de faguri si stupul i n s 5 ~ isii fie in prealabil dezinfeotati
cu formol, si respectate m5surile de igien5 in prisac5. Dcsigur c3 intr-un
fel acest tratament este mu1.t rnai econolmicm, cerfnd timp si rnuncg
rnai putine apicultorului, pe cind Fu~midilulB cere un tratament de o
lung, aduninistrindu-1 de 8 ori la o colonie. Siro,pul poate f i oierirt .$
turninda-1 in fir subtire intre intervalele fagurilor mupati de alibine.

I1
Oricare tratament s-ar aplica, stuparul are datoria ca rnai ales
in primsverile reci coloniile s5-si pgstreze integral c5ldura normal5,
f5r5 variatii ; coloniile trebuie sg fie bine Pmpachetate. urdinisele s5 fie
micsorate in noptile reci si s5 fie redeschise dimineata cind rBsare
soarele.
In cam1 limei fimidilu'lui B sau a medimmentului sovietic amin- ,
tit, Institutul de' cencet5ri pentru apicultur5 r m m a n d 5 sii se dea f i d r e i 1)
colonii c i 9 1 P de strep&icin5 dizolvaa in 4 1 sirop, care d q i nu are
', un rol curativ in nosemoz5, stimuleaz5 deznitarea coloniilor. Siropul
! medicamentos asltfel preparat se dii in doze de 0,500 1, repetat de vase
1
ori, deci in total 3 1 sirop oferit albinelor din 4 Pn 4 zile. Personal am
' avut rezultate foarte bune folosind ceaiuri medicale cu zahgr, ad5u-
gind la fiecare litru de sirop cite 25 g suc de ceapg. In zece ani de apli-
catie constant3 nu am a w t nici un caz de nosemoz5 in prisac8, dar am
urm5rit ca aceasu hranB medicamentoas5 sS aibg toMlat8 un pH de
5-6 care frineazfi dezvolbarea nosemozei, pe cind o h ~ a n 5alcalinii cu
de 8-9 o favorizeazB.
.
Trebuie urmgrite in special coloniile care au prezentat in primii-
vara fenomene d e diaree. care adeseori este u n preludiu a1 nosemozei,
diaree care este insii d e multe ori ~i inofensivz. Ea se prezintii cu
"
excremente in stare apoas8, d e culoare castanie. Albinele au abdomenul
m8rit ~i cind este u,sor presat, din el t f ~ n e s cexcrementele; se inliiturii
cauzele care au provocat-o ~i anume : urniditatea din stue, Iaguri piitati,
caldura intre perne ale cuibului, hranii cle calitate bung. .
Boala de mi, denurnire datii d e cercetiitorul Morgenthaler ~i
Manuriz, este aemiiniirtoare ca simptone cu cele scrise mai inainte :
incapacitate d e zbor, abdomen umflat, tremurgri ale corpului. La ana-
lizii s-a gisit mult polen nedigerat de la diferite llori care produc
constipatie. Se bsnuieste c5 vina o poartg anumite plante cu polen
toxic care contine anemonins, cgci bonla trece repede, dupZ ce s-a
terminat inflorirea acestor plante.

Amoebioza
Alnoebiozn cauzat8 de protozoarul Malpigha~noeba ineblifica Prell
d'in ormdinulh o e b i n a ce se prezintii sub for8m5 de d h i ~ t irotunzi slau
ovalici cu diametrul d e 7-8 mirroni. Ei sint adusi in stup de albinele
transportoare de ap8 din b5lt.i infectate. Amoebele invadeazii tubii mal-
pighieni, care sint rinichii insectei. Ciclul evolutiv dureazii o lung. Cind
bosh apare, ea s e manifest2 cu o diaree d e culoare galben-deschis pro-
vocat2 d e orice atinlgere a c o ~ p u l u i ,expulzind lla distant5 reziduurile in-
testinale. S t u p l miroase urit ; pe i'unclul ss'u, pe ecindura de zbor si jos,
in fa@ stupului, pe og1inld.a lui se edunii multe albine moarte. Contami-
narea se falce chiar in stup, c5'ci reziduurile fiind ldulci, alte albine le
ingere,azii $i lse in'fecteaz5.
Nu exist5 nici un tratament specific ; s-a incercat Fuinidilul B
care n-a dat rezultate. Se aplicii ~nfisuri de igienii curente. Stupina
trebuie deplasats pe o vatrii insoritii, ciiri umiditatea unei vetre pro-
voacii adesea boala. Se dii coliniei o hranii cu vitamine B2 in sirop : trei
tablete la litru sau sirop preparat cu drojdie 50 g la litru. Albinele
trebuie dirijate sii se aprovizioneze cu apii numai de la un adiipiitor
din prisacii, punind acolo la inceput vreo doi faguri sau un sirop medi-
carnentos foarte diluat. Prepararea siropului cu drojdie se face asltfel :
intr-un castron se pun 3 4 l i n p r i t e de zahiir tos ce se freacs cu un
pachet de drojdie proaspiitii folosind o lingurii de lemn, ping ajunge
ca o smintfnii ; se adaugii 1 litru ceai ~i se clocote~te 3-5 minute
pentru a distruge fermentul ; apoi se completeaz5 cu alt litru de sirop,
se r5core~tesi se oferg albinelor bolnave in ratie d e 200 ml pe zi, timp
de 4 zile la rind. cind boala s-a stins.
 Varoatroza
Varoatroza, provomt?~ de acarianul parazit Varoa iacobsonii, este
o boa15 foarte pe~iculoasiicare p a t e , in scurt timp, sii distrugii stupini
mari.
Boala adus5 din Indonezia bintuie cu furie in Extremul Orient,
la Primorie (U.R.S.S.) masivul cel mai intins din lume de tei, unde vin
sute de mii de stupi ; in acea regiune boala face ravagii. Prin schimbul
d e material biologic boala a a @ m t in Rusia europeana, treaind prin
acelasi mijloc in Bulgaria.
Amrianul miisoarii 1,5 man X 1 mrn lungime. Are 8 p i c i o a ~dar este
foarte agil. Femela depune 2-6. ou5 in alveolele puietului necCipticit
din care se nasc larve in 2-3 zile. Larvele parazitului tr5iesc la inceput
pe seama hranei larvelor de albine, ca apoi cind acestea sint cgpacite,
parazitii sii atace pupele, sugindu-le hcmolimfa. Parazitii ajung la de-
plinii m ~ t u r i t a t edup5 7-8 zile de h eclozionare. Rind maturi, acarienii
Mriisesc alveolele dup5 eclozionarea alrbinelor si se prind pe c o q ~ u lalbi-
nelor din colonie ~i mai a l e pe cel a1 trintorilor. Se flxeazii in regiunea
dintre torace ~i abdomen ~i uneori chiar intre segmentele ventrale abido-
minale, unde s-au giisit in'tre 1 si 20 acarieni. Ei se hr5nes'c cu hemolimfa
larvei, se imperecheazii si depun ou5 la fel ca si mamele lor.
Albinele parazitate mor cu timpul. Cele care ies din alveolele in
care au c r m u t odati cu acarienii prezinta in general deformgri c o w -
pale, piiriiseuc stupul vi mor afar5 sau in simp, cadavrele fiind eliminate
de albinele ouriititoare. Parazitii se rgspindesc si la alti stulpi. Vehicularea
lor o fac in special albinele hoate, cele care s-au riitkit ~i nimmwc
intr-un stup ~cuparaziti gi in special trintorii.
Lupta impotriva acestor acarieni este foarte dificilii intrucit larvele
lor stau ascunse sub ciipgcelele puietului. Tratamentul cu fenotiazinii
atac5 numai acarienii adulti, dar sub c5p5cele apar alte generatii,
care se inmultesc la rindul lor. Numai dac5 concomitent se desc5pEicesc
Iagurii cu puiet, larvele de acolo mor i q r e u n 5 cu acesti periculqi
paraziti. Institutul de cercetari pentru apicultwii d As50r?ia\ieiCrescbto-
rilor de Albine a elalhrat un medicament (Sineacar) pentm tratamentrul
araariozelor allbinelor in general. Aicest medicament se considera a fi
eficace si in varoabzti.
Tratamentul cu fenotiazinii se aplicii folosind acest medicament aga
cum se face si la Braula coeca dar in proportii de 1,5 g la o fumigatie,
pin5 se arde toat5 substan@.
Operatia se repet5 de fnc5 3 ori la inrtervale de 3 zile. Tn felul
acesta si generatiile viitoare de acarieni, ajunse in stadiul de adult In
alveolele fagurelui vor putea fi distruse prin repetarea tratamentului.
Apicultorii cu stupii bolnavi sint obligati sii declare aparitia bolii ;
se instituie cawntinii ~i aceasta se ridicg numai in cazul in care nu a mai
 - . ..
..<,..:.
*..
- ~ . '
,."9
,
. . aparut nici un caz in interval d e un an d e la tratament. S 5 se evite mu-
\.. ..
..- .. .
,.
,'
tarea d e faguri intre stulpii ,pris5cii c5ci ast;fel boala se r h p f n d q t e din
I...
, '"> nov.La inceput, lcirud boala apare, in smpinil, este 'mult mai bine @a pi-
..-
~.
. c

....,... ....,
s ..
..
.
.. ,
mele colonii si3 fie urise, fagurii se topew, iar stupii se dezimfecteaz5.
,;,.-/ . . Par,azitii c2zuti pe un jurnal pus in prealabil pe fundul stupului
I . .

...- , slnt aqi.

Acarioza
Acarioza este o boa15 parazitar5 periculoasii care bintuie cu furie
in alte B r i ; la noi pin5 in p r a e n t nu a ap5rut. Se b5nuie~tec5 aceast5
rezistentii e rasei carpatine la atacul ecarienilor, se dlatoreaz5 uonr
perisori tari din vestibulul stigmelor respiratorii, incit acarienii nu pot
s5 stri3bati in trahee oa s5 le inmdeze,
ass cum o fac 1faalte rase (fig. 41).
Aioarienii pgtrunsi in trahee, se
fnmultesc foarte repede +i asfixilazg al-
binele adulte. Se trateazg cu fumigatii
de Folbex care are subcantul respec-
tiv ltiplicat pe niste cartonase ce se
aprind uSor ~i f,ac fu.m mult, asfixiind
Fig. 41. - A,carieni pmvocatori ni aearienii, fsr. Sg pricinuiasc,
, h l i i acarioza :
1 - iemela $i masculul ; 2 - trahee neajuns puiehlui din cuib. Operatia ~e
respiratorie invadatl de acarieni. repeti din 7 in 7 zile, de dolug ori,
urmind a se repeta in prim5vara ur-
m5toare. Ekte bine ca stupii s5 fie dusi la pastonal la un 1oc de carantin5
und,e oulesul 1e ajutA mult.
Brauloza p v o c a t i l , de p3duchele albinelor, a m descris-o la lectla
privind bolile mstcii \ ~deci i nu mai revenim.

Senotainioza este ~i ea o boa15 parazitar5 provocata de o muse5

senotainiu trimpsis Mieg, d e dimensivni mici, de culloare cenusie ou
o dung5 alb5 pe cap. Fernelele stau pe capacul stupului la soare, $i
pindesc albinele in zbor, la care se repede fulgerGtor, depunind pe
toracele lor cite o larv5 care se l i p e ~ t estrins. Femela este vivipar5,
deci n a ~ t epui vii, \cu care paraaiteaz5 albinele tinere. Parazitii p2trund
in corpul albinelor prin articulatia dintre cap si torace si se hr5nesc
cu hemolimfa acestora, ucigindu-si astfel gazda. Cind larva parazitului
are 6-11 zile p8r5seste cadavrul albinei, se ingroap5 Pn p5mint unde dup5
12 zile devine matur5 si continu2 viata parazitarg in felul ar5tat. Musca
atac5 de asemenea viespile, furnicile &.
Tratamentul stabilit de cercetatorii sovietici const5 in prepararea
unei solutii de amidon, pe un carton alb, impreung cii D.D.T. in con-
centratie de 2010. Substanta toxic6 se imbibii in cartonul unde, obi~nuit,
stii la pind5 musca parazitar6, care se intoxic6 si moare. Altg metod6
este asezarea pe capacele stupilor a unor farfurii albe, - culoarea
preferat5 - pline cu apii, in care mustele parazitare se ineacii usor,
in numar mare.

Boli accidentale necontagioase

Puietul rdcit
Coloniile de al~bine suferii ~i de boli necontagioase addentale.
Astfel a t e puietul rlicit, boa15 care apare in mzul d n d puietul
riimine descoperit in noptile prea reci ; atunci wloniile se string in ghem
si lasii fiirii amperire faguii din marginea cuibului. Puietul poate muri
si din cauza unei suprainc6lziri a cuilhlui in timpul unui transport in
pastoral, cind nu s+u lust m6'surile de rigo'are pentru c;a in stup s3 se
fa1c5aerisire corespunz6toare, iar temperatura UP& pesk 36OC. Bte @a-
zisul puiet oplirit. Atunci supafata fagmilor este u r n 4 5 prin dw'hidra-
tar= larvelor si nimfelor de sub c6p6cele. Prevenirea unor awrnenea
cazulri le v m e q l i c a la cq'pitolul Tehnica apiculturii pastorale.

Diareea albinelor
Diareea albinelor e o boalii necontagioasii ce se manifest2 prin
tulbursri ale tulbului diigestiv, prin balonarea intestinului posterior
plin de rezikluuri alimentwe, in spacial atunci cind albinele au ier-
nat cu miere de man3 ce are un icontinut aprwiabil de substante
nedigerabile. Boala e mai activii atunci d n d albinele nu au avut parte
in iarnii de o zi cu soare, cu tmjperaturi de 10-12"C, ca s5 poat5 i e ~ i
in zborul de curstire, si s5 elimine reziduurile din intestin. Dupg aceste
zboruri albinele pot retine reziduurile h c 5 o lung ~i jumatate fiir5 alte
manifest&-i de eliminare a lor.
Deci boala se datoreazii unor perturbgri ale proceselor rnetabolice.
Ca tratament se aplic6 o fortare a coloniei sii fac6 un zbor de cur%
lire chiar intr-o zi mai putin cald6. In acest scop se ridic8 capacul qi
podisorul si se aplicii peste corpul de stup un gearn de sticl3 vopsit in
negru ; el se inc6lzeste repede de la razele solare, transmite c6ldur3
in interior, iar albinele ies in zbor activ de curgtire. Cu acest prilej,
fieciirei colonii bolnave i se d5 un ceai medicamentos cu zahsr 1/1 la
care se adaugii 1 g acid tartric dizolvat in prealabil si turnat in sirop.

Intoxicatiile
In categoria bolilor a ~ d e n t a l eintr3 si intoxicapiile, a r e sumin ~i
atac5 direct sau insildbios. Printre plantele pe care le cerceteazg albinele
pentru a recolba polenul ori nectaml, sint si plan,te care contin unele
sulbstante toxi* pentru ele.
De pildii, plantele din familia Ranunculaceelor ca ~piciorulcoco-
~ u l u i(Ranunwlus acer), bulbucii (Trollius europaeus), omagul (Aco-
nitum napellus), nerntisorul de cimp (Delphinium consolida) care
toate contin anemoninii, substanti toxic$ iar degetul r o w (Digitalis pur-
purea), secret5 un glicozid digitidinu. Toxicitalea acestor substante
apare In stupin5 numai atunci cind aceste plante cresc in masiv ~i
dureaz5 numai 2-3 zile, d u p i care ele nu rnai actioneaz5 nociv. La fel
gi nectarul arbustului Rhododendron, cu flori rogii-roz b5tind in albas-
tru, care contine o substant5 toxicti. Aceast2 substant5 nu face r i u
albinelor, cgci, probabil, s-au adaptat de-a lungul timpului. I n schimb,
mierea produsfi gi consumat5 de om dS unele fenomene de intoxicatie
- f2rg urmari tragice. In anii secto~i~i ceapa de s5mint2 isi modific5
continutul de acid fosforic, devenind usor toxic5 ; de asemenea, in anii
ploiogi, florile tutunului dau polenului o proportie de anabazinti ori
nicotin5 peste normal ; ~i mierea de man5, de9i pentru consumul uman
este foarte bung - si chiar uneori superioari mierii florale, - d5 albi-
nelor, in iarnii, o intoxicatie datorit5 excesului de substante minerale
pe care le contine. De multe ori ins5 nu plmta respectiv5 este de
vinii. Exist5 substante toxice in atmosferB care provin din reziduurile
anumitor unitAti industriale ~i care polueazii intreaga flor5 melifer5 din
jur. De exemplu, o fabric5 de prelucrare a aluminiului, o dat5 cu fumul
cosurilor inalte elimin5 flor ~i derivatii acestuia, sub form5 de gaz
galben-verzi foarte toxic. Uzinele de bauxit5 din care apare aluuniniul
prin topire, elimin2 criolita tot atit de toxic& cgci reziduurile lubate de
vint sint duse ping la 10 km, depunindu-se gi pe flori.
Foarte periculoase sint ins5 intoxicafiile chimice cu insecticide,
aplicate adeseori f2ri sg se tin5 seam5 de instructiunile Ministerului
Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor. In vara anuuli 1966, la
Cornetu judetul Ilfov mi s-au intoxicat coloniile de trei ori, iar in 1974,
la fel, in comuna Joita-BPcu.
Unele din aceste substante sint foarte toxice ~i penrtru om. Cu
citiva ani in u r n 5 in Columbia, piinea contaminat5 cu parathion care
este un puterinc insecticid a provocat sute de victime.
Insecticidele ca : D.D.T.-ul, Hecatoxul (H.C.H.), Detoxul, Aldrinul
etc., toate cu o remanenp mai s c u d sau mai lung5, fac mari pagube,
Sint patru categorii de pesticide : insecticidele folosite contra d5-
unitorilor din clasa insectelor, fungicidele care atac5 ciupercile micro-
scopice, accaricidele care ataci acarienii, d5unMori frecventi a1 livezilor
cu pomi roditori ~i ierbicidele care distrug buruienile din culturi. Ele
au diferite combinatii de arsenic clor, fosfor, sulf, flor etc.
Intoxicatiile chimice cu aceste pesticide aeioneaz5 diferit. De
e x m p l u , unele din ele prin ingestie, cind toximl p5trunde in guy5 ~i
in intestin prin consumul polenului sau a1 nectarului atins de pulve-
riz5ri. Ele provoac5 deregl5rile metablisimrului proteinelor, lipidelor, glu-
oidelor ~i a apei ; cele rnai multe sint combinatii de arsenic, fluor ~i bariu.
Altele actioneazg prin contact - cind albinele se coboar5 din zbor
pe florile atinse de substanta toxic2 ; de indat5 toxina str5bate cuticula
de proteetie qi atacg sistemul neNOS, iar albinele paralizeaz8 $i mor
aproape pe loc.
 Altele actioneazd pe calea respiratorie, provocfnd albinei simptome
de sufocare ; sint substantele clorurate, care elibereaz5 acidul clorhidric
atacind traheele, traheolele +i sacii aerieni.
Dacg stuparul este avertizat in timp legal - dou5 zile cel putin
inainte de stropiri - poate lua m5suri de ap5rare : se inchid stupii
punind la u r d i n i ~ etriunghiul de aerisire - inovatie proprie - care per-
mite o circulatie activg a aerului in stup, cu conditia ca podisorul si
perna de sub capac s5 fie inlsturate. Astfel se stabileste u n curent de
aer permanent, care impiedicg c r e ~ t e r e atemperaturii. In cazul stupilor
i n c h i ~ itemperatura c r e ~ t eiar albinele devin nelini~titeagitindu-se mult
pentru a g5si o i e ~ i r esi a face schimbul normal de gaze. De asemenea,
albinele inchise vor fi alimentate zilnic cu ap5 dat5 in ulucelul ramei, sau
pulverizind-o prin orificiile de ventilatie ale capacului. Dacg albinele
mai sint si protejate contra razelor solare de la amiaz5, punind pe tabla
capacelor ierburi cosite, sau saci vechi, udati mereu cu ap5, rogojini,
saltelute, albinele pot sta inchise citeva zile f5r5 pericol. Stuparul
trebuie ins5 s5 stie cu ce substant5 toxic5 a fost tratat5 cultura respec-
tivri, c5ci unele din ele au remanent5 de citeva zile iar altele numai
24 de ore. Dup5 perioada periculoas2, se retrag triunghiurile de aerdsire
de la urdinis, se a ~ a z gpodisorul si salteaua la locul lor, iar albinele
pot pleca la lucru lBr5 pericol. Totusi, in lumea apicultorilor, aceastB
situatie a creeat un sentiment de panic: si unii dintre stupari au re-
.nuntat s5 se mai ocupe de albine, ceen ce este in delrimenlul econo-
miei nationale ; cercetstorii de pretuitindeni se trudesc s5 g5seascli di-
ferite metode cu caracter biologic care sEi atace dgungtorii, Wr5 s5 sufere
albinele. De pild5, de curind (1974) se experimenteazg actiunea unor
Eeromoni in combaterea acestor dgun5tori. 0 serie de feromoni sint
r5spinditi in aerul inconjur5tor a1 culturilor atacaie. A c e ~ t i asint foarte
atractivi pentru femelele dZun5torilor care dezorienteaz5 pe masculi si
astlel nu se mai produce imperecherea lor. Altii provoac5 sterilizarea
masculilor, in care caz femela desi imperecheat5 nu poate s5 se
reproduc5. In general se apreciaz5 c,? este necesarri lansarea aproximativ
de zece ori mai multi masculi sterilizati prin radiatii gama, decit nu-
msrul celor presupusi c5 exist,? intr-o anumitc? zon5. De nildti, in
insulele Curacao din Marea Caraibilor, la 75 km de Venezuela, unde
bintuia o musc5 care-si depunea ougle sub pielea vitelor, in special a
oilor. cauzind pagube mari, s-au lansat 170 000 masculi sterili, deparazi-
tinld intreaga insul5. Americanii au imitat metoda si rsspindind 5 0 mi-
lioane de masculi sterili, au provocat d i s ~ r i t i aintr-un singur an a SF-
ciei amintite care bintuia intreaga provincie Florida. Un medic german
a obtinut un rezultat similar obtinfnd masculi sterili chiar in absenta
radiatiilor gama, uneori prin incrucisarea unor specii a cZror descen- .
denti pierd capacitatea de reproducere.

P W r i insectivore, insecte si plante djungtoare

Albinele sint atacate de insecte dHun5toare si p5s5ri insecitivore.
Din prima calegorie a insectelor am amintit piduchele albinei Braula
cows si musca Senotainia la boli parazitare dar mai sint si altele ca :
cleytarul piisturii - Silvanis surinamensis - care distruge mari cantitiiti
de polen si p5sturii c l a d nu sint conlb5tuti la timp. EL sint d i s t r u ~ icu
tetraclorurii de carbon - 2 linguri - pus2 pe o lal3urioarii. Aceasti dozii
este suficientg pentru un borcan cu 12-15 kg polcn. Fumicile avide de
miere sint distruse puninld intr-o cutie acoperitii cu pinzii metalicii cu
ochiuri d e 1-1,5 mm, 3-4 g arseniat de sodiu amestecat cu zehiir sau
borax solutie: la 100 m l ap3 fierbinte s e pun 20 g borc?x, si apoi se adaugii
100 g miere sau zahiir. Furnicile se mai distrug prin turnarea de petrol
sau motoring peste musuroi; sarea d e buc5tjrie presjratg in jurul furni-
cnrelor Ic goneste; Giiselnita - Galeria melonella - atacucri iagurii in care
nu clocit citeva generatii de puiet, a1 caror invelisuri nimiale au r5mas
lipite pe p e r ~ t i i alveolelor ; acestea conkin proteine care ajutci la dez-
voltarea gsselnitei. Fluturii acesteia depun pin5 la 1 000 oug. Se distrug
prin Pumigatii cu sulf dat din 2 in 2 siiptiimini, de 2-3 ori. Mai bun
este paracLiclorbenzenu1 sub f o r m j de cristale. La un corp cu 12 faguri
se pune o linpuritii pe lantetii superiori ai ramelor.
Lupul albinelor - Philanthus triagulum - asemiin5tor cu vies-
pea, dar mai mare atacii din zbor albinele si le consum2. S e urmciresc
si se descoperii cuibul lor in psmint, turnind sulfur2 de carbon si astu-
pind intrarea cu phmint.
Melee verigatu,~eslte o insect5 mica parazitarg, de 2 mrn, care se
fixeazg la artirulatia dintre abdomen si toracele albinelor, sugindu-le

FF:
h m ~ l i l m f a; parazitul atac5 chiar ~i larvele din
cuilb. Se indep5rteazG dind fun1 de tutun dintr-un
afu~niitor; parazitii cad pe un ziar asezat in
prealabil pe fundul s t u p l u i ; ziarul este apoi re-
%* * . ? tras repede ~i ars (fig. 42).
" Urechelnita - Forficula auricularia - p5-
\ trunde noaptea in stup ~i se hrSneste cu miere,
Fig. 42. - M d o e Veri- atacind uneori chi'ar puietul. S e distruge folosind
gatus : iosfat de zinc. Se prepars u n alulat cu un pahar
1 - m a s c u i u ~ ;2 - fernela. fiiinii de griu, unul cu miilai, 2 linigurite de zahiir
si putin fosfat, atit cit aluatul sii devin5 cenyiu.
Se pune pe acolo unde insectele circul5, suib capac, pe p d i s o r , la inahe-
ieturi etc.
Viespile atacii de asemenea coloniile - in special Vespu crabo
sau Vespa vulgaris. Fiind avide de carne, pe ciip5cele stupilor, se pun
citeva bucStele care se lass mai multe zile ; apoi se otriiveste momeala
cu verde de Paris sau altii otrav5.
Dintre pdsdrile insectivore cea mai primejdioasii este prigoria -
Merops apiaster. Au fcst cazuri cind in gusa unei prigorii s-au g5sit
60-70 albine inghitite. Cum ele trgiesc in stoluri numeroase, se inte-
lege ce pagub5 pot aduce, dac5 nu se iau m5suri. Dir, fericire, cum ele
isi fac cuibul in piimint pe margine de diguri sau ripi, pot fi sufocate in
cuib introducind o cantitate de sulfur5 de carbon si apoi astupind in-
trarea cu lut. Un mijloc practic si uSor de a le goni din preajma pri-
siicii este iniiltarea unui zmeu deasupra stupinei, zmeu ce are o zbirnii-
toare ; aceastii juciirie de copii le insp5imintFi.
- . .
.
. .
. .. " . .,I.. ~ ...; . , *. . , - , ..., ~-~ -r... :...
'.' > '.
>- . . .
,
;.. .,
\ : , -
.
. ~
<
.-
~. _
p ... ,:.: ,

.. .: f.'
1
. 0 1
' ,:
':!-.: ?
1 . . .> .,.
- .Z'-.
" -'

..',&
~. -
In afar5 de toate acestea albinele cunosc singure primejdia dup5 .. ~..
,
sunetele pe care le emit aceste p5s5ri si astiel cele mai n ~ u l t edintre ele
nu p5rssesc stupii pentru cules cind prigoriile n5v5lesc in prisacii. In .!X::..,
...
-LC;

cazul cind prigoriile sint numeroase si se stabilesc in preajma stupinei, , <.;.

.3+: $
ele trebuie distruse, c5ci altfel stupii ramin fiirii albine zburgtoare. In ....
. ;. "
.

aceast5 situlatie se procedeaz5 in felul u m 5 t o r : stolul de prigori cu puii . .- . , ,

zburgtori i n o p t e a ~intr-un anumit loc pe un eopac din apropiere. Odat5 .:,r,... .

.identifieat, scest loc, se transport5 acolo o c5rup cu paie, f5cindu-se

.-.:
citeva c5pite in preajma copacilor unde el dorm. Pe la mieml noptii
, . .
.
;-?. ,
. :
.. ..
stuparul cu alti 2-3 a j u b r i se posteazi in jurul &pitelor; se trage un ......
foc de pu~ciisi conicomitent se aprind toate c&piple ; pZis5rile buim5cite .<,I.

se dulc direct spre fl5c5ri, unlde pier in cea mai mare parte. .-. ,.
.
:, .'.
Pitigoii ~i cioctinitoarele desi fac unele pagube in stupini este in- ,.."
<-...
terzis5 distrugerea lor. Cei dintii se asazg iarna la urdinis ciocinind . .-
stupul ; albinele daranjate de zgomot se desprind din ghemul de iarn5, . ..
. .. ,
ies pe scindura de zbor, de unde pCis5rile avide le devorg ; cioc5nitoa- ;
..
rele stric5 adeseori stupii gsurind peretele lateral pin5 ajung la fagurii
, ..
cu albine pe care le consum5 ; deci paguba facutfi este mare, fiind ins5
p5s5ri folositoare piidurii nu se distrug, dar se indepiirteaz5 din jurul ..
. . ..,..i
. .

..-,
,.
%.

prisscii prin focuri de arm& ~

. .
,.>

Botgrosul este o pas5re insectivors care nu se multume~tes5 se - L

.
'

.
hr5neascSi cu albine numai vara ci isi face provizii cu cadavrele lor pe ..
care le infige in tepii unor arbori cum sint msciesii, pentru a le avea .
-* .'*..-

ca hran5 pe timpul nefavorabil, cind insedele nu zboar5. . .-,. .

Dintre mamifere, ~oarecii- Mlus m~usculus- fac pagube m!a,i ales

,
..
- . :.
.
.,;>
fagurilor ; ei piitrund in stup in pragul iernii, isi fac c u l c u ~la margine . ...
si consum5 miere $i albine moarte. Pot fi otr5viti cu grPu toxic rzspindit 6
, ,.:j
in stup sau in c~vneraunde ierneazg stupii. .. .*
.:.

Broasca riioasii ~i ;op?rlele fac pagube coloniilor, c5ci se cuibaresc .. . ., . . .

2%-
sub fundul stupilor, iar noaptea consumii albine ; ele au limba lung5 ~i - '.'$
lipicioas5, de care albinele de pe scindura de zbor se prind cu usurinp
-.. .,
sj astfel sint inghitite f5r5 dificultate. fn schimb ariciul care era b5nuit
. .
c5 ar f i si el un consumator de albine, se h & n e t e numai cu albinele ..
..
-rl-+.
.
moarte de pe oglinzile stupilor si goneste broastele si sopirlele ata- v

cindu-le.
-, :.
Dintre plantele insectivore, unele atrag albinele prin culoarea, mi- -
i ...- .-
.-:?-
rosul ~i nectarul lor bogat, dar de indatg ce albinele se asaz5 pe co- . ,T-.Y
i.

rolele lor, fulger5tor i ~ inchid

i petalele ; albina rgmine prizonierii acolo, . .

und'e floarea cu secretiile sale foarte acide le dizolv5 corpiul intreg .....
l . i
. .
inclusiv chitina, hriinindu-se astfel spre paguba colon,iei. .
. ";;...
Pentru prevenirea ~i combaterea bolilor la albine, Institutul de %
.. F
.. A.

cel.cet5ri pentru apicultur5 a1 Asociatiei CrescStorilor de Albine din As.

R. S. RomAnia colaboreaz5 cu numerogi stupari din sectorul socialist $j ..
...:.,. +.
. , .J

.. ~.
individual care au obtinut rezultate deosebite in activitatea lor, in men- .
. . 1.:
\.

tinerea san5titii coloniilor de albine. . ,.,'

.
.?., t
.st
,-
:...v
261 . . ..-.. ,

... ...
:, , . i:> .- .-
. :
., .
. .. ... *:v, .,.. -
,.
,
... .
 Dezinfectarea fagurilor
- Cum se face dezinlectarea fagurilor prin vaporizgri cu acid
acetic? intrebti unul dintre tinerii apicultori.
- Operatia trebuie f5cut5 numai cind temperatura exterioars
este de cel putin 18°C pentru ca substanta s5 se poat5 volatiliza ~i s5
omoare bacteriile si protozoarii. Se folose~teacidul acetic 960/,, care se
dilueazci pinil la 800/0, prin adiiugarea unui litru de ap5 la patru parti
acid acetic. Cu aceastg solutie se va lucra cu m s n u ~ i ,bandaj de tifon
1sa nas si ochclari. Ramele cu faguri de pe care s-au ras propolisul gi pe-
tele de diaree, se pun in corpuri goale de stupi, asezate in stive de cfte
4-5 corpuri. Fiecare stiv5 are fixat5 o plans5 de P.F.L. la baz5 si alta
Pn partea superioarg. Atcidul acetic se toarng peste o bucat5 de vat5 in
doza de 150 ml la un corp cu 12 faguri, peste care se pune repede cel
de-a1 doilea corp, procedind l a fel ping la cel de sus, unde se fixeaz5
placa de P.F.L. P e m5sur5 ce se formeazg stiva, u n om de ajutor li-
p e ~ t ef i ~ i ide hirtic cu pap, fBmt din f5in5 de griu cu apti ; se inlchide
astfel orice oririciu. Se p a t e folosi pentru abceast5 operatie de lipire
chiar si lultul. Se lass stivele timp d e cinci zile, dupci care se deslac, se
scoate vata dintre corpuri, s e asaz5 sub stivs si deasupra ei sc pune
cite o ram2 cu pinzil metalic5 pentru a se forma curenti de aer ce eli-
min5 mirosul acidului. Aerisirea trebuie f5cut5 timp de 48 de ore,
dupa care fagurii pot fi folositi, cSci atunci albinele nu mai sint inco-
modate de mirosul lor, care dispare definitiv sub actiunea de ventilare
a albinelor. In lipsa acidului acetic, f a p r i i rnai pot Fi dezinfectati prin
pulverizare cu o pomp3 de min5 sau cu un pulverizator cu presiune cu o
solutie de formol, preparat5 din o parte formol 400/, si n o ~ l 5pgrti apZ.
Fagurii bine stropiti se pull in corpuri goale care se astups la fel ca
mai sus, lipiti e t a n ~gi tinuti intr-o camer5 cald5 de cel putin 20°C
timp de 4 ore. Dup5 aceea se asaz5 in extractorul centrifugal, se eli-
minS solutia din ei ~i in felul acesta se si aerisesc. S e pot reintroduce
in stupi f5r5 dificultate, dup5 ce au mai stat suspendati la aer 24 de
ore. Alti apicultori, care nu au pulverizator, adincesc fagurii intr-o
budan5 cu solutia indicat5, solutie ce se itoarn5 foarte incet pentru a
p5trunde in toate alveolele fagurilor eliminind aerul din ele ; acolo
stau cel putin 24 de ore, dup5 care solutia se eliminii asa cum am
spus, iar fagurii se acrisesc. Se recomandii ca in stupi - atunci cind
in stupin5 a apSrut o boa15 bacteriang gi mai ales micotic5 - s5 se
pun5 cite o sticlut5 -.----
cu formol 200/,, fixat5 in ultimul fa- mSrgina9.-
- - --

-
--
Formolul pur are un titrai de - 400/n : deci el trebuie dublat cu o egal5
cantitate de ap5 ; evaporarea in stup se face introducind in sticlut5 un
filtru de tifon adincit pin5 la fund, a1 c5rui cap5t iese putin afar5 din
interiorul sticlei. Albinele suport5 usor formolul gi se obisrluiesc cu
mirosul.
,,Cum i f i apferni a$a vei dorrni!l~

PREGATIRILE DE TOAMNA ALE COLONIEI ):

\ L
fN VEDEREA IERNARII

fncepind cu luna august in apiculturg se consider5 fnceperea anu-

lui apicol, care este cu totul diferit de eel calendaristic. Din aceastli lunli
se fac preggtirile coloniilor pentru iernat, privind sgngtatea lor, hrana
de iarng si vietuirea lor intr-un mediu uscat, stiut fiind cii umiditatea
in stup in timpul iernii este foarte d5un5toare. Aceste preg5tiri incep
- ca totdeauna - de la ace1 element de continuitate a coloniei care r 2
este matca. Cercetiitorii au stabilit cg virsta mztcilor are o importantg
capital& mai ales in prag de toamng. Ei au dovedit cii in stupinele in
care 20010 din colonii au a n t m5ki tinere, mortalitatea albinelor in
iarn5, la awstea, a fosit de 33 g albine die fieaare interval ; in stupinele
unde 400/0 din colonii au avut miitci tinere mortalitatea a fost numai
de 22 g, iar la cele cu 6OO/,, m5tci tinere, mortalitatea s-a redus in medie
la 13 g de fiecare interval ocupat de albine.
De asemenea consumul cel mai redus de hran5 in timpul iernii il
au coloniile cu miitci de un an. Deci, fie ci3 stuparul cre$te din timp -
dup8 toate regulile selectiei - m5tci selectionate si le introduce pin5
la finele lunii iulie, fie c5 le procur5 din cresc5torii oficiale, miitoile vor
fi introduse luindu-se toate miisurile de precautie, ca sZ fie bine pfimite
si s5 intre repede in indeplinirea sarcinii ce o au.
0 alti problemg insemnatg in preggtirile de toamng este prezenta
fagurilor cu polen in stup cu atit mai mult cu cit in aceastii perioadii
in naturii sint foarte putine plante polenifere. Stuparul grijuliu care
in var5, cind polenul intr5 in cantit5ti mari in stup - pune la psstrare
cel putin doi faguri cu polen de fiecare colonie, in toamnii este cazul
s3-1 ofere albinelor. Doicile, numai in urma consumului de polen, pot,
secreta laptisor ca sii creascii contingente noi de albine tinere, singurele
care ajutii la o bun5 iernare, In afar; de acestea, Pn toamns toate albi-
nele coloniei consum5 polen pentru completarea corpului gras ce le
ajutti sti reziste rigorilor iernii ~i s5 le fereascg de atacul nosemozei. E
drept cZi in timpul iernii albinele n-au nevoie de polen, ciici nu-1 pot
digera pentru motivele ce le voin argta mai departe.
 0 altil problem5 de preg2tire a coloniilor pentru o bun5 iernare
este pgstrarea cgldurii in interiorul stupului, care sii nu se risipeascii
prin peretii crgpati sau prea sublid, rnai ales acum cind s-a dovedit c5
singura iernare bun5 se face numai afarii in aer liber, gi nu in adtipost,
asa cum preconizam ~i eu cu 40 de ani in u r n s . Cunoscutul cercet5tor
C.L. Farrar (S.U.A.) a constatat cii stupii impachetali la exterior au in
prim5var2 rnai mult puiet, iar mortalitatea albinelor la acqtia este de
6,40/,, aproape de trei ori rnai micii fa\: de 18,50/,, mortalitate consta-
tat& la stupii fiirii protectie. La noi, unde iernile nu sint prea aspre,
este suficienlii o ciiptu~ireexterioarg cu o foaie de carton asfaltat
prins2 in sipci sus si jos sau cu pioneze. Prin culoarea lui neagrii car-
tonul atrage in iarnii razede solare si coloniile incglzite ies rnai devrelne
$i rnai des, f5cind zboruri de curstire intestinals. Unii stupari inpache-
tea25 tot stupul cu foi de polietilenii 15sind numai urdinisul deschis ;
misura nu este prea bunti, decit dacii colonia este strict redusti la num5-
rul de faguri ocupati de albine, iar ei sint pe ambele laturi miirginite
cu perne, ca sti mentin5 csldura interioarti f i r 5 condensatii, T o t u ~ i la
ventilatiile de la capace trebuie neapfirat fiicute 10-15 orificii de 2-3 mm
pentru schimbul de gaze 9 eliminarea vaporilor din respiratia albi-
nelor.
In~torcindu-ne la fostul nostru roi secundar care si-a acumulat in
v a i i hrcm2 suficientii care s5-i ajung5 pin5 apare viitorul cules din pri-
mtivara urmgtoare, observ5m un fenomen nou : prigonirea trintorilor.
Ei sint infometati yi nu le este ingiiduit accesul la fagurii cu miere ;
sint izolali prin colturi, pe pereti sau pe fundul stupului, inconjurati
de gtirzi strasnice care le interzic alimentatia. Mai sint ingtiduiti in co-
loniile orIane, pornite s b s i creascrvl mtitci ce urmeaz5 s5 fie fecundate.
IJneori, doar in citiva stupi, albinele ii lass sii kriiasc5 peste iarnii, dar
in numtir foarte redus.
Cind vara este pe sfirsite, iiar toamna bate la ~ $ 5 colonia
, fncepe
preggtirile in vederea bunei vietuiri in iarnii. htr-adevgr, incepind de
la 23 iunie, cind ziua incepe s5 se scurteze, iar noaptea se lungeste, al-
binele devin mult rnai docile; matca depune ous mai putine ca
numsr, consecinv a fenomenului de fotoperiodism ~i de apropiere a dia-
pauzei. Aceste fenomene influenteaz5 productia de hormoni care preced
iarna ce urmeaz5. In organismul albinelor coloniei au loc schimbiiri
biochimice si fiziologice cu un metabolism rnai redus.
Albinele isi miiresc mult corpul gras care le ajutg s5 treac5 rnai
usor peste rigorile iernii si sfi mentins glandele in functie pentru hrana
p6ietului in viitoarea prim5varii. La albinele nou-niiscute acest corp
gras - dup5 Chauvin - este compus din celule gr5soase putin dez-
voltate, cu in~cluziuniI) care in timpul verii stau in acest stadiu quasi-
atrofiate. La finele lunii august si inceputul lunii septembrie un nu-
m5r crescind de albine manifest5 o dezvoltare dorsal5 m5rit5 a
corpului gras ; dup5 aceea apar primele incluziuni protidice : endocite
puternic pigmentate si usor de recunoscut, care in timlpul verii abia
se v5d. h luna noiembrie incluziunile sint la maximum 70-800/0 din-
') incluziuni= particule de material strain continute fn masa unui corp solid.
tre albine. Resorbtia incepe in martie si dispare cu totul in aprilie.
Buna dezvoltare a corpului gras in iarn6 este direct dependent5 de
cantitatea de polen consumat. Albinele de pe marginile ghemului de
iarnii au corpul gras si glandele faringiene putin dezvoltate, iar la
cele din centrul ghemului acest organ atinge mgrimea maxims de
dezvoltare.

F i g . 43. - Ca,q~ungras din cavi~takap e r i d i c i i .

Concomitent cu dezvoltarea corpului gras in tesuturile organis-

rnului scade cantitatea de apd, prin aceasta cresdnd posibi1,itstile orga-
nismului s 6 - ~ imentins ciiMura corporalii.

Hrsnirile masive de completare

In luna august, cu ocazia controlului rezervelor de brans din stupi,
se vor incepe hrdnirile masive de completare acolo unde cantitatea de
miere nu este suficientii. Lucrarea trebuie f5cut5 repede, in scurt timp,
cel mult in 5-6 zile, dind de fiecare datii cite 5-6 kg de sirop la un
interval de 2-3 zile, pentru ca albinele prelucriitoare sri-1 poat5 trans-
iorma in miere. Aceast5 hrsnire masivii ills6 nu trebuic s2 stinjeneascci
cuibul mgtcii, care trebuie sg-si cont,inuc, ba chiar s5 amplifice ritmul
de ouare, in scopul cre~teriiunui cit mai mare contigent de albine
tinere.
Prof. G. Taranov (U.R.S.S.) care recornand% hriinirile de toamnti
cu zahiir in loc de miere, foloseste o metod5 care inl5turg oboseala
albinelor de a mai inverti zaharoza in miere si anume : la 72 kg de
zahgr adaug5 8 kg miere si 20 1 aps. Solutia o amestecii de 2-3 ori
pe zi timp de 10 zile; zaharoza se transfonng astiel in zaharuri inve*
tite care trec complet in solutie. Hrana preparatz o introduce in fagurii
goi cu ajutorul unui dispozitiv de vid, care constii Pntr-o lad5 ermeticz
in care incap 15-20 faguri ; siropul invertit pztrunde printr-un tub
aflat la baza ladei, scotind prin partea de sus aerul din vas ; h felul
acesta alveolele absorb ele singure lichidul si se umplu deplin. Fagurii
se pun la scurs pe un stativ ~i apoi sint c2p5ci+i cu un pulverizator
special care pulverizeazii ceara, topi'tci pe deasupra fagurilor cu sirop,
urmind a f i introdu~iin stupii care duc lips5 de hranii. In felul acesta
coloniile ierneazii in conditii deosebit de bune.
In coloniile bine ingrijite toamna, cu suficiente rezerve de hran2,
doicile avind la dispozitie suficient polen, dau mult lgpti~orlarvelor,
iar matca igi miiregte ritmul ouatului ; in cuib se vor dezvolta cel putin
2 generatii de puiet, iar colonia va trece cu succes greutiivle iernii.
Dupa aceastii hriinire de toamn5 corpul gras PSi m5regte din nou pro-
cenlul de albumine cu 13°/0, iar grgsimile cu 1,701,.
Ana Maurizio a calculat cii aceste albine de toamns tr8iesc
220-240 zile fa'@ de cele din var5 care mor dupii 35-40 zile de muncB
incordat5. Aceastii longevitate face ca albinele de toamnii s5 poet5
creste puiet de iarnii incepind de la 15 ianuarie, ciici doicile desi virst-
nice au glandele faringiene tinerc fiziologic. Acest organ tampon care
este corpul gras ajutat ~i de un fagure cu pgstur5, vor stimula mult
colonia, inainte ca polenul proaspiit a1 florei de prim5var5 sii aparti.
Problema piisturii in cuibul coloniei unde se va forma in curind
ghemul de iarnii, prezint8 4ouZ aspecte : dacti este Esatg in cuib,
ptistura trebuie s5 stea ling5 viitorul ghem, pentru ca albinele de iarnii,
consumfnd o micii parte din el, s5 intretinii potentialul corpului gras.
In aceast5 situatie este suficient ~i necesar doar u n singur fagure cu
p5stur5 nu prea plin care sti aib5 ~i alveole cu miere in el. Taranov
~i W&l sustin cii este chiar necesar s2 fie acolo. Altfel - spun ei
- ghemul se desface timpuriu, cantitatea de bioxid de carbon scade,
ceea ce duce la o inriiut5tire a conditiilor de iernare. Mai ales cPnd iarna
se prelungeste prea mult aceste colonii sl5besc ~i vor creste putin puiet.
Este cazul stupinelor din regiunile montane unde primiivara intirzie
mult.
Un a1 doilea aspect se refer5 la stupinele care se aflC in regiuni
cu primiiveri timpurii, cu un cules timpuriu, inainte de aparitia pole-
nului proaspst in cantittiti mai mari ; in acest caz piistura trebuie nea-
pCrat sC fie prezentii in ghem pentru ca albinele s?i pout2 cregte 1-2
generalii de albine In iarnii, care sZ participe la un astfel de cules
timpuriu. fn atare situatie este bine ca in viitorul ghem s5 se lase chiar
doi faguri cu piisturii, intercalate cu alveole cu miere, penjtru ca albinele
doici sii nu-@ consume cu puietul hriinit intreaga rezervii de corp gras
ce ajutii la producerea liipti~orului necesar larvelor din generatiile de
iarnii.
Pe ling5 sprijinul dat de stupar, colonia incepe in toamnii s b ~ i
acumuleze Zn fagurii centrali cantitiiti importante de miere, luatii din
fagurii miirginasi pe mZsurg ce din alveolele cuibului eclozioneazi?i
albinele de toamng.
Stuparul le va uSura aceastii lucrare desciipilcind mierea putinii
de pe unii faguri miirgina~icare apoi vor fi r e t r a ~ idin stupi si pusi
provizoriu in depozit. De asemenea, stuparul strimtoreazii cuibul cu o
diafragm5 si introduce seara tirziu - cind albinele nu mai zboar5 -
cite un fagure descspiicit in spatiul go1 de dincolo de diafragm5. lntr-o
noapte albinele golesc fagurele de miere pentru a o transporta in cuib.
Ele fac deocamdatii deasupra elipselor cu puiet coroane cu miere ciipk
cit8, 15sind jumiitatea inferioarii a fagurilor cu alveole goale, pe care,
atunci cind va apare frigul, le ocup5 cea rnai mare parte din populatie.
In felul acesta ghemul de iarn5 se va forma in mijlocul cuibului, avind
citiva faguri cu miere c5p5cit5 in jum5tatea superioar5 a lor, iar pe cea
de-a doua jumgtate vor sta albinele strinse in ghem, consumind din
rnierea de deasupra lor. In felul acesta deplasarea ghemului se face
pe vertical5 pe m5sur5 ce mierea din coroane este consumat5. De aceea
este recomandabil ca la stupii verticali, in corpul de jos cuibul s5 fie
l5sat cu putin5 miere in faguri, iar cea mai mare parte din alveolele
fagurilor sii fie goale pentru a fi ocupate de 600/0 din albine ; deasupra
cuibului se aflii un magazin plin cu miere c5p5cit5 sau un corp intreg
cu miere. In felul acesta albinele au la dispozitie 20 kg de miere care
le ajunge pin5 la mijlocul lunii aprilie cind in natur5 se g5sesc insem-
nate resurse de nectar si polen proaspst.

Limitarea spatiului
0 lucrare important5 de preg5tire a coloniilor pentru iernare cste si
limitarea spatiului unde colonia urmeaz5 $5 ierneze, I5r5 ca pin5 atunci
matca sii fie stinjenitg in activitatea ei. Intr-o dimineat5 mai rece, cu
o temperaturj de 10-ll°C, cind albinele sinrt adunate spre centru, in
vederea form5rii ghemului. apicultorul, rididnd pe rind podi~oarele
fieciirui stup, va num5ra fagurii ocupati de albine, pentru a nota in
registre pe cite rame va ierna fiecare colonie. Apicultorul trebuie sg
retrag.8 in mod treptat prisosul de f a p r i cu miere din margini ~i
s5-i pun5 provizoriu la rezerv5 intr-o camerg sau Pn corpuri goale de
stupi. Astfel, spaliul coloniei va r5mine pe cel mult 8 faguri msrginiti
de o diafragmii despiirtitoare. In fiecare sears, dincofo de diagragm5
se pune cite un fagure cu putini miere descilpZcit5, pe care albinele o
transports in spatiul m p a t .
Avind in vedere c2 in timpul iernii colonia consumii mierea de
pe unij faguri, si pentru a ajunge la cei plini albinele trebuie s5 se
deplaseze lateral. stuparul face in jiecare fagure un orificiu cu diame-
trul de 1 cm, la 10 cm mai jos de lantetul superior, orificiu prin care
albinele ghemului se pot stlrcura cu usur1nt5 chiar pe un timp geros,
fiir5 s5 fie nevoite s5 treac5 pe deasupra ramelor sau pe la rnarginlle
celor golite, ca s5 ajung5 in fagurii plini.
In ordinea lucr5rilor care se fac toamna, urmeaz5 strimtorarea
cu propolis a urdiniselor prea largi. Albinele lipesc chiar si podisorul
de marginile superioare ale corpului, lucrare care nu este dofirti4 de
stupar. Sntr-adevsr, in iarn5 este posibil ca stuparul s5 fie nevoit sa
deschid5 unii stupi ; cum propolisul la rece este foarte tare si greu de
desprins, s-ar face zgomot mare desprinzindu-1. De aceea stuparul tre-
buie s s ungs cu vasiling consistent5 atit marginile podisorului cit si
marginile superioare ale corpului de stup, Pmpiedicind albinele s5 mai
depun5 acolo propolis.
0 prcblemti foarte important2 in pregiltirile de toamnil este sta-
bilirea cantitiitii de hranti ce trebuie Issat5 coloniilor pentru iernare $1
ping la viitorul cules din prim5var5. fn lumea cercetitarilor problema
este larg dezb5tut5. C. L. Farrar lass 25-27 kg miere de bun5 calitate
 ,si 2 faguxi ou piistur; ling5 ghem, precuun ~i un a1 treilea fagure plin
cu miere in partea de sus pentru o colonie care ocupii 2 corpuri de
multietajat. Altii, cum este John Long care ierneazii colonii foarte
puternice pe trei corpuri de cuib, lasii 40 kg miere in corpul a1 4-lea,
plus cea pe care albinele o mai au in fagurii de cuib. In schimb, cana-
dianul H. Schafer lasii in douii corpuri de cuib provizii numai de 18 kg,
dar are grijii ca incepind din prima decad5 a lunii februarie sii intro-
duc5 siiptilminal, fiecgrei colonii, cite o turtii de 1 kg miere semicris-
talizatii amestecat.5 cu 50n/o pgstur-ii zdrobitii intr-o masin5 de tocat
carne. Cele 600 colonii pe care le are se dezvoltii atit de puternic, incit
la 1 aprilie trebuie s5 inverseze cele dous corpuri de cuib si sii fac5
o mire artificialii, duiblfndu+i numiirul de colonii, roi ciirora le diim
miitci cornandate in Florida (S.U.A.). Productia medie anualii este de
02 kg miere de fiecare stup. Bineinteles cii pe timpul culesului adaug5
fiec8rei colonii douii, trei si chiar patru corpuri pentru strinsurii.
Alti canadieni i ~ distrug
i coloniile in toamnii, piistrind fagurii cu
miere in depozit ~i refiiolnd in prim5varii coloniile cu roi la p h e t
argumentind c6 Pn felul acesta avantajele sint mai mari, ciici albinele
ar consuma m u l a miere pentru a - ~ ipiistra c5ldura ghemului ; afar5 de
aceasta stuparii canadieni evit5 riscul pierderii multor colonii din efectiv
- rise destul de mare in conditiile iernilor grele ~i indelungate din
Canada. Totuqi printre ei sint lnulti apicultori care ierneazii coloniile
pe dou6 corpuri din care cel de sus are cca. 25 kg miere, plus 2 faguri
cu p5sturri lingii cuib. Ghemul se formeat5 in corpul de jos si se h r k
neste din ceea ce are in cuib, atacind rezervele din corpul superior
cind se terming cele din cuib. Cind soseste primiivara si jos, cuibul are
5-6 faguri cu puiet, apicultorii incep s5 inverseze corpurile intre ele
pentru a inl5ltura roirea, si apoi aplicii metoda de adiiugare de corpuri
- aFa cum vom arCita la Tehnologia apicolii.
Sovieticii ieineaz5 coloniile intretinute in stupi multietajati pe
dou5 corpuri. Initial sint trei corpuri in a1 treilea fiind rezerva de
miere, care este in cantitate de 25 kg miere. Observind & obi~nuit
ghemul de iernare se formeazi in corpul a1 II-lea deci cel de jos
riimine go1 si mucegziesc fagurii, in pragul iernii apicultorul retrage
corpul de jos, coborind pe Iund corpul a1 II-lea. Astfel coloniile, in
iarnii, riimin pe dou5 corpuri cu toat5 mierea in corpul superior.
Personal am obtinut cele mai bune rezultate cind coloniile din
x:; . stupii Dadant le-am strimtorat la 7-8 faguri, din care 1-2 erau cu
.....
.? ,
:
,
'
Nsturii pe care apoi i-am miirginit cu dou2 perne laterale. A'ce~ti
. . .,,. ..
.
faguri aveau miere pe jumiitatea superioarii, iar deasupa am pus un
L. )

~.. . .
magazin de recoltii plin cu miere ciipiicitii. In total in medie erau 26 kg
--'.1
.... hran5. Ghemul se forma in corpul de stup ; albinele, in proportie de
..,2,"' ? 6O0/0 st5teau cu corpurile in alveolele goale din jumiitatea inlerioara
,
___1,.. ' a fagurilor, iar grosul populatiei in intervalele dintre faguri acoperind
. . .
:
.. ./.
:.,
~
,.
-,
mierea ciipiicitii din coroane ; cind aceasta se termina, ghemul progresa
pe verticalii, iar o parte din el trecea pe fagurii cu miere din magazin.
f; :\' ,
L:?
Prim6vara la control g5seam de obicei 2-3 faguri cu puiet ciipiicit.
46'
?. :,
,;,2.,,.
':

Metoda aceasta cu rezerv5 de faguri cu miere in magazinul de recoltii

I*, .-
>:
7.. -..
 ' 1"
........
.. . #

se poate aplica si la celelalte dou5 tipuri de stupi d e la noi : la RA 1001 .:

.."
:.
$

~i chiar la cel orizontal. ,. b ;

. .
'

In ultimul deceniu C. L. Far,ar (S.U.A.) a modificat m,etoda de lucru .. . *,. . ..., ,

. r.
cu stu'pul Lanmgstroth (multietajat la noi) ; penimu strinsum de varii a . . . - ..
.: .,

mierii, el foloseste magazine 'de recoltii pe jumiitate inalte fats d e cor- .+.
purile de cuib. .. . .
Aranjarea in toamnii se falce astfel : f . i m r e colonie ierneazii pe 5. iv. :.
~douficorpulri de cuilb avind deasu!pra douii magazine de recolt5 pline cu
miere, bdeci acolo avind 22 kg hranii, in afar8 'c5 jos alibinele mai au ceva \.
... ...,
' %

miere .circa 5-6 kg. In luna februarie introduce piistura in cuib, iar .. ..
..-,
allbilnele pot , c r e ~ t e1-2 generatii de puiet pin5 in primiivm-5 f5rii sri+i .is? -,

l i consumat rezerva organi.cii acumulat.5 :in ,corpul g a s .

0 alt5 interventie pe care urmeazfi sfi o fac5 stuparul in luna . ,
.,
august, in afar5 de preggtirile fgcute de albinele coloniei, este in directii ..>
legiiturti cu sitwztia ~i pozitiu stupinei din tiinpul uerii. Dacii in regiunea :. .: ?., . , ;

din jurul stupinei, pe o raz5 de 10 l u l l s-au fiicut tratamente cu insec. . .

tilci,de la cul.trurile agri'cole sau la p&duri, trebuie luate miisuri ca .

., ....
.
hrana pe care o mai are colonia in stup s5 fie scoas3 integral. Pen-
tru toatfi sigilranta se face nlai intii un examen a1 albinelor : se iau din
. .. -,.
"'. . .1.
.: %

fiecare colonie citeva albine, ciirora li se retrage intestinul ; dac5 acesta . -,

..I '
are o coloralje intens8, este o dovadii sigurii cii ele au suferit partial ..,. ,

in varfi de o usoar5 intoxicatie, de pe urma crireia au murit o parte . ..

.~
din albine ; desi restul dc albine s-a salvat, in stup a r G m s t o t u ~ i i?:
nziere sau polen cu unele toxine in elel care in iarna', consumate, vor . .
? :.!,
avea efecte nefaste asupra albinelor. De aceea, dac8 examenul confirmii ,. .
aceast5 situatie, stuparul este obligat sii extrag5 intreaga cantitate de
..
.,
..,..>,
:y.
-.6.

.:
.-
miere si s5 o inlocuiasc5 cu sirop de zahgr, care deocamdat3 se dii in ., !
.; -9;
. ..
cantitate de 18 kg, asigurind colonia s5 ajung5 sfiniitoas5 in primiivarii. -. F.3
.,
Siropul nu se calculeazii in funcge de cantitatea de lichid oferit, ci . :. ..
dup5 cantitatea de zahgr din care siropul a fost Iricut. Proportia siro- : .. . ... ,,:

pului va fi de 2 kg zahgr la 1 litru ceai sau apii neutr8. . ....Y: .. . ,

- Ce este apa neutrg ? - intreabii un t i n i r apicultor. :

.,
..
.x

V .:
- Este apa lipsit8 de subsltantele ei minerale, apa care se obtine -
~.
. ;c.

prin clocotire timp de 30 minute, dup5 care este riicits, clnd se sedi-

\
.. , . ,

menteazti toate sgrurile. Aceste szruri nu sint de nici un folos organis- ..

mului ~i vietii albinelor consumatoare, ba din contrii, le incarcg intes- . . -. "
- ..
, ',.,

inul. f5r5 rost. -. , . v.?

,
: .
Cu o astfel de ap3 se fac ceaiuri cu plante medicinale ca : izmii, : .. ..

sungtoare, mksetel, melisii, coada ~oricelului,giilbinele, cimbri~or,&i .,..~,:d:, ....

e-aiurile v z a z i i , folosind =G-datR numai cite trei plante .
. . .... ., .
. ..
...-. ..
i

din cele de mai sus, din care se iau cite 5 g de fiecare 2 litri ap8 :
"j

neutr5, deci 2,5 g la litru. Cind apa clocotegte se arunc5 oantitatea de :, ' . ...c .
plante gi se acoperii imediat oala cu capacul s5u 13sind-o s8 se rZiceasc5 I
\ ' . .-
.-:A:' 4 . ;
pin5 cind oala poate fi tinut5 in minii. Se obtine astfel u n extract care , .>,.
, se strecoarti apoi printr-un tifon ~i se folosegte la prepararea siropului.
. .(; \
Zaharul din sirop nu se fierbe niciodat5, ci cind apa este c l m t i t 3 sc
dii la o parte de pe foc si se toarnii fncet zahjrul amestecfnd mereu
lichidul pentru dizolvarea h i . Alt'fel, dac3 se fierbe zahzru! cu apa,
. ).,!;: ~

in iarn5 sriropul va cristaliza Pn faguri, neputind hrgni albinele coloniei -- ,, ..y4

..- 1.'
care pot ohiar pieri de foame. In acest sirop, ce constiltuie hrana
de necesitate, se adauga la 5 litri de liehid cu ceaiuri ~i sucul
unei ICimfi, care contine vitamina C folositoare albinelor, dar ma-
a i c i t r i c , iar Tn lipsa acestuia acidul tartric - adicii sarea de l5miie
1care fn proportie de 3 g la 10 litri inlesneste albinelor prelucrarea
mai usoar3 ,ci r t r a n s f o n n a i siropuiui de zahir in miere. h felul acesta
albinele prelucr5toare sint partial scutite de eforturile glandelor fa-
ringiene, care trebuie sii secrete enzima invertaza necesarj. invertirii
zaharozei fn glucozii ~i fructoz5 (miere). Sii nu se facii greseala ca
hrana de necesitate de iarn3 sii aibii o aciditate mai mare. CerceGtorii
au stabilit cii o hran5 prea acidulats se cristalizeazii in faguri fn rtimpul
iernii. De aeeea este de preferat sii fie usm alcalinii in juml unui pH
de 7,5. Altfel albinele sug components lichidii a hranei, - de prefe-
rint5 fructoza - si lasii cristalele neconsumate. Cum resursele de ap5
din stup in timpul iernii nu sint suficiente pentru dizolvarea crista-
lelor de zahsr, albinele incep sii sufere de sete si ierneazii greu ; o
colonie experimental5 a murit de foame avind in stup o hranii cris-
talizatii.
Rezultate foarte bune Ic-am obtinut cind in siropul oferit albi-

1
nelor, - in orice imprejz~rare- am ad5ugat 25 g suc de ceapZ la litrul
de sirop ; el este bogat in fitoncide1), vitamine, acizi organici etc. El
Brevinediferite afectiuni cu caracter digestiv si in plus m 5 r e ~ t elonge-
vilatea albinelor consumatoare dublind-o.
0 astfel de hriinire de necesitate se face si intr-un an cu mare
secet5 sau alte calarnitsti, cind coloniile nu si-au putut forma rezerve
de hranfi pentru iernare. In aceast5 situatie trebuie s5 se tin5 seam5
de o serie de mfisud. Astfel, orinduirea fagurilor in cuib trebuie s5
1
fie astfel ca matca sii-si poatj exercita functiile sale naturale. In mod
obisnuit albinele au tendinla ca strinsura care intrii in stup, ca
nectar sau alte substante dulci, sii le depoziteze cit mai aproape
de cuib, care este locul cel mai cald in vederea unei evaporiiri a apei
din continut. De aceea, siropul se face m i dens ( 2 kg zahiir la 1 litru
np6) $i este oferit albinelor in partea opusii cuibului. Operatia se face
in raport de tipul de stup care predomin5 in prisac5. La stupii multi-
etajali cuibul trebuie sii ocupe neapsrat do115 corpuri ; se asazi
deasulpra acestora o q a t i e Hanemann, peste care se pune un c q , sau
dou5 magazine de recolt5 cu faguri complet goi, gata clgditi. Peste acesta
se asaz5 pdisorulJhriinitor, de capacibate mare - cel putin 5 litri -
oferind albinelor de fiecare dat5 cel putin 4 litri, la interval de dou5
zile, pentru ca albinele prelucriitmre s5 aiQ5 timpul necesar s5-l trans-
forme in miere. Cind fagurii s-au umplult si colonia a inceput s5-i
ciipiiceascii, stuparul inceteaz5 aceastil hr5nire masivii de necesitate, avind
sus cel putin 20 kg de miere transformat5.
Cind vorbim de hr5nirea de necesitate nu intelegem numai cP
anumite colonii, nu au hranii suficient5 ce trebuie completat5, ci in
cuprinsul notiunii intr8 si necesitatea de Znlocuire din stup a mierii
de mana', o n cea din struguri, asa cum vom ariita mai departe.
I) fttonctde = substante volatile produse de anumite plante superioamre de genul Allurn
(usturoi) cu actiune puternica bacteriostatica $1 uneori bactericids.
 La stupul RA 1001 pentru hrgnirea de necesitate se asaz5 o
gratie peste corpul cu cuib iar peste el un magazin de recolt5 cu faguri
goi, care se umple 'cu sirop, transformat in miere, in cantitate tot de 20 kg
in afar5 de cea din auibul de jos, unde, fagurii au deasupra elipselor cu
puiet, coroane cu miere c5p5citZ. OperaGa se repets asa cum am ar5tat
la stupul multietajat.
La ttipul de stup orizontal hr5nirea masiv5 de necesitate se face
mutind mai intii cuibul coloniei in partea opus5 urdini~ului prin care
pin5 atunci albinele circulau. In locul devenit liber dup5 mutarea
cuibului se pun 5-6 faguri goi, gata clsditi, iar hr5nirea masivB se
face cu un hrgnitor de capacitate mare, ridicind din podisor 3 4 scin-
durele, pentru ca albinele luind hrana din hrznitorul tip Meiller aflat sus,
sB o poatii cobori repede, umplind fagurili goi. Cind fagurii s-au umplut,.
cuibul se readuce la vechiul s5u loc, in dreptul urdini~ului,incadrindu-1
cu fa uri plini cu siropul transformat in miere.
Tn cazul cind stupina n-a fost atins5 de substan\elc toxice ale
insecticidelor si Pn cuib nu exist5 miere de man5 si deci hrana Pn stup
este buns, stuparul nu are alt5 grij5 decit orinduirea spatiului de iemare
in raport cu puterea fiec5rei colonii.

3
, Hrgnirea de necesi.tate, nu se face la stupii care au hranii sufi-
cient5. HrZnirea de stimulare ins5 trebuie neapgrat sii se Pmceap5 la
jumstatea lunii a u g u ~ s t _ ~ i y a ~ d u rpukn
a ~ e l 30-40 zile. De data aceasta
h E Z K E S T a ~ e c in
t cuib acolo unde'seaTiiL'rama hr5nitor cu jgheab, ,
bineinteles dupB ce s-a retras gratia Hanemann care nu mai are rost.

HrPnirea de stimulare
Hra'nirea de stimulare se face dind cite 250-300 g zilnic cu aju-
torul unei pilnii cu tub mult prelungit, care intr2 printr-un orificiu
creat in podisor, str5bate toat5 inlitimea corpului de sus plin cu miere
Si debqeazti in jgfheabul hriinitomlui din cuib.
In aceastti hranz se adaugs neapsrat substante proteice, menite
sii stimuleze glandele faringiene ale doicilor, ce produc liiptisorul nccesar
larvelor; Pntre acestea amintim : hptele integral (100 ml/l) sau drojdie

o vom dezvolta la ca~itolulTehno-

logia apicolii. Am obtinut rezultate bune cind in siropul de stimulare
am adtiugat la 4 litpi, 1 fiolii de pantotenat de calciu. Acesta are Pn
cuprinsul s5u acidul pantotenic a l Z r u i rol 1-am ar5tat la lectia despre
liiptisor. Rezultate bune se obtin si cu 0.300 p acid tartric la litrul
de sirop. Aceast5 hran5 de stimulare 'gtfel combinat5 are o aciditate
normalti, in jurul unui H 3 sau 4, adic5 exact la fel ca cel pe care-1
P
are nectarul natural. n principiu, hrana just acidulats este foarte
folositoare, csci determinri o frinare a inmultirii multor agenti patogeni

I,in special in septicemie. De asemenea, in sirop se poate ad5uga ca

substants aromat5 si atractivii o solutie de cui~oare(Eugenia caryophi-
latg), f i e ~ ~ c l 10k minutet 12 cuigoare pentru3J.m de
sirop stimulativ. Sucul de ceap8 s3 nu lipseascil niclodati (25 g la
itru s i r o ~ ) .
- - Operatia de uinre este simp15 : seara se ayaz5 colonia slab5 gi orfa-
nizata sub colonia puternic5, despirtindu-le cu un ziar giiurit cu un cui.
Ziarul s5 fie n m a i dintr-o singus5 foaie. In ambele unitati se
asaz5 cite un tampon de vat5 imbibat in eter sulfuric sau $i rnai bine-
pe vat5 se pun clteva piciituri de parfum sau esent5 de melis5 ; peste
a
u
.- noapte albinele oaspete rod ziarul, se urci $i se unesc cu cele de sus.
Ziarul riimine pe loc citeva zile in care unirea este perfectatg. Fagurii
cu puiet diin colonia slab5 se intercaleaz5 cu albina lor acoperitoare
intre fagurii cu puiet ai coloniei puternice. Se ridicj. apoi corpul golit
qi se las5 colonia unit5 in deplin5 l i n i ~ t e~i fdrii control timp de
6-7 zile.
Cu aceast5 ocazie se triaz5 ~i fagurii care fiind supranumerici se
retrag din stup, se pun la psstrare, feriti de $oar& $i fluturi de g5sel-
nit5 ; cei necorespunz5tori si vechi se reformeazii. In aceastii lucrare
de triere, stuparul trebuie sii tin% seam5 de fagurii care au piisturd.
Este necesar ca unul dintre a c e ~ t ifaguri cu piisturd s5 fie a ~ e z a tling5
ghem, iar restul, s5 fie pusi bine la pGstrare, feriti de ger ~i de dZun8-
tori, ,In stupi se lasii deocaindat5 numai un fagure care are ~i ceva
alveole cu miere intercalatii, iar restul se pun in februarie, inainte de
aparitia in mare a polenului proaspst, in primul rind pentru ca sii ajute
colonia cu hran5 proteic5, gi apoi sii fie goliti $i folositi in anul urm5-
tor. Cind p5stura se afl5 pe fagurii cu miere in portiuni mici, ei
se pot pune chiar in centrul ghemului fiind foarte folositori ca hran5
de iarn5. Fagurii cu piisturii multii, masiv5 in faguri, nu se las5 in
stup, c5ci constituie un fel de barier5 care a r impiirti ghemul in dou5
jurnSt5ti. Ei se p5streaz5 - ass cum am spus - in camerg, la adgpost,
$i sint dati albinelor abia in februarie direct lingii ghem c5ci atuncj
colonia are nevoie rnai mare pentru hrana doicilor si a puietului larvar.
ce incepe s5 apar5 inc5 de la mijlocul lunii ianuarie.
Unirea coloniilor din stupii orizontali cu nucleele lor ajutgtoare,
este mult rnai uSor de fiicut, ciici albinele arnbelor unit5ti au deja un
miros comun. Este suficient de a lua matca cu un num5r de 50-60
albine insotitoare si a o p5stra s5 ierneze in afara ghemului, dup5 cum
vom ar5ta la Tehnologia apicolli. Cele orfanizate trec pe sub diafragma
putin urcat5 +i se unesc cu albinele coloniilor de baz5, alzturate. Dup5
3-4 ziIe diafragma se ridic5 complet $i fagurii se apropie. Ca m5sur5
de precautie in ambele unitiiti se pune un tampon de vat5 parfumat5.
Cind t o t u ~ idou5 colonii bune urmeaz5 s5 ierneze in acela~istup fara
s8 fie unite, operatia se lace rnai Pntii prin uniformizarea mirosului timp
de citeva zile ; apoi se introduce la mijloc o diafragm5 perfect etans5
care s5 nu permi6 nici cel rnai mic orificiu de circulalie intre cele
douri unitgti. Esle bine ca diafragma s5 fie cit rnai subtire, fie din
P.F.L. de 4 mm grosime fie din pinz5 metalic5 dubl5. In aceastg situa-
tie, ghemurile de iarn5 ale ambelor unitsti se formeaz5 ling5 diafragm5,
imprumutindu-si reciproc c5ldura.
Dup5 terminarea tuturor preg5tirllor de toamnz. coloniile sint
Iiisate in liniste pins la 1 noiembrie, cind in apicultur5 se consider5 cS
incepe perioada de iernare. Atunci se face definitiv rinduiala fagurilor,
ridicind pe cei in care puietul a eclozionat si sint complet goi, lssind
numai atftia cfti sint acoperiti bine cu albine ; ceilalti se pun la de-
pozit feriti de 9oareci Si de ggselnite.
Cind in toamn5 se gssesc colonii slabe care chiar unite nu ar
forma colonii bune pentru iernare, ele vor fi orfanizate, l5sate s&$i
creasc5 botci, c5ai s-a constatat c5 in astfel de situatii devin mai autive.
Totu~i,botcile aproape de eclozionare se distrug din nou, gi @a mai
departe, pin5 la epuizarea tuturor albinelor din stup, folosindu-le in
special la obtinerea venitului Lor.
Apicultonii care au m5tci de rezerv5, bine ptistrate pe care sii le
ierneze in afara ghemului dup5 metoda N. F&i, vor avea grij5 s i
aleag5 in toamn5 o colonie puternicii, cu matc5 tinir5 care a ouat
pin5 tirziu in octombrie, avind deci mult5 albinti tiniirii. Aceastii co-
lonie tinuti intr-un subsol uscat, va furniza albine tinere pentru
schimb, in locul celor imb5trfnite din cu~tilede p5sitrare. Colonia se
introduce in adipost tirziu, cind frigul iernii a Snceput sii se resimt5 ;
ea trebuie ferit5 de zgomote, qoareci, curenti etc. fiind asigurd cu re-
zerve mari de hran5 ~i tratate cu Fumidil B.
 ,,Afard ninge lini8tit:
fn casd arde focul:
tar no;, oe linad mama stlnd.
De mulf uifardm i o c ~ l ! ~ ~

IERNAREA COLONIILOR

Citind minunaba i~mlgine a stihuitorului Geonge Co?bubuc, ati

crede - tineri apilcultori - cii lpoetul o f i fost vreodat5 ~i stupar,
c5ci prin analogie aceast5 poezie reprezintii a i d m a ceea ce se intimplii
iarna intr-o wlonie de albine. Acolo, I'a c5ldura c r e a ~de luloriitoare care
consulmind cel mai pur comlhstilbil - mierea - hidrat de carbon prin
excelen@, akbinele adunate in g h m strins, stau cu capetelz indreptate
slpre centru, intraduse sub abdiomenul celor de mai sus, la fel ca tiglele
dc pe acoperisul unei case. Ele degajii o cHldurii pl2mtii in jurul a
20-28OC. Pe marginile ghemului stau albinele virstnice, iar cele tinere,
cu posiibilit&i l a ~ g ide producere a cil'durii, o radiaz5 din centru spre
ma~gini,stinid mai rtisfirat. Albinek au in mijloc mabca pe care o ingri-
jesc, o protejeaztz8, ~i o hriinesc cu Iiiptisor p r d u s de glandele farin-
giene, ce sint la rindu-le alimentate din rezerva lar corporal5 de corp
gras.
In prisacH, adesea troienitii de ngmeti, incremene~teorice miscare.
In stupi orice activitate a adormit ; r5bufnirile viscolului de afar5 fac
ca ghemul strins a1 populatiei sii se inclesteze qi mai mulrt, pentru a nu
ltisa s5 treac8 frigul prin platosa de trupuri vii ce formeaz5 coaja ghe-
mului. Puterile de rezistent5 ar ceda usor dacii din mijloc nu ar radia
spre margini valul de caldurii emanat de corpurile inctilzite de mierea
consumatii. Cind soarele ,,cu dinti" apare in miez de iarnH invzluind cu
ImbrZitisarea lui c5ldutii invelisul stupului, p5trunzind pe urdinis, dar
mai ales prin porii scindurii subtiri de 20 cm, ghemul de iarn5 incepe
sH-si I2rgeascii spatiul. Un impuls ce vine din adincul fiintei d5 fiec5-
reia de veste cii ar putea sii ias5 intr-un zbor scurt ca sii-si descarce
pungile rectale pline cu reziduurile consumului din iarn5, ca s5 p0ait.A
apoi - odat.4 golite - s5 revin5 cu grab5 reconstituind ghemul care
permite albinelor s2 mai stea o perioad5 de timp rece, pin2 cind pri-
mHvara iyi va deschide larg ziirile. Pe scocul urdinisului, vai dup5 val,
ies albinele dornice de zbor. De pe cerdacul casei lor, care este scin-
dura din fata urdinisului, ele se avint5 ; fac citeva m l u r i in jurul stu-
pului, elimin5 acele reziduuri alimentare care numai sub extinderea
sacilor aerieni pot fi aruncate ; usurate de aceast5 sarcin5, se intorc
grHbite la ciildura ghemului reI5cut.
Dup5 terminarea pregstirilor pentru iernare incepute inc5 din
august, in prisacti se insttipine~teo lini?te deplin2. Frigul coboar3 din
ce in ce mai mult mercurul termometrului ~i rareori se urcii peste zero
grade. Colonia strimtoratii la cel mult 8 faguri, mgrginit5 intre dou5
diafragme plus douii perne cu materiale p5strCitoare de c5ldur5 cum
sint paiele ori ciltii de cinepii, intrCi in stare de hibernare. Ea se aduna
intr-un ghem sferic pentru a-si pastra c5ldura.
- Dar ce este de fapt ghemul, cum se alciiltuieste si ce rost are
in viata coloniei ? - intreabg unul dintre tinerii apicultori.
- De cind specia Apis mellifica a piiriisit starea de siilbiiticie
dusii in singuriitatea birlogului din piimint, albinele gi-au ales ca ad&
post scorbura copacilor biitrini ai piidurii gi s-au adunat pentru i m 5
intr-o form5 sfericii pentru cii numai astfel puteau trece peste rigorile
jernii f n consecintii s-a format ghemul de iarnii care atund cind tem-
peratura mediului inconjur5tor coboars, ele se string ~i mai mult, mic-
sorind astfel suprafata de iradiere a cgldurii. Din contr6, cfnd in inte-
rior temperatur'a se urcii peste limita normal5, ghemul se l6rge~tealbi-
nele se resfir5, iar temperatura revine la normal.
Obi$nuit, ghanul s e formeazii in dreptul urdiniqului, in primul
rind pentru cii astfel pot reactions imediat in rapol-t de schimbarea
temperaturii exterioare si in a1 doilea rind pentru cii ele obtureazii ur-
dinisul cu propriile lor corpuri ayezate ca niste perdele succesive prin
care aerul rece trece greu, mai ales atunci cind vintul bfntuie in pri-
sacs.
Spre sfirgitul toamnei, cind terrnometrul indic5 11-12°C albinele
de la margini incep sii se adune spre fagurii centrali unde este mai
mult5 c5ldurii. Acolo mai este putin puiet si se afl5 ~i matca. Cea rnai
mare parte a populatiei, in proportie de 60-700/0 avfnd g u ~ i l e pline
cu miere - 40 mg - care le ajunge mult timp, ocup5 alveolele goale
din care s-a n5scut fostul puiet. Cum peretii desp5qitori intre alveole
sint subtiri, ciildura fiecgrei albine este bine piistraa in aceste cojoace,
radiind spre cele care stau in intervalele dintre faguri, fonnind un
bloc monolitic sferic. Pentru a nu reveni, vom vorbi acum putin si des-
pre tehnica iern5rii ce o vom expune mai pe larg la Tehnologia apicol8.
In mod obisnuit in jurul fostelor elipse cu puiet albinele acumu-
leaz5 insemnate cantitsti de miere ciipZicit5 ca niste coroane. P e aceas%
miere stau albinele dintre intervale. Mierea are calitatea de a fi ter-
mostabilii. In consecints, odatii ce este inc5lzitii poate fi usor consu-
mat5 si totodatii transmiss din gurii in gurg albinelor care stau mai
departe de ea. Urdinisul fiind acum strimtorat, in ghem se acumuleazi
o insemnatii cantitate de bioxid de carbon c~ared5 albinelor ghemului
o usoarii narcoz5. Ele stau in liniste, ciici metabolismul este gi el mult
sciizut. In felul acesta colonia ierneaz5 in conditii perfecte chiar pe
geruri mari. Forma sferic5 a ghemului le inggduie sii p5seasc5 usor
si repede spre hranZ cind este consumat%, c h i drumul este scurt mcr-
gind pe raza sfericii, nu pe diametml ei.
Aranjarea ghemului in sfer5, spun cercet5torii rezolv6 in mod
Eericit problema ierniirii, c5ci sfera are o expunere mdcii la frig Pn ra-
port cu volumul continutului, care cald fiind pierde foarte putine ca-
lorii si astfel colonia isi poate mentine echilibrul prineipalelor functiuni
organice, cu ajutorul unei reactii fiziologice ugor de indeplinit. htr-
 adeviir aSa cum este alc8tuit ghemul de iarn5, asigurg in mod depLin
functiunile fiziologice ale coloniei, care alegindu-gi locul cel rnai cald
din fostul ei cuib, unde se afl8 miezul s5u, acesta este ocupat de al-
binele tinere capabile sZi produc2 cgldura cea rnai potrivia. fn jurul
celei de-a doua decadii a lui ianuarie, cind matca incepe sg depun5
citeva ou2 pe zi, mereu inmultindu-le, temperatura se ridica acolo pin5
la 35,2"C.
Cind le mai ajutri IS;^ stuparul fscind, din toamnil, la 11-12 cm
rnai jos de lanktul superior, acel orificiu amintit in fiecare fagure, larg
de 1,5 2 a n albinele pot trece uSor de la un interval la altul, pe acolo
cind mierea s-a terminat de pe unul din faguri. Mai ales la stupii cu
ram5 inalt5 albinele g5sesc mierea foarte aproape urcind pe vertical5 ;
la cei cu rame joase ele sint nevoite sii se m i ~ t edup5 miere pe directie
orizontal5 de la peretele frontal spre cel din spate.
In aceastri privintii, degi stupul multietajat are rama scund5, iar
colonia ierneazii pe douii corpuri suprapuse, cu un spatiu de 8 mm in-
tre corpuri, iernarea se face ideal ; mierea acumulat5 in cel de-a1 3-lea
corp, iar ghemul formindu-se in cele dou5 corpuri d e jos se urc5 mereu
pe verticals ca s?i aib5 permanent contact cu rezervele de miere aflate
acolo. Dupi observatiile cercet5torilor acest tip de stup ofer5 coloniei
un regim biofizic dintre cele rnai favorabile in ce p r i v e ~ t etemperatura,
umiditntea, ventilatia si hrana. El rnai are marele avantaj cii intre cor-
puri este acel spatiu liber de 8 mm, prin care oricare al?inri din ghein
poate intra in oricare dintre intervalele ocupate de ele. Iernarea unei
colonii pe un singur corp de mulrtietajat nu se face in conditii bune,
cgci schimbul de gaze, spatiul redus d e ~ icald, se intilneqte curind cu
cel rece venit prin u r d i n i ~ ,vaporii se condenseazg ~i se creeaz5 o in-
tens2 umiditate foarte periculoas3 pentru existenla coloniei.
0 bun8 iernare o au coloniile cind ocup5 stupii RA 1001 cu UE
magazin de recola plin cu miere, agezat pe deasupra corpului de cuib.
Limitindu-se spatiul de iernare la 6-7 faguri, iar g o l d de dinlcolo de
diafragme fiind um~plutcu dou5 perne cu material termoizolator, colo-
nia este asigurat5 de hran5 si de cGldurii frir5 umiditate.
Stupul orizontal cu rarna STAS tip Dadant trebuie aranjat in Ie-
lul ar8tat la pregiitirile de toarnns si anume : un num5r redus de fa-
guri in cuib, deasupra un magazin de recolt5 cu faguri plini sub capa-
cul stupului Pn care intr5 gi o pern5, deasupra, ca sri mentin5 c5ldura.
In aceast5 situatie nu este nevoie ca jos s5 rnai fie faguri cu miere
expus5 frigului, ci acolo trebuie s5 fie multe alveole goale ce ad5postesc
grosul populatiei, impreung cu cele inghesuite pe intervale, dar avind
marea rezervii de miere in partea de sus a fagurilor.
Cercet5torul german Biidel d2 o explicatie just5 procesului de
formare a ciildurii prin consumul mierii; spunind cEi ea e transmiis5 in
trei feluri : prin conduetiel), prin convectie2) ~i prin radiatic3). Se ad-
.*.
%
. -
"' .......
. *) Conbuctfbilttate = calltatea unui material de a putea trimite caldura, electricltate
..
.....
, $I vibratil sonore.
.. .A 3 Convectfe = transmisia clldurii printr-un corp lichid sau gazos cu ajutorul unor
i.
,<: , curenti8 )ai Radiatle
fluidulul respirator.
.:fi
.
,". 0

tn toate directflle.
emisie de unde sau de particule care se propaga sub forma de raze
mite c5 albinele pierd c5ldura rnai repede decilt mierea c5piidt5, care
realizeaz5 cea rnai bun5 productie a c5ldurii din timpul iernii.
D e ~ iin straturile superioare ale ghernului - in coaja lui - tem-
peratura se mentine la + 10°C, cind in stup sint - 7OC. in centrul ghe-
mului, termometrul indic5 + 17OC, c5ci in gusile albinelor aflate acolo se
aflti cantitatea cea rnai mare de miere.
h jurul miezului unde albinele stau rnai resfirate se face un ugor
schimb de gaze - oxigen ~i bioxid de carbon ; ghemul se stringe de
la periferie, albinele virstnice au expus numai abdomenul ~i aripile,
care fac mi~ctirisub actiunea vibratiilor muschilor toracici, degajind
c5ldura. Pe m5surii ce frigul se inteteste invelisul exterior a1 ghemului
~ n s t i t u i eo chiuras5 groas5 de 2,5-7 c m ; atunlci centrul radiaz3 o
ciildur5 de 20-25°C cind nu este puiet, fticind ca temperatura ghemu-
lui s5 varieze intre 14 si 20°C, in raport cu friigul de afar2 si el se sMnge
sau se relaxeaz5 dupti timp, inghitind din rezervele de miere ale g u ~ i -
lor de pin5 la 40 mg miere.
Aceste variatii sint cauzele care determinii si umiditatea din in-
terior, care nu va exista niciodatti atita vreme cit aerul din stup este
cald. fn momentul cind a p s e o diferent5 intre temperatura din stup ~i
cea a aerului ce p5trunde prin urdinis, aerul piitruns in stup ia conb&
cu obiectele din stup, incepe s5 absoarbii cantit5ti de vapori de aps din
respiratia coloniei care se condenseazti in contact cu Mrtile reci ale stupu-
lui, pereti, fund etc. Dm5 vaporii pot iesi u p r pxdn urdinigul de ws, &I-
librul se mentine si nu apare umiditatea.
Niciodatii ins5 tortalitatea ghemului nu se ocup5 de spatiul din
afara lui, vorbind de cel din stup. Acolo, ling5 perileria ghemului tem-
peratura este de +lo sau cel mult +2"C, dar dincolo de aceastii limit$,
in stup, temperatura p a t e fi de -7°C pin8 la -10°C si chiar rnai sc5-
zut5 in leg5tur5 cu temperatura din afara stupului. La o temperaturti
sc5zut5 - dup5 Uh!auvin - albinele ghem~ului sint aga de fnfrigunate
irucilt abia se misc5 si nu pot parcurge ghemul. Pierderea de c5ldur5 a
& m u l u i se reduse prin stringerea albinelor intre ele, mai ales pe Fagurii
goi a cilmr condiuctibilitate este cu atit rnai joas5, cu d t ei sPnt m4aiplini
cu miere.
Bioxidul de carbon din interiorul ghemului determinii o sc5dere a
consumului de hran5 in iarn5, iar albinele astfel iernate pot s5 creascs
in p~im5variirnai mult puiet.
Stuparul fmntas G. Ciilinescu care are stupi Layens cu ram5
inaltii, de peste 25 de ani ierneazil coloniile pe 4 faguri plini cu miere
c3p5cit5 plus 2 faguri goi la margine. Incepind din luna rnai pune la
rezervii fagurii plini ~i c5p5citi cu mierea cea mai buns. In pragul
iernii cind mstcile au incetat cu totul ouatul, comprim3 coloniile fie c£t
de puternice la 4 rame lpline cu miiere, l5sind ins5 intervale de 13-14 mm
intre ele. ImpacheteaGi colonia cu dou5 diafralgme, dup5 care pune
perne cu material ce p5streaz3 cgldura. Albinele stau pe miere, o in&-
zesc, ea mentine ciildurii fiind tennostabil8, iar iernarea se face h
cele rnai bune conditii ; consumul de miere este de numai 4 kg. La
10-12 februarie introduce in mijlw cei doi faguri goi pentru ouatul
miitcii. Ghemul se contracteazil sau se relaxeaz5 in raport de timp.
Pentru ca schimbul substantei de matc5 sii se poatg face curent, acest
stupar p e r f o r e in fiecare fagure cite un orificiu de trecere, cu un
diametru de 1,5 2 mi
Cu ajutorul ghernului colonia i+i asigur5 buna sa vietuire, chiar
dac5 sltupii sint expuqi curentilor reci. S-a descoperit in clopotnita unei
biserici din portul sovietic Arhanghelsk la Marea Alb5, in apropierea
ce~culuipolar, un roi care st5tea a w n s acolo de 5 ani timp in care
a tr3it in oonditii bune, desi sint geruri de -40' qi chiar 4 5 " . Acest
mi avea insii toate acumul~rilede miere c5pgcit%, polen si p5sturg. Deci,
dacz colonia are la dispozitie miere mult5, rezistg bine la ger ~i curenti.
Formind un tot organic, ghemul determinii vietuirea coloniei cu
pierderi foartte mici. Faptul cii acolo in turla bisericii albinele au putut
rezista la geruri mari se datoreaz5 exclusiv rnierii pe care albinele au
avut-o la dispozitie de-a lungul celor cinci ani +i in plus bioxidului de
carbon care intr-un ghem strins bine, poate atinge o mare concentra-
tie, pin5 la 150/0 ~i chiar mai mult. Mi~c5rilein ghem sint reduse mult,
doar numai la schimbul de gaze. Mierea trece usor din gurii in gur5,
c8ci albinele stind cu capul spre interiorul ghernului, se pot Inciilzi
prin tremuratul muschilor toracici, obtinind ciildur5 si energie.
I. B. Free consi,der%c5 datorit5 marii contradgri si expuneri~iunei
foarte mici suprafete la ger, coloniile mari conservii cildur2 mai efi-
cient decit cele mici, asa incit pare verosimil c8 albinele din coloniile
puternice prezintii un metabolism mai sciizut, mnsumg maii puling
miere pentru a supl-avietui, comparativ cu albinele din coloniile slabe.
In afar5 de consumul acestui aliment ce d3 ciildur5, ele creeazii si ener-
gia necesarii pentru ca albinele din ghem s5-+i tremure aripile, care
creeazg in interiorul g h m u l u i un usor schimb de gaze ; oxigenul p8-
trunde treptat spre centru, iar de acolo bioxidul de carbon coboarii,
fiind mai greu qi d5 intregului ghem o semisomnolent5, cu un consum
mai redus de hran5. AceastZi actiune sporeste lent contractarea ghemu-
lui sau afinarea luii, ca ~i cind ar fi un pulmon ce isi m5reste volumul
cind aspir5 oxigenul si se comprimg cind expir2 bioxidul de carbon.
Ventilarea ghemului se face pe nesimtite, folosind acest factor
mecanic de miscare a aripilor. In felul acesta ghemul i ~ are i propria
lui respiiratie. S-a constatat de cercet5ltori c5 in astfel de ocazii, chiar
cind temperatura din afara ghemului scade brusc la -lO°C, ciildura
Pn interiorul ghemului urc% pin2 la 35°C rnai ales cind acolo a ap5rut
puietul, datorat ouatului m5tcii. Cind temperatura din afarii este de
zero grade, in mijlocul ghemului f5rZ puiet ea este de 25°C.
Temperatura perifericii a coajeri ghemului este obi~nuit de
6-8OC. Prin prvpriile procese metabolite ceildura se miire~tein interior
+i radiazii spre periferie far5 s5 inc5lzeaw5 spatiul stupului .Pe
principiul de baz5 a1 hr5nilrii coloniej care trece hrana din gurii in
g u d , colonia triiieste in iarn5 cu foarte putine pierderi, dar piere in
intregime, dintr-odat5, cind hrana se epuizeaz5. Stuparul are datoria
ca eel putin od& pe lun5 la inceput, ~i apoi rnai des, pe m5sur5 ce
iarna dureazs, s5 facii controlul auditiv a1 fieciirei colonii, folosind un
tub de cauciuc, introdus cu un ca$t in u r d i n i ~~i cu cel opus in pavi-
lionul urechii. El va percepe un u y r foynet, care variaz5 dup5 starea
 -

ghemului coloniei. Cind este molcom, uniform, i n s e a m 5 & ghemul

ierneazii in bune conditii, cind insii in stup zumzetul este intens, este
dovadii c5 ghernul are un necaz : este tulburat de soared, ori hrana ,. .:
este pe sfirsite sau chiar matca a pierit ; in acest din u r n 5 caz zum- -.
zetul este intrerupt brusc ~i reluat ca un plins cu sughituri. Deci ghe-
mu1 are felul lui de exprimare, uSor de inviitat de oricare stupar.
Adeseori nelinistea ghemului se datoreaz5 si calit5lii hranei ofe- - : !.
rite, mai ales cind in faguri este miere de man5 sau de struguri. Cind
reziduurile intestinului gros au de$sit 480/, din grewtatea corporal5
a fiectirei albine din ghem si intre timp nu a fost nici o z i bung, cu
soare cald ~i f5r5 vint ca albinele c o l o n i ~s5 ias5 in zbor de curatire .
'7%
,$
%

intes tinal5, ele sint nevoite sii defwe in interiorul stupului.

Conditii foarte importante pentru buna iernare a coloniilor sint :
ap5rarea de vinturi prin adgpostirea stupinei sub protectia unei per-
-
dele de copaci plantati des pe cel putin m e rinduri a$a cum am argibat
't
la capitolul ,,Organizarea stupinei", dar mai ales 15sarea coloniilor in
deplin5 lini~te.0 circulatie prea acbivSi pe drumuri la o diskan* de
150-200 m de stupin5 este transmisSi coloniilor prin vibratiile solului, .
nelini~tind mult albinele ; trebuie s5 se evite apropiierea prea mare a
liniilor ferate ori de ~oselepe care circulti cu viteze mari automobilele
sau alte mijloace de transport care fac zgomot, cum sint tropotele cai-
lor ~i a altor animale de pe soselele de piatr5, mai ales cind p6mintul
este inghetat. Asezarea stupilor pe suporti mobili e bunti ; sub acestia
se pune un strat de paie sau frunze uscate care amortizeaz5 zgomo-
tele. Stupii ce stau pe t5rusi bSituti adPnc in sol, transmit si mai mult
vibratiile derenului ~i influenteaz5 in r5u starea coloniilor din pr5- .
-- -
sacs. Pe ling5 stric6ciunile aduse Pagurilor si consumul mierii, qoarecii
rispindesc h stup un mims greu de urin5 Si excremente ce tulbur5 ,
coloniile ce adesea se imbolniivesc de diaree. -I

i'
In timpul iernii stuparul trebuie sii urmBreax5 zborurile de cu-
r5tire ale albinelor, trecind in registru coloniile la care nu s-a fgcut
pin5 la o anumitii dat6, spre a fi cercetate cauzele acestei retineri. In I

orice zi cu soare +i i5rti vint, chiar dac5 termometrul este in scSidere,

stuparul trebuie s5 forteze zborul acesta atit de necesar ; desichide larg
urdinisul ca soarele s5 str5bat2 prin el in stup ; ridic5 apoi capacul pu-
nindu-1 cu perna la soare ca s5 elimine umiditatea din el ; podisoarele ..
incslzindu-se albinele ies in zbor ; un geam vopsit negru pus In locul
podisorului pentru 1-2 ore atrage razele solare, incEi1zest.e repede si - ,b-
L ?

bine interiorul, iar albinele fac un zbor aotiv. Cind zborul s-a terrninat, :.I
ori soarele s-a amperit de nori, totul se pune la Ioc qi albinele coloniei cu y
b.

intestinele degajate pot sB mai stea 1-2 luni in hibernare. Dup6 un ast-
fel de zbor matca incepe s5 depun5 putine ou5 in alveolele apropiate ;
ghemul isi rdici temperatura si o p5streaz6 constant la 32°C cu atit
mai mult cu cit prima elips5 nu prea extins5 este acoperitB cu ou5, >. .

pe fata a doua a aceluiasi fagure. Cmcet3torul Czimadia dB la

-.,'
citeva zile sirop foarte diluat si in cantitate mic5 in ulucelul ramei P*,~
hrgnitor, pentru a scuti albinele s5 ias5 afar5 din stup dup% apli. El a .
-. .+
constatat c5 in felul acesta, comparind coloniile nead8pat.e fat5 de cele
c5rora le-a dat acest ajutor, puietul era c5pilcit cu mai mult. Din C
. ,
 cel mijlociu, gata de c2p2cire in proportie de 30 010, iar ouil in alveole
cu 400/0 mai mult.
In ceea ce prive~teeventualele interventii ale stuparului in timpul
ierniirii, ele trebuie f2cute numai in cazuri serioase cind unele colonii,
la ascultarc, deqi ciocilnite ugor fn peretele stupului nu reactioneazii
fildnd am1 m z e t c u n w u t sau cind trilgnd rumegu~ulde cearg cu o
sirmz introdusri pe urdini~,apare semnul cti acolo sfnt goareci ce trebuie
eliminati.
~olonifieacesltea vor fi stimulate cu o t u r u de pudrii de zahiir cu
ZOO/,, miere, iar mai tfrziu i se adaugg dou2 rame cu miere sau sirop aci-
dulat_ In oricare caz stupul respectiv i% d e s h i d e preferat intr-o
G e r i i cald6. fn cazul unei colonii muribunde din lips2 de hranil, al-
binele se pulverizeazii cu sirop pe fiecare fat2 a fagurilor ocupati, se
asaz5 la loc, stupul se pune ling2 sob2 ca albinele sii se dezmoGeasc2,
dupii ce s-au pus in interior doi fagud calzi cu miere partial desc2p2-
citii. Albinele incep sbgi revin-3, se ling reciproc, mup2 cei doi faguri,
se constituie in g h m , dacii stupul este tinut o noapte intr-o camer2
uGor rkoroasci. A doua zi el p a t e fi pus la loc in prlsacil.
Asemenea cazuri ca cele de mai sus sint rare qi apar numai in
stupinele la care apicultorul a fost nepreviiz2tor si n-a luat la timp,
toamna, m2surile indicate. Explicatii rnai ample le vom expune in
capitolul ,,Tehnologia apicold - iernarea".
,,De rupi din codr-o rdmurea,
Ce-i pase codrului de ea 8
Ce-i pasd unei lumi intre,qi
De moartea mea!?18

BATRf NELE COLONIEI

Tirziu, dupii ce albinele au trecut prin toatii gama feluritelor

munci din cadrul coloniei, obosite ~i imbarinite, i ~ duc i ultimele zile
ale vietii in treburi din interiorul stupului. Astfel, albinele bstrfne tin
de cald puietului alstux-i de tinerele doici ori piizesc urdinisul de hoate ;
dup5 observatiile cercetstorilor cu renume, ca fratii F. si H. Ruttner, ele
sint cele care 2nvafE pe cele tinere cum sii se comporte.
$i in sfirsit, vine ~i ziua fatal5 a mofiii !
Priveam cu totii, prin geamul stupului de observatie, forfoteala
muncii micii colonii. Albinele veneau inc5rcate cu polen si cu nectarul
apos, ventilatoarele biiteau de zor din aripi, prelum8toarele evaporau
apa si concentrau mierea crudii, iar fagurele cu provizii se tot umplea
pe nevszute. (In fiecare albin5 v i a b zvicnea n5valnic +i toat% mica colo-
nie era prinss de atatarea muncii rodnice.
Pe cind priveam colonia, de pe fagurele unic a1 cuibului de jos
a alunecait o albinii din multime si a clizut pe fundul stupului. Era o
albinli biitrinii, care se rostogolise ca o piatrii din virful unei stlnci, In
h5ul prspastiei ! ...A rtimas acolo jos citeva clipe ~i cind o altii albinil
a venit s-o ajute, ea a inceput sil se indrepte inc& spre lumina urdini-
~ u l u i ,ciici albinele se duc sii moarii afarii din stup.
Dupii sfortiiri indelungate, a ajuns in prag ! S-a oprit acolo ca ~i
cind ar f i voit sii mai priveascli odatli lumea aces drags, Pn care si-a
triiit zilele frumoase ale vietii ei ; s s mai priveascii odatli fn sus la soa-
rele pe care I-a iubit atit, sii soarbs cu nesat boarea de vint ce-i aduce
pe unde parfumul suav a1 isopului din vale, si cu cea din urmli sfortare
si-a fiicut vint a l u n d n d acolo jos pe oglinda cu nisip a stupului.
Lumina sclipitoare a zilei a inceput s-o dogoreascli. Antenele rnai misc5
ceva, ca si cind ar fi voit sli-~iia rsmas bun ca un d l 5 t o r ce p l e a d
...
cu trenul undeva departe... departe... filfiind din min5 ultimul adio ! .-
0 tressrire ... ~i apoi zgbralnicul mortii se intinde peste trupul ei trudit.
SGrmana epav5 ! Era atit de schimbat3 ! Aripile rupte ~i mici,
trecute prin dsracul nevszut a1 intimpl5rilor zilnice, erau f~anjurate.
 .- Co~uletelepentru transportul polenului erau tocite. Periile de l a picioare
- -. erau roase, la fel ca si perisorii care-i acoperiser5 corpul. Trupul era
i
\
- negru Si lucios, ca haina ponositii, roas5, peticiit5 a unui biet sarac.
Totul in infstisarea ei ne inspira milii nesttipinitii.
Iat5 tineri apicultori, cum se s f i r ~ e s t eviata unei albine, si prin
analogie ?mi r2sar in minte minunatele versuri ale lui Co5buc din
poezia : Moartea l z ~ iFulger.
,,De rupi din codr-o r5mureal Ce-i pas5 co~drului de ea !?/ Ce-i
pass unei lumi intregi/De moartea nlea !?"
Din codrul zecilor de mii de albine - molecule ale coloniei, dis-
pare una, dar codrul - care este specia lor - r5mine cu miliardele
sale de vieti ce d5inuie de veacuri, ~i nu-i pass, G c i mereu, mereu el
isi inlmulte~terci~)zureZele,in niidejdea unei vietuiri far5 sfiqit. Multe
din ale mor departe de cas5, rgpuse de atitea primejdii si vrsjmasi, asa
cum ati v5zut mai inainte, in timp ce colonia mam5 isi urmeaz5 cursul
vietii, c5ci existents sa are la baz5 nemurirea - aSa oum spune von
Frisch - pin: vine nripasta intimpliirilor accidentale, care nu pune
o dats cu moartea unei albine sau a intregii coloni~i, sfirsitul speciei,
ce diiinuie~ted e milioane de ani $i va diiinui in v e x .
 TEHNOLOGIE APICOLA

- Soseyte primivara - tineri apicultori - care, - cum spune

Renoir - e ca o femeie str5lucitoare in r o ~ h i aei murtzi din raze, cu
obrajii tineri ca aurora, cu cosite impodobite din ape albastre, primg-
vara ce curge din cer, se risipeste pe pzimint si cu miinile ei sfinte
aruncs in slavfi ciocirliile ca szi vesteasczi bucuria.
O dat5 cu aceast5 reinnoire a vietii pe pzimint, incepem ~i noi un
nou si foarte insemnat capitol.
Pins acum am urmfirit ~i ati inv5tat cum se pregiite~tefostul roi
secundar prins in vara trecut5, cum se dezvolt5 in colonie regulatg
o dat5 cu iinperecherea mitcii, care prin activitatea ei procreatoare duce
rnai departe existenb speciei albinelor, ce vine de departe... de departe.
De aici inainte colonia respectivzi este integratg intr-un tot care
a t e stupina, alfituri de su'tele de stuipi care vzi vor fi mtine incredintati
ca s5-i conduceti cu rezultate bune, cu productii cit mai mari de miere,
cearti, roiuri, polen, l5ptisor ori venin, dups cum veti avea fiecare din
voi un anumit plan de productie dat de conducerea unitstilor pe care
le veti servi.
De aici inainte veti invjta cum trebuie s5 aplicati invgwmintul
teoretic in practiczi ~i modul cel mai chibzuit care s5 duc5 la realimea
de beneficii citt rnai mari, concomitent cu cresterea efectivului de colonii
din stupins, in vederea polenizzrii sutelor de mii de hectare cu plante
entomofile cultivate, a zecilor de mii de hectare de livezi ~i podgorii.
 ASEZAREA 81 ORGANIZAREA
UNEI STUPINE

Ne aflgm, tineri apicultori, in mijlocul unei stupine, sau, cum i se

mai zice, prin alte paqi - prisacii.
Oricare ar fi felul de exploatare a1 ei - stationar sau in pasto-
ral - srtupina trebuie s5 posede o bazii permanent5 care este bine sti
fie in direct3 apropiere de locuinta apicultorului. Acolo el ierneazCi
coloniile, sub directa sa supraveghere, feritii de atacul pgsiirilor insec-
tivore cum sint pitigoii gi ciociinitoarele. Cei dintii bat cu ciocul urdi-
n i ~ u l ,gtiind cti astfel unele albine se desprind din forma de ghem in
care ierneazii gi ies afarii pe scindura de zbor, unde l e devoreazg. Cio-
canitoarele fac o pagub5 si mai mare : ele g5uresc unul din peretii
laterali ai stupului pins ajung la primul grup de albine aflat Pn fagurii
msrginagi, consumindu-le pe indelete. Am avut o stupin3 in iarna anului
1933 la piidurea Rschitoasa-Tecuci, a9ezatii in apropierea cantonului
foreslier ~i t o t u ~ iciociinitoarele mi-au distrus 7 colonii in mai putin
de o lunii. Avind stupii ling5 locuinta sa, apicultorul va putea sa previnii
asemenea pagube. La aceasti baz8 se amenajeaza un laborator unde -
in afarii de f i ~ e l eou widenta a tuturor stupilor
- se mai aflii ; o camera permanent caldii la
19-20°C, unde stau duliipioarele cu mstci ierna-
be in afara ghemului, dup3 meto& lui N. Foti.
h t r - o camerti aliiturat.3 cu tem~peraturamiai micg
pin3 la 14OC, se p5streaza bidoanele cu miere,
care astfel nu se va cristaliza ; tot acolo sint ~i
fagprii de xezerv3 gata cliicliti ce stau riisfirati
in stelaje, lla aer, ferite de gaselnit5 ~i ~oareci.
Caban2 apicols Fagurii .cu p5sturii sint feriti de ger, care altfel
o stric5. Pentm a preintirnpinla mucegiiierea lor
pe deasupra pgshurei se preaara zah5r pullbere sau fagurii sint impaclhe-
tali f i m r e in hirtie cerats.
In stive stau la ad2post : gratiile Hanemann folosite vara la delimi-
tarea cuibului de magazinul de recolt5; fundurile SnelLgmve folosi'te cind
se fac in primgvarg nucleele ou m3tci iernate in afara ghemului, nuclee
a~ezatedeasupra corpului de cuib a1 coloniilor de bazg ce le tine de
cald ~i le ajutti la dezvoltare ; coledoarele de polen, extractorul de
miere si toate anexele necesare la extractie, precum si utilajele mici
gi numeroase folosiite in orice exploatare apicol5. De asemenea, bine
impachetati stau gi fagurii artificiali care vor fi folositi ceva mai tirziu,
cind se preg5tesc ramele cu faguri noi ce vor fi puse in stupi ca s5-i
clgdeascg albinele.
La asa-zisa ,,central5" se intorc stupii pentru iernare gi de acolo
pleac5 in prim5var5 la primele culesuri timpurii de la p5durile de arin
sau salcie. Se prefer5 ca primul transport s5 se fac5 Pn pCidure, pentru
c5 acolo apar o serie de flori care ofer5 albinelor un mic cules de intre-
tinere. Acesta are fomte mare important5 nu atit prin cantitatea de
nectar ce o d5, cit p i n aceea c5 nectarul gi polenul proasp% au o valmre
foarte mare pentru d e m l t a r e a impetuoas5 a ouibului.
Dac5 in jurul acestei centrale se afl5 o baz5 melifer5 bun5 cu
culesuri e~alonatede-a lungul sezonului activ, apicultorul r5mine pe loc
cu stupinla, f a n d apicultuvii stafiona~d.Dac5 efectivul unei astfel de
stupine este mare, apicultorul va fractions-o pe vetre dep5rtate la 2-3 km
una de alta, lasind pe fiecare vatr5 30-40 de stupi. Cu prilejul celui
de-a1 XXIV-lea Congres International de apicultur5 APIMONDIA din
Argentina 1973, participantii r o m h i au putut vedea cum, acolo, S ~ U -
pinele stau in grupuri in mod permanent, f5r5 a face pastoral, cgci au
asigurat4 o florg melifer5 aproape continu5 timp de 7-8 luni, de la
eucalipt gi trifoiul alb pitic. Acolo este tara unde m n o m i a rural5 se
bazeaz5 numai pe cregterea vitelor care au imense p5suni naturale,
plus pilcuri de eucaliptt pentru umbr5 in zilele toride ale verii tropicale.
Stuparii din regiunile pomicole sau de la munte care au stupini
mai mici pot face apicultur5 stationar5. Asemenea stupini stationare
pot fi qezate si la ses, cu conditia ca in preajm5 s5 fie culturi ~ d eplante
industriale pe suprafete intinse gi chiar un lot apicol cu plante perene
melifere. De pild5, in U.R.S.S., la Krasnaia Poliana, se afl5 o stupin3
stationax% cu 4 000 stupi plus 7 200 nuclee, repartizate in 52 de stupini
stationare amplasate intr-o regiune muntoasli la 1500 m altitudine,
unde albinele au un bun cules. Astfel, cresc5toriile de m3Oci au dat in
1972 un num5r de 113 600 mgtci impereheate, 3 979 mi pachete, 197 kg
liiptisor, 16 700 kg miere si 729 kg cear5. Ceea ce este important in
aceast5 exploatare este faptul c5 are afectaa o suprafaF de culturi in
loturi apicole ce cuprind un Wal de 500 ha cu plante melifere perene
sau anuale.
Cel ce este hot5rit d fac5 apicultur5 stationars trebuie sCgi aleag5
locul respectiv cu multZ atenve, urmgrind conditiile climatice locale
ale regiunii. Se vor evita locuri unde vinturile bat puternic in majori-
tatea sezonului de cules, si in special cel nordic, periculos pentru buna
iernare a stupinei. Apoi trebuie cercetatg flora melifer5 pe o raz5 de cel
putin 3 km, pentru a avea pe cit posibil un cules continuu. Cerceatorii
au stabilit c5 amlo unde este un astfel de cules larvele dep5-c cu 8%
greutatea normal8, iar cind conditiile sint nefavorabile greutatea lar-
velor scade sub normal. Interesant este de gtiut media precipitatiilor
ce cad anual in regiune gi dac5 in aceeasi raz8 se aflit gi d t e stupini,
care ar micgora posibilit2itile de realizare a unei bune recolte. Stupina
nu va fi f i x a a pe v5i unde curenpi circul5 permanent gi frineaz5 adi-
vitatea albinelor la cules. Acolo albinele pleac5 la cules abia Pntr-o
:.-.. ~'
..,:?;. . ,..,. .
; $..:;,
i .-'
..
. . .. ... .... ..
. . . _.
. , . proportie de o sesime din numtirul culeg5toarelor. Cind vintul bate cu
. ..."
. .. o vitezii de gradul doi, albinele r5min in stupi, c5ci nectarul se evaporti
;,.
.. .,.:.., repede si nici glandele nedtarifere ale ilorilor nu-1 secret5 decit in pro-
. .. .
. .. portii reduse.
. ... . . .
Stupina nu trebuie qezat5 pe locuri umede, mliistinoase, unde se
..
.
.
.., - string apele ploilor. Acolo aerul umed, mai ales in prim5varti - intre-
. . tine in stupi o urniditate excesivg si nocivii pentru puietul si p5stura
dip faguri. Chiar mierea proasp%tii,,crudii, din care trebuie s%se e v a p r e
apg si sh se matureze spre a riimine cel mult in proportie de 1i'O/o, se
reincarcg cu - 0 par'te din aceast5 umiditate inconjurtitoare, .$ se matu-
reazii cu greu. De asemenea, in astfel de locuri bolile micotice isi giisesc
un mediu prielnic de extindere.
Urnbrirea stupilor este necesarii in zilele toride ale verii, rnai ales
intre orele de virf de la ora 12 la ora 17, cind coloniile sint nevoite sti
mobilizeze un numtir mare de albine penitru ventilarea cuibului. 0
suprainc5lzire a interiorului stupilor determinti curind aparitia instinc-
tului de rorire. Dar ni'ci o umbrire exage~attia stupinei asezatii intr-o
p5dure deasii nu este bun5, cgci lipseste albinele de luminozitatea raze-
lor solare. Ele vor pleca la cules rnai tirziu dimineab ~i se opresc din
cules curind, in spre sear5, ceea ce se rtisfrfnge implicit asupra produc-
tiei de miere ~i polen. Lumina solar5 are o mare influent%, ciici soarele
ionizeazh atmosfera, fenomen favorabil ce influenteazti inkregul com-
plex a1 v5etii coloniilor. Cuibul ia o extindere rnai mare si o dezvoltare
rnai acceleratii in primiivarti. Atunci razele solare incglzesc peretele
frontal a1 stupilor ptitrunzind si pe urdinis. In felul acesta se p5streaz5
un echilibru biologic favorabil coloniilor.
Pozitia cea rnai obi~nuitsa stupilor in prisacti este cea cu peretele
frontal spre sud, aSa cum rtrebuie sii stea inr timpul primgverii, toamnei
$i iernii. In varti ins2 este bine ca ei s2 stea cu fata spre rgssrit sau
nord, pentru a nu fi prea ~ n u l tPnciilziti de soare.
Etupina stlationarii 6 evite apropierea fabricilor p d u c 3 h r e de
dhimicale cum sint cele ce 5abricii insecticide, erbicide srau ingrQ5minte
uhimice. Uhiar fabricile de ciment intoxic6 atmosfera cu fluor care in
uarticule mieroslrorpice plutestc ~i se depun pe coroanele florilor, i n k -
kidnd culeg6toarele. Aceste fabrici trebuie s% p o s d e mijloace de filtrare
si neutralizare a gazelor emmiate, a vaporilm toxici ~i a pulberilor. 1
In jurul stupinei stationare sci nu lipseasc5 apa, de preferat cea de
izvoare, piraie sau rfuri. Apa din b5ltoace s a t u t e contine o serie de I
paraziti care produc albinelor grave rtulbur5ri cu caracter digestiv. De I
asemenea si scurgerile din grajduri sint periculoase pentru albine ; ele
trebuie culeetate in p u p r i absorbante bine acoperite (fig. 44).
Stupina stationarj. trebuie ferit5 de vin'turi puternice. In conse-
cint5 imprejurul pnis5cii trebuie f5cut2 o perdea de prwtectie de pre-
ferat din aceea care opreste totodat5 si animalele domestice si p5ssrile
de curte sii pj.trund5 in incinta ei. 0 foarte bun5 perdea este cea plan-
tat5 cu 9-10 rfnduri ~u Gledichia ai c5rei tepi apiir5 stupina de furt.
Am v6zut in Banat la G.A.S. Neudorf perdeaua stupinei fiicutg cu o
specie de arbori mediteraneeni - Maclura aurantiaca - care au chiar i
I
Fig. 44. - 0 stwin5 in~tr-o p o i u s adiipostit.5 de vin,turi avEnd s h p i RA 1001.

si pe trunchi tepi ca ariciul, incit nici pgskile zburiitoare nu se aSezau

pe ramuri.
Cind baza melifer5 a stupinei stationare se all5 pe o coast3 de
deal sau de munte, asezarea sltupilor se va face la poale, nu la virf, Pn
primul rind pentru c2 flora apare ee~lonat,incepind din vale spre virf,
iar Pn a1 doilea rind, pentru c5 albinele ce vin la stupi cu inciircgtura
din gus5 sau de la co~uletes5 zboare coborind. Dac5 stupina ar f i pe
virful dealului, zborul lor cu inc5rc3tura respectivg va f i anevoios,
cerind culeg5toarelor mari efor'tuni, ceea ce le uzeaz5 mult, in afara
faptului cii un zbor greu solicit8 si un consum mai mare de hran5 ener-
getic%
Stupina trebuie amplasat5 c w a mai daparte de circulatii prea' mari,
cum ar fi o cale ferat3 cu trenuri cu mari viteze care prind si
ucid mii de albine aflate Pn zbor. Chiar si soselele prea circulate de
automobile lovesc si ucid multe albine mai ales cind marginile lor nu
au plantatii care sZi sileasc5 albinele s5 ltreacil din zbor peste ele ; obis-
nuit albinele zboar5 la ingltimi miui, evitind curentii de aer puternici.
La fel, dac5 o stupin3 este plasat5 pe malul apelor mari sau bZilti
intinse, foarte multe albine se ineac2 mai ales cind bate vintul qi apele
vQuresc. Fiir5 sii 5 t h acest a m h u n t , am instalat o stupin5 pe malul
sting a1 Dungrii, avind o p5dure de stiluii pe malul opus ; abia cind am
 -"
.
,. .
.
_.
, ..,. ._?
<. ,
I .- \ .. trecut cu barca la stupi.nZ am observat mi.i de albine inecate ; ele
, .
- .
.
zboar5 la o foarte rnIc.5 inBltime d,e la s u p r a f a p apei si chiar vtilurelele
.. .
. ., . mici l e lprind inecindu-le.
..,.-..
,..,-. .-v . Si zgoqotele mari din apropierea stupinei nelini~tescalbinele, mai
.. . .. ales Pn timpul iernii. Stupina de la G.A.S. Pope$i-Leordeni, jud. Ilfov,
,. .. . ... ayezatZi la iernat la adiipostul garajului de tractoare, a i e ~ i tdin iarn5
... .
foarte sl8btttG ~i cu stupii ~i fagurii din interior plini de petele diareii
ce a f8cut multe victime. Zgomotele tractoarelor si trepidatiile terenului
se transmiteau prin pimint stupilor ; chiar stupilor a ~ e i a t il a 80 m
depilrtal-e de garaj, le-au provocat rtulburriri intestinale ~i imbolngviri
ale albinclor.
Un stupar din Bucuresti tinea stupina in gr5dina casei. Strada
pavat5 cu piatrii era in apropierea depozitului de butelii cu aragaz,
unde veneau zilnic zeci de ciirute din comunele invecinate s2 schimbe
buteliile. Zgornotul nelinistea foarte mult albinele, cu acelea~iconse-
cinte. Urmind sfatul pe care i 1-am dat a scos stupina afar5 din oras,
nu a mai avut niciodat2 coloniile bolnave de diaree.
Un bun plasament al stupinei in special pentru iernare este o
mica depresiune de teren cu o pantii de scurgere. Stupii stau astfel la
adiipost, iar razele soarelui f i inciilzesc in primiiverile timpurii ~i ier-
nile geroase. ,In U.R.S.S. apicultorii cind nu gssesc depresiune in special
in regiunile de Ses, creeaz5 o astfel de depresiune antificials. Folosind
un huldozer se sap5 o suprafat5 de teren de 30/50 m%uficients pentru
100 stupi. Adindimea siipiiturii nu e mai mare de 1-1,5 m, dar adunind
pgmfntul siipat pe latura din care bate vintul dominant, se h a l t 5 acolo
u n ma1 de 3 m care adiiposte~tefoarte bine stupina. Suprafata din
interiorul careului este ins5mintatg cu gazon. Pentru ca apa din ploi
sii n u stagneze, - cmeul are o u ~ a a r i ipants - apa se adunii pe latura
opus2 malului unde se saps douii puturb absorbante ping la stratul de
nisip, care absorb apa gi asltfel terenul riimfne permanent tare si uscat.
Cercetiitorii sovietici au stabilit comparativ, c5 o stupin5 astfel asezata
are in prim5var5 colonii cu 1/3 mai mult puiet in cuiburi, la prinlul
control, fat5 de o alta adspostit5 numai de un gard, afldti la o distant2
d e 2 km de prima. Cind dincolo de parapet l a 10-15 m, se face o per-
dea de salcimi, viscolul adunii acolo troienele si nu troieneste stupina
din depresiunea artificial5.
Asezarea stupilor in prisac2 trebuie astfel f5cut5 penltru a inl2rtura
rgtiicirea albinelor si mai ales a miitcilor iesite in zbor de imperechere.
Asezarea se face in mai multe feluri : in rinduri paralele l a distanta de
4 m intre rinduri Si de 2 m intre stupi ; asezarea lor se face in ?ah,
c5ci astfel fiecare colonie are in fata sa un spatiu d e zbor de 8 m.
Asezarea stupilor in rinduri drepte are avaatajul c5 inc5rcarea
gi desciircarea din camion. aitunci cind se face pastoral este foarte
u~oar5.fntr-adeviir, din camionul care merge cu v i t a 2 foarte mica se
pot descarca sltupii de o parte si de alta a lui. In scbimb, asezarea in
rinduri drepte are neajunsul c5 albinele se r5t5cesc dacii pozitia urdi-
niselor este absolut uniforms. De aceea, in fiecare grup de trei stupi
de pe un rind, cei doi ldin margini au o usoarii orienbare spre dreapta
si stfnga, iar cel din ,mijloc va fi ori,entat inainte.
 0 aSezare a stupilor in grupe sub forme de V, deci in unghi ascu-
tit, cu directia de zbor spre cimpul de cules, inl5tur5 riitgcirea albinelor,
c5ci astfel ele i ~ recunosc
i usor locul lor in spatiul prisgcii. CercMtorii
americani sustin c5 la o astfel de aSezre productia de rniere e m5rit5,
comparativ cu o asezare uniform%
Pentru o bun5 individualizare a fiecgrui situp, in afar5 de t5blita
mobil5 cu num5rul de ordine a1 coloniei, stupul este vopsit diferit cu
una din cele patru culori preferate : gal&, a l b a s h , brun-inchis ~i alb.
Aceasti din urmg culoare albinele o v5d Pn dou5 feluri : cind vopseaua
este f5cut5 cu alb de zinc culoarea absoarbe razele ultraviolete si ea
apare pentru albine ca albastru-verzui ; numai vopseaua fgcut5 cu alb
de plumb o v5d albinek ca albas'tru strCilucitor.
Scindura de zbor de la urdinise va fi vopsi't5 cu o culoare de (

\I'
1

,contrast -fa% de cea cu care e vopsit-.pe@ele frontal a1 ixiipiilui.

a G t peret; se deseneazd cu -repere 8ierite fonne-ge&etiice : un cerc: 9
1 I

go1 in interior, sau altul plin ; la stupul vecin se Qrag doug linii verticale
paralele, la altul dou5 paralele orizon'tale ; o linie in diagonal, ori
dou5 incruci~atecum e semnul + sau X. Un pgtrat, un triunghi sau
diferite liitere din allabet etc. o f e 6 albinelor posibilitiiti bune de orien-
tare. $i mai bine va fi cind semnul de pe peretele frontal se deseneazg
si pe suprafata capacului fiec5rui stup. In felul acesta va fi exclus5
r5.tjcirea albinelor.
fn prisac5 stupii nu stau direct pe pgmint, c6ci materialul lemnos
se deterioreaz5 repede, iar umiditatea solului are o imfluen\ii negativg
:isupra cuibului in zilele ploioase ; in zilele p a fierbinti, dnd solul se
inc5lzeste prea tare, temperatura in cuib se urc5 mult, iar albinele
sint nevoite s5 ias5 afar5 din stup stind inactive, in timp ce o mare
parte din cele din interior se ocup5 cu ventilatia aerului prea incFilzit.
De aceea, stupii vor sta pe postarnentte pliabile din vergele de fier la
o insltime de 50 ern de la suprafata solului. In aceastii pozitie stupii
sint feriti de atacul gopirlelor, a broastelor sau soarecilor, cit gi de
curentul de aer rece Pn timpul iernii, stiut fiind c5 cel mai rece strat
din aerul ahosferic e cel de la suprafata solului pin5 la cel mult
50 cm.
Tn fata fiec5rui stup, terenul trebuie s5 fie curfitat de ierburi pe
o supmfat5 de eel putin 1 m2. Este oglinda stupului: privind o se p a t e
usor observa cum se desfCisoar5 v i a p u n d colonii. Acolo, albinele din
interior arunc5 afar5 diferite reziduuri : &pZcelele puietului i e ~ i tdin
cuib sau c5p5celele botdlor de mate5 clnd colonia si-a schimbat matca
sau se preg5tqt.e de roit. De asmlenea, larve sau nimfe moarte, cadavre
de albine care au murit in stup mu din cele ale albinelor str5ine care
au incercat s5 p2trund5 in interior pentru a fura mierea, ori chiar
cadavrul m5tcii. Stuparul . f5cind aceste observatii pe oglinda stupului,
in curind ia m5surile de Pndrepbare necesare.
In primul rind aceasti suprafaw trebuie cur5tat5 la clteva zile
de toate aceste reziduuri care se ard. Pentru ca pe locul curiitat de
ierburi, acestea s5 nu vegeteze din nou, stuparul stropegte de dteva
ori suprafala cu o solulie concentrag de ap5 s(irat5 care distr
,r5d5cinile ierburilor. In fiecag stupina ma5 insemnai nu t r e b f l
li~pseascgun stupipepinier, pentru crgterea gi feoundarea mgtcilor, care
s& Inlocuiac5 m5tjcile ce nu mai corespund sau au pierit. Felul cum se
oxganizeaz8 11 vom arilta la capitolul Cresterea nGtcilor.
In locul cel rnai insorit din stupin5 se va afla totdeauna un
adgpgtor, mai ales daci in preajmi nu se d l 5 o a p i curgitoare. un
izvor natural sau o cismea. Albinele au mare nevoie de apSi penrtru ele
qi mai ales pentru hrana puietului din cuib. Daca nu o afl5 in directg
apropiere, sint nevoite s5 fac5 zboruri departate si care sint foarte
riscante mai ales Pn primilvarz, cind fncepe vertriginos dezvoltarea cui-
burilor. I Atunci ele sint silite sti iasZ dup5 ap5 chiar Pn zile reci, cu
vinturi putern'ice ce cu 'greu pot f i infruntate. Layens a constatat
c3 fntr-o prim8varB rece stupul s5u de control a pierdut 3 500 de albine
tinere intr-o zi datoritti apei reci ~i a tirnpulului nqotrivit. Dac5 ele o
gasesc in stupinti, iar apa este chiar cald5, albinele o due rapid in stup. i
Cu 40 de ani in urm5 am construit un ad5piltor in care apa este
permanent cald3 (fig. 45). El este construit din tablfi, avind o capacitate de
12-15 1. Pentru c5 albinelor le place
in unele imprejurfiri apa putin siira- r
TC ti, ad5p3torul are dou5 comparti- I
&n mente : unul cu qpi obiSnuit5 $i ce- ' I
cu ap5 putin sBrat5 (5 g sare
- apa pobt~,& liilslt
la 10 1 apSi). Peretele despiirtitor a1 r
celm douti cornpartimento are rezer-
kmpa fi.8 vat un loc go1 in care incape o mica i
lamp5 (nr. 5) cu petrol. In zilele reci j
hampa se aprinde iar apa ce cullge ,
Fig. 45. - Ad&p?itor au apB cald5 cu este caLdfi. Cind timpul 3-a inc5lzit
do^ cmPadirnente penhu aPi P&-
i
bil5 $i apii minemliaati (sare, wee, bine, lampa nu arde, a d ~ p ~ t o r u l 1
sacizi ebc.). va fi permanent ali~mentat, pentru
ca albinele s5 nu consume apa din ,
scurgeri m u billtoace. 'Apa curge din douii robinete pe d m 5 scinduri uqor i
Pnclinate, care au sapat pe suprafata lor cite un mic 55ntulet in zig-zag, f
de unde albinele o sovb cu u~urintg.De asemenea, intr-un loc insorit, 1
din fiecare stupin5 trdbuie s5 existe un cerificator sau topitor solar, in I
care se arunc5 b a t e resturile de f5gura~ic l a i t i de albine printre rame, I
I
fie penvtru consolidarea lor fie pentru c5 nu au @sit spatii goale unde s5
d g u n 8 pmdusul gllandelor lor ceriere. Pe ling2 faptul c i ceara obtinut5
este de o calitate $i o culoare deosebit5, acolo se adunil cantittiti impor- i
!
tante de cear5 care alddel s-ar piende. Dac5 s-lar p n e in pungi sau in ;
IMite, c u r i d fluturele de gbelnit5 le-ar devcoperi gi distruge. I

Cerificatorul solar este o cutie dreptunghiularg construit5 astfel

s$i aib8 o pant5 de scurgere a cerii topite ; buc5tile de cear5 si chiar
fagurii vechi se pun pe tabla ondulart5 inoxJJabil5 --
--- din interiorul
catorului. Capacul cutiei esteM+iel m e 7 1 cu pan%. avind un geam
m u un spatiu de 1,5-2 cm intre geamuri, Soarele inc5lzeste
gearnul duhlu, iar ceara se topeste si se scurge de-a lungul ondulelor

I i
tablei in partea de jos a pantei, unde se g5se~teo cutie colectore lat3
cit este 15timea tablei si adinc5 de 4-5 cm ; avind o form5 primatic5.
Cind aceasta s-a umplut, se las5 ceara s5 s e solidifice, acoperind gea-
mu1 cu o pin25 de sac si se scoate din ceriiicator ca un lcalup ce plu-
t e ~ t ein mierea care eventual a mai fost in alveolele fagurilor.
Orice stupin5 trebuie s5 posede un cintar de control (fig. 46) care
serveste nu numai la primirea materialelor sau la predarea produselor
siupinei c5tre beneficiar, ci insemniitatea lui const5 rnai ales la controlul
culesului sau a consrumuhi colodei de
control aflat5 pe el. In acest scop se alege
una din cele rnai bune colonii din prisacti
denumit5 colonie de control. Ea are o
partid8 special5 desohis8 in registrul pris5-
cii, in care se insernneaz5 diferitele indi-
catii ale .cul-wului. Fig. 46. - Cinltar Ide control.
Partida stupului de control cuprinde
date ce se inwriu zilnic privind grmtatea lui, flora ap8rutZi sau tenmi-
nat5, temperatura, precipitatiile cgzute, deci conditiile climstice. D U N
aceste date unnarite citiva ani, stuparul i ~ poate
i organiza un plan anual
de lucrgri in diferite seimane, in direct3 leg8tur5 cu vremea yi ~ ~ l o r i r i l e
plantelor melifere din regiune.
Multi stupari asazii pe cintarul de control o colonie mijlocie. Ei
infgptuiesc o mare greveal5 procedind astfel, c5ci d a d culesul este
bogat ~i cintarul de control aratii ci magazinul stupului e plin cu
strinsur5 necesitii adiiugarea imediat5 a unui a1 doilea magazin, fnseamn5
c5 albinele din coloniile puternice someaz5 de multe zile, neadnd unde
depune mierea din gugii. Punind ins5 de la inceput pe cintar un stup
puternic, apicultorul intervine repede, nu se pierde u n timp pretios,
adaug5 +i rniire~teimediat spatiul de stn^nsur5 la toti stupii puternici,
urmind ca pesrte 2-3 zile s5 dea magazine si la cei mediocri. In timpul
iernii stupul de control de pe cintar, verificat din 15 in 15 zile, dii de
veste stuparului cind rezervele de hran5 sint pe terminate si trebuie
neLp5rat s5 intervinii. Vara, cind stupul de control indic3 incetarea
unui cules, stuparul ?tie c5 treibuie s5 extragti mierea si sg plece cu
stupii in alt loc cu flor5 melifer5 care s5 m5reasc5 productia de miere
a sezonului. 0 sc5dere bruscri ?i nejustificat5 a stupului d e control va
f i un semnal alarmant pentru stupar care ve~ificindcolonia respectivg,
observg cauza acestei sciideri ce uneori indiicli aparitia unei boli in pri-
sac8 si ia m5suri de tratare a coloniilor bolnave $i de prevenire a celor
s5nkbase.
Cind stuparul intentioneaz3 sti se fixeze in&+ regime, duce heinte
amlo un stup de control pe cintar, ale cSmi indicatii ii sint ou atlt mai
pretioase cu cft face totodat5 si olxservatii in privinta corditiilor c l h a -
terice, ceea ce ii permite s5 hotArasc8 dac3 se poate fixa sau nu am10
cu sbupina sa. Stupul de control de pe cintar va f i ferit de ploaie, pentru
c5 altfel datele furnizate nu vor rnai fi exacte.
 \.. .
. . In orice, stupin&trebuie neap3rat sZi fie un sp5l5tor cu robinet
.. . . I
...
:.. :..* .
. cu ap2 obignuit3 la care apicultorul se spa15 mereu pe miini, cu sSipun, :i
. .. . ..
. k
de cite ori controleazii 'stupii. Oricit de bine ar fi intretinlute coloniile.
nu se ?tie nicidatg decit dup5 ~cese deschide ~i se contraleazii stupii,
dacii ei sint s&n5to~isau bolnavi de o boa12 molipsitoare. Microbii sint
p r a e n t i pretutindeni in stup, fn special cei a1 bolilor nosemom ?i loca,
Qre amlo unde este stricat edbililbrul biologic a1 unei colonii, Qi fnmp
\
opera nefast5 de inmultire. Un cercetstor de seams in apiculturii,
dr. Borchert, spunea cii aceste boli sint ca tuberculoza la oarneni. Toti
f
o au, dar dac5 organismul este predispus ?i slgbit de o alts afecQune
ce a t a d plilmfnul, microbul T.B.C. incepe s5 se extind5. De aceea o
misurii elernentar5 de igien5 este ca apicul'torul s5 se spele bine pe
miini dupii ce a controlat un stup, ca nu cumva el insii~is5 vehiculeze
milorobi de la stup la simp.
 STUPINA PAVILIONARA
MOBILA SAU STATIONARA

- Am v5zut prin unel localit5pi stupini pavilionare stationare

si mobile. Sint folositoare ? intreab5 un tin&- api.cultor.
- Pentru voi nu prezint5 nicl un interes ! Ele s-au c m a t de
unii stupari din comoditate, pentru a nu avea de lucru cu ridicatul,
inc5rcatul ~i descgrcatul stupilor transportati in pastoral si pentru a
asigura cl5duri coloniilor astfel invecinate. In schimb - dup3 cele
ce v-am explicat pin5 acum privind organrizarea unei prisiici unde stupii
s5 stea la anumite distante si anumite pozitii fa@ de soare si anoitimp,
veti intelege c2 a inghesui 30-40 de stupi pe o platform&, u r d i n i ~
ling5 urdini~,cu albinele r5ticite de la o oolonie la alta, cu o dqopulare
a celor de sus in zborurile de recunoa~terea albinelor tinere, cu teama
de boli care pot ltrece usor de la un stup la eel imediart vecin, o astfel
de stupini este cu tot111 nematur5. Ea cere o investitie mare, iar rezul-
tatele sint minime. Deci nu ne ma1 pierdem timpul cu explicatiile
asupra lor (fig. 47).

Fig. 47. - Stupinfi pnrnli.onan-8

rm'bill.
 LOCUINTA ALBINELOR :
STUPII SISTEMATICI

i Terminind lectia noastrg privitoare la aqezarea ,si organizarea unei

stupine, se culrine s5 ne ocupgm acum gi de aceste cCisute care parc8
ar fi un orQel in miniatur5, cornpus din stupi unde milioane de albine
Pqi duc viata ordonat3 ~i plinii de foloase pentru ele ,si cei ce le ingrijesc.
La o margine a pris5cii noastre demonstrative sint citiva stupi primitivi
care au doar rostul de a face pentru voi o comparatie, reprezentind
totodatt5 etape istorice in dezvoltarea apiculturii moderne.
De cind omul primitiv ~ i - aapropiat roii formind prima prisac5 -
F a cum am ar5tat mai inainte - el le-a preggtit din vreme locuinp
diverse din materialele care-i stgteau la indmfng. Trunchiurile de
copaci biitrini ,si scorburo~iPi curztau de putreziciune ping la coajg,
, ii ardeau pe dinguntru penkru dezinfectare, iar apoi puneau in interior
n i ~ t eq i p i de-a curmezisul denum.ite pretculite, de care albinele legau
fagurii clgditi. In partea de jos se lgsa o deschidere de circulatie denu-
rnia urdini?, de mare insernngtate pentru colonia din interior. In
felul acesta stupul era gata sii primeascs roiul ce venea curind ~i se
aseza in form5 de ciorchine de crengile arborilor din prejurul pris3cii.
Acest ad5post a primit denumirea de stup, c%ci in limba latinii
cuvintul ,,stupcL i n s m n a butuc, trunchi de copac, cuvint sinonim cu
-.
4 .
~tiubeim e si el i m a m n 8 trunehi de plop sau de salcie.
Tot stupi s-au denumilt ~i cei f2cuti din impletitura de r5chitA
.. sau din curpeni de vi@ s5lb&c5 ; erau ficuti ca ni,ste co,suri tuguiate,
largi in partea de jos ~i adunate sus ca n i ~ t clopote
e ; ii lipeau cu argil5
in interior si pe af&, le fnfigeau 2-3 pretculite, ~i stupii erau foarte
I buni, d e ~ cam i mici pentru populatiile mari, ceea ce determinau ca din
ace~tias3 plece in var5 cite 2-3 mi.
I /

Desigur, oricare ar f i fost fonna acestor s h p i primitivi, cu ei se

Iucra foarte greu, nu se puteau cerceta s5 le afli necazul si s5-i indrepti,
iar recoltarea fagurilor cu miere se f3cea Wnd pe cei din margini,
ciici ceilalti erau plini cu puiet. Vrind nevrind trebuia s5 ucid5 colonia
intreagg cu fum de pucioas5, pentru a putea stoarce toti fagurii, obtinind
astfel o miere care nu era totdeauna de calitate prea aleas5.
-t
 A:a au mers lucrurile secole la rind, ping acum 350 de ani cind
intr-o insulg din arhipelagul Cicladelor grecegti, pn stupar cu dragoste
de albine le-a salvat viata : a pus irtr-o lad5 citeva betisoare de care
a legat f g ~ i ide fiaguri, pen'cru a da albinelor o indrumare de dir-ie
unde s5 cl5deasc5 restul fagurilor pin8 jos la dusumea. Cind a sosit
timpul marelui cules, stuparul a mai ad5ugat deasupra o lad2 mai mi&
in acela~idispozitiv, unde harnicile albine au adunat miere curatti ca
lacrima. Recoltarea lor a fost usoar5 : cu un cutit lung :i lat la virf a
d w r i n s fagurii de pe peretele lgditei, fgr5 s5 se ating5 de cuibul de jos
:i trsginld in sus de letisor, scotea afar5 fagure au fagure, albi ca spuma
mgrii si f5r5 puiet ; jos a r h a s destd5 hranti, penitru Doatg co5unita-
tatea, in fawrii plini cu miere +i pbturg.
Vestea s-a raspindit fn toatti lumea :i astfel s-a fgcut primul
pas spre apicultura rational& La putin tirnp du@ aceea, in 1700 ita-
ianul De la R o w , apiculrtor, a creat rmla mobilti. Apoi in 1806 un
apicultor rus Procopovici a dat la iveal5 un stup cu dou5 corpuri si
un magazin de recoltg. In. 1851 americanul Langstroth brevetead stupul
S ~ U cu reme mobile :i coripuri supraetajate f5r5 limit& in raport de pute-
rea fiectirei colonii. L a m adoptat $i noi denumind'u-1 stupul mdtietajat.
Root din Ohio (S.U.A.) a popularizat acest tip care este r5spPndit in
lume in cea rnai mare mgsur5, cgci intr-adev5r corespunde in totul
unei perfecte dezvoltgri a coloniei si a produselor record. In Franw
au ap5rut aproape concomitenlt alti doi inovatori Dadant si Layens.
Aparitia in lume a acestor stupi, a creat o emulatie deosebit5
care a devenit fngrijor5toare. Fiecare se credea un inventator 15udin-
d u - ~ i propriul s5u tip de stup. Unii au propus stupi cu t-ama triun-
ghiular5, altii prizmatic5 ; englezii au adoptat tipul de stup Hand for-
mat din cit mlai multe magazine suprapuse care serveau fie pentru ouib
extins pe cite 4-5 m~agazine,plus alte 2--3 de recolt5 ; germanii au
adoptat stupul lui Dzierzon si apoi a1 lui Berlepsch a c5ror rame se
manipuleaz5 pe la spate unde se afl5 o
us5 si un geam ; rama este mic5 de 4
40125 a.
Fat5 de aceast5 situatie s-a simtit
nevoia unei unifomiztiri. D? ace= la
Congresul International de la Paris s-a
stabilit ca stupi standandizati pentru cei
de tipul vertical stupul Langstrotjh si Dab
dant, iar pentru orizontali stupullui lui
Layens.
Noi am adoptat in 1949 un stup ase-
mCin5tor, denulmit R.A. 1001 (fig. 48) care
se dewsebqte putin de Dadant, avind 10
rame plus o diafragmti si dou3 magazine
de recolt5. Pentru tipul orimntal de lsa
Fig. 48. - Stupul multietajait cu
doud colonii.
noi s-a adoptat cel urrainean, sub denu- 1 - fund : p - grBtar desgwitnr ;
2 - colonia de baz5 ; 3 - colania
mirea de stup orizontal. ajutatoare ; 4 - podlrjorul acoperltor.
 Stupul Dadant de tip vertical (fig. 49) cu un corp .cu 7 m mai mare
ca Langstmth, are 12 rame fat8 de cele 10 ale celui american. El este bine
calculat din punct de vedere a1 capacitgtii qi dezvolt5rii cuibului, cu
conditia ca la culesul mare, peste corpul de stup d se adauge 1-2
magazine de recoltti cu rame care sint jumiitate ca inEtime la@ de
cele ale cuibului. Stupul este bun, dar cere eforturi mari de minuire,
c u un corp plin are o greutate de 59 kg, iar un magazin plin 30-32 kg.

Fig. 49. - Stupul tip Dadant :

a - cu pereti: drurbli - canatlian (vetlere i n sectiane) :
1 - fund ranversabil ; 2 - peretele i-terior ; 3 - rama ; 4 - podl$orul acoperitor ; 5 - ca-
paell1 Invelit cu tablli.
b - cu lpereti simjpli pentru dou8 colonii, (vddere de ansamblu) :
1 - c ~ p a c u l: 2 - fundul tip Snellgrovc pentru colonia de sus ; corpul I1 ; S - gratia
Hanemann ce separg cele doua cnlonii, pentru ca cea de jos sa nu-$i extindli
cuibul in corpul de strhsura intercalat ; 4 - colonia de baza.

Un stupar mai virstnic cu geu poate face fatti unor asemenea efor-

-
turi. De aceea in Franta sia rhpladit mult stupul lui Layens, stuP
orizontal (fig. 50) au 20 de rame inaltie de 40 X 30 am care este bine cal-
culat ~i u9or de minuit nu numai de persoane ma1 virstnice, dar ~i de cele
care ~avindalte ocupatii nu pot s5 se duca
La stupi dwit cel mult o datg pe ~Eiptti-
min5. Ori, acest tip '& sbup larg, orinduit
di~nprimZivar5 cu mullte rame $i faguri,
~IU creeazti griji acestei cetegorii de stu- ,

pari. El il r$&lteazti adat5 6 an in sep-

bmbrie, c5ci ping atunci multi ,din fma-

Fig. 50. - S h ~ p u orimntal

l :
1 - eapacul ; 2 - corpul stupului ; S - scfndurelele
godi$orului ; 4 - bara de fixare a ramelor la
transporbul fn pastoral.
 guri s h t ormpati ou puiet, d m spre t m n i i cind rniitci'le i$i r e d m a u
ouatul albinele igi umpleau faguril din cuib cu d t 5 miere aveau nevoie,
iar prisosd em lunt de stupar. E drept ca produetila h i nu se cornpar8
cu cea a stuputlui vertical, dar cine v m sii recolte mlari qi cu
I acest tip de stup, il folosegte cu douG mdtci
despiirtite in dou8Te1
e cu cite 10 faguri,
- iarragma etanse, avind un larg ur-
; &inis ce corespunde a w C i i r d ipare marele cules se aga&l\
deasupra fieciireia cite o gratie Hanemann pentru ca m&cile sii nut l
urce in magazinul de recolt5, iar acolo pun 2-4 astfel de magaziit
scunde numai de 11 cm ; albinele umplu cu miere a c e ~ t ifaguri i n g u ~ t i ' ,
cgpiicindu-i si dind s4tuparuluibeneficii insemnate.
I 0 clasificare justii a stupiilor intre verticali si orizontali este usor
I de f5twt, ciici dezvoltarea coloniei la primii se face pe verticalii, adliu-
gindu-se deasupra atitea corpuri sau magazii de recolt5 cit este nevoie
la un cules cit de abundent.
Orizontalul este ins5 limitat, asa cum am ariitat, dar in definitiv
productia mare o adun5 tat sus, dacii se aplic5 metoda ariitatii. Toti
stupii au ins5 o carackris1tic5 comunii, aceea cZ indiferent de ltipul
preferat viata coloniei se desfiisoarii in cele dou5 compartimente bine
distincte : cea rezervatii ~cuibului,si cea rezervatii strinsurii. In aceastA
privintii albinele aleg locul cuibului in apropierea urdini~ului unde
aerisirea esrte mai bun5 fiind necesarii in special puietului, iar rezer-
vele de hran5 sint duse c2t mai departe de urdinis, pentru a le feri de
atacul priid5torilor. De aceea, la stupii verticali albinele ridicii hrana,
deasupra cuibului, iar la orizonbal o depun in partea opus5 urdini$ului
pe unde ele circul5. Desigur cii urmind legile naturii, tipul vertical este
mai aproape de acesta, c5ci roii siilbdtici din scorburile arborilor
b5trini acumuleaz5 sus mierea. Cei orimntali sint. o creatie a stuparului
care cautii ca munca sa cu albinele s5 o fac5 cu rnai putine eforturi,
chiar dacii productia este mai mic6. Sint stupi potriviti pentru oamenii
virstnici $i cu alte ocupatii. Ei lucreaz5 la acest kip de stup nu cu
corpuri ci cu faguri. S-au giisit si mijloaee ca cele dou5 compartimente :
cuibul si cel rezervat strinsurei s5 fie separate printr-o gratie, care
stind vertical le separii. E drept c5 la un cules abundent stuparul este
nevoit s5 facZ repede o extraeie a mierii care nu este pe deplin cti-
pZcitii si s5-i redea irnediat coloniei fagurii spre a-i umlplefn oontinuare.
Operatia este greoaie si nu e de sfgtuit, tinind seama c5 mierea nwii-
p5cit5 risc5 s5 fermenteze dacii nu se maitureaz5 artificial. AceastB in-
terventie inoportun5 in plin cules, neliniste~temult culeggtoarele care
cu oarware greutate si intirziere i ~ reiau
i rit.mu1 alert al culesului. Fo-
losind ins5 metoda indicatii rnai sus, iatA cii si orizontalul se apropie
oarecum de vertical Pn privinta productiei, p5strind pentru stupar
folosul unei scutiri de efort prea mare.

Caracteristicile unui siup bun

dn tara noastrii erist5 un C m b i n a t apiwl foade bine lnzes-
trat care confectioneaz5 stupi buni, dup5 cele patru modele : vertical
multietajat; Dadant cu 12 rame ~i 1-2 magazine de recolt5 ; vertical
 t i p RA 1001 cu 10 rame gi dou5 magazine si orizontal cu 20 rame care
se put ugor conrluce; consider t o t u ~ ic2 trebuie s5 v5 dau unele expli-
catii de felul cum trebuie s5 lie construit un stup bun si care sint
cerintele I d .
Oricare tip de stup trebuie sri inlesneascg coloniei ce-1 ocup5
posibilitatea unei dezvolt2ri maxime a acesteia f5r2 nici o stfnjenire
determinati d e lilpsii de spatiu. Stupul trebuie s5 aib5 o capacitate mare
gi cu posibiliti4ti nelimitate de extindere pe m2sura cerintelor ; in
acela~itimp, el sri porn fi mic~oratoricit, deci in anumite imprejur2rri,
acesta si4 aib2 toate pi4rtile luli componente mobile, iar mssura lor si4
fie aceea pentru toti stupii prisgcii.
Materialul folosit s5 fie rgu conducStor de c2ldur5, s5 fie totodat5
permeabiil pentru schimbul de gaze ~i c5ldurii solar2 mai ales in sezonul
de prim2var5 si uSor, avind retinute in tesut pa&icule de aer. Aceasta
determini4 o bun2 izolare si fereste colonia de frig. Lemnul de conifere,
tei sau salcie albsi, corespunde cel mai bine acestor cerinte. Peretii sii
fie f2cuti dtin scindur2 de 25 mm ~i in nici un caz dubli. Ace~tiadin
urmi cer material mult, sint grei, izoleazri colonia in primivar5 de
razele calde ale soarelui ~i nici nu folosesc prea mult pentru o bun5
iernare ; la noi nu sint ierni cu geruri mari si de lung5 durat5 cum
sint cele din tiirile nordice. Stvpii clu peretii de 25 m se incglzescugor
la primele raze solare din timpul iernii qi primgverii, influentind in
bine colonia ce e strinsii in $hem ~i care riisfirindu-se, albinele pe ling5
c.5 pot astfel sS-si fac2 curind zborul de curStire intestinal5, i ~ i pot
umple din nou gusile cu rezerve de miere care s5 le ajung5 inc5 mult5
vreme.
Stupii se construiesc din scinduri bun2 ; cind sint vopsiiti
odat8 la 2-3 ani, durata vietii lor se prelungeyte mult. Scindura s2
fie bine uscat3, tinut8 sub un Sopron cu stinghioare intre ele pentru
ca toatii vara aerul sB circule, s2 elimine apa din lemn ~i s5 se con-
I
tracte ; altfel, dac5 materialul este verde el scade, se produc crHp5turi,
8
.
. i<?~ cepii
. cedeaz5, iar stu8pul se deterioreaz5 curid. Incheieturile se fac
:-. .
y.; -. in cepi cu dublu falt. Cuiele folosite s5 fie lungi de 6 ern $i din cele
!, . , de $its. Pentru ca sii nu cedeze, este bine ca inainte de a f i biitute
I . '

:. +.? s5 stea vreo or5 in ap5 sBrat5, c5ci atunci, ruginind in scindur5, acestea
. . nu se rnai desprind. De asemenea, se va folosi cleiul de oase sau eel
.k,,:.-'..
:s

:<:
,.
2 ,. .
de cazeinz, care l i p e ~ t emai bine incheieturile. La ventilatiile capacului.
,.
I '. pinza de sirmii s2 fie din cea zincat5 cu ochiuri de 2,5 mm.
9
!. . Vopseaua se preparg cu ulei de .indublu fiert. Dac5 in comert se
?..

(c..,
.'L -,
ggseyte numai din eel nefiert, atunoi operatia se va face punind uleiul --
,_,
c ..
:..i intr-un vas adincit in apg care c l o d e ~ t e .Operatia fierberii continu5 ,
:,,:
. .'. '.
i: :
.. ,
.<
300
... --.
':". \
..
7 -
5 :
.
: t?-;'
pin5 cind i m u i n d in ulei o pan5 de pas5re, aceasta se carbonizeazg.
Stupii se chituiesc bine fnainte de vopsire. Tabla pentru acoperi~va fi
din cea zincat5 sau dac5 se folose~tedin cea neagrii va f i vopsifi
in prealabil pe ambele fete cu dou5 rinduri de vopsea, dup2 ce prima
va fi complet uscat5
Intrind fn miinuntele construeiei unui sbup bun, i n w p m cu
descrierea fundului, care trebuie nea@rat s5 fie mobil, c5ci numai
astfel stuparul isi poate da bine searna de felul cum a iernart colonia din
interior si s5 trag5 concluzii pentru ceea ce are de f5cut in prim8-
vara ce va apare curind.
Fundul mobil trebuie s5 fie construit din scinduri uscate ~i bine
incheiate in nut si feder, lipite cu clei intre ele, pentru a nu apare mai
tirziu cr5pCituri in care s5 se adune resturi alimentare, atit de ciiutate
de un haunator cum este fluturele de giZselnitiZ. Acesta p5trunzind
noaptea in stup, depune ou8 Pn aceste reziduuri, din care larvele lor
vor c r e ~ t e~i se vor inmulti, atacind mai tirziu 'toti fagurii stupului.
Fundul trebuie s5 fie bine vopsit pentru a nu se imbiba cu apii
condensat2 din vqporii a r e anentine o rumiditate d2un2toaw.
Fundul este de dou5 feluri : unul pentru tipul de stup orizontal
si altul pentru cele trei tipuri de sctupi verticali din tara noastr5, stupi
despre care vom vmbi in alt capitol.
Fundul stupului orizontal are dedesubt dou5 ~ i p c iin currnezisuri, de
6/6 cm grosime, pe care se fixeaz5 scindurile lui ; ele servesc gi la
distantarea fundului de sol pin2 cind el va fi asezat pe t 5 r u ~ isau pe
un suport metalic pliant fiind Pngltat la 50 cm de la p2mint, ferindu-1
astfel d e urniditate si de putrezire.
Fundul fix a1 orizontalului trebuie protejat de umiditatea apei
din ploi, care s-ar scurge de pe peretii corpului de stup ~i s-ar infiltra
in interior. De aceea, se recornand5 ca peretii corpului s2 depgseascii
grosimea fundului (aproximativ 3 cm) pentru ca apa diin ploi sii se
scurgii Pn jos, f5r5 s5 se infiltreze intre peretii stupului $i marginile
fundului.
Fundul mobil al stupilor de t i p vertical este construit tot din
scinduri incheiate in nut si f d e r ~i bine incleiate ; trei \din cele patru
margini ale scindurilor fundului sint incastrate in trei lanteti de
515 cm, unul la spatele stupului ~i doi laterali ; marginile scindurilor intr5
d e 2 am intr-o tgiehrii f5mt5 de-a lungul lantetilor wa o centurg; fn
partea frontal2, scidu'ra fundului s e prelungeste cu 6 m fn afara
corpului de stup, fom'ind astfel d n d u r a d e zbor din fata undini+ului.
Fundul sbupului vertical trebuie s% fie detqabil ~i reversibil ;lip-
sindu-i lantetul de centur5 din fats, rimine loc penttru urdinig. In acest
. .i, . ...
spatiu este bine sti se pun8 o sip& denurnit5 reductor de u r d i n i ~care la
nevoie se introduce ca s5 mi,csoreze spatiul, in cazul cind se observ5 c5
un stup eiste labcat d e ekbine hmk.
Corpul oric5rui tip de stup trebuie construit din scinduri bine
uscate, incheiiate in nut ~i feder ~i lipite cu clei intre ele. La colturi
corpul se incheie ori in tincuri, ori fn fall dublu, bine chituite, ca s5 nu
rgmin5 g d u r i +i se f.ixeaz5 in cuie ~ d c$it5 lulngi de 6 crn.
CCnd peretii sint fcicuti din scinduri mai inguste, ele trebuie bine
imbinate, astfel incit canelura (scobiitura) in profilul scindurii s5 fie
deasupra nutului, ciici dacii montarea se face invers, apa de ploaie
scursti pe pereti va p5trunde in canelur5 iar scindurile vor putrezi cu
vremea.
Incheierea la co1tur.i se face in f.in.curi drepte, adinci r i t grosimea
scindurilor imbinate.
La partea superioarg a corpului, la peretii din spate si frontal, se
afl5 cite un falt adinc de 1 cm si lat cle 1,5 cm, ciiptusi~tcu tabl5, fal-
turi care servesc de reazim ramelor ce vor ocupa corpul de stup.
Fiecare stu'p Orehie sii aib5 minere solide de suistinere, in spe-
cial la tiipul orizontal. La stupii d e tip verti'cal minerele sfnt eliminaite
si in1,ocuite fau ni$e scobituri f k u t e in form5 lde scoicii in peretii late-
rali ai corpu'lui de stup si a'st,fel el este usor de sustinut si minuit.
Stupul orizontal are dous ,urdini~einspre marginea d e jos a
peretelui frontal, lungi de 20 cm fiecare ; scindura de zbor es'te semi-
mobil5 caci aflatfi in dreptul fiecgrui urdinis ea este prins5 in dou5 ba-
lamale, putind fi ridicat5 cind urdinisul se inchide. In felul acesta in
stupul orizontal cu dou5 urdinise, aflate la ~narlginileperetelui frontal,
pot f i adgpostite dous colonii, desp5d;ite printr-un perete etans, mobil.
In raport de tehnica ce o vor folosi unii stupari prefers ca acest perete
despiirtitor sfi fie fiicut din p i n 6 metalic5 dublii, pen'tru ca astfel cele
dous colonii s5-si imprumute in iarn5 reciproc c5ldur5 ; avind acelasi
miros, cit si un urdinis comun, albinele lucreaz5 armonios, dar trebuie
s5 adune strinsura sus in magazii de recolts - asa cum vom vedea mai
departe.
Toate cele 4 tipuri de stupi trebuie s5 aib5 in peretele frontal, la
7 crn mai jos de marginea superioarg a acestui p6rete, un orificiu de
2,5 cm care serveste ca urdinis in timpul ~iernii,asa cum vom ar5ta cu-
rind cind vom vorbi despre importanta urdinisului in viata coloniei.
Sub acest orificiu va fi prezen,t5 o mica scindurs de zbor.
Capacul stupz~lui este format dintr-un cadru cu pat,ru pereti late-
rali din scindur5 de 20 cm, acoperit5 cu o planset5 tot din scindur5,
peste care se pune tab15 zincatti ; dacs se pune tab15 de fier, aceasta
trebuie vopsita cu ulei si miniu de plumb pe ambele fete. fn5ltimea ca-
pacului trebuie d fie potrivit.3 astfel incit sub el s5 poat5 avea loc
perna de iarnS si u n hr5nitor cu capacitate de 3-4 1. Peretii laterali ai
capacului au in5ltimea scinduhlor mai mic5 cu 2 cm in partea lor su- \
perioar5, c5ci acolo sint amenajate ventilatoarele capacului ; ele sint
prev5zute in interior cu pinz5 metalic5 ; m p u l lor este si acela ca fn
timpul ltransportului in pastoral, albinele din corpul stupului s5 se poat5
refugia in capacul golit de pern5 si hrgnitor, iar acolo colonia se poate
stringe in form5 de dorchine avind aer suficient prin cele dous yenti-
latoare.
Perimetrul capacului fat; de corpul de stup se face in dous mo-
duri :
a) cqpacul telescopic are un perimetru d e 2 om unai mare deAt I
cel a1 corpului, inchizindu-1 ca pe o cutie ; Pn acest scop fn interiorul
capacului se afl5 patru s i p i d e sprijin ale capacului pe partea superioar5
a peretilor corpului, imbucindu-1 cu cei 2 centimetri de jur-im~prejur;
b) capacul are exact acela.$ perimetru ca si corpul, de care este
legat cu niste dispozitive de legare la transport prin vergele de fier in-
terioare sau prin vincluri.
Fiecare tip de stup are o serie de accesorii absolut necesare ca:
magazinele de recol't5, podisorul d e acoperire a ramelor, diafraguna des-
pfirtitoare, ramele din interior, salteaua sau pernele izolatoare, gratia
Hanemann, reductorul de urdini~,ramta cl5ditoare de cearfi ; in spatiul
go1 intr; ul~ucelulhrfinitor. Maguzinul de recoltli este o cutie cu un
perimetru la fel ca ~i a1 eorpului d e stup, dar a ~ i n drame a csror i n s -
time alu numai jumfita'te fat5 d e cele ale corpului. a n t gi magazine
de recolt; mai smnde in care s e asaz5 sectiuni, rame mici de anumite
dimensiuni, in care albinele adunii miere cSp5cits, ori rame scunde de
cel mult 11 cm care oferg amatorului miere d e calitate superioar2 ;
mlerea aceasta se vinde lczl fiagurele si rarna lui.
Podisorul de acoperire a ramelor se prezintt5 sub dou3 moduri : ori
este o planset2 cu o ram5 inconjurgtoare, a cgrei injltime este de cel
mult 8 mm, ori este format din 6-7 scindurele de 10-12 mm grosime
care se reazem5 pe un falt ce le tine deasupra rarnelor la cei 8 mm re-
glementari. fngltimea aceasta trebuie strict respectat& cild altfel albi-
nele cl5desc f5gura~ide cear5 intre podisor qi rame f5cfnd foarte greoaie
lucrarea de ridicare a podivrului ; nu numai c5 acesta se deterioreaza
repede, dar la reasezarea lui sint strivite multe albine. P o d i ~ r u lare
un orificiu rotund cu diametrul de 6 cm sau dreptunghiular, acoperit m
pinzB de siring prin care apicultorul poate da hrana de stimulare coloniei; ,
I

303
siropul se toarn5 prin pinza de sirm5 recuperat fiind de rama cu ulucelul
hriinitor ce se ailti sub p d e o r .
Ramele cu faguri ale corpului de stup si a magazinului de recolt5
au m5rimea calculatii astfel incit s5 poatii fi uqor manevrate la in-
troducerea sau scoterea din corp, avind de jur fmprejur o distantti sepa-
ratoare de 8 mm fat; de peretii corpului cie stup, fat5 de podisorul de
deasupra lor $i fat5 de fund. Mgsura lor exterioar5 este pentru stupul
multietajat de 435 X 230 mm, pentru stupul vertical Dadant, R.A. 1001 si
orizontal de 435 X 300 mnm. Ramele se confectioneazg din lemn uscat, tg-
iate din scindur5 fZr5 noduri, de preferat din lemn de tei ; acesta este
destul de moale ca s5 fie fixat prin cuie de 4 cin f5r5 s5 crape ~i destul
de dens lea s5 nu 'ing5duie simelor de yutstinere ale fagurilor $5 se
'indoaie r5m'infnd astfel mereu intinse. Lernnul de brakl are unele ne-
ajunsuri in aceasti5 privinM. Ouzn ramele se sprijin5 p e falturile din
interiarul peretelui frontal si eel posterior a1 corpului de stup, adese-
ori, cind ele sint f3cute din lemn de brad, umerasele lor de sustinere
se rup, 1dlac5 sint smturate brusc +i supuse eforturilor sub greutatea
mierii si puietului din fagure. Uznerasele ~desprijin ale ramelor trebuie
s5 fie solide ; ele se taie din lantetul superior a1 ramei, avind grosimea
de cel putin 12 mm si l5timea de 25 mm.
Ramele au lantetii laterali mai lati decit umera~elede sprijin cu
cite 5,5 rnm de o parte +i de alta, pentru a putea mentine fiecare ram5
la o distant5 fix5 fat3 de cea vecin5 ~i a piistra intre rame un interval
de 11 mm. Este asa-numita ram; de itip Hoffmann, care are aceastll 18-
time numai pe o treime din in5ltimea lantetilor laterali. Lantetul infe-
rior a1 rarnei este de 818 mm si este incastrat intr-o t3ietur5 exact5 de
8/8 mm de la bnza lantetiior laterali. Rama se Pncheie cu cuie de sit8
de 3,5-4 mm lungime.
Diafragma sau peretele reductor mobil este confectionat5 acum
din P.F.L. gros de 4 mm incadrat in sipci de lemn pentru a evita defor-
marea sa sub actiunea umiditatii din stup in timpul iernii. Ea fiind
etan~5,serve~tela reducerea spatiului de iernare a coloniei numai la
cite rame cu faguri ocupg albinele, avind in dreapta ~i stinga cite o
pernll cu material ~termoizolator.In felul acesta colonia ierneaz; intr-un
spatiu restrins ~i cald. Pe m8sur8 ce in primiivarii colomia se dezvol~t5,
diafragma sau diafragmele - dac5 sint doug in dreapta ~i stinga cuibu-
lui - se distanteaz5, introducindu-se in cuib mai mf!lte rarne pin5 ce
intreaga capacitate a corpurilor de stup este completati. Pentru a nu
l%sa spatiu liber intre diafragm5 $i peretii corpului de stup, unii stu-
pari fixeaz5 pe lraturile sale cite o f i ~ i ede pisl5, f8cind-o astfel si mai
etansg. Ci~cula4iaaerului se face ins5 p e sub diafragma care nu atinge
fundul stuplui. I n felul acesta, stuparul strimrtoreaz2 cuibul atft cit
tmbuie, iar fagurii ou resturi de imiere desc5p5cit8 sint p s i dinlcolo
de diafragm5 in spatiul ~gol,de unde p e sub ea albinele trec u$or +i
transport5 in cuib aceste resturi de miere, care altfel s-ar altera. Lan-
F-

-
/

p t u l superior a1 diafragmei Pns5. e mai inalt cu 8 mm fat5 de ramele \

cui~bului,ca s5 fnclhid2 astfel spatiul tgo1 a1 podi~orului,pe unde s-ar
crea In iarn2 curenti d2unMori coloniei. Cind ierneaz2 doug mlonii
intr-un s h p orizontal cea mai bun5 diafragmg se face din carton grudro- ?'
nat In felul urntitor : p e o ram5 de lemn lat2 d e 4-5 m gi groas5 de
1,5 cm se fixeaz2 o bucat2 corespunz2toare de carton gudronat, care *,
indhide orice spatiu go1 in partea d e jos si lateral. Ghemul de iernare
a celor dou5 mlonii vecine se fomeaz2 in jurul acestei diafragme sub-
tiri care asitgurg imprumubul reciproc d e ctildur5 la eel rnai inalt grad
~i le inlesnegte o dezvoltare timpurie.

Rolul urdini~uluiin viata coloniei

Stupul trebuie sti aib2 o bunti circulatie a aerului prin urdinisul
s2u, care - putem spune - e partea cea rnai important2 a unui stup,
c2ci prin el colonia igi regl6az5 temperatura, umiditatea interioars,
schimbul de gaze si toate procesele sale biologice, fie c5 el e plasat in
partea de jos a corpului de stup, fie cti este sus, in dreptul cuibului.
Prin locul s3u, dar rnai cu seamii pnin mgrime, urdiniqul influen-
feaz5 cele rnai importante acte ale vietii coloniei prin circulatia aem-
lui Ice se farce prin el : roirea,. dezvoltarea gi extinder- puietului in
eli'psele fagurilor cui~bului,prelucrarea nectarului 5i evaporarea surplu-
sului d e ap5 ce o contine, prcxmn 5i o iernare in conditii corespunz5toare.
Este bine ca pozitia lui s5 se schim'be numai in anumite conditii,
c2ci altfel colonia va fi tulburat2 un timp in bunul mers a1 lucr5rilor
din interior, in afara cazului cind ea se preg5teste pentru iernare qi Pqi
alege locul unde sti-si formeze ghemul de iarn3. Cum este stabilit, dup5
observatiile indelungate fticute de toti cercetjtorii, c5 pentru sezonul
rece a1 iernii urdinigul trebuie s5 fie sus, la 2/3 din Pngltimea corpului
de stup, d e ~ ipina atunci ele circulau pe urdinisul de jos, stuparul va
inchide pe acesta la inceputul lunii septembrie, deschizindu-1 pe cel de
sus. Cei rnai multi stupari fac aceast2 operatie treptat. Dupg observatiile
mele este mult mai bine ca schimbarea sSi se iac2 brusc. E drept c3
pentru citeva ore in colonie este o oarecare tulburare, dar ea se linis-
t e ~ t ecurind. Intr-adwgr, inlChizind camplet urdinisul de jos, dlar ridi-
cind scindura de &or sub urdinigul nou superior si fixind sub aceasta,
ping jos cu pioneze, a n ziar care mascheaz5 cu totul partea de jos a
stupului, albinele venite de afar5 vor veni foarte curind la sdndura
de z b r cunoscut.5 d e ele. Cele din interior, cu atit rnai u$or vor ie$i
pe n o d urdinig, c2ci numlai pe acolo ele vsd lumina zilei. I n felul
acesta .cll~iarde a doua zi nici o albing nu va mai Pneerca s5 revinii la
vechea p z i t i e a urdinisului. Totu?i va fi tinut ziarul acolo cel putin
10 zile.
In noua pozitie a urdinisului schimbul de gaze se face rnai normal
decit dac5 in lam2 urdinisul ar fi jos. Inchizind urdinisul de jos, In
iarn2 se acumuleaz2 acolo o important2 cantitate de bioxid de carbon.
Cu acesta, alibinele sint obignuite de milioane de ani, de pe cind vie-
tuiau in scorburile inguste ale arborilor biitrini si il suportau bine chiar
in uimitoarea si exagerata proportie de 1501,. El le dB o u~oarrisomno-
lent5 ; consumul de hran5 in aceasti situatie este mult redus, iar acu-
mularile de reziduuri alimentare in punga rectal3 este micri. Cind nivelul
bioxidului de carbon ajunge la urdini~ulde sus, prisosul iese afar5,
fiind Inlmuit cu aer curait cu oxigen, abft de nwesar bunei viepiri, rnai
ales cind in cuibul de iarnii incepe sti aparg din nou puiet.
Faptul ci?. urdinisul de sus este cel rnai potrivit pentru colonie este
stabilit de rezultatele obtinute de cercetiitori care comparindu-le cu cele
obtinute de coloniCle iernate cu urdinis deschis in partea de jos, au
dovedit c5 siiniitatea albinelor este asiguratii prin lipsa umiditztii din
sltup ; c5 productia de varii ce urmeazii a fost cu 33010 rnai mare ~i c5
in prim5varS, coloniile cu urdiinis superior au crescut cu 25010 rnai mult
puiet.
Cercetitorii si practicienii au stabilit cii hrana consumat5 in iarn5
de coloniile iernate in stupi cu urclinisul superior este rnai redusg cu
2,5 kg miere. Cind se las5 deschise ambele urdinise mortalitatea albine-
lor este chiar de 90-1000/0 ~i rnai mare decit la cei cu un singur u r d i n i ~
.numai in partea de sus. Productia de miere a fost cu 12,6 kg rnai mare
la ace~tiafat5 de cei c5rora li s-au .l8sat experimental ambele urdinise
deschise.
Sint stupari care procedeaz5 astfel g r e ~ i t ,tinind deschise arnbele
urdini~e.Acolo se formeazii curenti driungtori pentru colonie. Cind se
procedeazg normal, cu urdinis deschis in partea de sus, albinele isi
aranjeaz2 rezervele de hran2 pentru iarnii aducind ling5 cuib miere din
faguri miirginagi acolo unde i ~ vor i forma ghemul de iarn6 in dreptul
urdini~uluinou ~i vor avea suficient ~timp,ping la sosirea timpului rece,
s C ~ organizeze
i in bune conditii locul de iernat.
GhemuZ fiind in preajma acestui urdinis superior, albinele pot i e ~ i
de indatii ce au o zi rnai cald5 pentni zborul de cur5tire intestinal& pe
cind dac5 urdini~ulva fi jos, aSa cum este cel din timpul verii, vor fi
nevoite sii c o b a r e spre el striibgtfnld o zonii rece, care diiinuie~te in
timpul iernii in partea de jos a fagurilor. In aceasti5 situatie ele riimin
rnai departe in ghem la Gldurii, desi punga 101- rectalii e plin8 cu rezi-
duuri. Atunci apare acea afe@iune aparent benignii care este diareea dar
care p a t e sii faciliteze aparitia nosemozei sau a unor boli cu caracter
rnicotic.
Prin urdinisul de sus, in i~arng,ies vaqmrii ~deap5 din stup proveniti
din respiratia miilor de albine din g h m ; in situatia cu urdinis sus, a c e ~ t i
vapori nu rnai au timp sri se condenseze si deci stupul e ferit de umidi-
tate, care in iarnii este inamicul nurniirul unu a1 coloniei.
Ghemul fiind in direct2 apropiere de urdinisul superior, albinele
- in cazul gerurilor mari- fonneazg o serie de perdele succesive cu
spatii mici intre ele, care fiind izolatoare, nu ingiiduie ca temperatura
 ghemului sii coboare sub normal. De asemenea, in iernile cu z5pezi
abundente care adeseori tamper2 stupii, c8ldura din interi.or ce se auumu-
lea:, iese usor prin urdinisul superior, topqte o parte din zSpad5 de
pe scindura de zbor si acoperi~inggdutind ca schimbul de gaze s3 se
restabileasc: uyor.
Iarna, cgldura razelor solare pgtrunde pe urdinisul superior,
influentind ghemul sS se resfire, iar albinele s5-si reaprovizioneze gusile
cu miere, care este ca un csrbune ce dli cSldur5 sobei. Atunci ele pot
face zborul de curiitire intestinal:, dup5 care reintoarse in ghem, pot s5
ierneze in continuare inc5 1-2 luni frir5 grij5, dacS - bine inteles -
au suficiente rezerve de miere in faguri.
Urm5rind felul cum coloniile sslbatice ierneaz5 in scorburile arbo-
rilor bli'trini, s-au tras concluzit pretioase a felului cum ele Psi aleg
pozitia si m5rimea urdini~uluiin iarn5. Locul cel mai potrivit e sus, h
spre mijlocul cuibului lor, la 40-50 cm de fund. Ca mgrime, d a d ur&-
nisul este prea deschis, albinele fac toamna, din propolisul adunak de
pe mugurii arborilor plsci de micsorare a urdinisului, pliici Pn care l a d
2-3 orificii ovale de 10-12 mm pe care le l5rgesc in prim3var3. Atunci 1
cind tihpul se inciilzeste, le rod si le desfiinteaz5.
Dn!d cuibul a t e amenajat in pat cald, deci cu ramele paralele cu
urdini~ul,pozitia acestuia este ceva mai joas8 decit atunci cPnd cuibul
eete in pat rece ~i anume la 20-30 cm mai sus de fund. In principiu
este bine ca el s5 fie putin mai mare decit prea mic. 0 colonie cu o
aerisire insuficientli din cauza urdini~uluiimic este nelinistit.5, ierneazs
in conditii neprielnice, albinele defec2 pe faguri, in stup se creeaz5 un
exces de umiditate, iar fagurGi cu pssturg mucegiiiesc. De asemenea,
Tn varli, o asemenea colonie cu urdinis mic roie~tein mod sigur si ade-
sea de multe ori compromite recolta.
Cunoscutul cercetgtor german Biidel care s-a o c u p t mult d e pro-
blema temperaturii si aerisirii coloniei in iarnli, a scris ci5 urdini~ul
trebuie sS contribuie la producerea unui curent de aer direct si sii fie
surficient de larg pentru a permite asigurarea unei ventilatii potdvite,
dar nu exagerake, asa fel Incilt albinele sii-1 p a t 5 astupa eventual si s3
, asigure o constants a temperaturii in interior.
In astfel de situatii matca incepe s3 depunii timpuriu ou5 in cuib.
In schimb urctinisul de jos, vara, larg deschis pe toat5 lStimea stupului
va contribui la cresterea activit5tii de zbor a1 albinelor si la aerisirea
initeriorului.
Orientarea urdinisului in iarnS va fi totdeauna spre sud, indife-
, rent dac5 e sus sau jos, iar in timpul verii in spre est ; atunci el este
deschis pe toak lstimea peretelui fronltal a1 stupului, ping cfnd apare
toarnna, cu nopti reci, d n d el se inchide riiminind deschis numai cel de
SUS.
 i
Diferite tipuri de stupi ~i folosirea lor

Stuvul. vertical multietajat

Stupul ~nultietajat(fig. 51) cel mai riispindit in lume, inventat de
Langstoth, desi are o folosire de peste 100 de ani, de la aparitia lui a riimas
in aceea~iform5 ~i are acelea~idimensiuni, dovedind prin aceasta c5
dimtre stupii vertical5 el este cel cu o conceptie bun5 ~i cu o productivi-
tate mare, cind este condus dup5 o anumitg tehnicii Mne aplicatg. El
este tipul de stup industrial ~i care in acela~itimp ajuts substantial la
indeplinirea conditiilor biologice ale coloniei care-1 ocups. Comparativ
cu alte tipuri, in acest stup albinele adunii rnai multii miere ~i polen,
cuibul se dezvolti4 bine inainte de aparitia marelui cules de la salcim,
cind se intervine prin extinderea lui pe verticals atBt cit este nevoie.
In el iernarea se face in conditii optime. Colonia ocupii cel putin dou5
corpuri de cuib din care cel superior are 24-27 kg miere. Dac2 ea este
mai mare si are nevoie de trei corpuri de cuib in tomn5, rezerva de
hrani4 este de 40 kg de miere. Mai tirziu se retrage corpul de jos, iar
colonia ocup5 atunci in intregime douii c o r p u ~ ide cuib, iar sus irr corpul
a1 treilea se a f l j marea rezerv5 de hranii. Deci stupul multietajat este
cel care a s i p 5 oricind un volum suficient unei coloni~
C gigant, aSa cum sint in Australia $1 Un~unea Suld-
Mr African2, unde stupii dau fantastica recolt5 de 400 kg
Mr miere de colonie. Toate operatiile cu acest t ~ pde stup
Mr se fac cu u~urintii,fie cs este vorba de liirg~reaspa-
B tiului sau restringerea lui, prin adjugarea sau retra-
5
gerea de corpuri, de schimbarea automatii a miitcilor
A sau ~deiernarea coloniei, acolo unde situatia geoga-
f fic5 o impune.
Fig. 51. - Stup Lantetii de centur5 ai fundului au inspre dusu-
multietajiat : mea o scobiturii inalt5 si adinc2 de 25 mm, cit gro-
c - c a ~ a c; A+B simea dusumelii ; in aceasta se introduc mlarginile
colonia ompa doua
corpuri de cuib ; du~uineliiprinsg in cuie.
g - gratia Hanc-
mann ; MC - trei Lantetul din partea frontal2 a funldulu~este lip&,
,%" cft, " tea
~ d de~ ecum
d ~ ;u r constituind
e ~ ~ $ ~ urdini~ulde jos a1 stupului, inalt de 18 mm
f - fundul $i urdi-
~i lung Cit toatii Iiitimea peretelui frontal a1 corpului.
nisui stu~ului. Scindura dusumelei se prelunge~tecu 50 mm, formind
astfel loeul d e aterizare a albinelor ce vin in stup.
Aceste prelungiri mai au si o altii insemniitate : cind stupii se incarca
in camion pentru pastoral, prelungirea tine rindul urrriiitor de stupi la
o distant5 d e 50 mm, incit intre rinduri riimine un culoar liber de cir-
culatie a aerului, necesar cu atit mai mult cind stupii mevg cu urdini-
sele deschise. 0 parte din albinele ce ies pe peretele frontal ar fi stri-
vite dlacii stupii ar sta lipiti strins, in bloc, unii de altii.
Alti stupari renunti4 la aceast5 rel lung ire-de 50 mm a du~umelii,
iar scindura de zbor este prinsii in dou5 balarnale, care inchide defini-
tiv u r d i d ~ u l fiind
, fixats printr-un foraiber.
 La fundul stupului se face o t5ietur5 de 6/10 m prev5zutti cu
tab15 care in iarn5, atrage vaporii din stup si-i condenseazs, cons.tituind
astfel ace1 ,,nzagnet de apii" recomandat de cercetstorul german
Ambruster.
Construirea corpului acestui tip de stup cere in primul rind res-
pectarea strict5 a dimensiunilor interioare care sint : 15timea de 375 mm,
lungimea de 450 mm ~i insltimea corpvlzli d e 240 m. Peretii late-
rali au 540 mm X 245 mm. Pentru corpurile fgcute cu seindur5 groas5
de 35 mm se folosesc scinduri de 40 mm grosime, iar cind scfndura este
de 25 mm se folosesc scinduri de 30 mm, {inind seam3 c5 diferenta cade
la rindea.
In peretele frontal si cel din spate, pe partea interioar5 a marginii
de sus se prev5d falturi pentru sprijinul urneraselor ramelor ; faltul
are l5timea de 11 mm ~i adincimea de 17 mm. In felul acesta ramele stau '
mai jos decit suprafata superioarg a corpului cu 7 mm. Acest spatiu
liber de deasupra ramelor permite o aFezare usoar5 a corpurilor supra-
puse, f5r5 a strivi albinele. Dac5 adincimea faltului a r fi de 10 mm,
crescgturile de cear5 pe care albinele le fac pe suprafata superioar5 a
lantetilor ramelor ar lipi strim corpurile intre ele si ar fi foarte greu
de desprins, in special atunci cind, pentru a preveni roitul, corpurile
de cuib se inverseaz: in mod periodic.
Pentru minuirea mai usoar5 a corpurilor, la 70-80 mm mai jos
de marginea superioar5 a fim5rui m p se smbesc niste adincituri in
form5 de scoic5 ; ele se fac l a top cei patru pereti ai corpului.
Corpurile nu au falturi de sprijin intre ele, c5ci atunci cPnd se rea-
~eazi3unele peste altele s-ar strivi multe albine ; de aceea aSezarea lor
se face prin alunecare din spate Pn spre fa@, avind grijCi ca albinele
sCi fie usor indepiirtate cu putin f u n sau cu o perrie apicol5.
Ramele joase ale acestui tip de stup care au o fnglfime de 235 mm,
asigur: in primgverile timpurii conditii termice perfecle penltru puieit,
d e ~ iacesta este acoperit de un num5r de albine cu mult mai mic decit
o cer fagurii cu puiet din ramele inalte. In fiecare corp de situp cea de-a
zecea ramti este cu ulucel de hriinire, in--- afar5 d --
e hr3nitorul- mare .de
&-cjapac. Acest ulucel, atunci c i d nu este nevoie de stimulat colonia,
este ridi&t si inlocuit cu o sipc5 sub care allbinele cl5~descf%ga$uri;
serveste deci atunci ca ramti cla'ditoare. Rama Langstroth este bine
calmlat5, c5ci asigur5 coloniei in prirn3verile reci o c5Mur5 mai con-
stantii si posibilitatea de extindere normal5 a cuibului in corpul a1
doilea ~i ehiar a1 treilea la colonii foarte p u t e r n i c ~InZQimea m i d a
ramei stupului mul~tieitajatdeterming matca la o activitate prodigioas5.
Chiar ~i in iarn5 sint m5tci care cresc destul puiet, In afar5 de acestea,
rama fngustfi se preteazz foarte bine la clgditul activ a1 fagurilor mai
ales cind ramele acestea sint grupate cite 2-3 in mijlocul corpului
superior, in ~timpul primului cules ; foile de faguri artificiali nu se
dilatg, c5ci greutatea albinelor cl5ditoare este redus&, ca gi numarul
I
I de albine cerese ce-1 lucreaz5. De aceea, fagurii din ramele multteta-
! jate au foarte putine alveole de tri~utor.
Stupul are toate piesele componente complet independente, minui-
rea oric5rui corp plin cu miere il poate face orice stupar indiferent de
virst5, ceea ce constituie o economie insemnet5 mai ales acolo unde
lipsesc bratele de munc5.
t 2-3 corpuri suprapuse.
Cuibul este constituit in mod o b i ~ n u i ~din
El este despiirtit prin gratie de corpurile superioare destinate mierii si
polenului. fn aceast5 situatie cuibul are capacitatea de 135,l litri. Colo-
niile puternice @ de mare productie extind cuibul chiar pe trei corpuri,
asa cum este metoda americanului John Long, in care caz capacitatea
cuibului este de 200 litri. In aceast5 situatie nu mai este nevoie de
gratia separetoare. La colonii maii slabe cu un singur corp de cuib, albi-
nele nu ocup5 cu miere fagurii de acolo, nici chiar cind culesul este
ahundent. Trebuie ins5 mentionat c5 o colonie cu un cuib numai pe un
singur corp este nenatural ; el dovede~tec5 acea colonie are o deficients
si deci trebuie intervenit cu puiet c5p5cit de la alti stupi si un corp cu
miere pentru a restabili un jusit echilibru biologic. Cercetgtorii au sta-
bilit cii in cuib normal ,pe dou5 corpuri de multietajat dep5~e?te ca
puiet cu ---..
~
13-25%--- toate celelalte cuiburi din alte titpuri de stupi.
P r i ~ i inversarea pozitiei corpurilor de cuib intre ele, se inl5kur5
in mare parte pericolul roitului natural care ar compromite recolta.
Totodata cu aceasts operatie de inversare intre cele dous corpuri de
cuib initiale, se intercaleaz5 un a1 treilea corp cu faguri gata clsditi si
ocupati cu ou5 de o mate5 prolificz.
Cind culesul este fde idurat5, iar cintarul sde control ind.ic5 acumu-
l5ri insemnate, se asazii deasupra 1-2 corpuni cu faguri gata cl5diti si
artificiali, grupati in 1 n i j l . 0 ~conpurilor
~1 zdfiugate.
Roii artiliciali timpurii creati din vreme, in primSvar5, cu m5tci
p5stratc in d a r a ghemului dup5 metoda N. Foti, pot s5 se dezvolite
o a r t e bine stind deasupra coloniei de baz5, desp5rtite printr-un fund
tip Snc?llgrove. CBldura de jos a coloniei-mamg ajut5 mult rgiul Pn dez-
voltarea sa. Acest roi cu makca lui, dup5 o stimulare activ5 si perma-
nenlt5 va putea la rindul lui s5 ajute colonia-mam5 la o productie
m5ritS. inai ales cind in timpul culesului mare toat5 ,albina zbur5toare
a roiului puternic este absorbit5 de colonia de mai jos, oferindu-i acest
sprijin in iilod periodic, din 7 in 7 zile. Albinele zbur5toar.e din ambele
unit5ti adunS miere in 1-2 corpuri de stup intercalate peste cuibul
de jos, care este separat cu o gratie, pentru ca lnatca s5 nu urce. Ase-
zarea ,de corpuri supli,mentare la un cules bogat, s e face prin suprapu-
nerea nl2.ui corp peste cele deja pline. Colonia ajutgtoare de sus este
~ n e r e ustimulatii cu sirop cu substante proteice pentru ca matca de acolo
sS depun2 u n numsr cit mai mare de ou5. In acest fel se simplific5
lucrririle in stupin2 si se reduc cheltuielile de munc5, pe unitatea de
produs.
fntrucit spntiul dintre corpuri este de 7 nun, matca se urc5 eurfnId
si ocup5 cu ou5 col+pul de deasupra. fn felul acesta ramele su.prapuise
 fac acelasi serviciu ca ramele inalte ale altor tilpuri de stiupi, cum este
de pild5 stupul francez Layens ce are rame de 40 m inglbime.
Iernarea obisnuilt5 se face in dou5 corpuri din care cel de sus este
plin cu mlere. Spatiul dintre cele dou5 corpuri las5 libertate de miscare
ghemului de iarn5. Cuibul se extiinde ocupind aproape complet corpul
de jos, rnai ales cind coloniile sfn~tstimulate cu pastur5 si miere in turte,
chiar dac5 z5pada inc5 nu s-a topit. Atunci matca are tendinta sg urce
in corpul superior, preg5tind o generatie de albiine tinere crescute in
iarn5 si care vor fi cele rnai folositoare pentru culesul timpuriu. De
indat5 ce zgpada s-a topit si apare flora timpurie a p5durilor de arin,
corn etc., cit si cea de sub arboni cu bogatul lor polen proasp5t care
este eel rnai puternic stimulent posibil d e dezvoltare - colonia ia un
avint deosebit.
D e ~ s-ar
i p5rea c5 iernarea ar fi influentat5 negativ in acest tip de stup
cu pereti subtiri de 22-25 mm, experienta f5cut5 in R. P. h l o n 5 ,
comparind stupii cu pereti dubli cu acesti pereti simpli, a dus la re-
zultate surprinz5toare : consumul de hran5 a fost initial rnai mare
numai cu 1 kg ~i puietul putin rnai extins la cei dubli fat5 de cei
simpli. Curind ins5 situatia s-a inversat. Coloniile din cei cu pereti
simpli au ajuns din urm5 si au dep5sit pe cei cu peretji dubli. Produc-
tia lor de miere a fost superioar5, in afar5 de faptul c5 s-a f5cut o mare
economie de scindur5. Rezultatele sint deci $i in aceas% privintg favo-
rabile stupilor cu pereti simpli. CercetCitorul sovietic Rozov a obqinut
rezultate si rnai bune : in cursul iernii albinele din stupii multietiajati
au consumat cu 13--190/0 rnai putin5 miere, iar in primsvarg au crescut
cu 14,8-180/0 rnai mult puiet in m p a r a t i e cu wloniile de stupii Dadant.
G. Taranov a obtinut cu 35010 rnai mult5 albin5 pentru culesul principal,
iar coloniile au dat cu 26,501, rnai mult5 miere si au cl5dit cu 58010 rnai
multi faguni.
lntr-adevgr, cl5ditul fagurilor in ramele rnai inguste se face mult
rnai repede decit in rame Dadant.
Aerisirea in timpul iernii este asigura6 rnai bine tocmai pentru
cg intre corpuri se d l 5 ace1 spatiu de 7-8 mm pe toat5 suprafata spe-
tezelor rarnelor ; pe acolo albinele pot circula de la un fagure la altul
si de jos in sus. Urdinisul de sus - despre care am vorbit - faciliteazg
aceast5 aerisire.
Cu acest tip de stup schimbarea m5tcilor se poate face anual, usor :
I.
~i fZr5 riscuni, izolind in corpul de sus o mic5 pante din colonie cu
podisor separator din P.F.L. Acolo albinele isi cresc o mate5 nou5 din
I botci de selectie, care odat5 imperecheat5 incepe s5 depun5 ou8 ping
I toamna tirziu. Dac5 colonia a avut o mate5 bung, ea se pune la iernat
in afara ghemului dup5 m&oda N. Foti, iar primgvara viitoare se va
forma roiul ltimpuriu despre care am amintit mai inainte.
Podi~orul ecoperitor a1 corpului superior are o ram5 inconjurg-
toare ce corespunde perfect cu perimetrul exterior a1 acestuia. De altfel,
I
acest a m h u n t este valabil pentru toate p5rtile componenite ale stupu-
lui : fund obisnuit tip Snellgrove, ramii cu plasg metalic5 pentru aeri-
sire la transport. P o d i ~ r u lare o fat5 n e t 4 5 cu marginile sdndurilor in
acela~iplan cu marginile ramei de cenrtur5. In schimb, partea opus5 a
 podigorului avind lanteti de centur5 inalti de 5 mm, atunci cind el va
f i aSezat pe corpul superior a1 stupului, va prezenta sub el u n spatiu
liber de 13 mm insltime 3n care incape perfeot o tun% cu polen sau
p8stur5 cu miere atunci cind colonia este stimulatg. In rama de centur5
in partea frontal8 se face o tZietur5 lungs de 60 mm care constituie
la nevoie un u r d i n i ~superior in timpul iernii. dacS nu exist: cel rotund
la mijlocul corpului, asa cum am ar5tat mai inainte. In mijlocul podi-
~ o w l u is e afl5 un orificiu circular cu diametrul de 1,5 m prin care se
toarns siropul ce curge direct in ulucelul ramei hr5nitoare. Or~ficiuleste
prevszut cu o mi& pinzti metalicii cu ochiuri de 2,5 mm pentru a impie-
dica albinele sii ias5 pe acolo cind se face stimularea.
Stupul multietajat mai are un pretios accesoriu denumit fundul
tip Snellgrove care in timpul culesului ing5duie trecerea albinelor cule-
gstoare in colonia de bazS ajutind la m5rirea productiei. Cum el este
folosit gi la sCupul vertical Dadant, descris putin mai departe, il vom
descrie acolo, arStind totodatii si felul cum se aplic5.
0 alt5 pies5 accesorie a stupului multietajat este o ram2 cu p i n g
metalic5 ce se asazZ deasupra corpului de sus la transportul in
pastoral, inl5turind de acolo podisorul original.
Deasupra se afl5 capacul simplu, f5r5 aerisire lateral5 c5ci rama
cu pin23 metalicg face acest serviciu cu prisosint5.
Pellrtru ca toate p5rtile componente ale stupului sii fie bine si solid
legate la transport, stupul multietajat are dous vergele de otel care str5-
bat de sus si pins jos peretii laterali ai tuturor celor patru corpuri,
cit trebuie sB aibii fiecare stup ; tijele au la fund o plscutii iar sus o
piulil5-fluture care stringe filetul lung a1 tijei si fixeaz5 definitiv
stupul. Am @sit c5 acest fel de legare este complicat si adesea greu de
nianipulat mai ales cind o ploaie prinde transportul pe drum si scindura
corpurilor se imbib8 si se umflii ; in acest caz cu foarte mari eforturi
tijele pot fi retrase, iar stupul se reorganizeazg.
Personal folosesc un alt sistem de legare, propriu, ce const5 din
patru vincluri din balot la% de 8 cm, indoit in unghi drept de-a lungul
baloitului. Vinclulrile au h5ltimea intregului stup cu cele trei corpuri
ale lui, plus fundul si capacul. Ele se aplic5 pe cele patru muchii ver-
ticale ale stupului. Sint fixate cu holzsuruburi care str5bat grosimea
scindurii peretilor si a1 czror filet illrtilneste pe partea interioarg piulite
incastrate in tesfitura scindurii.
Stulpul multietajat mai posed5 o serie de accesori si anume :
Dou5 diafragune, pentru micsorarea spatiului colonilior sau a
nucleelor algturate ; una din ele este etans5 si atinge fundul stupului,
pe cind cea de-a doua lass dedesuptul ei un spatiu de 8 mm pe unde
albinele pot circula. In golul de dincolo de ea se a ~ a z 3o pern5 cu mate-
rial termo izolator cum sint paiele sau ciltii de cinep5. Diafragme bune
se fac din P.F.L. tiiiate inrtii de-a lungul de dimensiuni egale pentru
15-20 de buc5ti si apoi alte' 15-20 buc5ti Wate de-a curmezisul, dar
de aceiasi dimensiune ; ambele pl5ci se lipesc cu clei si se incadreazg in
rame de lemn. Astfel fscute, ele nu se mai scorojesc sub actiunea ume-
zelei din stup.
 Un al~taccesoriu al stupului este $1 gratia Hanemann pentru a
izola partial cuibul din cele do112 corpuri, suprapuse, rezervate strinsurii.
In s f i r ~ i t ,un accesoriu pretios a1 oric5mi tip de stup este o ino-
vatie proprie a autorului care const5 dintr-un triunghi de aecisire cu
fundul de tab15 si care va sta pe du~umeauafundului stupului : margi-
nile triughiului de tab15 sint intoarse in vinclu de 1,5 cm ; pe marginile
superioare ale celor trei Iaturi ale triunghiului este lipit2 cu cositor o
pinzii metalic5 cu ochiuri de 2 mm. Virful triunghiului ajunge aproape
de lantetul de centur5 din spate a1 fundului avind la virf o deschidere
d e 5 mm, care st5 infundat5 la transport. Triunghiul se introduce la
transport prin urdini~ulstupului pe care il inchide ; cum ins5 partea
dinspre peretele frontal a1 triunghiului este liber5, pe amlo circul5 aer
din belsug care face un curent uTor de jos in sus printre faguri, d i d
oxigenul necesar si elirnininld bioxidul de carbon. Coloniile inchise vor
fi alimentate zilnic cu ap5, cu 1-2 1 ap2 turnat5 in ul~ucelulhrznitor
din corpul superior.
Albinele nu se nelinistesc, ternperatura din stup nu se urc5 si
astfel colonia poate sta inchisti clteva zile f2fi riscuri. Apa se poate
pune si in ultimul fagure go1 de ling5 unul din peretii laterali ai
s tupului.
Un astfel de dispozitiv este foante necesar cind se aplicii trata-
mente cu insecticide in imprejurimile prisscii. Intr-un minut se monteaz5
3-4 asemenea triungihuri, inchizind albinele care pot tr5i astfel f e r i t ~
de pericolul intoxicatiilor.
In utilmii ani de viat5 cercet5torul american C. L. Farrar a fgcut
o inovatie pen~trustupul Langstroth, care ar trebui poate adaptat5 si la
a1 nostru : deasupra celor dou5 corpuri de cuib si peste gratia Hane-
mann se asaz5 magazine de recoltii cu rama in jumgtate, cit in5ltimea
ramei de cuib, deci de 11,5 cm. Ele se suprapun pe miisura nevoilor,
dup5 cum este de abundent culesul. Rationamentul lui Farrar se bazeaz5
pe faptul c5 stuparul fiind nevoit s5 lucreze singur, nu poate s5 ridice
corpurile pline cu miere care cint5resc 25-30 kg, mai ales cind stu-
pina are citeva sute de sitzlpi. lnlocuind coqmrile de strinsur2 cu a m t e
magazine de recolt5, stuparul poate s2 le minuiascs uqor. In a1 doilea
rind, din corpurile fntregi cu rame inalte de 23,5 a cu grev se gonest
albinele in jos cind trebuie f5cut5 recoltarea mierei. Folosind magazinul
de recolt5 cu ram5 lngustii, albinele le piiriisesc in dteva minute ; deci
o economie d e timfp ~i enengie. In a1 treilea rind, stuparul obtine f-ri
fntregi cu miere c5p5cit.i f5r5 la rnai folosi sectiuni.
Descriind pe larg felul cum este alc5stuit stupul multietajat yi cum
se procedeazii pentru a conduce coloniile spre o bun5 productie, mai
avem pupn de adgugat, vorbind si de celelalte dou3 tipuri de stupi
verticali standardizati la noi si anume : stupul Dadant $i RA 1001.
S t u p 1 vertical Dadant cu dimensiunile interioare de 4501450 mm
~i in5ltime de 317 mm are 12 rame, deci este perfect piitrat ~i poate f i
a p z a t pe fund cu fagurii fie in pat rece, fie in pat cnld, dup5 sezon.
In toamns cind colonia se p r e g i t e ~ t epentru iernare, corpul se intoa~cepe
fundul s5u mobil cu fagurii pe aceea~ilinie cu urdini~ulde jos, *mi-
nind in aceast5 pozitie pin5 in luna m d . Cind timpul se Pnc3lzegte
podi~oruluiavfnd lanteti de centur5 inalti de 5 mm, atunci cind el va
fi aTezat pe corpul superior a1 stupului, va prezenta sub el un spatiu
liber de 13 mm ingltime in care incape perfeat o tunt5 cu polen sau
p3stur5 cu miere atunci cind colonia este stimulatg. In rama de centur6
in partea frontal3 se face o tZietur5 lung5 de 60 mm care constituie
la nevoie un u r d i n i ~superior in timpul iernii. dac5 nu exist5 cel rotund
la mijlocul corpului, asa cum am ar5tat mai inainte, fn mijlocul podi-
gorului se afl5 un orificiu circular cu diametrul de 1,5 lam prin care se
toarn3 siropul ce currge direct 3n ulucelul ramei hrgnitoare. Or~ficiuleste
prwiizut cu o miec5 pin25 metalicii cu ochiuri de 2,5 rnm pentru a impie-
dica albinele sii iasii pe acola cind se face srtimularea.
Stupul multietajat mai are un pretios accesoriu denumit fundul
tip Snellgrove care in timpul culesului ingilduie trecerea albinelor cule-
g5toare in colonia de bazii ajutind la m6rirea productiei. Cum el este
folosit +i la stupul vertical Dadant, descris putin mai departe, il vom
descrie acolo, argtind totodata si felul cum se aplicil.
0 alt.3 pies3 accesorie a stupului multietajat este o ram5 cu pinzli.
metalic5 ce s e a ~ a z 5deasupra corpului de sus la transportul in
pastoral, inlgturind de acolo podisorul original.
Deasupra se afl2 capacul simplu, f5r5 aerisire lateral5 c2ci rama
cu pinzil metalicg face acest serviciu cu prisosint5.
Penitru ca toate pilrtile componente ale stupului s5 fie bine si solid
legate la transport, stupul multietajat are dou5 vergele de otel care str&
bat de sus si pin5 jos peretii laterali ai tuturor celor patru corpuri,
cit trebuie s5 aiba fiecare stup ; tijele au la fund o pl5cut5 iar sus o
piulitbfluture care stringe filetul lung a1 tijei si fixeaz5 definitiv
stupul. Am @sit c5 acest fel de legare este complicat ~i adesea greu de
n~anipulatmai ales cind o ploaie prinde transportul pe drurn si scindura
corpurilor se imbibil ~i se umfl5 ; in acest cca cu foarte mari eforturi
tijele pot fi retrase, iar stupul se reorganizeazs.
Personal folosesc vn alt sistem de legare, propriu, ce constti din
patru vincluri din balot lat de 8 cm, indoit in unghi drept de-a lungul
baloitului. Vinclunile au hilltimea intregului stup cu cele trei corpuri
ale lui, plus fundul si capacul. Ele se aplic5 pe cele patru muchii ver-
ticale ale stupului. Sint fixate cu holzsuruburi care striibat grosimea
scindurii peretilor ~i a1 cilror filet initilne~tepe partea interioar5 piulite
incastrate in tes5tura scindurii.
Stupul multietajat lnai posed3 o serie de accesori ~i anume :
Douil diafragme, pentru micsorarea spatiului mlonilior sau a
nucleelor alilturate ; una din ele este etan~ilsi atinge fundul stupului,
pe cind cea de-a doua las5 dedesuptul ei un spatiu de 8 mm pe unde
albinele pot circula. In golul de dincolo de ea se asazil o pernCi cu mate-
rial termo izolator cum sint paiele sau ciltii de cinepil. Diafragme bune
se fac din P.F.L. tiliate inrtii de-a lungul de dimensiuni egale pentru
15-20 de bucilti yi apoi alte' 15-20 buc2ti tiiate de-a curmezi~ul,dar
de aceia9i dimensiune ; ambele pl5ci se lipesc cu clei si se incadreazti in
rame de lemn. Astfel fgcute, ele nu se mai scorojesc sub actiunea ume-
zelei din stup.
 Un alt accesoriu al stupului este $1 gratia Hanemann pentru a
izola partial cuibul din cele doud corpuri, suprapuse, rezervate strlnsurii.
In s f i r ~ i t ,un accesoriu pretios a1 oriciirui tip de stup este o ino-
vatie proprie a autorului care constii dintr-un triunghi de aerisire cu
fundul de tab15 si care va sta pe du~umeauafundului stupului : margi-
nile triughiului de tablti sint intoarse in vinclu de 1,5 cm ; pe marginile
superioare ale celor trei laituri ale triunghiului este lipit5 cu cositor o
pinzti metalk5 cu ochiuri de 2 mm. Virful triunghiului ajunge aproape
de lantetul de centurii din spate a1 fundului avind la virf o deschidere
d e 5 mm, care st5 infundat5 la transport. Triunghiul se introduce la
transport prin urdinisul stu~piului pe care il inchide ; cum ins6 partea
dinspre peretele frontal a1 triunghiului este liber5, pe amlo circulii aer
din b e l ~ u gcare face un curent usor d e jos in sus printre Eaguri, d i d
oxigenul necesar si eliminind bioxidul d e carbon. Coloniile inchise vor
fi alimentate zilnic cu ap5, cu 1-2 1 ap5 turnat5 in ulucelul hr5nitor
din corpul superior.
Albinele nu se nelinistesc, temperatura din stup nu se urcti ~i
astfel colonia poate sta inchisti citeva zile f5r5 riscuri. Apa se poate
pune si in ultimul fagure go1 de ling5 unul din peretii laterali ai
stupului.
Un astfel de dispozitiv este foante necesar cPnd se aplricd trata-
mente cu insecticide in imprejurimile priszcii. Intr-un minut se monteaz5
3-4 asemenea triungihuri, inchizind albinele care pot tr5i astfel f e r i t ~
de pericolul intoxicatiilor.
In utilmii ani de via@ cercetiitorul american C. L. Farrar a fticut
o inovatie pentru stupul Langstroth, care ar trebui p a t e adaptatti si la
a1 nostru : deasupra celor dou5 corpuri de cuib si peste gratia Hane-
mann se asazti magazine de recolt5 cu rama in jumtitate, cit intiltimea
ramei de cuib, deci de 11,5 cm. Ele se suprapun pe mtisura nevoilor,
dupii cum este de abundent culesul. Rationamentul lui Farrar se bazeazii
pe faptul cti stuparul fiind nevoit s5 lucreze singur, nu poate s5 ridice
corpurile pline cu miere care cinttiresc 25-30 kg, mai ales cind stu-
pina are citeva sute de s h p i . Inlomind corpurile de strbsur5 cu amte
magazine de recoltti, stuparul poate s5 1e minuiascZ usor. In a1 doilea
rind, din corpurile intregi cu rame inalte de 23,5 cm ou greu se gonesc
albinele in jos cind trebuie fticutii recoltarea mierei. Folosind magazinul
de reeoltii cu ram% ingust& albinele le p5rtisesc in citeva minute ; deci
o econornie de timp si energie. l[n a1 treilea rind, stuparul obtine f w r i
intregi cu miere &ipticitZ fSir5 a mai folosi sectiuni.
Descriind pe larg felul cum este alctituit stupul multietajat si cum
se procedeaz5 pentru a conduce coloniile spre o bunti productie, mai
avem puvn de adtiugat, vorbind si de celelalte doug tipuri de stupi
verticali standardizati la noi +i anume : stupul Dadant $i RA 1001.
StupuZ vertical Dadant cu dimensiunile interioare de 4501450 mm
~i inaltime de 317 mm are 12 rame, deci este perfect pstrat qi poate fi
asezat pe fund cu fagurii fie in pat rece, fie in pat cald, dup5 sezon.
In toamn5 cind colonia se pregtiteste pentru iernare, corpulse intoarce pe
fundul stiu mobil cu fagurii pc aceea~ilinie cu urdinisul de jos, riimi-
nind in aceastg pozitie pin5 in luna m d . Cind timpul se incslzeqte
pozitia wnpului d e stup pe fundul mobil se readuce in pat rece, deci
cu ramele stind perpendicular pe urdinis. El este conceput cu u n corp
cu rarne d e 435/300 rnm ~i cu doug magazine de recolt2 ale c5ror rame
sint pe jum5tate ca ingltime f a t s dse cele d e cuib. P o d i ~ o r u lqi dia-
fr'agmele sint l a f e l ca cele ale multietajatului. Capacul este telescopic
ca un capac de cutie ce prinde 2-2,5 cm perimetrul de sus a corpului
sau a magazinului de recol't.2. Capacul este inalt de 22 cm cu douii
spatii laterale de ventilatie d e 4 cm, ticoperite cu plnz5 rnetalicg cu oiahii
d e 2,5 mm. Dispozitivul d e legare este 11,a fel, cu patru vincluri pe
muchiilc lakrade, iar !la fund avind acelaqi magnet lde apii t i ' p Ambluster.
Rczultate bune am obtinult cu stupul Dadant folosindu-1 cu douC
colonii suprapuse despiircite pin fund Snellgrove, a cgrui folosire o
vom descrie . ~ n a departei (fig. 52). Rmbele un'it5ti au fost activ stimulate
din primiivard ping apare lnarele cules timpuriu de la salcim. Atunci, intre
cele dou5 unit5ti se int,roduce u n corp asemsngtor, ou faguri gata cl5diti
~i artificiali. Allbinele culegiitoarc din stupul de bazii trec priln zgbrelele
gr,atiei Hanemann ~i string recolta din corpul
_C/------ --_-_ go1 de (deasu'pra unde matca n u se poate urca.
In acest corp ide strinsur5 ins5 coboar5 toate
?
',,
allbinele culegiit,oare ale coloniei ajutgtoare cle
sus, ,care pin5 atunci era compket izolatii d e cea
de jos printr-un fund tip Snellgrove. NU
existii conf'licte intre albinele celor dou5 uni-
t3ti intru,cit fundul Snellgrove are in ,mijlocul
s5u o tgietur5 d e 614 cm acoperit5 cu pinz5
metalicii prin care trece c5ldura de la colonia-
mama d e jos s i mai ales mirosul coloniei de
a~eol~o,care va fi la fel cu cel a1 coioniei aju-
t5toare d'e sus.
Fagurii artificiali se pun grupati cite 4-5
la un loc, in mijl~ocul corpului ,de stup, m8r-
giniti cu alti 7 din cei gata clilditi. In felul
acesta albinele tinere se string in ftigurii noi
Fig. 52. - Fundut t i p si ii lucreaz: in conditii optime, ca atunci cind
Snellgrove * o u j colonii un roi a r f i acolo cl5'din.d~-inuimai cu celule
separate ; c d e 8 urdinise
ale colon,iei de suls sint ast- mi~cide akbine lucr5toare.
lei minuite penjtm ca al- Aici este locul potrivit sg descriem fe-
binn z'b8u,r8,t.oare
.d.in codon'ia l,ul ,cum este alcgtuit acest fund tip Snellgrove.
aj,ut5taare d e S' post'
lrece in conpul d e .strinsurC Se taie 0 foaie dre placaj de 4 mm g r ~ s i m ece
intencalat ?i sg ,conlucreze are exact perimetrul de sus a1 corpului d e
cu albinele coloniei d e stup. Pe cele patru rnargini ale placajul~i,pe
bazC afla'k jos. am,bele p5rti se bat cite douii sipcl de lemn
20 mim grosime si 30 mm Istime. Ele
fol-meaz5 astfel o ram8 dub15 pe amibele fete ale placajului. Sipcile se
lipesc cu clei si se prin'd +i in cuie d e sit8.
In aceste sipci inconjuriitoare, la mijlocul Iiecgreia se taie cite dous
urdi.niqe suprapu,se, deci in to'tal opt urdinise, cu deschi~derea fieczreia
de 50 mm. Taieturile se fac prizmatice 5i se inchi:d cu opt d o p r i , la
fel ca form5, ceva rnai pmminente in parrtea lor exkrioarii cu 4-5 m
ca s5 poat5 fi apucate .cu degetele si introduse sau extrase, in sau din
l m q u l Jor, aqa c m va fi nevoie.
T i p d original a1 funduilui tip Smligrove are m m a i vase astfel de
urdiniqe suprapme : doG Pn dreapta, alte do115 h stinga ~i ceileldte
dou5 in partea \din spate a podi~druluistupului. Prin lderogare de la
modelu~loriginal, am g5sit necesar s5 tai $i Ate douii urdinige s u p r a p e
in partea frontal5 a @i$orullui ; pe acolo a m irutrodus un tub de
cauciuc de $0 cm llungime ce s e g i k q t e de vinzare in orice famacie ;
unul din capete corespunde exact cu ulucdlu~lramei h r h i t o r din colonia
de jos care va putea fi stimulat5 cu sirop pe aceastii cale fiir5 s5
deschidem stupul. Cu ajwtorul urnei pillnii pus5 fn capiitul opus a1 tu-
bului de cauciuc, se b a r n 5 h r m a de stinrulare, ce curge direct in
ulucel. Apoi astup orificiul tubuletului cu un dop mic de hirtie.
Pentru a avea la timpul oportun un num5r cit rnai mare de cule-
g5toare colonia ajut5toare este ajutat5 din cind in cind cu faguri cu
puiet cgpiicit, f5r5 albine acoperitoare ce sPnt periate in corpul lor de
cuib. In f d u l a w t a colonia lde baz5 nu va intra h frigurile roituilui,
iar Pntre cele dou5 unitilti se stabileqte un echillibru biologic perfect.
DmcmdatZi, in prim5var5, pfnii la marele cules, cdlonia de baz2
circul5 prin w d i n i ~ dde iarn5 sau dacii este prea p u k d c 5 a m t a se
inchiide, si s e deldhilde cel de jos pentru a avea aer m i mult. Colonia
ajut5toare de sus cimll5 deowmdatii pe a n u l din urdini~elelaterale ale
fundului Snellgrove, care m r e s f p u d e in corpul ei de stup.
In pragul m m l u i mles d e da salcim care incepe f u ~ o se s intm-
duce corpul intercalat, cu faguri gata clZiditi, se la& ambele uniltsti timp
d e 24 ore in aceeqi situatie, ipentru ca cea de s w s&$i adune ceva
miere de salcim. Inceplnd ins6 din cea de-a doua zi de cules se prwe-
deazii la ,,absorbtiaiL tuturor albinelor zburritoare din colonia ajuatoalre
d e sus, a 9 cum vom ariita la paragraful privitor la saxinla de mare pro-
dueie in miere.
Cind mlonia de jcs t w h i e hr5niEi stirnull&, w e a ce ar f i cu
ne'putint5 de b5cut, ctici ar trebui deplasat mrpul superior, administrarea
siropului se face p i n urdinisul din fat5 nr. 8 a1 p d i y r u l u i Snellgrove.
In schimb colonia de sus este alimentat5 Pn ulucelul ramei sale hrgnitoare,
turnind siropul prin orificiul afbat pe suprafata podigorului d e acoperire
a1 fa~gurilor.
La t r m s p o r h l Pn pastoral la sailcimurl al doilea, pentru a nu
schimba dispmitivul =lor d1ou5 col~mii,plus c o r m intercalat, 6e mai
adaug5 peste amta un aht ~corpcu fagulri sau chiar go1 (pwntru ca dbi-
nele 'de acolo s5 se p t 5 refugia. Ea are nevoie ~ d enrullt aer ; fde a m a ,
dac5 stupii nu sint transportati cu urdimi$ul deschis, se introduce seara
prin urdinigull de jos u n triunghi de a e r i s k , prin caw se dimin5
bioxidul de carbon primejdios i n t r d asbfel de Pmprejurare, se p m e apil
in doi faguri marginali, iar sus ee. d l 5 cddnia ajutiitoace ce are capacuil
s5u cu cele dou5 ventilatoare laterale deschise. D a d stupul lastfeil orga-
nizat este prea igreu, nu se mai pune d t corp go1 pesbe cel de jos, ci
o ram5 cu pin25 de sPrm5 pe b a t 5 suprafata corpdui d e jos. Eh merge
deci separat de colonia, aljjut5toare ce are deasupra calpacul h a l t cu
'j ,
I
ventilatoarele lui, reintregindu-se total d e indat5 ce se ajunge la locul
de tulles,
La transport. coloniei aiut5toare d e sus i se ridic5 defini'tiv podi-
$om1 $i i se 'fxeaz2 capaculWcu vinclurile marginale. Albkeile aG sub
capac un spavu larg de refugiu, iar aerisirea se face prin ventilatiile
de la partile latwale ale capului. Dac5 colonia de sus este prea puter-
nic8, se po't retrage de acolo cele 4 dopuri primatice de la fundul tip
Snellgrove, prev5zindu-le cu figii de pinzii metailic5.
t
Stupul vertical RA 1001
Garacteristicile lui sint exact ca cele ale stupului Dadant descrise rnai
sus, cu singura deosebire ca el are cu douii rame rnai puvn in corp, plus
locul unei didragme, $i dou5 magazine de recalltare. Tehnica de intre-
tinere fiind aeeea~i,nu rnai avem de adiiugat decit c5 el p a t e fi folosit
aplicindu-i corp similar plus fundul tip Snellgrove lucrind cu dou5 mztci,
la fel cum am descris metoda cu stupul Datdant. Atunci i se intercdeaz5
deasupra 1-2 magav5ne de recolt5, in care culegiitoarde ambelor uni-
t5ti depoziteazii mierea. La un cules rnai abundent se adaugii $i cel
de-d treilea mlagazin.
La t r a n s p o r n in pastoral stupul simplu va fi impachetat cu vin-
clurile marginale la fel ca la celialte dou5 tipuri descrise, vimluri care
cuprind ~i cele dou5 magazine si capacul, fiir2 podi~or. Cum ramele
magazinului d e recolt5 nu au distantahare Hoffmann, se string in dou5
gmpe a 5 rame fiecare unek ling5 altele, inspre ambii pereti laterali ;
ele se fixeaz5 cu cite dou5 cuie, iar colonia are spatiu mare de refugiu,
atit in golul rgmas la mijloc intre ramele celor dou8 magazine de
recoltz, cft $i in g o l d inalt a1 capacului, unde la margini sint cele dou5
deschideri de ventilatie prevsmte cu pinz5 metalic5.

Stupul orizontal STAS 4 1701953

Stupul orizontal standardizat (STAS 41701953) are un num5r
de 20 rame cu dimmsiunibe de 435/300 mm ca $i cele ale stupului Da-
dant $i R.A. 1001. M ~ l t iistupari 1-au adoptat fiinld stupul celor care
au $i alte sarcini de indeplinit $i nu pot veni la stupin5 decit eel
mult o dat5 pe sSpt5minS. Ell ese o imitatie a stupului ucrainean care
la origine are 16 rame. StupLll romAnesc are o capacitate rnai mare.
Dimensiunile Jui sint urm5toarele 780 mm lungime, 454 mm istime si
390 mm in5ltime. In interior, cei doi pereti din fat5 $1 spate au un falt
pe care se sprijin5 umeragele rameldr $i altud Za 8 mm rnai sus, pentru
sprijinul celor 6 scindurelle acoperitoare ce formeazg podi~orulaJe c8ror
dimensiuni sfnt 484 X 130 X 10 mm. Una din .acestea are la mijluc o
t5ietur5 de 350 X 90 mm prev5zut5 cu pin25 metalic5, In timpul trans-
portului, ea se a ~ a z 5peste nucleul ajut5tor lateral formind un spatiu de
aerisire. Capa~i~tatea corpuiui de stup poate.fi redus5 cu ajutorul a dou5
diafragme, una cu inl5timea d e 310 rnrn pe sub care albinele pot trece
in compartimentul vecin, uade stau fagurii de rezervii ; cea de-a doua,
de 390 mm Ediitime, inchide etains spatiul dintre cele dou5 comparti-
mente. Ea este denurnit5 diafragmc oarba', folositZi atunci cind in stup
 sinjt dduZ colonii gemene. Pentru fixarea ramelor la transport in pas-
toral stupul are o bar5 transversal5 care prinde sub ea gi scindurelele
acopritoare strisnse la ca~petein dou5 grupe.
Capacul are dimensiunile exterioaw de 934 mm lungime, 604 mm
l5time gi 120 mm in5ltime. W tare la pZrfle tlateralle dou5 deschideri
longitudinale pentru ventilatie, cu site inclinate. Deschiderile venltila-
toarelor au dispozitive de acoperire p n t r u iarrCi. La ce doi pereti i n g u ~ t i
stupul are douii minere din fier-beton, ce sint pliabile, sau dou5 si'pci
solide prinse in holzsuruburi, pentru ridicarea stupului in camion.
Fundul este fixat ~decorpurl stupului - ceea ce nu e bine - avirnd
dou5 stinghii transversale de 516 mm lungime, 60 mm l5time gi 40 mm
in5ltime care servesc gi ca p i c i w e inl5tBtoare ale stupului fat5 de sol.
Urdinigele lui sint patm la num8r : dou5 sint tgirute in peretele fron-
tal spre marginile laterale cu dimensiunea de 300 mrn X 20 mm ins-
lime ; cei de a1 treilea este de 150 mm X 20 mm, Eiat in partea din
dreapta a peretelui fronitail a1 stupului gi servegke pentru nucelul ajut5-
tor. A1 patrulea u r d i n i ~este rotund cu diametrul de 25 mm fiinid f5mt
fn mijlwul jum5t5tii din dreapta a peretelui frontal a1 stupullui, acolo
unde ierneaz5 colonia. Toate urdini$eJe au scindurelele de zbor respec-
tive prinse in balamale $i inchise cu cite un foraiber.
Acest tip de stup are ~i fobloase gi neajunsuri. Unele cu celelalte
se compenseazg, dar asa cum este concepul el nu paate oferi posibiiit5ti
nelimitate de realizare a unei mari productii in anii cu cules principal
abundent. Ell este tipul de stup bun pentru amabrul a r e face din
apicultur5 diletantism gi nu urrnzregte realizarea unei prductii insem-
nate. Desigur c5 awste lipsuri sint InlZturate de celelalte avantaje dintre
oare amintim : contmlul se face uyor; schimbul de faguri intre cwlonia
de baz8 gi nucleu nu cere un efort ~i sint suficiente citeva minute;
ceara din ramde cl5ditoax-e se recolteazg cu ugurint5 ; se o b p e Izptiqor
cu mai putine eforturi h cornparatie cu alte tipuri. In schimb, dac5
se folosegte ca adapost a dou5 colonii cu o diafragm5 e h g g dar din
dub15 pinz5 metalic5 gi cu un lung urdinig comun la mijlocul peretdui
frontal, rezultatele sint bune, cu conditie ca deasupra f i e c k i colonii
- izolate cu cite o gratie Hanemam pus5 orizontal - s5 se aveze cite
un rnagazin de recolt5 cu in5ltimea de cel mult 11 &rn ocupat cu rame
inguste de 11 mm. Albinele celor doug unitgti lucreai5 in cornun,
umplindu-le cu miere deplin cZipilcitZi. Va fi oferit5 beneficiarilor sub
aceast5 form5 atractiv5 de rniere in faguri noi. fn acest scop se folosesc
faguri presati foarte subtiri, fixaG in partea superioarZ cu o mi&
qipc5, fZr5 sirme de sustinere.
Pentru o aerisire convenabil5 a &lor dou8 colonii fundul stupului
trebuie s5 aib5 doug deschideri de 15/15 mm previim~kou pPnzg mda-
lic5 qi saltere pentru reglarea temperaturii $i incl~ldewalor in tirnpul
iernrii. Cu el se poate face uaor schirnbarea m5tcilor iln fiecaw an -
cu boki selectionate.
Dintre lipsurile acestui tip de stup amintim : lgrgirea spatiului pen-
t r y cuib si pentru recolt5 se face cu rame nu cu corpuri Pntregi ca la
tipul mulltietajat, ceea ce impune dese interventii $i pierdere de timp.
 La un cud& in l a v a l ~ f i din
, prima zi ouibul esik blmak ; depozirtarea
mierii se face lateral q i mu pe vertical5 cum fac ailbhele in l i k r t a t e ;
cuibud se extimcle mult toomai d n ~ de s t ~nevoie de spatilu Iarg p e n h
depozitarea nwtmului $i waporarea a p i din el. 0 p&e din acesix
neajumluri vor fi coreotate cind vom descrie l a capiblul culeslui, f e l d
cum ele pot f i aplicate p n t r u ca fiecare dim d e dou5 colmii s5 aib5
$i la acest tip lde stu~pmag& d e d t 5 care p a t e f i chiar dublu.
Fumdul s5u fix &e bime s5 fie inlmuit cu ulnul mobil, irrlwnincl
asbfel o bogat5 aerilsire in var5 qi i n l 5 t d a d miitull. In acest caz $i
urdinivele vor f i largi qi vor s e ~ v ila aceast5 activ5 vmtilape, m i a d gi
d m 5 pene m t e la cele douii h t u r i ; estfel s-ar stabili um u p r curemt
de aer care ar ajuta mult colonia si coacerea mierii ; capacul este prins
in bdamak qi nu i2ng5duie suprainJB@rea cu ~mgazinede recolt5 ; En
prim5var5, albinele cliidesc maii cu intirziere fagurii adgugati. Stupul
fiind prea lung, im d o n i a ocupind numai m a din cele douii jum5t59
(dacii nu are in el inc5 o collwnie in plus), apiculltorul lucreaz5 cu
oarecare greutarle la wntrolul ramelor. In timpull transportului in pas-
toral aerisirea edoaziei este mult limitatg, oferind albinelor o primenire
a aerului nurnai prin c d e dou5 ventillatoare ale capacului.

Stupul de .obseruatie

Stupul de observatie este un obiect de studiu pentru apicultorii

incepgtori, elevii scolilor de apicultur5 sau cercetiitorii care urm5resc
diferite probleme in leg5turii cu viata coloniei in interiorul stupului.
Se prezint5 ca un dul5pior Pn care fncap trei rame STAS de 435 x 300 mtm
asezate in etaje. Ele se spnijinii pe niste suporti din balot de 2 mm
grosime in vinclu. Duliipiorul este construit din cherestea de 25 mm
grosime; el are peretele din fa@ ~i cel din spate cu liitimea de 48 mlm,
iar cei doi pereti latenali din dreapta qi stfnga sint transparenti, din
plexiglas dublu qi prinsi in rame cu balamale in partea de jos, fixati
sus cu dou5 forailbere. Urdinisul este in peretele din fatg, in partea de
jos. Cele trei rame din interior au faguri bine acoperiti cu albine ;
cel de jos din dreptul urdinisului este plin cu puiet de toate virstele ;
in cel de-1 doilea se afl5 polen si miere si multe alveole goale in care
matca va d e p n e mii, iar ice1 de-a1 treilea care are ~i uluceld de
hrfinit are rezerve de hran5 ~i loc pentra strinsur5. Stupul de obser-
vatie bine populat are si o matc5 ceva mai virstnici. Podisorul este
\
asezat la 8 mm desupra ramelor.
Pentru ca albinele d lucreze lini~tite,gearnurile laterale sint mas-
cate de doufi obloane $i o husg acoperitoare ; sus este un capac fn douii
ape, cu strea~iniide scurgere.
fitupul de abservatie are pe fund un orifficiu de 416 an pentnu aeri-
sire, acoperit cu pinz5 metalic5. Pentru ca s5 nu fie invadat de furnici,
el st2 pe un suport dat cu creolin5 qi inalt de 60 cm, bine ancorat cu
sirrne prinse la fund si fixate cu t i i r u ~ iin sol. Avind in vedere cZ
populalia stupului de observatie este prea redus2 fat5 de spatiul inte-
rior, din cind in cind se perie in dreptul urdini~uluialbine tinere de
pe un fagure cu puiet nec5p5cit, luarte dintr-un stup din prisac5. Un
dispozitiv tennoregulator mascat sau un mic h u l $ e1ectr:c de lan- -
tern5 de 4,5 volti, a ~ e z a in
t golul de la fund, intretine o c5ldur5 potrivit5;
un termometru pus in interior ling3 geamul de observatie, indicti tem-
peratura interioar5.
Cu ajutorul stupului de observatie se observ5 cum se comportii
albinele intr-un tot armonios ; cum isi cl5desc botci de salvare cind nu
au mate5 si cum eclozioneaz5 matca nou5 ; cum se comport5 albinele
cu matca lor inainte de a iesi la imperechere sau dup5 ce revine din
zborul de nunt5 etc. In acest scop, acolo, se introduc faguri, sau se
iau altii, se adaug5 hran5 observind cum albinele o prelucreaz5 si o
depoziteazii. De asemenea, se va observa cum doi~cilehr3ne.w puietul ~i
de cite ori pe zi ; se verific5 cum se com(port5 mica colonie'fat5 de o
matc5 nou5 introdus5, f5r5 protectie ~i cum procedeaz5 cind colonia o
accept5 etc.
 Baza meliferii o formeaz5 suprafata inconjurstoare a unei viitoare
vetre pe care apicultorul d o r e ~ t es5 stabileasc5 stupina sa, dac5 inten-
tioneaz5 s5 fac5 o apicultur5 stationar5.
Ea trebuie sii cuprindii o vegetatie cu flor5 bogatii +i cit mai va-
riati care sB ofere coloniilor mult nectar si polen, fie din vegetatie spon-
tan5 fie din cea cultivat5, care in total sg se intindii pe o raz5 de
3 km, cunoscutii ca distant2 de zbor rentabil5.
Ea trebuie s5 aib5 drumuri accesibile, ap5 din abundentii, o
umbrire a stupinei in zilele toride de var5 si o ap5rare natural5 contra
vintului dominant. Desigur c5 aceste locuri ideale se g5sesc foarte rar,
iar stuparul este nevoit s5 fac5 apicultura pastoralii, singura care d5
rezultate bune si mai sigure ca produetie. De multc ori sintem nevoiti
s5 st5m la 15-20 km d e orice asezare omeneascii in plin B5r5gan ori
fntr-o vale de munte, renuntind la confort atunci cind coloniile au un
cules bun. Alteori, cind abia termin5m aranjarea stupinei, culesul
care obiqnuit este scurt ne oblig5 s5 pleczm din nou in alt loc, cu o
flora ce abia incepe sau este gata s5 infloreasc5. In felul acesta diim
posibilitatea coloniilor s5 nu piard5 nici o zi din cauza lipsei culesului
~i putem realiza astfel recolte mari. Numai in tgrile unde asezarea geo-
graficg este favorabil5, avind un regim de caldurii si umiditate perma-
nentii, stuparii pot face recolte mari; in Uniunea Sud-African5, in Austra-
lia, in Argentina unde culesul dureazg 7-8 luni pe an, coloniile ating
recolte de sute de kg la fiecare stup. La noi, cu prim5veri timpurii ~i
cam reci abia in mai avem un cules serios de la salcim ~i in iulie de
la floarea-soarelui.
De aceea trebuie facut totul ca baza melifer5 a t5rii noastre s5 fie
astfel organizatz incit nici o palm5 de teren s5 nu r5min5 nefolosit2
acolo unde agricultura nu o poate folosi si pe care s5 o Pmbogiitim cu o
ilor8 melifer5 vivace, pereng, deci una care t r 5 i e ~ t esi rodeste multi ani
far5 a fi nevoie de o nou5 ins5mfntare si f5rS s5 necesite cheltuieli de
intrelinere decit prin rzrirea ei, atunci cind este cazul.
Problema bazei melifere spontani sau cultivat5 trebuie rezolvaa
rnai intii de forurile superioare si apoi aplicat5 intocmai pe teren. Dacii
agricultura nu trebuie lipsit5 de nici o suprafat5 unde ar da productie
bung, apoi si apicultura trebuie sprijinit5 ca o anex5 ,pretioasii a agri-
culturii. Este cunoscut aportul deosebit a1 albinelor in polenizare, care
 < .
. .4 - \ ( I .
I

nu cere nimic in schimb ca plat5, decit numai o atentie gi un ajutor

in citeva situatii critice. In schimb, produsele albinelor r5splgtesc din
plin strgdaniile apicultorilor.
Cum se poate ajunge la fndeplinirea acestui scop? In primul
rind extinzind culturile agricole entomofile in preajma cgrora stupinele
vor fi deplasate pentru polenizare. Sint culturi entomofile c5rora fnc5
nu li se dti suficientti atentie : de pild5 soia care de ani ~i ani se cultivii
mereu cu soiuri care nu dau nectar, deci nici nu sint polenizate. Am stat
cu stupina ling5 o mare suprafat5 de soia, irigaa, la G.A.S. P e r i ~si al-
binele nu au recoltat miere ; la fel la G.A.S. Prundu cu sute de hectare
f5r5 a fi cercetate de albine, desi in S.U.A. sint variet5ti unde se trans-
portti mii de stupi care ofer5 coloniilor o miere de calitate si in canti-
t5ti mari. De asemenea hrigca, cultivatii inainte cu 4-5 decenii pe su-
prafete insemnate in partea nordicti a Moldovei gi Bucovinei, este dat5
cu totul uitgrii, degi este o plant5 melifer5 bun5 care in unele @ri for-
meaz5 - dup5 floarea-soarelui - una din cele mai insemnate surse de
miere. 0 stupin5 de la Tulcea, condus5 de tehnicianul Gh. Puqcaqu, a
realizat o bun5 p d u @ i e de miere de la hrisca cultivat2 pe malul sting
a1 Dun5rii d g i trmind in zbor 'deasupra apei, albinele riscau s5 fie
prinse gi Pnecate de micile v5luiri ale apei la orice v'int cft de ugor.
In gospodgriile zootehnice cu specific porcin ar trebui extinse cul-
turile de napi porcegti (Helianthus tuberosus), plank perene care se
inmultesc atit incit este nevoie s5 fie mult riirite. Este un aliment ex-
ceptional care cu suculenta lui gi bog5tia de albumin8 digestibilg a j u a
la crqterea tineretului porcin. Aceast5 modest5 plant5 ofer5 albinelor
in toamnti, o cantitate mare de polen necesar coloniilor, pentru a-gi
c r e ~ t enoi generatii de albine tinere capabile sZ treac5 cu succes peste
rigorile iernii.
In prezent livezile au fost extinse pe 'toate regiunile deluroase ale
tgrii, acolo unde agricultura nu putea da rezultate. Dac5 printre rindu-
rile pomilor ar fi instim4ntatEi faceliu care este una din cele mai bogate
iplante melifere, ~i dae5 s-ar da ~i 100-120 kg superfosfat la h d a r in
decursul verii de la aceastti plantti s-ar obtine foarte mari cantitsti de
miere. Totodat5, ingropat5 sub brazdb ca ingriiqiimint verde, facelia dB
pomilor rolditori pretio-ase substan* realizate prin putrezirea lor in
decursul toamnei gi iernii urmtitoare.
Introducerea in livezi a culturilor de afine care cu cit imbtithnesc
dau rod mai bogat oferind albinelor o mare resurs5 de miere gi polen,
ar m5ri zestrea melifer5 a @rii. In S.U.A. sint zeci de mii de hectare de
afini unde stupinele sint transportate in pastoral pentru polenizare, dind
in acelasi timp mari recolte de afine foarte apreciate in alimentatia pu-
blics. Si pentru c5 vorbim aici de livezi, este de dorit ca fiecare specie
s5 fie plantat5 in masiv ~i chiar varietgtile aceleiagi specii nu trebuie SCI
fie plantate la un loc, dac5 ele au o inflorire distantata in timp. Aceasta
deoarece atunci aind apare un d5un5tor specific uneia din multiplele
specii ale livezilor si trebuie neapgrat aplicat tratarnentul cu pesticide,
milioane de albine sint intoxicate, tcnrmai ele care sint advse acolo sB
ajute la m5rirea rodirii prin polenizare. De asemena, sint foarte
rnulte suprafete sgr5turoase de soloneturi care pot fi irmbun8t5\ite in-
samintind pe ele plante melifere ce s-au adaptat de-a lungul timputlui
cu astfel de soluri qi dau produeii mari d e miere ani in ~ i cu r chel-
tuieli reduse. Mai tirziu aceste plante intoarse sulb brazd5 fonneaG
un ingr2i~8mfint verde, redid solului puterea lui wdnicii. Un hectar
de Talpu g t ~ t e i (Leonurus cardiaca) ofera albinelor un cules atit de
bogat incit s-a calculat de c5tre cercetZtori c2 se ( p a t e ajunge la
o cantitate de 445 kg miere la hettar. La fel sint slulfim alb6 ~i gal-
benii (Melilotus a l h s +i Melilotus officinalis) ori Limba pe~telui (Statice
limonium, drobu~orul (Isatis tindbria), crucifer6 c e ofera albinelor miult
pden si nectar avind gi o folosinp industrials in obtinerea culorilor
(indigo).
Terenurile deluroase spglate de alps, r?pase, pot fi fixate cu Spii-
nu@ (Solidago vir-urea) foarte bogat8 in polen pin5 t i n i u in toamnfi.
Planta igi ramificfi rsdiicina atlt de mult incit solul este ca o pis15 deas5
care nu permite nici ploilor s5-1 spele ~i nici terenului s2i mai alunece.
Facelia (Phacelia tanacetifolia) este una din cele mai melifere
plante cind terenul este bine preg5tit ~i ingrti~atcu fosfatice si potasice.
fn R.F.G. e a este cultivat8 pe suprafete intinse ca plant5 furajerz, de
cPnd selectionatorii au obtinut un soi f5r5 peri~oripe frunze, ceea ce
ficea ca planta la origine s5 nu fie consumat5 de animale. Ea are un
mare procent de albumin5 digestibil5 la fel ca sulfina alb5 care in ulti-
mele dous decenii a intrat qi ea in rindul plantelor furajere pretioase.
Acolo unde se obignuieste ca secara de toamng s Z fie cosit4 ca mas5
verde pentru siloz sau consum imediat de c5tre animale in stabulatie,
d a d s-ar ins5minta imediat facelia furajer2 geman5, s-ar oferi miilor
de colonii pmibilitatea unui cules h a t de nectar sau polen, iar in
toamnfi planta ingr0pat.S sub brazds va fi un ingr3~8mint verde ne-
Pntrecut.
Pentru c i vorbim aici de nutretul verde dat animalelor in prim&
var8, prin cosirea secarei de toamn5, este cazul s5 ar5t5m rezultatele
exceptionale obtinute de cercet8.torul V. Kazar timp d e 6 ani cu ames-
tecuri furajere producstoare de nectar. Dup5 cosirea secarei verzi de
toamn5 pentru alimentarea animalelor in stahlatie, se preg5te~tetere-
nu1 ins5mintind porumb de furaj 20 kg &mint5 la hectar in amestec cu
n d b a creafii (Malva crisipa) in cantitate de 2,5 k g / h , plant5 melifer5
care secret5 mult nectar. Tarlaua a fost ingr5~at5cu 160 kg superfos-
fat, 100 kg azotat de amoniu si 80 kg clorurs de potasiu. fn veri cu ploi
regulate s-a obtinut cantitatea de 236-347 chinitale de mass verde la
hectar si respectiv 167,5-351,8 kg de nectar la hectar de la florile
nalbei. Porumbul s-a ins5mintat cu sem5n5toarea obi~nuit5,iar nalba
cu cea pentru legume.
Asemenea amestecuri le-a f5cut in cultura intiia si anume : dup5
seceratul p5ioaselor miristea se ar2 superficial la 6-7 cm ; apoi Pn
toamn5 se face o ariitur5 adinci de 22 cm. Porumbul se insBminteaz5 in
aprilie, iar dup5 prssitul intre rinduri gi plivitul chimic se insZiminteaz5
intre rinduri nalba creat5 cu 2,5 kg s5mint5 ~i 25 kg floarea-soarelui.
Recoltarea amestecului pentru siloz se face cind nalba a inflorit in mas5 ;
atunci pe ling5 cil floarea-soarelui si nalba sint inflorite si dau nectar
si polen mult, porumibul este in faaa d e lapte. Cele rnai bune rezuiltate
s-au obtinut cind amestecul a fost numai de porumb pi nalbg creap. In
jum5tatea a doua a verii mltura cositil a ot5vit - vorbind de nalb8, -
obtininduae alte 16-25 chintale de mas2 verde la hectar.
-
Pajistile in special cele de munte - pot deveni un conveier
melifer de prim rang pentru allbine (mai ales c8 acolo ploik sint abun-
denk) dac5 se arunicil din minii semintele melifere pe care chiar vitele
c5boind le inigroap5 in sol iar umiditatea le ajutii sCi germineze repede.
Astfel, la trifoiul h?brid de Suedia, la fel ca la ghidei, cind instimfin-
tarea se face totimna, reusita este +i rnai asiguratg. h aceastti privintti
gregetinul (Geranium pratense), sulfina, sugelul, tr-ifoiul pitic (Trifo-
limn repens), imlbogtitesc pajistile, iar animialele au o alimentatie in-
der;ful%toare.
Finetele artificiale trelbuile cosite Pn rotatie zilnicti pentru ca albinele
sB aib5 posibilitatea sg culeagti nectarul lor inainte de cosire. Aici este
locul sfi amin~timun amiinunt de mare importantti pentru albine in leg%-
turii cu cositul finelelor artificiale : s-a observat c5 albinele care nu sint
speriate ca sti se inalte in zbor inainte ca floarea de pe care ele culeg
nectarul sti fie t5iatg cu coasa mecanic:, cad victime sigure sub tgisurile
coasei. Pentru preintimpinarea acestei adevlirate calami'ttiti, c5ci astfel
se pierd tocmai culeggtoarele care asigur5 recolta de miere si polen,
trebuie adaptat inaintea cutitelor un dispozitiv de lovire la cel putin 1 m
de planta furajerti, gonin'd astfel alibinele 'de pe flori inainte de a f5
prinse qi distruse. A c g t aparat incil nu este anexat la aparatura noastrti
de recoltarea furajelor, depi in alte @ri este folosit la mavinile de cosit.
De asemenea, cultura de maztire care r o d e ~ t emai bine pi dti productii
rnai mari cind se dezvoltti pe vertical& se ins8minteazEi impreung cu
mustarul alb sau facelia care oferg mazgrii un bun suport de sustinere,
ce-i permite si o recoltare rnai usoar2 a culturii de baz5, decit atunci
cind ea creste intins5 pe sol. Dacil in tarla s-a insamintat facelia va fi
cu atit rnai bine pentru un cules suctiv de miere si polen.
La fel trebuie p m e d a t si la cultura coriandrudui care indnte de a
fi pr5sit si rindurile abia se observil, se ins5minteaz5 prin imprgqtiere fa-
celia care este prinsli sub ptimintul prti~it.Planta meliferii se dezvolt5
odat5 cu cea de bazil dar infloregte inainte ; albinele culeg nectarul, iar
~ i n dfnfloreste coriandrul d e ~ florile
i lui au un miros resping5tor de
plo~nitil,~i sint evitate de culegtitoare, fiind cultivate cu facelia, albinele
trec uSor p s t e aceastti micg opreli~tecu atit rnai mult cu cit dup5 4-5
zile de la inflorire mirosul neplticut dispare, iar albinele culeg de la cb-,
riandru mari cantitiiti de nectar ~i polen, mai ales cind i s-a dat in prea-
labil ~i un isgr5~ilmfnituhimic.
Perdelele de protecfie completeazti d e asemenea restrinsa noastr5
baz5 melifer8 de pe suprafetele int~nseale Bsrgganului sau din sudul 01-
teniei inspre Dunilre unde sint zone nisipoase etc. Salidmii plantali in
aceste zone, pretindu-se foarte bine pe aeemenea soluri, pot oferi mari
cantittiti de nectar. In 1954 am stat cu stupina lingti o perdea de protec-
tie de salcim, de 8 hectare, ling: G.A.S. Lehliu - Ialomita yi am realizat
o recoltii record : intr-o singurti zi cintarul de control a inregistrat 12,5 kg
de strinsur5, totalizind miere marf5 de 65,5 kg de stup, in afar5 din ceea
ce am ]$sat din belsug in stupi.
Plantatiile de-a lungul ~oselelorcu arbori meliferi cum este de
pildii Sophora japonica, ce are un coronament foarte mare si umbros, vor
oLeri insemnate cantitsti de miere ; albinele cautti atit de mult nectarul
acestui arbore, incit chiar florile c5zute pe sol sint n5pZdite de albine
care le sug nectarul.
Taluzele c5ilor ferate sau cele ale digurilor fmbriicate cu salcim
pitic (Amorpha) - nu numai c5 le consolideaz5, dar oferg albinelor
ilnense cantitsti de polen si ceva nectar.
Iati, tineri apicultori, ce inseamng o baz5 melifer5 organizat2 cu
concursul tuturor apicultorilor din toate regiunile tgrii, ajutati de orga-
nele de conducere ale Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si
Apelor, ale Asociatiei Cres6titorilor de Albine din Republica Socialist5
RomAnia.
 COMPORTAREA STUPARULUI
CU ALBINELE

,,Cu dragoste de piirinte sii te porti f a v de aceste harnice gize ! -

mi-a spus primul meu profesor in ale stupdritului - bgtrinul prisgcar
din satul meu natal.
fntr-adevdr, mos Stef5nache Roiul, din Chitcanii Tutovei era prin-
tre albinele lui ca un vrsjitor. Avea barb5 mare, abbii, colille si plete
ca pl5iegii de alt5datg iar cind umbla la stupi, albinele se asezau pe
Patd, pe plete, pe barbs, dar el cu vorba blindd de biitrin moldovean
sfdtos, le d5dea domol de-o parte +i le spunea,. vorbind cu ele : ,,Ltisa-
ti-mti sii vii ajut fetele tatiiii ! si ele i ~ reluau
i zborul, supuse, p a r d i-ar
fi inteles sfatul.
Ass au inceput s&mi fie dragi albinele, incit in sezoanele reci, cind
ele nu-@ ptirSsesc culcusul cald a1 ghemului, le duc doml.
A?a qi voi - tineri apicultori - inainte de a deschide primul stup
~i a cerceta albinele, inv5tati cum s5 v5 purtati cu ele, cu blindete si
dragoste, fgcind misc5ri incete, ferindu-vZi de a strivi vreuna cind ridi-
cati sau asezati o ram2 pe locul ei. Nu numai ci?i le pierdeti viata proce-
d&d grqit, dar mirosul veninului este aFa de alarmant pentru albinele
din stup si chiar pentru cele slr5ine aflate in zbor, incit de indat8, altele
+i altele vin s5 vti intepe cu durerosul lor ac cu venin. Nu de teama
acestei dureri s5 le protejati, c5ci in definitiv veninul albinelor este un
inttiritor organic pentru noi, dar pentru sentimentul ce-1 Pncercati c3
ati putut ucide o fiintii atit de folositoare noud, oamenilor, direct ?i in-
direct. Direct, pentru cg fiecare, cu pic5tura de nectar gi cu coquletul
plin cu polen, mdreste productia care in meseria noastr5 se m5soard cu
miligramul, dar si indirect prin folosul ce il aduc toate plantelor ento-
mofile, c5rora le ajut5 s5 rodeascg mai mult, prin polenizare.
Minuirea, albinelor este o p r i d inviitdturZi, ce fiecare din voi tre-
buie sii o deprindeti, c5ci - aSa cum am spus-o totdeauna - zadarnic
cineva ar cunoaste toat5 teoria apicolg, dacg atunci cind trebuie s5 o
aplice, nu va avea riibdare, singele rece, lini~teasi stgpinirea de sine,
ca s i nu alarmeze albinele printr-o comlportare brutal5 sau far3 rost.
Cei nervogi, cu rniscgri repezite, nerdbdstori, care vor sZi facii totul in
fug5, cei care nu pot suporta sii vadg cum acul unei albine s-a fnfipt in
bratul sriu ori pe fa@, cei care nu pot s5 rabde usturimea ascutitd a
intepgturii ping asaz8 fncet rama la locul ei in stulp, pentru ca abia dupd
aceea s3 scoat2 acul, nu vor putea face apicultur5 decit dac5 isi vor
corecta o aetfel de comportare. Fiecare meserie are partea sa de greu-
tate, de oboseal5. Pentru apicultor durerea acestor intepituri cu venin
este o piatr5 de incercare, o dovaulii de stoicism, de indirjire, de b5rbil-
tie, pe care de dragul albinelor o suport5 cu resemnare. Cei care nu
vor urma aceste sfaturi nu vor putea deveni apicultori. Albinele nu
atac3 decit atunci cind sint deranjate si li se tulbur5 lini~tea. Vorbim
desigur de albinele noastre, blinde ~i harnice, c5ci in unele regiuni ale
globului exist5 albine agresive care nu lass pe nimeni si se apropie
de stupin&.
Dar gi la noi - de pi'ld5 o stupin5 atecat3 de anumite furnici
pgsiiri insectivore - sint dispuse s5 intepe. Pentru a v2 feri de inte-
piituri, rnai ales la fat5 u d e sint rnai dureroase ~i deformante, trebuie
sii v5 acoperiti capul cu o p5lSrie - de preferat din paie - legat2 cu
elastic sub bsrbie. Peste borurile ei se fixeaz2 o masc5 din tifon care
are in partea din fat5 un p5trat de 25/25 cm din tesiStur5 neagr5 ~i rar5
din nylon.sau din p5r de coadB de cal. Numai dac5 are culoarea neagr5
stuparul p a t e vedea bine. P515ria nu trebuie s5 fie din pisl5, pentru c5
multe albine intepind-o isi pierd acul ce nu rnai poate fi scos din tes5-
tura bstu~tsqi deasti. Acele cu venin prin mirosul lor atrag si alte albine
din prisaca, a$a c5 se isc5 in stupin8 a agitatie periculoas5.
Masca nu este nevoie s5 fie in permanent5 coboritti pe fats, ci nu-
rnai atunci cind simtiti cii albinele sint agitate qi vor sii intepe. In zborul
lor agitat zumzetul are o tonalitate u F r de perceput, iar stuparul las5
in jos masca pentru citeva minute, pin5 ce albinele se linistesc.
Sint rnggti din pinzti metalicg, nepractice, c5ci pe ling5 c5 se scot
cu greutate de pe fa@, Pn var5, ele se incing sub razele soarelui si devin
insuporitabile. 0 masc5 de tifon se poate tine oricind in buzunarul hala-
tului, punind-o la p515kie foarte usor.
De teama inppBturilor unii stupari din stupinele mici folosesc
m3nuqi ; este tot ce p a t e fi rnai stinjenitor in lucr5ri. Ei pot inltitura
inteparea miinilor, dac5 inainte de a incepe lucr2rile la stupi, folosesc
o solutie ede propolis 150/0 in alcool, care totwdat5 este ~ ; uni perfect de-
zinfectant. Altii folosesc o solutie de alcool in care timp de 10 zile s-a
macerat floarea de soc, care constituie un apifug valoros. In lipsa aces-
tora, dac5 stuparul Psi freac5 miinile cu frunze de mSt5ciune, roinit5,
isop ?.a. a1 cBror miros place albinelor, il fereste oarecum pe stupar
de intep5turi. fn stupinele gigant in care volumul de munc5 este mult
mai mare, m3nusile sint necesare. Este drept c5 pin5 acum nu s-a lu-
crat cu blinda noastr5 ahbin5 de ras5 carpatin5 in astfel de stupine gigant.
Inainte de a incepe lucrul in stupins, stuparul se spa15 pe miini, -
ceea ce o va face cit rnai des, rnai cu seam5 cind are in stupin5 unii stupi
lrolnavi si se im~braciicu un halat alb. kcesta nu n m a i c5-i protejeaz5
hainele, dar culoarea lui este linistitoare pentru albine. Halatul trebuie
spslat cit rnai des, murd5rindu-se usor, ceea ce este si o mrisur5 in plus
de igien5 : trebuie s5 aib5 elastic la manlqete, c5ci albinele ce intr5
pe sub mineci, inteap3 mai intotdeauna. Buzunarele halatului de la piept
~i laterale s3 fie largi ca s5 incap5 in el o serie de mici x u l e si utilaje
curente : d5ltip de ridicat si raclat ramele, un gmic clqte de scos cuie
sau de t5iat sirm5, o coliv5e de matc5, carnetul de notite provizorii, o
oglindii si o penset5 de scos acele de pe fat5 etc.
Stuparul trebuie s5 aibii o curiitenie corporal2 deosebit5 c5ci miro-
su1 de transpiratie si c5m5~ilerar schimbate irit5 albinele. $i mirosul de
alcool exalat sau cel a1 cariilor dentare nu este suportat de albine.
Spunind toate acestea in leg5tur5 cu intepliturile albinelor trebuie
s5 $titi c5 sint persoane care nu pot s5 suporte organic veninul albinelor.
S-au v5zut si cazuri grave ce s-au terminat cu sucombarea, dac5 nu in-
tervine imediat medicul. Vom l5muri rnai pe larg problema cind vom
vorbi de socurile anafilactice periculoase.
Deocamdaa sii retineti c5 puteti suporta rnai usor usturimea inte-
piiiturilor folosind un tampon de vat5 muiat in apli de Javel sau o solutie
de amoniac 10-12 picgturi la un pahar cu ap5, ori tamponiiri cu ulei de
cuisoare (Eugenia caryophylata). Frunze de p5trunjel frecate pe lwul du-
reros au o influent5 binefZcZtoare, de asemenea perclorura de fier, care
se g5seste la farmacie.
Lucr5rile in prisac5, rnai ales la primul control de primgvar5 dup3
lunga iernare a albinelor, trebuie incepute numai dup5 ce in stupin5
albinele au pornit o activitate relativ6 si In citeva zile aduc polen in
stup. DacS s-ar incepe controlul prea curind albinek se nelinigtesc, iar
matca, foarte sensibilii la aceast5 bruscii luminare a stupului, caut2, fu- ,
gind, s5 se ascundii ; albinele o atacti uneori considerind-o drept striinii,
pe cind dac2 ea incepe s2 depun2 ou5 in cuib, albinele se compont.3
linistit.
Controlul coloniilor nu se face pe ploaie sau vint puternic. Coloniile
se nelini~tesc,sint agitate ~i atac5.
Nu se deschide stupul in prim5varii la o temperaturii rnai m i d de
10-ll°C. Cea rnai potrivitg este cea de 18-20°C. La nevoie absolut5,
cind in stupi sint soareci ce trebuie eliminati, stupul se deschide de pre-
ferat intr-un ad5post. Fagurele pe care se g5se~t.ematca se pune putin
rnai depgrtat de cei vecini - in ladita portativii - pin5 se fme curiitirea
completii, ca apoi s6 fie asezati exact in aceea~iordine, tinuti la c5ldurg
2-3 ore pin5 ghemul se reface.
Obisnuit, la control nu se caut5 spre a fi v2zuti matca cPnd tempe-
ratura nu este potrivitii ; prezenta puietului este o garantie c2 ea este
prezent5. T o t u ~ icine tine s5 o vad3 din anumite motive, si rnai ales cind
nu este marcat5, stuparul pune sub podi~oro colivie inchis5 dar goal5,
in care au rnai stat m5tci ; a doua zi deschizind stupul va afla matca pe
una din cele dou5 fete ale fagurelui pe care a stat colitria.
La un control in stupul multietajat cu 3-4 oo~purisuprapuse, ur-
m5rindu-se din anumite motive matca, se introduc douii gratii Hane-
mann intre corpul 1 ,si 2 si alta intre 3 si 4. Dup5 trei zile, in corpul
unde sint ouii cu sigurant5 c5 se aflii si matca ; in felul acesta stuparul
caut5 matca numai pe cele zece rarne ale acelui corp qi nu rriv&+egte in-
tregul stup, deranjind toat5 eolonia.
 . . . . . .
.. :.
!, .,: ,.I , Controlul stupului se poate face f 5 ~ 5a mai scoate fagurii afara, ci,
,:
I . i! . ! :a

1 :"I.'. r&ggind perna lateral3 +i .diafragma ; astfei se face loc suficient ca in

.
; - ;. < .golul r5mas s& se trag5 fagure dup5 fagure si s5 fie cercetat' pe sus
"
,,.
5

l
.J. . ;
,
- privind printe intervale. Astfel stuparul i ~ poate i dia s e m a u p r de
1 ' . situatie.
I! 1;.. >' . Cfnd In stup se ail5 diafragma chiar ling5 unul din peretii laterali,
,
-. - . - .
\,
a,
I
, :,/7.. nu incercati sti o scoateti, ~ 5 c iadeseori, intre. ea +i pereti, albinele cl&
.,\ '

1. ...-.. .. ., '
desc ftigurasi care o fixeaz6 ; este de preferat s5 Pmpingeti cu dgltita care
,

1, ..,;I:, . serve~teacolo drept pfrghie, ca s5 faceti loc primului fagure de ling5

. ."-
:. :, . ! . diafragmg, care astfel este scos ugor. Fagurele se ridic5 incet, avind grija
t
. , ., .-. ca albinele aflate pe perete sau pe lantetii laterali s5 nu- fie strivite ; al-
I
I, ":.. l.,

(l
-binele nu trebuie si3 fie frecate de celelalte albine de pe fagurele vecin,
,.. ..,.. .
,, , .,. . c5ci ele se iritB gi injeap5.
i .,..'. ,
L .
, .......
,

..
Cercetarea unui fagure se face in conditii bune dacg stuparul st5
I . ,
, . % -7

:($,-,
. .-
.
. cu spatele la lumina solarZi, care astfel bate ping la fundul alveolelor si
se pot obsenra ou5le gi larvele din interior.
i 'Hi. '
b .I:
,
Fagurii scosi se pun in 15dita pontativ5 gi nicidecum afarB, rezemati
; .,;. ,. . 3e peretele stupului deschis, pentru c2 apare furtigagul, care d5 nastere
&
. , .
- - la o mare nelinigte In prisacg, soldtndu-se cu pagube mari. Rezemind
.i:. .,
:. . -
. l..i:, :
<S, ;
fagurii afar5, lfng5 stup, se poate intimpla ca pe unul din ei s5 fie
matca, iar aceasta sti se urce pe peretele stupului si astfel s5 se piard5.
'**. . La qntrolul unui stup, grija cea mai mare a stuparului trebuie
I.?..- , indreptatti asupra rn5tcii. Fiind marcatg, ea p a t e fi uSor observat3 gi
. .. .
i.,: I:.
' f e r i a in special de alarmarea fumului. Pe cit se poate, fumul va fi cit
,.;I '.
cj:!;.
' ' '

mai putin folosit, c k i d a d se tibuzeazg afum5fidu+e mult toate intervalele,

, .
,, -?,- ' . . , se creeaz5 in stup o riivti~iretotal5 : matca Pgi deregleaz5 sistemul s5u de
L x, ,k i. l: . a .
., "..,. .
ouare h cerc din ce in ce mai larg, fgrg s# lase in urm5 nici o alveolg
neocupat3. Doicile, care urmeazg un program precis de hr5nire a puietu-
1 '+.',.,
r;:..
, . . -.
lui lamar in direct3 legBtur5 cu virsta fiec5rei larve, cu doze diferite,
'
1
;, -23;
cu combinapile de substan@ proteilce si glandulare, pierd sirul normal a1
' -::. ,, .. c 4 ,... ', . acestor hrsniri ; unele larve chiar rgmin un timp flgminde. Albinele cl5-
I
,
< f

..!,
. ditoare de faguri, ce stau in perdele, asteptind aparitia solziqorilor de
, . . cear5, pgr5sesc lucrul cind se d5 fum mult si cu greu il mai pot reincepe.
s
i 1 .,"
..., .-
z
. Folosind fn schimb un pulverizator fin cu api? curatii sau usor indulcit5,
..
''.xi;:
, .
.,
. nu numai cii albinele nu se irit5, dar se ling unele pe altele; stau linistite
-, .
i .. ,.~'
\

'-
gi las5. pe stupar sg lucreze f5r5 team& Sentimentul de team5 la om
1 :j:.';
. .
determin5 sistemul s5u nervos - si in special nervii adrenergici - s5
'. ..~ i ' .
,
secrete adrenalina, daborit5 unui hormon ce agioneaz5 asupra glandelor
.I'

a$.J , ....
. . suprarenale. Miroml acestei sulbtante ce apare pe suprafa@ pielei, iritg
i !..<.I' !

r
) ,:I. . albinele care rnteapg. Cine lucreazii lini~tit gi f5r5 teamz, nu degaj5
.
;....I:
.:<

, ..,. >
. aceast5 secretie, iar albinele nu ineapii decit atunci cind sint bruscate.
!
:
...-..:
!:,. . ' Cind sinteti nevoiti s5 periati albinele de pe ambele fete ale unui
I?.;>:- . ,
, . ..,. . fagure, operatie f 5 ~ u t 5des atunci cind se controleaz5 stupii sii nu aib5
se observg mai greu dac5 fagurele este acoperit cu albine, -
,, . $... ,.
, .
.. botci, care
,,
:';%. ' . lucrarea trebuie f5cutA cu toat5 atentia si linistit, f5r5 misc5ri bruste qi
'
. . . ..
*
.'..
... m5turind cu :peria albinele de pe fagure deasupra stupului deschis,
.,
,
, i:! ?., - ,

. ..
5
~

.<. . 328
'
'

.?<,A,,.

, .L
&,:;
-
 atunci, cu peria care trebuie s5 fie lat5 cit l5timea lagurelui, se inl5-
tur5 uvor albinele care se grgbesc s5 intre prin intervalele dinlre fagurii
vecini. In aceasta situatie este de preferat sii a ~ e z a l iin fata stupului o
bucat5 de carton asfaltat prins cu dou5 pioneze de scinclilra de zbor
a stupului, m5turind pe el albinele de pe suprafala fa,prilor. Atunci
operatia de periere se poate face brutal, pentru a speria al1:inelc care
se grsbesc s5 intre pe urdinis in stupul lor ; in schimb cind perierea se
face dcasupra stupului deschis, operatia se executs incet.
Atentie mare la folosirea periei. Ea este un obiect prelim din in-
ventarul apicol, dar foarte periculos, ciici cu ea se pocrte transmite u ~ o l -
o boalti intre stupi. De aceea trebuie mereu sp5lat5 cu ap5 de robinet si
cu mult cl5buc de sgpun, pentru a indepsrta microbii de pc ea. Dac5 stu-
parul are 2-3 perii de schimb, dup2 spzlare, fiecare este puss pe un
capac de stup, la soare, ale c5rui raze binefjcstoare distrug eventualii
agenti patogeni care ar mai fi r5mas dup5 spiilare.
Pentru a evita perierea, multi stupari scutur5 ranlele de albine,
b5tind cu pumnul lantetul superior, si tinind bine ralna cu mina stings.
Ei nu procedeaz5 bine lucrind astfel, c5ci dac5 in alveolele fagurilor
astfel scuturati se afl5 puiet, el va suferi mult, iar dac5 in faguri este
miere, ea se va impr5stia pe locul unde s-a f5cut scuturarea, ceen ce
atrage albinele str5ine si se isc5 furtisag in prisacg.
Pentru examinarea unui fagure stuparul trebuie ss stea cu spe-
tele spre soare. Rama se tine in diagonal, cu mina sting5 apucind col.
tul de jos a1 ei, iar cu cea dreapta coltul de sus. In felul ncesta ranla
poate fi inclinatg usor, datoritg mierii din partea de sus a fagurelui
care fiinld ~ n a igrea ajut5 la baswlarea ei ; astfel, fagurele poate i i
intors automat cind pe o fatti, cind pe cealalt5 pentru cercetare.
In general este bine ca stupii s5 fie cit mai putin deschisi, iar
stuparii trebuie s5 invete cum s5 cunoasc5 situalia din interior, f5r5
s&i mai descl%d5.
Cind lucrzrile s-au terminat, asezarea padi~orului peste stupul
deschis trelruie f5cutZ cu grij5 ; podisorul se tine de dou5 colturi in
diagonal, apropiindu-1 de perimetrul corpului de stup din partea snpe-
rioar5. Asezarea lui se face cu misc5ri tremurinde pentru ca albinele
- simtind c5 sint in pericol - se retrag intrind in stup, ori iesind pe
marginea exterioarg a podisorului, evitind~i-seastfel strivirea lor. Api-
cultorul cu oarecare practic5 simte uSor cind intre podisor si marginile
stupului nu mai sint albine expuse, asezindu-1 definitiv la locul s5u ;
observatiile facute sfnt trecute la partida respectiv5.
Albinelor nu le plac interventiile dese ale stuparului. Viata lor
in colonie dginuie de milioane de ani, iar omul n-a intervenit direct
h intimitatea locuintei lor decit cu citeva secole in urm5. Deci acest
/ amestec le stric3 lini~teasi trebuie evitat pe cit este posibil.
Biologul francez G. EugBne spune cSi : pentru colonie, deschide-
rea unui stup este ca o operatie de deschidere a abdomenului unui bol-
nav, f3cut.5 de un chirung.
 Este drept c3, aparent, albinele se obisnuiesc cu aceste interventii I

si nu reactioneaz3 totdeauna cu intepgturi, dar aceasta eslte doar o I

& - autoin~elarea stuparului, c2ci toate interventiile se soldeaz3 cu o pier-

\ I

,, dere de tiunp in memul nomal a1 operatiilor coloniei.

Multe din cele spuse aici, vor f i dezvoltate pe parcurs odat8 cu
=: - lucr5rile cerute de controlul de prim3var5, pe care il vom expune pu-
tin mai departe.
Priviti albinele - tineri apicultori - ca pe niste prieteni dragi,
> ' ajutati-le la nevoie ~i purtati-v3 cu ele ,,cu dragoste de p3rinteu, asa 1
cum m-a inv3tat ~i pe mine batrinul stupar din satul meu natal. Cind
e
in primgverile reci multe albine duse dup5 a@ se rebegeau de frig I,.
pe scindura uncle apa curgea, el le m3tura pe un fsras, le ducea in
cas5 la c3ldurii ling3 geam, si cind le vedea dezmortite le d3dea voie
s5 ias3 ~i s3 se duc3 la stupul lor. Asa m-a inv3tat primul meu pro-
fesor +i v3 inv3t ~i pe voi, astiini d n d sint tot atit de b3trin ca )i el, I
$1 plin de acelea~isimtsminte.
 - Dupii cum stiti - tineri apimltori - in apilculturii semanele
sint decalate cu o lung ; anul apicol imepe cu toamna apic-015, &at5
cu luna august si dureazB pinti la finele lunii octombrie ; iarna dureazii
urmiitoarele trei luni pin6 la sffpitul lunii ianuarie ; prhBvara cwprinlde
luna febmfarie, martie si aprilie, ca sii sflr~eaucii cu vara cea bogat2
ping la finele lunii iulie.
Pentru singuranta lulcriirilor ce tmbuie efectuate bn strims 1egiiturB
cu 3diferitele lepoci d e inflorire a principaldor plante melifere este lbine oa
stu~pariisii cunoascii si sii consernneze obswatiile fenololgice din regiunea
un'de s e giiswc stu~pinelelor, date care in mod urbiqnui't se repeti din 11
in 11 ani, astfel cii ei pot $ti ~cuo oawcare aproximatie laind trebuie s B
inceapii unele lulcriiri fn tprisacii, in raport de situatia vremii de afiarB.
Obi~nuit,in luna martie albinele pornesc o activitate intensii In
ciiutarea nectarului ~i plenului proaspiit atit de stimulatoare pentru
dezvoltarea cuiburilor. In coloniile puternice carora li s-au lasat im-
portante rezerve de hranii incii din toamnB, adivitatea miitcii s-a
oprit pentru o scurtii diapauzii, iar in ianuarie in cuiburi apar primele
generatii de puiet. Ajuns la maturitate, acesta aSteapt.5 ca florile sii se
deschidii ~i impreunB cu albinele tinere, din toamnii care si acum dupii
3 - 4 luni de iernare sint fiziologic incii neuzate, pleacg la cules pentru
$I aduce in stupi nectarul dultce ~i hranii rom,pietA, care este polenul.
Stuparii consemneazii in agenda de lucriiri data cind apar fiecare
din principalele plante melifere, spre a face o medie cind vor incepe
culesurile secundare de intretinere si mai ales cel principal. Cum dis-
tanta de inflorire intre plante se pilstreazii cu oarecare regularitate,
aceste aprecieri se apropie de realitate. De exemplu, inflorirea plan-
telor melifere din slatul MBrii~eqti,Tutova, olbservatii tiunp de' zece ani
si consemnatii este u1.rm5'toarea :
Dab Data Dab
Planta Jnblo- ~Plantta nnfflo- Planta tn$lo-
~ri~ii aid sirii
Alund 26.11 Arfar 15.W Muq tanul galsben
Arinul 10.PIr 'M& 15.IV qi alb 25. V
Brand* 12.hIT k q i $ a colza 16W Spaweta 25. V
Salcifa c&preasc% 12.8TI Rapita m v e b 26.IV ireiul 18.VI
P ~ ~ S c a 4 . Castnnul 26.IV Floarea-soarelui 22.W
Sugelul rovu 1O.dV SalcTmul b0.V Lama de balta 15.VII
 In schimb dup5 observatiile fticute nou5 ani in regiunea Bgrtiga-
nului la Luciu-Giurgeni si apoi la Mgntistirea (Ilfov) succesiunea in-
floririlor principalelor plante melifere a fost in jurul urmstoarelor
date : 10-15 martie la salcie ; 10-15 aprilie la rapitti gi pomii fruc-
tiferi ; 10-20 rnai la salcim ; 20-25 iunie la tei ; 25-30 iunie la sal-
cimul japonez ~i sulfina alb5 ; 20-25 iunie la floarea-soarelui ; 15-20
iulie la izma de balts.
Sint insa si ani capricio~icare r8stoarnCi toate prognozele cum a
fost anul 1947 cind salcfrniul din p5durea Valea R q i e , Oltenjta (Ilfov),
a inflorit la 26 aprilie. De asemenea in anul 1965 in Bucuresti ulmul a
Pnflorit abia la 10 aprilie, iar salcimul la 27 mai. Dupi observatii in-
delungak, apicultorii se pot orienta in privinta termenelor rnai apro-
piate de inflorire ale unor 'plante. De exemplu, cind mugurele floral
a1 sal~imuluiare 2,5 cm, rnai sint 10 zile ping ce bobwii se deschid
din plin ; de la floarea gutuiului, care este ultimul pom fructifer ce
. infloreste, rnai tree 9-10 zile pin5 a)are culesul saldmului. De ase-
menea dac5 se noteaz5 data oind incepe teiul sg dea frunze, mai trec
7 sGpt5mini pin5 la inflorire.
Toate aceste date intereseazs mult in special pe stuparii care toamna
nu au l5sat in stupi hrana suficient5 si asteapts ca natura s: le vin5
in ajutor, desi acest procedeu nu este recomandat. Primsvara dintre
cele patru sezoane ale anului este cea rnai capricioass si inseal5 ade-
seori pe stupari in sperantele lor ; sint zile insorite in majoritate dar
qi din cele reci, vinturoase, innegurate care nu rnai ingtiduie nici o
interventie la coloniile aflate in nevoie ~i nici chiar un control de fond
spre a vedea cum au trecut ele greul impas a1 iernii.

Controlul auditiv
Deocamdat5, la inceput de primtivar2 v5 veti limita la ace1 control
auditiv f5cut cu tubul acustic. Un fosnet rnai accentuat gi continuu este
dovada c5 in unele colonii matca si-a fgcut datoria qi cuibul este deja
intocmit. In coloniile in care el nu se aude decit vag, matca nu ~ i - a
inceput activitatea, iar cind ciocsnind putin cu degetul in perete colonia
din interior nu reactioneaz:. situatia este
ingrijorstoare (fig. 53).
- Ati amintit adineaori de o ,,a-
gendi? de lucriiri in prisacd". Ce este ea
+i cum o folosim? Pntreb5 unul dintre
tinerii apicultori.
- Fiecare stupins are un registru
de evident5 in care fiecare colonie are
dou5 foi cu partida sa. Registrul este nu-
merotat pe marginea din dreapta cu nu-
Fig. 53. - Controlul auditiv mere ce apar in scars. Apiisind cu dege-
iarm se face cu un tub de cau-
ciuc a1 cc?rui cap8t se intwduce tul n u m s r d corespunzritor de pe margine,
prin urdini? $i capstul opus se registrul se desclhide exact la pagina in
pune in pavilionul urechii. care este partida unei colonii controlate ;
se Pnscrie acolo lwrarea exmutat5 ~i se prograaneaz5 din nou ca s5 fie
iar5~irev5zut5 la o data anume. Programarea este trecut5 de inclat5 in
agenda de Zucrtiri zilnice in felul urm5tor : la finele registrului de par-
tizi sint 18 foi libere, oite douti foi pentru cele nou5 luni de activitate
in stupin5, din februarie pin5 in noiernbrie. De exemplu : colonia nr. 25
este bolnavg si i s-a f5icut un tratlament cu sirop medicamentas cu tera-
micin5 ; lucrarea este trecut5 la partida nr. 25 astfel : 15-V-1974 -
s-a f k u t un prim tratament cu teramidn5 avind larve bolnave de loca ;
se repet5 tratamentul la 18.V. PLpoi se trece lucrarea in agenda zilnicti
des~ohizln~d pagina lunii mai si se scrie : ,,18.V.1974" de alplicat a1 doilea
tratament ou termicing coloniei nr. 25".
In felul acesta toate lucr5rile oric5rei colonii din prisac5 se tin
lant una de alta, de la data cind coloniile incep in prim5varB activitatea
si pin5 se aranjeaza pentru iernat.
I? fiecare dimineat5 se deschide agenda de lucr5ri din stuping ~i
se vede ce lucr5ri sint de executat in ziua respectiv5. Acolo se g5seste
de pild5 ~i mentiunea c5 in acea zi trebuie aplicat tratamentul cu
terarnicin5 la colonia nr. 25 ; totodat5 g5sim c5 in acea zi avem de retras
coliviile de la coloniile nr. 43, 50, 57 sau c5 trebuie verificat5 colonia
nr. 92, dac5 nu sint ref5cute botcile stricate etc.
In felul acesta, tinind strict o evident5 de starea coloniilor si a
lucr5rilor ce urmeaz5 d se fac5 in anumite zile, apicultorului nu-i p a t e
sc5pa executarea la timp a tuturor lucrgrilor din stupins.
In acela~iregistru este inscris5 in pagini anume rezervate, situatia
stupului de control de pe cintar, indicindu-se cre~tereastrinsurii de
miere si p l e n din acea zi, ori consumul de hran3 sau pierderile de
albine care nu s-au mai intors fiind prinse in cimp de vreun tratament
cu insecticide sau de vreo furtun5 cu ploaie si piatr5 etc.
Pe pagini separat rezervate sint inscrise cantitstile de miere ex-
trase, polenul colectat sau l5pti:or obtinut.
Registrul trebuie s5 fie legat in pin25 c5ci el este f5cut pentru doi
ani ; trebuie ferit de ploaie si se pSstreaz5 invelit in plastic.

Controlul vizual
Controlul vizual se face oricind trecind prin fata urdinivelor tuturor
stupilor din prisacg, f5rg a-i deschide, putindu-se deduce din aparentg
care este situatia coloniilor stupinei. Cele puternice se cunosc u v r , rnai
ales in zilele geroase, cind urdini~elesint brumate.
Problema cea mai important5 este cea a zborului de curgtire intes-
tinal5 pe care coloniile il fac intr-o zi insoritg f5r5 vint, cu o tempera-
tur5 peste 12OC, putindy-se bine obsetva care anume colonie din pri-
sac5 nu 1-a f5eut. Dac5 sint unele colonii care nu ies deloc PnseamnSi -
in cel mai bun caz - c5 albinele au facut zborul de curiitire la o alti
dat5, cind stuparul nu 1-a putut observa. kceste colonii vor fi conside-
rate bune numai dac5 fn urma verificgrii insemn5rilor din registru cu
evidenta stupinei, se va constata c5 in toamn5 au fost considerate din
categoria coloniilor puternice. Dac5 vreuna din not5rile respedivelor
colonii, la care nu a fost observat zborul de cur5tire nu sfnt pe deplin
satisfhciitoare, apare b5nuiala c3 ele au suferit in iarn5, fie de un frig
prea aspru intr-un spatiu prea mare din stup, fie de curentii dAun5tori
existenti intr-un stup cu un u r d i n i ~prea deschis. Aceask5 situatie rnai
p a t e fi provocata si de starea coloniei care are prea putine intervale
ocupate, iar ghemul nu s-a putut constitui normal sau in stup a fost
o umiditate excesiv5 si hrana improprie.
Desigur c5 in stupina noastrii n i d una din a'ceste cauze nu au
putut s5 apar5, dar aici noi vorbim si de cei care, necunosc5ltori, au
neglijat s i ia toate m5surile necesare pentru o bun5 iernare.
Fortarea zborului de curiitire
Pentru a remedia partial aceste neajunsuri se va fncepe cu fortarea
zlborului de curstire a coloniilor respctive care nu I-au f5cut inc5. In
prealabil, dac5 in prisac5 z5pada inc5 nu s-a topit, este bine ca peste
ea s5 se presare paie sau pleav5, cZci multe albine ceva rnai slgbite,
iesite Pn grab5 din stup Psi iau prea putine rezerve de miere in g u ~ 5si
rebegesc de frig stind pe z5padi.
Pentru facilitarea zborului de cur5tire intestinal5, intr-o zi cald5
de 10-112~C, stupamd fiir5 s5 ridice ,pddiprul lasi capacele expuse la
soare. Cildzlra solar5 int8lzqte podisorul de d n d u r 5 sau de carton
gudronat, p5trunde adinc pin5 la cent& g'hemul)ui; alrbinele se desprinki,
i e repede pe udiniqul superior, si f5dnd zlboruri cu m l i s u r i in raza
de 60-430 m, isi descaw5 intastinele, ca arpoi s5 se inapoieze la &l-
dura gfhernului, ref5eind f m c a lui sferic5. De data aceasta albinele se
indoap5 cu mierea ,din fagurii rn5rginqi rnai plini, pe care in& nu-i
atacaser5 pin5 atunci, aducind mierea spre centru.
Ca si cind acest zbor le-a intiirit increderea in propriile forte, colo-
niile incep s8 trimit5 afar5 cercetase chiar si pe timp rnai rece, numai
de 9-10°C. Este o chemare de reinnoire care inliituri? frica, riiceala ;i
alte o,prdi;ti. Este o pro'Meirn5 de a t a r e . In %%rilenordice albinele
lucreaz5 bine incepind chiar si la 6OC, c5ci acolo qi plantele sint gr5bite
s5-si ating5 maturitatea ~i s5 dea roade inainte de terminarea verii.
De pild5, intr-o revist5 sovietic5 se scrie s5 in regiunile reci unde creqte
masiv spinzul (Helleborus purpurascens) ~i inflore~tecind inc5 z5pada
nu este deplin topit5, albinele sint adaptate pentru cules la o tem-
ratur5 sc5zut5.
La noi in special coloniile puternice trimit afar5 albinele din grupul
social a1 c5utitoarelor de ap5 atit de necesar5 pentru combinarea hranei
puietului larvar, cit si pentru diluarea mierii ce s-a cristalizat eventual
in alveolele fagurilor mirgina~i.Dac5 vremea este inc5 rece, albinele o
infrunt5 cu mijloace proprii consumind inainte de plecare o cantitate
ceva rnai mare de miere. Cum ins5 adeseori apa este rnai rece decit
mediul exterior, sute de albine, sugind-o, rebegesc de frig, provocin-
du-se astfel insemnate pierderi coloniilor.
Cunmcutul cercet5tor francez, G. Layens, care este si inventatorul
stupului orizontal ce-i poart5 ~urnele,a calculat c5 intr-o singur5 zi rece,
cintarul de control a inregistrat o pierdere de 350 g albine - deci o
sesime dintr-o colonie de 2 kg - si aceasta numai intr-o singur8 zi.
Aceste albine le-a gasit rebegite ling5 izvoare.
 4

Asigurarea coloniilor cu ap5 cald5

De aceea o prim5 grij5 acum in primgvax-5, pin5 cind timpul se

fnc5lze~te,pe la mijlocul lunii mai, trebuie pus& la diqmzitia albine- '
lor upti caldii in adap5torul conceput personal cu 40 de ani in urm5,
inc5lzit cu o ,mi& lamp5 nr. 5, cu petrol. El are dou5 compartimente :
in unul se pune ap5 obi~nuiti,iar in cel de-a1 doilea ap5 cu variate
solutii care completeaz5 nevoile organice ale albinelor. De aceea, intr-o
zi se ofer5 albinelor apii foarte putin s5ralt.5 - o lingurig de 5-6 g
la 10 1 de alp5 cald5 -re are un insemnat rol fiziololgic in ~nentinerea
unui echilibru osmotic i, a1 organismului. Adeseori, stuparii pun sarea
cu aproximatie si nu fac bine ; ea este toxic5 in proportie de l o l o ; cea
mai bun5 doz5 este de O,O1o/o.
In alte zile solutia va fi de uree, recomandat.5 expres de cercea-
torul francez A. ,Caillas in doz5 de 1-1,5 g la 10 litri ap5 : ureea este
un compus organic solubil in ap5 ; este principalul produs de degradare
final5 a proteinelor din organism, de care albinele au nevoie oricind. In
alte zile se adaug5 in ap5 cite 0,5 g la litru acid citric care elibereaz5
ionii de hidrogen foarte necesari metabolismului albinelor. Acestea in
mod obisnuit prefer5 s5 ia apa din compartimentul cu solutie ; de aceea
pe tot parcursul anului, ad5p5torul amplasat totdeauna en acelxqi loc,
expus la soare, alimenteaz5 albinele, In prim5var5 apa fiind caldg, albi-
nele o iau cu grab5 si chiar pe timp rece ies s5 o aduc5 in stup, satis-
f5cind astfel nevoia de ap5 a coloniei. Lipsa unui adilpstor in prisac5
sileste albinele s5 o ia ~i din scurgeri de la grajduri, care pot provoca
coloniilor diferite boli. .
Dac5 din anumite motive in prisac5 nu aveti un adspiitor cu apa
cald5, in prim5var5, pentru a menaja albinele s5 nu ias5 pe timlp rece iI‘ .
in c5utarea apei, puteti adrninistra apa in interiorul cuibului, in jgheabul , ,
unui hr5nitor ce st5 in permanent5 in stup, pentru multe nevoi. La I* '
sapte zile, ridicintl capacul stupului se b a r n 5 printr-un orificiu f&Wt in
podisor o doz5 de 50 ml a p i cald5 ~i putin indulcit5, cu ajutorul unei i.1
pilnii a1 c5rui tub debuseazfr direct in jgheab. Cercetgtorii au stabilit
cii procedfnd astfel, imediat dup5 primul zbor de cur5tire intestinal&, . ,
roloniile puternice consum5 mai putin5 hran5, iar mortalitatea este 11
extrem de redus5. Puietul infiripat in cuib de la mijlocul lui ianuarie,
ia o deosebit5 extindere, cu 40010 mai mare faw de coloniile martor care
n-au primit un asemenea ajutor. Desigur c5 in stupinele mari asernenea
interventii nu pot fi f5cut.e decit dac5 zilnic apa se serve~tela un
num5r anumit din efectivul stupinei, a:a fel fncit provizia de ap3 s5 fie,
rdnnoit.5 odat5 pe s5ipthxln5.
Intre observatiile ce le veti face cu ocazia controlului vizual veti
observa, tineri apicultori, nu numai zborul de curstire, ci si ce1 de recu-
noastere in special a1 albinelor eclozionate dupli aparitia frigului, care
n-au rnai apucat s5-1 fac5 la sfirsitul toarnnei.
1) Osmozd = tecerea unui solvent printr-o membrmh semipermiarbllh care s e w 8
douh solutii de compozitie diferite.

335
 Alte situtii lngrijorgtoare ar mai putea slr aparZ in stupinele care
n-au fost atent aranjate pentru o bun5 iernare +i anume : unele colonii
au pierit sau sint in stare muribundii ; ele nu mai dau nici un semn de
viatlr atunci cind se ascult5 cu tubul acustic ~i se ciocgneste cu degetul
in peretele frontal a1 stupului. Deschizind stupii respectivi s-ar putea
cunoa~tecauzele acestor pierderi care pot fi cauzate de cantitatea mic5
de hrang Ilrsat5 in toamnii ~i rlru repartizatlr. S-ar putea ca la unele
colonii populatia fiind in majoritate cu albine biitrine, acestea mor in
stup in mare num8r. iar cadavrele lor clrzute pe fundul stupului,
impiediclr un schimb nonnal de gaze qi de aer. Marele fnaintq a1 api-
culturii mondiale Langstroth citeazii cazul unui apicultor cu 20 colonii,
din care au murit 19 din acest motiv, iar ultima a sclrpat cu viat5 da-
toritlr fundului spart a1 stupului, neobservat de apicultor in toamnlr.
LBsind ins2 deschis pentru iarn5 numai urdinisul superior, asemenea
acaidente nu se ivesc.

Unirea coloniilor slzbite

I
S-ar putea, de asemenea, ca populatia unei colonii slr fie prea
mica ; l5sat5 s8 ierneze pe 2-3 faguri, ea va muri de frig clrci intr-o
asemenea situatie nu se poate fonna un ghem unitar. De aceea noi
recomand2m ca in toamn5 s5 nu se p5streze pentru iernare colonii slabe
ci ele sb se uneascii cite doub sau trei impreunb, cu o singur5 matc5,
formind o unitate cu o populatie numeroas5, ocupind cel putin p s e in-
tervale ; aceasta p a t e intretine in interiorul ghemului o temperatur5
normallr. -
Deschizind pe rind stupii care necesit5 interventii intr-un adspost,
se vor aplica m2surile de ajutorare ~i reanimare asa cum am mai spus
putin mai fnainte, iar coloniile vor trece peste ace1 impas ~i vor f i aju-
tate mai mult, cind timpul se va inc5lzi.
Dac3, cu ocazia zborului fortat de curatire o parte din colonii a 3

i
lgsat excrementele pe scindura de zbor sau pe peretele frontal si nu sint
prea numeroase, coloniile respective vor fi ajutate dindu-le de citeva
ori in jgheabul ramei hrgnitor, prin podisor, sirop 111 cu 0,5 &acid-_
, citric la litru, sirop preglrtit cu ceaiuri medicinale --'~$aFu-m- am
in bcapitolulprivind bolile albinelor. ar=3
Dac5 situatia este rnai grav5 ~i sint multe albine care defec5 inainte
de a zbura si multe r5min afar5 flrr5 putinta de a se inlrlb in zbor,
operatiunea de ajutorare trebuie f5cut5 radical. Stupul este dus in
camera cald8, se trece colonia intr-un stup curat, dezinfectat, avind fa-
guri cu sirop acidulat si cu Fumidil B in doza specificaa la bolile albi-
nelor (nosemoz5). Lucrarea se face cu prudene, incet ~i f5rZ zgomot ;
la ridicarea podi~orului, albinele ce stau pe deasupra ramelor ~i pe
podi~orsint pulverizate cu ap5 indulcitti ; ocupate cu lingerea reciproc5
se poate lucra fgr2 ca ele s5 se impr2~tieprin camerg. Cele de pe podisor
se vor scutura in stupul curat in spatiul go1 l5sat pentru pern5 ; apoi,
rind pe rind, se ridic5 fiecare fagure ~i se scutur5 deasupra ramelor din
stupul curat. Pentru ca albina prin scuturare sB nu se impr5stie prin
camerg, se a ~ a z 5un corp go1 de stup deasupra stupului curat unde sint
faguri cu miere ; scuturarea se face brusc tinind rama in pozitie verti-
cals qi lovind cu pumnul speteaza laterals a ramei ; toate albinele de
pe suprafala fagurelui cad in stupul curat qi pe urmii sint indrumate
in jos cu foarte putin fum. Cum h u l t e albine pot sta cu corpul introdus
in alveolele fagurelui scuturat, acest fagure se lass dupii scuturare pe
locul s3u citeva minute, pin2 ies albinele din alveole, procedind cu ele
la fel, prih scuturare bruscg. Avind urdiniqul inchis stupul este tinut
citeva ore intr-o camerg calds ca s&qi f o r m a e ghemul, apoi in una rece
si a doua zi este dus in prisacs la locul lui. Coloniilor cu asemenea
situatii li se ia cite o pmbs de 30-50 abbine, care se trimit la laboratorul
regional pentru analizs. Dupg cunoa~tereaagentului patogen care a pro-
vocat boala, se va aplioa tratamentul corespunlziltor ce s-s arBtat la
bolile albinelor. Coloniile sldbite se unesc Entre ele, formPnld unitgti mari,
care pot sCi lupte cu mult succes spre vindecare.
Dacg cu ocazia acestui prim zbor de curstire se observ5 c5 albinele
unor colonii fac un zbor in apropierea stupilor lor, ca ~i cind ar cguta
ceva, se poate bgnui cCi ele qi-au pierdut matca in timpul iernii. Spre
a vii convinge, puneti pe capacul acelui stup o colivie goal3 in care Pn
anul trecut au mai fost mstci. Dac5 albinele coloniei respective se fac
ghem peste colivia goals, este o dovadii cCi ele sint orfane. Acestor
colonii li se vor oferi cite o matcii scoasii din cele de la rezerv8, pgstrate
peste iarnB in dulgpioare dup5 metoda cercet5torului romhn N. Foti.
MBtcile oferite vor fi date in colivii automate din care albinele le elibe-
reaz5 dup5 36 de ore. Vom vorbi despre ele la Cre$erea mGtcilo~. Y,
In cazul cind nu sint m8tci de rezervg, se procedeazs indatii la'
unirea mloniilor orfane cu cele din vecinstate dar puternice ; operatia
se face altfel : se unifies mai intii mirosul anlibelor unitgti cu un par!fum
oarecare sau ehiar lcru cite o map3 drabits. Spre seara zilei urm5toare,
se aduce stupul cu coloni~aorfan5 tn apropierea mloniei gauds ; aceasta
din u r n 5 se ridic8 provizoriu de pe funldzll ssu, se asaz5 pe capaoul
fntors, iar pe fundul go1 se a s a ~ 5mlonia orfans ; pe deasupra ei se
fntinde o foaie simp18 de ziar, gSiurit5 cu un cui in 10-20 locuri ;
deasupra ziarului se asaz% de data aceasta ~ l o n i agaad5. Cum ele au
scum awlaqi miros, iar ceile orfane sian.t & sU5 Se aflg 0 mat&, I d
ziarul ~i se uncg amlo. Mbinele gadti de sus, dacii ziua se anuntB caM8
qi f m o a s 5 , coboars dimineata printre fagurii coloniei orfane +i ies pe
u d i n i ~la rnunlca lor. Nu se va inEmpla nici un conflict ciici matca
este inconjuratil de proprilile sale fiice, iar cek orfane ailate in oas;
strsin5 sint foarte docile. Pe baza instinctului de atractivitate inniiscut,
se intcadreaza in n o u situetie, fomfnd impreun3 o colonie puternkg
cu mari sofli de realizsri importante.
Dacti colonia ocup5 un stup de tip orizontal cu fundul fix, du@
trecerea celor 24 de ore in care mirosul coloniei orfane s-a unificat cu
cel a1 coloniei de bazli din orizontal, colonia orfans se pune seara in
stupul puternic in partea opusg coloniei gazd5 ; albinele orfane trec
noaptea amlo, iar p a t e ni se alBkr5 si fwgurii sM de cei ai gazdei.
Spatiul fiind scum mai mare, la 2-3 zile fsgyl-ii goi se scuturti de
albine, h i n d numai pe cei cu miere ; daca in fagurele central a1 colo-
niei orfane albinele fiicuserg bobci, acestea se distrug inainte d e a intm-
t i c
duce calonia orfan5 Pn stupul gazd3, iar acum se controleazti foarte atent
ace1 fagure dacii nu cumva albinele, intre timp, au mai cl%dit vreo botc5
care se distruge ~i ea.
Mai sint ~i alte situatii grele prin care unele colonii trec gi care
pot Pi relevate prin controlul vizual, nu numai in prim5var5 dar chiar
gi in sezonul de varii, cind fiir3 sii se deschid5 stupul, apicultorul sesi-
zeaz5 o deficient5 ce trebuie remediatii. De pildg, larvele de trintori
eliminate in lunile aprilie-mai sint dovezi c5 albinele n-au suficiente
rezerve de hranii in faguri ca s b s i permitii s5 crease5 trintori.
Din contra. o intens3 activitate de zbor a trintorilor din luna rnai
indic5 prezenta lor numeroasi, ceea ce este un semn de pregiitire a
coloniei de roit ; formarea si gruparea albinelor pe peretele frontal a1
stupului sau formarea de ciorchini cu albine sub scindura de zbor,
constituie gi el un semn cfi acea colonie are o populatie f5rii spatiu sufi-
cient, albinele ies afar5 c5ci nu au aer indestuliitor pentru toate gi, deci,
dacii nu se intervine pentru lfirgirea spatiului, colonia r o i e ~ t e; este
asa-zisa barbii a stupului. De asemenea, cind veti vedea albine care
stind pe scindura de zbor isi balanseazg abdomenul la urdinis intorcind
capul spre largul cimpului, este o dovadti de cules intens. Cind fac
aceste migcsri cu capul intors spre urdinig, este dovad5 c5 culesul este
pe sfirgite. Cind se simte un miros greu, puturos, caracteristic puietului
mort, miros ce iese pe urdinis, este semn c5 acea colonie este bolnavii
de loca. Cind albinele ies in suvoi pe urdinis, in timp ce altele fac
zboruri vioaie afar5 in prisacii, colonia roieste ; de asemenea, da& ziua
~i mai ales noaptea se aud unele sunete ascutite, inginate cu altele mai
profunde, a t e semn c5 in cuib s-a n5scut o matc5 nou5, care se agitii
pentru a ucide in botci viibarele miitci, care urmeaz5 s5 apar5 si ele
in stup. A doua zi, in mod obisnuit colonia roieste cu matca tin5r5,
fiind roi secundar sau tertiar, aga dupa cum ati v5zut mai inainte.
Formarea unor grupe de albine de 10-12, stind pe pgmint in fata stu-
pului, este o dovadii c5 matca stupului a murit, iar cadavrul s5u este
eliminat din stup. Existen@ in naturfi a unui cules bogat o aratii albinele
care inainte de a ateriza pe scindura de zbor cad kreoaie pe oglinda
stupului, de unde cu greutate se indreaptii spre uridinis ; aceasta este
dovada cfi ele vin cu gusile pline, sint obosite ~i nevoite s5-si refac5
rezerva de aer in sacii aerieni ca sii poat5 s5-si reia zborul. Agitatia si
lupta intre albine in fata urdinisului este dovada de furtisag. Trintori
ce stau ingrgmiiditi pe scindura de abor sau pe peretele frontal a1 stu-
pului dovedesc c5 albinele nu mai g5sesc cules in cimp gi ii izgonesc.
Iatg, tineri apicultori numai citeva manifestgri ale coloniei de
albine, pe care trebuie s5 v5 str5duiti sii le cunoasteti, pentru a in15tura
deschiderea stupului, ce nelinistqte albinele ~i deoi trebuie evitatii.

Schimbarea fundului stupilor

Schimbarea fundului stupilor in primiivar5 este foart;e necesar3,
in primul rind pentrb inl2turarea reziduurilor c5zute pe el in timpul
iernii si anume : rumegusul recoltat din ceara c5p5celelor deschise ale
fagurilor cu miere pe care coloniile au iernat, a eventualelor cristale de
zahiir sau miere si mai ales a albinelor care au nlurlt in cursul iernii
sl au c5zut din ghem. In acest scop veti pregiiti mai inainte 6-7 funduri
curate, spiilate, flambate ; lucrind impreunit, in echipe - clici numai asa
se lucreaz5 cu spor intr-o stupin5 mare - doi stupari ridic5 corpul stu-
pului de pe fund, iar cel de-a1 treilea introduce repede fn locul lui
fundul curat, peste care se asaz5 corpul. Urdinisul de jos r5mine inchis,
pentru a nu se pierde bioxidul de carbon, gaz cu o greutate rnai mare
decit aerul si care se acumuleazti in partea inferioar5 a stupului, in
special in partea de jos a ghemului de iarnii.
Fundul retras este plin de reziduuri ; de aceea, mai Pntii ele sint
observate atent spre a cunoaste, dup5 aspectul lor, felul cum a iernat
colonia respectivii. Se pot prezenta acolo diferite situatii demne de luat
in seam5 ~i notate in partida fiecgrei mlonii, si anume : dacit este mult
rumegus de cearii in dreptul intervalelor dintre faguri unde colonia a
iernat, inseamn5 c5 aceasti colonie a consumat peste normal. Aceast5
situatie se datoreste si faptului cCi in cuib se afl5 mult puiet larvar
hr5nit abundent de doici care au consumat mult5 piisturli si miere, fie
faptului c5 albinele au iernat nelinistite din diferite cauze : existents
soarecilor in stup sau amplasarea stupinei ling5 un drum mult circu-
lat etc. Prezenta soarecilor o confirm5 resturile de cearit f5rimitate ale
alveolelor din care ei a u consumat mierea, cit si din excrementele ce le
lass En stup, iar cadavrele albinelor moarte nu mai au capul pe care
soarecii 1-au deworat.
De aceea, se fac observatii asupra grupului albinelor moarte, dacit
nu cumva intre ele se afl5 si matca coloniei, recunoscut2 usor dup3
marcajul de pe torace. Veti m5sura cantitatea de albinii maartit ; normal,
la coloniile bine organizate, vom constata cii eu murit cam un pahar din
cel de 114 1 ; cind cantitatea lor creste pin3 la dou5 pahare, este dovad3
c i acea colonie a intrat in iarn5 cu mult5 albin5 b5trinii ; trei pahare
de albine moarte sPnt semne d e ingrijorare : ori albinele n-au avut
hran5 destul5, ceea ce se poate deduce din faptul c5 albinele moarte de
foame au limba total scoasit si intorsii mult spre abdomen, fie vreo boalli
a determinat o asemenea mortalitate. Albinele moarte din cauzli de
boa15 prezint3 anumite caracteristici care pot sii ofere stuparului o
documentare partial& asupra bolilor care au cauzat mortalitatea. De pild3,
dac5 cadavrele abia atinse se desfac in f5rime prin dezagregare, este un
simptom caracteristic a1 septicemiei; albinelor moarte si mzlrdare de ex-
cremente ne indicii faptul c5 cel putin diareea, dac5 nu chiar nosemoza
este cauza mortii l o r ; cadavrele de albine f5r5 aripi sint o dovadit cii
albinele sint atacate de acarieni din specia Acarapis woody, provocator
a1 bolii accarioza; albinele moarte si muceggite, acoperite un mucegai
verzui-galben sint semnul aspergilozei; p5stura albii clizut2i pe fund
sau aflat5 in alveolele fagurilor reprezinti simptomul pericistiineazei
piisturii; dac2 intre cadavre se observii unele nimife din cele aproape
sli treac6 in stare de imago, este dovadii cli albinele suferii de sete si au
eliminat nimfe cgrora le-au supt limfa ca s5 salveze larvele din cuib ;
d x 5 cadavrele au toracele lucios, M e semn cii ele au suferit ef&l
toxic a1 unui polen care a fost adus in stup din toamnii, introdus in
alveole si care c o n s m a t in iarn5 a prowcat moartea lor.
 D a d in rumegug se ggsesc cristale de zahgr, este dovadSi cSi siropul
dat a fost preparat in conditii necorespunzgtoare, in sensul cB s-a 15sat
ca siropul s5 clocoteasc?i impreun5 cu zah5rul pus la topit, ceea ce-i
ing5duie s5 recristalizeze f n faguri, la primul ger, rnai curfnd sau rnai
tirziu. Acestia trebuie schimbnti cu faguri cu un alt sirop bine fiicut
sau si rnai bine cu faguri cu miere, dac5 exist5 Pn depozit. Cristalele
pot proveni si din mierea de man5 de la zad5 - Larix decidm - ce
cregte pe stincile abrupte ale muntilor sau fn alte locuri ; mierea aces-
tuia formeazs cristale mari si tari, incit scrisnesc intre dinti. In atare
situatie hrana trebuie neapi3rat s5 fie schiinbat5 cu alta de calitate bun5
sau sirop acidulat,

rnlgturarea fagurilor muceg5iti

,-

fnlZiturwea fagurilor mucegGifi msrgina~ila stupii care au iernat

cu mult5 umiditate este obligatorie, cunoscut fiind c5, cu sigurant3, o
, parte din mierca din faguri a inceput un proces de fermentare, absor-
I bind din aceasti3 umiditate, iar dac5 in ei au fost ~i alveole cu p5stur5,
I s-a format cu sigurantg ace1 mucegai cenusiu-verzui. Acesta provoacg
,
1 boala Perycistis alvei, care se bEinuie~te c5 este una din cauzele bolii
Pmpietrirea puietului si puietul v5ros. Ei sint retrasi si inlocuiti cu alti
faguri cu miere bunii, iar cei cu p5stur5 se a ~ a z 8in direct5 apropiere a
/
(

ghernului ca acesta sB-i p a l 5 acoperi si inlcglzi ; astfel alblnele hr5-

1 nindu-se d dea cuibului o extinldere rnai mare ~i rnai timpurie.

Psstrarea cgldurii cuibului

PGstm7'ea cZildurii cuibului este o grij5 permanent5 ce trebuie s5
o aveti, c5ci legea de vietuire ~i dezvoltare a coloniei este legat2 direct
de cuib. Numai la o temperaturs normalg de 35,2OC puietul se dezvolt5
bine, sZn5tos, cu o longevitate mare a albinelor eclozionate si cu o
rezistentii mare la boli si la r5celi. Rezultatele sint contrarii cind in
cuib temperatura coboar5 sub nivelul arhtat, ceea ce determini3 nastere
de albine cu defecte, cu o via@ scurts ~i adeseori cu modific5ri morfo-
logice in detrimentul existentei celor ce au suferit din cauza r5cirii
cuibului.
Coloniile din stupii protejati la exterior, a u in a doua decad5 a lunii,
martie 3 4 faguri cu puiet compact. Multi ani am aplicat la exterior
saltelute de papurii cu rezultate bune in comparatie cu stupii neimpa-
chetati. Apoi am folosit - si folosesc si acum - ca i n v e l i ~exterior
carton gudronat negru, cu rezultate similare, ba chiar gi rnai bune. Din
sulul de carton se taie foi de dimensiunea celor patru pereti ai corpului
de stup, care se fixeaz5 cu ~ i p c isubtiri, sus ~i jos, pentru a nu strgbate
nici un curent rece prin eventuale crgp5turi sau pe la incheierea in
tinmri a stupului. S-a consitatat c5 desi stupul are per2tii subtiri,
prezint; foloase insemnate, fiind mult rnai usor, iar in prim5varZi cgldura
razelor solare strSibat prin porii scindurilor si influenteaz5 in bine dez-
voltarea cuibului ; in schimb, porii acestor pereti subtiri nu rezistg la
vinturi puternice qi efectul lor se resimte in interior. Aqa, de exemplu,
cind vintul bate cu puterea de 4 mJsecund5 aerul din stup se preschimb5
in intregime in curs de o or5 ; cind el este ins5 mai violent ~i atinge
7-10 mJsecund5 aerul din stup se preschimb5 de citeva ori in aceea~i
perioad5 de o orii ; in felul acesta cuibul este influentat, iar albinele ca
s5 contracareze actiunea lui, consum5 o mare cantitate de miere d56-
toare de energie ~i cQdurii. De aceea, pentru prevenirea unor asemenea
amenintgri, aplicarea pe peretii exteriori a unui material de protectie
este foarte folositoare coloniilor.
De altfel folosirea cartonului gudronat se face cu succes gi in alte
lucriiri din prisac5, in special la podi~or,pentru c5 fiind negru atrage
razele solare cind se ridic5 capacul stupului pentru controale. Expus la
razele solare, se incinge uSor, ciildura piitrunde adinc intre intervalele
dintre faguri, umiditatea se evapor5 repede qi dezvoltarea coloniei ia
proportii deosebite, mai ales cind operatia se repet5 de citeva ori. Cind
soarele apune, capacele umplute cu perne bine indesate cu p i e , se agazii
deasupra ; materialul acesta fiind termoizolator, colonia are asigurat5 in
felul acesta o microclim5 favorabilii dezvoltiirii sale. Observatiile fiicute
comparativ cu stupii martori, cu podi~or de scindur5, au confirmat
c5 datoritii folosirii podi~oruluinegru de carton gudronat colaniile s-au
dezvoltat neqteptat de bine, dind productii superioare. In iarn5, asez
carton gudronat si pe fundul stupului unde apa din condensatia v a p -
rilor nu mai st5 pe funldul de scindurii, care altfel se imibi5 $i pgstreazii
o umiditate excesiv5.
Pgstrarea c5ldurii se face in mod eficient cinld cuibul, aqa cum noi
1-am aranjat in toarnn5, este cornprimat numai la fagurii ocupati de
albine, m5rginit cu diafragrne qi perne cu materiale termoizolatoare ; in
capac este indesat5 bine o pern5 umplut5 cu paie de griu prin care
pot trece vaporii rezultati in stup din respiratia allbinelor.
Desigur c5 trebuie s5 indepliniti si celelalte conditii de rigoare :
undinise micqorate - inchise in noptile geroase si deschise putin dimi-
neata. In U.R.S.S. se exprimenteazii fnchiderea complet5 a urdini~elor
pin5 apare, in februarie, puietul. Operatia de inahidere si desahidere a
urdini~elorseara gi dimineata se face usor, chiar gi Pn stupinele mari,
avind pe scindura de abor un mic bloc de lernn care se mi~ctieu u ~ u -
rint5 inchizindu-1 sau deschizindu-1. Desigur c5 toate coloniile trebuie
s5 aib5 hran5 fndestulat5, miitci tinere de la finele verii trecute, p5s-
turZ pus5 in cuib in primele zile calde ale primsverii, populatie nume-
roasii cu albine tinere, iar stimularea trebuie inceputs cit mai o u r i d ,
asa cum vom ariita putin mai departe.
In principiu, trebuie s5 evitati cft mai mult posibil deschiderea
stupilor in zilele reci cu mai putin de 14"C, luincl m5suri ca s5 nu se
risipeaac5 czldura, ciici odat.2 ajuns5 sub nivelvl normal, colonia a'bia
poate reface tempratura normal5 a cuibului in trei zile. In acest r5s-
timp toate procesele de creqbere si dezvoltare a cuibului sint tulburate \

sau puietul este frinat chiar in fazele lui morfologice normale : el apare
peste termenul de eclozionare cu citeva zile mai tirziu avfnd l i p u r i
sau anumite organe in deficients etc. - aga c u m v-am spus la anatomia
albinei, privit5 ca subiect de studiu.
 In strsin5tate se merge a+ de d arte cu aeeastZi preoclupare de
- , 1
pastrare a c5ldurii cuibului cind stupu se deschide, incit acolo unde
stupina se afl5 in apropierea unei retele electrice, se folosqte un ra-
diator electric care asezat pe un stativ ling5 stupul deschis, radiaz5
cgldur5 asupra suprafetelor ramlor ~i a intervalelor ocupate de albine,
cit timp stuparul lucreazi la ace1 stup. Rezultatele sint exceptionale ;
albinele stau complet lini~tite,simtinld binef5cStoarea c5ldur5 a radia-
torului.
Mai mult chiar, cemt&torul s d e z G. Roswal pulblic3 in revista
Apiucta editat3 de Apimondia un articol despre cuplarea la reteaua
electric3 apropiat5 a unui transformator cu ajutorul ciruia se inctilzesc
electric cite un grup de colonii ; consumul de electricitate de f i a r e
stup insumeaz5 1&20 wati. Cu ajutoml unui potentiometru se regleazti
temperatura, astfel in& coloniile ierneaz5 protejate contra gerului yi a
umidiatii. &st procedeu se pradic5 in Suedia - in special in partea
nordicti- care in preajma cercului polar are temperaturi foarte sc5zute.
Nu este cazul la noi unde avem rar ierni cu o tmperatur8 de minus
20-25°C ~i care abi~nuittin o perioadg scurtA.

Introducerea pBsturei
Zntroducmea piistutii in stupi este o cerintti imperioasii, in primti-
var5 cind cuibul -infiripat incii de la mijlocul lui ianuarie - trebuie s5
se dezvolte. In toamnti nu am lgsat pbtur5 in cuib decit intr-o m5sur5
restrins5, deoarece fagurii cu p5stur5 au fost pusi la axt5post de ger,
pentru a nu se degrada. De aceea piistura trebuie sd fie introdusti in
ctlib cu eel putin o lunG inainte Ide aparitia in canititate d mare a
polenului poaspZt, care la noi se evidentiazi albia la inceputul lunii
aprilie. Cercetribrii au stabilit c5 pentru a c q t e 4 500 larve, albinele
doici +i larvele mai m i de trei zile aflate in oui~b,consurn5 0,500 kg
p5stur3. Cu 1 kg p5sturZi se crew! 10 000 aljbine, adici 1 kg. Deci la
i n q u t u l lunii aprilie dnd apare culesul de la apborii fructiferi, salcie
gi rapiv cultivat5, colonia trdbuie s5 ab5 3 kg de albine nbur5toare
care vor consuma 3 kg de p5wtur5 fie in famri, fie sub form5 prelu-
cratti de stupar, in h r t i t e - ceea ce este muilt mai bine. D a d vmn
introduce faguri cu p5stur5, stupii treihie d m h i ~ ipentru a le face
lolc ling5 mib, eliminllvd f w i i gmi ; w a s t 5 operatie se lad mai t f n i u
d d tim~puls-a inc5lzit. Pentru a da turtite de p2stur5 care se pun
sub p o d i ~ r ,se riditcti pentru o dip3 podisorul ~i se introduce turtita
sub el.
Spre exemplu, apimltorul canadian H. Schaffer, posesor a 800 de
colonii, cu o productie medie de 82 kg miere, administra aceste turtite
sub podi~or in luna februarie, mergind la fiecare stup prin zgpadti,
cu dou5 c8M3ri cu turtite. Lucrarea cerea doar citeva secunde ~i o
- repeta adat5 pe s5ptAmin5, d i d cite 1 kg de p5stur5. In Ielul acesta
se pierde foarte putin5 c&ldur$ care se reficea uSor. La jumstatea lunii
q r i l i e coloniile erau aSa de demohate M t din fimare colonie SIX-
 parul mai f5cea un mi arti~ficialce priunea o matcli imperecheat5 counan-
dat5 in California (S.U.A.), dublinduse astrfel efectivul stupinei.
Stupina era a5eza-G pe sectiuni la distante de dtiva kilametri,
intr-o regiune cu trifoi, unlde obtinea cantitatea de miere artitat5
mai sus.
Turta de ptisturli se prepar5 astfel : in primul rind, in luna ianua-
rie se scot pe rind fagurii cu p5shr5 din depozitul c5ldut qi se expun
30 minute la ger ; ceara din faguri devine sf5rimPcioas5. &eyti faguri
se taie in Eigii longitudinale prin mdjlocul alvmlelor cu p5stur5 ; se
freaci fisiile intre palme iar ceara alvmlelor se sfirim5 si rgminne pis-
tura intreag5 in form5 de hexagoane care se tree printr-o masinti de
, tocat carne. Se abtine astfel o past5 care este apoi amestecats cu o
cantitate egal5 de miere semicristalizatti. Prepararea se face usor si
poate fi executat5 cu mult inainte de a fi folositii ptistura. Aceash se
p5streazi sub form5 de past2 in boncane mari, avind deasupra un strat
izolator de miere. a n d se prerpar5 turtitel'e se scoate pasta din borcan,
se trece din nou prin masina de tocat, picurindu-se peste ea 1 litru
de ap5 cald5 in care s-au dizolvat in prealabil 20 g sare de buc5ttirie ;
proportia de a p i va fi de 1 litru la 2 kg de miere cu p3stur5. Din
a m e s t m l acesta, pe o bucat.5 de tifon de 25/25 cm se Pntinde canti-
tatea de 1 kg pentru o colonie qi se asazli repede peste rame, sub mi-
sor, imdepiirtind albinele cu foarte putin fum. Operatia se repetA din
10 in 10 zile pin5 w a r e polenul proaspit in cantit5ti rnai mari in stup.
Pentru ca pistura astfel oferia ar putea inlseni prin consumul
ei ~i o reactivare a sporilor de nosarm aflati in intestinul mijlmiu a1
aJbinelor coloniei, mai a l e in cele care in anul precederut au suferit de
nosemoz5, este bine ca in aunestec sti se pun5 si Fumidil B, un flacon
la 20 kg sirop, in dozele prescrise la bolile albinelor.
In ceea ce priveste felul diferit de falosire a p5sturei in hrana
albinelor fatti de polenul din colectoare, cercetitorii au staibilit ci?i p5s-
tura are propriet5ti mult diferentiate fa@ de polenul luat direct din
Borii asa cum o spune R. Chauvin. P5stura contine o mu'ltime de prin-
cipii pe care aBinele culeg5toare le transmit gr5unciorilor de polen
atunci cind formeazi ghemotocul ; ele umezesc a c e ~ t igrtivnciori cu sa-
. liva ~i sue intestinal, care contine multe diastaze.
In mediul cald si umed din stup incepe de indati o fermentare
care sporeste digestibilitatea proteinelor din polen. Multi cercettitori au
remarcat c2 polenul recoltat de stupar nu poate determina digerarea
laptelui, pe cind cel depus in faguri realizeazs aceast.5 lucrare in scurt
timp. Modificarea corespunde unei d r i r i a digestibilitstii datorate aci-
dului lactic a1 pisturii si in acelasi timp si o usoar5 asimilatie de c5tre
albinele consumatoare. T o t u ~ ipolenul proaspi3t care este depozitat in fa-
guri este preferat pisturei, de albinele stupului, caci ele nu se prea im-
pacS cu wilditatea acesteila iar cu polenul crew rnai mult puiet. Dc aceea
cind polenul apare in cantitate mare in stup, albinele nu mai eonsumti
pistura din anul trecut.
Psstura confer5 albinelor consumatoare o longevitate deosebitii ;
dup5 observatiile si experientele cercettitorului englez Biitler, s-a stabi-
lit c i albinele consumatoare de pisturh tr6iesc mai mult decit cele ce
-.I primesc polen adunat h colectoare. De asmenea ajut2i la formarea en-
zimelor pentru prelucrarea nectarului gi la asimilarea lui in cea rnai
mare miisurii. In schimb, p5stura mult inghetatri datri albinelor pentru
stimulare nu dii rezultate. Pentru a produce 1 kg de albinli in cuib, doi-
cile trebuie s6 consume de 22 ori rnai m u l g Msturs inghetat5 pentru a
putea s5 scoat6 o generatie nouli de albine. La fel, o pgsturti rnai veche
de un an pierde multe din valoroasele sale proprietiiti ; in schimb, p5s-
tura prelucrau de stupar gi pus5 in vase ermetic inchise, avind $i un
strat izolator de miere, poate fi folositii fgrg rezerve. P2strarea fagurilor
cu p5sturii se face in camere cu temperaturi de la 2 ' ~la +16OC.
'.
Controlul de fond
Cont~olulde fond la stupinele mari se face in colectiv de cel putin
4-6 stupari, dupii ce s-a terminat controlul vizual si s-au luat toate
mlisurile de fndreptare a coloniilor gQite cu deficiente. In mod obi~nuit
controlul se face dupri vreo zece zile de cind a fnceput activitatea de
zbor. In natur5 incep d e l e rnai statornice ca temperatur5, noptile devin
din ce fn ce rnai scurte, iar ziua se m5rqte. Temperatura exterioar5 este
peste 14OC. Deschiderea stupilor in aceast6 perioadii nu rnai nelini~teste
mgtcile. Irlalnte de a fncepe sS ouii miltcile sint foal-te sperioase la apari-
\ia lurninii in stup, unele incepind chiar s5 fugii pe faguri ; in colonie
se creeaz6 o stare de alarm& in care matca este socotit6 drept o str5in5
intruss. fiind prinsri in ghernulet ~i sufocat6. Inwpindu-si ins5 din timp
activitatea ei de ouat, inainte de controlul de fond, matca i ~ continuli
i
ouatul in lini~te,dac6 se lucreaz5 incet, fiirri zgomot qi rnai ales f2r6
fum ; zgomotul ~i fumul tulburj toat5 activitatea din colonie, iar re-
luarea ei incepe abia dup5 dteva ore de unde a fost llisatri. Folosind
in schimb un pulverizator cu ap5 indulcit5, colonia nu este tul-
burat5 de loc.
- Ne-ati amintit de multe ori de colonii puternice, mijlocii ~i
slabe ! Care sint criteriile dup6 care ne putem orienta in stabilirea celor
trei categorii ? Pntreabg unul dintre apicultorii incepstori.
Criteriul principal dup5 care se apreciazg potentialul unei colonii
este num6rul mai mare sau m i redus a1 populatiei sale. Cunoscind cri
intr-un interval dintre faguri complet ocupat incap 280-300 g albine, pu-
teti stabili usor potentialul fiedreia, in raport desigur si de tipul de
stup ce ocupli colonia cercetat5. Trebuie de asemenea s5 se tin5 seam5
cli in toamn5, la unele colonii, s-a adgugat populatia coloniilor ajut5-
toare, cu mSki iernate in aflara ghemului. In astfel de situatie sint
foarte rare c m r i l e cind se p a t e vorbi de colonii slabe. Smt ins5 ~i
stupari a r e nu au f5lcut asemenea uniri din t o m n 6 si deci acolo pot
apare ~i colonii de diferite categorii.
Colonii dabe vor fi acelea care la intrarea in iarnri ocup5 in
Dadant numfai 4 intervale de albine sau in sttupul multietajate, 5 inter-
p
vale. Ele au cel m d t 1200 kg albin5. Colonii neunite in toamn5, care
ocupii 6 intervale de Dadant si 7 de mult'iebjat, sint mlonii mediocre,
cu o medie de 2 kg albin5 ; de aici fnainte sint n u m i colonii putemjce
si foarte puternice. Dintre acestea care au fost unite in toarnn5 : pri-
mele au 3 k g de albine ocuflnd zece intervale la Dadant si 12-14 la
un multietajat si unele chiar foarte putexnice cu 3,5 kg lalbjn5.
Potentialul ridicat a1 unei colonii este strins legat de prezenta unei
mEtci prolifice, tinere si care intrune~teindicii cei rnai numerogi de
selectie, despre care voi v o ~ b la
i ,,Cresterea m6tcilor".
Alt critenu dup5 care ne cZJ5uzim pentru aprecierea unei colonii
de albine este cantitatea ~i calitatea rezervelor de hran5 pe care ea le
are la dispozitie, impreun5 cu coroanele ce Inconjoar5 ca un arc elipele
cu puietul din cuib, cit si rezervele din lnagazinul de recolt5 de dea-
supra corpului stwpului. In stupii in care se constat5 c5 hrana este
neindestuliitoare se adaugii faguri m miere qi 1-2 cu p5sturii.
Un rol insemnat in pgstrarea unui potential ridicat al coloniilor i1
are efectivul de faguri gata cl5diti rnai mult decit dublul lor cu care
cuibul se 15rgeste la timp potrivit in raport de prolificitatea m5tcilor $j
a1 grupelor sociale de albine cl5diWare.
Cind faceti control de fond, in primul rind trebuie s5 observati si-
tuatia cuibului cu puiet. Cu cit sint rnai multi faguri ocupati cu puiet c3-
pZicit cu eLipse mai extinse, h@i de stupii care au puiet putin qi in elipse
reduse, puteti stabili qi viitoarea putere a coloniei gi in consecint5 va-
loarea fiectirei m5tci in leggtur5 cu prolificitatea, virslta gi felul de pre-
zentare : vioaie, lascive, girbovite, cu sau f5r5 paraziti pe ele. Extinderea
elipselor gi calculul suprafetelor ocupate de puiet 91 veti putea face uqor,
stiind cii 1 dm2 de fagure are 750-830 de alveole. Dar trebuie s5 reti-
neti c5 nici o matcii nu depune 0115 decit in miisura in care iagurii sfnt
acoperiti cu albme. Spiritul de prevedere al albinelor reglementeaz5
aceast5 extindere ~i nu arareori d n d o matcii, prea prolific5 isi extinde
ouatul ceva rnai mult, albinele il reglementeaz5 ca suprafa@, consmind
ou5le care prisosesc. Virsba m5tcilor are o mare influent5 as'upra puterii
coloniilor, ctici este swb'ilit c5 m5tcile de un an depun inainte de cules
m 370/0 rnai multe ouii ?i doilcile crew albine mature ce au p d u r ; cu
420/0 rnai m1dt5 miere fat5 de coloniile martore care aveau m5ki de
3 ani.
Colonii puternice sint cele pe care C. L. Farrar le-a verificat avind
6 kg de albinii si care au produs de 2,5 ori rnai mult5 miere diecit p a t ~ u
colonii ce aveau cite 1,5 kg albinti. 0 colonie puternicti numeric este cea
care are la intrarea in iarn5 30 000 albine tinere cu rezervii de hranii de
27 kg ~i 3 faguri cu p5stur8. Colonie pu'ternic5 este cea care ajunge la o
putere maximii avind o mare rezervti de albine zbur5toare in pragul
marelui cules. In S.U.A. s-au f5cut observatii comparative pe patru co-
lonii ce aveau 15, 30, 40 si 60 mii albine. Cea de-a treia colonie a dat
productie de 4,4 ori rnai mare fat5 de prima, iar cea de-a patra de 6,1
ori mlai mare ; deci, in awast5 din u r n 5 grupii albinele au fost de 4 ori
rnai multe fat5 de prima grulp5, iar ele au dat rezultate de 6 , l ori rnai
mari. In Polonia s-au efectuat cercet2ri asemtin5toare observindu-se c5
grupele de colonii care aveau 3,600 kg albin5 au dat productii de trei
ori mai m r i fat8 de grupele de colonii cu 2,2 kg albing.
bn schimb, coloniile slabe, adic5 cele cu o populatie de 1-1,200 kg
albing, numai dac5 In prim5var5 sent ajutate cu puiet de la colonii pu-
 ternice, cu care se face schimb de faguri cu ouil li;i puiet c&@cit,pot s3
ajungil s5 devin: mediocre la primul cules $i puternice la eel urm5tor.
Metoda de aplicare a unei asemenea ajutoriri este foarte simp15 : m5t-
cile coloniilor slabe se striiduiesc sii depua5 ou% mai multe, dar neavind
albine clocitoare suficiente, ouiile descoperite nu ajung in stadiul larvar.
In consecint3 se la un fagure cu oua proaspete din rnijlocul cuibului co-
loniei slabe IiirS albine acoperitoare $i se trece in mijlocul cuibului co-
loniei puternice, care are multe clocitoare. Acestea clocesc ougle, iar
doicile hrilnesu: larverle @nii la ciipicire. Atunci fagurele se ridic5 f k 5
albina acopCritoare ~i se readuce in colonia slab& Dac5 se repea aceastii
operatie de citeva ori nivelul coloniei slabe ajunge la eel a1 coloniei pu-
ternice care a ajutat-o. Procedind astfel veti avea douil foloase : ridicarea
coloniei slabe la nivelul celei puternice, iar colonia care a ajutat-o pe cea
slab8 scapi de frigurile roitului inaintea culesului mare, bineznteles dac5
i-ati inlesnit acesteia spatiul larg de extinderea cuilbului ~i aerisirea su-
ficienta in interior.
Controlul de fond trebuie f5cut de indat5 ce termometrul arat5 cel
putin 13-14OC, l u M miisuri ca s5 nu se dsipeascii d l d u r a cuibuiui.
0- veti face pe echipe de eel putin 5-6 apicultori la o
sectie, trecind apoi la altele, pentru a nu se pierde timp si a profita de
citeva zile calde. La coloniile puternice cilrora li s-a l b a t din ltoamni
hran5 care sii le ajung5 pinii la marele cules, controlul de fond va fi
repede terminat. In afar5 de turtitele de pilstur5 puse la toti stupii, asa
cum am argtat, interventii serioase vor cere doar citeva colonii, care la
controlul vizual dau de b5nuit. Acelea vor fi controlate sub cort protec-
tor, un timp mai indelungat, intervenind in raport de lipsurile ori bolile
semnalate.
Controlul d e fond afarii in nuturii se face cit mai repede posibil
pentru a nu se pierde csldura cuibului. Se ridic5 capacul cu perna ce
este bine indesatA fn el si se qazii pe sol in pozitie risturnatg ; magazi-
nu1 de recola cu pxlisorul s5u se ridici fnlcet cu multZi prudenw, f5r5
zgmnot, fapt u ~ r a ' de
t imprejurarea cii mnginile lui qi ale corpului de
cuib au fost unse cu vaselin5 consistent2 inc5 din toamn5, Empiedioind
albinele de a le propoliaa. In ~prealabilpuneti un ziar p s t e perna capacu-
lui si apoi agezati acolo magazinul de recolt5 plin inci cu miere. Este
p i b i l ca &emu1 de ilarn5 sZi se fi in5.ta.lat in spatiul dintre mlagazin ~i
corpul stuplului sau cel putin la periferila lui. De aceea desprinderea ma-
gazinului se Face cu p m u t i e , c5ci mate ca amlo s5 fie si m3tca. Apare \
\
it
,I
acum suprafapa mrpului de CUB.Pen'tru a da albinelor o preocupare $1
pentru a nu f o l d fwmul pulverimti suprafapi superioar5 a ramelor cu

postav gros c5ptusit pe part- de dadesubt cu o foaie suibtire de plastic.;

&east5 mSsur5 este luata ca nu m v a albinele s5 se agate de posbav; i
, si s5 v i dea de lucru cu m t u r a r e a lor, cfnd veti temina lucrarea i:
I\
ap3 i n d m m i e r m a c u p e r i t i de i d a t 5 suprafala cu o h e a t 5 de ,

\l
i
de control.
Pentru inceperea lucr5rilor, stuparul se va aseza cu scaunul de .
lucru in partea sting5 a stupului, acolo unde se afl5 perna ~i diafragma,
care sfnt ridicate. In golul r5mas se trag ramele msrgina~e,care se cintZi-
 resc in min5 pentru a aprecia greutatea lor in miere. D a d unele rame
au fagurii goi, acestea se retrag definitiv din stup si se pun in 15dita por-
tativ5.
Pe miisurii ce controlul inainteaz: spre cuib rulind primul postav,
o a doua bucat5 de postav acoperii fagurii deja controlati ~i trasi spre
diafragm:. fn felul acesta riimine deschis doar un singur interval, cel rb-
mas intre fagurele deja observat si cel ce unneazii a fi scos pentru o b
servatie.
Operatia continu5 ping se ajunge la ghemul cu puiet acolo unde
este format ; se Impinge grupul de f w ~ mi p a t d e &em in golul riimas,
acoperindu-i. In felul awsta g h m u l nu este deranjat deloc qi e de indati
acoperit cu eel de-a1 doilea postav. Cu a c e d 5 wazie se pvate olbserva
u+or puietul ciip5cit p r i v i d pe sus intre intervale. B t e dovada evidentil
de prezmta matcii in stu1p ~i nu trebuie insistat rnai mult. S e ia nut8
de situatia ggsit5 privind populatia ce ocupii u n numar de intesvale
si de apreciere din minii a hranei existente. Totul se aranjeaz5 in ordi-
nea care e r a acolo rnai inainte, rnai putin fagurii goliti de miere e x t r q i
din stup. Deci, de dlata aceasba, cuibul se ccunprim3, c5ci orice fagure de
prisos ocup5 un spatiu ce trebuie s5 fie cit rnai redus acum. Hrana este
prea suficientz sus in magazin, c5ci o colonie puternics nu eonsum5 in
~arnfima1 mult de 10-11 kg miere ; ori numai in magazin se pun in
toamn5 aproape 20 kg miere, plus mierea din faguri cuibului. De pe fa-
gurii r e t r a ~ i , acoperiti cu albine, acestea trebuie scuturate. Pentru
aceasta se ridic5 inveli~ulde postav si se aqazii deasupra corpului de
cuib un corp go1 ; apoi ramele se lovesc brusc in speteaza laterals, iar
toate albinele cad peste cele de pe suprafata ramelor din cuib. Se
a~aziiindatii magazinul de recolt2 la locul ssu, podi~orul$i capacul, ter-
_ minind astfel controlul de fond. Cind timpul se indlzeqte, statornicin-
du+e cuibul trebuie 15ngit ; atunlci se p a t e observa precis citi f a p r i
cu puiet exisi5 in cuib ~i ce nevoi ar rnai avea colonia.

Rostul cortului protector

Dat fiind i n d cii htr-o stupin5 mare pot exista intotdeauna qi stupi
cu unele deficiente care nu le permit o dezvoltare normal& si suficients,
controlul de fond trebuie s5 se facii rnai incet, a m h u n t i t , fiind necesar
un timp rnai indelungat si deci riscindu-se viata puietului apgrind ~i alte
neajunsuri. Pe de alt5 parte tocmai acesti stupi sint atacati de albinele
hoate, ceea ce poate determina un inceput de f u r t i g g fntre celelalte co-
lonii. De aceea stupii se verificii ~i se ajuts sub un cort protector, care
fiind mobil este a ~ e z a tdeasupra stupului, conti.01~1purtind f i fgcut h
liniste ~i ferit de curenti ~i de albine hoate.
C o r p l protector este o pies5 de mare impostanv pentru o stu-
pins, deoarece d5 posibilitatea apicultorului sb lucreze indiferent, de
starea timpului de afars, cind mercurul i n d i d cel putin 12OC.
Cortul cel rnai practic este fgcut din patru rame de 1,50X1,50 m ~i
cu o in5ltime de 1,80 m, din sipci de 3 4 cm, ce se prind la cele 4 col-
tyri cu 8 cleme e T u r d h r i cu calp patrat, i n a t r a t e in lemn, pentru
a putea s5 fie strinse piulitele ftirti ca yurubul s5 se roteasc5. Ramele
celor doi pereti laterali si a celui din spate au fixate cu pioneze foi
mari transparente de polietilenti. Peretele din fatti este format dintr-o
perdea care in partea d e sus este prinsti cu ajutorul unor inele de sus-
tinere de o vergea metalic5, fiind astfel mobilii gi constituind usa cor-
tului protector.
Plafonul este format dintr-un cearceaf mobil dublu, care este ase-
zat cind stuparul este in cort. In interior, la cei doi perell laterah, la
70 cm d e la b a d , sint dot18 stinghii de-a curmezisul, solid fixate de
rame. Apucind stinghiile in miini stuparul ridicii cortul, ?I-1 a~aziipeste
stupul ce trebuie controlat. Cind c o ~ ~ t r o l ueste l terminat la un stup,
cortul se trece aliituri peste alt stup, dupti ce au iesit albinele din inte-
rior, ridicind plafonul.
In felul acesta stuparul este izloat sub acest cort de protectie avind
acolo alilturi stupul ce urmeaz5 a i i deschis. El are $i un sc5unel de lucru
cu sculele necesare : clegte, d8ltitti ciocan, cuie, perie, precum si o 15-
rlitti portativa cu capac, unde se pun fagurii cu miere si ptisturti ce ur-
rneaz5 s5 fie dati coloniei controlate ; de asemenea, are si o alt5 l5ditti
unde se pun fagurii .care eventual se scot din stup, pinti se termin5 con-
trolul. Registrul pentru colonii este prezent pentru notarea situatiei din
colonia respeetivti ~i cunoa~tereasituatiei respective din toamn5.
Cind se opreste brusc un cules in timpul verii, albinele sint incli-
nate sti atace stupii mai slabi ; atunci se folose~teiarssi cortul protector,
care de data aceasta are fixat5 pe rame pin25 de tifon, cilci altfel ar fi
prea cald sub cort. Cortul protector este, de asemenea, de mare folos
cind se face un tratament prin pulverizarea unor medicamente, stuparul
izolinduse pentru ca albinele din alfi stupi sii nu se infecteze venind la
stupul desch~s.
Mai exist3 un alt model de cort protector Ioarte practic : el const5
dintr-o umbrelti de plaj3 ce se sprijinii pe un ax din fier ascutit la cap3it
ca s5 poatii fi usor fnlipt in ptimint. Umbrela are de jur imprejur falduri
largi din tifon cu plurnbi in partea de jos, din cei ce se folosesc la ntivoa-
dele de pescuit. Tifonul este prins de marginea umbrelei cu cleme ce se
Zolosesc la perdelele obisnuite. Cortul se Pixeazii cu axul stiu altituri de
peretele din spate a1 stupului, unde cu un priboi de fier se face initial o
gaurti de 7-9 c m pentru ca virful umbrelei sCi poati sta fixat in sol ;
pentru intiinre, priboiul se bate altituri de axul umbrelei mai adinc ~i se
leag5 de acesta cu o sirmti. Se lass apoi faldurile tifonului peste stupul
ce rtimine izolat in interior impreunii cu stuparul, cu ltidita portativti si
scaunul de lucru. Ddpti terminarea operatiei sau a controlului se trage
priboiul in sus, se ridicti perdeaua de tifon peste marginile umbrelei, iar
albinele care ies din stup sint eliberate imediat. Apoi umbrela este tre-
cutii la stupul vecin, lucrindu-se la fel.
Cind vintul este puternic ~i rece, se poate prinde de tifon, cu ace
de sigurantti, o foaie de polietilenti a ~ e z a t 5in partea de unde bate vintul
gi astfel stupul deschis este ferit de riiceala curentului. Cu ocazia acestui
control de fond, se apropie cit mai strins ramele intre ele, ctici la asezarea
in toamnti a coloniei, fagurii sint putin mai distantati, pentru ca intre in-
tervalele dintre faguri s5 incap5 un numsr mai mare de albine. Odatti cu
 apropierea ramelor r5mine un interval de cel mult 11 mm intre fa-
guri. Cu cit ramele vor fi rnai apropiate, atit albinele vor fi nevoite
sii se extindii si pe fagurii m5rginasi ; 0dat.Z fagurii ocupati de albine qi
tncQziti, matca depune ouii si pe ei si deci cuibul se extinde in folosul
coloniei, iar la marele cules albinele vor avea o rezerv5 ~i rnai mare de
, albin5 zburtitoare. Dac5 timpul este cald si se lucreaz5 sub adtipost, se
rade propolisul de pe muchiile ramelor de tip Hoffman care se apropie
cit rnai mult, astfel incit r5mine un singur rind de albine din intervalul
fagurilor care sB p o a a inciilzi puietul de pe fetele dintre doi faguri ve-
cini. In felul acesta se realizeaz5 +i o recoltii de propolis ce se rade de
pe marginile ramelor.
Se continu5 lucrarea pin5 la ultimul fagure, calculindu-se cantita-
tea de miere pe care o rnai are colonia i n ramele cuibului, iar ling5 ulti-
mu1 fagure cu puiet se introduce un fagure cu piisturii, scos din de'pozit.
Mai inainte acest fagure trebuie aerisit vinturindu-1 cu mi+c5ri iuti pen-
tru a fnliitura mirosul de sulf sau de acid acetic cu care s-au tratat fa-
gurii inc5 din timpul verii precdente, pentru a fi apiirati de d5uniitori.
Dup5 aerisire fagurele cu piistur5 se pulverizeaz5 cu 100 g sirop de
zahgr, asezindu-1 ling5 ghem in asa fel incit el s5 fie inclilzit de acesta.
Totul se aranjeazs in aceeagi ordine in care au fost fagurii, p5s-
trind astfel forma sferic5 a ghemului, mtirginit de albinele virslnice
aflate la periferia lui. La stupii orizontali lucrilrile d e ~ sint
i aparent rnai
simple, ele se complicii prin faptul cti fundul acestui tip de stup este
fixat si una din lucririle de baz5 este curgtatul lui. Ele se simplificli nu-
rnai dac5 stuparul are stupi goi de rezervs, dezinfectati, flambati qi
calzi. S e ridica magazinul de recolt5 si se pune provizoriu pe partea
opus5 celei in care a iernat colonia, f5rZi a ridica podi~orulformat din
scindurele subtiri. S e incepe cu primul fagure din dreapta cuibului aflat
ling5 peretele stupului rnai bine insorit, fagure care Pncii din toamng a
fost a9eza.t la 2 cm distanp de perete. Acest dispozitiv trebuie adoptat la
toate tipurile d e stupi cind se face aranjamentul cuibului Pn toamn5 :
spatiul dintre perete ~i primul fagure formeazs un strat de aer izolator,
ca cel dintre dou5 ferestre ale ufiei case. Acest fagure cu miere c5p5citi
este trecut in stupul curat ~i apoi rind pe rind, in aceeasi ordine, toti cel-
lalti faguri, inclusiv cei cu puiet, din mijloc. Cu aceast5 ocazie se fac
I toate observatiile de rigoare inscriindu-le in registru la colonia respec-
tiv5. Dupii terminarea acestui control de fond, magazinul de recola se
.,
asaz5 la locul s5u rnai ales d a d el are inc5 o cantitate mare de miere.
In caz contrar se ridicg definitiv; albinele de pe fagurii goliti de miere
sint scuturate in golul de ling5 diafragm5 ; se adaugii 3 4 faguri cu
miere din depozit, ridicind pe cei goliti chiar dac% rnai au mici portiuni
de miere inc5 neconsumat5, cgci cuibul se strimtoreazii acum la atitia
faguri cit pot acoperi albinele, iar rnai tirziu se va 15rgi dup5 cerfnle.
Peste podisor se pune o perng uscat5, si o alta dincolo de diafragmg.
Matca trebuie sii aib5 in cuib cel putin inc5 doi faguri goi, pulverizati cu
apii mineratg, pentru extinderea sferei cuibului sprijinita $i d~ acea hrti-
nire de stimulare ce se incepe curind.
Cind magazinul de recoltii la cele trei tipuri de stupi Dadant.
- RA 1001 ~i orlmnltal este aproape golit de rniere, el se retrage, se micgo-
349
\. '
 reaz5 spatilul de inctilzire cu 113, dar se adaug5 in locul lui o rams-
hrgni-tor cu ulucel.
La shpii multietajati, care au podiqor-hrsnitor gi deci nu a u rame
de hiinit, problema ajutorului \cu hranii este u~oarii.Cum ins5 ei au
iernat pe douii corpuri : jos uuibul gi sus corpul cu miere, dac5 ghemul
s-a urcat in corpul cu miere, dar periferia inferioars a ghemului mai stli
in& pe partea superioarii a corpului de jos qi in spatiul de 8 mm dintre
cele dou5 corpuri suprapuse, se retrag din corpul de jos toti fagurii
goliti qi se pun in mijlocul corpului 4-5 faguri cu miere cgpgcit5 sau
in lips5 sirop de zah5r. Golul riimas se completeazg cu perne asezate
in dreapta +i stinga acestor faguri. Se lass colonia astfel asigurat5 in
deplinh l i n i ~ t epin5 cind, sus, cuibul s-a extins la 8-9 faguri, bine-
inteles avind deasupra hr5nitorul mare ce face parte integrant5 din
zestrea lui.
Trebuie sii fiti piitrun~i de insemndtatea covir+itoare a acestui
control de fond, c5ci dupii cum se vor face lucriirile, $up5 obsematiile
notate in registru pentru fiecare colonie, luindu-se si miisurile cores-
punziitoare, ass se vor dezvolta coloniile in tot cursul primgverii. Sub
nici un motiv nu trebuie s5 pierdeti din populatia coloniilor, menajin-
du-le prin orice mijloace. CercetArile au aratat c5 pierderea a 500-4300 g
\
albine in primtivarii se va r5sfringe negativ, intfrziind cel putin trei
siiptiimini dezvoltarea cui~burilox. Or, far5 albine tinere eclozionate in
prim8var6, care sii inlocuiasc5 pe cele imb5trinite din toamn8, nu veti
putea rerolta din plin marele cules de la salcim din lluna mai. In acest ,
scop trebuie fscut t o h l , pentru ca in timpul scurt a1 prim5verii pin5
apare culesul mijlociu de la salcie, pomii fruc'tiferi qi rapila cultivats,
coioniile sii-si extind5 ouatul pe u n numiir cit mai mare de faguri.
In primul rind, dad dupg controlul de fond s-a putut stabili cii in
cuib m5tcile Pmepuser$i putin activitatea lor d e ouat, depunind zilnic
un numar relativ d e ou5, acum, pentru intensificarea adivittitii lor trebuie
sil fie stimulate.
Cine d{ ajutor /a tirnp, dd de doua ori

AJUTORAREA 81 ASISTENTA
COLONIILOR

Capitolul care urmeaz5 este deosebit de important pentru viafa

colonii~lorde albine intnmit se va ocupa de hrana $i hriinirea lor, dewre
care am vorbit principial la anatomia coloniei. In fiecare stupins, mijlocie
sau m i d , mai putin in sectorul socialist, dar mai mult in cel individual,
vor apare diferite situatii critice, pe #care stuparii trebuie sB ?tie sti
le rezolve.

Hrgnirea stimulatorie primsvara in stup

Cu ocazia controlului de fond, trebuie fAcutA o lucrare important5
- de compZetarre a xezervelor de hranii puse la pgstrare din toamna
trecutg. Ea va fi urmatti de o hriinire stimulativd lichidii sau uscatii cu
proteine, lipide $i alte substante, - acidulatii sau nu - dupti situatia de
moment ~i dupti necesit3tile ce se vor impune de la cm la caz.
Components hranei ce se dg albinelor, trebuie bine studiati4 : dacti
se dau prea m u l k proteine se poate produce un dezechilibru biologic
cu urmgri grave ; din contrg, sint colonii aparent bune dar care din cwza
lipsei polenului sau a phturii din cuilb, fad o foazne de proteine qi de
vitamine ce se va rgsfringe negativ asupra cuibului, care deqi avind o
mat& prolific5 ce depune numeroase ou5, putine din ele vor trece prin
stadiile urmiitoare, pfnii sil ajulllgil allbine mature.
a n d in stup apare o prim5 generatie, abbinele tinere sint altfel
hrtinite. Mai t'irziu vor apare trintorii tineri care trebuie altfel hrgniQ
de doici fatg de tinerele alibine IucrGtoare pentru a ajunge apti la fm-
perecherea m5tcilor crescute timrpuriu ~i cu atit m a i mult cind va f i
vorba de colonii paterne cu trintori selectionati. Conicomitent, urmgrind
problema ameliortirii albinei locale in fiecare stuping, vom avea de hoarit
in mod special coloniile cresciitoare de ms'tci de soi, care au un regim
alimentar diferit f a v de coloniile de produeie.
Deci, in ordinea lucrtirilor ce trebuie fgcute in fiecare prisaca ,mare
mu mic5 se incepe cu cornpletarea rezervelor d e hran8. Vti lamintiti
sfatul de a se lgsa f i d r e i colonii-27 kg-ae, . --miere. intr-o iarng grea gi

haelmgat3 se consumti cam 21 kg hranti ; d e c i (pentru primsvaril colo-

niile ar rnai avea de consumat 16 kg phii la mijlocul lunii aprilie, cind
apare u n a l e s satisf2cGbr - Z W p t i n d e intretinere de la salcie, pomi
fructiferi si apoi de la rapita cultivat5. I n acest timp ins5 d e ~ in i stupi
sint aceste rezerve, este neapirat necesar5 o hrznire de stirnulare. Per-
sonal, fscind adeseori Pn toamn5 cint5riri pentru a verifica consumul
de iarn5, am constatat c8 el variaz5 - dup5 cum a dmurs iarna - intre
9-11 lag hrang. L5sirxd in m i b faguri cu coroane d e miere c5p5cit5i,
plus miagazinul de recolt5, ca sFi ajunigem la cifra amintit5i rnai inainte,
acum trebuie intervenit, c5ci in mod sigur colonia a consumat o mare
parte din =east5 hran5 de iarnii din cuib, hran5 ce trebuie completat;
cu ceea ce s-a pus la rezerv5i din toamn5.
Ca reguli generals niciodati colonia s5i nu r5mins cu rnai putin de
10-11 kg hrana, lc2ci astfel e a face o economie foarte drastic$. S-a
o m t c5 in situatia cind ele au putin5 brans, restring cuibul celor
rnai prolifice m5tci consumindu-le ou5le ; in aceastd situatie nu se va
ajunge ca la ramele cules s2 fie in stupi o rezervd mare de albine zburg-
toare ; cind sint prim5veri timpurii, care determin5 Pnflorirea salciei din
vreme, coloniile nu vor avea suficiente albine culeg5toare si nici tinere
albine prelucr5toare care s5 valorifice un astfel de cules. CompletPnd
ins2 acum stupii cu faguriI I C miere pusi din toamn2 la pbstrare, colo-
niile vor hrgni matca din bel~ug,iar ea depune o u i multe, ajungtndu-se
ca In aprilie s5 fie deja format5 aceast5 rezerv5 de albine zbur2toare.
In a1 doirea rind, tehnologia apicolZi modern2 permit% m &
e.d
e de
exploatare
*-__.
mZEGira,-
__---
noi, - ------__-
si de aceea aceasta hranire_
.._. de completare
^ _ I
este
. ____---
mul't mai-
-- -
Cind ins5 nu s-a l3sat Pn toamn5 cantitatea de hranfi aritat5 rnai ,
inainte, stuparul trebuie s i intervinii administrind citwa zile, la inceput
o hriinire masiv5, cu oite 4-5 kg, l a interval de 2-3 zile, ca astfel
grupul social alprelucrfito'krelor s5 po-at5 transforma >lropul
--- -
__ ----_ C
- dat
-. in miere.
Aparahra nGesar5 hrinirii coloniilor este variati oa modele. el- -
rnai prartic pentru hr5nirea masiv5 este hr5nibrul-podi~or cu capacitate
de 5 litri in care se administreazb sirop* zag-&&+El este confectionat
WtZi cu fabricarea stupului multietajat qi RA. 1001, iar la cerere si
pentru stupii Dadant.
Pentru stupul d e tip orizontal fie c5i se adapteazs unul la fel cu ,
cel de rnai sus, deci podisorJhrdnitor, fie c5 se procurs un hriinitor de ~
tip Miller care se a~aztiexact deasupra fagurilor unde st; ghemul de

-
F i g . 54. Hrgnitor tip Milier de c a p a c i W mare, el ocupti
perimetrul a dou& scin!durele-pwdi$or retrase; la m i j l w a r e
la fund o desahildere longitudinal5 pe uncle albinele pgtrun'd
la hranti gi tot pe acolo coboar5 in cuib $i o depozilteaz5
tn faguri.

iarn3, retr5gin.d 1-2 scindurele ce servesc ca podiqor. Acest hr5ni.tor are

deasupra un geam de sticl5 sau plexiglas pentru a vedea dac5 hrana datii
~
e s k sau nu consumat5 d e colonie.
 &G& 6 H '3 - ,
. "
.q@Bq - 6 ! qoqs E-z e alaIoanle uj p a n p a$amrq ampldiwoa ap e u e q
na ~ 1 3 ~ 1-
s z . In1
-nunis ara~amd- T JoIau!qle pajo a p o d as 'qzodep u!p na n o p ~ n 8 q
-4lu!pm esdg ug 16 sns reur as!~asap l!rn$meda esdg u1
ap .rolac%P ~ o l
-Irry.IH - - 9 *B?d .?a!uoloa 1" g u ~ ap q yqnway3 E
a ~ a t d c u de~p a q p uj !$ plm ~ B U Ilas p o l ug 'rnlndnqs
e pJeo~Jadnseaped UJ alsa Eq!Jrajo e u e ~ qg3 lnreque~e
ne sns !su a s p s a p a p p u aqelaIa3 'puI.rn3 aqh;a;~?~
as 'plea $T.rajo a$sa p u p Je!yo ~ n d o ~ ! Ja! s 'B!.I~ alsa -
"J~E pup y e q m nu alaqqqe '~o!~aqu!urp aaaJ !em la3
lnml e.[ p a p '~nlndnqsInpun3 ad $ m S e punj Fa InsunLe
-au a J v -~y!zods~p yn$saae aIqeue3 u p lndoqs ne! !B
p~eoqoaalau!qqv '(g~ '33)UD 59-OE el gurd D!u!pm ad
yx-tpoqu! 'yqe~autau u q ap y q d o ad y8at-m~as gs !n[ ,
1 -ndo~;s qnp$3ur a Pi!rg? o ad ap eaiipl u! pu!I!~dr
as sns ug lnpunj n3 s o q q l n u o p g 'uru 1 aTp ap
!~!JIJO S-P a n qsaar! f u o h q m o$nE !aIn ap alas ea
1~311E-z ap plqeq ap uoprq un ~ q s~ q ap z mnpups ad yJeje f 3~u)p.m
a p JoqzuZry un yednls illnur ap a18asoloj as quar,g UI c~ ln.~ol!up.~y
rn la$ e-[ p a p 'ms uj inp~unjn3 ~-np~wu~n$sy.r 'uo$g ap elqnp gqeanq o
rw pan8 a[ ?Zeal as d o q n3 aqnldmn y e p 0
aJea y p y s ap alauexoq 16 quis axqxxd TPNaTI w e 4 UI
aaau5 as nu gs araujqIs ea tuluad -
;S aung 'g9~na gs 'lnp!qog ea a~npl~8ua nu a,,,, F Z U J ~ I ap e t r ~ q o s -
a3 p v un p~eopadnss a v e d ug gzeauuoj as ;;e~;~,n:;;~da~;e1:;,";,"n~5 YE;
amuJnqspJ upd I J '!nInq!na~ !!.1112ej U6 3~1p a m 2 e z BJTJ . qrna ap aural - 1
I! !j: $ns 16 alau!qlt! a3 ymsgur ad %pap 'sns : ~~v!~oo dl!+ a
u; lnpunj na ~ J O J U J alsa p u p la u p a$una InrqPYJH - ' q SG '626
-qms na aq8aug~y as -piup sale !cur - 1 3 ~ 3 z' b'
' ~ ~ p p $ d t ad
p s eqepo u!$nd laa aqqgds a?nqaJ$
'qeayIC
'aln!looa d!? a p l a !$ $5)'q=@C InJoI!uFJy Inaol!uBJ - ez, SS .,jld
qgv '$i.TajG 1ndo.q~I.TI@RJug avod5ueq ps s3
a~wrTgBT ap awmbuaa n3 apurxl w3nd JB-s d
hb
e
-
- U J aqsa ~a n s ' a ~ ~ ~ dy y oI noJ ~o g u p q m a l a p u 16 lugs ' d g ~ s
1ur OOS-USP ap ajsa rn~nqeay8ceaqe?ned~a.!nlnq!na ~naol[!w ug q~zaSr?. I
pu!!j 'a~vo~!pgpaurm p u n e y-reopadns aeaqads a%S.apmluj!6 l!qour a7sa
a x 3 q ~ a q 5 c- a!;rdo~d a l l ~ ~ a uo !- qvaqdt -jri.iOf@p~? alsa a.xqnrugs ap
.eaa !J e a urn3 '~!uI !lgq!$u~a U! al!.r!uaJy nquad a!$se~d alJeoj
 ',

fnguri p i , acestila fiitnld tinupi inclinati deasupra unei t5vi sau ligihean ;
in felul acesta se toarna in alveolele goale ale fagurelui, sirop de zdhsr
sau gi mjai bine miere diluaa cu apii 113, de preferat a,p3 de ploaie
sau de rfu.
Aceste recomandgri vor fi aplicate 6i valorificate in stupinele mici,
acolo unde permit conditiile de izolare a vetrelor. In stupinele de mari
proportii, siropul sau pasta de zahsr se prepar8 centralizat. I

Siropul turnlat curge in partea d e sus a fagurilor ale c h o r alveole

dau o Pmlinare naburalZi, de 9-10' ~i g5trunde treptat in alvmlele goale,
eliminfnd aerul din ele ; apoi, fagut-ii plini se a~aztipe u n stativ ca s5
se scur@ surplusul d e sirop. Ei sint introdu~iin apropierea direct5 a
ghemului. Hrana de rcompletare s e face introducind in primul find fagurii
cu pbtura, scoqi din toamn5 qi pgstrati in depozit cald ; apoi se dau ~i
1-2 faguri cu miere desc5pScit5 in prealabil cu un pieptene desciip5citor.
Aceasti3 interventie se face irnediat dup8 terminarea controlului de fond.
In conswin@, pentru a nu msri cu ei spatiul cuibului, se retrag de acolo
fagurii goliti In timpul iernii, intrdudndu-se in lmul lor, cei din depozit.
Este de mare importan@ ca aceGi faguri s3 fie oferiti calzi, fiind tinuti '
24 de ore Pntr-o earners bine fnc5lzita.
Albinele d e pe fagurii ce se retrag, se scuturg deasupra celor din
ghem. Pentru a nu se fmprs~tiaalbina prin scuturare, apicultorul va
aseza provizoriu peste corpul de stup un corp gol, ce se ~~~~~~~5 dup3 ce
,
s-au scuturat toti f a g u ~ i iretra~i.Operatia de scuturare se face tinind Pn
mfna sting& rama h pozitie vertical5, lovind cu pumnul lantewl lateral.
AvPnd in vedere cCi multe albine stau cu corpurile d i n c i t e in alveolele ,
fagurelui gol, gi ele nu cad la prima loviturii, se lass pe loc falgurii goliti
circa un minut, timp in care albinele speriate vor i e ~ ila suprafa@ ;
acestea se perie la rlndul lor peste albinele ghemului.
Siropul de completare se face cu ceaiuri - 2 - k k g k l a - J z r u . a :
9 ceai din plante medicinale, obtinut apa c u m am argtar ma1 i 5 i i i n f E ~ a h -

i are nevoie colonia. Desigur cii intr-o astfel d e situatie magazinul de '
recoltii golit de miere in timpul iernii este retras, spre a miqora qi mai I
'! mult spatiul c u i h l u i . I

, Hrlinirea d e stimular 11ncepe imediat dup5 cea d e completare.. ,'

etn-an1 degpre aceasti4 hrsnire, vB amintiti c 5 ' : ,
'ne-am acupat de ea cu ocazia elnpunerii lucr8rilor din toamns. Hrsnirea
de stirnulare are mCul de a intensifica din vreme ouatul mgtcii, care
incepe in ritm foarte r d u s aproximativ la mijlocul lunii ianuarie.
,
I
',
Legea comunitstii este ca s5 se dezvolte cuibul numai in ~ " S U T ~1
I
en care intrci in stup o hranii nou2i. Prin interventia noastrii albinele sbt
silite sii ia aceastg hranti din jgheabul ramei d e hrgnit sau din marele I ,
hr5nitor-podisor ~i s5 o depung in alveolele fagurilor centrali, in direc- ,
ta apropiere a cuibului. Prin prelucra~eaacestei hrane albinele se supra- ,
I
354 I
 alimenteazti, iar matca este mai abundent hr5nit5 si dwi depune un
numgr mare de a 5 . In cel mult zece zile d e la inceperea acestei hrgniri
stimulative nulm5rul de ou5 aitinge 500-1000 pe zi.
D e ~ iafar2 este inci frig, sub indemnul acestei hriniri stimulative,
populatia tin5rB apare in stup inainte cu mult ca albinele dlin toamni
s5 se epuizeze +i s5 dispar5. Albinele tinere au inclinarea s5 se avinte
afar5 in cavtarea apei necesare hranei de combinatie a albinelor doici
ce este data larvelor mai mari de trei zile.
In sfirvit, cind mugurii plesnesc, cind florile i ~ etaleaz5
i frumoasele
lor culmi cit si parfumul nectarului, parfum ce pluteqte in atmosferg,
'in cuib se afl5 deja 1-2 generatii de'albine tinese care formeazii un
mic i n c e p t de albine zburgtoare ce asteapt5 vestirea cea mare pe care
intr-o dimlineat3 le-o vor aduce neastimpiiratele si harnicele cerceta~e.
fn luna martie a anului 1947, cind a inflorit salcia c 5 p r e w 5 stupi-
nele aflate inc5 din toamn5 in balta Dungrii, in preajma g5rii Ovidiu,
ling5 intinsele ptidusi de salcie de ac010, au realizat 12 kg mliere noug
extras$, plus cite 4 faguri plini cu miere lgsati in stup. Stimularea a
Inceput cu turte f5cute siptiiminal de la 1 fe'bruarie. Este drept cii sal-
cimul a p a m i pe la mijlocul lu&i maiTdar pin5 atunci pot oridnd s6
apar5 culesuri de acest fel de la salcie, dun, arin negru sau d b , ulm
c p e t c . yi mai ales de la r s a t i v S 5 , r e ~ n & G Fo importand
stlmulare naturdii, de pe urma careia se obtine o recolts sabisfilcitoare,
si contigente noi de alibine tinere, care vor m5ri acumul2rile in stup
pin5 la aparilia marelui aules.
F2r5 awast5 stimulare nici coloniile puternice nu vor p u k a realiza

!1p 1''
qi valorifica crulesurile d e intretinere care de multe ori dau yi o oarecare
recolt5. Desigur cii in astfel de situatie stu'parii vor lua misuri de extin-
dere a cui~burilor,in afar5 de spatiul de inmagazinare a acestor culesuri I, ,
timpurii. h

\
Aceasti interventie in viata coloniei care este hrana d e stimulare
, pare la prima vedere ca o exagerare, o denaturare. Totu~i,in apicultura
sistematic5 ea este o neesitate, cerind coloniilor $3-si dezvolte cuiburile 1
j mult mai devreme d d t o f5ceau in milioanele de ani cit au triiit in
vscorburile copacilor seculari. Atunci nimlic nu le gr2bea s3 iasg din cul-
c u ~ u lcald a1 ghemului ; ele cunosteau mersul vegetatiei odatti cu dez-
mortirea natural2 ~i degteptarea lor din semisomnolenta hibernsrii.
Acum noi cre5m coloniilor posibilsit5ti nenaturale ca s5-gi inmul-
teasc5 populatiile ou mult inainte ~i intr-un ritm,accelerat ca s5 putem
folosi culesurile mediocre ce apar pe parcurs. Nu trebuie s i ,uitati ch
peste putin timp trebuie ref5cute coloniile ajuatoare unite in toamni cu
cele de bazi, c5ei tehnica nouii in apicultura sistematic2 pennite ca
Intr-u.g stup s5 depun3 ou5 dorug m6Cci luhdu-se mgsurile necesare ca
ele s5 fie despirtite prin dispozitive, pe care le vom arita mai departe.
Astfel vom avea mari posibilitiiti s5 realiz5m produeii insemnate in ori-
care dlrectie : miere multi sau polen mult, 1i4pti~orori roi pachete pentru
comercializare etc.
Folosind instinctul albinelor wrivitor la culesul substantelor dulei, I
 ad in viitorul ghem d e iernare majoritatea alibinelor sg fie tinere si
neepuizate. f n prim8var8, i n d , operatia apare ~i mai folositoare crici
numai dac5 apiculto~uli ~ formeazri
i in fiecare colonie o insemnatg re-
z e ~ d5e albine zburtitoare din vreme ~i la timpul oportun, se pot realiza
productiile cele mari.

TI
Hranirea de s t h u l a r e Incepe Pn r h a decad5 a lunii f e h a r i e ,
hr8nire
care estenu prima
se faces,$jjp&.ci , e u U M i t ede pEstur@ amestecat5
lung din prim5na&$EET5FIZ
s k % T F ~ ~ f & " t " a ~ ~pe
T i i ~cu~miere
? X i 5
1
u s be u d t i d e tifon s i a ~ e z i t edmsupra rarnelor uinde
se afl5 ghernul. Apoi, incepfnd cu ultima decadti, se poate trece la hrini-
rea cu sirop in oantittiti milci. Astfel colonia are impresia cB afar3 a
1
I!
inlceput un cules tirnpuriu, mni ales dnd in sirop se-tvduug5 S,u_bstanteel.
- --gp=-
Interventia aceasta s e face intr-o zi cald8. luind mssurile necesare 11
I/
11 argtate l a eontrolul de fond, pentru ca temperatura cuibului sB nu se
risipeasca.
Hrinirea d e stimulare este strins legatti de planul de productie pe
care 1-a primit apicultorul din partea conduoerii unittitii socialiste pe care
o serve~te.Dac8 sarcina ce o are este ca sri producg roi timpurii, fie pen-
tru m6rirea efectivului stupinei, fie pentru comercializarea lor, stimu-
larea kebuie f5cut8 din primele zile ale lui februari?, aSa incit dupg
50-60 zile s8 dea primul e S a l d i T ~ ~ i ~ c ' rezervii.
i " ~ ~ aPentru roiul a1
doilea apicultorul are timp s i - ~ ipregiteascg din timp viitoarele colonii
cu .rn$itci selectionate, concomitent cu 1-2 colonii paterne de c r e ~ t e r ea
trhtorilor de soi bun, ce vor imperechea mritcile roilor p r o d u ~ iSi apoi
predati beneficiarilor.
Cind sarcina de productie este dat8 pentru obtinerea unei cit mai
mari cantitsti de polen se administreazj o stimulare activri cu siror, de
zahzr 400/0, incep6t5 cel mai t&zLu la 10 m r u a r i e , pentru ca prikele
m-e albine tinere sii ~ ~ ~ g a t ;irolc~ c f a1f alunului, arinului
alb si negru cit si a1 salciei, in special a1 speciei caprea care infloreste
foarte devreme. Ele profitti ~i de polenul primelor flori primgvgratice de
la ghiocei, viorele, b r i n d u ~ eetc. care apar de indati ce s-a topit zripada.
Hrrinirile cu airop de zahHr stimuleaa rnult albinele la culesul pole-
nului. In aceste dou5 situatii hrrinisea de stimulare nu se limiteazg ca
timp, luind mgsuri ca albinele s g - ~ i poatg acumula pzstura. Valoarea
ei este neintrecutg atit pentru viitoarea stimulare de toamng 'a anului
in curs, cit ~i pentru primzvara viitoare.
Dacti sarcina d e productie se a ~ e a z 5pe producerea de ltiptisor, hrg-
nirea de stimulare incepe l a 1 martie pentru ca primele dou5 generatii de
albine tinere sii fie gata la 15 rnai oind se pot in,?- lucrririle de
recoltare a lZipti$orului.
Dacs sarcina dat6 este pentru prodvcerea mierii marfti, hrznirea tre-
buie inceput5 l a 10 februarie pentru a se putea reface la timp coloniile
ajutztoare, cici folosind rnetoda cu douti m5tci s e poate realiza ~i depgsi
cu mult planul d e productie, fgcind mai tirziu cel putin dou5 deplasgri la
masivele melifere de dupg salcim - la salcimul d e altitudine qi apoi la
zmeurti. Stuparul va avea grij5 s5 ia mgsuri ca acele colonii devenite
puternice datorit5 stimulgrii, s 5 nu roiascg.
 \

i'
0 bun5 stimulare amintitti deja mai inainte, se face de asemenea cu
fag& cu miere desciip5cit5, d s r i t i coloniilor din 10 in 10 zile, punindu-i
putin rnai distantati d e cuib pentru a indemna albinele s5 transporte
repede mierea in coroanele d e deasupra puietului din cuib. Stimularea
sub aceast5 form5 se face in conditii exceptionale cind coloniile sint
impreun5 pe dou5 corpuri de stup. In aceast5 situatie fagurii cu miere
descSip5citS se pun in corpul de jos golit, iar albinele se gr5besc s5 ridice
mierea de sus in fagurii de cuib a~ezind-oin form5 de coroane deasupra
elipselor cu puiet ; se pot d a chiar faguri cu miere cri'stalizat5 cu con-
ditia ca alsturi, in jgheabul hrgnitorului, ele s5 g5seasc5 apa necesar5
dizolvsrii acesteia. Desigur c5 din corpul stupului se retrag fagurii goliti.
Cine are miere lichid5 o poate oferi albinelor ca stimulare cu rezul-
tate exceptionale ; se adaug5 mierii 113 ap5 calds care s5 nu dep5seasc5
32-35°C. Ea este singura cale pentFiEa asigura o acumulare ~i d e hidrati
de cal'lson naturali, stiut fiind c5 siropul d e zahiir nu detine aceast5
' calitate.
Avind in vedere c5 in decursul celnr 4-5 luni d e iernare in intes-
tinul gros si in punga rectal5 a albinelor s-au p u h t acurnula diferiti ger-
meni patogeni, ce stau deocamdats in latent5, este bine ca odatii cu pri-
I
mele doze d e sirop s5 se ofere coloniilor d e =ori la interval de cinci
, zile,-un antibiotic. El este mai Pntii solubilizat ~i introdus in siropul c8l-
dut, avfnd cel mult 35" ; l a o temperatur5 prea ridicat5 actiunea antibio-
ticului este anihilatti. Efectele antibioticelor se manifests activ in asana-
rea traiectului digestiv si totodat5 determinj o actiune de sprijin in int5-
rirea gi profilaxia coloniilor. Cele rnai bvne antibiotice sint -
, care sint ieftine si usor d e dozat. Tini
e streptomicing se afl5 1 g de subsknf5, se foloseste un
: flacon lla 2 litri s i r s Acesta se poate administra ca p - e ~ c c a
ri;dtament curativ. in care caz doza va fi dublat5. folosind un flacon la
1 litru sirop. Efectul este marcant favorabil. in' observatiile proprii si
- , comportarea coloniilor ajutate astfel fat2 de cele martor, care n-au pri-
mit acest sprijin, cuiburile sint mult rnai extinse, iar productiile cerute
de plan vor f i mult superioare. Acest adaos d e antibiotic se limiteaz5
, numai l a cele trei hr5niri indicate si oferite chiar Pn primele zile ale
primgverii, inainte d e orice cules, pentru ca albinele s3 le consume +i sg
nu le depoziteze, Este interzis de lege ca mierea ce se va extrage s5 con-
tin5' in ea antibiotim.
Atunci cind coloniile dintr-o stupin5 au fost intoxicate in vara pre-
cedent& datoritd aplicsrii unui inseeticid in apropierea sa, se recorna1xd5
* in primSvar5 o hriinire cu un antibiotic zdministrat, de trei ori la inter-
val de 5 zile, rnai ales la coloniile sl& si care au fost grav intoxicate.
Trecind in revist5 problema hrgnirii coloniilor de albine, cunoscu-

r
tul cercetstor Canadian G. Townsed, scrie in revista ,,ApiactaU editat8 de
Institutul international de tehnologie si economie apicol5 a1 APIMONDIA
c5, in prim5yar5, coloniile care au 9-10 kg hran5 in corpul d e cuib, tre-
' buie s5 primeases 3 4 faguri cu sirop-dens avezati in preajma cuibului,
tdeci in total 8 kg.-azfel ele pot creste puiet la un nivel ridicat.
\Mai tirziu, cind afar5 timpul s-a statornicit, fiind cald, siropul se face
'mai putin dens : 111 zalhqr
- cu ceai din plante
r
C, __--*
I
-
-
medicinale.
I.-*.' -
Acest sirop are

,
,
.
' p.,
. '
,
. .
. . . .,:,-.
, . '
...,. ..
:','-r
1 . I ! ' ,

,r , .. >::,.-
1 ,:,:j: , :.
6.

.,-2 ;. . ,:
; . .* . , I -5 ,, ., .. :*
#.., ,*~ ,. .
. ,v: :.,;A;& *,.
*'i,$cLv 8." ,c.p'~>>;
.,:,4~.~
.1.-%*u.., +., ;=z4;:
\;,~;.:,.;,,,L'.;'.-. :. ,:;
;,.:i~:~,;+
'
..A. ,.,;, 1. .' .. . -..
:,,
i
marele avantaj c5 d e data aceasta contine si substantele naturale ale
plantelor, s a vitamine, su~bstane minerale etc. In lipsa polenului din
stup, in afar5 d m * l e =TJ-amntite, prin or1 iciul de hrsnit a1 podi+orului,
prevgzut cu pinzil metalicg cu ochiuri de 2 112 mm, se p a t e oferi colo-
niilor polen pulverizat amestecat cu 111 zah.5~pudrti; polenul cade pe o
bunat2 de caaton askltat de 25/25 am, care are marginile intoarse in
vinclu, ca o tilvifii. Personal, pin5 apare o cantitate mare de polen
proaspst in stup, dau din 2 in 2 zile cite o lingur5 din aceastii compo-
zitie. Polenul este d i n cel cules cu colectoarele in vara precedent5. Ofe-
rindu-1 pulverizat, operatia de mscinare se face cu citeva zile inainte de
a-1 folosi, c5ci stind pulverizat rnai mult timp gr5simile din components
lui rincezee gi favorizeazti o serie de modifictiri chimice d e nedorit.
Canadienii dau pentru stimulare polen cu f5in5 de soia - o parte polen
~i o parte soba. hnestecul se prepar5 in felul urm5tor : se aunesterii ini-
tial 1 kg polen pulverizat cu 3 kg fzinti de soia degresata si 12 1 sirop
dens f5cwt gi e l din doug ptifli zah5r ~i unul ap8. Ca amfinunte, se
inmoaie mai fntii polenul c u putin5 qp5 ~i se toarng in siroplul cald
amestecind mereu. Apoi se pune f5ina de soia amestecind totul pin5 se
obtine un aluat care dac5 nu este destul de consistent, se rnai adaug5
putin2 f5in5 de soia. Cu acest amestec se fac turtite groase d e 1 cm in
greutate d e 0,500 kg, care se asazii pe o hirtie cerat5 +i s e pun direct
deasupra ramelor cui~bului. Se rnai poate oferi albinelor presind acest
aluat cu un spaclu, in alveolele goale ale unui fagure vechi, care are
marginile alveolelor tari si ingro~ate.Fagurele cu aluat se asaz5 ling:
cuib. Pentru a face aluatul rnai atractiv - c5ci uneori albinele il con-
sum5 cu oarecare ezitare, se adaug5 la frsmintarc citeva piczturi de ulei
de melis5 sau ulei de coriandsu. Apicultorii din Australia, care nu au
surse prea bogate de polen decit de la eucalipt, folosesc ca substant5
atractivti pentru consumul polenului acidul trienoic.
In stupi nu trebuie sZ lipseasc5 in special in prim5varli 1-2
faguri cu ptisturii sau in lipsa lor se pot face turtite asa cum am ar5tat
rnai inainte, dar in acest caz, in primul rind trebuie sii se extrag5 p 5 s h r a
din fagurii ce au stat in depozit la o temperabur5 de 2-12'C, c5ci altfel
ea sufmti mari moldific5ri negative in cazvl cind este atacat5 d e ger.
Operatia de extragere a p5sturii se face t5ind fagurele in fisii inguste
longitudinale prin mijlocul alveolelor. Operatia trebuie f5cut5 din iarn8,
pe un timp rece, tinind 30 minute fagurele afarii in frig. Ceara devine
casant5 si f i ~ i i l etiiiate, f5rimitate intre palme, se pulverizeaz: r8mi-
nind tare mumai p5stura ca niste corpuri hexagonale si prizmatice. Se
vintur5 apoi ceara, iar p5stura se trece prin magina d e tocat carne. Ea se
amestec5 ccu mierea semicristalizat5 si se pune in borcane legate sus cu
plastic. Se p2streaz5 la temperatura indicat5 mai sus. Cind se fac turti-
fele se scoate p5stura din borcane, se frsmintti bine din nou si intins5 pe
buc5ti de tifon sint oferite in cantitsti d e 1 kg odat5 pe sZpt5min5.
t Turtite se mai pot face si cu polenul obtinut prin colectare, bine
uscat - dar nu la o temperaturil rnai mare de 40°C - si pulverizat cu
, rignita electric5 cu 1000 turatii pe minut. Acesta amestecat cu miere -

'
o parte polen gi dou5 parti miere - se pune in borcane si se comple-
teaz5 deasupra cu un strat izolator de miere lichid: ; se piistreaz5 la loc
 I
uscat pentru a-1 feri de fermentare. Cind se fac turtite, in acest ames-
tec se adaug5 ~i f5in5 de soia cu maximum 5-7O/o grssime, mZirind astfel
eficacitatea stimul5rii. Hr5nirea de stimulare cu acest amestec se face
, u F r , dac5 se adaug5 o subtan@ atractiv5 ass cum am spus mai inainte.

h
Pentru a epuiza problema burtitelor ca stimulare, mentiongm c5 C. L.
Farrar recornand5 urmgtoarea rewtZi : la 60 g polen pulverizat se adaug5
150 ml ap5 ~i apoi 300 g zah8r pudr5 care se amestec5 bine pin5 la com-
pleta omogenizare. Apoi se adaug5 treptat 150 g f5in5 de soia degresat8, I
r5mintfnd totul si obtinfnd astfel 700 g t u r t i p care se administreaz5 pcj
uc5tile din tifon, sub podisor. Cu o astfel de cantitate autorul spune ca
P colonie creste 5 000 de albine. Cind polenul nu poate fi pulverizat dirj
ipsa ri~nitei,el poate fi muiat initial intr-un vas cu ap5 cald5 gi numai
- dup5 aceea i se adaug5 siropul g a b f5cut.
Dat fiind c5 stupinele mari au un personal redus, trebuie folosite
mijloacele cele mai potrivite pentru ca interventiile de necesitate in
hr5nirile cu turtite s5 se fac5 mai rar, repartizind stupina pe lotixi de
- colonii c5rora le vine rindul la un anumit interval de timp, atit cit se
consider5 c5 doza dat8 este consumatg. In acest s w p se foloseste gerbe-
tul candi- dup5 G. LEFORT - pentru a c5rui preparare se procedea-
z5 astfel : folosind o balant5 cu dou5 tasuri, care poate s u p r t a cel putin
15 kg, pe unul din tasuri s a a ~ a z 3un vas Pnc5piitor din' tab15 smQtuit5,
tarat, in care se pun 10 kg zah5r +i se echilibreaz5 ba1ant.a cu greut5tile
respective de 10 kg. La aceast5 cantitate de zah5r se adaug5 exact 1,150
litri ap5, de preferat de riu sau d e ploaie. In lips5 se pune ap8 de ffntin5
neutralizat5 prin clocotire 112 or5 si 15sat5 s5 se sedimenteze siburile
minerale din ea. Pe tam1 cu greuati se adaug5 greutatea a p i introduse.
In acest moment vasul se pune pe f w , ad5uegind atita ap5, indiferent de
, cantitate, pentru ca zah5rul s5 se umezeascs bine. Amestecul se )as5 s5
clocoteasc5 amestecindu-1 cu o lingur5 pin5 cind prin evaporare fn masa
amestecului r5mine numai cantitatea initial5 de ap8 de 1,150 1. Pentru n
, se fac momentul
stabili cind fn amestec r8mine cantitatea exact5 de 1,150 1 apll,
cint&iri repetate ale vasului pin8 cind balanta se echilibreazg.
Atunci vom ?ti c5 in amestec au r5mas numai cele 1,150 1 ap5. Vasul SP
d5 la o parte de pe foc, definitiv, ad5ulgindu-i 2 kg de miere, deja in-
c5lzit5. Intreg continutul fierbinte a1 vasului se toarn8 in altul curat $i
se lm5 nemiscat pin5 s-a r5ci.t wtfel incit vasul s5 poau fi tinut initre
\palme f5r5 s5 frig5. In ace1 moment se incepe amestecarea continutului
purnai Zntr-o scingur6 direcfie, cu ajutorul unui f5c5let pin5 d n d incepe
s2 s6 ingxoase qi sii se inSlbeasc5 avind un aspect mat. Este tocmai tim-
pul ca s5 fie turnat in forme. Cele mai bune forrne sint chiar ramele
f5r5 faguri ale unui magazin de recolt8. Ramele goale se q a z 5 orizontal
pe o mas5 unde se afl5 o foaie de hirtie. Ser'betul se toarn3 repede,
- lisind sS se r5ceascti pin5 a doua zi. Fiecare ram5 de magazin va clnt5ri
2,5 kg senbet candi.
Cine nu are la indeming o asemenea balant5 poate face gerbetul
mult mai simplu : se inc3lz-s~ 1,750 16tt-i ap8 neutr3 ; se a&ug5 10 kg
zahilr tos si se amestec5 pin5 la fieabere, l&isindu-1 s3 clocoteasc5 30 mi-
nute fEirii sEi se agite, dar spumuind siropul pentru a lua toate impurit3-
tile ; apoi, se adincqte in lilchid o lingurit5 trecut5 repede in ap5 rece
dup5 care se scoate brusc. Dac5 siropul se Pncheagii ~i are o consistent;
suficientg pentru a face fntre degete o bobits, care s5 nu fie nici tare ~i
nici groas5, este timpul s5 se adauge 2 kg miere, cintZrit5 mai dinainte,
lichefiatii Pn baie de ap8, clocotind intregul amestec timp de trei 3 mi-
nute. In acest timp mierea se incorporeazg cu siropul, dup5 care se lass
s5 se riceasc5. Cind temperatura este su~b40°C se incepe invirtirea Cu
un f5c5let numai intr-o singurg directie ; siropul incepe s5 se int5reasc2i
~i se toarn5 repede fn forme. Controlul se poate face cu un termo-
metru pentru a preciza cind t r e h i e luat amestecul de pe foe. Siropul
se d5 de o parte d n d &nge tempemitura de 117OC.
Serbetul candi este foarte bun pentru hr5nirea albinelor, fie pentm
completare, fie pentru stimulare. Pl5cile de serbet candi se ofer5 co-
loniilor peste ramele de cuib, sub podisor. Pentru a f i usor consumate,
sub placa de serbet se pun dou5 sipci de 5-6 mm. Pe deasupra senbe-
tului rsmine hirtia cerat5 giiuritii, pe care initial serbetul a fost turnat.
Cind turtele sPnt prea groase si nu Incap suib podisor, se adaug5 peste
corpul de stup un magazin go1 de recolt5 ; ca s5 tin5 d e cald, se pun in
magazinul go1 perne, iar deasupra lui podisorul si capacul.

Hrlnirea stimulativg cu proteine afar& in naturg

'Dup5 sfatul prof. M. Haydak care timp de 20 de ani a studiat
diferite compozitii pentru a g5si una care s5 constituie o hran5 completg
pentru albine, deci un aliment care s5 acolpre b a t e necesit5lile lor
metabolice, a ajuns la solutia urm5toare : la trei p5qi de f5in8 de soia
degresat5 avind cel mult 5--70/@ grssime, s5 se adauge o parte de lapte
smintinit pulvenizat, din cel folosit pentru copiii sugari ~i o parte drojdie
de bere uscat5 si pulverizat5. Cind s-a dat drojdia pulbere cu polen
pulverizat, puietul cresmt a fost de patru ori mai mult in cuib, fat5
de formula cu Win5 de soia. Aceast5 compozitie de hran5 uscat5 se
ofer5 albinelor in afara stupinei liind pus5 intr-un capac de stup r5s-
turnat, la o distant5 de 200 m de stupin5, pentru a da albinelor impresia
c5 au descoperit un cules natural. Albinele descoper5 usor aceast5 surs5
dac5 se aromatizeazg cu citeva pic5turi dintr-un parfum preferat cum
este esenta de melis5. Ele se t5v5lesc in pulbere, apoi in5ltidu-se in
zbor planat deasupra, isi perie inveli~ul pzros de pe corp, adunind
pulberea in co~uletele picioarelor si o duc in stup. \In aceast5 situatie
se cere ca intr-o raz5 de ce1 putin 3 km s5 nu se afle vreo stupin5
vecin5, ale c5rei allbine ar profita de o asemenea hran5 destul de cos-
tisitoare. Astfel, din compozitie se fac turtite, prjn ad5ugarea ca liant
fie a siropului de zahgr, fie - asa cum este ma1 bine - mierii semi-
cristalizate. In acest caz siropul utilizat trebuie s; fie de 111 si se
introduce treptat, amestecind totul pin5 se formeaz5 un aluat, ce se
intinde in grosime de 1 cm pe o hfrtie cerat5. Cind turtitele se asaz5
pe suprafata ramelor hirtia trebuie s5 fie deasupra, p5strind astfel ames-
tecul fraged ~i usor de consumat. Consistenla aluatului t r ~ b u i es5 fie
astfel incit el s5 nu curg5 printre intervalele fagurilor. Portia ce se dB
fiec5rei colonii este de 0,500 kg, repetindu-se din 7 in 7 zile. Bun5 este
si formula lui Cale (S.U.A.) : 750 f5in5 de soia degresat5, 260 g p l e n
 pulverizart, 400 g miere sau simp dens de zSh5r. Amestecul se di4 ca
turtite de 600 g, cind in natur5 lipse~tepolenul sau nectarul, intretinind
astfel integral puterea coloniilor.
Stimularea uscat5 cu fiiinuri, afarg, in natur5, nu dB rezultate decft
partial, c5ci albinele le diger5 greu, datorit5 gr5unciorilor de amidon
ce le compun yi care au o membran5 protectoare prin care sucul digestiv
a1 albinelor nu poate trece. Numai dac5 sint prgjite, aceste inveliyuri sint
digerate. Unele din ele sint chiar d5un5toare cum sint : f5ina de hriscg
sau din maz5re1care provoac5 moartea unui procent insemnat de lame.
Dintre f5inuri poate fi aleas5 cea de orzoaici folosit5 la prepararea berii.
In S.U.A. se foloseste mult f5ina fin5 de soia degresat5 si uscat5. ofe-
rit5 impreun5 cu polenul pulverizat.
Stimularea cu sirop de miere cu substan$e proteice f5cutii afar5 in
natur5, se utilizeaz5 mult in U.R.S.S., in regiunile nordice din taiga.
unde stupinele sink f w t e distantate ~i deai profitii numai stupina pe
care o ingrijeyte stuparul respediv. Apicultorul Katoghian obtine pro-
ductii foarte mari de miexe stimudind stupii inaintea marelui cules de
la zmeur5 care se afl5 acolo in intinse masive. Stimularea o face cu
sirop de miere diluat5 la 50Q/0,iar substanla proteici4 este cea din drojdia
de bere 5 0 / 0 'proaspiit5 sau uscat5 ; aceasta din urm5 se pune de 4 ori
mai putin5 ca cea proasp5t5.
Modul de p r e p r a r e : intr-un castron mare se pune drojdia nece-
sar5 in raport de cantitatea de sirop ce se oier5 albinelor ; se calculeaz5
50 g drojdie proasp5tii la 1 litru de sirop sau 12 g drojdie uscaG. Droj-
dia proaspiit5 se freac5 in castron cu citeva linguri de zah5x tos pin5
se face ca o smfntin5 ; se acoperii cu un prosop punindu-se ling5 o
sobs ; fermentind iyi mtire~tevolumul si de aceea este bine s5 se folo-
seasc5 un vas mai inalt. Apoi, drojdia fermentat5 se amestec5 cu siropul
f5cut atunci 111 cu ap5 ; cind siropul clocote~te,se b a r n 5 peste el droj-
dia fermentat5 yi se fierbe impreun5 in clocot 4-5 minuk ; ea se
umfl5 si poate da in foe dac5 vasul nu este destul de mare. Cind se
folose~te~drojdieuscat5, ea se inmoaie initial cu apii putin Pndulcit5,
amestecindu-se bine. Deci la 5 litri sirop se vor ad5uga 60 g drojdie
uscats. Se p r o c e d e d la fel ca ~i cu drojdia proaspiit5. La Pnceput se
d5 o proportie mai mici4 de drojdie, pentru ca albinele sii se oibiynuiascti ;
se incepe cu 10 g la liitru apoi 20 g pin5 se ajunge la maximum de
-
50 g la li'tru, din drojdia proaspst5 sau 12 g din cea uscat5. a n d
in loc de zah5r se foloseyte miere, raultatele sint si mai bune ; ratia

4 zilnic5 este de 200-250 ml sirop de zahgr sau de miere. HrSnirea

lichid5 cu u h 5 r nu trebuie f5cut8 in mod abuziv, ci numai fn YEi%%d
!in care colonia o yi consumti, deci cam 250-300 ml pe zi pentru a nu ' \
o depozita ; astfel, la viitoarea exitracQe a mieslii, aceasta mi avea in ii
' constitutia ei un procent nenatural de zaharoz5 iar stuparul va avea de
suportat consecinte neplgcute, fie prin micyorarea pretului, fie prin
' i, mfuzul de a fi primit5 mierea la cumpgrare.

Siropul administrat trebuie acidulat c5ci dup5 constatiirile cerce-

tgtorilor o hran5 aciclulati4 i ~ r i 5 p o * f ~ & m a lasem5nZtoare
e cu pH-ul
de 3 - 4 a1 nectaruluri are mare inlIuent8 in combaterea aparitiei nose-
mozei. Aciditatea activ5 ridicat5, aflat5 in intestinul mijlociu (stomacul
albin&lor),oferit5 cu prilejul acestei stimulSri, impiedic5 dezvoltarea pa-
razitului Nosema apis Zancler in oricare sta* de dezvoltare s-ar gtisi
parazitul : ca meront sau planont si chiar in starea de spor. Numai cind
se face hrgnjrea d e stirnulare cu lapte, nu se pune add, spre a evita
coagularea laptelui.
In hrana de stimdare lichidii trebuie adiiugat de asemenea, sucul
de legume ~i anume : la un Litru de simp se adaug5 25 g suc de ceap%
sau usturoi, care s-a dovedit -timp de zece ani de cind il folosesc
in pris& pmprie - a fii o frinii seriurasfi in dezvoltm? a nosemozei. Pin5
atunci am folosit cu rezultate satisfiic5toare tratamentele cu Fumidil B.
Folosind ins5 sucul de ceapii nu am avut in acesti zece ani nici un caz
de nosemozii. Mai mult inc5, prin marcarea unor al~bineeclozionate in
stupii Pn care am dat in hranti si suc de ceapti, am constatat cti aceste
albine viewiesc cel mai putin 65 de zile ; unele au atins ~i 93 zile de
v'ilatfi. Se pare cti rezultate se datoresc prezeaei in aceste legume a
fitoneidelor, subsbm@ volartile, cu act;iuni baoteriwtatice') si chtiar bade-
ricide2). Cum hrinirea de s ~ o n u cu l ~acest sue vegetal p a t e fi artmi-
nistratii oricind si chiar f5r2 intrerupere, in cornunitate vor fi prezente
valorile sale binefiiciltoare, care frineazii si inliitur3 dezvoltarea multor
germeni patogeni.
Modul de p r e p r a r e : ceapa cojit5 de foile periferice se rade pe o
r5zgtoare de bucsttirie : rfizfibura se pune fntr-o bucatti de tifon si se
stwarce cu o pres5 de min6, obtinindu-se un suc liiptos, spumos, cu
miros caracteristic. Cind siropul este ciildut, nu mai mult de 37OC, se
adaug5 sucul care se combinti cu dulceata din zah5r ; albinele il consumfi
ftirti reticen*. &ucul de ustvroi este rnai greu de fiicut e%ci trebuie
curtitat de coaj5, zdrdbit intr-un mojar, adsugindu-i ap5 cfildutti ~i tinut
acoperit 2-3 ore, dupfi care este presat si strecurat prin tifon.
De asemenea, sucull de morcov care contine mroten, pigment rosu
portocaliu, care se gfise~tein morcov sub formti de provitamina s, A,
se adaugti si el in dxopul de zahiir, dar numai in cantitatea de 10 g la
litru si numai odat8 pe siiptfimin5. Sucul de ceapti poate fi dat oricind
in afar5 de perioada culesului, pentru a nu influenta cu mirosul siiu
persistent mierea extras%.
Bacteriofagii sint inframicrobi *ifitis) care distrug bacilii, para-
zithidzlii. EX sint e x t m d e mi6 mkurind variat intre 0,4 ~i 0,9 mili-
mimni4) devooperipi abia cu mrimscopul electronic. Ei se fix=& in
interiorul bacteriilor d t ~i la suprafa@, trsind pe seama lor, le s l 5 b w
organismul pin3 sint complet distrusi. Sint a d q i in stulp de allbinele
culegiitoare, care Pi iau de pe corolele florilor. Acolo in stup, bacteriofagii
intilnesc o sumedenie de agenti patogeni pe care ii atacg ; acestia se
baloneazii, devin transparenti ~i mor. Pe cadavkle lor apar niste cor-
pusculi care sint bacteriofagii in formare. Prin rnoartea bacteriilor din
alveolele fagurilor ~i de pe corpul alrbinelor, din aparatul lor digestiv
1) Bacteriostatic = agent ce opre$te dezvoltarea bacterlilor.
2) Bactericid = agent cu ac#iune ucigatoare a bacteriilor.
3) Provitamin5 = p r m s o r a1 vitaminelor din care organismul I$i sintetizeazh vitaminele,
cum e cazul cu carotenul din morcov, care s e poate transforma fn vitamina A.
6 ) Epifit-
') MLUmicron = egal cu a milioana parte din 1 mm.
care traiqte pe suprafaw altor plante pe care le folosqte numai ca sprijin.
sau din cel a1 larvelor, colonia se asaneaz5. Astfel se explic5 vindecitrille
aparent miraculoase ale unor colonii bolnave, care ajung s5 fie vindecate
de bacteriofagi cu ocazia unui bun cules.
In 1939 o ,parite a stupinei proprii s+i h h l n i i v i t de I&, de la o stu-
pin3 vecin5, venitli FA polenizeze o mare culturit de rapitfi de la Luciu-
Giangeni. D q i am folosit tot ceea ce se gtia in lupta impotriva acestei
boli, ea prolgresa din ce in ce mai mult ; fiintd ins5 in preajma unei mari
@kiuri de tei, dwpli terminarea cul&ului nici o colonie nu mai a w a
nici o simiptom de loca, ba dhiar a dat si o recolt5 multumitoare. Uneori
ins5, capacitatea natural5 de rezistent5 a coloniilor nu este suficient5.
Cercetitorii s-au str5duit ~i au g5sit mijloacele ca s5 inmulteasca
bacteriofagii contra diferitilor agenti patogeni in lupta de a-i rgpune.
Astfel, A. I. Smirnova a r e u ~ i ts5 izoleze bacteriofagul specific pentru
cele dou5 forme de loca - european5 si american5 -cultivind in
laborator resturi de lame moarte de 4-5 luni, creind.bacteriofagu1 con-
tra locilor.
S5 revenim la hrana de stimulare propriu-zis5.
Cind ma+ intervine ~i un acid in siropul de stimulare, este cu atit
mai bine, cici prezenta lui ajut5 in operatia aceasta d e transformare.
In acest scop poate fli folosit acidul citric, acidul acetic, acidu.4 tartric
(sarea de 15miie) sau hidrazida. Oricare din a c g t i acizi, ad5ugati in
hyana de stimulare, a j a 5 la' ameliorarea st5rii fiziologice a alfbinelor
slibite d e o indelungat3 iernare, rnai ales in coloniile sliibite gi-reduse.
La un sirop preparat din 3 litri ceai gi 2 kg zahgr, se poate ad5uga
300 ml acid acetic sau 5 g acid citric la fiecare kg de zah5r cu care s-a
f3cut sirolpul. Acid citric se g5segte in farmacii ori la depozitele farma-
ceutice, iar cel acetic la orice magazin alimentar, sub denumirea de opt.
Acesta din urm5 se adaug5 in sirop, in cantit2ti variate in raport de
gradatia lui acidic5. Din otetul de 30j0 se adaug3 80 ml la kg de z a h k ;
din eel de 6% se adaug5 40 ml, iar din cel obignuit de goo/,, se adautg3
26 ml. Cine nu are posibili'tatea s5 dozeze cantitatea de otet ce trebuie
adiiugat5 siropului, o p a t e face cu o lingurfi de sups, care are un con-
tinut d e 15 ml. Cind ye u % i l i w 5 hidr&dial), se adaugti 1 pasti& de
0,05 g, la fiecare litru de sirop, preparat 111.
/--
HrEGi@ea de stzmulare cu s i r o p T @ r a t cu lapte mnintinit In loc
de ceai sau de ap5, sporqte crqterea puietului cu 1000/o. De asemenea,
cobaltul adiiugat in siropul de stimulare in doz3 d e 8 mg la litrul de
sirop, mfire~tecu 49010 elipsele cu puiet in special la coloniile crescs-
toare de mitci. Siropul d e zah5r 50°/0 primeste 200l0 lapte de vacit smfn-
tinit. Cercetfitorii adaugfi a c e s t u i ~ ~ ~ ~ f de o corn€--
~ u r 5
tatele sint uimitoare : laptele m5regte t1 c-. valoarea nutritivit a siro-
pului de zahsr, iar cobaltul sbimuleaz5 secretia litptiiorului albinelor
doi.ci. Zilnic se dau 00-500 11fiecirei colonii in tot cursul crqterii
%
larvelor viibamlor ma el. obalrtul ~i mamganul, in mncentra@i f o a ~ t e
slabe, au in genepal o influen@ favombilii asupcra hemolimfocitelor~
-

Hidrazida = substanta mstallna incolor&, solubilti In ap&, cu aaiune pubernic&

bacteriostatica.
2) Limtocite = varletate de leucodte (globule albe) ce miboar& 6 - 4 micrcmi fabricat1
-
de ganglionii limfatici $I de organele limfoide,
unde se formeaza limfocitele.
adica de cele case au un tesut cOnjunativ
 ' >

larvelor d e albine. Actiunea cobaltului se realizeaza prin stimulaxea in

stadiul de embrion ale larvelor. Datorit2 aces'tui fapt, organismul lar-
velor ~i albinelor se adapteaz5 mai repede la mgsurile de combatere a
, - locii europene si a altor infeqii. Deci cobaltul poate f i recomandat
pentru a mZri rezistenta larvelor si albinelor la loca europeans.
Toate retetele cunoscute recornand5 s5 nu lipseasc5 substantele pro- '
teice din sirop, c5ci s-a constatat c5 o hr5nire cu sirop d e zahrir exclusiv
creeaz5 in colonie acea foame de proteine si vitamine amintit5 ma1
inainte, cu repercusiuni negative asupra cuibului. In aceast8 privint5 am
experimentat cinci ani cu rezultate bune panthotenatul de calciul ce con-
line in mare mgsur5 acid panthotenic atit d e important in l2ptisor si
care detine primul loc in tabelul vitaminelor din el. Doza respectiv5
este o fiol5 la 4 litri simp, prept~rnt totdeauna cu ceaiuri din plante
medicinale, asa eum s-a ariitat mai inainte.
0 formu15 bun5 de hran5 stimulativ5 este cea folosit5 mult in
Bu1,garia : la 1 kg de miere se adaugg 0,500 litri de zer proasp5t din
lapte de vac5. Mierea se inc5lzeste la 30°C si se amestecg cu zerul,
olerind albinelor zilnic 300 ml. Din acest preparat se dg ins5 numai
atit cit poate fi consumat in citeva ore ca s5 n u fermenteze, c5ci fer-
mentatia p a t e determina aparitia diareii. Aceastg hr2nire nu se prelun-
geste mai mult d e 3 siiptzmini, c5ci altfel coloniile roiesc. In combinatia
aceasta, cu zer, n u trebuie introdus nici u n acid, spre a evita ca zerul
s5 se coaguleze, in care caz hrana nu-si mai poate atinge scopul.
Dintre toate aceste stimulente descrise pin5 acum nici una nu
intrece piisturg amintit5 la inceputul acestui capitol : ea este de noug
ori mai bun5 decit oricare inlocuitor d e polen si de trei ori mai buns
decit polenul obtinut in colectare.
Cind lipseste gsstura, colonia lincezeste, matca nu depune ouii si
o mare parte din albine isi pierd prea devreme viata in primgvarg.
Din pgcate, stuparii nu-i dau alentia cuvenit5.
Polenul adus in stup este transformat in p5stur8, in decursul a
~ a p t ezile, datoritg propriilor fermenti la care albinele adaug5 secretia
glandelor salivare. Albinele tinere il bat cu capul in alveole, eliminind
astfel aerul dintre grgunciori. Fermentatia i n c e p t 5 este la timp oprit5
de prezenta acidului lactic, care nimiceste orice fermentatie periculoasii,
k i n d ca pgstura s5 devin5 o hran5 mult ma3 accesibil5 pentru organism
si mai u$or de digerat fiind integral asimilat5. Albinele a'u descoperit
cu milioane d e ani in urm5 binefacerile hranei insilozate. Alveolele
hexagonale ale fagurilor continind aceastg pretioass hran5 sint adev5rate
turnuri de siloz, intocmai ca turnurile cu porumb verde sau cu alte
furaje prezenlte i n fermele mari ou caractcr zootehnic. I

Sub aceasta form2 procentele de zah5r din polen cit +i proteinele,

grssimile si substantele minerale se m5resc la p2stur5.
Rezerve importante de faguri cu pristlurg se formeaz5 cind in na-
turg abund5 polenul. Aceste rezerve trebuie bine pastrate si ferite de I

d5un5tori si mucegsire si se dau fie in toamn5 cind colonia fsi preg5- 1

teste generatii de albine longevive care triiiesc 280-350 zile, fie in luna :
februarie pentru dezvoltarea din vreme a cuibului pentru formarea unei t
mari rezerve de albine zbur5toare. Numai astfel se pot obtine colonii j
 puternice si recolte mari. Hrana proteic5 constihie baza productivitiitii.
Intr-adevgr, p2stura constituie aproape 50010 din ratia consumat5 de
albinele doici.
Stimulind din vreme coloniile, inc5 din primele zile ale lunii fe-
bruarie ele vor creste cel putin dou5 generatii d e albirie tinere in uiTTC4-
0- zile ; deci pe la 10 martie cfnd padurea oferii marea sa bog5tie
de polen, dbinele aduc in stup ca.n%i1t2tifoarte mari, fncit uneori
chiar blocheaz5 cuibul m5tcii : fagurii acestia sint atunci retrasi provi-
'
zoriu din stup ; allbinele vtizindu-se lipsite partial de polen isi m ~ b i l i -
zeaz2 fortele si activitatea pentru s(porirea lui in cuib. Fagurii r e t r a ~ i
provizoriu sint tinuti in depozit, feriti de atacul g5selnitei sau a altor
dgungtori. Cind apare marele cules a c q t i faguri cru polen sint readusi
in stup si asezati in corpul de deasupra cuibului, destinat strinsurii de
miere ; ca pozitie, ei se asaz5 inspre cei doi pereti laterali ai corpului
de strinsux-2. Cum albinele cfnd il culeg in prim5var2 nu umplu alveo-
lele pin5 s u e ci las2 deasupra un spatiu de 113 neocujpat, acum, qculeg5-
toarele de miere depoziteaz5 in acest spatiu r5mas go1 primele sarje ;
aceast5 miere constituie un baraj impotriva diferitelor mieoze ce a r putea
sg-1 atace. Dup5 depunerea acestui strat izolator a1 mierii, albinele c5-
p5cesc cu cear2 alveolele umplute. Cind recolta de miere a fost efec-
tuati, prin extractia fagurilor din corpul de strinsurh, fagurii cu p5s-
tur5 se scot separat si definitiv, punfndu-i la piZstrare, din acest depozit
o parte vor fi s c o ~ ipentru. consum in august-septembrie, cind coloniile
vor fi stimulate pentru cresterea in mare m5sur2 a albinelor tinere Pn
vedrerea iernsrii, iar m t u l se vor pzstra 5n camera h-~care frigul nu-1
p a t e atinge si degrada, cu o temperakurii de la +2" la +16"C. 0 tem-
peratura peste aceast5 limit5, va determina o prea mare uscare a p5s-
lurii si va ingreuia consumul ei de &itre albine.
In afar2 d e polen si p5shrg substantele proteice, trebuie date cu
i sint foarte folositoare organismuflui in dife-
deosebit5 precautie ; d e ~ ele
ritele sale cerinte de crestere, de reparatie a celor uzate, d e dezvoltare
morfologic5 etc., dacg sint oferite in cantigti prea mari, pot determina
o dezvoltare a unor paraziti ce tr5iesc in organismul albinelor cum este
cazul acelui protozoar Nosema apis Zander, care se dezvoltg bine cind
organismul are un surplus de proteine ~i pe care le folosqte pentru
propria sa dezvoltare si fnmultire. De aceea, in astfel d e situatie se reco-
mand5 ca inc5 d e la inceput, in hrana de inlocuire a polenului sii se
lea de 2-3 ori si dk o doz5 preventiv5 de Fumidil B care frineaz5 dez-
voltarea protozoarului.

\
Cind coloniile nu dovedesc prin propriile lor mijloace naturale s3
combat5 diferitele boli de care pot fi atinse, ele trebuie ajutate.
Majoritatea tratamentelor se aplic5 prin administrarea medicamen-
telor odati cu hrana albinelor, cu care p5trund astfel in organism pe , a

calea digestivi si circulatorie. Oferite fie prin sirop cu ingredientele 1 i

amintite, fie prin pgsturg sau' polen, acest fel d e hranire cu medicamente 1

este cunoscut2 sulb numele de hriinire medicamentoasii: 1

 Ea trebuie fscutli cu mult5 prudent2 in sensul c5 dozele de sub-
stante s6 fie strict misurate, s5 nu dcp5seasc5 normele, ca astfel agentii
patogeni sB n u - ~ ipoati crea elemente de rezistent5, in care caz ar f i
necesarri o schimbare a materialului folostit la combaterea afectiunii
respective. In a1 doilea rind, cind se dau antibiotice in sirop, acestea
nu trebuie s3 ailb5 o temperaturg peste 38OC pentru ca substantele active
ale medicamentului s5 nu-qi miqoreze efedele.
Fiecare din aceste medicamente au alt specific, in combaterea dife-
ritelor boli. De aceea, inainte de a le aplica este bine s5 se facg o analiz5
de laborator, stabilindu-se prin comparatie care antibiotic trebuie folosit
gi in ce do& anume pentru boala respectiv5.
Lipsa proteinelor din hran2 detemin5 acea foame de proteine ~i
de vitamine d q r e care v-am mai amintit, cu rezultate negative : puietul
nu se mai dezvolt2 deoit in mie5 mBeur8, cici din miile de ou5 depuse
de o mate5 prolific8 se nasc numai citeva sute de albine mature ~i
care au qi ele sti~gmateledabilitstii si a scurtei vieipiri.
Siropul de stimulare in toamn5 trebuie s5 aib2 neap5rat FumidS1 B
~i deci este un sirop medicamentos. fn hrana miitcilor puse la rezervg
ca sg ierneze in afara ghemului trebuie introdus neap5rat acest medim-
ment bun. De asemenea, cind se folose~tepenilcilina - la care un limp
s-a renunpt - doza nu trebuie s5 dep2seasc5 nou5 sute de mii U.I. iar
streptomicidi 1 g. Cind amindous se dau in acelqi sirop rezultatele sint
mai bune. Mdioa$ia se aiplic5 fie prin pulverizarea Entregii colonii ou
sirop medicamentos, ca apoi, albinele lingindu-se reciproc s6 ingereze
medicamentul, fie oferindu-1 direct in hran5, in hrBnitor sau turnat in
alveolele unui fagure gol. Cantitatea de sirop d fie ofexit5 in m&ura
populatiei din stup; de aceea multi cercetitori stabilesc cantiEitile de
sirop medicamentos ce se ofera dup5 n u m h l de intervale ocupat de
colonie. Un mijlac practic in aceastti privint6 este turnarea dintr-un
ceainic a siropului medicamentos, in fir subtire peste albinele dintre
intervale, in doz5 d e 100 ml de interval.
In siropul medicamentos nu trebuie sZi lipseascg qi vitaminele, c5ci
ele sint inamicul cel mai sigur contra nosemozei mai ales c h d se ofer2
sub form5 de sucuri vegetale.
Hrana medicamentoas5 se repet5 la termene anumite ce trebuie
strict respectate, c6ci efectul antibiotic hcreaz5 pe etape ; cind doza
prim5 qi-a terminat eficacitatea, ea trebuie continuat& exact la termen ;
altfel efectul ei este miqorat, iar microbii au timp sC+i creeze mijloacele
lor de rezistenta.
Folosirea bacteriofagilor- o metod2 nou5 ~i putin cunoscua -
dB rezultate bune in combaterea unor maladii, dar numai din cei care
provin din afectiunea corespunz5toare lor. Nu se pot da bacteriofagi
pentru cornbakrea Iocii, col~n~iilor m e sufer5 de septicemie sau dte
afewuni, n e p o i f i c e trartamenkelor cu W n i o f a g i .
Problema tratamentelor bolilor la albine este Pn permanenta atentie I
a cercet5torilor.
De aceea sint necesare toate observatiile pin2 ~i cele m i am5nun-
tite, ce trebuie comunicate Institutului de eercetgri pentru apilculturii
care d i s p n e de speciali~tide seam5 pentru depistawa $i combaterea
bolilor. Odat5 cu observatiile stuparului, vor fi trimise prabe d e faguri
cu larve hlnave, bine impachetate in cutii cu ~ipculite,care tin distantat
probele de fagure trimis, pentru ca ele s6 ajung5 intacte $i s5 p a t 5 fi
studiate precis $i concludent. In probele de albine moarte s5 se introdu&
$i din cele'muri~hnde si chiar citeva aiparent s6n5toase. Probele trebuie
s5 fie prezentate personal la laborator gi nu prin pogt6, c6ci se Pntirzie
actiunea de depistare vi luarea de m2suri urgente pentru combatere.
 COMPLETAREA
ECHLPAMENTULUI DE FAGURI
$1 FOLOSIREA RAMEI CLADITOARE

Completarea echipamentului de faguri trebuie f5outA in primul

rind pentru ca al'binele*in prim5var5 s5 cl5deasc5 faguri numai cu
alveole mici de albine lucr5toare. Cliidirea lor corespunde unei necesi-
t5fi fiziolcrgice, ctici glandele ceriere ale albinelor tinere sint acum mult
dezvoltate, si altfel ar activa in go1 ; in a1 dloilea rind pentru c5 sohim-
barea fagurilor invechiti este obligatoriu s5 se facg anual la o treime din
totalul de faguri a1 fiecrirei colonii, stiut fiind c5 cei mai mult agenti
patageni ai diferitelor >bolise acumuleazii in fagurii v&i ; in a1 treilea
rind, prin faptul cS oricare stupar imobilizeaz5 un num5r de faguri de
miere cipiicit5 sau cu p5stur5 si este nwoie ca in locul lor s5 se pun5
un num5r egal de faguri gata cl81diti; in a1 patrulea rind, o bun5 gi
chilbzuit5 exploatare apicolii cere ca fiecare colonie, in afar5 de num5rul
de faguri cupringi in stupi, trebuie s5 ailb5 la indemin5 cel putin cu 500/0
mai multi falguri peste efectiv, ca sri p a t 5 face fat5 unui cules cit de
bogat. In sfirsit, in a1 cincilea rind, fagurii vechi trebuie inl5turaJi si
topifi, c5ci ei reprezinti suib forma de blocuri de cearri, o materie prim5
valoroas5, care conteaz5 in lbilantul exploatgrii.
Ramele penrtru faigurii artificiali sint de dou5 feluri : pentru faguri
care nu au in ei sirme ingropak de sustinere si deci stupasul trebuie mai
intii s5-i inr5meze 9 p e n h faguri inarmati cu sinne ipgropak in
masa lor.
In primul caz stuparul are multe ~i mig5loase lucr51-i de f5cut :
s5 g5ureasc5 spetezele laterale, ~i s5 treac5 sirmele prin aceste orificii ;
fixarea sirmelor s5 fie astfel f5cut5 ca s5 nu intre in tesutul lemnului
qipcilor laterale, ceea ce ar crea fagurelui o ondulatie ; apoi s5 fixeze
sirmele de fagure cu ajutorul unui pinten inczlzit in ap5, consolidindu-1
cu cear5 topit5 prin lipirea manginilor de speteaele laterale ~i de cea
superioar5. Deci stuparul are de dectuat o munic5 miig5loas5 gi cu o
mare risip5 de timp. De aceea nici nu mai insist cu explicatiile acestor
lucrgri, care pot fi Abandonate, sf5tuind pe stupari s5 foloseasc5 numai
faguri armati tcu slrme ingropate in masa lor, aga cum am spus rnai
inainte. Rama pentru astfel de faguri are o constructie special5 : Pn
partea de jos speteaza superioar5 are un fall adinc de 8 mm; completarea
fallplui se face cu o ~ipciimob515 ce se potrivqte exact in tgietura fal-
tului. I[n speteaza de jos a ramei este fScut5 o t5ietur5 fin5, longitudi-
nal5, prin mijlocul sgu. Fagurele armat cu sirme ingropate se pune pe
calapodul care este exact cit cuprinsul ramei. Mai intii se aranjeaz5 in
faltul spetezei superioare c a p t e l e celor nou5 sirme ingropate in f'agure.
Pentru fixarea lor ddinitivg, 4n falt, se aiplic5 acolo sipca mobil5 de
completare a faltului, fixind-o cu trei cuisoare; astfel capetele celor
nou5 slrme r5min prizoniere in falt. Amlm treibuie lntroduse in t5ietura
longitudinal5 a spetezei inferioare capetele opuse ale celor nou5 s i m e ,
lucrare ce se face usor. Clind toate slirmele au intrat la locul lor, se bat
lateral 2-3 cuisoare in sipc5, pentru a prinde si presa putermc cape-
tele sirmelor din t5ietur5. Fagurele artificial este astfel perfect fixat in
rams, incft nu mai este nevoie de nici o alt5 consolidare cu cear5 topitg.
Pentru a krmina lZmurir4le privitoare la fagurii noi, urmeaz5 s5
completez ceea ce a r5mas de explicat la capitolul ,,Scheletul de susfi-
nere a col~niei~i grupul social a1 albinelor cerese". Acolo am ar5tat doar
cum albinele construiesc fagurii naturali ~i deci nu era cazul s5 vonbim
de felul cum albinele cl5desc fagurii artificiali, despre oare abia acum
luati cuno~tint5.
Fagurii artificiali sfnt altfel clgditi decit cei naturali yi anume :
o parte dintre albinele cerese ~i constructoare se r6spindesc pe suprafata
lui, pentru ca prin cSldura corpurilor s$i determine o mai mare maleabi-
litate cerii din care este confectionat; fn felul acesta albinele pot fr8-
minta ~i modela particulele lui.
Perdelele de albine m e stau suspendate f n lanturi de trupuri
vii sint ca un p5ienjeni~pe suprafata fagurelui artificial, formind leg&
turi intre albinele cerese ~i cele constructoare ; primele stau in n e m i ~ -
care a ~ t e w n dterminarea procesului de digestie si transformare a hra-
nei in solzisori, pe cind constructoarele adincesc alveolele, le sfredelex,
prelucrind materialul brut ; il intind, P1 subtiazii, iar cu prisosul de cearg
de pe fundul gravat incep s8 inalte de 3-6 mrn peretii hexagonali late-
rali ai alveolelor. In acest timp albinele tinere cerese le pun la dispo-
zitie alti solzi~ori,cu care constructoarele prelungesc acevti pereti Pnce-
puti cu ceara din rezerva fagurelui ahificial.
Con~om~itent ~i exaat p e fa@ opus5 a fagurelui artificial altZi serie
de albine lucreaz6 la fel. Unghiurile de deschidere a fundului triedric sPnt
de 120°, iar alveolele in faguri au o v z i t i e u+or ind~inatiiin sus, ca s6
nu se scurg5 din ele mierea In felul acesta, in s d rtimp, albinele lu-
oreazti primii 2-3 faguri d f i & d i si cu atit mai repede cind populatia
este mare ~i cond~tiiledin stup sint favorsrbile. Fagurii se pun g m p a ~
c5ci asa c15dwc dbinele roiurilor lgsa* in vo-ie ; concomitent, pe fagurii
vecini, alt grup social de cl5dlihre fac la fel. Albinele procedeazil astfel
unnfnd legile efectului de grup, c5ci adunfndu-se mai multe pentru
aceastg lucrare, tempwatura lor coporal5 se menpine ridicat5, favori-
zind o secreve bogag a glandelor ceriere.
Cind fagurii adificidi sink clgditi cam 3j4, iar albinele cliditoare
incep altii din imediata apropiere, albinele culeggtoare de nectar incep
 s5 depun6 in partea d e sus a fagurilor cl5diti partial, nectarul adus, iar
matca 4ncepe s5 depun5 ou5, dacii roiul este primar.
Avind in vedere cii in perioada scurtii de prilmZivar5, in special
cPnd pomii roditori infloresc, interesul stuparului este s 5 obtin5 cit rnai
multi faguri noi, el retrage pe cei deja clilditi 314 ~i care inc5 nu au fost
ocupati cu neutiar sau cu puiet, punindu-i provizoriu la rezerv5 ; ei sint
i m d i a t inlomi@ cu alti f a g u ~ iarOifioiali ~ulverizlatiusor pe a m b e l e a e ,
cu sirop de miere diluat2. Oei pusi ha reiervz ~ ~ e ~ s c o a t ~ ~ m o m e n t
-.
-a m a r e l u w clnd Pntr-o zi toti fagurii sint complet clgditi ;
dovada e v i d e n ~in 'aceast5 privint5 o dB iniilbirea cu cear5 nou5, cu
care albinele in timpul culesului prelungesc alveolele fagurilor vechi din
cuib, in partea lor de sus.
Odati cu aceast.5 lucrare de completa~ea fagurilor noi, albinele con-
struiesc in partea superjoar5 a alveolelor u n inel consolidant de propolis
amestecat cu cear5 curati ; din aceasta albinele vor trage c5pSicelele alveo-
lelor pline cu miere. Fagurii clgditi se aseazii acum la marginea stupului
cici acolo culegiitoarele duc mierea spre prelucrare, maturare si c5p5cire.
0 alt2 operatie care nu vine direct in ajutorul albinelor ci rnai
degraba in sprijinul stuparului este introducerea in stupi a ramei clZ-
ditonre. Aceasta se face cind se observs cCi albinele au inceput s5 iniil-
beasc5 partea d e sus a fagurilor cuibului, ceea ce dovedeste cg in natur5
este ceva cules, iar albinele tinere secret5 solzi~ori de cear5.
Ram- cltiditoare ( f ~ g .15) este o ram5 obisnuiti, ciireia ii lipseste
s p e t e ~ u p e r i o a r 5 ,dar rnai jos cu 7-8 c m are o $pc5 fixat5 in cuie
de spetezele laterale. Rama, t o t u ~ i se , sprijinii pe faltul de sus a1 corpului
de stup prin dou5 bucgti de M o t intoarse in vinclu fixate pe partea
de sus a spetezelor laterale. Deasupra spatiului go1 se asaz5 o sipc5
mobil5 sub care se l i p e ~ t eo f i ~ i ed e fagure artificial de 2 cm care 55
indice albinelor clgditoare directia d e cl5dit a fgguraqilor. Cum albinele
nu suport5 in cuib nici un spatiu gol, ele se vor griibi s5-1 completeze.
Rolul acestei rame cliiditoare este multiplu. In primul rind albi-
nele cl5desc acolo fggurasi pe care stuparul dup5 4-5 zile ii recolteaz5,
m5rind in felul acesta productia de cear5 a stupinei ; in a1 doilea rind,
cind albinele incep s5 cliideasc5 pe a c e ~ t ifaguri mici inceputuri d e
botci, este un semn care avertizeaz5 c5 acea colonie se preggte~te s5
roiasc5 rnai curind sau rnai t i n i u , si deci trebuie s5 se aplice m5suri
corespunz5toare pentru a preveni frigurile roitului. Un alt folos a1
acestei rame cl5ditoare este c5 albinele nu rnai stric5 partea-de jos a
fagurilor artificiali cl5dind acolo alveole de trintor, pentru c5, avind la
dispozilie spatiul oferit de rama constructoare, vor cl5di acolo f5gura~i
cu celule mari de trintori, pe care stuparul ii va recolta periodic.
In shpinele mari cu sute d e stupi operatia d e recoltare a fagurilor
din ramele constructoare o va Faice un ajutor d e stupar care toat5 ziua
numai de aeeastg lumare s e ocupg. Cind intr-o colonie albinele nu lu-
cr-5 la fggurasi desi timpul este favorabil, apicultorul va sti c5 in
acea colonie lipse~te matea, stiut fiind c5 ele nu cliidesc decit dacii
matca este prezentZi in stup. Deci, irama clgditoare indepline~tefunctia
unui aparat sensibil indicind stuparului diferite situatii pe care le tr5ieste
colonila, dindu-i de veste s5 ia m5surile d e cuviintii.
 REFACEREA COLONIILOR
AJUTATOARE

In ordinea lucr5nilcr care urmeaz5 se impune refacerea coloniilor

ajutiitoare, care in ltolamana precedent5 au fost unite cu e l e de bazti,
in scopul de a fonna dnit5ti mari, c2d cu cit ele h t . 5 in i m 5 cu
o p o p l a v e mare, cu mult2 albinti tinsir2 de la ambele colonii, m atit
iernarea se face in conditii mai bune. Multi stupari ins5 nu fac aceast5
unire, d e ~ consurnul
i d e hran2 e mai mare proportional, dac5 cele dou5
colonii ierneaz5 separat una de alta.
Cele unite in toamn5 se refac, primind inapoi o mate3 ce a fost
tinut5 Tn rezerv5 fn afaara ghemului, dup5 metoda N. Foti qi deci avem
un stup cu douii mgtci.
Sint multe metode de lucru cu asemenea colonii, una care mi-a
dat depline satisfactii a fost cea a lui Snellgrove, despre care am amin-
tit in treacfit la descnierea stupului Dadant dublu. Caraaterisltica lui
principal2 a t e fundul sltupului cu opt urdini~e,care fac psibile mane-
vr5rile necesare la timpul oportun, care m r indruma intreaga albin5
zbur5-e din ambele unitZiti s2 ia parte la cules ~i s3 realizeze astfel
mawa productie.
Mai intii aplic2m fundul Snellgrove, la un cow go1 de stup, WrB
s5-1 fixsim prin cuie ei doar legat de corp in trei ptirti cu sirm2 sub@re
in felul urm2tor : se fiixeazri cite un holzsurub in p a r k a de jos a cor-
pului in peretii din dreapta, stinga si spate ; alte trei holz~uruburise
fixeaz2 pe e x t e r i m l ramei fundullui Snellgrove in directs apropiere a
celor trei holz~urubudfix& la corp. Cu o sirmti subtire - din cea
pe care o f o l o s h la f g u r i i artifioiafi - se Ieagii impletind fiecare
pereche de holz~uruburi intre ele, fixind esffel perfect fundul Snell-
grove de mrpul in mre se va afla viitmrea colonie ajutiitowe, dar va
f i usor de desfticuit cind VEI b b u i s5 se scsatij fundul. A p i in corpul
acesta, introduc* f a p i , cu albina lor acoperitoare, cu care formem
deocamdatii nucleul care pe parcurs va deveni colonia ajutetoare la fel
de put;ernicCi cu cea din corpul de jos.
Cum fundul are la mijlocul silu o tSietur?i dreptunghiulari4 de
614 m, prev5zut5 .cu o @nz3 metalic2, nucleul va primi pe acolo c2l-
durg de la rcolonia de haz5 din care provine.
Din cei 6-7 faguri cu puiet cit are colonia de baz3 se scoate
jum2tak din num5ml lor, preferind pe cei cu puiet cip3cit; se adlaugti
t
37i
 d d faguri cu miere, unul cu @s%ur5 $i unul go1 de culoare inchis5 ; ei
se pulvmimaz5 u F r ou m i m a . Se impachwteaz5 nucleul inrtre douii
diafragme si dou5 peame ampwind suprafata cu un podi~orce are la
mijloc un orificiu prin care se hr5nqt.e stimuiativ nucleul, in jgheabul*
rarnei hrriilllitor Ice corespun& exaot awlui orifioiu. Tot lacest dispozitiv
se pune pesk colonia de jos, dupii ce mai inti in nudeu s-a introdus
h t r e doi faguri cu albine o colivie automat2 cu m t c a scoasli din cele
de la r e z m 6 ; aceasta va fi eliberat5 de albinele nucleului in mod
automat dup5 36-48 de ore c5ci atunci se terming de consurnat $er-
W l ce a Fost pus h cele douii tubulep ale coliuiei, pe uncle matca va
ie@ in rnijlocul popul~tiei.P a t e duu5 z11e se deschide nucleului un u r d i n i ~ ,
de preferat unul din cele laterale c5ruia pentru a intelege felul cum se
manevreaz5, il notiim cu nr. 1. Sub el se fixeaz5 o micg scinduricg de
aterizare, viu color~t4,4n contrast cu culoarea stupului. Iat5 deci cum
pubem organiza sub acela~iacoperis un stup cu doug m5tci in corpuri
separate dmcarndatci, unde ele vor depune ou5, dublind pe parcurs
numsrul albinelor z h r i t o a r e ce vor realiza viitoarea mare recolt5.
Culesul principal la noi in tar5 apare cel rnai devreme in prima
jum5tate a lunii mai. Deci, dac5 colonia aju'S-Stoare sub forma initial5
a acestui nucleu s-a format la 15 martie, ea va avea un mare sprijin de
la culesuri, cu oarecare Pnsemnitate, ce apare succesiv de la arborii
psdurii, apoi de la salcie, piipiidie, pomi roditori qi rapit5 cultivat5. Cel
de la salcim care este considerat cel rnai important apare in mod o b i ~ n u i t
in jurul datei de 15 mai. In acest interval de timp, 15 martie - 15 mai,
nucleul se t r a n s f o r d en colonie ajutlitoare, ciici ambele unitiiti vor
primi o hran8 stimulentii, pmkilc5. In plus, din 15 in 15 zile ea rnai
prime~tedin colonia de baz5 cite un fagure cu puiet c5p5cit f5r5 albina
acoperitoare, pentru ca pe parcurs s5 se niveleze puterea amindorura.
Luind periodic acest puiet ciip5cit de la colonia de baz5, instinc-
tul roitului nu se va manifests, asa cum s-ar fi Pntimplat in mod sigur
dac5 nu fiiceam acest nucleu, initial Igrgind cuibul. La aparitia mare-
lui cules toa4.e albinele zburiitoa~eale coloaiei ajuS-Sbare va conlucra cu
colonia de bazg aFa cum vom ar5ta rnai departe.

LSirgirea cuibului ~i sarcina de productie pentru evitarea roirii

Fat5 de (actiunea de stimulare continu5 ~i dk dezvoltare a cuibului
prin liirgirea elipselor puietului pe faguri, cit $i fa@ de inmultirea fagu-
rilor din cuibul ocupat, se impune operatia de liberalizare a spatiului
In oare coloniile au stat pin5 acum. Trebuie ins5 sii se tin5 seam5 de
o serie de conditii legate de o ppulatie numeroias5, in spatiul cuibului :
a) de viata albinelor tinere ce au inlocuit partial pe cele b5trine din
t o r n 5 ~i c5mra le-a ajuns veleartul ; b) de activiltaiea rn5tcii rnai intens5
sau rnai domoal5 de sarcina sa de creatie de noi vieti ; c) de num5rul
doicilor in r a p r t just fat5 de p i e t u l ce-1 au de hriinit ; d) de hrana
F riimasti in cuiburi al5kri de acewitti hran5 care nu trebuie s5 scad5
niciodati sub 8-9 kg miere flus polenul proasp5t din primavarii. Deci
un complex ide condipii care s5 pastreze un just echilibru in via@
coloniei. Dac5 colonia s-a extins fntr-o asemenea m5sur5 incit o parte
din albine au ocupat ambele fete ale diafragmei si perna lateral%, este
imperios necesar5 aceast5 lucrare de l5rgire a cuibului ce se face felurit,
in raport de tipul de stup folosit in prisac5.
La stupii de tip vertical - ca multietajatul - l5rgirea cuibului
se face in primul rind prin m5rirea spatiului pe vertical5 ; se adaug5
deci un corp cu faguri gata cliiditi, calzi :i pulverizati cu ap5 mieratEi,
faguri care s5 fie egali ca num5r ou cei din corpul de jos : deci, in
corpul a1 doilea, pe acela~iplan vertical se pune o diafragm5 si perna
respectiv5, incit in cele dou5 corpuri in loc de 20 faiguri s5 r5min5
deocamdat5 16, deci 8 sus gi 8 jos. Dac5 coloniile au fost normale ~i
au iernat pe dou5 corpuri situatia r5mine neschimbatti, dar in schimb
15rgirea cuibului se face prin inversarea celor douti corpuri, deci cel
de la fund ete urcat, iar eel de-a1 doilea coborit pe fundul stupului.
Dac5 timpul este ins5 r5coros ~i l5rgirea efectuatii ar fi prea mare,
corpul asezat deasupra poak s5 fie strimbrat cu dou5 perne gi deci
sii aib5 numai 6-7 faguri ; peste 10-12 zile pernib lateral3 va fi
ridicat5 si inlocuit5 cu faguri gata cliiditi. Se lasii deocamdat3 in aceast5
pozitie timp de 7 zile c6ci ptiplidia Q incepe
i ~nfloritul,cem ce inseamna
c5 vegektia floral5 a inceput ; dup5 7 zile vom p u k a p r o e d a la li4r@-
rea ar5taG. Pe ling5 completarea mrpului de cuib cu cei trei-patru
faguri in locul pernei, se face din nou o inversare a cuibului. In. aceasti4
stare nu ramin mai mulLtde o siptiimin3, cu atit mai mult cu cit in
aceast5 perioadg de primiivarii albinele incep s5 aducii in stup nectar si
mai ales polen proaspst. Urmfitoarele invers5ri se fac tot l a 15 zile, de
data aceasta qezind pe cele dou5 corpuri un a1 treilea, pentru a p5stra
integritatea cuibului. Acesta este deja extins pe cele dou5 corpuri exis-
tente, cu un strat continuu, compact de albine, ce ocupii spatiul dintre
ele, iar matca sus ori jos trece peste aceste punti de trupuri, pentru a
p5stm initmag5 form5 sfen'ic5 a ouibului. FBrg s b l exbind5 in sus En
corpul adgugat, albinele fac loc m5tcii in directie lateral5 urcind mierea
din fagurii marginali in marginea corpului superior. Matca urc& apoi
incet extinzind cuibul in partea inferioarii a fagurilor din corpul supe-
rior, dupii ce albinele au f5cut $i acolo, Pn spatiul dintre corpuri, stratul
masiv care ing5duie m5;tcii s5 urce ~i sii r3mini deocamdatii acolo. Cit4
vreme acest spatiu nu este ocupat de albine, nu se face nici o inversare
nou5. Stuparul urmiirqte formarea acestui strat masiv ce ingiiduie
m5tcii urcarea, ridicind ugor corpul de sus numai partial f5r5 a deschide
stupul. In acest scop el impinge cu citiva centimetri corpul de sus In
spre peretele fron,tal, ridic5 partea din faw a corpului cu ajukorul d8lti-
tei si prive~tecu atentie situatia dintre cele dou5 corpuri. Dacg stratul
de albine este format, stuparul are o certitudine cii m a b se afl5 fn cor-
pul de sus, ceea ce impune inversarea corpurilor. Colonia r5mine Pn
aceas$ pozitie pin5 apare marele cules, cind deasupra se adaugii h c 3
un corp pentru strinsur5. Acum cuibul este extins pe trei corpuri cu o
populatie mare de albine zburitoare care va putea realiza o viitoare
recolt5 bogat5, dac& conditiile meteorologice vor fi favorabile. Tot acum
este timpul ca stuparul s5 determine ce drum trebuie s5 dea exploagrii
sale, in raport de sarcina de plan ce o are de Pndeplinit : dac5 acesta
priveste productia de miere, va miiri spatiul stupului cu corpuri de strin-
surri in momentul cind apare marele cules; dacii planul este axat pe
producerea 1Fipti:sorului de matcii, incep de fndatA lucriirile necesare
in acest scop, aSa dup5 cum vom ariita mai departe ; dacg are plan de
producere in mare a polenului, urmiire~tedeschiderea progresivii a florii
polenilere, ducind stupii la culturile de rapitii, coriandru, zmeurii, tei,
floarea-soarelui ~i terminfnd cu cele de napi ; dac5 are plan de producere
de roi pentru comercializare, acqtia trebuie fgcuti pentru ca beneficiarii
s5-i p a t 3 folosi la recolta mare, dind roilor rnitci de rezervii. In caz
c5 nu sint m5tci d e rezerv5, roii de comercializare se fac dupG culesul
mare, cu m5tci tinere crescute timpuriu, iar beneficiarii ii folosesc la
culesul din varii, de la tei sau floarea-soarelui, completind hrana de
barnn8 cu o hsemnati cantitiate de sirop din za,h5r. La ce1elaLt.e douii
tipuri de sbupi D a h t R. A. 1001 ce deocamdlatii au o singur5 matc5,
avind r a m cu 7 cm rnai fnalte fats de cele ale stupului multietajat,
l5rgirea spatiului de cuib se face prin ad5ugare deasupra a unui magazin
de recolt5, cu faguri gata cliiditi, in care albinele ridicfi mierea din
corpul cuibului ~i lac loc mstcii s5-si extindfi ouatul, pe toti cei 10-12
faguri aflati jos qi care sint suficienti, fiirii sii se declare in colonii fri-
gurile roitului.
La stupii orizontali pmblema liirgirii mibului este tmult mai sim-
plii : se trage cuibul spre centrul stupului, formind in locul lui un spatiu
pentru 5-6 faguri gata clsditi ~i 2-3 artificiali in imediata apropiere
a urdini~ului. Strinsura adunati? de albine d e la culesurile mici din
prim5var5 va fi depozitat5 acolo yi nu va fncurca activitatea miitcii, pin5
apare marele cules. Cu tipul de stup orizontal nu se poate face lucrarea
de inversare pe verticals, dar se p a t e totuqi execuCa o ,,inversare" pe
orizontal5. Se mutii fagurii cu miere lingii fagurii noi p u ~ iin dreptul
urdini~ului si impingind cuibul spre partea opus5 ; peste 10-12 zile
schimbarea se face in sens invers. Albinele sinlt astfel silite s5 mute
mierea existent5 cit mai departe de urdinis, iar matca are in schimb spatiu
mai extins pentru dezvoltarea cuibului sfiu. Pentru a facilita o aerisire
mai activii, se poate deschide cel de-a1 doilea u r d i n i ~din stinga si astfel
f8r5 sii prezinte fenomenele cunoscute ale frigurilor roitului, coloniile
din stupii orizontali ajung cu l i n i ~ t ela culesul cel mare, pe care il ofer5
p5durile d e salcim.
E strimf i n casd 91' hambarele sint plinel

REPRODUCEREA COLONIEI

Roirea ~i prevenirea roitului

Am vorbit numai tangential de acest important fenomen a1 repro-
ducc'@eicoloniei care este roirea, ~ t u n c id n d la inceputul studiului n o s h
am luat ca subiect ace1 roi secundar pe care 1-ati urmiirit cum se dez-
volt5 pin5 a intrat in sezonul de iarnii.
Ati viizut cum apare in prisac3 ,,un nou nZscut", cum este prins
si introdus in stup sistematic, cum i ~ orfnduie~te
i viata acolo, pin3 cind
se a ~ t e r n eneaua ~i toate coloniile intrii in repaosul de iarn3.
Iat5. c2 acwn este locul si timpul sii-1 cunoaqteti qi mai bine com-
pletindu-vii cuno~tinfelecu altel noi determinate de deplina maturitate
la care colonia a ajuns, pregtiiindu-se sg roiascg.
Roirea e s k actul final de reprodueie asexuaa, de imp5$ire, de
divizare qi riispindire a speciei albinelor, singura form5 natural5 de
inmultire a acestor insecte.
Dup5 cum +titi albinele au fost la inceput insecte solitare aqa cum
se mai afl5 fncti clteva su'te de specii din cele siilbatice,/ care au r5ma.s
in stare primitiv3 +i foarte putine din ele cu vagi schiNri de evolufie
ca insecte sociale.
Roiul a ap3rut ca un proces necesar de adaptare in perioadele de
formare a vietuirii in comun, proces care pe baza selecvei naturale ~i
a sutelor de mii de mutatii s-a perfeeionat $i s-a fixat pe parcursul
lung a1 exiskntei speciei.
Roirea este actul supremului saerificiu de abanldonare totalii a h-
turor bunurilor adunate cu enorme sacrificii +i eforturi, pentru a fi
lfisate integral urm@ilor, roiul luind la plecare numai atit cit s5 p a t 5
tr5i - cu ceea ce albinele au in guqi - pin8 sS+i cl5deasc5 o nou5
avzare. Fenomenul apare cind .colonia-mami? dii na~tereroiul~i,grup
compact de albine ce se desparte de comunitate ca un fruct copt ce cade
din pomul-mam5 ; el pleac5 atunci ca s5-gi intemeieze in alt& parte o
nou5 @ezare si s5 l5rgeascg aria de r5spfndire a speciei. Odat.5 cu el
matca pleac5 cu mai mult de jum5tate din progenitura ei, luind din
fiecare grup social atitia indivizi cit ?i trebuie : albine culegiltoare pen-
tru stringerea in grab5 a hranei ; albine tinere, multe, care s8 zideasc8
cu solzi~oriide ceara minunatii faguri - adiipost pentru strinsur5 si
leag5n pentru larve qi nimfe ; albine de 11-12 zile care s3 hraneascs
cu 15pti:or pe mama lor qi viitorul puiet larvar, o populatie care s3
 indeplineascil in casa noug o seam5 de lucrilri, de aerisire, ventilpre,
1
prelucrare a nectarului gi polenului etc.
- Roiul pleac5 in momentul culminant din viata coloniei : cind
stupii sPnt plini cu albine tinere ; cind cuibul nu mai are decit prea
putine alveole neoeupate ; cind boggtia d e miere +i polen este asiguraa
pentru citeva generatii ; cind matca este u$oarS si rezistent5 spre a
putea s5 suporte un zbor cit mai depsirtat ; cind vinturile nu sint
puternice si cercectqele au g k i t diferite Jocuri bune pe o a ~ ese pare
c5 le-uu tinut Minuite. Atunci, i e ~ i a ddin stup val-virtej, miul umple
spatiul pris5cii de anurnik sun*, uitind de primejdii si de a r m lor
de atac si apsrare pe ewe n-o folosesu: nioi chiar impotriva celor ce le-ar
face vreun r5u. Am viizut fotogmfi, ale unor sameni accyperiti de cite
un mi gigant, intinzindu-se pe tot corpul gol, fgr5 s5 atace.
Dupa un sfert de ceas, tumultul se potolegte ! Roiul se adunti
in locul unde s-a agezat matca, stringindu-se intr-un ciorchine la umbra
unui pom. Acolo, incep sfatul cercetagelor care alergind pe suprafala
acestui ciorchine, emit anumite sunete in fazele de balansare a dansu-
lui ce-1 executii la fel ca atunci cind ele vin in stup cu vestirea cii au
g5sit mult rivnita sum5 de cules. Dar dac5 acolo in stup dansul este
de scurt5 durat5, eel pe care il execut5 acum pe suprafata ciorchinei
dureazg ore in sir. Fiecare cerceta~2aratii o alt5 directie. Cercetsitorii
germani K. von Frisch si M. Lindauer au constatat cSi albinele cercetase
nu se opresc din aceste dansuri decit atunci cind toate fac acela~ifel
de dans, in aceeasi .directie qi deci au cczut de acord asupra alegerii
locului indicat ca cel mlai potrivit, unde miul urmeazsi s5 se indrepte
si s&si facil novl ciimin.
fn sfirgit, cind aceast3 zarvS a incetat, iar ciorchinele pare c5 @-a
luat putin timp de odihns, deodat5 ele se desfac si zburind grupate,
iau o directie sigur5 cu un zbor strins, in care matca este prezena,
zburinld cit mlai departe, c5ci a+ este legea coloniei pe care o 1@streaz5
de milioane de m i , fugind de apropierea rudeniilor care prin consang-
vinimre ar pune in primejdie vitalitatea speciei.
Fenomenul de mire este prwedat si chiar fortat de unele situatii
de constfingere care determinil aparitia instinctului prin excitatii pe
care stuparii au denumit-o cu o notiune caracteristicsi ,,frigur?le roitu-
lui" care atunci cind apar, au urm5ri negative asupra productiei. Mani-
festarea acestui instinct incepe din meme, o dat8 cu preggtirile de cres-
tese a trfntorilor a c5ror gestatie este mai indelungatg si mai cere incsi
12-14 zile dup5 wlozionare, pentru a fi apti s5 imperecheze msitcile.
Urmeaz5 apoi cliiditul acelor potirase perfect rotunde la fund, ca
n i ~ t ec5use sau strgchinute. Albinele prefer6 s5 le modeleze din cear5
noug, alegind marginile fagurilor centrali ai corpului a1 doilea, ferindu-se
de inghesuiala si forfota miilor de albine care circulsi in stup.
Fadorii care lprecipit5 aparitia acestor friguri ale roitului sint :
expunerea urdini~elorla soare, fapt care deterrnin5 urcarea peste normal
a temperaturii din stup, mobilizind multe albine pentru ventilarea si
rilcirea aerului ; lipsa de spatiu din stup, care stinjeneste mult activi-
t a k a msiitcii, cgreia uneori, i se ocupii cuiblll cu strinsura de miere
crudsi, pe care ele cautii s5 o pun5 pentru maturare la locul cel mai
 -
*

cald in vederea evaporiirii surplusului de a@ ; lipsa spatiului unde

albinele tinere cerese sd poatii clddi faguri noi, in stupul in care s-au
n5scut : in disperare de cauzii, ele ingrilmiidesc e a r a produs5 'pe unde
apuc2 : sus pe spatiile supenioare ale ramelor; jos tpe fundul shpului
, formind trepte de urcare spre faguri ; dincolo de diafragmii pe care o
fixeaz5 de peretele lateral incit cu mari sfort5ri poate fi desprinsii ; leagri
fagurii intre ei cu punti de cear5 in partea de sus etc. Un alt fador ce
poate determina roitul este o suprapopulatie de albine tinere, care au
glandele faringiene pline cu l5ptisor, in raport cu num5rul larvelor de
hr5nit ; de asemena, lipsa unei suficiente ventilafii in concordant5 cu
populatia mare aflat.5 in stup, fapt ce determin5 majoritatea albinelor
tinere s5 iasii afar5 pe peretele frontal a1 stupului sau s5 se agate ca
un ciorchine sub scindura de zbor a urdinisului. In general se consider5
cii roirea apare atunci cind cele trei instincte : cre~tereapuietului, cl&
direa fagurilor g f cel de cules sint stinjenite in desf5qurarea deplinil a
adivit5tii lor, de anumiti factori negativi, prezeng in sinul ooloniei.
Intreaga colonie intr5 atunci intr-o stare de agitatie, dovedind
aceas-ta prin manifestiiri specifice : albinele alearg5 pe fagun h zig-zag,
tin aripile initinse qi produc un zumzet cu o tonalitate Pnala. In schimb
cele de pe suprafata puietului stau lini~tite,iar o parte din culeg3toare
aduc nectar qi polen in stupi f5r5 s5 fie influentate de agitatia celor care
se preg5tesc de roire. In aceast5 situatie #parec5 se uit2 acea cooperare
armonioas5 intre grupele de functiuni care ar trebui asigurat4 in per-
manent5. Orice contrarietate intre grupele swiale, creeaz5 o stare de
neliniste, de excitatie, care duce la declansarea frigurilor roitului.
$i lipsa complet5 de cules poate determina roirea in mas5 a co-
-: loniilor unei prisgci, mai ales d n d In stup nu mai siint rezerve de
hran5 ; sint a~a-ziseleroiri de foamete, care pot f i remediate prin aju-
torarea lor la timp, cu s i r 9 de zah5r ~i cu woteine.
'
Roirea poate s5 apar5 ~i in situafii contradi : cind culesul este
atit de imbel$ugat Pncit albinele sfnt nevoite s3 ocupe ultimele alveole
goale si apoi sii gomeze. Situaia se remediaz5 adgugind, corpuri sau
magazine de recolt2 cu faguri artifi'ciali sau gata cl2tliti. In lipsa acestui
material de etxindere, extractia unei mari cantitAti de strfnsur3 -
l2sind numai strictul neeesar - este o solutie \ b u d .
0 stare de mizerie din interiorul stupului, pe care albinele nu mai
dovedesc s5-1 lczlrete si care exalmz5 mirosuri rrespingiihare, poate deter-
mina o roire de salvare. In prim5vm-a anrului 1949 d h m a t la o stupin5 din
Rupea, am observat zeci de roi care ieqeau din stupi ~i stZteau agiitati in
pomii livezii, iar o parte chiar plecaser5 in diferite directii. Cauza era o
diaree infecfioasZ promcatti de un consum mare de miere de manB 15-
sat5 din toamn5 la dispozitia albinelor. Schimbind imediat coloniile fn
stupi curati, pe faguri goi din depozit, .$ hr5nindu-le din bel~ugcu sirop
din ceaiuri de plante medicinale cu cite 25 g suc de ceap5 la fiecare li'tru
de sirop, am salvat restul stupinei care pierduse deja 300/0 din efectivul
ei. In astfel de situatii albinele inceteaz5 s3 hr5neasc5 suficient m5tcile,
f ~iau
i in guqi ultimele rezerve de hranti si pleacii in zbor.
$i pentru c5 am atins problema m5tcilor, trebuie s3 retineti cii in
stupii unde ele, in majoritate, sint tinere de un an, procentul de roire
* i

377 , F
scade de la 510/0 la 4O/o. Printr-o PngrijitA crqtere de mgtci din colonii
recordiste $1 neroitoare, stupinile pe lfng5 c5 sint mai productive, nu mai
dau de lucru stulparului, care este retinut de la lucr5ri importante,
pentru a prinde 1-2 roi pe zi. In lumea stuparilor este cunoscutii expe-
rienta prelungitii a stuparului H. Siebenthal din Franta, care in prisaca
sa de 60 de stupi, nu a avut nici un mi timp de peste 40 de ani ; in
schimb, albinele, prin selectie aveau instinctul de a-si crevte mgtci noi
pin schimbnrea linijstitii anualti sazl e l mult la doi ani. De asmenea,
revistele strhne au publicat in 1966 situatia stupinei Miel Carlota din
Mexic cu 10 000 de stupi multietajatj ; dind spatii sufieiente coloniilor,
Pntre anii 1961-1965 abia au roit 5 colonii din stupii orizontali, iar din
cei multietajati a fost numai o singur5 colonie.
A-picultorii trebuie sB renunte s5 dea coloniilor in schimbul m3tci-
lor b5trine botci mari ~i frumoase din stupii care r o i m , c5ci aceastB in-
clinare spre roire este ereditaril.
MBsurile ce trebuie luate pentru intimpinarea aparitiei fenomenelor
de roire sint in majoritate solutionate prin aceste lucr5ri de lGrgire a
spatiului stupului, cit gi prin larga deschidere a urdini~uluipe toat5 15-
timea, pentru a se intensifica ventilatia.
Stupii mari, extensibili, corespund cit mai bine pentru oprirea co-
loniilor de la roire. Cuibul trebuie sZi fie larg de la i n c q u t ; mai mulit
chiar, in perioadele prea ctilduroase se p a t e crea un u9or curent de aer
prin l5sarea deschis5 a orificiului de hr5nire previzut cu pinza metalicg.
In cuib s5 nu fie faguri prea vechi. Matca prefer6 s3 ou5 in faguri de
2-3 ani, care sint in acelasi timp 9i mai putin infectati.
Umbtirea stupilor la o umbr5 nu prea deas2 sau asezarea in var5 a
stupilor cu urdinQele tndreptate spre nord sfnt alte rngsuri impotriva
roirii, d c i b5taia razelor solare in urdini~epe ling3 faptul c5 faciliteaz5
roirea, determin; ~i o productie sctizurt5 a coloniilor din cauzil cG acestea
sfnt nevoite sg mobilizeze pentru ventilatie un mare num5r de albine,
care sfnt retrase de la activitatea de cules.
Controlul periodic a1 aparitiei botcilor in vederea lu5ri.i de m5suri
adecvate pentru prevenirea roitului se p a t e asigura prin intmducerea
fn corpul superior al unei m e cl%l!itoare goale de 1 cm sub care, pen-
tru incgrut, se lripeste o +uvtitil de fagure artificial. Albinele care nu
suporti3 locuri goale fn stup, se gi-5- s5 cl5deascS acolo f5gurqi.
Cltidind lilmlo mi& p t i q e , dbinele dau un prim semnal; lapoi r m l t i n d
din 7 in 7 zik f5gurqii, s ~ p a r u i?il p a t e da u p r seama de situatie,
p e n h la lua m2sultjle n'ecesare, fn afara fapltului c5 se pot obtine in
felul laceska 800-900 g e a r 5 de la fiecare stup, de o oalitate exceptional5.
Un alt mijloc de control este cl5ditul fagurilor artificiali mari.
Atunci cind albinele fnceteaz5 de a-i lucra, d q i timpul este favorabil
pentru o asemenea sarcin5, este o dovad5 c5 ele se preg5tesc de roit,
pistrindu-$1 rezervele pentru viitoarea aFezare a roitului.
Cu ocazia acestui control, care se face usor la stupii multietajati,
intrudt este suficient ca corpul a1 doilea s5 fie tras mai in fat5 cu citiva
centimetri, pentru a avea sprijin in spate, +i s5 fie ridicat din fat5 ~i
sprijinit am10 pe doi c5luqi. se observ3 dac5 colonia a d8dit sau nu botci,
care pentru moment sint distruse. Prezenb botcilor in josul ramelor din
corpul al doilea este o dovad5 sigur5 c3 acele colonii se preg5tesc s3
roiascg.
Distrugerea botcilor nu a t e sigura solutie, ba din contra, coloniile
pornesc la formarea unui numar ~i rnai mare qi in locuri mai ascunse
decit cele de la baza fagurilor din corpul a1 doilea, unde sinh construite I
En mod obignuit. Distruge~eabotcilor d5 remltate numai intr-un singur
caz qi anume cind lucrarea este f5cut5 cu 1-2 zile inainte de aparitia
marelui cules, ocazie care face ca instinctul de reproducere s5 fie dep5-
sit de cel de acumulare de bunuri a h e n t a r e , cind chiar colonia le dis-
truge pentru ca toate albinele.sg fie mobilizate la realizarea strinsurii
Imbel~ugate.
Adeseod, stuparii, in grija de a nu v d e a botci inaintea culesului,
le stric5 chiar ~i atunci cind viid 1-3 botci ap5rind in cuib ; stricindu-le
pe acestea ei fac o gre~eal5,c5ci sint botci bune din cele de Zdocuire li-
ni~titli,botci pe care albinele le cl5desc atmci cind simt ci4 matca lor
nu rnai cores'punde oa prolific'itate, dar in special, nu le rnai ofer5 sufi-
cientg substantti de matcii, aceasta fiind baza de coeziune a coloniei. In
aceastg situatie allbinele construiesc 'botci putine, dar pornesc cresterea
viitoarelor miitci din stadiul de ou5 qi le hrgnesc abundent. Botcile
acestea sint lungi qi frumos cizelate +i trebuie p5strate. Este drept cSi
mg~tcile t i m e din 'acesk biolbci apar Pn p m j m , in timpul, mu imediat
dup5 marele cules. Colonia ins5 nu numai c5 nu xoiegte, ci la cftva
timp dupii eciozionarea si imperecherea unei asemenea miitci, in colo-
nie pot sB aparii ou5 de la ambele mstci - cea b5trinii qi cea tiniirii.
Curind ins5 cea virstnics dispare, iar colonia avind de data aceasta o
matcg perfe.ctSi, ia un avint deosGbit, rnai ales dac5 dup3 marele cules
urmeazg sSi aparg alte culesuri. Sint ani cind instinctul de roire este
atit de accentuat incit toate coloniile dintr-o prisacii sint cuprinse de
o stare de excitatie, cu inclinatia pronuntat8 de a roi. Aqa am a n t in
vara anului 1948 u n an de mare r o i ~ t eincit de la ora 9 pin3 la ora 15
i e ~ e a ucite 10-12 roiuri, iar cu ajutorul a 3 4 persoane abia reuseam
s8-i printlem, deqi luasem aceleqi m k u r i de frinare a roitului care ani
in sir mi-au dat rezultate foarte bune.
Dar de atunci am ales citeva mlonii recordiste ca prcrductie ~i care
nu roiau : crescind m5tci de la acestea, variind s u ~ e l edin an in an, nu
am rnai avut nici un roi.
In mod obisnuit, m e t d e l e d e prevenire a roituflui se a p l i d Pn ra-
port cu situatia climatic5 gi cu timpul de cules, dar rnai ales cu timpul
disponibil ce-1 are stulparul : acestea se pot face intr-o stupin3 m i d .
unde apicultorul diferentia* mgsurile de la caz la caz, ceea ce nu se
poate aplica intr-o stuping mare, In atel an pe care 1-am enuntat rnai
sus, au fost multe ploi zilnice, de scurt8 duratti, cit gi un cules la in-
ceput satisfiic5tor; alfbinele erau stlnjenite dntd de ploaie dind de timpul
irumos ; ele i e ~ e a uin grab5 de indatii ce ploaia inceta, dar se adunau cu
aceea~igrab5 aglomerindu-se in stup cind ploaia revenea ~i aceasta de
2-3 ori pe zi. Aceasti h5rtuial5 a ereat starea amintit5 ~i foarte multe
colonii au roit.
 Pentru stupinele mari r5min valabile trei mgsuri : ldrgirea capaci-
tlifii stupului, aerisirea interioarb bogatii .~;i
inlesnirea mbtcii ca sd aibti
tnereu cuibul degajat pentru ca s5 nu fie stinjenitii in opera ei de
procreere.
Vom mai trece in revisti ~i o serie de alte anisuri pe care stuparii
trebuie sii le aplice qi anume :
a) ridicarea periodicii de faguri cu puiet cdpbcit f5r5 albinele aco-
peritoare, din 10 in 10 zile, din cuibul coloniilor puternice ce dau semne
de roire ; se pot lua chiar doi faguri, cu care se intriresc coloniile mai
slabe. Obisnuit, ei se dau coloniei ajut5toare de deasupra sau celor late-
rale la stupii orizontali. In aceast5 situatie nu se acumuleazii En stupi
prea multe doici, in raport cu larvele ce au de hr5nit ~i deci se @stre@
un just echilibru intre puietul c5p5cit gi cel necSp5cit. De asemenea, cu
fagurii ridicati din colonii puternice pot fi intiirite si alte colonii pentru
nivelarea lor in vederea aparitiei marelui cules.
b) schimbarea mittcilor virstnice mai mari de doi ani este o m5sur5
bung pentru frinarea tendintei de roire, c5ci atunci cind ele sint tinere,
secreia substanfei de matcii de pe corpul lor asigurg colmia de vitalita-
tea sa, iar instindul de roire nu-si face arparitia. De aceea, c w t e r e a de
mZitoi spre sfir~itulverji, intr-o colonie cunosrmt5 ca recordistil si tot-
odatii nmoiticrare, este o m5sur5 bine venitri. Conoomitent, stuparul tre-
buie s s se ingrijeasc5 s5 preg5teasc5 din timp o colonie paternti selecfio-
nats c m va da trintori de calitate superioars h vederea imperecherii
matcilor.
Mztcile noi se dau gata imperecheate natural sau artificial, ca s5
nu se opreascii rihmul de cre~teresi dezvoltare a coloniei En prim5var5 ;
introducerea lor se face usor, luindu-se milsurile de precautie ce le vom
explica ceva mai departe.
c) scuturarea albinelor coloniei ce s-a pregdtit sEi roiascli in fa@
urdini~uluisiiu. Operatia se face astfel : pe fundul stupului se q a z 5 un
corp nou cu faguri artificiali, citiva cu miere, plus matca ; peste acest
corp se pune o gratie Hanemann a~ezindu-sepeste ea mrpul cu puiet gi
hran5. Apoi, pe rind, toti fagurii de sus se scutur5 de albine acoperitoare,
jos in fata stupului pe o foaie de carton punindu-1 la locul lor in aceeasi
ordine. Albinele tinere clsdesc energic fagurii,

ci,
'
formind a& pmtm makc5 un cuib nou. Cu
ocazia scuturgrii, botcile se observii usor si se
M c i i toate, iar pentrru ca albinele s5 nu cl5-
deasc5 din l m w tinere alte botci, operatia de
strimre a acesbra se repet2 du@ 7-8 zile.
Atunci, acolo sus, nu se mai afl5 nilci o l(arv5 po-
3' tTiviG de a q t e v m matcii.
-
Fig. 57. Simulacrul de d ) Simulacrul de roire (fig. 57) este o m k
roire: mr5 ce se aplic5 in stupinele mici, c5ci cere un
1 - stupul ce dB .wmne o a r e m timp stuparului $i se face numai la co-
ca vrea stI roiasca ; z -
o planget& la 30 crn deptIr- loniile cgmm m8surile aplicate pin5 atunci, de
gr;n$imTEy3 de ,"P,"i' frinare a instincrtului de roire, nu au dat rezul-
nde scuturate w plangete
se string In ciarchine la t a k . Ea va da impresia coloniei c5 a r d t deja,
margine 81 sub plan~ettI. astfel CS se f i ~ s w k~i porne~tela l u m Wrii
 I
ezi%are.In acest scop se apiG in fata stupului la nimlul scindurii de zbor 1
un fel de mias5 facult5 dink- foaie dub15 de carton asfaltat, fixat.5 pe
o ram5 de 111 m2. Masa, la acela+i nivel cu scindura de &or, se q a z 5 pe
dou8 picioare mehalice pliante la lo dlstant8 de 20-30 cm de urdinis,
care este ldesc'his pe toat5 15timea lui ; colonia se durn5 bine pentru ca
toate albinele s b s i umple g u w cu miere, d o c h i n d in acelqi rtiimp in
peretii stupului cu dou5 brate. Pe rind, toti fagurii stuprului sint m k
turati de albinele acoperibare, cu o perie pe m m de &, inclusiv
matca, punindu-i prodmriu intr-un carp go1 de stup pin5 se termin5
toat5 operatia de scuturare. Pe urm5 fagurii se iau la control, li se stric5
toate botcile ~i sint pusi in stupul lor in a a s i ordine. Pentru c8
dwcamdatA au r5mas f8r5 albin~aacoperitoare ~i f5r5 matc5, urdini~ul
se mic~oreaz8mult ca s5 se pistreze cildura cuibului. Albinele m5-
turate pe mlasa de carton iau d e indati &rec@a spre u r d m i ~ u lstiut, djar
cum masa este la distanta de 30 c m pin5 la sdndura d e zbor, rnarea
majloritate a albinelor se string in ciowhine sub manginea mesei ea
la roire. Se la55 astfel aiorahinele o or8 dupii care s e deschide larg
urdini~ul,sle inbarce brusc cu dosul in sus masa de oarton $i se lipeste
imediat de scindum de zbor a situpului lbgind urdini~ul. Ciorchinele
se desface usor, iar albinele, inclusiv matca, Psi ompg l m l intre fagurii
de cuib, fiecare grup social corxtinuindu-~i activitaka. Considerind c5
a w i t si nemaievind nici o M c 5 , mlonia renuntd defenitiv la roire.
e) Mai sint si alternetode ca aceea a spargerii de cuib intercalind
Pntre fagurii acestuia un grup de faguri cu miere si stricind concomi-
tent si botcile. Operatia reusqte dac3 colonia verificatii dupii alte 5-6
zile nu si-a cl5dit alte botci. In caz afirrnativ colonia se reconstituie,
se lass s5 roiascii, stupul nou cu roiul se a.cjaz5 in locul mloniei mam8
roit5, iar acesta se pune la o jum5tate metru lateral cu urdini~ulinversat.
Roiul stringe astfel toate albinele zburiitoare ce mai rSmjseser5 coloniei
mamg, clsdind repede toti fagurii artificiali pusi la dispozitie. Cind
apare marele cules, ambele unit5ti se unesc punind deasupra dou5 corpuri
cu faguri goi gata clsditi, in care vor aduna rnarea recoltti.
f) Preschimbarea stupilor puternici cu cei slabi este o m e W 5 bun5
de frinare a roitului, dac5 se stric5 toate botcile. Colonia ce s-a preggtit
de roit pierde toat5 albina zburstoare, de aceea trebuie ajutatii 2-3
zile cu ap5 pentru doicile ce hr5nese puietul ; ea Psi va distruge singur5
toate botcile r5mase neobservate ~i va intra Pn normal, iar la culesul
! mare urmeaz5 s5 fie unificate ambele unitiiti.
! De asemenea, dacti intr-o s5pt5min8 inainte d e aparitia marelui
! cules si forrnarea coloniei ajut5toare stolonate, asezate sus peste colo-
, niile de lbazii, despgrtite cu cite u n fund provizoriu, se vor naqte miitci
I in coloniile nou formate, ele iqi vor dectua zborul d e irnperechere, ca
! apoi, inlocuind fundul cu o gratie, albinele ambelor unitsli sB se uneascG
in munca de cules, adunind miere intr-un corp intercalat cu faguri
if gata cliditi.
1 fn stupinele mari unde nu se pot aplica toate mdsurile mentio-
nate pin5 acum, care cer rnult.5 munc5 si prea mult timp stuparului, se
aplic8 m5sura u ~ o a r 5si sigur5 de inversare a c o r p f f l o r de cuib. Ea
1 se efectueazii cu anticipatie, la inflorirea pBp6diei. Corpul de sus cu
3
matca - c5ci ea st2 acolo o b i ~ n u i t- se coboarii pe fundul stupului,
urcindu-se deasupra corpul ce fusese pin5 atunci dedesubt. In felul acesta
se dB albinelor o preocupare de mutare a mierii din fagurii cuibului
Pn cei goi d e deasupra, f5cind loc liber m5tcii pentru extinderea cuibului.
Aceast5 important5 lucrare se repetii, la inceput din 10 Pn 10 zile, iar rnai
tirziu din 7 in 7 zile, pin5 apare marele cules. Clnd acest cules are o
pondere rnai sc5zut5 si se prelungeste, inversarea se impune chiar in
timpul culesului. Pentru acumularea lui stuparul a avut grij5 s2 adauge
corpuri goale cu faguri gata cl5diti si din cei artificiali ; a c e ~ t i adin
unn5 sint asezati in grup, spre a fi rnai bine si rnai repede cl5diti de
albine. In aceast5 situatie corpul de pe fund se asaz5 peste cel nou,
ce ramine intercalat, f5cindu-se rotirea corpurilor de jos-sus si invers,
in timp ce corpul intercalat r5mine la locul lui. Albinele se gr5besc s5
urce mierea sus, degajind cuibul mgtcii. Nu este prea bine s5 se extindii
prea mult c u ~ b u lin preajma marelui cules, c5ci s e reline acolo un num5r
prea mare de albine, care s i n t rnai d e folos l a cules. Totusi, dac2 inainte
de aparitia marelui cules fenomenele roitului apar in stup, o m5surii
bun5 de frinare a lui este fiirfmif;area unitiitii cuibului, luind citiva
faguri cu puiet cGpCicit, f5r5 albine acoperitoare si ajutind cu ei coloniile
mai slgbute, inlocuindu-i in stup cu faguri artificiali. S e pot face chiar '
citeva nuclee provizorii, care putin mai tirziu pot s2 fie unite cu colo-
niile rnai slabe, in momentul aparitiei marelui cules, bineinteles nimi-
cind botcile aflate pe fagurii mutati, pentru a riu tulbura viata coloniei +

gazd5. In asemenea situatii in cuib se lass numai ~ a p t efaguri cu puiet.

Cu aceasta ocazie controlul botcilor s e face rnai sigur, ciici observind .
prezenta lor, putem sii lu5m m2suri de inlgturarea roitului. In mod obis-
nuit elc sint ingrrirnzdite in corpul a1 doilea unde - dup2 cum am ar5tat
- ele se pot observa si strica mai usor, f5r2 a rnai deschide stupul.
g) Stricarea botcilor nu este o solutie prin ea i n s 5 ~ i impotriva
roitului, cSci multe botci pot fi cliidite rnai sus sau pe marginile fagurilor.
Apoi, - pare5 intradins - la doua zi albinele pornesc altele. Nu pe
aceastX cale se p a t e frina instinctul roitului, ci prin m5suri mai drastice
forntind nuclei temporari cu faguri c u puiet ciipa'cit si cu matca res-
pcctivii, stricind apoi ~i botcile. Colonia-mam5 se mut5 - asa cum am
spus - la m, cu urdinisul inversat de 180". Toat5 albina zbur5toare
v n intrn in nucleul nou format pe locul unde a stat colonia-mam5 unde
cste s i matca. Cind soseste marele cules, nucleul se uneste cu colonla
mama primind dou5 corpuri de strinsurii.
h) Blocarea cuibului este ~i ea o m5sur5 d e prevenire a roitului
reconlandat2 de cunoscutul cercet5tor francez A. Caillas ~i G. Taranov.
Ea constii din izolarea mjtcii cu 15-20 zile inaintea marelui cules in
corpul de la fund acoperit cu o gratie Hanemann. Deci numai in m5sura
in care ea mai g5seste alveole goale in fagurii de acolo, poate sci depunii
ou5 51 ocup5 de indat5 pe acelea (din care au eclozionat o serie de albine
ajunse la maturitate. Aplicind metoda la timpul indicat, pin5 la inceperea
culesului, din fagurii de cuib ce sint in corpul de deasupra gratiei, eclo-
zioneazg majoritatea puietului. Prin aceasta devine disponibil un spatiu
lnrg pentru depozitarea strinsurii, iar pe de alt5 parte numeroasele albine
dnlci nea~~incl puiet de hrgnit, vor m5ri num5rul culeg5toarelor gi pe cel
 a1 grupului social a1 prelucr5toarelor de miere crud5. Prin aceast5 ope-
ratie se urm5resc deci trei scopuri : 1) s% se reducii extinderea puietului
care - dac5 nu avem perspectiva unui alt cules urmtitor, puietul ajuns
la maturitate ar consuma mari cantitali din strfnsura adunat5, deci eco-
nomisirea unei insemnate cantit5ti de miere din rezervele adunate ; 2)
se suprim5 roitul ~i 3) se m 5 r e ~ t enumiirul culegtitoarelor la culesul
respectiv. In special acest din urm5 tel prezint5 important5 deosebit2
pentru c5 dintr-o calculatie f5cut5 de autorul citat rnai sus rezult5 cii
dac5 in prima z i de blooaj in ~colloniese ail5 10 000 de doici si 35 000
culeg%toare,dup5 opt zile vor fi numai 1 000 de doici ~i 44 000 culeg5-
toare ; dup5 nouii zile - zice el - nu va rnai fi nici o doic5 in colonie
iar num5rul culeg5toarelor va fi d e 45 000.
Tabloul este numai schematic ; el nu reprezint5 o experienv real&
pentru c5 autorul nu tine seam5 de mortalitatea zilnic5 ; ~ t i u tfiind c5
albinele in timpul culesului se uzeaz5 foarte mult si pier in numiir
mare, iar matca nu r e w e ~ t es5 completeze cu ouatul ei golurile in
rindul acestei populatii din cauz5 cii fiind bolcat5 jos dispune de prea
putin spatiu pentru ouat. Cercet5torul a f5cut totusi o experient5 cu
dou5 colonii - una cu mate5 blocatii ~i a doua cu matc5 liberg. Cea
dintii a realizat din prima zi 2 kg de nectar rnai mult. Culesul durind
trei sgptgmini, s-a realizat pin5 la 20 kg strinsurii neconsumat5. Autorul
sustine c5 recolta se dubleaz5 in acest timp fat5 de colonia cu m a k 5
liber5. Dar Caillas ia in considerare numai un anumit tip de cules : cel
bogat. Ce se p a t e intimpla in fata unei stagn5ri b r u ~ t ea culesului, cind
stuparul trebuie s5 fac5 pastoral in continuare, asa cum trebuie s5 pro-
cedeze oricine vrea s5 realizeze o bun5 productie de miere ? Faptul cii
matca blocat5 a ouat putin, albina culeggtoare s-a uzat, iar alt5 serie de
albine va apare mult dup5 ridicarea blocajului, abia la un a1 treilea
transport in pastoral, dac5 va avea noroc de un cules bun, stuparul va
r e u ~ is5 realizeze o productie buns. Toate acestea ajung sii se soldeze
cu multe cheltuieli si foarte mari eforturi Pn go1 ale stuparului. E mult
rnai bine ca in loc de blocaj s5 se adopte metodu Snellgrove expus5 pe
larg rnai inainte, cind atit in cazul unui cules bogat, cit $i pentru cazul
unui cules rnai slab, colonia iqi p5streazii rezerva de culeg5toare din
corpul d e sus, pe care o foloseqte cu rezultate msi bune la u n urrng-
tor cules.
Rezultate rnai bune se obtin cu blocajul cuibului prin fixarea mgtcii
- in corpul de jos, unde se lass doi faguri cu puiet larvar, iar restul numai
faguri artificiali. Restul de puiet cu albina acoperitoare se t r e e intr-un
corp go1 intercalat, desp5rtit cu gratie. 0 serie de albine din corpul de
sus acoper5 bine puietul ~i iau parte qi la cules. Colonia aflatii acum
intr-o stare de mire, matca ou5 jos In faguri noi, deasupra eclozioneazii
puietul acoperit de albinele coloniei ajutgtoare, iar acumularea de miere
este mult rnai mare fat5 de stupii la care nu a fost aplicaa metoda blo-
cajului artitat2 aid.
In sfiqit cercet5torii care se o w p 5 de problema electronicii au
inventat un dispozitiv de ascultare special, care indic8 coloniile in care
roirea este aproape, datorit5 unui tril emis de vibratiile aripilor, cu o
 i ,

...
anumitii freevent5 specific5 apropierii roitului. Stiind precis care anume
roi unneaz5 s5 ias5 h ziua respectiv5, pot fi luate xrdsuri pentru prin-
derea roiului din zbor cu ajutorul unor roinite cu miros atr5g5tor, unde
I - ruiul se va aseza curind

Prinderea si folosirea roiului

Folosirea roiului p i n s in vederea realiz5rii unei productii a fost
atins3 o a r m m in cele spuse rnai inainte si anume : ~miulva f i asezat
pe locul mloniei roite care va fi matat5 in alt loc din pdsac5 ; stupul
in care va fi diepus roiul va fi umplut cu faguni artificiali, dar si cu doi
fagruri gata clgditi, pentru ca mlatca s5 si inceapZi s5 depunii ou5 ; el va
primi toat5 albina zburgtoare a coloniei ~i astfel va da o pmductie satis-
fgc5toare. Colonia roit5 se organizeazg ,cu o matc5 nou5, iqi@i din botca
aleas5 de albine distrugindu-se toate cele de prisos. Dee5 avem botci de
rezerv5 putem s5 d5m una coloniei roite, puss in colivie automat5 nirni-
cind eventualele bobci. Colonia se rnai verific5 peste dteva aile, iar dac5
g5sim alte botci constmite sint diskuse ~i acelea.
Prinderea roiului se face cu o roinitii usoar5 din papur5 ridicat5
in r n i j l m l valurilor de albine aflate in zbor ; roinib trebuie s5 fie
frecatg lin interior cu frunze de melis5, plant5 pe care fiecare stupar tre-
buie s5 o aib5 in cuprinsul stupinei. Cind roiul a inbrat in roinit5, aceasta
se las5 ineet pe sol, se pune un c5lus pe margine ca s5 fie tinut5 putin
rnai sus, si curind roiul este turnat intr-un stup nrru, curat, cu faguri
artificiali, asezat in prisac5 intr-un loc rnai dep5rtat de locul coloniei-
mame.
DacS dispunem de un pulverizator de capacitate de cel putin 5
litri, din cel folosit de zugravi, este bine ca roiul i q i t s5 fie pulverizat
fn aer, determinindu-l prin aceasta s5 se adueze cit rnai repede sub
creanga unui arbore - nu prea sus de unde va fi usor de scuturat in
roinit5 si apoi introdus intr-un stup gata preg5tit.
Un mijloc practic si usor de p i n s roii aflali inc5 in zbor este
construirea unui dispozitiv alc5tuit din 3-4 rame cu faguri pulverizate
cu ap5 minerals, fixati unii de altii cu ajutorul a dou5 sipci si cuie ;
la mijlocul lor se face o br5tar5 din sirm5 impletit5 care intr5 bine pe
virful unei lungi pr5jini. Cind roiul zboar5 in prisac5, stuparul inalt5
acest dispozitiv in mijlocul valurilor de albine ; ele se prind de indat3,
se adun5 in ciorchine si fiind coborit incet cu prtijina, roiul este scuturat
pe un cearceaf sau pe un carton mare a ~ e z a tin fata stupului gata pre-
gztit cu urdinisul larg deschis si plin cu faguri artificiali si doi faguri
gata cl5diti. Roiul va intra de indat5, wupind stupul.
Multi stupari, de team5 s5 nu se piard5 roii iesiti cinld lipsesc din
prisaci, asaz5 prin preajm5 prin pomi, la umbr5 - citeva roinite de
papur5, bine legate si frecate in interior cu propolis sau cu melis5, care
atrag roii prin mirosul lor. S-a observat c5 roii iesiti, preferti s5 se aciu-
eze in locuri unde s-au rnai strins roii precedenti. Acolo, in special se
fixeazz aceste roinite capcane de atractie.
 Dup5 cum ?titi albinele cerceta~ealeg din vreme locuri pentru o
viitoare asezare a roilor coloniei lor si dac5 stuparul are grij5 s5 pun5
astfel de roinite de atractie, ele c515uzesc amlo roii care stau la sfat
de tainz t n ciorchine $i deliberind aleg locul pe care se hotlirlisc sli-1
ocupe; stuparul are grij5 ca de dou5 ori pe zi s5 treac5 pe unde a
asezat roinitelex-apcane ca s5 ridice eventualii roi si s5-i duc5 in pri-
sack Asezarea acestor roi se face in preajma coloniei care a roit si
care poate f i usor recunoscut5 procedind astfel : se prind intr-o cutie
goal5 de ch2brite 20-30 albine luate deadat5 din ciorchine ; se tin
inchise 30 minute ; apoi deschizind putin cutia se toarn5 in interior
putin5 f5in5 alb5 ; se inchide apoi cutia din ,nou, scuturind-o bine, ca
albinele s5 se pudreze ; dup5 citeva minute ele se elibereas, urm5rind
din ochi directia lor de zbor ; ele se duc direct la stupul din care au
plecat, observindu-le cum vin pe rind pe scindura de zbor si intr5 in
stup.
Alti stupari de team5 ca roii s3 nu se inalte prea sus ~i s5 fie
astfel greu de prins, obisnuiesc sg scurkze in curmezis una din aripile
m5tcii. Cind roiul iese ~i matca vrea s5 zboare, ea se dezechilibreaz5 si
cade pe sol in fata stupului, unde albinele o afl5 ~i acolo se face ca
un musuroi. Stuparul advice un stup curat, cu urdinisul larg dewhis
~i plin cu faguri artificiali si doi faguri gata claditi, il a~aziiin direct5
apropiere a albinelor roiului. Cu putin fum le indrumg spre urdini~ul
stupului, pe unde toate intr5, simtind mirosul fagurilor.
Metoda tZierii aripii in curmezis dekrrnin3 adeseori albinele s5-~i
schimbe matca. De curind ins5 s-a g5sit c5 t5ind o arip5 pe axa ei lon-
gitudinal5 matca ce iese cu roiul poate zbura 10-15 m departe de stup,
; gr5bindu-se s5 se q e z e pei vre-un arbust din apropiere. Fiind ~i marcat5,
; este usor observat2.
1 Unirea roitor mici care ies deodat8 in zbor se face astfel : se asaz5
in prisac5 un stup curat cu faguri artificiali si doi faguri gata cl5diti ;
se a ~ t e r n ein fata urdinisului un cearceaf pe care se scutur5 roinita
. cu albinele roite, pulverizind al~binele in trecerea lor spre stup; se
observii atent trecerea mgtcii, pentru a fi siguri c5 a intrat cu roiul.
Cind mai ssint ulti~nelea!bine gata s5 t r e a d in stup, pe acelqi ~ l w ,se
scutur5 roiul a1 doilea. pulverizindu-1 ~i pe el ou acelei simp cu par-
furn ; matca a doua prins5 i n colivie se piIstreaz5. Ambele roiuri se
1 unesc foarte usor.
1 Desplirfirea roilor unifi 'in zbor. Cind doi roi au i e ~ i deodati,
t con-
stituind acelasi ciorchine, este bine s8 fie lisati astfel, c5ci a cit roiul

'
1 este mai puternic cu atit va fi mai productiv. Dac5 totusi stuparul vrea
r5-i desparta, rfistoarn8 minita p un cearceaf pe care s-au agezat in
prealabil dou5 roinite la distant8 de 2 m una de alta. Stuparul irnparte
roiul in dou5 p5rti cu o perie si cu putin fum, indrumindu-le in directii
diferite. Un om de ajutor u m 5 r e t e dac5 nu cumva sint dou8 mitci
, in aceea~ijumgtate, prinzind una in tubul de sticl3 f5r5 a o atinge cu
mina si dind-o coloniei urmWoare. Apoi roinitele sint s a t u r a t e de albi-
, nele lor, fiecare in alt stup.
 -.
, . / . - -- ,-.,,,', -;; -.! .' ,-
.. . .
' i ,
., .* , , .,:
, , ',. >
:, .$.;!"--;, .,v><,.
,
_ , . >
,
,
i
.
, . '
'
'
. , ,, .
J ,. .
'8
. r ' , .
/

.-
'

.
'
. , ,r
.!
.
.
"
. '
, .
, ,, , ..',:
, . , , ,<, ' . ,,:..
'

'-.kt.
,.> ,

'
. . ;
,- ,. ,
:<--.+:?v
. ::/,
.
:- ," .. , '
. .. - ,
< ,

,
I
, ' ' .

Oprirea coloniei din roit

Oprirea coloniei roite sZ mi roiascZ Zncii odatii se face astfel :
stuparul a$azti roiul primar prins 'In apropierea coloniei-mama, cu urdi-
nisul putin oblic. UrmBre~te zilnic cu tubul acustic dacti in colonia-
mama se aude obi~nuitulinginat a1 miitcilor gata sii eclozioneze ; atunci,
in plin3 zi de zbor colonia-mam5 se mut5 la citiva metri rnai departe
de roiul primar, a~ezindin locul stiu stupul cu roi ; toatti albina z b u r b
toare din colonla-marnti va intra in fostul mi pe care-1 populeazti bine,
ajutind atit la cl3ditul rapid a1 tuturor fagurilor cit ~i la cules. Colonia-
mam5 pienind toat3 dlbina zburtitoare, r3mine cu o matcti nouti ; prima
iesit2i din botcile care apoi sint distruse de albinele r3mase.
Cum se prezintii o colonie roit6 ? Ea st5 lini~titi,vtizindu-~i rnai
departe de activitatea ei, dar vizibil mult rnai redus3. De pild5 dac3 se
desohide stupul can-e .are magazin de recolti lacesta este aproape gol,
ctici cea rnai mare parte din culegiitoare au plecat cu roiul. Lini?tea
domne~teacolo 'incti 7-8 zile cind o prim3 bok5 eclozioneaz3 si din
ea apare 0 matcti tinlirii, mzind ctip3celul botcii. Eja este in curind oapa-
bilg de zbor, d c i m % r a r idbinelm luar5toare care se nasc cu aripile
moli qi abia dupti 2-3 zile pat sti z b a r e , cele ale m6tcii sint hri chiar
din primul moment a1 eolozilontillii sale.
Simtind cti in jurul ei sint alte prebendente care scot sunete de
nertibdare de a ieqi ~i ele, prima matc5 iesit.5 se ntipuste~te asupra
scestor botci atacindu-le lateral implintimdu-~i acul cu venin prin
peretele botcilor ; primnierele din interior sPnt imediat ucise, iar albi-
nele le eliminti cadavrele rodnd lateral botcile qi consum'ind cu avidi-
trut;e ltipltipxl de la funldul fiectirei bobi. Dacti colonia-mm5 tine sti
mmi roiawti inc5 o dat5, lalbinele nu las5 prima ma'tcti i ~ i t . Zsti atace
celelalte batxi, ci 1e aptirti, indep5lrtrnd-o de ele. Amastti m a k 5 emite
acelie sunete arfiigoase pe care le-ati auzit si voi, iar a d w a ui colonia
roiiqte a doua oarti, plwind cu matw tintirti ie@tA cu 1-2 zile inainte.
Sint c a m i rare cind colonia roitti nu se potoleste, roind pentru
a treia oar5 in ziua urmtitoare cu una sau mai multe mtitci eclozionate
deodatti. In seastti situatie colonia-mamti rtimine sleitti si nici roiul nu
este prea uiabil si a t e f3rti valome.
Roii secundari ~i tertiari avind mtiki zvelte, zboarti prelung in
prisac3 ~i obisnuit se asazti spre virful mpacilor. Numai oin3 sint bine
pulve~izatidin zbm ~i speriati de aceastti ploaie ce nu au prev3zut-o,
ei se aciuiaz5 rnai jos si pot fi recoltati.

Valorif icarea roilor prinsi

Pentru valorificarea roilor iegifi, rnai ales inaintea marelui cules, se
q a z 5 roiul torbdeauna in apmpierea wloniei-mame, cu urdini~ul in
unghi putin inclinat ca directie de zbor. Procedind astfel, dupti 4-5 zile
stupul cu mi se apropiie ~i mai mult de stupul-manti inhcindu-i urdi-
nisul in aceeqi directie de zbor. Stupul-mlm5 este d e p t i h t la citiva
m e t ~ ilateral ; albinele sale z b u r h a r e vor intra in stupul cu mi, i n t b
rindu-1 bine. In stupul-manti rtimin numai albimele (tinere, nezburtitoare,
care nu mai pot roi. M~binele r5mase striy35 botcile, lWnd n m a i p e
cea mai ar5toasti dintre ele. D a d culesul mare este inlc5 departe, cele
douti unitiiti pot fi unifimte, dru* ce matca tinZrZ a inceput sti depun5
0u5 in cuibul vechi. Pen6ru unirea e l o r dou5 colonii s t u p a d pune P a
fiecare cite run tampon de vat5 imbibat cu un parfum, de preferat e l
de l5miitti ; inrtre c d e dou5 colonii, se intinde un ziar cu multe perfo-
ratii, iar ambele unitZ@ se vor uni formind o colonie puteTnic5 pentru
culesul lapropi&.
In prima parte a studiului nostru am atins, - tineri apicultori, pro-
blerna roitului secundar, ca s3 vii familiarizati cu viata q i comportarea
unei colonii. Aici am intrat in fondul problemei roihlui analizind acest
subiect in toate amtinuntele pentnu ca s5 cunoa~teticitii grijti si munc5
cer coloniile sc5pate de supraveghere, dupti ce au intrat h frigurile roi-
tului, impunind o serie de lucr5xi 9 m5suri necesare pentm indrepta-
rea lor.
In prima parte a stuidiului nostru am atins, tineri apicultori, pro-
ductii cu metoda a dou5 m5tci in acela~istulp repudiazg roirea naturalti,
care, pe lingti (greut5tile ce le impune stuparu~luid&min5 riscuri ~i o
sensibil5 reducere a productiei ~i utilizeazii in locul ei roirea artifzczalG.
-
Despre aceasta. nu mai este nevoie s5 mai vorbim deoarece apli-
carea ei consEi in toate mtisurile ~i interventiile ce s-au argtat in legii-
tur5 cu roirea natural5, intementii care se fm ori de cite ori colonia
atinge gradul maxim qi intrii in frigurile roitului.
 APICULTURA PASTORALA

Sarcinile de plan pe care le aveti d e indeplinit - tineri apicultori 1

- pot rareori s5 fie indeplinite f5cind apicultur5 stationar5. La noi in
tar5, agricultura primeaz8, in special cea cerealier5, n u s e g5sesc loca-
Iitsti care s5 poat.5 oferi coloniilor culesuri bogate in tot cursul sezo-
t
nului 4act.i~.Numei in fermele mari sau in cooperativele de productie cu
I
caracter agro-zootehnic, cu intinse culturi de plante furajere se poate
atinge acest scop, aSa cum am ar5tat la ciapitolul ,,Baza melifer6". De
aceea stupinele trebuie deplasate din loc in loc, colo unde apare u n nou
cules de la o nou5 surs5 d e neatar ori p l e n , pe m5sur5 c e s-au epuiziat
cele oare (pin5 atunlci au dat satisfactie.
'
Acum e timpul potrivit, cind coloniile sint preg5tite pentru viitorul
mare cules, s5 luati cunostint5 de felul cum acest pastoral trebuie f 5 m t
in cele mali bume conditii.
Apicultura pastoral5 este o veche form5 de exploatare apicols, in
special la noi, unde avem documente care arat5 lc5 prin 1645 stuparii din
T ~ a n s i l v ~ itransporbau
a stupii p r h i t i v i inveliti in saci ~i culcati in
ciirute, cu Elaguri stind pe m u c h ~ e; ei se ridicau din valea Mure+ului
spre nunt ti unde bog5)ia finetelor de acolo le asigurtau recolte bune.
Dincoace de Carpati, pe atunci, intreaga economie rural5 se baza
pe zootehnie ; cimpiile erau pline de miliarde de flori bogate in nectar
si polen, asa c5 nu era nevoie s5 se mai fac5 si pastoral. Pgdurile imense
din Moldova cu c d r i i Bolhotinului, Tigheciului ~i ldin Bucovina aveau
poieni minunate, unde mii d e pris5ci furnizau o miere vestit5 in toati
lumea ~i o e a r 5 parfum1Eut5, pl5tit5 cu bani grei, in special in Austria ~i
Nordul Italiei.
Agricultura secolului nostru a o m p a t ins5 aproape tot ce este teren
arabil ~i deci coloniile, ca s5 poat5 d a o productie insemnati, trebuie
transportate dup5 floare, pe m5sura infloririi acestora.
La noi primgvara este o b i ~ n u i ttimpurie, iar schimbarea vremii
treee repede de la sezonul de iarn5 spre prim5va1-5, cu resurse melifere
initial reduse. fldev5ratul cules apare in jumgtatea lui mai, cind sute de
mii d e stupi sint transportati la p5durile d e salcim ; cind acest cules este
aproape terminat, apicultorii transport5 stupii la salcimul a1 doilea, la
altitudine mai mare. De lla acesta sint dou5 drumuri de luat : ori se
merge la miunte unde incepind din prima decad5 a lunii iunie apare
ameura, uri se merge la v s , la p5durile de tei sau cele din parka delu-
roas5 a Moldovei, unde masivul de la CondrBche~tiqi R5chitoasa-Tecuci,
ori cel de la Birnova-I%i pot dla un cules prelungit care in unii ani du-
reaz5 chiar o lung, dind productii insemnate. Curind dup5 culesul de la
tei inlcepe cel de la floarea-soarelui. Un alt drum bun este spre p5durile
deltei din regiunea Isaccea Babadag, cornbinat cu cel din Delta Dunfirii,
care se p r e l u n g e ~ kpin5 tirziu in octombrie. Localnicii de acolo sint ceva
mai favorizati : ei au in martie-aprilie un lung si bogat cules de polen +i
miere de la marile p5duri de salcie, m a t de o flor5 bogat5 si variat5
de balt5 cu mult polen. In regiunile de deal ale Moldovei ~i Munteniei
avem un bun cules de la miile de hectare de pomi fructiferi, care mai
ales in ultimele d ~ c e n i iar putea s5 constituie recolt5 bogat5 de miere si
polen. Cercet5torul romin N. Foti a realizat culesuri bune in prim5var5
de la livezile de prun din regiunile muscelene. Personal, deplasind stu-
pinile in valea Dun5rii la pgdurile d e salcie, am realizat o recolt5 de
11 kg miere marf5 de,stup, plus ce a r h a s in faguri ~i cel putin 2-3
faguri plini cu polen, pe care al~bincle1-au transformat c u ~ i n din e t u r 5 .
Apicultorii hoarfti s5 fac5 pastoral trebuie t a s5 cunoasc5 din
timp posibilit5tile bazei melifere aleas5 ca s5 nu se limiteze doar la
o singur5 flor5 local5, ci sB cunoasc5 o suprafati mai intinsfi intr-o raz5
de 4 km, pe care este ,bine s5 g5seax5 si alte resurse, in afar5 de sursa
principal5 la care face deplasarea.
Recunoa~terilesfnt obligatorii, cici este posibil ca In vecin5tat.e s5
se afle si alte numeroaw sixpine, si deci o aglomerare de stupi pe o
suprafat5 determinat5, riscB s5 duc5 la o recolt5 mai slab5, care s8 nu
acopere nici cheltuielile f5cute. Media acestor cheltuieli este destul de
mare, cici repartizate pe numiirul de stupi ea se cifreaz5 la 6 kg de
miere de colonie pentru cornpensarea acestor cheltuieli si numai ceea ce
prisose~tepeste acest minim p a t e rqrezenta o productie rentabil5.
Recunosterea este obligatorie si pentru a afla dac5 in apropierea
locului ales se g5sesc surficiente resume de ap5, drumuri d e aoces, m u r i
solide, a ~ z 5 r iomenesti precum ~i posibilitiiti de aprovizionare pentru
alimentatia personalului.
Este necesar ca stuparul s5 $tie dac5 in regiunea respectiv5 gospo-
d5riile de stat, cooperativele de produetie sau cbrig5zile silvice au sau
nu un plan de tratamente contra anumitilor d5unBtari, dnd, cum, ~i
cu ce anume substante.
In mod obisnuit transportul in prim5varfi se face in preajma pB-
durilor, de preferat cele care au o flor5 cit mai timpurie cum este alu-
nul, arinul, cornul, i a ~ sub , acestea, inainte de aparitia fmnzi~ului,apare
o flor5 melifer5 bun5, cu nectar dar mai ales cu polen cum sint : vio-
relele, ghioceii, diferite varietiti de hinduse, pretioasa urzicut5 moart.5,
care pot asigura un cules bun, premer,g5tor celui de la salcfm. Chiar dacti
nu se pbtine o recolt5 de nectar de la floril timpurie, culesul de polen
proaspiit determini o mare extindere a cuihrilor si f o m a unei mari
rezerve de albine zburiitoare, care vor valorifica culesurile bogate care
urmeaz5.
In afm5 de acestea, p5durea prai* un adilpost minunat contra
mult d5unitorului vint, care in primsverile reci fac ca multe colonii sB
 4

piard5 culeg5toarele care rebegex afar5. In psdure, chiar dac5 bate

vfntul p a t e vfrfuri, dlbinrele zburind pe sub arbori g5sesc cu ce s5-si
satisfacg nevoile cuibului, aducind in stup pretiosul pulen, elementul
esential de crqtere +i dezvoltare a coloniilor in prim5vari.
Culturi agricole prim5vgratice sint destul de putine, dar acolo unde
se afli pe suprafete mari, chiar d a d sint rnai departe merit5 s i se
fac5 un transport la ele ; este var*ba de rapita cultivat5 si coriandrul
care dau recolte bune de miere si polen.
Piidwile d e tei ofer5 obisnuit un cules bun, rnai ales cind in
toamna precedent2 au cgzut ploi abundente, ceea ce determin5 o acu-
mulare d e mult amidon in tesuturile arborilor ; Ilorile oferg nu numai
nectar foarte bogat ci si polen. Din nefericire, in ultimii ani, o afectiune
de ordin digestiv slabesc coloniile in mare m5sur5 dup5 acest cules.
Dar el este urmat foarte curind d e culesul de la floarea-soarelui, culti-
vat5 la noi in tar5 pe intinderi mari de sute de mii de hectare. Este
drept c2 acum citiva ani in u r n 5 varietatea nou introdusti nu era meli-
ferii, dar situatia s-a schimbat si acum exist4 soiuri bune melifere, care
fac ca pastoralul la floarea-soarelui s5 fie riisplitit cu prisosint5, ajutind
astfel prin polenizarea florilor cu ajutorul albinelor s5 se obtin5 o pro-
ductie sporit5 de seminte mult rnai bogate in gr5simi.
Dup5 acest cules, pastoralul nu rnai ofer5 stupinelor nici o ren-
tabilitate. Daci la noi s-ar lua m5suri ca in U.A.S.S., d se cultive
hrisc5, plant5 foarte.sigur5 si o surs5 bun5 alimentar5 pentru oameni
dar rnai cu seam5 pentru p8s5ri, s-ar putea ca stupinele s5 rnai realizeze
o nou5 productie de miere. Un drum de fntoarcere spre munti a r da
de asemena un cules in luna august de la bradul alb ~i de la molid care,
datorit5 alidelor, a c5ror viati5 poate fi prelungit4 in unii ani pin5
tirziu, potI& o recolt2 de mliere de man5 unwlrri foa* bogat5.
Cine face apicultur5 pastoral5 trebuie sa tin5 seam5 de anumite
reguli stabilite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare ~i
Apelor si de Asociatia Crevciitorilor de Albine din R. S. RomAnia, care
elibereaz3 autorizatii de pastoral cu anumite obligatii, ce nu trebuie
Incglcate in detrimentul altor stupari vecini, dind loc la conflicte re-
gretabile.
Stuparii t r e h i e s5 posede un certificat de sZn8tate a coloniilor,
emis de m d i ~ c u lvekrinar de circumscr;iptie ; Ila sosii-e, apicultorul e s k
obligat s5 se prezinte autorit5@lor locale pentru a indicca precis vatra
ocupat5, ca s5 poat5 fi anuntat la timp in caz de tratamente cu insecti-
cide, in vederea lu5rii m5surilor de ap5rare. De asemenea, stuparul este
obligat s3 tin5 seam5 de dispozitiile legale ale organelor silvice : s5 nu
fac5 foe in psdure, s5 nu strice plantatiile noi, s5 nu doboare arbori etc.
Dat fiind c5 albinere se nelinistesc mult in momentul cind sint
tnchise, iar agitatia lor face ca in interior s5 se ridice temperatura, se
impune aplicarea a dou5 m5suri imediate : coloniile Gi aib5 o aerisire
activ5 si un spapu de refugiu. In felul acesta bioxidul de carbon poate
fi eliminat usor prin ace1 triunghi de aerisire, inovatie proprie, pus la
urdinis sau prin alte dispozitive cu care stupii trebuie s8 fie inzestrati
in acest scop. Pe de alt5 p&e, deasupra ramelor, sub capac, trebuie .
asigurat un spatiu larg, unlde albinele se pot refugia, forminldu-se acolo
un ciorchine ca la roire ; sub forrna aceasta ele stau lini~titer5minind
jos intre fagurii cuibului numai doicile si clocitoarele. Prin aceste m b
suri sint inlsturate pagubele care in mod sigur vor fi determinate de
lipsa unei aerisiri active si de crqterea temperaturii in interiorul stu-
pilor, pin5 la asfixierea total5 sau partials a coloniilor de albine trans-
portate la intimplare.
Cu stupii de tip vertical- multietajati, R.A. 1001 nu se pleac5 in
pastoral far5 suficiente corpuri de rezerv5, pe care inbercalindu-le, dup5
necesitgti, s5 p a t 5 fi asigurat in spaQu oorespunziltor in care colonia sa
se poat5 rssfira, spre a putea s5 suporte greut5gle drumului, care adesea
poate fi lung $i cu intimplsri neprev5zute.
In lunga experients a noastr5 si a altora s-au intilnit cazuri ne-
norocite care justificg luarea din timp a mkurilor menite s5 inlgture
pagubele care pot fi provocate de orice neatentie sau lips5 de grijg,
ce ar surveni cu ocazia deplas5rilor stupinilor la pastoral.
Credern util s5 expunem, pentru fnv5t5mintele ce le poate da,
urm5torul caz petrecut in prim5va-i-a anvlui 1974.
Doi apicultori din judewl Bistrita Nk5ud deplasati cu stupinele
in pastoral la primul salcim din Oltenia, dup5 ce au realizat bune
recolte la saucimul I in sudul Olteniei, au trecut la salcimul I1 in zona
dealurilor subcarpatice.
Apoi s-au idrepbat cu stupinek spre masiveJe de tei din Dobrogea,
cu stupii inc5rcati in autocamioane. Unul din stupari avea albinele in
stupi orizontali, prevgzuti cu aerisire activz sub toate rawrturile si cu
sp4iu de refugiu satisf5cZitor pentru coloniik de albine oricit de puter-
nice. Cel5lalt stupar avea albinele in stupi multietajati si Dadant dis-
punind de sistemul de aerisire pe care il pot realiza deschiderile cu sit5
metalics, aflate sub capacul stupilor, far5 s5 d b 5 nici o alt3 amenajare
pentru eliminarea bioxidului de canbon la fundul stupilor.
Pe de alt5 parte, este de mentionat cg cele dou5 culesuri bogate de
la salcim au dat un avint deosdbit dmolt8rii coloniilor, incit cele %rei
corpuri cu care au fost deplasate initial nu mai satisfkeau nevoile de
spatiu ale populatiei aflat5 in fiecare stup. Cu coloniile suprapopulate,
pentru care era nevoie s5 fie intmcalat inc5 un num5r de corpuri
goale, p n t r u a f i asigurat spatiul in care s3 se rssfire marea aglome-
ratie a albinelor din ele, stuparul cu stupi multietajati si Dadant ~ i - a
inc5rcat stupii in camion, urmind sZi parcurga un drum lung, de apm-
ximativ 750 krn, pin5 in Dobmgea.
Dintr-o lips5 de grij5 sau din lipsa spatiului disponibil In camionul
cu care a plecat initial, stuparul nu a luat un n u m k suficient de corpuri
de rezerv5, astfel c5 la sistemul de aerisire deficient s-a adsugat si
lipsa de corpuri, care intercalate a r fi asigurat coloniilor extrem de
puternice un spatiu mai larg pentru ad5postire in cursul transpodului.
La toate acestea s-a adsugat neSansa c5 transportul s-a efectuat cu ,
repetate opriri, din cauza deselor reparatii si inkrventii ce twbuiau f5-
cute la motorul plin de defecte a1 camionului, astfel c& distanb de
750 km a fost efectuatg in peste 20 ore, care au cuprins toat3 durata
unei zile toride, cu temperatura de peste 30°C.
 Opririle repetate si indelungate un&ri, pe o asemenea cgldur5 la
care s-a adiiugat durata lung5 a transportului, au determinat o pagub5
evaluati la 50 000 lei, datorit5 mortalitiitii de 1000/,~la 46 familii de al-
bine suprapopulate ~i a unei mortalitsiti medii de aproximativ 500/0 la
restul de 94 familii de albine.
La aceastii pagubg s-au ad5ugat lucriirile si m5surile de asanare
care au trebuit s5 fie luate cu mare iutealii dup5 descgrcarea stupilor.
Tablloul acestor lucriri a umplut de jale pe toti stuparii care au luat cu-
nostint5 de m a s t 6 nenorocire ; unii din acestia au participat cu ajutorul
ce l-au putut da la curiitarea tuturor stupilor, la topirea fagurilor cu
puiet asfixiat, la extractia mierii din fagurii topiti qi c5zuti din rame
pe fundul stupilor in timpul transportului, la ingroparea a peste 400 kg
albine moarte, lucr5ri care au tinut aproape douii s5ptZmfni. Norocul in
acest timp au fost florile de tei cu parfumul lor care au prevestit un in-
eeput de cules promitiitor, dwcretind treptat fruntile ingrijorate ale
stuparilor, si picurind in inimi sperantele unor recuper5ri pe care albi-
nele cu h5rnicia lor au reusit s5 le aduc5 peste aceste pierderi.
Iar ace1 stupar, ca $i toti stuparii care au ajuns si vor ajunge s5
cunoascg acest caz, vor trage inv5tiimintele ce se impun, stiind pe ling5
cele spuse mei sus, c5 stuparul cu stupi oriaontali, m e ia avut de
suportat exact acelea~iconditii de transport, cu durata c5lStoriei si
b a t e opnirile care au lavut loc, la sosire nu a inregistrat nici un fel de
pagub5. Spatiul asigurat coloniilor extinse pin5 la 20 rarne complet ocu-
pate in cuib, plus cele aflate in caturi, la care s-a ad5ugat aerisirea asi-
gulrat5, nu numai la miwlul capawlor oi ~i la fundul stupilor, au f5cut ca
aglomeratia Inare a coloniilor oricit de puternice, s5 suporte toate incer-
c5rile pe care le-a ocazionat transportul descris.
Lucr5rile premerggtoare fne5rcgrii stupilor impun fixarea ramelor
fiecgrui mrp, stringindu-le solid pe toate yi prinzind in dou5 cuie sau cu
pene, ramele miirginqe. In felul acesta se procedeaz5 pentru ca ramele
sii nu mai aib5 nici un joc lateral, iar distantatoarele Hoffman vor p5stra
+i asigura spatiul normal de circulatie a albinelor. In rama miirginM
stuparul toarn5 pe ambele fete ap5, pentru oa albinele s5 nu sufere de
sete in timpul transportului.
La stupii multietajati pe deasupra csrpurilor se asaz5 rama cu
pinz5 metalicB care stind cu 4 cm mai sus prezint5 si un spatiu de refu-
giu, dar mai ales asigur5 o circulatie activ5 a aerului de jos in sus, dac5
stupii sint previizuti la fund cu triunghiul de aerisire. Capacul st5 in sus-
pensie ~i deci el fereste colonia de transport de lurnina solar5 ~i de even-
tualele averse d e ploaie.
Fixarea corpurilor intre ele la stupul multietajat se face cu ajuto-
rul celor qou5 vergele de otel ou filet la capgtul de sus si piulit5 in form5
de fluture, iar jos, la fund, cu rondela cu splint ; asa cum am descris la
alciituirea stupilor, vergelele p5trund printr-un orificiu vertical ce str5-
bate de sus in jos grosimea scindurii ;.vergelele fiind mai subtiri fat5 de
diametrul acestor orificii, introducerea ~i scoaterea lor se face cu u p -
rint5.
Stupii de tip Dadant si R.A. 1001 cu capace inalte de 20 cm ~i cu
ventilatoare largi laterale previizute cu pinz5 de sirm5, ofer5 coloniilor
 un spatiu larg de xefugiu. Legarea corpului sau chiar a corpurilor cu
fvndul si capacul stupului se face prin diferite dispozitive : z5voare\
laterale, ori vincluxi din fier balot aplicate la cele 4 colwi, fixate cu
2 piulite incastrate in interiorul peretilor corprilor prinse in suruiburi
cu cap tesit ~i cu o t5ietur5 curmezis5 pentru a putea fi in~urubate
ca orice surub. Alti stupari folosesc holz+urulburi perechi legate CU s i m 5
intre ele, ce tin corpurile, funldull si capacul ca un bloc etc.
La toate modelele de stupi verticali urdinisele sint semidmhise,
in sensul c5 introduoindu-se pe fund ace1 triungh d e aerisire, se inchide
orice iqire a albinelor afar5 din stup ; in sdhlimb a e u l circul5 din b e l ~ u g
pe toati 15tianea frontal5 ia stupdui si asigur5 un u p r curent, care eslte
ins5 constant de jos in sus ; albinele nu se nelinistesc deloc, chiar dac5
transportul este prins de lumina zilei. Cu acest dispozitiv coloniile pot
c515tox-i oriclnd, c5ci au aer suficient, iar sus, sub copac, colonia se sta-
bile~tesub ifoxm5 d e ciorchine ca un roi natural.
Dacs timpul este rece nu trebuie exagerat cu aceastil aerisire bo-
gats, inchizindu-se o parte din 15jimea triunghiului cu hirtie de bar. Un
curent rece printre fagurii astfel e x p u ~ i ,afecteaz5 procesele de metabo-
lism, mai ales cind el nu este numai periferic, ci p5trunde adinc pin5 in
centrul cuibului. fn cazul acesta, la sosiwa in noua v a t 6 wlonia trebuie
Igsat5 in total5 stare de liniste citeva ore pentru oa s5 se restabileascil
starea nomal5. dn schimb,. in timpul iernii, coloniile inchise nu suferil
deloc ; am transportat de la Birlad ping la T5ndgrei-Ialomita, pe C.F.R.,
I
trei vagoane cu stupi complet inchigi, lilsind deschis numai orificiul de
hrsnire a podi~orului.Toate coloniile au ajuns in perfect5 stare.
Vara ins:, mai ales dacs coloniile au Pn faguri miere cruds, chiar
dac5 au aer suficient ~i loc de refugiu, vor pieri multe albine n5clilite de
mierea ce sare din alveole. De aceea o conditie principals la transport
in ace1 semn a t e extractia mierii crude mai inainte de a impacheta
stupii, chiar dacB ea va fi retrocedat5 sub form5 de miere diluat.5, imp5r-
tit5 tuturor coloniilor in ramele hr5nitor in urmitoarele 2-3 zile dup5
1 sosirea la destinatie. In felul acesta albinele sint ~i mai stimulate pentru
culesul nou. Dac5 nu s-ar proceda astfel mierea crud5 va umple g u ~ i l e
'.
albinelor ceea ce va m5ri mult cantitatea de ap5 din corpul lor gi mai
ales in intestinul @os ce va fi suprasaturat ; in aceastA situatie, in stup
1 se acumuleazi o mare cantitate de vapori de ap5, care inund5 traheele,
\
iese la suprafatti, str5b5tind inveliqul chitinos a1 albinelor, ce sint ca
I op5rite si mcrr prin sufocare ; acela~iproces 91 sufer5 gi puietul cgp5,cit
din faguri, care moare asfixiat din cauza
ciildurii, a- vaporilor de ap5 bin stup si a
deshidratArii organice.
Transportul p t e fi f5cut in conditii
optime cu urdini~uldeschis, cu condiva ca
odat5 plecat, aamionul s3 nu ye mai opreasc5
pin5 la l a 1 destiniat, c5ci albinele refu-
/ giate pe perekle frontal ale fiec5rui sbup Fig. 58, - Remarc& cu swi ~

' <
incep s5 z b m $i se s5t5cesc. tzactat8 de un &onraabil. . ...
. . .,\'

,{ .
\ 393
. ..
_.'

:' .
;:\' :
.A/
 Lucrarea se face astfel : se dB putin fum pe u r d i n i ~pentru a sili
albinele de pe scindura de zbor s5 pstrund5 in interior ; apoi, doi lucr5-
tori imbr5cati in salopet5 cu fermoare d e sus si pin5 jos; cu cizme, cu
masc5 pe fat5 si m s n u ~ i ridicii
, stupul ~i il duce La camion unde este luat
de alti doi lucr5tori care-1 du.c in fa@, cu urdinisul spre cabinii. Dac5 mo-
torul camionului este activat la maximum ca sii provoace trepidatii, al-
binele inspgimintarte de aceste rni95ri tremurinde s h u a g 5 9 k p e pereti,
nu ies din stupi ~i astfel se pot incsrca stivuindu-se cite 2-3 rinduri,
cit incap in vehicul. Pentru ca in caz de pan5 d e motor sau cauciuc ~5
nu ias5 akbinele si sB se riiticeasc5,. intreaga inc5rc5tur8 este acoperiti
de o retea de capron prin care aerul p5tiun'de usor, dar albinele nu
pot fi eliberate.
La locul destinat, vehiculul stind pe loc, motorul este ambalat
pentru a provoca trepidatii, in care timp cei patru lucrgtori descarcZi
stupii ,din camion ; dac5 ei s e pun in linie, se a ~ a z 5la distant5 d e 2 m
stup d e stup si 4 m rind de rind.
cei descircati sint imediat pulverizati bine cu ap5 la urdinis pentru
a da albinelor insetate ap5, cit si o preocupare ca s5 nu atace.
In S.U.A. operatia de hczrcare ~i descgrcare se face mecanic cu
dispozitive d e prinde2.e pe g m p e de cite 7 stupi ridimti +i asezati h
stiv5 pe platforma oam~i~onulu~i cu un singur manipulanrt. Tot ass se
descarci. S t u p i i din Bi.strita-N5s5ud, la sugestila s6uparulu.i I. Pupeza
au intocmi,t un mijloc d e inc5rcar-e ingenios 'si a n m e : au fiicut o s a r 5
lung5 de 6,5 m, care este sprijinit5 p e partea din spate a platfomei
camionului ; scara are dou5 ?ine metalice pe care circul5 un cirucior cu
rotile din rullmenti. Pe ,acesta se aa~eaz5s t u v l adus la oamion cu un fel
de roab5 si ridicat cu c5ruoiorul sus pe platfomg ; de amlo c&ruciorul
este impins pin5 spre cabina camionului unde doi l u c r 5 b d sbivuiesc
s h p i i pe 3-4 rinduri, cu p z i t i a ramelor pardele
cu ,directia de mers a camionulu,i (fig. 59).
Inc5~ca1.ea s e face lmtfel ca stupii s5 stea
perfect s:prijiniti din trei p5rti : spate +i la.terale
~ t u ! p i iput sba ~ ; in
i monobloc dac5 in spatele
fiecgrui corp sint flixati doi c5usi de 6/4 am si
grosi d e 4 an ; in felul acesta ei au spatiu de
circul~aQiea aerului pentru fiecare stup. cei care
au scindum de zbor format5 din prelungires
Fig. 59.-C5ruciorul de fundului stupului cu 5 cm, se sprijin5 de cei din
transpostat a h p i i la ca-
mionlul ce u,rmeaz2 s8-i Sat5, avinld u n spatiu mai lung cu 1 cm.
duc2 in pastoral. Stuipii inc5rcati in stive sint apoi bine legati
ou fringhia iln lung si in curmezi~.
S t u p a r ~ icare au multe bagaje cit ~i caban5, inoarc5 stupii punind
peretii dernontati ai cabanei rezemati pe partea interioarii a caroseriei
camionului. In felul acesta cabana este ca o cutie intre ai chrei pereti
mobili se stivuiesc stupii pe 2-3 rinduri, cit incap in camionul lat de
2 m si lung de 3,5 m ; peretii lungi ai cabanei sint a ~ e z a t ipe p5rtil.e
laterale, iar cei ingusti ce a u 2 m l5time - unul ling5 oabin5, iar a1
doilea in spate.
 Cine nu are stupi prea multi gi in aceast5 cutie rnai este loc ~i
pentru alte bagaje ale stupinei, completeazii spatiul liber cu aceste ba-
gaje : corpuri cu faguri goi gata clsditi, magazine de recolt2 cu faguri
goi, podi~oarescoase de la stupi si f5cuti pachete, gratii Hanemann la
fel impachetate, funduri de rezervs Snellgrove pentru viitorii roi, extrac-
torul, desciip2citoru1, ad5p5toru1, tuate bidoanele pentru miere, pline cu
ap5 pentru a o avea la locul de sosire, picioarele pliante ale stupilor etc.
lntr-un loc anumit, se pun pentru a le avea la fndmin5 : o lopat5, o
cazma, un topor, cle~te,dou5 felinare de vint, o scindur5 mai groas3
pentru a o pune sub roti cind acestea derapeaz5 plus toate bagajele per-
sonale ale stuparului, ltizi cu vase de bucgttirie, aragaz, qternuturi, toate
in ltizi. Dac5 stupii ocup5 tot spaQul vehiculului ei se stivuiesc, se leag5
bine cu fringhii, iar cabana se amenajeazg pentru bagaje Pntr-o remorc5,
legat5 si trasg dup5 camionul cu stupi. Este recomandabil ca anvelopele
camionului s5 fie cu o presiune ceva mai mic5, pentru ca fn felul ,acesta
s5 se amortizez;e smurile drumurilor nepavate ; altfel multe din albinele
tinere cad pe fundul stupului, nu se mai pot ridica, iar la deschiderea
urdiniselor, la sosire, multe ies, se tiriie pe jos ~i se r5t5cesc, c5ci ele
inc5 nu pot zbura.
DupS 10-15 minute de la pornire oamionul cu stupi se o p r e ~ t eun
sfert de or5, in care timp albinele se refugiad in spapul de sub capac,
chemindu-se intr-acolo si prinzindu-se in ciorchine. In felul acesta ~515-
toria reluat5 este migunat5 ci5 va ajunge au bine la locul deskart qi f5r8
pierderi de albine. Desctircarea se face mult m-ai uqor ; mai intii se des-
leag5 funiile, se las5 in jos oblonul din spate a1 caroseriei camionului
precum si peretele din spate a1 cabanei, se descarc5 bagajele toate pe
locul ales unde se va rnonta cabana, ceva mai tirziu ; apoi desfsoind
unul din *peretii laterali ai caroseriei si coborind unul din peretii lon-
gitudinali ai cabanei, stupii se descarc5 foarte u$or de c5tre 4 lucrti-
tmi, asez;indu-i pe fiecare la locul stabilit in prisacii.
In fata primului And, la loc luminat, se qazri ad3p5toru1, cunoscut
de albine dup5 culoarea lui ; el se umple cu ap5 adus5 in bidoane de la
plecarea de la fosta vatrg. Albinele sint avide de ap5. De aceea, oda% cu
deschiderea urdiniselor prin retragerea triunghiurilor de aerisire, un lu-
crator vars5 o can5 cu ap5 asupra urdinigului deschis ai alta pe solul de
fat5, unde albinele vor i e ~ ideocamdat5 pin5 ce stupii vor fi ridicati a
doua zi dimineata, pe picioarele pliante desfilcute. Abia atunci persona-
lul Ssi ia r5gaz de citeva ore de somn si d e alimentare, dup5 care se dis-
tribuie fiectirui stup piesele ce au fost scoase inainte de inchidere : podi-
~ o r u l ,scindurelele de zbor, gratiile Hanemann etc. Pentru a nu fi con-
fundate, fiecare are numgrul corespunz5tor, a1 stupului iar atiuparul no-
teaz5 pe un caiet pozitia stupilor pe noua vatrii, fnscriind in ordine hu-
miirul fiec5rui stup pentru fiecare rind ocupat; in felul acesta a c m -
riile sint repede reparbizate. La amiaz5, d n d albinele sint Linistite, se
fncepe asezarea podiaoarelor la locul lor. Cum ins6 la multi stupi albi-
nele stau in capac strinse in ciorchine, se procedeazti la scuturarea lor.
f n acest scop se aqaz.5 pe sol, in fata a 5-6 stupi, cite o foaie de carton

395
R

/
gudronat de m, prinsti de scindura de zbor cu dou5 pioneze. Pe car-
ton se q a z a dou2 lemne in curmezi~; abia atunci se ridic5 capacul si se
asaz5 podisorul peste corpul deschis, iar albinele din capac sint scuturate
lovinid brusc capacul de cele dou5 bete de pe carton. Toate albinele
scuturate se trag spre urdinis simtind mirosul specific a1 coloniilor din
care fac parte. Cele a r e rnai ramin in capac se perie peste cele deja scu-
turate, jar capacul golit de albine se asazii peste podisor la locul sau.
Oricit de bine ar fi indeplinite toate regulile transportului in pas-
toral, actiunea comport5 u n d e riscuri care se r5sfring in special asupra
puietului, care rimine in mare parte nehr5nit. Cercetiitorul Orosi Pall a
calculat c5 3/4 din puiet fl3minze~teceea ce va influenta negativ evolu-
tia lui morfologic5. De asemenea, multe larve vor fi deplasate. de pe cul-
cusul lor, iar cele din botci vor. Ii ~i rnai zdruncinate, datorit5 pozitiei lor
pe vertical& Toate afcestea ins5 se uit5, impreuns cu multe alte necazuri,
dac5 recolta este bun5 ~i stupii se umplu cu miere, din flora local5 unde
s-a f5cut deplasarea.
In pastoral, posibilitiitile de asezare a stupinei sint rnai largi ca spa-
tiu, eu conditia siw nu se plaseze in vecin5tatea altor prisGci, respec-
tindu-se dispozitiile legale de distanM intw stupine. Altfel resursele me-
lifere s e epuizeaz5 curind ~i deci recolta se injumiitiitgte. Numai la ma-
sivele de p5dure de sute de hectare, disbantele nu au important5, stiut
fiind c3 un hectar de salcim d5 1500 kg miere sau unul de k i 1000 kg.
'rotusi o distant5 de cel putin 300 m lntre stupini la aceste masive, tre-
buie respectat5.
Problema apei in pastoral este primordial5 ; de aceea stuparul tre-
buie s5-si aleagii un loc nu prea departe de sursa cu ap5 ; altfel va tre-
bui cu mari eforturi sfi o aduc5 cu u n butoi, sii o depoziteze si sri o ofere
albinelor in adiip5bare. Apa ce curge pe scindura ad5pStorului nu se re-
cupereaz5, c5ci poate fi, infectat5. E drept c2 la un cules bogat in nectar
albinele consum2 rnai putin5 ap5, dar sint zile in care nectarul stag-
neaz5, iar cuibul nu suport3 lipsa apei pentru consum.
Stupinele duse Pn pastoral la floarea-soarelui se vor aseza in acea
parte a lanului unde floarea inc5 nu este deschis5, pentru a sili culeg5-
toarele ca s5 culeag5 la inceput de pe primele parcele ins5mintate ~i
a ciiror inflorire porne~ternai curind. P e aceeasi v a t 6 nu se pun rnai
mult de 40-50 de stupi, Pnsirind vetrele la distanp de citeva sute de
metri. In felul acesta ~i polenizarea lanului se va face rnai bine si recolta
de miere va fi rnai mare.
La pastoral pentru polenizarea livezilor, stupina se descompune si
se a ~ a z 5pe grupe de cite 5 stupi la fiecare ha, distantind grupele la
120 m una de alta.
Stuparii care vin putin mai tirziu pe o vatr5 apropiatti de cea a
predecesorului, s5-.rji aseze stupina la cel putin 1 500 m dispunind stu-
pina sa perpendicular pe direcfia de zbor a stupinei vecine. Altfel, albi-
nele, avfnd aceea~idirectie de zbor, multe din cele nou sosite vor fi
luate in curentul de zbor a1 culeg5toarelor primei stupine, incit cea nou
sosit3 va pierde mare p a r k din albinele sale culeggtoare, r5t5cindu-se.
Directia vintului dominant are si ea o influent2 negativ5 pentru stupina
nou wsit5, c5ci in special in prima zi - pin5 ele fac o recunoastere am5-
nuntit5 a imprejurimilor - vintul aduce dinspre prima zvonul zboru-
silor active de acolo, ceea ce atrage pe noile sosite.
Aproplierea de sursa de cules are de asemenea importants m i ales
cind este ad5postitZi de vint. Cercetgtorul cunoscut Ribbands a f5cut
comparativ constatarea c5 o stupin5 'ad5pstit5 a dat in medie 11 kg
miere, fat5 de cea fiirii adiipost care a dat numai 5 kg recolt5.
Cind stupinele se a ~ a z 5de-a lungul aceleia~iperdele de proteclie,
distanta intre ele s5 fie mai mare; c5ci pe plaoie ~i furtun5 albinele ce
zboar5 la adgpostul perdelei se qpfesc la pr5mele stupini aflate in cale.
La culaul de man5 de la conifere stupina se a p z 5 amlo unde sint
mai multe mu~uroaiede furnici r a ~ i ide pgdure, c5ci in mod sigur acolo
sint mai multe afide, ce au fost protejate de furnici in timpul rece a1
iernii qi primgverii.
Afidele sint purici mici de plante care s e hrgnesc cu seva acestora,
avind nevoie de cantit5ti mici de proteine pe care le cuprinde seva. In
schimb, cum seva este inc5rcat5 cu substante mhmoase de care insectele
n-au nevoie, le elimin3 pe acestea pe o cale ocolit2 a digestiei ; . acest
prcrdus eliminat este a~a-zisamani, despre care vom vorbi mai departe
la miere, ~i pe care albinele o culeg transformind-o in miere bun5 de
consum uman:
Fiecare stupin5, fie stationarii fie organizat2 pentru pastoral, tre-
buie $5 posede o caban5 de 2,5X3,5 m pentru adgpostul stuparului, pis-
trarea utilajelor ~i r5minerea aoolo peste noapte.
Mierea pentru albine fine loc de soare si f l o r i ;
ea este un f e l de viafd cur,qdtoare...

(M.Maeterlinck)
I
I:

PRODUCTIA DE MIERE

lncepe marele cules I

I

La aparitia m a ~ e l u icules, intre cele doui corpuri cu dou5 miitci,

despgrtite cu fundul Snellgrove, se intercaleazg u n corp cu faguri goi
gata clgditi gi 2-3 faguri artificiali p s i la mijloc. Pentru ca matca
colloniei de baz5 sii nu se urce acolo, In c o ~ u de l strinsurii, cgci acesta I
are destinatia de a colecta in el recolta de miere, se asazi peste colonia
de bazi o gratie Hanemann p i n zgbrelele csreia cu3q8toar~ele pot
t r e e usor, dar matca fiind mai voluminoasii nu r e u ~ e ~ ts5 e treac5. I
Folosirea podisorului Snellgrove in stupul cu douii miitci
- Cum poate participa la cules populitia din corpul de sus
i m p m n 5 cu cea de jos ? intreabii unul din cursanti !
- Dupii cum +titi, colonia ajutgtoare circulii la inceput prin u ~ d i -
nisul numiirul 1, cu scin,duz-ica de zbor viu colorat5 in contrast cu cea
a corpului de stup. Pentru a inplege functionarea fundului Snellgrove,
vom da fiecsrui u r d i n i ~un num5r. Cel care este deschis are nr. 1, sub
el la o distant5 d e 4 mm se d l % dopul nr. 2 ; in partea laterals, opus5
urdini~uluiactual, se aflii dqpurile de la urdinisele 3 si 4 ; in partea
din spate sint dopurile de la urdini~ele 5 ~i 6, iar in iat5, u d i -
n i ~ e l e7 ; ~ 8.
i
La aparitia marelui cules, dup5 ce s-a intercalat wrpul nou, cu
faguri gata clgditi, in plin cules, la amiaz5, se inchide urdini~uln u m k
rul 1 pe care albinele au circulat pin5 atunci ; in schimb se retrage din
loca~uls5u. dopul num5rul 2 coborind imediat clu 4 mm scindurica de
zbor. Acest urdinis nou corespunde in partea superioarti a noului corp
de strtnsur6 cu fagurii goi. Cind sosesc cu g u ~ i l epline, culeg5toarele se 1
duc la looul cunoscut, unde giisesc inchis fostul lor u r d i n i ~nr. 1. Ele
vor intra atunci prin urdini~ulnr. 2 care este deschis in imediata apro- I
piere de sub el ; intrind prin acest u r d i n i ~in noul COK-p,allbinele cule-
ggtoare, pentru moment, sint dezorientate. Acolo se g5sesc deja sosite
culeg5toarele de la colonia d e baz5 de jos, care, trecind prin gratie, au ,
~i inceput s5 pun5 mierea crud5 in fagurii centrali, unde tinerele pre- I
lucrstoare au luat-o in primire. fnfrgtite in muncii, mai ales c5 au '
acela~imiros cu albinele din colonia de bazii, miros ce a trecut sus
prin t5ietura de la mijlocul fundului Snellgrove, ele depun nectarul
adus si pleac5 la cules in continuare.
 In amst timp, pentru citeva minute, dbinele coloniei ajutgtoare
sint inchise cu dopul de la nr. 1, iar sh~parulscoate din 1oca;ul siiu
d o p l de la urdinipl nr. 3, sub care pune o alt5 winduric5 de &or,
vopsit5 variat fa@ de cealalt5. Albinele din colonia ajuatoare v5zind
acolo lumin5, ies Si pleac8 gr5bite la cules prin acest nou urdinis f 5 ~ 5
sti observe schimbarea. La inapoiere ins5 ele se duc tot la vechiul loc;
g5sesc si ele deschis urdini~ulnr. 2, intr5 prin el ~i depun in fagurii
goi strinsura. In felzd acesta toatii albina culegtiioare a coloniei aju-
tiitoare este absorbitii in corpul gol intercalat, pe care se vox @bi
65-1 umple. In unii ani exwptionali, de pild5 in vara anului 1957, cind
aveam stupina la Lehliu ling5 via gospodgriei, intr-o singur5 zi dn-
tarul de control a inregistrat 12 kg ; dwi oind el va indica c5 in stup
s-au adunat 18-20 kg de strfnsurs $i toti fagurii sint cel putin pe
jm5tate plini cu milere se +ern5 deasupra a m t u i mrp interoakit un
a1 doilea corp plin cu faguri gata dtiditi +i 3 4 artificiali a~ezatiin
grqp la mijloc. In felul acesta spatiul de depozitare se mzrqte, albi-
nele nu someaz5 stind afar5 ,,fn barba", dwi sub f o m 5 de oiorchine, ci
culeg din plin pin5 se 1kermin5d e s u l salcimului, care unewi tine 10 Idle.
Sint ins5 ~i culesuri care dureazti ~i o lung, cum a fost cel din
a n d 1933 de la teiul din p5durea R5chitoasa Tecuci si -1 de la Isaccea
Mintistirea Cocoq, ori la zmeur5, floarea-soarelui sau izma de b a l a care
tin 3 4 d p t h i n i . fn timpul primei sgpt2mini de d e s d n d toat5
albina zburstoare de la colonia ajutitoare a fost absorbiti prin urdi-
niqul nr. 2, serii intregi de albine au ieqit din colonia ajutitsare in
zbor initial de recunoa~tereprin urdinisul nr. 3, singurul cunoscut de
ele. Culesul continufnd, noile albine aburtitoare vox fi absorbite ~i ele
dup5 7 zile de la prima absofibtie si anume : se inchide urdini~ulnr. 3,
cunoscut de ele, se deschide urdinisul nr. 4 de sub m. 3, yi toatii albina
noug culeggtoare i e ~ i t 5la zrbor in cele 7 zile intrli prin urdini~ulnr. 4,
depunind miere in oele dou5 sau chiar trei corpuri de strinsur8 de sub
colonia ajutgtoare. Concomitent elibereaz5 al~bina inchis5 sus, deschi-
zind de data aceasta urdini~ulnr. 5 din partea opus5.
De fiecare dat5 cind o serie de dbine sint absorbite, colonia aju-
t5toQ1.e r5mine sus fti1-5 Qlbine zbur5bxu-e ; stupaavl ins5 o stimuleaz5 per-
manent, chiar de dou5 ori p e zi cu cite 250-300 ml hran5 (sirop cu
p&in5) satisfgcind ~asltfelnevoia de ap5 p m t m hrana lannelor
de tinerele doici r2mas.e in cuibul lor. Numai astfel matca, de acolo,
fiintl hr5nit.5 de doici, nu-$ va mic~oraritmul de ouat.
Iat.5, tineri apicultdri, cum p i n aceastti metod5 simp15 a lui
Snellgrove se p0aX.e maliza o mare recoltri de miere la care participc? '
toate albinele a doud d t c i ce depun ou5 in cuibul lor.
Pentru trecerea de la sistemul vechi de fntretinere a coloniilor
numai cu o singul.5 mate5 la sistemul m u cu dou: m5tci sub acelaqi
acoperi~,colonia ajutiitoare trebuie sii fie formatii rincii de la sf&r#tul
verii trecute, dup5 ultimul cules. In acest scop pentru fiecare colonie -.
se organizeaz5 d t e un nucleu ajutiitor, cu 2 - 3 faguri cu puiet ctipilcit,
cu albina lor acoperitoare plus doi faguri cu hrang $i unul gol. Stimu-
lind atit colonia & bazc? ctt ;i nude&, dtim fiecgrui nucleu cite o botc5
gata de eclozionare din propria crexiltorie de mtitci sau procurind miltci

I 399 1

i b
 ' - -.,
,
.,
. ,- ,
,

I
/ ;, ,
. .
' -
I . , .

. .
,
. ... . q ' > s ',,
, , , ., ., ,
.
.

. ,,
'
<
. .
P ;- 1 ,

,.
. .
' . . .
. , - .
C-
. I

selectionate de la o creschtorie oficialii. In felul acesta nucleul ajunge

la sfir~itullui d o m b r i e cu .eel putin 1,200-1,500 kg albinii in inajo-
ritate tin5r8. El ierneaz3 deasupra coloniei de b z g , bine impachetat
si primind 'ciildurii de la colonia-mamii prin t5ietura podi~oruluiSnell-
grove. T o m n a i se va completa hrana necesarii cu faguri p h i cu miere
sooqi de la depozit ~i un fagwe cu pgstura, pus Ins5 rnai inspre interior,
in preajma viitorului ghem de iernare. Bine impachetat nucleul ier-
neazg deasupra coloniei de $=?I. In primiivar5, dup5 controlul de fond
si stimularea adivi, am~beleunitgti s e dezvolt5 ; colonia de b a G ajut5
cu p i e t pe cea ajutMoare de sus. Cind puterea lor s-a egalat se simte
nevoia de extindere penbru a nu roi. Lucrinid izolat fiecare p r i m e ~ t ecite
un corp cu faguri gata clgditi si 2-3 artificiali ; in total sin4 patru
corpuri. Atunci se unificii alibinele de la amlbele unit5ti dez1egZn.d fundul
Snellgrove $i inlocuindu-L cu o gratie H a n m n n , prin care albinele pot
circula in voie de sus in jos si invers ; mZitcile Z& riiminind izdate,
depun ouii fiecare Pn cuiburile lor. Fiecare unitate ocupii x u m cite
trei corpuri ~i e s k nwesari actiunea de inversare pentru prevenirea
roitdui.

Metodele E. Korneli
I I
Pentru aoeast3 operatie de extindere a spatiului c u i h l u i si pre-
', venirea roitului celor dou5 unitgti sint dou5 metode recomandate de
'-
2
cercetiitorul E. Korneli : m a rnai simp15 metod5 cere c a noile corpuri
s\ cu same s5 se aqeix deasupra stupului ; toate albinele din ambele unit5ti
vor depozita acolo mierea adunatg. Cea de-a doua metod5 care este mai
complicakii cere ca intre cele dou5 unit5ti de cuib sii se interca'leze unul
>
sau douti c o r p r i , cu care ocazie se face ~i inversarea corpurilor in mod
,-.
$ .
periodic, din 7 in 7 zile sau chiar din 10 in 10 zile, pin2 se terming
- k
marele cules. Schema intocmits de cercet5tor este 15muritoare.

, -1 l I
.'

I
4:
' Fig. 60. Inversarea conpruri;lor cu puiet : c : puietul lanvar care este gi conpul cel
.* mi greu; d: puipCU1 c&pFtcit, collp mai w r ; g: gratia care itmpiddicti mitcille d
d .
treacFt dink-o colonic in dta.
 \
Prin aceast5 metod5 d e inversare a cuiburilor se permite m5tcilor
s5-si extind5 ouatul in corpul superior a1 fiec5rui corp din cele doug
colonii. Schema de rnai sus repraint5 s t u p l in care fiecare colonie are
trei corpuri cu puiet, cind se inverseaz5 corpul 1 cu 3. In cam1 c h d
colonia de sus pare s5 fie blocat5 cu miere, se inverseaz5 coloniile intre
ele, A cu B. Gratia r5mine la 1- s5u desp5rtind cele douii unit5ti
pin5 se face recoltarea, iar cind aulesul s-a terminat ele se contopesc.
Se poate folosi inc5 o gratie, cind deasupra se asaz5 1-2 corpuri supli-
mentare pentru strinsura de miere, spre a opri matca s5 treacii in aceste
corpuri noi. Acolo sus se lm5 0 boitc5 selection^, iar martca ce va
ecloziona va rgmine in unitatea ei. Avind in vedere si strinsura, iar
rarnele sint .totdeauna gwle, C. L. Farrar folose~tepentru eules numai
magazine de recolt5 cu rame d e 15,87 cm, ce nu au decit 20 kg greu-
bate fiecare putind deci sii fie minuite cu usurinp fat5 de un corp plin
cu miere, de tip R.A.lOO1 sau Dadant, care cintilre~te56 kg.
Sint multe metode de a organiza si aplica noul sistem de exploa-
tare pentru producerea mierii, a stulpilor cu dou5 m5tci. C. L. Farrar,
Miiller, Harp, Laulbet de L'Hoste ~i altii, fiecare au contribuit s5 rSis-
pindeasc5 aceste metode care si-au dovedit eficienta in marea productie.
In unele t5ri cu surse melifere permanente yi bugate, cu acest fel de
exploatare a albinelor s-au atins productii de cite 315 kg miere, pe cind
cei simpli cu o singurii mate5 ajung sEi producEi 160-180 kg la o baz5
mellferii bogatil si cu eules mult prelungit.
Rezumind in citeva rinduri, putem spune c5 toate se bazeazs pe
principiul descris rnai inainte : primgvara stimulare adivil, colonii puter-
nice, adiiugarea deasupra a cite unui corp go1 cu Paguri gata claditi si
artificiali, pentru ca m5tcile s5 extind5 cit rnai mu1.t puietul. Cu dou5
luni inainte de marele cules colonia puternicii se divide, izolind pe cea
de sus cu un fund de placaj. Atunci se introduce o matcii bung acolo,
cu m5suri de sigurant5 ce ie vom ar5ta la ,,Crqterea m5tcilorCC ~i 15sfnd
urdinisul de iarng deschis pentm cea de-a doua colonie. lDup5 d 0 ~ 5
siipt5mini fundul de placaj se inlocuieate cu o p a t i e Hanemann ; se
pun deasupra corpuri cu faguri gata cl5diti gi artificiali sau 3 - 4 maga-
zine de recoltat. Dup5 recoltarea mierii se fnlgtu~-5matca rnai virstnic3
r5minfnd numai una, se retrage gratia si se stimuleaz5 toamna Wntru
a intra in iarn5 cu cit rnai mult5 allbin5 tin5s5 s i su mrult5 mierc !i
1-2 faguri cu p5stur5.
Operatiile se pot face cu oricare stup vertical : Dadant dublu,
multietajat si R.A. 1001. Multietajatul se preteaz5 rnai bine, la aceste
operatii, c5b avind rame scunde, a t e rnai usor si se p a t e utiliza gi la
productii de miere in seeiune. CercetZitoml E. Korneli - arnintit rnai
inainte - spune c5 intr-un multietajat cu dou5 m5tci ~i cu magazine
de recolt& intr-o zi s-au realizat 18 kg de strInsur5.
$i stupul orizontal se preteazil la folosirea metodei cu douli miitci,
far5 s5 poat5 f a ~ eacea inversare a corpurilor care s5 previnii. roitul.
Tehnica se bazeaz5 ~i aci pe vechiul principiu c5 familiile puternice,
avind de crescut puiet de la dou5 miitci, ajung s5 r e a l i m e productii
b
mult mai mari decit w l e cu o singur5 matc5, atingind normal si chiar
depzsind dublu. Ucrainienii care au un stup orizontal cu 16 faguri,
I
ImpZirtind oolonia In cite 8 faguri in dou5 compartimente, cu o dia-
fragmfi in pozitie verticals, fscut3 din pin25 dub15 metalic5, realizeazs
productii aproape dwble. Cinid apare marele cules ridicfi diafragma, a ~ a z 5
peste suprafata ramelor o gratie Hanemann in pozitie orizontalii, iar
deaslqpra un corp de stup Dadant sau 4--5 magazine de recoltfi. Supra-
fetele laterale ram= descoperite deocamdaa, se acoper5 cu scindurele
sau capace de mEirime corespunz5toare.

Metoda de mare productie a lui Loubert de I'Hoste

Francezul Loubet de l'Hoste, in lucrarea sa LQ Biruche descrie pe
larg metoda marilor productii cu dou5 mfitci intr-un stup (fig. 61)
calculind cu preciizie matematid fololasele ob@nuk. fn tiimp ce o
matcs bunG depune intr-o colonie aflatEi in stup Dadant cu 12 faguri
cca 200 000 ou5 in decursul sezoanelor active, ea se epuizeaz5 aproape
complet, ~i trebuie inlocuitii, in stupul ssu dublu, mfitcile depun mai 1

Fig. 61. - S ~ p u-
l Biruche--bet cu schema de func-
tianare ,pentnu p d u c t i a m e ~ l emiwe.

mult de 75 000 ou5 fiecare fiin,d active cel putin' doi ani. El atribuie
i
,
bunele rezultate ce le obtine faptului cEi in stupul sEiu Dadant imbung- ,'
t5tit domneqte o temperaturii ce nu oscileazs niciodat5,ochiar cind afar5
temperatura este mult sc5zutB. Intr-adev5r, peretii stupului siiu sint I
I
acoperiti cu vat5 de sticl5 peste care se afl5 o duiblurg d e scindur5 ; :
urdini~elesint plasate in p5rtile laterale, unul spre est iar a1 doilea
I
 la vest, formind pe sub faguri un c u ~ e n tbinefiiciitor ck aer mereu
proasHt. Astfel, stupul i n f m t 5 nu numai frigul iernii ci si cgldura
mare a verii ; aerisirea a t e activatg vara prirrtr-o tiiieturri la fund, pre-
vkutii cu pinzg metalicii. In interiorul stupului faguri stau in pat rece,
impiiflit in douii compartimente a cPte 6 faguri fiecare cu o diafragmii
din aluminium ce aluned in douii gieturi f5cute in peretele din fa@ -
si cel din spate. In fiecare compartiment ouri cite o mat& Deasupra
fagurilor se aflii o gratie Hanemann prin ziibrelele cgreia allbinele pot
.t~ece.Ea acoperg tot perimetrul stupului inchizAhdqi golul de deasupra
diafragnei, pentru ca miitcile sri nu poaa trece de la un compartiment
la cel vecin. Pristrarea crildurii interioare este ajutatii si de o placii de
aluminiu ce lasri un go1 marginal de 6 ern de jur imprejurul gratiei. Pe
acolo alrbinele ambelor colonii se strecoa~g infriitindu-se in muncii qi
avind acelqi miros.
Peste acest dispozitiv se inal* 1-2 corpuri de stup Dadant cu
faguri gata cliiditi, ce au in corpul al doilea un, p u p de faguri artificiali
la mijloc, dispozitiv care corespunde perfect conditiilor in care albinele
in mod obi~nuitclridesc fagun.
Deasupra corpului superior se afl2 un podisor dintr-o tesiiturg care
aooperii cu un strat de vat3 de sticlii suprafata superioarg a rarnelar $i
nu inggduie dldurii toride din varii s2 influenwe negativ coloniile
surori, evitind ~omajulalbinelor care in felul acesta nu ajung ca sii stea
,,in barbri", oa la alti stvpi simpli. In timpul marelui cules, tabla de alu-
miniu ce acoperii suprafab gratiei este ridicatii, pentru a Pnlesni circu-
latia aerului ~i evapratia apei din rniere.
Productia mierii este constant5 ~i mare ~i ea se realizeazii chiar in
anii foarte slabi cind in stupii simpli cu o matcii, albinele adunii foarte 1
putinri miere si uneori chiar deloc. Statistica pe cinci ani arati cii pro-
duc$ia este de 3 - 4 ori mai mare fat5 de stupii simpli, aflati in prisaci
$i intretinuti cu acelea~imijlaace.
In schimb in regiunile bogat melifere cum este regiunea Lande din
F r a n b in preajma Oceanului Atlantic, productia de@sqte 150 kg. Roirea
nu apare, cgai o r p u l supmior ori un'ilwnele de recolt3 sinrt sufidenk.
Stimularea de primiivarg incepe la 15 februarie, numai cu ~ r b e t
candi, ce se oferii in pliici puse deasupra gratiei Hanemann qi avfnd ac-
ces la ele albinele din marele ghem ce se formeaz5 linlgii diafracgma de
aluminiu. Peste serbet se as-terne un ziar ce amper5 totul. Stirnullarea se
completeazii cu faguri desciipiiciti in rame de magazin, a m r i t e cu douii
ioi de tab12 din aluminiu, peste care se a ~ a z 3cuvertura de vat5 de sCiclii,
plus capacul. Se folosgte un hrsnitor de urdiniq ; afar3 se asaz2 o sticlg
plin5 cu simp, a1 ciirei dop are citeva orificii prin care lichidul se scurge
intr-o plac5 cu 4-5 canale ce pritrunde adinc pe sub ramele stupului ;
ficcare mmpmtimenrt w e h ~ i i a h m s8u.
l Pmtru ca siopul sii nu curg5
algturi, sturpii stau perfect mizonltail, verificat cu o cump5nri de nivd.
Inainte cu nouii zile de aparitia marelui cules se bloche& partial
ouatul din compartimentud mstcii vfrstnice, m e se orfanizead. Operatia
se face astfel : se scot toti fagurii din ace1 compartiment ~i se scuturri
dalbim indusiv mmka p t e albina din c o m ~ m e n t u vecin,
l ridi-
' cind pmvimriu gratia p e n h ca sii fie sligur cSi amlo se wflii matca scutu-
I
 rats. Nu se nici o reac$ie a m5kilor; tele oufi, in timp ce Pn compar-
timentul golit provizoriu sint doar doicile care ingrijesc puietul in timpul
celor nouti zile, cind sint c5Nciti fagurii. Deci albinele daici de acolo r5-
min disponibile pentru culesul mare, la care particip5 ~i ele. Cu timpul
matca rnai virstnic5 dispare, dar in schimb, in partea orfanizatii albinele
clBdw botci frumoase. Fagurii cu miere se pun sus in corpul pentru
strmsurg. Fagurele cu botci este pus depark, la rnargine, izolindu-1 cu
fagurii cu miere, pentru ca albinele ce le ingrijesc s5 nu fie nelini~tite
de prezenb celeilalte m5bci din compartimentul vecin. Ca o m&ur5 de
precautie jum5tatea de stup orfan5 este acoperit2i etanq cu o tab15 ~i o
cuverturs de postav. In anul urm5tor se procedeazg la fel cu cealalEi
matc5. Astfel, din 2 in 2 m i fiecare compartiment isi r d n n o i e ~ t ematca.
Am insistat rnai mult cu descrierea acestui stup deoarece unanimi-
tatea literaturii apicole din Franta, in frunte cu A. Caillas, il consider2
ca pe deplin satisfZc5tor.
Incontestabil c i metoda cu dou5 m5tci intr-un stup, initiat5 de ma-
rele cercettitor C. L. Farrar, indiferent cu ce tip de stup este folosit5, asi-
gurs in primgvari, din vreme, o dezvoltare mult mai accentuatri, o can-
titate mai mare de puiet, care dup5 toti cercetstorii d e p 5 ~ e ~ tcu e 66"/0
prductia coloniilor simple, Pn locuri cu un cules slab si cu peste 1000/o
amlo unde se dispune de o baz3 melifer5 acceptabilri.

Recoltarea mierii
Inainte de a face orice operatie de extractie a mierii, stuparul va
face un sondaj (pentru a sbabili cu oarecare aproximatie - in afar:
de datele cintarului - situatia acumul5rilor de mime in corpurile de
strinsur3 ~i daci ea a ajuns sau nu inc5 Sn stadiul de matwitate.
Odat5 ce aceastti situatie este stabilits, apicultorul pune la rezerv5
un numtir de faguri c%p5citi,atitia citi vor fi necesari coloniilor in
toamni, pentru asigurarea unei bune ierniri cu miere de cea rnai bun5
calitate, suficientti pin5 in luna aprilie. Procedind asMel apicultorul este
prev8z5tor ~i chibzuiqte viitorul coloniilor sale in cele rnai bune con-
, ditii.
Tot ce prisose~tepeste ceea ce las5 coloniilor pin5 in toamn5 e s t ~
destinat extractiei.
Desigur c5 in calculele sale intr5 la socoteal5 in primul rind situa-
tia bazei melifere (din jurul stupinei : dlac5 pe o raz5 de 3 km mai are
oare sau nu posibilitgti de cules in continuare; dac5 stupina va fi dus5
sau nu in pastoral la 1-2 culesuri unn5toare ; dac5 a f5cut sau nu cu-
venita recunoa~tere a locului respectiv ,pentru a fi oarecum sigur c5
flora respectiv5 ofer5 gansa unei noi recolte ? Bine fac stuparii care au
posibilitatea s5 transporte intr-o rnaqins mic5 un stdp puternic impreunri
cu cintarul de control, care a ~ m in t regiunea vizat5, s5 rgmin5 pe loc
2-3 zile ; astfel el poate s b ~ deai seama de posibilit5tile melifere ale
regiunii respective ~i s5 hottiras(c5 in deplin5 cunostint5 de cauz5 dacg
este bine sau nu s5 due5 stupina acolo. El nu trebuie sti se multumeasc5
numai cu o apreciere vizualti care p a t e oferi un Bblou frumos de flor5,
pentru c5 s-ar putea s i nu dea nectar ; sau s5 se bazeze pe informatiile
intentionat eronate date de multe ori de stuparii a~ezatirnai dinainte ir?'
zona respectivti, pent u a sc5pa de un concurent ce le-ar rnicyora gansele
d
de a realliza singuni recolt5.
Oricare ar fi situatia stuparul trebuie s5 lase in stupi hran5 sufi-
cimt5 in faguri, 4-5 faguri marginali plini cu miere si p5stur5. El va
extrage deci numai ceea ce rimine disponibil dup5 rezerva p u d de-o
parte ~i cea 15sat5 in continuare coloniilor ca hran5. Sint cazuri cind
albinele au adunat in stupi in majoritate miere de man5, care nu este
bun5 pentru iernare. El o lass (pe loc pin5 in pragul toamnei, cind o ex-
trage in i n b g i m e ~ i fie
, c5 d5 colonillor faguri cu miere c5p5cit5, de la
rezerv5, fie c5 face o hr5nire masiv5 in citeva Ale, wigurind ha-anla de
iarn5 pin5 in aprilie. In aceea~isituatie va fi ~i o stupin5 in care bintuie
nosemoza, c5ci este de preferat atunci sg se extrag5 toat5 mierea, care
desigur c5 este infestat5 ~i s5 se fac5 o hr5nire masiv5, cu sirop de za-
h5r cu adaos de Fumidil B. l n prim5var5 coloniile vor fi ajutate cu
2-3 faguri cu miere de calitate ~i neinfestat5, de sporii acestei primej-
dioase boli. Dup5 aceste m5suri se poate trece la recoltarea pmpriu-zis5
a mierii.
Extractia mierii se face cfnd ea este maturat3 gi cind intordnd un
fagure cu speteaza inferioar5 in sus, mierea nu curge din alveole ; in caz
contrar recoltarea se mai laming oiteva zile. $i t o t q i sint cazuri cind re-
coltarea trebuie f5cut5 chiar cind mierea nu este pe deplin coapti si
anume cind stuparul s-a hot5rit s i p l e in pastoral la salcimul al doilea
care inflore~tein zonele de altitudine mai mari. Este foarte periculos
pentru existenla coloniei s5 se plece la drum cu miere apoas5 csci oricit5
aerisire ar fi organizat5 in stup pentru transpont, m i m a cmd5 n k l 5 -
l e ~ t ealbinele coloniilor ; acestea p i 4 posibilietatea de a respira normal
c5ci li se umezesc stigmele respiratorii ~i multe vor muri asfixiate. De
aceea, d e i este nevoie de 2-3 zile de intirziere a plecsrii, este de pre-
ferat s5 se extra@ rrlierea insuficient maturizatii, care poate f i maturats
~i artificial - aSa cum vom ariita mai departe. Cine ins5 poate trans-
porta stupii cu urdini~eledeschise, poate s5 plece la drum $i cu o miere
nlai putin maturi, c5ci atunci o mare parte din albine ies pe peretele
frontal a1 stupului ~i sea@ de pericolul asfixierii.
Recoltarea mierii in stupinele mari nu se face in prisac5, ci corpu-
rile sau magazinele de recolt5 sint ridicate de pe stupi, f5r5 albina aco-
peritoare ~i transportate la o central5 (fig. 62). Aici sint amenaj,ate
camere speciale cu o temperaturs constant5 de 40°C unde corpurile cu
miere pot sta oricit f5r5 ca mierea s5 cristalizeze ~i sti fie destul de
fluid5 pentru a f i scoas5 usor. Aparatura modern5 in asemenea centrale
ing5duie extra- mrierii din magazinek de recoltZ *a cum lau fost
aduse. M p 5 c i r e a se face cu dispozirtive speade.
La noi stupinele industriale sint inzestrate cu extractoare mari
radiale in care incap deodatA 48 de rame ce stau pe muche, iar prin
puterea centrifuggrii, mierea este extras5 deodat5 pe ambele fete dupi
ce famrii
" au fost descti~5citi.
- ,
Referindu-ne la felul cum se ridic5 corpurile ~i magazinele de
recolt5 pline cu miwe, vechea m&d5, a fumului bogat dat peste albinele
acoperitoare vi periatul lor de pe faguri, este inlocuit5 ce metoda folo-
Flg. 62. - Inshlalia modern5 pentru extractia. micrii la Combinatul apicol
BBneasa.

sirii unor substante repulsive care indep5rteaz5 automat albinele de pe

faguri, iar corpurile sint ridicabe si duse la extrl.aclia ~nierii.Mai
inainte cu dou5 decenii se folosea in acest scop acidul fenic, cu care se
stropea o ram5 cu pinz5, care se ayeza deasupra corpului deschis, iar
albinele se relugiau spre cuib. S-a dovedit c5 pe ling5 cs substanta este
corosiv5 si greu de manipulat, uneori ~nirosul acidului fenic era luat
de miere care devenea invandabilk S-a renuntat la el, folosind benzal-
dehidn, sulbstant,Ci lichid5 cu miros d e migdale amare si cu (gust ustur5tor,
ce se obtine prin antrenarea cu vapori a turtelor de migdale amare; i
se mai zice in chimie aldehid5 benzoicg.
Operatia s e face astfel : o placg d e scindur5 negeluits de m5rimes
suprafetei stupului este pulverizat5 cu aceast5 substant5 ; se dB putin
fum peste albine pentru a le sili s5 coboare in cuib ; apoi placa se
asaz5 peste rame si se lasg cinci minute, timp in care toate albinele p5r5-
sesc f'agunii, refugiindu-se in jos spre cuib.
Un alt mijloc mai practic folosit in striiingtate este cel a1 unui
compresor care sufl5 albinele din etajele de sus in cele de jos. Albinele
speriate yi f5r5 s5 incerce a intepa se refugiaz5 acolo, iar corpurile sint
ridicate si transportate ink-o earner5 cald5, bine izolat5, unde se sti-
vuiesc in vederea extnacpei.
Ridicarea ~i coborirea corpurilor pline se face cu n i ~ t emici eleva-
toare cu platforms ca cele ce se folosesc in g5ri la transportul bagajelor.
Corpurile riclicate cu ajutorul acestor elevatoare sint asezate pe camion
si duse la centrals pentru extractie. Corpurile cu fagurii extrasi se p5s-
treaz5 stivuite in camerg, iar seara, cind albinele nu rnai zboar5, ele se
retrocedeaz5 stuprilor de la care a u fost ridicate, pentru ca slbinele s5
ling5 resturile d e m'iere. Nu este bine s5 se lase fagurii n e l i q i de miere,
cgci aeeste resturi se vor cristdiza iinitre timp qi vor forma centre kle
cristalizare pentru mierea din anul viitor.

Extractia mierii in timpul noptii

Dar nu Coate stupinele au posibilitatea unor camere speciale in
vederea extr~ctieimierii - rnai ales cind stuparul s-a deplasat cu stu-
pina fn pastoral stind priin psduri sau ling5 tarlale cu culturi entomofile.
f n aceste situlatii extraeia mierii se face noaptea. In consecin@, Tn
cursul zilei se aleg din prisac5 citiva stupi cu colonii puternice, care au
~i o stabilitate serioas5 pe scaunele lor, colonii c5rora li se ridic5 podi-
$om1 qezindu-se peste wnpul de stup o ram5 cu pinz5 metalic5 ; pe
acesta se stivuiesc 5-6 corpuri pline cu faguri de pe care s-au mgturat
in prealabil, in stupul lor, toat5 albina culeg5toare. Nu este nevoie sli
se caute matca, ciici gi ea va c5dea in stupul golit, odatii cu albinele
m5turate. F a p r i i sCau astfel la caldura degajat5 de corpurile cu cuib
ale coloniilor puternice gazde, ping seara, cind lucrarea incepe, iar albi-
nele s-au adunat in stupii lor. Trebuie luate m5suri ca, ziua, orioe fisuri
intre aceste corpuri s5 fie bine astupate cu hirtie sau $i rnai bine, se
lipesc la locul lor de imbinare fisii de hirtie cu pap din friin5 de griu
cu apii, care seara, se dezlipesc usor ~i se spa15 cu o perie de du~umele
;i ap5 caldri.
Extractia se face alMuri de stupin5 la 10-15 m uncle se fixeaz5
extractorul pe un postament solid de lemn, fiidnd in dreptul canelei de
scurgere o groap5 in care stg c5ldare-a pentru miere. Amlo se afl3 a l b
turate si bidoanele curate pentru depozitat mierea extras5 ;i o mas5 pe
care st5 tava de descgpiicire si o lamp5 de bucgtZirie cu petrol, pe care
o oal5 cu apg fierbinte inciilzqte cutitele dc desc5piicire. Un lighean cu
ap5 se laflg alCih~.ripent'm ca ~picultomlsi personlalul de ajwbor s5 se
spele deseori pe miini, ciici altfel s-ar murdgri corpurile cu urme de
miere, care a doua zi pot s5 indemne albinele la furti9a.g.
Operatia de descfip51cire se face cu un cutit descZip6citor inlc5lzit
in apa fierbinte sau electric, c5p5celile fiind strinse in tava de des-
c5p5oit (fig. 63).
Fiecare fagure descgpgcit este pus imediat in extractorul radial ase-
zindu-1 pe muche ; astfel incap 24-48 de rame din care se poate extrage
mierea deodat5. Inczrcarea extraotorului trebuie echilibrat5 alternind
ramele pline cu altele rnai putin pline. Altfel extractorul s-ar dezeohi-
libra. Viteza de extractie la inceput este mic5, mierea fiind expulzat5
din alveole f5cind un sunet ca ploaia pe un acoperis. Cind sunetul nu
se rnai aude se m5re;t.e viteza, pin5 cind toat5 mierea din alveole este
expulzat5. Ea se las5 amlo pe fund, c5ci greutatea sa d5 extractorului o
stabilitate si rnai mare ; cind rotorul a inceput s5 ating5 suprafata mierii
de pe fund, se deschide oaneaua si mierea se scurge intr-o c5ldax-e ; dacti
groapa este destul de adinc5 incit incape bidonul direct sub canea, se
pune acesta acolo pin5 se umple. Bidoanele trebuie umplute ping sus la
gur5, dup5 care se las5 timp de 24 de ore, cind orice carp strgin din
masa mierii inclusiv h l e l e de aer, polenul, c5pSicelele de cear5 etc. se
ridic5 la suprafa@ ; cu o lingur5 acestea sint scoase intr-un vas, iar
mierea r5mine perfect h p e d e .
Stuparii care au extractoare gen paner, in care incap 3-4 rarne
extrag incet mierea de pe una din fetele fagurilor far5 a o smate total ;
apoi oprind rotorul, intoarce fagurele cu partea plin5 neextrasg ; la ince-
put rotorul se invirte mai incet $i apoi cu viteza mult mSrit5 pentru ca
toat5 mierea de pe aceast5 a doua fat5 s5 fie expulzat8 ; avind in vedere
cii prima fat5 rnai are in alveole miere, se mai intorc incii odatg fagurii
pe prima fat5 si dind o vikz5 mai mare mierea din acele alveole este
explzatg efwtiv.

Fig. 63. - Aparatura de exbras miere in stupi'ni (mici :

a - descapacitorul : b - cutit de descaplcire ; c - extractorul radial.
Spre dimineav operatia se o p r e ~ t e; se spa15 tot ce este atins de
miere ; extractorul se invele~tecu un cearceaf legat sus si jos, iar la
canea se lea@ de jur-imprejur o bucats de plastic. Personalul se odih-
n e ~ t eping la amiaz5 ; apoi reincepe tot programul ar5tat mai sus. D q i
culesul este terminat, nici o albin5 nu d5 semne de furti~ag.Cind lucra-
rea s-a terminat definitiv, tot utilajul folosit se spa15 bine ~i este pus
la pgstrare ping la extractia urm5toar-e.

Maturarea mierii necoaptd

Maturarea nzierii extrasii, incii necoaptii, se face in camerg cald5
de 30' avind deasupra maturabarelor o foaie de tifon. La c5ldur5 apa din
miere se evaporg, iar mierea se coace in citeva zile. Cu cit maturatorul
estc mai larg la suprafa@ cu atit mierea se coace mai repede maturin-
du-se. Procentul de ap5 din ea nu trebuie sg dep5seasc5 20010, ceea ce
se constats cu un refractometru. Mierea trebuie ferit5 de lumina solar&
c5ci fsi pierde enzimele.
Piistrarca fagurilor goliti de miere se face prin aSezarea lor pe
stelaje in camere sau pod, putin distantati, pentru a putea circula curenti
de aer printre ei. GBselnita nu poate trgi intr-o atmosfer5 cu curenti.
Fagurii cu p5stur5 se pun la p5strare in corpuri goale de stupi, cu fund
~i capac e t a n ~ ,fiind stivuite cite 5-6 corpuri, intre care - la fiecare
corp, se pune o bucat.5 de vat5 udat5 bine cu 100-120 ml acid glacial
sau tehnic ; pentru ca vaporii s5 nu se risipeasc5 printre spatiile dintre
corpuri peste acestea se l i p c f f ~ i iunse cu pap. Viaporii ataca fluturii,
larvele lor si chiar ougle, ~i totodati fac o asanare contra sporilor de
nosema care pot fi prezenti in alveolele fagurilor. 0 conditie d e bun5
reu~it.5este ins5 ca atmosfera de afar5 s5 fie de cel putin 18"C, c5ci
altfel acidul acetic nu se volatilizeaz5. Acidul atacind pielea, stupaml
se va feri s5 lucreze fgr5 m5nusi. Fagurii se mai pot dezinfecta in spe-
cial contra g5selnitei cu fum de pucioas5, dar cind in unii din faguri
se mlai g5sqte miere descap5cit5 ~i mai ales nematurat5, se produce un
proces de modificare a sulfului in acid sulfuros, care este toxic.

Cristalizarea untoasli gi lichefierea mierii dstalizate

Sint multe t5ri unde mierea este cerut.5 la consum suib form5
cristalizatti, deoarece sub aceasti form5 prezintA o garantie a puritA\ii
sale si pentru c5 astfel p a t e f i 1consumat.5 pe piine ca untul, avind un
aspect si gust atr5g5tor.
Procedeul de obtinere a ei in astfel de stare este urmgtorul : intr-un
laborator undle se face operatia amasta, trebuie ca temperatura s5 fie
de 5-15°C. In masa mierii se inbroduc miere cristalizatg fin. Cu o
spatula de lemn care trebuie s5 ajung5 pin5 la fundul vasului, mierea
se amestec5 de dou5 ori pe zi, dimineata ~i seara, cite 5 minute. Se va
observa curind c5 mierea incepe s5 se Ingroase si s5 se formeze in masa
ei cristale fine. Atunci se toarnB imediat in bidoane de celuloid, de
tab15 cositoritg sau chiar in saci de polietilen5, unde ea i ~ va i des5viqi
cristalizarea. In principiu o miere care granuleaz5 repede va avea granble
fine, nu va fermenta ~i va fi mai mult apreciatA. Mierea aistalizat5 tre-
buie ferit5 de umiditatea relativii a aerului rnai mare de 6OO/,. Ea se
tine emetic inchisti, de preferat in bidoane pentru lapte care au capac
cu garniturg de cuciuc, c5ci altfel avind aer la suprafat5, a b s w b e apa
din aer gi incepe s5 fermenteze depreciind mierea.
Lichefierea mierii cristalizate este o operatie care se face numai
atunci cind este cerut5 de piata de desfacere la consum ca mere Gchidg.
In stupin5 aau in pspodBria stuparului, ea se face adesewi in mod
necorespunzgtor, depreciind partial components acestui des5virsit ali-
ment, c5ci lichefiind mierea in bidoane qezate in contact direct cu sursa
de cSldurS, masa ei se inciilzqte neuniform. Astfel la funid temperatura
mierii dep5:egte 60-70°C, iar straturile superioare sinit determinate sG
se lichefiae si ele. Cind operatia este terminat&mierea nu numai c5 $-a
pierdut pretioasele sale enzime cu indicele diastazic corespondent, -
enzime care mor la o temperatur5 de peste 38OC, - dar produsul se
incam5 cu hidroxi-metyl-fuburol (H.M.F.) - care m5rit ~pesteproportia
de 2010 devine chiar ,toxic ; mierea f ~ pi i d e aroma, se inchide la culoare,
iar produsul este doar o glucid5 oarecare. De a e a , masa shparilor este
bine s5 nu se ocupe de problema lichefierii mierii cristalizate ; ea se
 1

face fn schimb in laboratoare specializate cum este eel de la Combinatul

apicol din B,ucure~ti-BBneasaa1 Asociatiei Cresc5to~ilorde Albine care
este u t i h t cu o aparatur5 special5 mdern5. Lichefierea ori cristalizarea
voit5 se face in conditii perfecte.
Dac5 t o t u ~ iunii produc5tiori tin neap5rat s5 lichefieze mierea in
goepod5ria proprie cu conditia ca s5 ofere consumatorilor o miere liche-
fiat5 care s5 nu-.$ piard5 bunele sale propri&5ti, o pot face astfel : pun
bidonul de rniere intr-un cazan inc5p5tor cu ap5 cald5 ; Fundul bidonu-
lui s5 stea in cazan pe dou5 corniere de fier de 3-4 om ca s5 nu fie
in contact direct cu fundud cazanului, iar apa s5 poat5 &cula agitind-o
tnereu f5r5 ca temperatura ei s5 dep5~eascii45°C. Folosind un termo-
metru el verific5 mereu ternperaturn. In felul acesta mierea se liche-
fiazii incet avind o temperatur5 ,de 30-35"C, ceea ce se face in 24 de I
ore. In plus, nu trebuime s5 ramin5 in masa mierii lichefiak nibci un cristal ; i
1
m,ai curind sau mai tirziu in j u d lui vor 4pollariza alkle $i mierea se 1
recristalizeaz5 ldin nou, dac5 nu este p5strat5 intr-o camera cw t e m p - I
I
ratura totdeauna d e eel putin 14°C. Operatia este deci ~i mig5loasa si ,
de 1durat2,ceea ce nu-i de dorit. r
I
Bine ar fi daG s-ar f ~ l . & itmte m i j l ~ c e l ede publicitate pentru
a sf5tui pe consumatori s5 foloseasc5 mierea cristalizat5, care este si i
rnai pl5cut5 cind se prezinta cru o cristabizare untcuasg a$a cum
tat m'ai inainte, decEt s5 consume o miere lichefiatii in mnditii necores-
ar5- I
punz5toare ce este ,departe dte ceea ce a fost cindva in alveolele f,agurilor. ,
Pentru c5 am vorbit d e Combinatul apical Bzneasa, procesul tehno-
logic pentru prelucrarea mierii, indiferent de destinatia ei, este in acest
mare complex, destul de simlplu ; cu aparatura ce o psed5, lilchefiaz5 i
mierea cristializeta i~nbidoane a?a cu'm o achizivoneaz5, prezentind un
produs exact a.y cum a fost produs de f~loare~i transformat de albine
din nectalr in m i m . !
Acolo mierea receptionat5 este verificat5 din punct d e vedese orga-
nolqtic si chimic si dac5 corespunde stasului este trecut5 in pro.cesu1
de lichefiere, filtrare si fm~butelierein cele mai perfecte conditiuni.
Dup5 receptie, mierea corespunz5toare stasului este sortat5 pe cali-
ttiti, si apoi, bidoanele, sp5late bine, sint introduse cu gura in jos
intr-o oamer5 de preincGlzire, cu o oapaaitate de 40-50 bidoane si o
temperaturg constant5 de 48-50°C. Aici mierea este Irichefilat5 ~i se
scurge 'treptat din bidoane.
Temperatura hterioara a mierii este de numai 30-35°C. Timpul
necesar lichdierii unei p r j e este 24-48 ore. In camera de preinc5lzire
aeml cald este vehioulat in permanent5 de dou5 ventilatoiare.
Mierea lichefiarts trece apoi intr-o cuv5 uncle este uSor omogeni-
zat5. Aici mierea stagneaz5 4-5 ore, timp in care o p a r k din impurit2iti
$i bulelle de aer s e ridic5 la su1p~afat5. R e s N de impurit5ti siat q r i t e
la filtrare, astfel c5 mierea rezulht5 care ajunge in maride rezervoare
este curatB. Capacibatea rezervoarelor a t e de 20-25 tone. De acolo
mierea se imbuteliaz5 in borcane sau butoaie de 150-200 kg. Acestea
din urm5, dac5 sint din fier sau zinc se parafilneazg in prealabil cu
 TIP
eau!8~ew el annd JOA as ala u!m&ur ug a01 Ea~ezaSe e~ urnae !+J
-113py ug aJa!ur maa snd ne a ~ u n ; r i a q!pgp
s ne a.1e3 alaurqle paea
*
'(9 '59 '29) ,L !=q!l auJJ03 ur
g l q q ap asraneq qB!u ad pu!J~ds as al!un!i3as so! ap eaq~edug f alaqle
p8ugl alaun q a a h !un!bas PZ e l guyI d e a q aJe3 ug 'urn 11 ap !wp
'~ol!un:$xs eaur!$laui qp %leu! lepads u!ze8em un-qug pzeSa as aq!pg13
al!un!$aas ' g ~ n a w znas !a) ' m p p s el ,ap salna alamm a ~ d ap!3
'(w '59 '8g) geprj!qm !.xn$aj no tun!1ws g m FUE~?.I310 o q p g a
q aund as J O ~lnaol u~ Je! 'qgzcdap el a n d 15 aseoas qugs q p p l a apu
-nfiaas 'dnqs u!p gqm!pp qsa a m J p u p apz E-z ug 353.3~33 a1 3!u~a$nd
d n ~ s!nun alau!qle ! aJa!ur na yn8-e~z arqug qyn3 :Bull gzeSa as !un!)as g
a l s n s e m 8 -!$guSyqo ! ~ n 5 3 ~ns j gmawldurw lg alaurqle a a a ad ma g
ap -raq!l n!lMs un aururgJ pur J O ~Inqqnsapap pgs axilk o ad so[ qu![
-uds IS p n p u p z ad asnd g ; i a a s g deaug wul O O E X ~ E ap P tzwe.~ O-J~UI
'salna a 1 m m a~t3dep u p aqypyp eqe2 ~j e a ~ d sq!nuS!qo ameJ ug pzeaJp
-mu5 as ala ! k ~ ~ t G pns j ~ol!un!$aas easgsazug gqeu!urJaq g e p g
.p eaJeJn.)eur gdnp g+y3t@p ~jPA area a J a y n3 aldwn a1 ps
!ode !O g m p g p al as Jolau!qle a p p g E a d s auun!$xs eqe3 q u ~ slajlse
!k PIJFP!IOS as weaa 'Join as-npu~dcq aJea ' ! n ~ n S ~ ~ n 8alyu!8~eur ~?j ap
!nl eJnqel a!dwda as ' a ) u ~ q ~ agde g ug $nu!$ p p a n p d S un m 'p$m~n8!s
n q u a d .amS!na ui asupd arj ps aIoaau aqsa nu p a p !S qewqne 8ugqs as
ap~n3u!$ 'gsnsn as e a u n ~ $ s sp u p ! 2ul~qsas !S a!do~da as aJea '!$R!UI
-a.qxa gnop Jola3 alpnauli ul o-pu~ayaug !nlnpodqea eurJoj pdnp rm$loa
~1 apopug as 'aun!$xs ap e ~ 6 ggde uyp q a m s as f ln6e~n2pjaund as
podele3 7 ~ 3 3 8ad ! !unfiaas Iaun eqeqsurn[ q p q3exa aqsa aur!so&? ! n J p
e uwai ap podele3 un pup lnur!~d ur a%Sasolojas J O ~ ~ S ~ J I - Leanxr3 Z?~~
nquad '!un!$ss ~ a r p a !E~ puepaur a.rnqa!pq ug J O ~a ~ u ! 2 ~ ~e.~~uy u r g~eod
ys 16 .zo~~un!$sasl n ~ ~ u r ! ~ uagd gdeaug gs a3 ~ 1 ~ n 2peejx a apq as puIJ
[nm!~d ug : lajqsa a383 as r ~ n 3 e j!?Saae na ~opun!iaas eaJm?szuI
'alaasdca u!p 'g~eo!~adnsa$q!~ea ap
g.reaa urp qn3gj 'anlqns ~EP!~!~JL? a ~ n $ e jap a!eoj o apuy~das 'pn3uli ug
asurd a$eunpe ~ u g s~a!8gj a~!$p$!uraqxa p u p ~aunqe'a.xea ur gleu!pnq
-!8uol prnlaypl o ' p ~ e q ~ a l ue! a ~ ~ eurd '3olF!w el na al!!Sr~ 'urm 6zrlzor
ap al!u@~ew nu !y$un?da~p un a l p a.xexxj p n r ~ u r ~'a@aa o~ pnop alas el
e!ayaug ~k lopug ~ o as d a?nu!ur 01-oz ap durg p l n ~ g agde u! asnd a p ~ 8 j g
.urw 85 ap aaur!8~y 16 urw! 0z.b ap ~oplkgjeaml8unl m 'a~!qealeur !s
apour yay ap uural a p !k!j u p a$twpj urur 5'2 a p aaiq~ns?urea o aqa u!
!$e~peaug !&~n8pj a?O!u quzs alyun!l3ag +psa?eagap o ea ?exap!suoa pun3
lnsnpo~d'nlqnp $ a d un na g!?p~dspJ aJsa qur!qas u! 'g?ua~eIS p?Fqas
-oap p u n u r o m~nrednqs~8 Jolau!qle am3 p e p aJea a?a?!lepads o a ~ s 3
'aa!u.raqnd F!uoloa us p u m u w e j as zunzjaas uz 23~a32u vaLa2npoJd
magazinului, iar cei complet goi, la centru. Pe m5sur5 ce albinele & p b
cesc o parte din sectiuni ele sint scoase, puse la depozilt ~i in locul lor
se mut5 secl$unile bin centru spre margine, iw e l e noi in lacul lor.
Nu trebuie lasate prea mult timp dup5 ce sectiunile au fost ciipgcite,
c5ci albinele circulind mult pe supralata lor le pFiteaz5 cu propolis, iar
culoarea cerii se mai ingQbenqk.
Pentru oa matca stupului s5 nu urce sus Pntre sectiuni, peste cuib
se aqaz5 o gratie Hanemann f5cuti3 din sirmti inoxidabil5. P e n t d ca
albinde sB aib5 awes la foile de faguri artificiali si s5-i clMeasc5, mar-
ginile f i e d m i seeiuni cite o mbiturii de 5 mun adincii .$ lung5
de 70 mm.

Fig. 64 - h t i . u n i mcu miere lamnjate :

a - ln came ; b - In magazine de recolta special&;
1 - magazinul ; 2 - gr8tar ; 3 - arc de fixare.

Intre peretii sectiunilor trebuie s2 nu r5min5 nici un go1 pentru

a nu da prilej albinelor s5 le lipeasc5 cu propolis ~i s5 fac5 dificil5 scoa-
terea lor din magazin cind vor fi pline cu miere ciip5cit5. De asmenea,
pentru ca albinele s5 nu cl5deasc5 faguri in spatiile de circulatie, se
a ~ a z 5intre d m 5 rinduri d e sectiuni un separator f5cut din tabl5, ori din
scindurele foarte subtiri din lemn de fag fiert, l5sind strict numai spa-
tiul necesar de circulatie.
Dac5 la una din marginile magazinului s-a creat vreun go1 care
nu ar tine fixate sectiunile intre ele, se introduc acolo n i ~ t earcuri intre
o mctrgine a magazinului si ultimul separator.
Stuparii cu stupi orizonrtali care urm5resc obtinerea de miere in
sectiuni o pot face in dou6 moduri :
a) construiesc rame late de 48 mm. Secliunile stau in aceste rarne
in pozitie verticalti, dar trebuie s5 fie cu laturile perfect egale de 105 mm
pentru ca s5 inoap5 pe dou5 rinlduri suprapuse in lumina interioarij
a ramei STAS de 420x270 mm. Jos mlai r5mine dlup5 cum am amintit
deja un spatiu de 50 mm unde se fixeaz5 o ~ i p c 5lat5 pe care se spri-
jin5 cele dou5 rinduri de sectiuni vecine.
h momentul aparitiei marelui cules se desparte cuibul cu o gratie
Hanemann, qezat5 vertical, iar in parka opusz se asaz5 3-4 rarne cu
sectiuni. Albinele n-au alt5 alternativ5 decit s5 ocupe a m t e dispozitive,
s5 le cl5deasc5 si s5 depun5 mierea adunat5. Distanta intre ramele cu
sectiuni va fi numai de 8 mm, c5ci altfel albiniele prelungesc inegal peretii
alveolelor si le stric5 forma.
b) se fac magazine de recolt5 exact cum sint cele descrise pentru
stupii verticali ; deasupa cuibului strimtorat si m5rginit cu o diafragm5
se asaz5 o gratie Hanemann in pozitie culcat.4, tinind magazinul fa@ de
cuibul de jos la o distan* de 8 mm. Culeg5tcrarele sint silite s5 ocupe
astfel sectiunile, c5ci n-au alt loc s5 depoziteze mierea.
Neajunsul acestmi mod de a obtine mime in s e i u n i , const5 i n
faptul c5 stvparul are nevoie de mult timp ~i munc5, iar albinele 1ucreaz5
cu ezitare in ele si uneori roiesc. Pentru a le sili s5 ocupe sectiunile la
stupii de tip verticali, se face un aranjament special si anume : se adun5
in cuibul de jos toti fagurii cu puiet clip5cit, l5sind acolo si matca ; se
a ~ a z 5d e a s u p cuibului o gratie Hanernann peste care se pune magazinul
cu sectiuni ; deasupra lui se a?az5 cel de a1 doilea corp de cuib cu restul
de puiet necZp5cit si fagurii cu p5stur5. Dac5 acolo sint si faguri inc5
necomplebati cu miere, ei se retrag ~i Pn locul lor se pun faguri cu
miere c5p5cit2, s c o ~ ide la rezerv5. Este absolut necesar s5 se organizeze
in stup o ventilatie mai activb, c5ci altfel colonia roiqte. Dacli culesul
este bogat, peste corpul a1 doilea cu puietul nec5p5cit se adaug5 un a1
doilea magazin cu swtiuni. Cind primul a fost complet ocupat cu miere
cgp5cit5 se ridic5, coborind in locul lui pe eel de-a1 doilea, iar sus se
a s a s eel plin. Interesul stuparului &e ca sectiunile s5 fie pline pe
toat5 suprafata lor cu miere c5p5cit5. Cum in mod obisnuit ele incep
s5 lucreze la sectiunile din mijloc pe care le c5p5cesc inaintea celor din
margini, stuparul le ridic5 pe cele pline, face loc la mijloc si le pune pe
cele mai putin pline, iar la margini le q a z 5 pe cele clip5cite complet.
In cazul c5 se termin5 culesul si au r5mas o serie de sectiuni neter-
minate, stuparul ofer5 albinelor in hr5nitorul mare tip podipr miere
de prima calitate diluat5 cu ap5, p e care allbinele se gr5besc s5 o
coboare in sectiunile goale pe care le umplu, iar d u p i matumre le c5p5-
cesc. La un Cules de durat5 lung5 se p a t e ad5uga coloniilor puternice
chiar Si un a1 treilea magazin cu sectiuni, dar acesta va fi avzat nea-
p5rat jos sub cele d m 5 deja pline, deci deasupra gratiei Hanemann.

In mod obi~nuitfagurii cu miere se pun la p5strare penltru a fi

dati coloniilor, o parte in toamn5 pentru completarea hranei de bung
calitate pentru consumul de iarng, iar o alt3 parte pentru a fi dati 'in
prim5vana urmgtoare. Ei vor fi opriti din cei de la culesul principal,
deci cu miere de salcim care nu se cristalizeazii. Dac5 nu s-au putut
retine faguri din acestia, se vor pune la p5strare din cei de la floarea-
soarelui oare la frig au tendin@ de cristalizare. De aceea ei trebuie sli fie
g s t r a t i la o temperaturli de 14OC stind in corpuri stivuite si feriti de
atacul gkelnitei. In a w t sloop se patie folosi pastile de Galecid pentru
fiecare stiv5 de mrpuri cu faguri, r e p e t i n d u e tratamentul de dou2i
ori. Pentru ca v a p r i i de Galecid sti nu se risipeasc8, se 14pesc fisii de
hirtie peste locul de imbinare a corpurilor cu faguri. Pe suprafa@ cor-
pului superior al stivei cu faguri, ca si la fundul a m t e i a s e fixeaz8 cite
o foaie de carton asfalht prins8 in sipci de jur-inprejur.
E de mere important8 ca fagurii cu miere sti nu fie atin@ de ger,
ctici s-a constatat c5 la Inghet volumul cerii din faguri se micsoreazti
cu 2,225O/o, isar volumul mienii din hluteriorul alveolelor numai cu 1,3620/0.
Prin contractarea mtiritti a cerii din faguri fat8 de mierea din alveolele
lor, peretii acestom se sfarimti, iar mierea ourge.
Camera de ptistrare trebuie sti fie uscat5, c8ci altfel mierea fiind
o substant5 hidroscopicti absoarbe - chiar c5p8cit.Z fiind - o parte din
umiditatea mediului inconjur5tor ~i astfel se diluaz8 $i p a t e ferments.
Dac8 s-ar d a in felu~l acesta albinelor pentru consum s-ar produce
diferite afectiuni de ordin digestiv. Fagurii cu rniere fermentat4 in alveo-
lele lor au p e suprafat8 pic5hri de ap8 ca o transptratie. Sint bule mici
de aer de acid carbonic produs d e procesul ferment8rii.
 POLENUL
PRODUCTIA LUI

Cancomitent cu formarea rezervelor necesare coloniilor in toamn5 $i

in prima perioad5 ,a 'pim5verii, dbinele recolteaz5 polen care pyahe fi
ridicat de apicultor din stup. Aceast8 operatie incepe dup5 8-10 zile
timp in care coloniile sint l&te s g - ~ i completeze nevoile d e polen
proasp5t.
Pin8 acum dou5 decenii in u ~ m 5singurul obiectiv a1 realiz5rii sur-
selor de venituri in stupin5 era mierea. In 1945 s-a d a m p e r i t ins5 c5
p l e n u l folosit in terapeutica uman5, d5 reniltate spectaculare. In Franta
si Belgia polenul se valorific5 prin farmmii, iar laboratoarele f a m a -
ceutice $i cosmetice solicit5 ~i folosesc zeci $i zwi d e tone dje polen.
De laitiva ani si in tara noastr5 sint mari cereri de polen. S-a ridicat
problema dacg in cazul cind ye ia polenul coloniilor nu se miqoreazb
po~~bilikiti1.e acesbra d e dezvoltare. Experientele comparative f5cuk de
multi cercetgtori au staibilit c5 tocmai caloniile c8rora li s-au pus anu-
mite dispozirtive la urdini'$, pentru a Li se luia o p r t e din polenul pe
care alibincle 91 aducea in stupi, aveau lmai mari cantit5ti de rezerve ,
de polen qi de p5stur5 fata de s b p i i martori, la oare albinele au fost
lasate liber s5 aducfi tot polenul in stup. Coloniile cu w l e c b u n la urdinis
activeaz5 mai inult p n t r u aducerea poknului qi pentru formarea rezer-
wlor. Chiar dac5 s-ar lua unei colonii 4-5 log de lpolen pe an, nu con-
tea25 pentru ea, d s i s-a calculat c5 ea adun5 si wnsum5 23-25 kg.
In consecintii, stupinde yocialiste au p r h i t sarcini ca unele din
sectiile lor s5 fie profilate pentru produqia mare de polen, spre valori-
f i a r e a si nidiwrea m&abi'litiS$ii lor.
Datorit5 actiunii hr5nirii stimulative cu sirop de zah5r si proteine
se ajunge curind ca odatfi cu aparitia polenului proaspit in natur5 s5
se poatii q e z a la stupi, in intiwinarea atbinelor ce vin cu co$uletele
plline, colectoarele d e polen, care le silesc s5 tr&5 printr-o placg cu
trei rinduri de orificii cu diametrul d e 4,9-5 mm. Cum impedimentul
acesta le determin5 s5 descarce inainte de a intra in stup eel putin unul
,. din cele dou5 ghemotoace de polen, acesta cade pe o pinzfi metalica
I cu ochiuri de 2,5 m qi se adun5 d d e s u p t intr-un sertar sau o pung5
I
din tifon.

I
Dispozitivele se aplic5 la inceput numai la coloniile puternice care
au un cuib demoltat in elipse ce totalizeaz5 eel putin 60-65 dm2 de I

415

I
I
1

, < .. >-
"

J
puiet ciip5cit. Este stiut cii suprafata ocupatii c u puiet rnai ales nec3piiclt
determini5 albinele la o activare rnai mare d e cules polenul. Cu cit
puietul nec3piicit este rnai intins pe fagurii cuibului, cu atit mobilizarea
albinelor culegiitoare de polen este rnai mare, iar productia d e polen
este mai urcat5.
Coloniile mediocre le urn~eazii la puqn timp, cind s t u p a ~ u l le
ajut3 nu numai cu stimulative ci ~i cu 1-2 faguri cu puiet cCip5cit
fiirii alibina acopritoare scosi din colonia ajuatoare de sus sau d e alcituri.
Acestea din urm5 au permanent destinatia de a sprijini coloniile de bazii,
atunci cind stupina este axatii pe producerea mare de polen.
Dupii observatiile cercetiitorilor si ale tuturor pradicienilor hriinirea
cu sirop d e zahiir detenninii o mare activitate la culesul polenului.
Cunoscutul cercetgtor englez Free scrie : ,,hrsnirea allbinelor cu sirop
miireste capacitatea d e recoltare a polenului". Experientele fiicute cu
aceasts stirnulare la unele colonii cu colectoare de polen, fat5 de altele
f3rii aceste dispozitive, au fost convingiitoare. ,,Albinele - scrie cercetg-
torul - care duc siropul in stup au aceeasi virst5 ca eele care primesc
nectarul de la albinele culegi5toare ce se intorc cu g u ~ i l epline. Abaterea
acestui grup de virstii, la o altii activitate - deci culegerea siropului -
face ca albinele culegiitoare eliberate de sarcina culesului de nectar s5
treac3 la o alt3 ocupatie, culesul polenului.
Desigur cii stuparul, pentru atingerea telului propus, va ciiuta
locurile cele rnai bogate in polen. I n aceasti5 privint3 paji~tile~i finetele
de la munte sint foarte bogate pin5 la coasg, dar ele infloresc eeva rnai
tirziu, incepind din aprilie-mai. Pin: atunci piidurile si livezile din regiu-
nile ~deluroasedau mult pol en ; alunul, arinul alb ~i negru, cornul ~i
toatg flora de sulb arbori, oferci o mare bog3tie de polen. Alcest cules
este in curind urmat de un cules ~i rnai bogat ~i rnai valoros pe care il
oferii pzdurile d e salcie, ce sint rgspindite pe toate riurile si piraiele
tcirii. Cele rnai intinse si care lormeazg lnasive sint intilnite pe tot
cursul DunGrii, dar mai cu seam3 in Deltg. Sint sute d e varietziti -
de preferat cele cu flori mascule foarte bogate in polen ~i nectar. Durata
infloririi lor este lungti, deoarece fiecare varietate are alte termene de
inflorit : incepe mai intii salcia ciipreascii - Salix caprea - sau iovul,
pe care albinele se asaz8 in adevarate roiuri ; apoi salcia plingstoare -
Salix babylonica, Salix trianda, Salix fragillis, Salix pentandinia, Salix
viminalis, Salix aurita, Salix cinerea etc. P e lnaluri cresc in tufe dese
parfumakele ciitine rosii - Taman~x- foarte cgutcute de albine, avind
un p l e n ro:u bogat in azot.
A'poi flora din delt: este nesfirsitii si foarte variatii terminind in
toamn5 cu izma de balt5, sulfina galbenii, pufulita, r2scoazele - Chama-
eneria angustifolium care idetine primatul. Fenna apicolii de la Tulcea
oferg anual multe tone de polen din Delta DunBrii.
Dispozitivele de colectare a polenului sint diferite, dar toate bazate
pe acelea~iprincipii argtate rnai inainte, deosebindu-se rnai mult prin
pozitia pe care le ocupii la stupi. Sint colectoare a ~ e z a t eimintea urdini-
sului ca un pridvor ; albinele c o b r i n d din zbor pe scindura d e aterizare
dau imediat de placa intinsg trecind cu greu prin cele trei rinduri de
orificii ale pliicii active ; ele s e cgznesc sB le striibatg ~i dupg oarecare
. . . . . I
.. " !I
I:.':.
. int?rziere izbutesc s5 p5trund8 in stup, w l e mai multe h i n d cel putin
...
.
.:--i
.,

-,.. ,.
..i n e r c s t u r a unui cosulet din cele do218 (fig. 65, a). ... :;....; . .
8

1
>..

.
:,- . Cu acest colectar re~ul~tatele obtinute s'int bune, c5ci in afar5 de ':, .:... .. 1
!. ; . . , .. . .
cantitatea abtii~utiide polen, acesta e s k curat, fgr5 resturi de trintori . L,.

,; :
,
.

-
:,'-., , .

:"'
.....
!. >'
r. :
ce mor fn stapi, dac8 apiculbrul nu face in peretele din spate un orificiu
., . :
. '.
$.
p i n (care ei tree cu usurint5 ~i pe unde se si intorc i n stup. In felul . . . .
;'

I. acesta ei nu mai stinjenesc culeg5toarele in stsdaniile lor d e a p5trunde . .- I

1 1 , , ...... .
;,. En stup cu cit rnai mult polen. Acest tip d e w l e d o r are ~i unele mici >>; ',
'

... . inconveniente. Aerisirea m t e ingreuliat.5 si d e faptul c5 orificiile sint

i,';.
,
..%
. -
....
r.. permanent ocupate d e allbinele care ies si intr8. Dac5 se las5 orificii rnai ... .. ..<. .. ,
..
;
! .
.. .. .. numeroase nu se .obtin rezultate bune. Cercet5torii au incercat ~i pl8ci ..:.
. . .:-
'

. . .>
' . cu sase si nouri orificii ; compa.rativ, cel 'mai mult polen s-a obtinut . \: I
i . ...: .,i'
i....
:: cin'd placa activ8 are numai 3 orificii. De aceea se creeazg un curent ,=
I
<

I,.

I.' ' artificial pe lund.ul stupului ; se pun dou5 pene d e fier d e 2 mm g m i m e

: , 7~; ,
,
care inaltii stupul in partea lui din spate cu 2 mm pe unde se va realiza ->; .:
1: o aerisi.re corespunz5toare. . . .
. .. ,. . . .:
. . . ... .
I>
Apicultorii francezi folasesc un colector d e polen asezat sub copac . -..:,
..,..,. ..
!, (fig. 65, b). fji i.n m e s t caz ' p l e n u l recoltat este fo& curat, iw cgldura . ... .
.. +..

"
d e jos a cuibului deshidmteaz8 . - ,
I .

i . ... ...
! I
I
I
~===z==:---z=*..- u v r p l e n u l chiar ' dac5 el ,nu
-3 este m b b t decit la 4-5 zile,
,
. . . . . .. , .. .. ',..
:

\ ; I
L,-------- -I.
I
I
.'. , . i ., ~ . ,
,

2 .

I c8ci sertiragul este :destul d e in- . .:

!/
I
r---
I I - c8p8tor. Are neajunsul cB al-
., ,x::
. . ,id< . ..
. :
"
,

binele se obi~nuiesccu gwu s2 , . .,

I I
I drcule, pe sus, mtai aleses in pri- ,. h
,
I I ,{ m8varg spar generatiile :.:.\. :.::.' ...
. :
I :,- .
. . ..;
,
t
f: -~ // k-- ------- 1' 1 noi care nu eunosc d e d t acest I +. ,

,
.: '*,
I ,
/
//
I
I
I u d i n i s pentm cimlatie. In a1 . .
'.. .. 9.. 5 . -
....
. . .. ~~.
!; , I 1 I doilea rind a~ezarea mai sus . -.. ;

b . . .. ..,..
..r
!.; a fiavodzeaz5 piederea unei im- . ,
I .> :'t.
p r t a n k @rti din c5ldzlra oui- . ... . .. . . . ... .. .
Fig. 65 - Cdectoake de polen :
!
-
t u r d l n i ~; b - a ~ e z a tsub capac
.. ...,. .- ' Y. . .
1.
i, bului, care pen,tru a f,i ~ m - ~'
a ~ e z a la ..... . .
... . I
pensat8 tdbineh trebuie sB . .:.,%. ,

-... . -consume mai mult dtn r a e l v e l e d e hmn8 din fiaguri. dn.ain;te d e mon- . . :,-.... ,. . . .
I .

. . .
!:. :+.?care, intregul s b p s e inharce cu 180' masdnd cu ziare Lorn1 unde a
, .J'\~,.
.... ....
. . . fost vwhiul urdini? la care albinele bat c i b e w ore pin5 se obiynuiesc ... P
,
.;.a

, . cu,?' ~ O U Basware.
,
. . .. .
.,.
,

tc , . .. : . i n timpul cind trintorii incep s5 ialsii la zbor apicultoml face u n ,<.-. .,:
.! ,... ", ,%. I

. L."

; . .ulrlinis m h n d in spakle stupul'ui :punde ei ies +i .intrti ; d b i n d e nu-1 . . ,.,.A,

i...

;=., folosesc ele fiind obisnuite s5 circule prin u r d i n i ~ u lde sus. Franrezii . .>.. . . ,.,,$.- ,

1:: ' pretind c8 au obtinut cu acest colector pin5 l a 5 kg de pollen d e stup. Y.:
: , +

.'.. : La noi nu se Eolose~teinc3. ,

. . .
'Y.-y,
>
I - :.?!'

i: Un al,t model de colector este eel constmit de coledivul Fermei +;:.,!: ....\.*. ;
.. apicole de la Tulcea. Colectorul este in a c e l q i timp $i fundul stuptlu2. ....'r-
. ,,
r,

L. . avxnd doar o proeminent8 a scindurii din fatti, care serveyte p m t r u ateri- . ..Tui.v
...
.,.>,! I
:.. . . . zare ; fundmu1 are o t,&i&ur8 d e 35/20 om in m i j l w l cgreia este weuatg ,. f,;h;;::
.>.:
I

', . in pozive obli,cri plaoa acti'v5 care inchide tcrtal spavul din fat5 gi !:- .": < -
....,..
' ' -$.
.lateral, incit 1dbinlel;e sint silite s5 tmac8 ~i s5 iasii prin atyeast2 ph3. '.;
,
$ i .I .. 7- "
I
\

Sub plac5 se afl3 o pinz5 metalicg zincat8 cu ochiuni de 2,s mm, ial'
sub ea se introduce un s5culet de tifon fixat pe o plac5 de fund ce
gliseaz5 inainte sau inapoi. Recoltarea se face la 2-3 zile, pentru c5
s5culetul este inc5pGtor, dar rnai ales pentru c5 polenul stind complet
sub fund, este cu totul ferit de intemperii. Neajunsul acestui tip este
c5 in s k u l e t cad si reziduuri din stup, dar ele pot f i eliminate prin
vintvrare sau ~i rnai bine prin cernerea lui cu o sit5 rnai rar5.
In lumea lapicultmilor striiini n l a ~ circul5 u o coledor de plen
canadian aqezat dedesubt, constituind fundul stupului. Acesta este creatia
prof. G. Townsend ~i d5 rezultate bune.
Cind stuparul are sarcina d e a obtine productii mari de polen, va
proceda la fel oa ~i apicultorii a r e produc miere f5cind apicultz~riipas-
toralli. C5c.i oricit de bun a r fi locul ales, florile se trec, polenul se
imputineazii, in 4imp ce in dte piirti si la alte alMltudini flora de abia
Pncepe s5 infloremcii. De pildii flow montan5 incepe brusc cu 1dou5p l a n k
bogate i n polen, zmeurul, si afinul urmate de f i n e l e bogate h floare.
Descsrcarea colectoarelor este bine s5 se fac5 zilnic la colectoarele
de urdinis c5ci polenul este foarte higroscapic qi incepind de la ora 16
atmosfera se umeze~te.Cblectorul de sub copac se poate l5sa 4-5 zile
ciici polenul este ferit de umezeal5 ~i chiar se deshidrateaz5 partisl,
ceea ce faciliteaz5 apoi uscarea lui mecanic5. De asemenea, polenul
colectat cu colector de fund, fie c5 este de tipul Fennei apicole Tulcea,
fie c5 este de tip canadian, poate Pi recoltat la dou5 zile, c5ci si in acest
caz polenul nu va f i u\mezit d e intemperii ~i este oarecum aerisit prin
s5culetul de tifon ce stg in suspensie.
Colectorul de pollen p a t e fi lasat Tn permanent5 la stup in sezonul
adiv. La inceput dink-un sentiment excesiv de grij5 ca nu cumva s5
r5mini coloniile f5r5 polen in cuib, intre orele 12 si 16 ridicam putin
pliicile active de la urdinise; in acest interval de timp temperatura
atmosieric5 mlare delemiin5 exodul albinelor afar2 din stup si mai sint
foarte putine flori care Psi deschid corolele intre aceste ore. Am constatat
ins5 c5 destul de repede albinele memorizind aceste ore de oarecare
libertate d e circulatie, stiiteau pe scifidura de aterizare a ~ t e p t i n ddeschi-
derea totals a urdini~ului.Am renuntat apoi la acest procedeu cind am
observat c5 multi (dintre stvparii de l a noi care s e ocupau cu productia
marf5 de polen nu ridicau colectoarele din prim5var5 $i pin5 in august.
Ei r e d i m u nu numai o cantitate rnai mare de polen, dar Iaveau in
stupii cu colectoare permanente rezerve rnai importante de palm decit
in cei la care nu puseser5 deloc colectoarele.
Experienta a fost f5cut5 si in U.R.S.S. cu aceleasi rezultate. In
astfel de imprejursri coloniile mdbilizeaz5 un num5r rnai mare de &bin:
culeg5toare pentru culesul die polen ~i se ajunge la acelasi rezultat.
In concluzie, pl5cutele active se las5 penmanent la u r d i n i ~~i numai
atunci cind este nevoie s5 se ourele fundurile de trfntorii mo4i, ele se
pot ridica ~~u 1-2 ore pentru a inlesni o aerisire mlai aotivCi am
ridicat cu pene de 2 mm corpul de pe fujnd.
Polenul retras din coledoare trebuie pus la uscare pentru elimina-
rea celor 18-290/0 ap5 pe care o contine, care trebuie s5 scad5 pin3 la
20/0, cind devine destul de elastic ~i p a t e fi consumat de ahbine.
 Formarea rezervelor de polen
Avind in vedere c5 am axat intreaga tehnologie pe stupi cu dous
mgtci, vom Iolosi acest fel de exploatare cu atft mai mul,t la ,producerea
polenului in mare cantitate. f n primul rind, pentvu c5 cline face polen
mult va realiza si o oarecare productie d e miere ~i dup5 cum ati v5zut
din cele spuse in privinta acestei productii suplimentare, este nevoie nu
numai ca fiecare colonie s5 a i b j o populatie mare ~i lpuiet mult, dar si
spatiu larg pentru d,epunerea ou5lor.
Pentru intoeput colonia are nurleul s%u ajwtator care stisnulat cu
sirop determin5 un cules activ de polen ~i apoi colonia ajutgtoare va
sprijini permanent pe cea d e baz5 cu puiet pentru a dubla populatia
culeg%toarelor. Cind amlbele nnit5ti sint egalate ca putere, se interca-
lea25 intre ele primul corp cu faguri gata cl5diti din cei d e culoare
inlchis5, in ,care lalbine'le cubeg&to,ared'e polen .pun cu 'preferint5 polenul
a5ez:a.t lla !ambele margini ale cfo.rpulub de stup. Pentru oa makca d e jos
s& nu se urce in ronp, ci s5 rsm'in.3 in corpul ei - mai ales dac5 este
de tip Dadant sau cu dou5 cdrpuri ;cle cuilb )dac5 este d e tip multietajat
- se pune ldeasupra cuiibului o gratie Hanemann. Concomitent se des-
l,ealgg& fundul coloni.ei ajut5toare; s i aici, mpntru ca matca d e sus si
nu coboare jos in corpul intercalat s e pune in locul fundului o a doua
g ~ a t i eHanemann. Albinele ambelor unit5ti avind acelasi miros, d c i
inainte de a face aceste ope,ratiuni s-a ,pus cite u n tarnpan de vat5 cu
pal.rfun1, ac:lm se inlriitesc in muncri, iar n15kile r5min in continuare
separate. La nevoie se ,poate p n e si a1 doilea corp c u f,aguri pentru
pol,en, d a r in mijlocu'l .lor se introduc in grup 3-4 f'a~guriartifi'ciali,
prelerati mult de al~bine~e cukegiitoare de nectar.
Unii stupari cred cii usucj polenul dac5 il intind intr-o camer5 cu
curent de aer, dar se inseal5 c5ci dup5 trei luni polenul muceg5iqte.
Uscnrea polenului este o problem5 care a r e foarte mare insemnfi-
tate si am impresia c5 stuparii nu-i d.au importanta cuvenit5.
In lucrarea ,,Produsele albinelor in sprijinul s5nat5tii omului"
scris5 En colaborare cu dr. M. Iabm.iteanu, sfnt date o serie de indicatii
asupra felului cum trebuie s5 procedeze apicultorii in aceast5 directie.
Un polen umezit de ploaie sau d e rou5, tinut inchis citeva ore intrii in
fermentatie, dezvoltindu-se o serie de ,ciuperci primejdioase sau transfor-
mind unele substante pretioase i n dcrivati toxici. Este citat cazul unei
intirnpl5ri cu consecinte grave, petrecut intr-o familie de stzlpari fran-
cezi, produc5tori si ,consumatori de polen pe care este bine s5-1 cunoa~teti.
111 preajma s t ~ ~ p i n e i mult5 sulfina - Melilotus albus - bogat: in
,era
polen. A survenit ins3 o ploaie, polenul !din coEectoare s-a umezit, dar a
fost totusi .pus la uscat dup5 citeva ore ; f5r5 s5 stie consecini,ele, au con-
sumat din el asa cum fgceau in smnod obisnuit si intreaga fainilie a trebuit
s5 fie internata de urgent% in spital, de ahia reusind sii fie salvats. Care
a fost cauza ? Polenul de sulfin8 contine cumaring, un produs cris'talin
cu mi,~osfoarte pliicut pe care-1 au unele p l a n k cum este i n special
sulfina ; datoritii lnirosului s5u pl5cut este folosit pentru esente, par-
fnmuri ~i aromatizarea tu-tunului ; polenul de suXin5 esk foarte bun
~i pl5cut la gust. Dac5 este s u p s 5 unui p r o m d e fermentare, cumarina
se transfonnri in dicumarol, o substant5 anticoagulant5 care in doze
mari provoac5 hemoragii interne grave. Membrii familiei stuparului
citat, consumind polen alterat in urma ploii, s-au intoxicat ~i ou g R u
au putut fi salvati.
Cunl polenul a intrat adinc in terapmtica umani, stuparii care
il colecteaz,i nu mari rrispunderi, risdnd viata oamenilor ~i totodat5 ,si
a albinelor, c3rora li s-ar adminis'tra polen al'terat in hrana d.e stimulare.
De aceea polenul ori este uscat, asa cum vam a r i t a de indatg, ori
dac8 cineva vrea s&l piistrcze proaspFit, trebuie si-1 tin5 in congelatoare
la -2°C ; in lipsa congelatorului se poate p i s t r a in aunestec cu d o u i
piirli zah5r tos, in vase ermetic inchise si consumat integral in urm5-
toarele ore dup5 deschidere. Unelle lucrsri recomand5 s5 fie amestecat cu
m.iere. S-a con'statat ins5 cii mierea fiind in mad normal higroscopici
absoarbe apa din polen r;i se dilueazj, chiar daci este cristalizat5. Ori
- este stiut - cri o miere diluatg este expuss fermentatiei, ~ S c idac5
ea are un procent clle apii mai mare d e 17°/0, in lnasa ei se dezvolt5 ele-
m e n t ~fermentative care, incorporrlte polenului, ;pot duce la intoxicatii
sau cel putin la mlodific5ri digestive serioase, ce alecteazg si Eicatul.
Pericolul mare de alterarc a polenului sau n pgsturii din faguri,
apare atunci cin'd acestin sint expusi uini.ciit5tii. Atunci pe suprafata
alveolelor se f o r ~ n e a z iu n mucegai, produs a1 ciupercii Pericystis alvei.
Agentul patogen a1 polenului este format dintr-un filament micelian
care evolueaz5 pin5 la starea de spori in tiinpul iernii, psstura este
atacatii de spori care se dezvolt5 :pe suprafata sa si in interiorul masei
din. alveole. In coloniile puternice unde se mentine o temperaturi potri-
vit5 si nu exist5 umezealii, sporii nu 1so.L. acliona. lmpachet'area colo-
niilor la ierniir-c se impune.
TJscarea polenului se face cu a~lumitedispozitive fiind illtins in
straturi de 1 cm grosime pe rame cu sit2 cleas5, agezate unele deasupra
cui~bului colnniei p ~ t e r n i ~ c eridicind
, poldisorul si acoperinid suprafat3
polenului cu un tifon ; din capac se ridicii perma pentru ca in tilnpul
zilei, tabla a;cope~itoarea c a ~ c u l u i ,care
, se incinge lia razele solare, sg 1
transmit2 cildura si asupra tlfonului si a stratului cle polen. Cum intr-o I
ram5 incape 1,5 kg polen, deci productia de la 8-10
uscarea dureazi citeva zile, vor trebui alcse citeva colonii puternice

"
pentru aoeast5 operatie ; rarna cu polen pus la uscat deasupra cuibului
colectoare, iar

serveste i a podisor, iar polenul iiind r5u condu'c5tor de csldur5, cuibul

de jos estc nvantajat procedinlcl astfel ; noaptea ins5 ventilatorul de la
i
capac trebuie inchis, mai ales dacS tilnpul este noros si barometrul scade.
Fac foarte r i u stuparii care usuc5 polenul la lumina soarelui. Pro-
teinele din el, deci una din cele mai importante c o m p n e n t e ale pole-
nului sufer5 degrad5ri importante, ca si enzimele .de altfel. PoleiluI
din orice fel de uscgtor se Pntoarce usor cu o lop5ticii odatri pe zi si
numai in orele calde, cici altfel el fiind higroscopic pin5 se pun,e de
acord cu temperatura dme a f a r i absnapbe umi'ditatea in gr5unciori ~i usca-
rea se prelungeste.
Mirimea usc5torului va fi in raport de num5rul stupilor de la I:
care se recolteazg polenul. Pentru stupinele mici este suficient un .
stup un se'rtar cu funcl de $ablS cu nmisip incSlui,t cu o lamp5 d e
 petrol ori cu u n reqou electric. Temperatura d e uscare nu trebuie s;i
depii~easc54045OC, c5ci polenul si-ar pierde din pretioasele sale com-
ponente. Pentru a controla permanent temperatura, in mijlocul capa-
cului se introduce un tennometru care are gradatiile la vedere. Metoda
;i nu este ins5 sigur5 ciici stupal-ul, datorit5 multiplelor lucriiri in pri-
saca, poate uita s5 supravegheze te~nperatz~rain mod regulat. De
I aceea, un bun usc5tor 1-am injghebat dintr-o cllocitoare artificial5 de
pui incilzit5 cu petrol, dar care are u n termoregulator ce nu permite
rldicarea temperaturii interioare mai mult d~e40°C. fn interior am arne-
najat o serie de site pe care sin4t intinse buc5ti d e tifon pe care este
aqezat polenul in strat de 1,5-2 cm grosime ; cum sita de sus este c u
polenul cel mai uscat, pe miisurii ce sita se retrage, toate celelalte se
rldic5 cu o treapt5, iar jos se intinde o sit5 cu polenul p r o a s N t ; in
felul acesta se pot usca zilnio circa 2 lrg polen.
Un usc5tor d e pollen bun (fig. 66) pentru o stupin5 mic5 este cel
a1 lui Lalal (Franta) alciituit dink-o cutie d e 0,45/0,45 m ~i inalt5 de
0,54 m, montat2 pe patru piicioare de 14 em. Uscitorul
' a r e douii sertare a ~ e z a t ein pantea superioar5 sub ca-
pacul prins in dou5 balamale. P e marginele laterale ale

hik
capaeuluii se afl5 o serie de oriticii paralele d e venti-
lare, pentru evaouarea umiditiitii din interior. In partea
de jos se afl5 un refledor cu bec electric avind fila-
mentul de c5rbune d e 32 lumini (12 wati) la 110 sau 220
vo1f.i si care rad1iaz5 c5ldura dc jos in sus. Reflcctorul
are un mrdon de 2 m lungime, cu care se face legiitura
la priza de ~mntact.Uscii%orul are nuinai dou5 sertare
cu ram5 d e 3 cm infalta ; la fund se afl5 sertare mo-
bile cu cite o pinz5 meinlic5 galvanizat5 pentm a nu
ruginiSerturcle
sub actiunea
se sprljin5
vaporilor pe de
cite
ap5, suporti de
doieliminlati fixati
polen.
in~$;,6:&Jt;
peretii lateradi. Primul sertar cu polen stZ la 8 cm dea- tip Lalal cu
supra reflectorului, iar a1 doilea la 10 cm. S h t u l de po- un bee elec-
len pe rfiecxe sit5 cu r a n 5 este numai de 1 cm, adicz t r i c d e 4 0 w a t i .
800 g pe fiecare din ele. Odat5 intins polenul pe aceste
site, cordonul s e leag5 la prim dde con+act unde s t i snse ore, dup5 care
se scoate din prizi, iar dulapul riimine Pnchis inc5 o or5. Apoi sc g o l e ~ t e
de polen prima ram5 de jos, realizindu-se din cele 800 g polen umed
numai 600 g polen uscat ; de data aceasta rama d e sus se co3boar5dea-
supra reflectorului, iar sus se pune rama @lit5 umplut: acum cu polen
proaspat in aceeasi cantitate ; de data aceasta dleschiderea usctitorului cu
p l e n se face dz~@ 4 ore, c50i polmu1 de pe rama cobrik8 era deja
in p a r k uscat. 0perat;ia se repel2 dvpii alte 4 ore, adic5 se scoate
cordonul din priz5, se las5 uscritorul inchts o or5, se retrage rama de
jos cu polenul de pe ea, se golgte, se incarcg din nou, agezind-o sus.
Procedind astfel in 24 de ore se pot usca 3 kg pollen, adic5 atit cit se
recolteazg normal pe zi de la cele 50 d e colonii care colwteaz5 polen.
Folosul mare a1 awstui tip d e uscgtor es'te c5 reflectorul ou larnpa lui
electric5 nu ridic5 niciodatg temperatura peste 45OC. Cu sase asemenea
usc5toare La181 se usuca initr-un sezlon 600 kg polen.
 Polenu1 se consider: uscat atunci cind strins intre degete nu sc
fSrimiteaz5, producind un sunet de gr5unte uscate cind este vinturat
dintr-lo mPn5 pe cealalt5.
Un bun usc5tor la exploatAri mari - pe cale industrial5 - este
unul cu v i d > c a r eusucfi polenul sub actiunea unui disjpozitiv cu l5mpi
infrarosii deasupra unei bande rulante ; polenul st8 intins in strat de
1 m, banlda este actionat5 d e u n m i c motor electric, ce paml-ge incet
drumul ~ d ela alimentatia bandei si ping la terminarea uscririi polenu-
lui, in 24 ide o r e ; temperatura d e uscare nu depcise~te45OC.
Indiferent cum a r fi c o n c e p t aparatul cit ~i metoda de lucru
pentru uscare, polenul cald nu va fii scos dintr-un aparat inchis decit
dup5 ce polenul @-a &rit temperatura la nivelul celui din camerg,
si deci el trebuie s5 s e r5coreasc8 acolo pe l m , oprind circuitul electric
pin5 atunci ; polenul scos afar6 cald va absorbi vaporii din aerul incon-
jurfttor, iar mai ~ r z i umulceg6ie~te.Uslcarea la soare este interzisg, po-
lenul suferind pierderi de substante valoroase.
Dup5 uscare polenul se cerne, ae pune i n saci d e material plastic
$1 i se aplic5 un tratament contra dEiz~nbtorilor.In acest scop apicul-torul
Florin Hanganu introduce pin8 la fundul sacului un tub de cauciuc
legat la o butehie cu bioxid d e c a ~ b o ndin cel ce s.e foloseste la umplerea
siioanelor; se deschide robinetul de trei ori c?te 30 d e secunde. Proba
c5 sacul este plin c u gazul respectiv s e face prin aprinderea unui chibrit
sus la gura ~ a c u l u i ,f5r5 'a aprapia chibritul prea mult, cfici polenul
uscat este inflamaibil. Dac8 chibritul se stinge este dovad5 cft sacul este
umplut cu gaz. Atunci se retrage tubul de cauciuc si se leag5 sacul cu
polen strins la gur5. Un asrtfel de tratament este suficient s5 se facfi
d a t a in var5 si se repet5 in toamn5.
Polenul uscat p a t e f i dat in hrana albinelor numai pulvenza't
foarte fin cu o risnit5 electric5 ou o turatie d e 1 0 0 0 ture pe minut
inltrucit contine grzsimi risnita poate s8 fie frinat5, imbicsindu-se cu
pullbere ; cle aceea el se amestec5 mai inainte cu o cantitate egal5 de
zah8r tos. Polenul nu se p u l v e ~ z e a z 5decit pentru 2-3 zile d e consum,
ciici rgminind mai mult Limp suib aceastii form8 grisimile din polen
rincezesc qi polenul es-te in parte alterat ~i refuzat de albine pentru a-1
consuma, pierzindu-si o parte din proteine. Polenul destinat comercia-
liziirii se pred5 numai sub form5 d e grguncio~i,asa cum le-au preparat
albinele, prin prelucrarea polenului proasp5t. El se p5streaz5 bine in
vase metalice, de preferat bidoane mari din cele de lapte, ce se inchid
ermetic sau in borcane d e sticl5 incasabil5, de culoare inchis5 verde
sau maronie, pentru ca lumina s5 nu influenteze negativ valorile pP
care le contine polenul ; borcanele sint perfect inchise cu tipl5.
Polenul netratat eate atacat, pulverizat, ~i distrus de doi d5un5rtori
periculo~i: coleopterul Silvanis sirinamensis, mic d e 1,5-2 mm si de
Carpoglyphus lactis. E3 sint comb5tuti prin m e m a descris5 mai suis cu
gaz carbonic, sau in lips5, se poate folosi tetraclorura d e carbon pzlnind
deasupra polenului din saci sau din borcane, pe 0 farfuriloar5 sau c6p5-
cel d e tab15 o mic5 cantitate din ac& produs chimic, care in contact cu
aerul se volatilizeaz5 repede. De aceea, imediat ce se pun 25-30 g in
c5p5ce1, sacul sau bi'donul se inchide ermebic, iar gazul ce se degaj8
fiind mai greu decit aerul, str5bat.e inrtreaga mas5 de polen din amba-
laj si ucide d5un5torii. Substanta dis'truge chiar ~i ouBle, f5r5 s5 alte-
reze sau s5 schimbe continutul polenului. Dup5 24 de ore polenul se
intinde pe o mas5 acoperit.5 cu hirtie curati pentru a se aerisi, cca apoi
dup5 10-15 minute s5 fie pus din nou in saci sau borcane.
PBstnarea pol~en~~lui se face in cam& ferit de ger, care-i d5uneaZi.
Gerul chiar numai de -3-4OC afeoteazii valoarea polenului w e fiind
oferit albinelot- aa hran5 nu este digerat bine, iar colonisa poate s5
prezinte feaomene de uyxi~-5intoxic&le.
Analiza polenului nu trebuie sB se limiteze numai La procedeele
organoleptice, pentru c5 este posibil ca unii stupari sB usuw polenul
~ntraltdeja in fermentare, transformind diferiti p d u s i din components
lui in altii toxici, su(b actiunea umidit5tii. De aceea laboratorul va tre'bui
s5 analizeze nu numai procenrtul de ap5, ci s5 fac5 si teste biologice $i
m m l e : la un numar de mbati sau lame de g,reier li se servesc zlilnic doze
mici de polen, timp de 10-12 zile, din fiecare cantitate de polen adus la
analiz5. Un polen care a fost fernentat uude aceste animale ~i lame de
greier. Deci, partida de polen din aceastB categorie treibuie nu numa1
refuzat5 la achizitie, ci ,si - Ipe loc - denaturat5 cu petrol, pentru a
nu mai fi pus5 in circulatie, putind constitu~i pentru coilsumatori un
pericol graw.
 PASTURA -
LOCALIZAREA
POLENULUI f N FAGURI

Stuparii care au sarcina de a realiza cantit5ti mai mari de polen

prin aplicarea unei tehnologii anwndte, pe ling5 reezrva d e polen ei
trebuie s5 asigure si o rezerv5 d e pSsturB atit d e necesar5 la sfirsitul
iernii, cin'd in ianuarie cui,bul incepe s 5 se inlliripe. Apoi, ,pin5 la aparitir-1
polenului prmspSt, dup5 efectuarea controlului de fonld, in pr-ima part,e
a prin~gveriicind cuibul trebui.e ajutat s5 se demolte cit mai mult si
mai reped'e, in stup trebuie introdusi faguri .cu .p5stur5, hranri care este
de trei ori mai valoroas5 decit polenul. De asemenea, prezenta p5sturii
in primele dou5 lunli de toamnfi august si septem~brie ajutg enorm cuibul,
incit coloniile intr5 In iarn5 cu multe 'albine tinere.
Tehnica pe care stuparul trebuie s5 o aplice constri in aceea c5
inainte de aparitia marelui cules, in mod periodic, sri retragii din stup
fagurii plini cu 'polen ~i s5-i pun5 provizoriu in corpuri goale d e stup
stivuite, lipite la incheieturi si sulfurate pentl-u a nu l i $atacate de g5sel-
niti. Operatia se repet5 inc5 oda,t5 dup5 10 zile de la prima sulfurare,
pentru a ucide +i larvele de g5selnitii ce a r f i ap5rut in acest timp din
ollile depuse de driun5tor.
Retrsgindu-i (din st'upi, dar 15sinld acolo totdeauna 1-2 faguri,
albinele se intrec a aduna polen si mai mult ; in a1 doilea rintd, cui'bul
nu ya Ii blocat ; in lolcul fagurilor cu polen r e t r a ~ i ,stuparul pune altii
t o t de ~~~~~~~e inchis5, preferati d e allbine .pentru depozitarea polenulu,i.
f n rnomentul cind apare un cules mai abundent in natur5, iar stu-
pului cu dou5 mritci i s-a intercallat corpul si grat'iil'e Hanemann, asa
cum am ar,itat, in corpul a1 doillea de cuimb se aduc f a g ~ ~ rcu i i polen scosi
mai inainte ~i pusi spre peretii laterali ai corpului ; albinele prelucrii-
tolare pun peste polenul transformat in p5sturFi un strat de Inisre crud5.
Ceea ce se intimplg acolo am ar5tat cind am vorbit despre polen ~i pgs-
lurii, f5rg a v5 descrie tehnica de a obtine acest pretios prtvdus in can-
titZ\i mai mari, pe care o vom face in continuare. I h p 5 oe lnierea cu
care este acoperitii pistura se coace sub actiunea grupului social a1 ven-
lilatoarelor, alsbinele o c5p5cesc si astfel psstura este izol'at5 atit de stra-
tul de miere ce st5 deasupra, cit si d'e cripricelul de ceas5. Cind culesul
incetcazii, fagurii cu p5stur5 sint defini,tiv retrasi din corpul a1 doilea.
unde sint inlocuiti cu altii goi, gata clgditi, fie pentru ca mcatca s5 depunri
ou5 acolo, fie pentru a f i depozitatri mmierea de la un cules urmiitor.
 fn stupii or~zontaliformarea rezervei d e faguri cu p5stzlr5 se face
la fel, pvnind ins5 fagurii cu polen la manginea cuibului, unde o b i p u i t
albinele depoaiteaz5 mierea ; a ~ e z a t i acolo, albinele cmpletetaz5 golul
lor cu miere ~i apoi d a t 5 ciip51citi, fagurii cu p5stur5 sint pu$i lla
p5strare.
Pentru orice colonlie rezerva de p5stur5 trebuie s5 fie d e patru
faguri. Pgstrarea fagurilor cu p8stui-5 cere o atentie deosebit5, cici
printre ei s e mai pot afla din cei r5maqi nec5p5citi si chiar f5r5 stratul
acoperitor cu miere. Pe acestia apicultorul ii acoper5 cu zah5r pudr5 ~i
71 depoziteaz5 feriti de atacul g5wlnitei - asa cum a m ar5tat mai
inainte. Totoldat5 p5stura mai are un inamic care atacg in mass. Este
dSun5torul Glycophagusc doinesticus apis care se inmulteste in I5zile sau
dulapurile cu faguri tinuti in camere umede.
Prof. E. Zander scrie despre acest dsunstor, c5 intr-o iarn5 i-a dis-
t m s 250 faguri cu p5stur5. Pentru combaterea lui se asazS fagurii in
stupi verticali in d i v e de 5-6 stupi inchizfnd spatiile eventuale dintre
corpuri prin lipirea de f i ~ i ide hirtie cu pap : peste stiva cu corpuri se
pune un n~agazin gol, iar in interiorul lui, ldeci pe suprafata ramelor
corpuri prin lipirea de fisii de hir'tie cu pap ; p t e sbii\~acu wrpuri s e
concentrat de 300/0, tinind seam5 c6 formoltul are un titraj maxim de
, 4001, ; deci la 3 litri form101se adaug5 1 litru ap5. Nu trebuie marit5 nici
doza, nici concentratia c5ci atunci p5stura se innegreste, w i n t 5 r e ~ t e
mult, incit albinele abia o pot digera cu mare greutate. Deasupra maga-
zinului se pune un podi~ore t a n ~si capacul stupului. Operatia se repet5
odat5 la trei luni pin5 in prim5var5, cind toti fagunii cu p5stur5 se
distribuie la stupi, urrnind a-i folosi ~i in acel an.
Camera unde se depoziteaz5 stivele de faguri cu pSstur5 trebuie s5
f ~ eperfect uscat5, cici mierea ce acoper5 p5stura fiind higroscopic5
absoarbe o parte din umiditatea mediului ~i astfel se altereaz5. Tan-
peratura cea m!ai imdicat5 : intre -2 si +16'. Fagurii care a u cilteva
alveole atacate pot fi folositi, eliminind p5stura d e alcolo ~i expuntnd
flagurii l'a ware, care wte eel mlai bun dfezinfectant contra tutu~mrmi-
cozelor. In august, se dau coPonliilor cite doi Pagruvi cu pBstur5. Albi-
nele isi fonnea& astfel m r p u l g a s .
0 flstur5 care este invadatii d e mucegai poate fi eliminat5 complet
din fagurele care apoi m a t e fi folosit, dac5 se scufund5 acel fagure intr-o
solutie de 2 g bicarbonat d e sodiu la litrul d e a*, unide r5mine 12 ore :
este si mai bine dac5 inainte d e a fi scufundat se stropeste cu aceasti5
solutie suprafafa lui @a s5 p5trund5 Pn adhncul tutumr alveolelor um-
plindu-le cu solutila respecrtiv5.
Solutia provoac5 o vie efervescent5 a pisturii care isi m5reste
v ~ l u m u lsi iese din alveole, iar pentru eliminare, fagurii x e n t r i f u -
gheaz5 in extractor. Golliti de p5stura infectat5 ei se umplu cu ap5 curat5
tot cu u n pulverizabor, se spa15 bine la un mbinet si apoi uscati, pot f i
folasiti in continuare pentru acelasi scop.
 F a s r ~ i icu p5stur5 sint foarte senslbili la frig gi un~ezealti; ei
se tin inlk-o m e r 5 1~ o t e m p e ~ a h r a indieat5 gi cu o urniditate
* *' f atnuosferic8 de 60-80010, pentru la nu in@@, c5ai albinele doici nu
I pot c r e ~ t epuiet cu o astfel de p5stur5 ce a fost tinut5 in ger. a n d ea
,
C-
1 , se pune in stupi trebuie s5 fie acoperit5 de alibinele ghemului, atit in
iarnii, cit gi in prirngverile reci cinid uneori tennometnu1 mai coiboarii
sub zero grade. De aceea, stuparii canadieni, pentru a nu avea surprize
neplgcute ca piistura s5 fie distrus5 d e ger, scot p5stura din (dewzit
inkr-o zi rece, d a r nu ou ger aspru ; ceara fagurilor devine casant5 la
rece. Fiind epoi dugi in laborator, fagurii sint taiati in fisii longitudinale
I cu un cutit ee trece drept prin mijlocul alveolelor ; fisiile cu ceara
r5cit5 se freacii intre palme ; ea cade in fsrime, iar pjstura r5mine
intact5 ca nigte p r i m e exagonale. Dup5 ce se vintur5 1buc5telelede cear8,
pgstura se trece prin masina de tocat carne, se pune in borcane de sticl5
colorate, iar deasupra se toarns un strat gros de miere lichiid5 care izo-
leazi perfect aceast5 1p5stur5tocats. In primaliar5 ea este scoas5 din bor-
canele care asu fast bine p5strat.e in camerg - asa oum a m arMat si se
amestec5 cu miere semicristalizat5 fiicindu-sre turtite care se oferii d b i -
nelor pe piitriitele de tifon puse peste r m e deasu~praghemului si deci
sub podigor. Cind temperatura de afar5 este peste 12-14OC, se pot pune
fagurl cu p5sbur5 ling5 cuib. Acesta va lua o extindere mare ~i curind
vor apare generatii noi de alibine ce vor realiza marea praductie de polen.

Rezerve mari de polen de porumb

Oibservinld c5 t o m n a albinele culeg polen de porumb din oulturil~e
insgmintate pentru furaj, doi apicultori rom2ni E. Constanda si D. Stoi-
culescu a8u scuturat paniculii porumbului si 1-au oferit arbinelor in lszi
inalte ; ele 1-au eonsumat cu aviditate.
Lucrarea a dat reaultate qi mai bune adunind paniculii in momen-
tul oind virful florii a inceput s5-si deschid5 sacii polinici. Atunci nume-
r o ~ lucrgtori
i intr5 in tarla gi aplecind usor paniculul intr-un sac de hir-
tie purtat alsturi, il rupe d e sub inflorescentii. lntr-un sac intr5 150-160
paniculi. Legati la gur5 sacii sint transportati in gospod5rie, urcati
intr-un pod a1 unei magazii acoperit5 cu tab15 unde se (pun cinci-sase rin-
duri de paniculi intorqi cu virful in jos, pe nigte sbelaje facute din s i m e
intinse. Sub stelaj sint puse mari folii de material plastic. Datoritg tem-
peraturii ridicate din pod, paniculii igi deschid anterele gi polenul cade
la o mic5 lbvitui-5 dat5 sirmelor. Se las5 acolo 4-5 zile in timlp ce
luerarea in cimp trebuie gr5bit5, c5ci toat5 tarlaua infloreste repede, iar
anterele paniaulilor se dekhid pe rind in inIlorescent5, inicit in 10 zile
. nu mai ramine in antere nici urm5 de polen. Se obtin cantit5ti impor-
tante de aoest 'pretios polen dac5 se folosesc lucr5tori mai multi in zilele
cit tine inflorirea paniculilor. 1ntr-u zi un lucr5tor abia obtine 250-
300 g. El este foarte usor, c5ci porumibul face parte din plantele anemo-
 file a ciror polen este purtat d e vint ~i fecundeazg m8tasa cleloasB a
stiuletilor invalzliti in frunze (fig. 67, 68, 69).
Cind toti paniculii s-au uscat deplin, ei sint strinsi de pe sirmele
stelajelor si bgtuti in pod pe loc, tot pe foliile d e plastic, obtinindu-se
astfel inc5 o cantitate de polen din pleava r i m a s i jos. Polenu1 din scu-
turare proprie este cel mai valoros si de aceea el se stringe inainte de
a bate paniculii uscati. S-a observat c5 si pleava oPerit5 in hrana ani-
malelor din curte - pisiiri ~i purcei - determing o deosebitg c r e ~ t e r e
in camparatie czl alte animde ce n u pi-imesc astfel
de hran5.
Uscarea acestui polen scuturat se face in
tgvi d e tab15 ipuse sub aapawle stupilor ; el
este intins in strat d e 1 cm grosime ~i deschizind
cele doui ventllatoare d e la aapace se formeazii
amlo un cuFent de aer cald m e elimin5 urnidita-
tea din el. Se poate u'slca si in pod, lssindu-1 in
strat subqre pe Ioliile pe care s-a scuturat ~i
deslchizind si geamul p d u l u i .
n
Cind el nu ma1 are decilt 6-7 grade d e umi-
ditate se pune in borcane colorate sau din cele
obisnuite pe suprafa@ cirora se 1ipest.e hirtie al- 4
bastri, cici polenul suferi msdificini imp9rbant.e
daci e s k expus lurninii. Fzg. 67 - PaniculUl de
Polenul de porumb se oPer5 in special toalnna porulnb :
- 5pctlunea
cind albinele nu-1 ma1 gisesc in natwrg. El s e pune 1colectoase ; 2 - frunz~
; 3 - floarea ;
in stxiat d e 1-2 cm pe lundul unel l5zi mai inialte 4 - paniculul ; 5 - tija.
pentru ca albinele s5-1 ia trecind prin el. Ridi-
cinldu-se apoi in zbor plana1t la o mici inl5time de la suprafab stra-
tului, ele il curi\5 de pe inveliqul piros la1 corpului cu periutele de
la picioarele anbrioare si mijloeii, indesindu-1 in co~ulcte.Polenul fiind
foarte fin si usor s-ar risipi d a c i s-ar d a afar5 in naturg. De amea
cel mai bun loc pentru lia~dacu polen a t e mbanla cu usa larg deschisg
unde albinele sint a t ~ ~ a scu
e 1-2 faguri cu mlere necBpicit5. OdaG ce

Fig. 68. - Stelaje pentru usca- Fig. 69 - Matgazie cu stelaje :

rea ~paniiculelor: I, 11. 1n - stelaje etajate ; 1 -
1 - stelajul ; 2 - paniculi a$ezatl pe culoar fntre stelaje ; 2 - stelajul
sfrme ; 3 - fohe polietilens pentru
colectarea polenului.
cu s k m e ; 3 - fohe polletilend
pentru colectarea polenului.
. -*
I
427 , \ '
o prim5 serie de allbine au dlat ~ d elada rm polen, activihtea zborului
lor etmge latoolo si pe celelalte culeg5toare ddn stupii prisgcii, care se
intrec -in a-1 culege cit mai mult si cit ma4 repede.
El rnai po'ate fi oferit al~binelorsi in stup deasupra ramelor sub
padisor unde se pune o bulcat5 de carton ,gutironat (pe care se ofer.?i
zilnic albinelor 1-2 lin'guri de polen ; in eel mult 2 ore nu mai r3mine
nici un gr5un.cior. Sub aceast.8 form3 el este dat aLbinelor in prh-13-
var5 cinld timpu'l este rnai r31mros si albinele nu ies din stup. Valoarea
polenului, durpri trecerea celor 6-7 luni de la recoltare, i ~ rnai i piende
din pretioasele lui componente ; de aceea hr5nirea cu polen de porumb
.dB rezultate si tnai bune kamna, lcAci ehiar dar5 atunci albinele nu-]
consuma integral, p r i s o d il transform5 in ,p3stur5 care e de 3-4 ori
rnai vnloroas5 decit orice ,polen dat nib form8 d e grsunciori.
De aceea, in primiivar5, p3stura din polenul porumbu'lui este oferit3
al'binelor s u ~ bForm5 de turtite care se balc 'dup5 u.rm5toarea formu13 sta-
bilit5 ,de ce~cet3toriiide l,a Inst~itubulagronomic. Ret.&a e t e pentru cinci
colonii cirora li se ofera turtite de cite 450 g. Se umezesvl 180 g p l e n
cu 100 ml ap5 rece. Separat s e dizolv5 900 g zah5r in 450 ml lap5 cald5.
Polenul u~nezilt se f r h i n G bine .cu apa rece cu o bingurii de lemn,
adiiugindu-se 540 g f5in5 de soia im.preun5 cu siropul d,e aa:h5,r, amfes-
tecind b t u l pin5 se obtine o past5 omogen8. Pasta se intinde pe o plan-
set5 de bucSt5rie in strat de 1 ern, triind din pa burgti. Cine are polen
mai mult pwte m5,ri canki'tatea I d cu 500/0 in care oaz se reduce putin
cantikatea de si,mp. T u ~ t ade 400-450 g se ofer5 coloniilor puternice
asednd-o sus p s t e ramele cuibuliui pe o buoai2 d,e \$ifon ceoa rnai mare
ca tub, p n t m ca s8 fie scoperit5 putin cu marginile tifonului. Peste
ea vine podigorul si )apoi oapacul. Se contmleaz3 .consumul ei a r e tre-
buie fricut in 10 zi'le, dup3 care Ise ,d5 o aji2 d . 0 ~ dac5
5 :prima este aproape
gata consumat& Coloniile alediocre si nuc1,eele vor primi turte rnai re-
duse, m s5 fi'e si ele integnal cons.u,malte; nu este kine s6 r5min5 prea
m-ult timp in stup, c5ci pwbe in'cepe un proces de fermentare nedorit.
Unii apicultor'i - cum sint cei din jurul Dwei, unde muntele de
sub Cetate ac0peri.t prilm3vai-a de alun +i corn, oferg o priveliste, inch-
t5toare - taie crengute cu f b r i ce au anterele gata s3 se deschid3, le
du:c in cas5 la c5ldur5, 1e pun in vase cu ap5 sub care a ~ a z 5cite o coal5
de hirtie. A~mentii~i florile dc corn se deschid, isi revars5 pol.enul pe
hirtie, de unde este luat ~i pus la usca,t d'indu-l apoi albinelor in stup,
c5'ci in ti~mpul infloririi acestor arbori vremea es.te acleseori rece, iar
albinele nu ies la culesul lui. Procedind astfel, coloniile sint mult ajutaw
iar cuiburile lor se dezvoltii deosebit d'e bine.
 ~ ~ t r eyn8!se
' I B J F ~ U ~ ~ S Ey$J ~laJt?IIJad~ad ~ d aJ .Iola$u!uras BaJa3np
-old el pbp !4 amz!uar[@d s~ ngs 1,rwqnC~gp 15 aIeuiq1e JB! '!$gqruruuroo
!!8allug E p3 pq)nqa!nd e m ~ yn.xpuad ~ n u a p d!4 Jolau!qIE m e ~ yml,uad
IJOIJ xl.uI 'eyqes alsa urn0 - a ~ n x e u ry o ~ alqle j !S a[auraj ~ - r o t?$~eod
~j
q a u n (, a3~o,o!pa l q u e ~EI~ 'nldwexa a a *alempn.qs !qs!j!pour pa!;rajns
q~qckpene-s !m ap ~qaulw!mur ~ s m s ug p a ~ p i a t p s14 alarnn TS ! a1al
-sasu! !S i~u~uryd ad l n ~ ~ dne t ? auIe8o~auej~ o ~ a q u eall-rolj
~ d i m, t p p ~
-pnsgur are~ur u! a r m p l ~ o dq ~ d p q m da m 'au!q@ ap a l q u a z a ~ d a ~
yugs PIc 'ap a.Iyuxp '.rg prwqnfa n3 q q x u m ~qujs gureld ulp O / O Z ~ !x3
' e ~ a d og m m ug m l ~ U I u!13p ~ j
V ~ ' p ~ 'ala$wsu~ 'aqua@ JoTTa J ~ R J O I J
e 9e8pn.1au; B ~ J B ~ I U T Wel~ Ja1,a ,a6 gnce a-(!.Iped !B ede !odv 'g~.Jowauv
~s!z-&e a r a y a p d q,m . p g ~ g d a p!.mu EI !~opjazaz!ua~od gs FXI mnp !$
a$puj 1; 'tq ~ U & lyu! I oh ap e8e q9a uapd Jcxrp a a p e ~ da$Fe el
j ~ 3 a7.p ad mj !eu~ as eanz!uaIod .yzJozuo$ua a-rez!uapd pqlurnuap
a$sa 'ap3su! q l e ys auTqIe a.I$es ap a3133 as a ~ e 3a~t?z!ua~od 'ngs ynIn$uaru
-eumm e.mp u!p ?!uaA ' ~ ! q x d s a ~ n ~ n u r o18 d ?pap ? ~ o dTie ad 7E.Iaja.Id
ap 'eqe el (I.gue8ole aJeoTj o el a p paseur !npquaurala e a.Ieq~0dsue.I~
ap eareJan7 ' p ~ v C ~ qa~myualod
p alkaurnuap as quapljnsu! asej as nes 301
am nu 1 n w w d apun oToae :!Jn?eu 8 a~ela~duror, ap g ~ a d op l s e a v
.a!qed J O ~eqsoj u p ala3l nem urns ' a ~ a daraluaInans ;rS qaseour
-n.q 'aurnl ap $103 IaDe ug 1np.m !S qwyde e !aun$e e y e ' ~ o ~ y aeaJez!u d
-apd el a~nCeys qndau; ne aTau!qe ~e'!rdsnys e ~ r l p$cvodiurr ne !!$0!u
-0103 p u p t?!qv Fra~au!q~e ;r3 la no qcnl e-u - x$xe$ue !$ a q e r s ~Inaolq
u!p quau!puoa ? s a x qdn-r 8-s ! n ~ ~ u j u r g .Io1!.xgTrrpw+q
d e$po?ep p u p -
p u n p 01038 !3g3 ' g x e a p p ~gs ~ ~ nealia-rsg j .rot sa~;r8~urezsp' a ~ d saJea
'pad !6 pgrpJ !uod ap !ml!os q j e a ~ ~$u~ pj g rn s 'JOT m z a 8 e g%g qq
-uqd a r r z a q us ' e w n u15a p a s e w l p na ~ ! ~ w ~ q sUI! n gsunCe ne !za~8wa
!$$!uoloo ! ! p d pai3 !'J aped nu eprnpoJ ' $ m a r d qsa ruu - 1nuaaod
- la apun o ~ o a v.gu!qle !B a.Ieolj aqu! e a ~ e ~ o l n r e - ~ 'a-r;rjg-rjuj
pj t35F3a3B
pnqm u! q p ~ q u8-s
~ 14 ~ ~ L I O E-sJ gre ap Jopusojl!ur ~nSun1e-aa
 . \

, .
Ieatii deci CB acest polen pe care 1-am diescris ma$ inainte i n t m i n e
%

nu numai in prod~ucti~a struipinlei noastre, dair gi in agrioulturii, legumi- :

. - , cu~l'turg,viticulCur5 etc. etc. In productin vegetal5 exemplele sint mdul,
'. <
d'ar aici vom d,a ci'teva mai caracteristice : i n p1,an'tatiil.e mari de miir de
la noi . ~ de i portocali ,diln Italia, acol,o unde se duc stupi penrtru p l e n i -
-&re, productila se mrireqt8e m 31,170/0, fructele cresc ca volum cu 15,400/,,,
iar zahrirul din ~ele se mrire~te.cu 15,200/0. In Maroc un mantlarin d5
40 kg Eructe cinid lipsesc stuipii din Pmprejuriini, in t i q p ce u n man-
darin care are in aprcrpiere abbine 1d5 100 kg mandarine. Migdalul d5
foarte putin, abia 1,500 hg d e fiecare arbore, ldar cind pomii au albine
pentru polenizare productia ate de 10,5 kg cde fiecare pom.
Vita de vie se pdlenizeaz5 cu ajutorul vin,hllui, dar perso~nd am
pmtic8i,pt1.a o r g a n i 7 ~ w al'a podgoria din Driig5~a'nia unui transport de
stupi ling5 parcelele care aveau varietate'a ,,Cr?mposie", foarte pretioass
din pu'nct de vedere a calit3tii vinului, cu care i'ntreprinderea ouupajeaz5
celelalt? vinuri pentru a le m5ri aroma. Din neferi'cire varietatea ditdea
1
o minim5 cantitate de 400 lug struguri la ha. F5,cind idresaj (eu flori de
la citliva butuici, .puse Pn sirap d e zah5r si dind cite 100 ml la fiecare
stup, a1,binele au polenizat aSa d e bine varietatea incit a inzecit pro-
ductia pins la 4 000 kg struguri la ha. In 1939 la Lufciu-Giurgeni am
ins5mintat 700 ha d e rapit5 {din cele dous variet5;i : colts si naveta.
Am adlus acolo in afar5 d~es'tupina proprie, dou5 rnari stupine d e la
Galati ; pro!cluctia d e miere a fost de 22 kg minarf5 de stup, iijr plantele I
au legat atit d e bine incit au dat o productie tde 1 950 kg la ha, cind in i
alti ani buni f5ar5 alrbine, abia atingea 1 000 'kg la ha. I
La floarea-soarel'ui aco'lo undc n u intervin albinele p e n t ~ upoleni-
zare rsrniin seminte seci, in special cele din .mijlocul calati,diului. A,cesl
fenomen se datoreste flaptului .cii florile cu stamine cu polen ajun.9 la
I inaturitate inainte ca cele cu :pistil s5 fie apte pentru fecundare. Inter-
veninid insg abbinel,e, aproape toate florile de pe calati'diu sint polenizate I
1
s i proldulc seminle. La noi in tar5 .pe cele 550 000 ha dle culturi de Iloarea-
soarclui tile gospocltiriil.or agrilcole de stat si ale cooperativelor agricole de I
productie, piod~tc\ia s-a m5rit 'cu 200-600 kg, d'eci cu o medie d e 422 kg
la ha. Desigvr cB i.n aceast5 operj de polenizlare in.tr8 anumiti f'actori
~rariabili in raport czl ram de allbilne, puterea cd180niilor ca populatic,
!
I

conditiile rneteorologi'cc, secreti'a d.e nectar a plantelor, asezarea stupi- i

nelor pe s~pr~afetrile cle polenizat. Dinitre rase, de pil>ds, cea caucazian5 !
cste rnai activ5 decit cea din Carelia, iar ita,li~anaeste cea care in ZoamnB I

polenize~az5 rnai bine cu'lturile de napi, fat5 de alte ra'se. fn privinta

a~eziirii st'uipinelor, cu cit ele sint mai rjspindite pe tarlalele instinse
cu atit poleniznrea se face inai bine. C'arapatinla noastrri ,polenjzeazil activ 1
I!~area-solat-el~~Ii.
S e i n ~ p u n e stabilirea mai judicioas5 a nlormelor d e stupi la 1
h w t a r c2ci s-a observat, dge c5tre eel-cetstoarea sovietic5 Ponomarova,
c5 acolo unde o culturs este suprasaturat5 cu stupi pe anuinite parcele I
producfia realizats la hectar este mai illare cantitativ, dar seinintele
sau rodul a r5mas rnai mic. De asemenea, Ulianova a constatat si ea
c5 10 stulpi la un hectar d e floarea-soarelui au fost prea multi, iar I

seinintele au rGmas mici. S-au fricut studii comparative pe hrisc5 : S-a

observat c5 la o plolenizare numai cu 7 alrbine la 100 m2 productia a
rust de 3 , 1 4 , 5 chintale la hectar, cu 40-62 abbine pe o suprafat8
similarii, productia s-a dublat la 6,3-7,6 chintale la hectar ; cu 140
albine la 100 m2 produclia a fost d e 19,5-24 chintale la hectar ; la
visin, la 1000 flpori cu 1,5 albine pentnu polenizare, productia a fost
de 3-6 kg de pom ; cu 2,3 albine la 1000 flori produetia a fast de
(7-11 kg de pum cu 4,5-9,7 albine, productia a fost d e 15-16 kg
de pom.
Experienta fiicutii la un colhoz din Ucraina care a l5sat tot anul
30 oolonii d e alibine in sera cu castraveli, polenizarea s-a fiieut in asa
m5sur5 incit pe 1 m2 d e suprafat5 cultivat5 prodluctia a fost d e 15 kg.
In Argentina pepenii verzi ling5 care s-au transportat stulpi pentru
polenizare, au miirit productia cu 44O/0.
La culturile d e ceap5 de s5mfntii fiicut5 la unele unit5ti ca Perieti-
Ialomita S.a., in 1959 in tarlalele cu stupi apropiati, productia d e s m i n t e
a fost ide 609 lug la ha, fati5 d e 244 amlo unde albinele au lipsit. Acolo
ceapa s-a autopolenizat dind 28 seminte la o capsul5. La cele autopo-
lenizate proba d e germinatie a fost de 51010 seminte bune, fat5 d e 98010
la cele polenizate d e albine.
In anul 1974 prin Ordinul dat de Ministerul Agriculturii, Indus-
triei Alimentare ~i Apelor a Iost aprobat programul d e actiune ~i con-
tractul privind polenizarea dirijatii a culturilor agricole entoinofile cu
ajutorul albinelor. Unitiitile agricole socialliste beneficiare ale actiunli
de polenizare cu alibinele sint obligate s5 pliiteascii taxele sta~bilite in
Ordin pentru polenizarea culturilor respective.
Foloasele indirecte aduse de albine in sprijinul agriculturii, hortl-
culturii, pomiculturii ~i viticulturii sint d e zeci d e ori mai pretioase
pentru avulia national5, fa@ d e productia dlrijati d e miere si cear5.
Pentru aceasta cei Ipe care a~picultoriiii ajutii in opera lor de marire
a productlei planurilor de produictie, trebuie sg unenajeze albinele, s5 le
inlesneascii posibilitiitile de inmultire si sii nu le distrugg tratind cul-
turile contra dtiuniltorilor cind plantele sint in plinii inflorire. Acestc
tratamente se pot face cu anticipatie, toamna, iarna si chiar primiivara
inainte de inflorire, cunoscind ce substant5 trebuie datii pentru ca 1s
aparitia d5un5torilor cunoscuti, e i s5 fie distrusi, lar albinele s5 poatri
culege nectarul si polenul f5ril risc, dar in folosul celor ce le-au ferit
d e calalmitatea insecticidelor.
- Ati amintit in treacilt despre un dresaj a1 albinelor in opera
de polenizare - intervine u n tin5r apimltor. Ce este si rum se face ?
- Sint unele plante cultivate care desi fac parte din categoria
celor entomofile sint mai putin frecventate ,de albine, care qu un culeq
de la alte plante care nu intereseazii pe agronom ; deci, trebuie proce-
dat in asa fel, Pncit intreaga populatie a stupilor adusi p m t r u poleni-
zare sii s e indrepte nuinai s p e cultura respectivii, ~i deci polenizare?
s5 fie mai activ5. Aeeasta s e poate face cu ajutorul dresajului, care se
bazeaz5 pe eplicarea diferitelor metode .ce lcreeaz5 in masa allbinelor
un reflex de miros si gust pe care albinele si-1 iqp5rtgsesc ~i f a t dan-
 ..
surile cunonwute d e molbilizare, spre c u l h r a respectivli, cultur8 care
polenizat5 rnai bine d5 r o d e mai bogate.
Operatia se face astfel : se preg5teste de cu sear5 un sirop fn pro- -
I
I
portie de 2 1 ap5 la 1 kg zah& in care se adincesc f l a i proasp5t culese '
f8r3 frunze, sepale sau coulite ,pin5 cind vasul cu sirop are in el 314 din
capatitate ompat3 cu florile respective. Vasul st5 acoperit, iar dimineata ~

in zori se pulverizeazii altbinele cu s i q u l parfumat, ridi'dnld podiyorul

fiec5rui stulp si d5nd 100-150 ml d e sirop peste allbinele ds pe suppa-
fata superioar: a ramelor ; padi~orulse asaz5 de indat5 la loc - fiirli , ,
I
sd se dea fum - ci fnlghrind usor albina cu o ,perie sau mirycare vibra-
toare a podi~orului.AlbineIe i ~ impZrt5+-esc
i siropul primit cu mimsvl
florii incorporat si fFiclndu-?i reflexul conditionat de miros, toate albi-
'
1
nele culeg5toare se dur la tarlaula respectiv5, culeg qi a d w nectarul in '*
stup. m a t 5 abisnuite, ele pilrbesc alt cules de pe ,alte plante din veci-
n3tate si polenizeaz5 astfel cultura, obtinind si o productie de miere
mai mare. .
Reflexul de miros apoi este completat si cu unul de vedere ~i
anume : pe tarlaua cu cultura pentru polenizare se asaz5 pl5ci de alu-
~niniuslefuite, care str$lucesc la soare ; ling5 ele stuparul pune cltleva '
hrgnitoare cu sirop cu microsul plantei cultivate pe tarla. Alibinele il
iau, observ5 c5 locul cu nectar este marcat cu aceste pl5ci striilucitoare I
si i ~ creead
i un reflex viaual. Dac5 de 2-3 ori se procedeazii astfel, '
I
toate albinele stupinei se dbi~nuiescs5 culeag5 nectarul de amlo, chiar
dac5 ele sint silite s5 fate5 eforhri mai mari pentru a lua d u l ~ e a t aflorl-
lor, c5ci sint ~i din acestea, cutm este de pild5 trifoiul fncarnat 1Zsat pen-
tru samint5. Nedarul din florile acestei plante, desi foarte bogat ~i dulce, ,
este greu de recoltat, cgci nectarul din p t i r u l lor st5 la prea mare .
adincime ; ca sii-1 culeag5 albinde sint nevoite s5 fac5 mari eforturi si
de aceea auleg nectar de la alte flori mai sgrace, dar cu nectar mai usor ' I
de absonbit. FBcind ins5 dresaj, si dind de gustul nectarului, continua I
culesul pin5 la epuizare.
Siropul pentru trifoi se face di'mineata, c5ci altfel eterurile lui
volatile se descompun foarte repede. La litrul de si'rop pentru trifol
SF pun 200-400 Plori f5r5 mliciu, nulmai cu inflorescenta lui stind afun-
date in sirop numai 2-3 ore.
La fel se procedeaz5 ~i in dresajul de polenizare a vitei de vie, a1
c5rei miros se volatilizeafi r@e, iar siropul aromatic cu florile respec-
tive se face numai cu 30 minute inainte gi nurnai cu sirop rece. Pentru
fiecare stup se folosesc cite 4 inflorescente adincite in 400 g simp dat
repede, c5ci mirosul s5u ar putea determina furtisag intre colonii. Can-
titatea de sirop este aceeagi. Cine n-arx ipulverizator strope~terepede
cu sirop allbinele aflate pe in'tervalele dintre fagruri. Durata reflexelor
pentru culesul respectiv tine 5 zile, dup5 care d~esajulse repet&
Uneori dresajul d5 rezultate mai slabe cind in preajma stupinii sint
alte remrse de cules la care albinele erau abi~nuiteinainte ~deinflorirea
celei ce trebuie polenizat5. De data aceasta se procedeazii invers ; se
creeaz5 albinelor un reflex conditionat de repulsie pentru oulesul de la
floarea la care ele culegeau pin5 atunci. Operatia se face astfel : se Pre- I
1 par3 un sirop de dresaj cu acea floare preferat$, dar in care se adaug5,
1 inainte de a-1 servi albinelor o cantitate de 500/0 clorurs d e calciu. Albi-
nele i ~ fac
i de indat3 un reflex c o d t i o n a t de respingere pentru culesul
I, florii preferate @nci latunci.
/: Dresajul pentru culesul de la o plants cultivatti ~i folosirea sub-
stantelor care s5 indep5rteze albinele de la o plant$ nedorit.3 intr-un
!I moment sau altul a1 sezonului sint metode bune, dar se pot practica
1 numai p n t r u stupini mici ~i mai ales numai de stuparii care au timpul
necesar.
t
Mai sigur ~i mai simplu este s5 se deplaseze stupina la un oules
nici mai departe ~i nici mai tirziu decit momentul optim ; acesta este
stabilit cu precizie de catre cercetgtori pentru unele specii numai dupg
experienta anilor. Pentru c5, de bun5 seams, aducind coloniile la lanlul
de floarea-soarelui cind aceasta nu a inflorit nici sol0, albinele se vor
orienta c5tre sume d e nectar aflate prin preajm5 sau chiar mai departe,
de la care cu greu pot fi a'poi intoarse in momentul infloririi. A~adar,
trebuie retinut c5 fiecare plants, fiecare cultur5 are o particularitate qi
sub acest aspect.

28 - c. see
Calitdfile miraculoase ale ld~tisorului
pentru sdndtatea omului au intrat
repede pe larga poartd a clinicilor
g i laboratoarelor.

PRODUCTIA
DE LAPTI~ORDE MATCA

Obtinerea 15pti~oruluide mat& este una din posiblitgtile de exploa-

tare rentabilg a stupinei, care adeseori este superioar5 fa* de cea de
miere qi polen. Se $tie ce insemnstate imens5, coviqitoare, are m a k a
in colonie. Ea reprezint5 viitorul coloniei, ducind rnai departe in timp
si spatiu vietuirea speciei, ce dureaz5 de milioane de ani, din urmas5
in urmas5.
,,Matca, -asa cum o spune M. Maeterlinck -
nu este in realitate
deoit un simbol, care, ca toate simbolurile intrupead un prircipiu rnai
mare si rnai nevgzut, c5ci ele nu se inseal5 ~i nu pierd 'din vedere din-
colo d e matca lor cea v5zu't5 $i vrmelnicii, matca lor cea adev5rat5,
vesnicg ~i nev5zut5 care este ideea lor fixg !"
Un singur exemlpla intruchipeazg cele de rnai sur; : lipsind numai
trei zile o colonie de m a k 5 $i puietul ei, $i deci orfanizatg f i ~ n dtotal si
f5rG speranl5, de indat5 ce-i dgm citeva sute de larve ele nu aleg numai
1-10 din ele ca s5-si retin5 pin5 la u r n 3 numai una, ci cresc la fel
sutele de k r v e ce le giisesc puse de mi tn dispozittve adecvate, numai
si numai in niidejdea cii in s f i r ~ i tscapii de obsesia cli neamul lor ar
putecl sii piarc !
Pe aceastg tem5 se sprijin5 ~i tehnica nou5 de producere a 15pti-
~ o r u l u ide mat& care a progresat in sensul c5 f5r5 s5 s e mai flac5 orfa-
nizarea coloniilor ca la celelalte metode aplicate de noi ~i publicate si in
ABC-ul apicol, noua metodg izoleaz5 doar partial matca sa in acelasi
stup. In el se oferg albinelor un numar rnai mic de larve in botci, albinele
le cresc, d e ~ stiu
i c3 m'atca este prezent5. In felul acesta din 3 in 3 zile,
pe parcursul a 3 4 luni se extrage lgptisorul incepind de la 1 rnai -
1 septembrie, f5r5 oprire. Metorla nou5 a fost stabilit5 de N. Ilie~iugi
F1. Hanganu I). Pe parcurs ins5 metoda s-a rnai imbun5t5tit, iar noi o
prezent5m in forma sa achal5.
Productia de 15ptisor la noi a fost inceput5 cu aproape dou5 decenii
in urm5 de autor, care izolindu-se cu dou5 stupine a izbutit s5 g5seascZi
tehnica de a-1 produce in cantitate mare, intrucit nici o pu~blicatiestrain&
nu voia s5 dea amgnunte, p5strind secret felul cum se poate obtine.
Principiile de baz5 ale oricgrei m e t d e - din multele care au apFirut
in lumea stuparilor - sint aproape acelea$i ca in crqterea mstcilor,
1) Metoda publicata Pn revista Aplcultura nr. 611972.

434
 ins5 amlo cre~terease limiteas in raport de cerintele mmime ale unel
stupini, iar p r m s u l de c r e ~ t e r eeste dus pin5 la sfirgit odatii cu fecun-
darm lor. In productia de 15ptisor-marfii, deci pentru rentabilizare, pro-
cesul de cre~terese o p r e ~ t ein a treia zi deci dupG 72 de ore de via@
a Ixvei transvazate in botci artificide ~i se reincepe cu o dt2i serie de
larve care la rindul lor sint sacrificak. Atunci stuparul, eliminind lar-
vele din botcile cu 15pti~or,i1 colecteaz5, il depoziteazfi provizoriu, si
il pred5 beneficiarului in conditii optime de p6strare.
Iat5 deci - tineri apicultori - in linii mari, ce este ~i cum se
realizeazz productia de 15pti~or.
Pentru indeplinirea acesbui scop sint anumite reguli de care stu-
parul trebuie s5 tinti seam:, dac5 vrea sii aib5 cu adevsrat un folos
material insemnat.
In primul rind se face un plan de felul cum urmeaz5 d se execute
toatii actiunea de producere a 15ptisorului in raport de num5rul de stupi
destinat acesui swp, impiirtindu-i in trei serii egale. D e pildg, dacg
sint afectali 100 stupi pentru prodacQa de lgptisor, numfirul de colonii
ce se vor recolta in fiecare z i va f i de 33, pentru ca in urm5totirele dou5
zile sii fie luate pe rind M u 1 de 66 colonii. In felul acesta fiecare
colonie este recoltat5 La 3 zile dup5 insgmfntarea cu larve a botcihr din
ramele respective ; ,(fiecare ramii portbotci este niulmerotat5 cu numgrul
care-1 are colonia, penltru a nu se face mutiiri ce .pot aduce mari nq18-
ceri mai ales dac5 intr-o colonie a aprirut vreo boalii, care va trebui eli-
minat5 din grup ~i tratatfi serios).
~Coloniiletrebuie s5 fie puternice, s$niitoase, cu miitci prolifice, cu
mult rpuiet cgpscit ~i nec5p5cit in cuib. De asemenea ele trebuie s5
posede insemnate rezerve de p5stur5 ~i miere ~i stimulate activ la fel
cum am iicut-o la cele fdlosite la cpro'dui.tia d e miere sau polen.
Dar dac5 acelea au fost astfel pregiitite pentru a putea s8 se ajung8
la o tehnic5 cu dous miitci intr-un stup, de data aceasta coloniile sint
preggtite pentru ca s5 ajung5 la mijlocul lui aprilie aSa de ,populate
Encit s5 iie aproape s5 treac5 pragul spre roire, dar fiir5 s5 pggeascg
la infiiptuirea lui. Starea de preroire favcrrizeaz5 o producQe m5~it-A
de lgptisor, c h i biologic, coloniile atunci au oapacitatea cea rnai mare
~i sint dispuse s5 ingrijeasc5 un num5r insemnat de larve, ciirora s5 le
reverse din plin secretia glandelor faringiene.
Mgsura aeesltui moment propice st5 in mina stup-lui
cum :titi - in fiecare stup se afl5 acea ram5 cldditmre care este barn-
inetrul indicator al preroirii. Cind acolo, In mici f5gurqi pe
clgdesc incep s5 aparii micile potira~e, premerggtoare ale viibarehr
-
botci, a t e timpul s5 se inceap5 actiunea de obtinere a 15ptigorului con-
tinuu. Deci lucr5rile in aceast5 directie incep la rnijlocul lui awilie
dac5 dup5

ele ii

odati cu inflorirea Npiidiei si a pomilor roditori. h felul a w t a culesul

de nectar ~i mai ales de polen proaspiit este foarte sftimulent pentru dez-
voltarea glandelor faringiene spre folosul apicultorului, care atunci cPnd
cintarul de control arat5 un cules natural de 0,500 g zilnic, el esk
scutit s5 mai f a d ~i o stimulare artificial& Asta nu inseamnfi ins8 cg
dup2 ce a trecut acest prilej, coloniile $5 nu mai fie stimulate. OperaQa
de stimulare urmeaz5 atita vreme cit se face 15ptisorul dac5 afar8 nu
este un m~les,si nu se o p r ~ t ed w i t spre mijlacul lunii august. Atunci
ins3 stimularea va continua cu alt m p : acela de a determina noile
m5tci s5 creasc5 2-3 met
g e n m t i i de de toamn5, artit de necesar
pentru continuitatea existent4 coloniilor p a t e iarn5, pin8 apare culesul
bun din anul urm3tor.
Inainte de a fncepe lucr5rile perutru producerea 15ptigorului api-
cultorul trebuie s5 se hotirasc5 asupra m~etodeice urmeaz5 s5 o aplice.
Aceea pe care am stabilit-o cu 20 d e ani in urm5 cu orfanizarea total5
a coloniilor, ilnbun5ttititA de apiculrtorul F1. Hanganu ,si publicatii in
ABC-ul apicol nu rnai este actual5, desi coloniile erau refacute dupA
6 zile cu m5tcile coloniilor ce urmau s5 le vin5 rindul la producema
liiptisorului. Productia 'de ljlptisor era rnai mare dar e r e a o munc5
si mai mare. De aceea v m expune o nouH metodH, aceea de proidwee-
rea Ispti~oruluicu matca 2n s t u p l ei, initiat5 d e N. I l i e ~ i usi F1. Han-
ganu si care este folostiH mai ales in stupinile mari.
Inldiferent d e metoda folositg, este necesar ca apicultorul sH-si pre-
gGteasc5 materialul, in special botcile artificiale in care viitoarele larve
vor fi transvazate.
Pentru confectionarea lor se intrebuinteazg o cear5 de calitate
suk<er~oar8. Se prefer5 ceara obtinutii prin topirea c5pHcelelor rHmase de
la ext~agereamierii. Se pare c5 albinele reIuz5 s5 ia Pn crestere larvele
din botcile confectionate din @ear5 cu urme de propolis ~i tratat5 cu
acizi dup5 top~re.Se observ5 cS albinele, cind se pregstesc de roit, fac
inceputuri de botci pe f5gura~iidin rama clsditoare, care au o cear5
alb8, inaleabil8, pe care o pot modela usor.
Botcile artificiale se fac cu ajutorul unor gabloane sau modela-
toare de botci, de formci cilindricii confectionate din lemn tare, d e pw-
ferat paltin sau nuc, care nu se umfl8 la ap5. El are lun~giine, de 8 cm.
Cap5tul inferior este rotunjit pentru ca botca s5 fie la fund ca un po'tir.
Cel folosit de tautori are diametrul putin rnai mic la fund, numai
de 7,8 min, 15rgindu-se in partea d e sus, astfel incit cleschiderea lui
are un dia~netrude 9,8 mm.
Se folosesc cite 6-10 sabloane, fixate pe aceea~ibarii de lemn cu
cite un culsor bstut in oap5tul opus. Astfel se obtin deodat5 rnai multe
botci la fiecare afundare in cear5.
Sepapat se t o p e ~ t eceara intr-un vas, care st8 cufundat fn altul
cu ap5 incSlzit5 pin5 la 70-80°C pe un resou cu flac5r5 micZ.
Ceara topiti nu trebuie s5 fie prea fierbinte c5ci se l i p e ~ t epe
sabloane ~i dH stuparuqui mullt de lucru la curiigre. Cele rnai bunc
botci se execut5 cind ceara din vas incepe putin s5 se Pn%reasc?i pe mar-
1
ginile vasului. Bara cu ~abloanese tine mai fnainte un timp in ap5
rece ; apoi sabloanele se scufund5 in ceara topit5 pin5 la 8-9 m. ,
'
Operatia de scufundare a lor in cear5 se repet5 de 5-6 ori, retr5gind
aproape imediak sabloanele din ceara topitg si de fiecare dat5 2din-
cirea se Pace la o mSsurH din ce in ce rnai mica ; in felul aeesta botcile
ies subtiate la gur8 si rnai groase la fund asa cum le construiesc albi- I
 . .
, .-

1 nele pe cele naturale. Botcile se scot de ,pe sabloane printr-o u r n 5

apiisare pe fund @ o m'ic5 r6sucire.
j
Lipirea botcilor se face pe sipcile ramei s p e d e in felul urmilbr :
lucrind numai cu un singur sablon el s e introduce ink-o bot& gata
fgcutii fnrnuin,d in ceara topit6 fundul' ei ; imediat botca se fixeazii pe
I ~ i p c 6; in felul acesta se li'pesc 12 botci de fiecare gipc6 ; pentru conso-
lidare se ia o linguritil cu ceara topitii gi tinind +itpea cu botei usor in-
clinat6, ceara se scurge pe lings botcile deja lilpite si sleindu-se le
consolideazii.
Imprimurea mirosului coloniei in botcile fixate pe &xi din rama
portbotci es.k necesarg. In acest scop rarna cu h k i se introduce gi se
la56 timp de 1-2 ore in stupul care urmeazii sii dea Eiptisor. Aceasti
interventie se face numai o singurii d a 6 la incepuhl lucr5rilor, cgoi apoi
rama portbotci riimine aceeagi ping la terminarea p~oductiei de l i i p
tigor. Albinehe curgtii aceste botci noi si le sclivisesc in interior cu
secretii salivare.
Inainte de a incepe lucr6rile propriu-zise stiuparul trebuie s&gi
preggteascg inventarul nwesar gi anume :
Inventarul mic cfig. 7 0 ) este cornpus din : u n vas pentru topit ceara,
cum am arztat mai sus, o lantet6 pentru mutat larve'le d'in celule in. bot-
cile artificiale ; u n cutit subtire, din alami, pentru scurtarea botcilor ; o
spatul6 de lemn tare, la un cep5't ascutitii, pentru a riidilca larvele dtn
botcjle cu liiptigr, iar la celglalt wp5t rotunjit5 spre la incii'pea In
botc5, fiir5 sB o rupii cind se va extrage lii,pti~rul.In stupinile mari
se foloseste u n a p r a t cu vid care dupg >ce a eliminat larvele, absoarbe
liipti~orul. De asemenea sint necesare : un pulverizator fin folosit la
stropirea coloniei cind este amenintat2 d~evreo boa'l2 ; u n stativ pentru
sprijinul rarnei cu larve, confectionat dintr-o ram5 goalii, care are in
partea de jos o gi.@ de 2 cm pe care se r e a m 5 fagurele cu lasve.
Stativul se sprijing in spate pe o gipcii prins5 in speteaza lui superioarg
cu o milcii balama. Statiwl se agaz5 p e masa de lucru dlndu-i inclina-
rea doritii, p n t r u a p5trunde lumin'a pfn5
la funduil alveolelor cu larve. Piciorul din
fjgj- spate a1 stativului are in partea de jos

--
un m i , cu care se fixeazii in mass.
Mai sint newsare citeva bordnele,
4 de preferat din bachelit5 ou capac ce se

2
-7- Pngurubeaz5. In ele se depoziteaz5 provi-
zoriu 15pti~omlextras piing se m p l u si
I = n f - - 6 apoi se toarnii in borcane mari de 1 log,
- - + # 7 de culoare ,indhisii, ciirora li se parafineaz5
dopul si se piis'treazg la frigider la o tem-
Fig. 70 - UtiUaje pentm produ- wra,tus~de 2-3013,
lcerea l5ptiymului de matc8 : .
1 - ihr~c1.11
cu dubla carna$ii pentru Inventarul mare este reprezm'tat Pn
~',"~$,~&,~'," ~ ~ ~ ~ ~ , "primul E I ,rind ; de stupi. Pentru produqia
3 - avita cu team topita fn -re de l Q t i ~ o rse pot folosi oricare din cele
se adPncesc ybloanele ; 5 - spatiile
de tarvare ; 8 - spatfile de delar- trei tipzlri d~ stulpi wrticali sau cel ori-
vare ; 7 - cle$ti$orul pentru diferite
,:
lucrsri. zontal, cu o sin!gur6 conditie : spaQu'l die . ..
,-,
. .
437
,
,
~

i, . ,
- . ,
...
.,'
~ . . . . , . II
. .
,."
\
.-:
.I

- '-.-.
..
8
,.
'

...., .
..L .,<",.. .,.i:.':.:.
. ,:'; . .. -. - . . ':>:,/.. .,.; .'..
c .
..,
,
,
.. .
. ..
. . 2.
..mi

-.- = .....
,
. - . .::

., .,;, . -.
.-
. .. . - . . , ' . . . . :
.
,.
.
:;r,<. :::, ,:.. '.. . .. , . -
. i..,' .i..: , ' 4 > . .'. : . j : .
.. . .- . ,-- ...;c::,
,,',., ;,
i:- - >;
:,
:
; :,::,!';:;.:,!.
\ & ' %
. ; , . . . ~,mi.: ;,:.,- :., ;.,,$ ;;;,,-:: .;;>,:, >ti,,<; ..
7.
..?
, ....;
.I. : .::y,::
, , - ; . , , , l : ~ ' . ..
.. 5 ~ . . . ~ .. . . ...?
..,,
'
. . .v: , . AS r ~ +
h . 3
 dezvoltare a coloniei in stup s5 nu depZi~easc88-9 rame, plus o d ~ a -
fr~ugmi3~i o ram5 port-bobci. Dacg stupul este mcai maw, va fi mia~orat
i'n interior cu o diafragmii ,,oanbiiG, care indhide complet once trecere,
pe jos, pe sus sau lateral.
Stupul va fi apilrat de schimbgrile b r u ~ t ede temperabur$, izolind
peretii la exterior cu pl5ci spongioase groase de 1-1,5 cm sau, in lips,
cu carton gudronat, p i n s S R ~ S~i jos cu cite dou3 8ipci de 111 cm.
In interior, stupul se despante in dou5 lcompartimente neegale
tprintr-o diafr-8 etansa (fig. 71) previizutii sus cu o fisie ingust5 de
gratie Hanemann cu bare d e s i m Z care la& nmai 2-3 spatii prin care
circuB al'binele. La partea de sus a diaflilrapei lanptul trebule s8 fie cu
8 mm rnai inalt decit ramele vecine ~ e n t r ua in-
chide perfect spatiul d e sub podisor. Gratia tre-
buie sii aib5 eel mult 15 cm lungirne. Diafragma
- dup5 cum am spus -.imparte stupul in douii
cmpartimente : cel mic d e douii rame este com-
partimentul rezervat m s k i i iar cel din stinga, mai
mare , va avea cel mult 7 rame, plus spatiul IT-
zervat ramei por't-botci.
Fig. 71 - Diaframa Podip-rul-hrlinitor a1 stupului acoper5 toat5
ek-5 pentru SWarat suprafata acestuia ; el are rol ~i d e hrgnitor. Are
celc doua comparti-
cu gratie mica d e um5toamle dimensiuni : lungimea 49 cm,l2itirnea
albinelor de 35,2 an ~i insltirmea 4 cm. El p a t e cuprinde in
qi gpre matca coloniei spatiiul interior ping la 5 1 simp cind coloniile
ce produce I@ti$or. sint hranite pentru completarea rezervelor de
hran&
Accesul albinelor in acest ~podi~or-hrgnitor se face prin p a r k a la-
terals urvde se afl5 un u l u e l despgrtit la mijlolc si longitudinal, astfel c%
intr-o jumiditate a lui sa se alimenteze albinele din c o m p ~ c n t u lmic,
iar in cealalti jum5tate de ulucel se alimenteazs albinele din cuib. In
felul acesta aibinele aceleia~icolonii nu au contact direct la hrgnitor, ci
numai prin spatiul ingust a1 rnicii gr8tii Hanemann din partea d e sus a
diafragmei sau pe la ambele u r d i n i ~ eale celor dou5 compartimente.
Siropul ins5 trece pe sub sipca de separatie a ulucelului care este la 1mm
putin mai sus fat5 de fundul qpodigorului.
Alimentarea hrgnitorului se face pe la unul din capetele acestui
spaliu ; bazindu-se pe principiul vaselor comunicante siropul trece pe
sub bara d e separare la eelor dous ulucele printr-un spatiu foarte Ingust
de 1 mm. Deasupra hr5nibrului se afl5 un geam de stid5 de 31,5 cm
prin care se p a t e dbserva, f8rs a deschide hriinitorul, dac5 albinele se
a1i)menteazA si dac5 au sau nu hran5 in el. Partea superioar5 a hr5nito-
rului este inchis5 cu o plac5 din P.F.L. wire constitue capacul lui. El cu-
liseazii pe dou5 nuW.
Avind in vedere confectionarea m p l i c a t 5 a acestui podi~or-hrgni-
tor este Mne ca stmparul s5 p e u r e unul de l a magazinele filialelor ju-
 dewne ale Asociatiei Cresciitorilor de Albine adaptat la tipul de stup
din prisacii.
Raina port-botci a stupului destinat sii fac5 liipti~oreste de mare
important5 ; ea are o construqie original5 si anurme : speteaza de sus
are lunigimea si l5timea original5 obi~nuitiia ramei ST&, dar spetezele
laterale numai sint fixate la capetele ei ca orire ram5, ci sint incastrate
in dou5 aieturi fiicute in partea inferioarii a spetezei de sus ; ele sint
distantate la 21 an una de alta ineft r5mine un go1 Snspre capete de
cite 10 om fiecare. Spekzele laterale au in5lthea de 30,5 cm Iiitimea
de 2 cm ; pe partea lor interioar5 au cinci crest5turi in care intrii cape-
tele a 5 ~ i p c port-botci
i groase de 8 mm, late de 5 m ei lung1 de 21 em,
~ i p c ipe care se vor lipi la timpul oportun cite 12 b&ci artificiale. In
felul acesta rama port-botci are o suprafat5 mult redusii ca l5time si
iniiltime fa* de cea obisnuitii a ramelor vmine ; se creeaz5 acolo un go1
unde se vor c o n m t r a albinele doici ale coloanei.
Organizarea interiourti a fiec5rui strip ce va intra in produ6ie se
face astfel :
- se deschide stupul c3utindu-se mcatca coloniei care va fi prinsii
cu tubul de stid5 p ' t r u a nu o abinge cu dagetele ; tubul se inchi.de
la ambele capete cu dmii dopuri de Mrtie tinindu-se in buzunarul hainei
la c5ldura compului pin5 cind se a m e n a j e d inkriorul stupului. Din
cuibul acestuia se alag doi faguri : unul cu puiet ciip8cit ~i a1 doilea
golit de puietul ecluzionat. Eli sint p q i provizoriu in liidita portativil si
tinuti acolo inlazisi. In shup a rzimas cuibul ~i fagurii cu hranii, cuib
care este izolat de o diafragmii etansii cu o mic5 gratie Hanemann in
partea sa superioar3. S-a creat deci fn stup douzi compartimente amin-
tite mai inainte : unul m5c numai cu doi fatguri - care sint deja in
liidita portativz - si a1 doilea eompartimen't mare de ouib in care vor
'

incape cel mult ~ a p t efaguri cu puiet si hranii. Acolo a mai r3mas un

go1 unde unneazii a se introduce rama cu botci. Dacil r i i d n faguri de
prisos ei s'int s c q i si dati altor s w i .
Oda'tB teminat acest ararnjament se scot din lildita portativii cei
doi faguri - unul cu puiet cgpgcit ~i eel de a1 doilea cu multe alveole
goale - si se introdw in com'partimentul mic, elilbednd matca din Wbul
de sticlli, in intervalul dintre cei doi faguri. A m k l e compartimente w
indhid cu pod'i~orul mmun ~i capacul stupului, rgmenind d e ~ h i s ejos
cele douli urdiniqe ce sint vecine, avind aceeqi scinidurli de zbor ; eel
a1 compar'timenCului rnic va fi redvs la 2-43 m. Albinele deci pot intra
prin oricare din cele dou5 uTdinise. Se lasli coloniile .astfel organizSk
in deplin5 linigte trei zile, In care tirlnlp matca mpil cu m 5 faguwle
cu alveolele goale. Pentru stimularea ouahlui sgu ye face o hriinirq
zilnic5 cu 2-300 ml. hrang, dacil afar5 in natura nu a t e un cules dt
de mic. In cea de m a patra zi ci incepe lucrarea propriu-zis5 de obtine-
' rea lliptisorului in flux continuu.
~Datfiind cli in stupinele mari se lucreazlr zilnic cu un mare numiir
de stupi, e a'bsolut3 nevoie ca dm13 persoane s3 i n d e p l i n e d toate sar-
cinile ce incumbit metdti folositil. Una din ele deschide stupul gi dege
din lcompartimentul mare un fagure ldin care au eclozionat albine gi deci
are alveole goale ; el e pus provizoriu in l&lita pottativ5. &poi, scoaR din
mtpartirnentul mic f a g u d e in care matca a ouat in cele trei zile ; in lo-
cul lui se Introduce fafgrurelecu alveolee goale dlin 18d'itti. Dac5 tmatxa se
aflB intre albinele ifaguwlui cu lame, ea se (prinde cu dm5 pene apropinte
yi se t r e in intervalul dintre faguri in com~partimentulstiu. fnl3tuI.iind
cu peria albinele ce acopereau f algurele cu lame, *acesta invelit intr-un ser-
vet e dus in laborator unde mte o temrperaturti de 20-22OC, precum si un
vas cu rap5 fienbinte gi un cearceaf sud intins pe o drm5 spre a menljne o
umiditate a ~ o s f e r i c 5potrivitti.
Fagurele cu I m esk asmat ~peun stativ inclinat astfel ca lumina
din sipatele qxmtorului sti bati p n 3 la fundul alwolelor, *re a Fe vedea
15murit larvele mluzionate. A15lA.1~1se sf15 ai rama ,port-htci cu cele cinei
yiipci p e care au fost din timp lipite cite 12 lbotci artificiale. Pentru ca lar-
w l e ce vor fi transvazate s5 se lipeascti Wor de f~undulbottilor, e bine s3
se punti acolo putin liptiqor amestecat ru ap3 distilat&
Cu arjutorul lansetei din s4rm5 inoxidlabili lung%de 10 ern pupn in-
clinaa la virf in ungjhi obtuz si putin latitti de 1 mm se scoate larva de pe
fundul alveolei pridn'd-o pe dedesubt si se introduce in botca artifi-
cial& In felul a m t a , toate cele 60 de bobci de pe 5 gipci siint ocupate cu
lame foal% tinere. In timpul awsbi operatii gipcile cu larve stau inwlite
cu un tifon dublu pe masa de lucru. Cind aceast5 operatie a t e terminatti
sipcile cu botci se pun la lom~llor in rama port+botci, ea este invelitti
intr-un prosop uscat, dusti in prisacti si inltrddusCi in cuibul compartimen-
tullui m'are in low1 rtimas gol. Totodatti se duce ~i se a~eaztiacolo si fa-
giurele din caw s-au says cele 60 de larve. Lucrarea se repetti la fiecare
stup ce intrti in prima serie, si la fel se prolcedeazti in a doua ~i a treia zi,
cu stu'pii din urmitoarele douti serii.
5n ziula a. patra se ,inlcepe recoltarea liip'ti~oruluiSi reinstimintarea cu
larve la prima serie, dar de data awash se ridicfi din corrupartipentul mic
fatgurele cu larve tinere si se pune in locul lui alt fagure cu alveole goale
scos din cuib dup5 ecllodarea pietului din d.Dac5 matca se aflti pe fagu- I
I
rele scos ea se ridic5 cu dm5 pene, ~i se elikreazii intre cei doi faguri ai 1
'
compartimentzllui s5u. Tohdatii se ridicti din cuib gi rama por't-botci cu
Iiptisor. Ambele se perie de albinele ce le acoperti ~i se 'due apoi in la-
borator.
De data aceasta botcile cu Iarve sint putin scurtate cu un cutit caM,
si cu virful ascutit a1 spatulei de lemn ce servqte la recoltarea liipt@oru-
lui se eliminti din botci larvele, iar cu captitul opus, ce este lat +i rotund,
se extrage 15pti~oruldin botci. Pe m%ur5i ce aeesta este extras, cea de a
dmla perswnti pune in bokile gwlite alte l a m foarte tinere. La termina~
rea acestei din urnti lucrtiri fagurele cu lawe riimase nerfolosite, dt si
rama port-botci cu Earve sEnt trirnise in prisacii si puse in mpartimentul
mare de cuib a1 stupului din seria respe&ilvti. In ziua a doua si a treia -
se repetti operatia la urmtitoarele dou3 serii de stupi. Ass se procedeazti
intreaga perioad5 de producere gi recoltare a ltipti~oruluide mat&.
Din 3 in 3 d l e se controleaz5 compartimentul mare pentru a sbica
eventualele boki nahrale pe care albinele le-ar putea crqte din larvele
 tinere. h felul acesta se w i t 5 surpriza nepl8cut.5 a aparitici unei mstci
tinere care ar cornpromite Intreaga operatie.
Recoltarea 15ptisorului se face rnai -or +i rnai spornic cu un aparat
aspirator cu vid, actionat de v n mic rnotorai~electric d'e la o bakrie de
4-5 V, o inovatie a cdho~lwaculuiDondiski din Bratislava.

Lucrsrile care se fac in cazul stupilor multietajati

Dexriind produttia de lgpti~orde mcatc5d e la cele doug tipuri de
stupi Dadant si R.A. 1001, 6t si de la eel orizontal s-ar p5rea cii tehniea
de realizare cu tipul multietajat ar fi rnai mult sau rnai putin productiv8.
Intr-adeviir el solicit5 o a m a r i eforturi, dar modul de dbtinere #a I5pti-
sorului este asemhiitor.
Coloniile Idin a c e ~ t is t w i trebuie s8 fie qi mai puternice pentru a
ocupa in ' intregimte douii corpuri "I mmoentul inceperii lucrgr$lor. In
corpul superior se d l 5 grosul populatiei formrin'd acolo cui~bulcoloniei
unde st5 si rama portibotci si faguri cu puiet de toate vimtele cit +i hran5
suflcient5. Corpul inferior este rezervat m8tcii care este semiiz$lat5 acolo,
introducindu-se intre corpuri o gratie Hanemann cu sirme ce cuprinde tot
perimetrul superior a1 corpului ; cum nu este nevoie de un spatiu ava de
exagerat pentru trecerea albinelor de la un corp la altul, peste gratie se
aseaz3 o foaie de carton gudronat, lgsind dmehis5 numai parlea dinspre
peretele din slpate, ~i numai spatiul a 3-4 sirme de circulatie a allbinelor
Pntre corpuri. Matca semiizolat2, are jos la dispozitie cel mult trei faguri,
iar golvrile laterale stint rn8rginik cu dou5 diafr~agmesi perne bine inde-
sate in goluri, spre a p8stra Sn awl cow o temperaturti normal8 d e 35,Q0C.
Pentru hrlinirea de stimulare unul din cei trei faguri are un jgheab in
care se toarn5 zilnic printr-un orificiu Sn care intr5 un t u b d e irigator a1
c5rui capst debusead in jgheab, iar cel8la;lt stii afarg ; alimentatia se face
printr-o pilllie ce se introduce in cap5tu4 de la exterior; hr5nirea albine-
lor din corpull de sus s e face normal prin podiyorul hrsnitor cunoscut.
Avind in vedere c8 conpul de sus este ridicat ori de cite ori se
extrage 15ptisorul din botci si se larveazg alte larve noi - lucrare
cam grea - se foloseste un dispozitiv din sulport mobil. El este
alcztuit din douti articulatii : prima - cea orizontals - se aplicFi in
spatele stupului introducind Pntre corpuri virfurile celor dou8 bare ale
a suportului, iar articulatia a doua st5 in pozitie inelinat5 dk sprijin, cu
cele douii virfuri fnfipte "I p5mfnt. In felul acesta corpull superior nu
, se rnai ridicii manual ci se trage pe articulatia orizmtal5, cit5 vreme se
lucreazii pentru recoltarea Iipti+orului ~i replantarea larwla3r, Ca apoi
sii fie retras dupti ce collpul este imtpins inainte d e pe s u p r t u l mobil in
locuil s8u peste corpvl inferior.
Celelalte lucrtiri se Sac la fel ca cele descrise rnai inainte.

Metoda producerii 15pti~oruluiprin orfanizarea totals

Avind in vedere c8 la noi in tar8 cei rnai multi stupari au colonii
putine ~i deci metoda olbtinerii 15pti~oruluid e matc5 in flux continuu
este greu de realizat, ciici ea dB rezultate satisflic5toare numai oind se
lu~creazticu cel putin 30 colonii pe serie, revin asupra m w d e i prorluwrii
15pti~oruluiprin orfanizarea total&, care implica un n m g r de 1-3-5
stupi pe Zi in raport de efectivul stuipinei.
Munca este mai mig2loas2, e nevoie ins5 de o sinlgurii persoan2 iar
rezultatele obtinute cantitativ dwtul de mari, &tar 50 g de l5pti~or
de fiecare stup la zi, dac5 colonia este puternicg cu multe albine tinere
~i puiet numeros.
Cu cTt numSrul coloniilor din pisac5 este mai mic, se va lucra
cu 1-3 stupi pe zi pentru ca riistimpd dintre orfaniziiri s5 fie destul
de (mare - 10-18 zile - astfel ca fiecare colonie reorganizatg du@ ce
a i e ~ i din
t pmdu@ie s5 se poat5 reface cu puiet tiniir, cinld Va intra ink-o
nou5 serie.
& folosesc acelea~iutilaje ca la metoda descris5 mai sus ins5 difer5
rams portdboki, care este de m5rimea STAS previizutB cu patru ~ipci.
Pe fiecare S i p 8 se lipqte un num5r de 25 botci. La o colonie orfanizas
se folosa~c doug asemenea rame port-bobci,'dteci 8 ~ i p c cui bobci artifieiale.
Coloniile care intr2 i n primele trei serii se orfanizeaz5 total. Cu ,
r a m pe care se ggse~tematca, cu albina acoperitoare, plm o ram5 cu
putin [puiet cgpgcit +i o ramSihr5nitor fSrS albine, se rforlneaz5 a l e
run mic nutcleu. se tin inchise 5 zile, a v b d aerisire Pe la fund.
In felul acesta albinele nulcleului nu se mai intorc la s t u ~ b lde baza
cind nucleele se desdhid.
In acest timp ele sint hr5nite in ulucel. Restul de puiet se imparte
la stupii rnai slabi din prisacii care mr intra in produetie mai tirziu
insemnlnd pe cei care au larve abia eclozionate.
In stupul de baz2 r5min dou5 rame, una au miere +i polen, plus
una ramgihrdnitor la mijloc; intre ele, se las2 dou5 goluri pentru cele
dou5 rame port~bokci.A c s t dispozitiv este incadrat intre douii diafragme
~i doud saltelute.
Astfel orfanizate coloniile din ziua resipectiv5 se lasg 2 ore dupg
care se scoate fagurele cu larve abia eclozionate din &pul care
:-a g i d u i t . Ele se duc in llaborator ~i se procedeazg la tranzvazarea
lawelor in botci in acela$ mad ca la metolda precedenu. Ramele din
care s-au scos larvele se inapoiaz5 coloniilor care le-au furnizat. A.sa se
lucreazii cu eoloniile din primele trei serii.
A patra zi i n q e recoltarea 9Bptisorulu.i +i r e i n s a n t a r e a botcilor
golite cu alte larve tinere, la prima serie, u-nd apoi a doua gi a treia.
Dwi timp de 6 zile fiecare colonie s t e recoltat5 de dou2 ori. In ziua
a 7-a, a 8-a $i a 9-a, dup2 recoltarea l ~ i ~ o r u l se u i reonganizeaz2 colo-
niile care au fost i n prductie. Lucrarea se face astfel : se scot ramcle
port~botcicu 15pti~or$i se perie albinele f5rg a se scurtura, trimitin-
du-le la laborator pentru exbragerea ISpti~orului~i reinsiirm^ntarea lor cu
alte larve tinew. Se ridic5 din stupi saltelutele laterale ~i dlafragmele,
iar wi doi faguri cu hrang sunt trasi la a m b l e laturi ale stupului ; in
lgolul r5mas se aduc fagrurii cu puiet f5r8 albin5 atcoperibare de la s h p v l
ce urmeaz2 sS fie orfanizat $i sZ intre $i el Tn produbctia de Ziptisor. Se
formeaz2 astfel cuibul coloniei ce fusese pin5 atunci orfanizatti ; fagurile
cu matca ~i albina a m p e r i t o m din l5dib de lucru se trece la mijlocul
awstui cuib. Se pune podi~orul$i capaoul sCupului liisind colonia s5 se
organizeze fn liniste.
Dupii trei zile, coloniile organizate sint controlate dacii au acceptat
matca si se s t r i d eventualele botci naturale ce eventual au lost cliidite
de albine pe ramele cu puiet tin5r. Cu noile serii de stupi organizati se
p r o d e a z 5 in acelqi fel ca la primele.
La terminarea perioa'dei de productie a 15pti~oruluiultimii stupi
se vor organiza cu puietul ~i miitcile celor 9 nuclee initiale, dac5 s-a
lumat cu trei colonii pe zi.
Unirea coloniei orfane cu nucleu se face prin unificarea mtrosului
ambelor unit5ti pulverizinidu-le cu sirop foarte diluat si cu o substant5
mirositoare. Pentru 24 de ore, intre cele douii unitiiti ce se unesc se
pune $cite o dlafragmii obi~nuitiipentru ca albinele sB treacii la mate3
prh golul de sub ea.
In tot timpul producerii 15pti~orului,dacii nu este cules in natrur5
coloniile sunt stimulate cu hranii proteicii in simp de zahiir.
Liipti~orulrecoltat, prin orieare din e l e douii metode, se colecteaz5
in borciinase mici de 50-40 grame de culoare inchisg, se parafineaz2i +i
se tin la Irigider. Oink3 wntinutul lor totalizeazii un kg sint deyrtate
intr-un borcan special ~i se piistreazii in frigider ping la predarea la
beneficiar.
 FORMAREA REZERVELOR DE PROPOLIS
PENTRU NEVOILE STUPINEI

Propolisul are un i n s m a t rol In via@ colloniei prin propri&tile

3ui bactericide gi ba&eriostatiice. Alrbinele il ammuleaz5 in stup oricind
91 gisesc 'in natur5 ~ i - 1pun l a rezervg acola unde gbesc mici spatii
libere. Ulterior 11 folosesc la : fixarea ramelor ; la completarea spatiilor
dintre umwqele Hoffmann ale ramelor pentru a impidioa producerea
curentilor ; la rniqorarea urdinigului in toamnG pentru a r e g l m m t a
aerisirea interioarii in raport de m5rirea coloniei q i puterea ei d e a!
produce si pistra ctildura ; la s p i r e a peretilor stupului pentm ca izo-
lindu-i astfel ei s5 lnzl aibsoarb5 umiditatea din interior creati de res-
piratia zecilor de mii de albine ce f o r m e d wlonia e k . In afar5 de
aceste foloase directe pe care propolisul le d5 coloniei, el este utilizat
:i in terapia umani. Pentru obtinerea propolisului in cantiati rnai mari
se folosesc o serie de ,prwedee, indicate rnai jos :
Cunoscut5 fiind inclinatia albinelor de a inchide spatiile goale din
stupi, apicultorul rnirefle cu 3 - 4 mm distanta dintre scindurile pdigo-
rului la stupii orizontali. La cei verticalii, pentru r 5 Ipodisorul este format
dintr-o placii etanqti, albinele pot sii depun5 ceva propolis doar pe mar-
ginea acesteia. In schimb, in toamn5, ramele se a ~ a z 5putin mai didantat
cu 3 mm, c5ci intr-un spatiu rnai mirit incape un nu&r rnai mare de
ajlbine din ghemul in care stau iarna ; albinele completeazg acest spatiu
cu propolis. La controlul de fond in prirn5vat-a u r m i t m e , Jnteresul
Inare pentru p5strarea c5ldurii coloniei este ca ramele s i fie cit rnai
apropiate gi dac5 se poate dhiar in 1oc de 11-12 mm spatiul s5 fie de
9 mm ; apimltoru'l atunci rade cu d5ltib mudhiile de contact ale ramelor,
Pnl5tu~indpropolisul de amlo depus de albine din toamn5. Tot atunci se
rade propolisul gi de pe faltul pe care stau aaezate ramele.
Un mijloc pradic de a obtine in tot cursul verii o cantitate rnai
mare de propolis este aaezarea intre podisor +i suprafala ramelor de cuib
a unui inQt5br. El este f5mt din patru gipci subtiri, cu l5timea de
4-5 am, hdheiate in mie si dlei. Pe pe~etiiacestui iniiltgtor se fac
numeroase orificii cu un burghiu de 1 em. La exteriorul peretilor se
f i x e d cu pioneze f i ~ i ide p i n 2 metalie5 lat2 cit inl5t5brul cu whiuri
de 2 mm. Acest dispozitiv nu se a p l i d decit iartrunci cind afar5 timpul s-a
- I
I

statornicit, fiind cald, iar cuibul nu mai rpoate fi influentat negativ de

acest spatiu creat intre podisor $.i r m e . Albinele care nu suport3 Pn i
j
stup nici un fel de w e n t ori spatii goale se gr5besc s5 comipleteze ori- 4
ficiile cu propolis, amperind apoi si f i ~ i i l ede plas5 mehlic5.
Recoltarea propolisului se face asi2e2 dfn acest diqmzitiv : se scot
pionezele ~i se de~lipescplasele de pkzg metalic2 prin s1cu;fundare Pntr-o
baie de ~ c e t o n 5care dizolv5 propolisul. Acesta se depune p e fundul
cutiei cu acetong. Propolisul d q u s 9n orificiile in5lWtomlui se rad cu
l ~ m aunui briceag. Odfat5 m o l t a t , dispozitivul se a?ax5 din nou l'a
lwul sHu si albinele continuii lucrul lor ptn5 timiu in toamn5, cind
in5lt5torul se scoate definitiv ~i coloniile se preggtesc pentru iernat.
PGstrarea propolisului. Fiind maleabil la cald, dup5 recoltare pro-
polisul se la's5 putin la soam ~i se fac co.coloa$e ce se dnve1es.c S n staniol
sau material plastic, 'pgstrindu-se ferit de luming. Datori6 valoro~ilor
sZi mmponenti, procpoi&Ul este folosit, p e scars mare in diferite tra-
tamente ale bolilor umane si animale.
 . L
i

. ". 1 Ceara e cu un susur tainic scos l a

I
lumind, ca o amintire cr originii sale
ce este mierea.
( M . Maeterlinck)

PRODUCTIA DE CEARA

m a t 5 cu intrarea din plin in primrivar5 qi aparitia nectarului gi a

polendui proasp5.t, dar mai ou seam5 cu inflorirea pomilor roditori,
glandele ceriere ale albinelor tinere se dezvolt5, iar secretia lor abun-
dentii inciti albinele la cl5ditul fagurilor.
Deci o prim5 realizare a productiei mai mare de cear5 se indepli-
ne$te oferind latunci albinelor numero~ifaguri artificiali qezati in grupe
de 3 4 Ungg cuib - doi in dreapta gi doi in stinga acestuia - m5r-
giniti la exte~iorde cite u n fagure cu p5sturri. In mod o b i ~ n u i teel pu-
tin 113 din numiirul fa.guriloT din fiecare stup trebuie schimbati anual.
Intr-o stupins bine organizatg efecltivul de faguri gata cl5diti trebuie s5
fie cu 500/(, rnai mare fa@ de numgrul fagurilor pe care il cuprind stupii.
Se cer anumite conditii pentru realizarea unm productii mari de
ceara :
- colonia s5 fie puternicj ~i cu un mare num5r de albine tinere
eclozionate in prim5varEi ;
- c5ldura in cuib s8 fie bine p5strat5, iar acolo unde este neee- 4
sar se pun perne ca material tennoizolator ; c5ldura la exterior trebuie
sB fie de 20°C ; sporirea productiei de cear5 va spori, d n d intre spatiile 6I

dintre rame se pun ~ i p c icare inchid complet p a r k a superioar5 a ra- ,

melor, pastrind in felul aeesta ~i mai bine caldura ; urdini~ulse miqo-
reaza mult in timpul noptilor, dt.4 vreme timpul nu s-a Pnc5lzit ;
- culesul natural sau hr5nirea stimulenti sint factori detenni-
nanti in m5rirea productiei de cear5. Taranov a stabilit o strins5 core-
latie fntre cantitatea de puiet ~i aceast5 proldulctie de cear5. El a constatat 1
c5 1 kg albine, in cursul vietii lor, pot da 0,500 g de cearEi crescind toto- !
dat2 26 000 de larve, bine hr5nite ~i stimulate. Raportul de prductie
fat5 de hranirea de stimulare a fost stabilit de acest cercetstor de i
seam5 la 35 g cear5 pentru 200 g hran5 cu proteine ~i hidr$i de carbon ; 1
- spatiile goale din stup favorizeaz5 secretia glandelor e e r i e .
Albinele de oum g5sesc un spatiu liber il ocup5 'cu f5gurasi fie in partea i
superioar5 sub podi~orsi intre rame cfnd e mai mare de 8 mm, fie intre j
pereui interiori ai stupului si diafragna m5rginaq5 ; I
- prolificitah rnzlkii, care depune multe ou5, impune ca s5 exk&
suprafete de faguri in cuib, retrggind deocamdat.5 ~i punind la rezerv5 I
2-3 faguri rnai vechi, dar inlocuindu-i cu altii artificiali pe care, pro-
firtind d e impulsul natural de cules in zilele primgverii, numeroasele
albine tinere ii clgdesc, iar matca ii ocup5 f8r5 intirziere ;
- un rol insemnat il are si indicele de selectie umnind s5 fie
relizat in m5sur8 cit rnai mare, c5ci sint mlonii care w~nparativcu altele
dovedesc cri au o inelinare accentuat5 in a cl8di repede ~i bine ~i cu
cit rnai putine alveole mari de trinbri ;
- polenul are un rol determinant in productia cerii. Cerceatorul
Fraudenstein hrznind cu p d e n timp de zece zile albine b5trine cu glan-
dele ceriere epuizate a reactivat aceste glande, inlcit albinele respective
au cl5dit tot atit de bine ca ei cele din s t w l martor cu multe akbine
tinere. K. Stanski f51cindbiosinteza coloniei a stabilit ~i el rolul mare pe
care il are polenul consumat in m8sur8 mare En productia de cear5.
0 oolonie bun5 p a t e da intr-un sezon pin8 la 1 8 0 0 kg e a r 5 rnai
ales cind se folosesc in stup rame cla'ditoare cel putin dou5 in fiecare
stup. Rama cl5ditoare sau o ram5 goal5 pentru m o l t a t ceara se asaz5
intre cuib ~i fagurele cu polen, iar f5gura~iinou cl5Uiti se rfccolteaz3
din 5 in 5 zile scotind gipca mobil8 a ramei clgditoare, retezind fagurii
&diti, dar 15sind cam 1 cm o fisie sub sipc5, pe care curinvd albinele
o completeaz5. M d u l cum albirlele cl5desc fagurii a fost pe depllin
ltimurit la capitolal ,,Anatomia eoloniei".
Valorificarea cerii produs5 in pris5ci este usor de f8cut cind acolo
se g5seste un topitor solar in care se pune orice fBrFm5 die cear5 clgditg
de albine, cit +i fagurii intregi. Ceara rnai poate f i obtinuti $i prin to-
pirea fagurilor vechi in diferite dispozitive cum este si topitorul cu
ajutorul vaporilor fierbinti (fig. 73) care se obtin punind aporatml p t e
un aragaz sau plit5 ; vaporii str8bat masa de fAguri fr5mintati ~i spilati
In prealabil, iar ei topesc aceast5 miaG, rgmrinfnd pe fundul vasului
reziduuri cu mult5 cear5. De aceea foolsirea preselor este rnai recornan-
dabil5 : f8gura~iislp5lati in 2-3 ape se pun la fiert ; din cazanul cu
fierhr5 ceara topitii este pus5 intr-un s5cu+or rar supus presiunii pu-
ternice. Totusi si acest procedeu las5 in masa reziduurilor rnult5 cear6.
kn ultimii ani ins5 Combinatul apical Bsneasa a p~irnitfaguri wchi
spre prelucrare, dind apicultorilor de fiecare fagure vwhi dte un fagure
artificial cu s i ~ m edeja inlgropate in el, ceea ce este malt mai convenabil
pentru stupari.
In felul acesta cea rnai mare cantitate di war8 se reinbarce in
economia apicolg sub forms de faguri artificiali. In afar5 de aceasti3
folosint8, ceara Itopitti ~i turnat5 in blocuri de 15-20 kg este distribuitti
la cerere in : industria opticg, feroviarg, metalwgic5, electrotehnic5 si
in electricitate, in panfumerie ~i cosme'ticti, arte grafice, industria de sti-
clgrie, textile, stomlatoJogie (pentnu mulaje dentare), p r d u s e farmaceu-
tice etc.
In Comlbinatul apicol BBneasa ceara este achiziVonat5 de la api-
cultori prin filialde teritoriale ale hcrciatiei CrwBtorilor de Albine sub
forma Pagurilor vechi.
Acolo, fagurii, inainte de a fi introdusi in topitorul cu aburi, sint
fSrimi@ti bine, se scot sirmele, si apoi sint spglati in ap5 ddurizat5 pin5
cind apa riimine limpede. P u ~ iin topitor cu abur la 100°C ceara se
sterilizeazii die orice agenti patageni ce s-ar mai afla in fnveli$urile nim-
fale. Ea trece prin diferite dispozitive de purifilcare +i innobilare fie prin
metode fizice, fie prin cele chimice in raport de felul cum va fi folositil.
De pild5, la confe@ionarea.de faguri artificiali nu se folose$e nici o
substanp chimic5, ci numai cele fizice de filtrare cu filtre speciale,
spalare, decantare etc.
Fagurii artificiali se
obtin prin dou5 procedee :
primul este cel de turnare
a cerii fluide pe doi tamburi.
prin interiorul c5rora t r e e
un curent cu apB rece ce
solidificg ceara de pe ei ;
prin rotire, imping foaia de
cear5 groasB intre alti doi
tamburi cilindrici d e presare
in foaie sulbtire ce se inf&
soars in suluri de oite
15-20 kg fiecare. Sulurile
trec apoi la o presa cilind'ric5
de imprimare a alveolelor
i e ~ i n do f i ~ i elung5, care este
apoi sectionat5 de un cutit
automat, ce o taie la m5sura
cerut.5 dup5 ramele STAS
ale celor trei tipuri de stup.
Fagurii astfe: obtinuti
sint buni ~i maleabili, dar
pentru montarea lor in rame
se cer o serie de lucrBri mi-
Fig. 72 - Agreqatul d e faguri artificiali d e ld galoase din partea apiculto-
Combinatul apicol BBneasa ; se o b s e r v j stbvele
cu faguri artif iriali. rilor care are nevoie de mult
 timp pentru g5urirea ramelor, intinderea sirmelor de sustinere a fagu-
relui artificial, sTme care de multe oxi se intinkl, iar fagurele cliidit iwe
cu ondule unde albinele cliidesc celule de trintori ; apoi apicultorul
trelbuie s5 implbte sirmele in masa fagurelui cu un dispozitiv denumit
pinten.
Toate a w t e luvrr5ri pot fi evitate dlae5 se folosesc fagwi artificiali
care au deja sirmele implintate in masa lor, chiar in momentul fa-
bricgrii. Sint ,qa-zi~iiffaguri =ma@ pe care Combinakul apicol de la
Biineasa ii lucreazii ~i ii ofw8 stuparilor, in schimbul fagurilor vechi
reformati.
Aicqti faguri armati se lucread la pres5 folosind un alt procedeu.
Ceara fluid5 c d e direct pe Camburii gravati care prin rotlre imlprirnii
foii de fagure forma hexagonal5 primind in mass lor nou5 sirme on-
dulate ce dau fagurilor o deosebit5 trginicie. Pozitia sirmelor pe fagurele
gata imprimat este wrtical5, iar ei nu se mai onduleazii din cauza
greut5tii albinelor ce stau pe suprafata lor atunci cind cliiclesc alveolele;
albinele construiesc in ei prea putine alveole mari de trintorl, iar mon-
tarea lor in rame se face foarte repede si q o r ; sirmele ondulate au
cqpetele i e ~ i t ede 2 cm in p5~tilede sus si de jos ale fagurelui. Ele
sint prinse ~i fixate sus cu o sipc5 mobilg ce intrii intr~ur,fall sub
speteazii superioar5 a ramei, iar jos, ele intr5 intr-g tiiieturg 1ongi.tudi-
nalii a spetezei inferioare care le s t r i n g cm!d tiiietura este com'primatii
prin baterea curmezi~5a 2-3 cuivare.
Combinatul apicol valorificii in conditii superioare ~i boatina r5-
mas3 de la topirea fagurilor vechi din gospodgria apicultorilor arnatori,
~i in care se afl5 eel putin 25-300/0 cear5. Prin prelucrare in instalatii
speciale cu solventi organici ~i sp5liiri repetate se extrage total ceara
r8mas5 in bo~tinii,fiind folositti in diverse industrii in combinaoe cu
parafina, in raport de cerintele beneficiarilor.
Topirea fagurilor vechi. D q i explfcatiile date recoonandti apicul-
torilor sii nu se mi ocupe de topirea fagurilor in propria lor gospodiirie
c5ci este mai economic d se schimbe aeqtia cu faguri a~tificiali111 -
aSa cum se pmcdeaz5 obi~nuit,botu~ivoi da citeva indrum5ri petru
cei care fiind departe de filialh A.C.A. judetean5, trcebuie sti topeasc5
singuri fagurii. Este de reGnut ins5 c5 orice mijloace s-ar folmi in acest
scop rgmine in reziduuri o fnsemnati cantitate de cear5, care se urc5
.. .
, - aproape la 25-55%.
Topirea far5 cheltuieli qi pierderi de timp se faee u+or cu topitorul
solar, in care se poate pune oricind orice f3rim5 de cearii ar exista in
prisac5.
., ,.
.. - Aparatul acesta este alc6tuit dintr-o cutie de sdndur5 cu fund ~i
cu un capac cu balamale. Pozitia lui este indinat5 pentru c i astfel cap-
tea26 mai uFor razele solare, care tree prin douii geamuri d e sticl3 aqe-
zate unul fat6 de a'ltul la 5 c m distant6 ; in felul acesta in cutie se
concentreazii o mai' mare cantitate de c5ldur6,
f Fagurii fiirimati qi spiilati in prealabil se qazii pe o, tab15 mobilii
ondulatil din aluminlu, Stiut fiind cii acesta retine cea mai mare canti-
Late d e c6ldurg. Tabla d e f i a sau de zinc nu s e recomandg, ciici acestea
in contact cu acizii din cearii, determinii cel putin schimbarea culorii cerii
prin oxidare.
Cine se dlSi cu stupina in aprepierea unei r q e l e electrice poate
pune pe fundul cutiei sub tabla d e aluminiu, u n r e p u electric, c i d sint
zile reci si f5r6 soare.
Ceara odatil topit3 sub acGunea solar5 sau cea a rqoului se scurge
uSor de pe tabla inelinat5 ~i este colectatii intr-un jgheab de tab15 in
form5 prizmatic5. Cind aceasta is-a umplut, ceara se scoate u+or din jgheab
unde s-a solidifi.oart. In reziduurile r h a s e se afl5 un mare procent de
cearii de 50-600/,.
Topitord cu aburi este compus dintriun vas cilindric cu diame-
trul .de 45 .msi in6ltimea d e 65 em. In partea de jos, fundul este dublu,
o parte fiind u$or conisc6 la o iniiltime de 12 am ; spatiul dinrtre cele
douii funduri serve5t.e ca depozit de a@ care se toarn5 printr-un orificiu
madfan cu diametrul d e 4,5 cm, previizut cu un tub ce se imheie cu
un capac in f o m 5 de ciu1perc6,care are sub e a orificii de i e ~ i r ea vapori-
l'or de ap5, h t r e faguri. Aparatul se q e a z 5 pe o sursii d e c5ldurii ca :
aragaz, reSou electric sau plita de buc5t3rie,
care determin5 fierberea apei cease trans-
fol.lm6 in vapori (fig. 73).
Fagnrii fiirirnati in portiuni mi,ci, f6r5
sirmele de care ei au Iost fixati, se introduc
cu 48 de ore inainte intr-un vas cu ap6 de
ploaie sau de riu, invirtin,du-i de 2-3 ori
pe zi, schimbind apa dup8 24 de ore.
Rostul acestei spiiliiri este nu numai
ca ei s5 fie cur5tati de rezi~duilri, ci, mlai
Fig. 73 - Twitorul de ceara ales, pentru ca inveli~urilenimfale aderente
i n stu~pinelemici : pe peretii alveolelor sii se imbibe cu apg.
4i - Burubu1 de presare cu DacB nu s-ar face asa, aceste inveli~uriar
talgerul sSu ; 3 - peretele exte-
rior a1 cazanului ; 5 - cazanul absorbi o mare parte din ceara topit5 din
interior cu orificii pentru scurge-
rea cerii topite $i presatH ; 6 - faguri, cauzind o pierdere de cearii care se
canela de evacuare ; 7 - cazanul
de la fund cu apa fierbinte. U T C ~ ping la 60-65% din maSa ei.
 Cind apa este limpede, fagurii se scot {din vasul cu ap5 ~i se pun in
topitorul cu aburi ; acolo, jos, se afl5 o sit5 d e pinz5 metalic5 cu dou5
toarte. Pe mGsur5 ce vaporii ~ d eap8 topesc fagurii din aparat, ceara se
scurge printr-un orifi'ciu lateral inohis provizoriu cu un cep. Reziduurile
r51nase dup5 tapire se adun5 pe sit5, iar la terminarea operatiei sita se
trage in sus cu doi c l e ~ t iapucind cele dou5 toarte laterale, turnfnd rezi-
duurile intr-un lighean cu ap5 rece spre solidificarea lor.
Jn timpul fierberii apei din aparat ~i a cosumului d e vapori, nivelul
siu in depozit scade. De aceea stulparul are grij5 s5 realimenteze depo-
zitul cu alt5 ap5 clocotitii luat5 dintr-un vas aparte.
La terminarea topirii tuturor fagurilor p u ~ iin vasul cu ap5 se
dewhide capacul, se scoate sita cu rezidzluri, iar interiorul topitomlu~ise
Gtellge bine de ceara inc5 fierbinte r5mas8 pe peretii vasului, folosind
ghemotoace d e hirtie din ziare care absoarbe bine ceara cald5 ~i vasul
riimine curat pentru a fi folosit p n t r u alte ~ a r j eviitoare.
La ComlbinaCul apicol BFineasa sint instalatii speciale (fig. 74) CII
solventi organici (benzin6) ~i spgliiri repetate, extr5gindu-se aproape total
ceara din bostin5. E3a este cear5 industrial5 folositFi numai in aceste
scopuri, in amestec cu parafin5, in raport cu cerintele beneficiarilor.

Fig. 74 - Instal.atia de extractie a cearei prin solventare la b m b i ~ a t u l a p h l

BBneasa.

451
 PRODUCTIA
VENINULUI DE ALBINE

In mud obisnuit pentru producerea veninului sint solicitate mai

mult coloniile care au destinatia de a fi desfiintate in ultima parte a
verii cind resursele de nectar si [polen sint epuizate. Desigur c5 in pri-
~niivara urm5toare efectivul lor este completat prin nuclee f5cute din
vreme cu mate5 scoase de la rezervg. Izolarea acestor stupine se impune
crici albinele care sint supuse la p r d u c t i a veninului reactioneaz5 foarte
;,gresiv impotriva oric5rei fiinte care se afl5 in apropierea pris5cii res-
pective. De aceea, personalul trebuie inzestrat cu costume de protectie
contra intep5turilor albinelor : combinezoane cu fermoare perfect bchise,
mas&, m 8 n u ~ imuschetar, cizme etc. Cu toate riscurile, t o t u ~ i ,in U.R.S.S.
si R.S. Cehoslovacti productia ~ d evenin se crbtine in oarecare proportii,
lolosindu-1 in ,preparate farmaceutice sub form5 de injectii subcutante,
administrate sub directa indrumare a mdicilor de specialitate.
Pentru recoltarea veninului se folosesc diferite aparate in S.U.A.,
R.S. Cehoslovac5 si R.D.G. Dup5 Bahram intr-o serie d e experiente S-a
rccoltat veninul la urdinig si in stup 'cu ajutorul pcului electric.
Recoltarea veninului se f'ace prin excitarea albinelor la u d i n i ~ u l
stupului sau in interiorul lui, cu ajutoru'l unui aparat electric care
din 3 in 3 secunde produce cite un SIX; experienta dureaz5 in total
60 de minute.
Aparatul este compus dintr-o ram5 pe care sint fntinse sirme de
a r m 5 sau de otel far5 izolatie a ~ e z a t ela o distant5 de 3,2 mm intre
ele, fiind legate de o sursti de energie electric5, cu o aparaturg necesar5
pentru reglarea impulsurilor. Albinele excitate de aceste socuri, mai ales
cele tinere, se niipustesc asupra aparatului, iar culeg5toarele de polen
chiar pierd o parte din ghemotoacele cosuletelor. Fiind intr-o stare de
excitatie, albinele sco$inldu-si aoul, inteap5 anurnite piese din aparat care
ret,in veninul, f5r5 a rtipi gi acul. In acest scop se utilizeaz5 u n anumit
material care c5ptuseste aparatul pentru obtinerea veninului expulzat.
Cercet5torul Palmer a folosit in acest scop agarul I ) precum $i un alt
produs cu mai multe calittiti silicronul 2, ; albinele scuturate in aparat,
care are in interior un strat de silicron se asazti pe el ; cum substanta este
1) agar = substant5 gelatinoas5 extrasa din unele alge marine, folosite Pn mfcrobiologie.
2) silicror~ = malerial mai putin sensibil decit agarul din punct de vedere a1 conser-
v i r i i calitatilor biologice ale veninului.
bun5 condzl'c5tuare de electricitate, la declansarea unui x u r t ~ o electric
c
albinele scot acul, elimin5 veninul ~i alpoi il retrag. Veninul se adun5 sub
stratul de silicron sulb form5 de picMuri mici, care dup5 20 minute se
cristalizeazg, pierzindu-si p a r k a apoas5. Aceast5 evaporare a lichidului
este tocmai substanta repulsivii A care excitii albinele pris5cii si le deter-
minii s5 devin5 agresive, atacind pe oricine din prisacg sau din impreju-
rimi.
Aparatul de recoltat veninul allbinelor este compus dintr-o cvtie
de placaj in care se scutur5 cite o ram5 cu albinele acoperitoare, f5r5
matca respectivii ; cutia are 20 de u r d i n i ~ ed e cite 1 cm2, deci cite 5 la
fiecare din cei 4 pereti ai ei. U r d i n i ~ l eau cite un culoar ; fiecare are
o mica trap5 care cgloatii de albinele care vor s5 ias5, se inchide in spate
si declan~eazzun slab curent electric care produce o zguduitur5 organic5
~i sileste astfel eliminarea unei pic5turi de venin. Pentru a atrage albi-
nele numai c5tre u n perete, pentru ca veninul din celelalte culoare s5
se usuce, se folose~teun dispozitiv rotor de aprindere a unor becuri,
lumin5 care atrage albinele din cutie. Veninul se recolte&i prin spillarea
culoarelor.
Lucrarea se face in camer5 inchis5 ~i inhnecoasti ; albinele ce ies
din cutie se duc la geamul camerei unde se l u c ~ care , se deschide din
cind in cind ~i le elibereas.
Avind in vedere c5 in components veninului proteinele sint cele
mai nurneroase, se impunie ca acele colonlii care sint destinate sii ofere .
venin, sii fie blne hrsnite ciici dup5 eliberarea lor din aparat unde si-au
l b a t veninul, ele se reped in primul rind la fagurii cu hranz din stup,
cici pielrderea de ven1inle produce o mare foame.
11n S.U.A. se foloseste un aparat cu o retea de sirm5 prin care
circul5 un curent electric cu tensiune joas5. Aparatul se asaz5 la urdinis,
iar cfnd albinele intr5 sau ies din stup socul electric le determin5 sti eli-
mine veninul, care se adun5 pe o pin25 fin5 d e nylon, a ~ e z a t 5sub sirrnele
electrice ; sub pinzii se 1g5seste un geam unde se a m u l e a z 5 picaturile
fine ale veninului. Cu o singur5 pin25 de nylon se p a t e extrage veninul
de la 10-20 stupi. Cind aparatul se opreste se las5 ~ploc 24-30 de
ore in care timp veninull se cristalizeazii si este r5zuit si depozitat intr-un
vas etans, pentru cii fiind hilgroslcopic, ar abmrbi apa din mediill incunju-
riitor. Procedind in felul alcesta de la 20 colonii abia se poate recolta oda't5
1 g de venin. Extractia veninului se mai Face ~i ,prin folosirea de substan@
chimice excitante ca : eterul, clorofonnul sau alcoolul, care vaporizati,
narcotizeaz5 albinele, iar ele fiind scuturate intr-un borcan scot acul ~i
eliminii veninul. Vasul sp5lat apoi in ap5 distilat3 colecteaz5 veninul, iar
in urrna evapor5rii apei rtimin cristale d e venin. Metoda aceasta este
u ~ o a r 5dar in schimb produsul este impur din cauz5 c5 narcozarea albi-
nelor produce si fenomene de vom$ eliminind odat5 cu veninul ~i nec-
tarul din g u ~ i l elor.
lntep5turile d e albine pot d a loc la accidente grave d e care apicul-
torii pot fi responsabili in fata justitiei, dac5 n u se iau m5suri imediate
de ap5rare a persoanelor str5ine ~i neobisnuite ou d n u l albinebr.
Cind ati studiat anatomia al'binei ati laut cuno.$inv de aparatul
vulnerant, ar5tind c5 el cuprinde substante toxice foarte periculoase pen-
tru unele persoane cu o anurnit5 sensibilitate. Desigur c5 nu vi se p a t e
pretinde s5 acordati interventii medicale, dar aplicind totusi unele miisuri
ce v5 stau usor la dispozitie puteti evita nepl5cerile si urm5rile rnai grave
pe care le pot suferi cei accidentati cum este de pild5 : socul anafilactic
foarte periculos.
Ca m h u r 5 d e prevenire se impune ca orice persoan5 str5in5 ce vine
i n stupinii sii primeasc5 o masc5, intrucit intepgtura in ochi primejduie~te
vederea. In astfel lde situatii dac5 un medic oculist chirurg nu intervine
de urgent5 ca s5 extrag5 acul din sclemtic5, ochiul este pierdut.
Pentru inIep5turile obi~nuikeeste suficient s5 se r&alg5 acul cit rnai
curind, ridicindu-1 cu unghia sau cu lama unui briceag actionind de jos
in sus, ca sS-1 scoateti din tesutul lezat. La extractia unui ac nu se apuc5
de vezicii spre a-1 retrage, c5ci desi astfel acul este scos repede, in schimb
prin presiunea ce o faceti asupra vezicii, injectati in tesut intreaga cantl-
bate de venin existents in vezicii. Loml inppat se tamponedzii cu tine-
tur5 de arnic5, ~orise freacs cu putin otet sau amoniac, aceste substante
neutralizind partial efectele veninului. De asemenea, p a t e fi utilizat -
dup5 cum v-am rnai spus - cu bune efecte ,uleiul d e cuisoare (Eugenia
caryophyllata), cartofii t5iati felii ~i stropiti cu otet, frictiuni cu frunze
de p5trunjel. Pe locuri rnai sensibile si dureroase se aplic5 un tampon cu
novocainii, ori ap5 d e Javel sau perclorurs oficinal5.
Pentru evitarea intepiitur'ilor la miini cind se l u m a z 5 Ila stupi se
folmesc anumite solutii denumite ,,apifup" cu care apimltorul incep5tolS
se unge pe miini inainte de a incepe lucrgrile.
Un bun apifug se g 5 w t e la farmacie : ftalat de metyl, pe m r e
vingtorii ~i pescarii il folosesc pentru gonirea tintarilor. 0 retet8 bun5
pentru o astfel de solutie d e usurare a durerilor si in~depsrtareaalbinelor
ca s5 nu intepe, se obtine introducind intr-o sticls eu alcool de 40' o
cantitate de flori ~ d esoc pin5 ce ele ocup5 din volumul sticlei. Ea se
lass la soare 15 zile si apoi se strecoarii obtinindu-se o esentii cu efect
apifug, ieftin qi eficace.
Urmriri grave - cu ~ o anafilactic
c - poate avea inlepstura limbii,
cind cineva musc5 un fagrure f5r& s5 f i observat cii pe el era o albin5,
chiar strivit5. De indat5 survine o inflamare a limbii ~i larinlgelui care
poate duce la sufware ~i doar o inlcizie a unui medic otofinolarinplog
chirurg p a t e restabili respiratia. lnainte d e o asemenea interventie bol-
navul este bine sB fac5 gargar5 cu o solutie d e amoniac 10-15 piciituri
la un pahar cu aps sau sii amestece o lingurit5 dle sare de bueiit5rie neu-
tralizind astfel partial efectul veninului.
Sf5tuiti pe cei care nu suportii intepgturile albinelor - dar t o t u ~ i
vor s5 fac5 apiculturii, c5 trebuie s5 foloseascii rnai inainte un tratament
de desensibilizare la venin prin injectii sulbcutanate in progresie cu pre-
paratul Forapin. Se inlcepe ou particule foarte rnici, pin5 apare o prim5
reactie, o mic5 inflamatie sau o reactie a pielei. Nu se miire~te~doza,dar
se continua citeva zile pentru ca organismul sii se obi~nuiasc5~i nu rnai
apare nici o manifestare la acea doz5. Apoi doza se miire~teputin conti-
nuind cu ea pin6 ce iar a'pare reactia. Se continu5 astfel Sase s5pt5mini de
dou5 ori pe siipt5min5. Este foarte bine cind incep5torul face o transfuzie
de singe cu un apicultor a1 cgrui singe se potrive~tesi contine in el ele-
 mente indreptate impotriva apitoxinei, cu ajutorul c5reia bolnavul este
restabilit.
- Dar ce este si cum se manifest5 ace1 v c anafilactic aSa de peri-
culos ? - intreab5 unul dintre tinerii apicultori.
- Este denumirea ce se d5 fenomenului incercat de unele persoane
care au sensibilitgti de natur5 alergid'), o hilpersensibilitate la venind de
albine. Dup5 Kirov, fenomenul se manifest5 de eele mai multe ori prin
eruptii p e pielea corpului, urmate ,de greutate in respiratie, puls acce-
lerat dlar slab ca intensitate, vgrstituri, fat5 palid5, transpiratie rece, lesin
~i uneori &iar moarte. El? se dabreaz5 unei sensibilit5ti anormale privind
proteinele din w n i n intrate in c i m i t u l samguin, atacind sistemul nervas
si circulator, oprind partial sau total procesele biologice naturale.
Celor ce prezint2 fenomenele ~ o r m l ~anafilactic
i li se aplic5 dc
medic ajutorul necesar. Pin5 atunci ins5 ~bolnavulst5 culcat pentru a
solicita cit mai putin inima, i se fac frictiuni puternice pentru activares
cimIatiei, Respiratiu arbificiulli este interzisii. Consumul unei cantitsti
mici de alcool este recomandat.

- #

I) alezgte = crqterea patologica a sensibilitatfl sau reactivit5tfl organlsmului fata de

SinUmite substante strline, introduse in organism pe c l i variate (osmotice respiratorie, pe
. cale injectabil&etc.).
,.

- '_1

'\

' . .. . .
. k.< ' A .i- . . . . .iL
,*
1..
''
A?'.\
I
.
?'
' &,.*:. -
'-A'.,>,. ..,.? ' ,
3 . '
 Intrim tineri apicultori - ink-un sector foarte i m p r t a d t 8 teh-
nologiei qicole privind cre~tereamiitcilor unde se reflect5 permanent
existents acestui element d e bazfi pe care se sprijin5 colonia ~i care este
matca.
Acum, in deplinfi cunogtint5 d e cauzii, puteti cu u ~ u r i n t 5s5 p5siti
$1 in acest pasionant domeniu, in care lucrind cu competintii, veti avea
satisfactia de a v2i simti adev5rati creatori. I
IrnbunCitfitirkl metodele de lucru in ameliorare +i selectie, veti
vedea cum o stupinii nerentaibila devine in 2-3 ani o stupinii cu o mare
productie numai datoriti crqterii d e miitci valoroase. Atunci veti intelege
axioma enuntatii cu cinci decenii in urmii de Doolitlle cind spunea :
,.cla$i-mi o matcii bunii g i vii dau o recoltti bogatii".
Urmind si in aceast5 direeie ,,noulCL nu ne vom mai ocupa de ceea
ce au f5mt Alley, Pratt, Heyrani, Maisonnave ~i multi altii, arfitate pe
larg in lucrarea ,,StiupiiritulLLapiirutii in 1935, ci doar vom aminti d e
ei in chip de condescendentii, iar acum s5 vedem ce este nou ~i in aceastii
directie. Cresterea de m5tci se b a z e d in primul rind pe lucrgrile de
seliectie, unniirind ,permanent indicii principali ai zootehniei privitor
!a : productivitate mare ; rezistenta la boli ~i intemperii ; prolificitate,
hiirnicie, blinldete ; o inclinatie cit mai redus5 spre roire ; o inclinatie
cit mai accentuatii in c l a i r e a fagurilor, la recoltatul polenului qi for-
marea marii rezerve de paturii ; stringerea ne-ctarului ~i din florile
cu potir adinc, deci avind albine cu tromp5 mai dungii, albine care se
adapteazii uyor conditiilor unui alt mediu inconjur5tor ~i in sfir~it,albine
care s5 aib5 o longevitate cit rnai indelungat5. In aceast5 din urmii
cerint5 un mlare cresciitor de mMci din S.U.A., Schmitt, a pFstrat o
matcii de selectie opt ani, oind incii d5dep rezultate satisf5ciitoare.
Iat5 - tineri apicultori - conditiile de selectie ce trebuie urmfi-
rite, formind un prim grup restrins de colonii care se evidentiaz5, eli-
minind pe cele care cedeazii +i tind s5 se reintoarcs la oblr~ie,inlocuin-
clu-le c u altele nou apiirute ~i care merit5 s5 li se dea cuvenita atentie.
Nu trebuie sii uitati c5 noi avem o ras5 de albine carputin5 cu excep-
tionale calit5ti ce trebuie si mai mult imbun5tiitite. M5tcile noastre sint
din ce in ce mai mult cerute la export. De curind doi specialigti rom8n1
au fost solicitati si3 fac5 o mare cresciitorie de m5tci in Tunisia, pentru
a imbun5tiiti allbina local5 care este foarte roitoare ~i slab productivg,
prin folosirea rasei noastre cu calitgti deosebite. In aceast5 directie tre-
huie ss lucreze marea mas5 a apicultorilor nostri. Un distins stupar din
tara noastrg care timp de 20 de ani face selectie in propria sa s t u p i d
a ajuns sB aib5 o productie medie de 60 kg de stup. El a r5mas pe loc
27 de ani in regiunea inundabil5 a Dunsrii, bogati3 in flor5 melifer5, in
special in cea de toamn5. In ultimul deceniu ins$ regiunea a fost indi-
guiti si afectat5 exclusiv agriculturii ; t o t q i , desi aria florali3 este extrem
de redus5 fati3 d e eeea ce a fost, iar albinele o g5sesc doar pe diguri,
canale, rambleuri etc. registrele cu evidenta anuala arat5 nu numai
c5 productia stupinei nu a sc8zut, ci ea s-a m5rit numai ~i numai facind
o strict5 selectie, eliminind orice colonie care a dat recolte sub medie
si cresdnid mgtci numai din cele recordiste. El este salariat, deci se d u e
la prisacil numai duminica, in singura zi liberg si totusi procedind ass
el are satisfactia de a vedee o creatie de seams. La terminarea acestui
cqpitol important, voi arsta cum in acest scurt timp el isi programeaza
lucrgrile de sele6ie de-a lungul acestei zile de duminid in cursul sezo-
nului activ.

Cum trebuie s5 fie o matc5 bun5 si cum se cre~te

In primul rind lucr5rile de crestere a mi3tcilor nu se fac nici la
inceputul sezonului de prim5var5 si nici spre sfirsitul toamnei ; cel rnai
bun timp este intre dou5 principale culesuri, adic5 atunci cind primul
cules este aproape terminat dar mai d5 posibilitatea unui mic cules de
intretinere, iar unmiitorul este gata s5 inceap5. In plin cules coloniile
sint coplesite de instinctul de acumulare a hranei, cind colonia strica
chiar botcile pentru ca o parte din doici s5 ia parte la cules. lntre cule-
suri si in special dup5 ce culesul d e vari3 de la floarea-soarelui incepe
si3 scad5 in intensitate dar tot mai d8 ceva, este timpul eel mai potrivit
sii se faci3 cre~teread e m5tci. Atunci se pot introduce in colonii alte
miltci tinere, abia Smperecheate, care incepind din august depun ouii
numeroase din care se va forma contigentul de iarni3, viguros, rezistent
!a frig si intemperii gi care va porni impetuos in primavara urmstoare.
Pentru aceas% realizare este nevoie de dou5 elemente principale :
colonie de seieqie care d s lame, d e n w i t 5 colonie de pCsila' si una
tot attt de valoroas3 care e s k colonia crresca'toare - ce imprima prin
hrana oferitil +i irigrijirea I~rvelorcalitgtile sale dobindite. Sfatul lui
C.L. Farrar ~i observatiile lui in aceasti3 priving sint exceptionale spu-
nind : ,,o mat& provenit5 dintr-un material biologic de pr8sil5 superior,
dar crescut in conditiuni proaste, va fi inferioars unei m5tci provenit5
dintr-un material de prgsila obisnuit, dar crescut in conditii buneC1.
CrescMorul de m5tci f5cinU selectie multi ani in urn%, trabuie s2
id5ture defectele unei linii pe care o inlocuie@e cu o alta noui3, cu
indici'superiori, in special d e mare productie qi rezistents la 'boli. Mate-
'-rialul bun ereditar va fi im[bunatAtit si mlai mult prin caliatile alese ale
coloniei c r d t o a r e , ,care k tranismite p i n doicile ei l a m l o r seledate
.
~i deci viitoarelor mMci.
Conditiile de mediu din interiorul stupului au qi ele importanta
'lor; temperatura cuibului nu trebuie si3 varieze, c3ci botcile cu larve $i
nimfe in formatie sint foarte sensibile ; nu degeaba natura a inv5tat albi-
nele s5 cl5deasc5 aceste ginecee cu atita cear5 la o h t c 5 cit folosesc
albinele la construirea a 40 de alveole, cu reliefuri hexagonale cpentru
triinicia ~i rezistenta puiului din interior la schimb5ri neasteptate ale
mediului.
De asemenea, tehnica aplicat5 trebuie f5cut5 cu o atentie ~i o gin-
g 5 ~ i edeosebiti, c5ci pl5pidele larve pot fi usor rsnite, iar doicile pe
acestea nu le folosesc. De aceea noua metod5 in aceast5 operatie de
transvazare a lamelor se face acum in doi tim'pi : o prim5 transvazare
cu larve intimplatoare care pot fi qi ceva rnai mari de 24 de ore, urmat5
de a doua transvazare dup5 16-24 ore cind se pun peste 15ptigorul deja
acumulat in lbotci lawe foarte t i n a e d e 12 ore, selectate ~i bine hrsnite,
luate din colonia d e prisac5 ; ea i n t r u n e ~ t e- duip5 cum am spus -
toate insu~iriledeosebite care le-a d o v d i t cu mult inainte. Procedind
astfel se inlZtur5 ,,timpul mort" a1 primelor ore dup5 transvazare cind
doicile rnai intirzie putin cu cizelarea botcilor, iar hrana nu este absor-
biti in continuare d e larv5, a- cum s t e normal. In schiimb, larvele noi
date in locul celor eliminate f5cind o (dub15 transvazare, sint asezate pe
masa d e 15pti~oracumulat5 acolo, iar noile sosite incep din prima clip5,
dup5 aceast5 drub15 aperatie, s5 se hr5neascii din plin.
Colonia cresc5toar.e nu trebuie s5 fie aglolmerat5 cu prea multe
botci, c5ci atuncci doicile sint nevoite s5 impart5 dozele de l5pti~orfrac-
i~onindu-lepentru a le hr5ni pe toate. La eclozionare aceste m5tci vor
fi rnai putin valoroase.
Cine face selectie va trebui s5 evite p5strarea mitcilor n5scute din
botci de salvare, c5ci pe acestea colonia le o r q t e in disperare d e cauz5,
luind adesea in crestere larve cu o virst5 rnai mare, care initial au fost
hrinite nu ca matc5, ci ca larve de albine lucr5toare, ceea ce nu-i totuna.
Ele salveaz5 pentru moment colonia ca s5 treac5 impasul, dar sint schim-
bate curind, albinele crescind alte botci mari, largi, spatioase, cu larve
ingrijite chiar din stadiul embrionar. Sint m5tci a~a-zisede .whimbare
iini~titii,ce dau satisfacQe deplin5.
Trebuie evitate coloniile care in anul precedent au fost bolnave de
nosemoz5, c5ci d e ~ iaparent ele sint s5n5toase, adeswri boala este in
stare de laten@, iar m5tcile crescute sint f 5 ~ 5valoare ~i mor in timpul
primei ierniiri. Deasemenea :
- Cre~tereas5 nu se fac5 in colonii care au intrat repede in fri-
@rile roitului, desi ele si-au revenit dup5 tnterventia stuparului, c5ci
m5tcile rezultate vor avea. imprimat instinctul accentuat spre roire,
ceea ce nu este de dorit.
- Cre~tereas5 se fac5 numai din larve cit rnai tinere, si niciodat5
~ n a imari de 24 de ore ; cele mai bune sint cele de 12 ore d e la apa-
r ~ t i adin ouii.
- Cele dou5 colonii : cea de pr5sil5 ~i cea crescgtoare s5 aib5
hranri mult5 si de calitate ~i rnai ales p5stur5 care sporeste cantitatea
de 15pti~ordin glandele faringiene ale doicilor. E mult rnai bine ca pe
ling5 hrana exlstent5 stuparul totusi s5 hrgneasc5 ambele colonii cu un
supliment suib form5 de turtite din p k t u r 5 cu miere semicristalizat5 ;
amestecul poate fi pus chiar in'desat, in alveolele goale ale unui f a e r e
 lings cuib. Hr5nirea stirnulent5 a celor doug colonii se incepe din vrellle
in prim5var5, ~i nu se in'trerupe ; cind se dau l'arvele in bobolci, adm'inis-
trarea hranei se face chilar de dou5 ori ve zi.
- In cresc5toriile mari cu laboratoare si aparatur5 specials se
merge cu controlul pin5 acolo c5 se disec5 mstci tinere ~i se rnssoarg
organele de reproductie, ~ t i u fiind
t c s o matc5 este cu atit rnai prolific5
cu cit numgrul tubuletelor ovigene este rnai mare. Orosi Pall a selec-
tionat m5tci care au atins cifra d e 300 tmbulete ovigene. f n afar5 de
ovare mari, m5Ccde d e selectie au si vai'ca spermatic5 voluminoas~
pentru a se stratifica amlo 7-8 milioane d e spermatozoizi cit ar nece-
sita pentru 4-5 ani. Cui aceast5 ocazie s e face qi o cintgrire a lor, stiut
fiind c5 cele rnai grele sint cele rnai bune ~i rnai usor acceptate de colo-
niile csrora li se schimlb5 m5tcile.
- Trebuie evitate imperecherile intre rude apropiate, c5ci altfel
multe larve nu ajung la virsta adu11t5. Gunoasteti ex~perienta cercet5to-
rului american 0. Mackensen care Tmperechind m5tci strins inrudite,
dups cinci generatii coloniile au disp5rut. 0 consangvinizare controlat5
se admite dar numai de geneticieni specialisti, singurii care dau garan-
fia unui succes cu hibrizi, d.ar numai din prima generatie a m5tcilor res-
pective. De indatti ce se incearcti s 5 s e crease5 din ele o a doua serie de
rnstci, rezultatele bune sint anulate.
- Trebuie evitat5 iernarea cu miere d e mang a coloniei de pr5sil8
si a celei crescgtoare, c5ci s-a constatat de cercetfitori c5 tuburile ovi-
gene se mdifi'cri, unele din ele capst5 o ccloratie ma5 inchis5, ingiil-
benindu-se, devenind cenusii, iar altele ajung aproape negre. In conse-
cintg productia d e oug scade mult in ,detrimentul bunei dezvoltgri a
cloloniei.
- Apicultorul crescgtor trebuie s5 tin5 o ev?den$5 strict6 privitor
18 praduictia obtinut5 de a m k l e colonii- cea de ,prZisd5 ~i cea cresc5-
toare - care sg ail6 un ritm d e dezvoltare nonmal5 a cuibului, iar
albinele s5 nu aibs u n caracter agresiv.
- Trebuie evitatg stricarea integritgtii biologice a coloniilor .de
pr5sil5 ~i crescgtoare fie prin orfanizarea lor de matcii sau puiet. Nu se
vor lua din ele faguri cu ,puiet pentrui .a a j u h alte colonii inai slabe sau
sii fac5 din ele nuclee. :Din contrg, cind timpul este potrivnic ~i ele se
dezvoltg prea Pncet vor f i sprijinite cu puiet ,din colonii dn5toase gi care
face parte din grupul d e selectie.
lnceperea lucr5rilor prag5titoare pentru creyterea mstcilor este bine
sEi coincid5 cu perioada in care coloniile 1pris5cii manifests dorinta de
reproductie, f5r5 s5 se ating6 nivelul riscmt de a intra in frigurile roi-
tului. L5rgirea spatiului cui~bului si o ventilare interioar5 mai adiv5,
frineazg astfel d e tendinte. Aparitia potira~eloreste un semn de alarm5
~i trebuie lu.ate .mgsurile ar5tate la roire.
Cu mult in urm5, inc5 din toamn5, trebuie s5 v5 fixati - tineri
apicultori - asupra ,a 2-3 .mlonii din grupele d e selectie neinrudite
care sB dea masculi fecund.atori cit rnai devreme, cu cel putin 2-3 s5p-
tgmini inainte de inceperea lucrgrilor de crestere a mstcilor. Ei au nevoie
,de inc5 trei zile ping la eclozionare fat5 de albinele lucrztoare si apoi
:alte 20-24 de eile pin5 devin maturi sexual si deci virili. fn acest scop
veti introduce in cuibul de iarn5 a1 coloniilor paterne 1-2 faguri cu
celule mari care au mult5 miere ciip5cia pusii la rezerva din recolta de
salcim. Cind ea va f i consumat5, matca va incepe sii depuna si in ei ou5
putin mai tirziu, fat8 d e puietul d e lucrgtoare pentru care ea are pre-
ferinN.
Ambele colonii vor fi stimulate cu miere diluat5 113 cu ap5, ca sZi
aib5 impresia c5 hrana datii este nectar proaspiit, iar in fagurii m5rgi-
nasi ai cuibului, albinele giisesc destul5 p5sturii.
CIuibul se mentine strimtorat, 15rgindu-1 cu precautie in m b u r a
strict5 a cerintelor, iar urdinisul este redus pentru buna p5strare a c5l-
durii. Coloniile de crestere si de prBsil5 nu vor primi faguri de cladit
pentru a nu cheltui o energie de care ele au nevoie in directia pe care
noi o urm5rim : puiet pe elipse eit mai mari, f5r5 goluri, s5nMos ~i
rezistent la intemperii.
Amintim ca o ldatorie de onoxe pe inaintasii care prin munca lor
devotat5 au creat etape progresive in acest mestesug a1 cre~terii de
m5tci : Doolitlle, Aley, Pratt, Pqchez, Selmar, Miller, Heyrand, Prid-
ghen si mai cu seam5 francezul Maisonneuve toti, intr-o munc5 dte emu-
latie, au fost adev5ratii desdhistori de drumuri noi. Doolittle a inceput
cu niste dispozitive in form5 d e dcgetare mobile Pn care erau fixate
botci artificiale in care transvaza larve tinere. A urmat metoda dr. Mil-
ler cu botci crescute pe marginile unui fagure t5iat in trei triunghiuri
pe ale c5rui laturi crestmu boki n a t u ~ a l ece erau decuplate si albite.
Apoi Alley a t5iat fisii dinkr-un fagure cu larve tinere, r5rite din 3 in 3,
fisii lipite sub un fa\gure sectionat la 113 din cuprinsul ramei, iar aLbi-
nele orfanizate cresteau numeroase botci naturale folosite tot prin me-
:oda altoirii lor in faguri cu puiet. Greutiitile intimpinate prin Mierea
acestor botci care adesea se defmmau, a determinat pe belgianul Hey-
rand s5 foloseasc5 alveole cu larve abia eclozionate, alveole scoase dintr-un
fagure cu un dispozitiv Etios in form5 de tub; in felul acesta alvmlele
scurtate erau lipite pe mici bucstele de lemn si infipte pe suprafata unui
fagure port~botci; era un progres, dar cre~terealarvelor in botcile ce
albinele le formau prelungind peretii alveolelor, se b a a tot pe orfani-
zarea de mate5 a coloniei crescstoare. Maisonneuve imbun5t5teste me-
toda lui Heyrand prin niste di~pozitivece fereau alveola de atacul albi-
nelor, cu rezultate rnai bune, inovind stupul pepinier cu unele am&
nunte pretioase. Dar si el crestea m5tcile in colonii orfanizate. In lumi-
na acestor str5danii meritoase, toti uit5m marele principiu in cresterea
de mitci si anume : c5 o colonie orfanizati? suferli u n p v dezechilibru
biologic lipsindu-le matca. h c r i n d as-tfel ei puneau colonia in stare de
spaimii similar5 cu x e e a cind colonia in disperare d e cam23 cl5dea acele
botci de salvare cu m5tci nevaloroase, luind in grab5 si larve mai mari
de trei zile numai ca s5 fie in stup botci si s5 scape de starea alar-
mant5 si perspectiva bezmeticirii.
Odat5 cu aparitia metodelor noi, toate cele de mai sus au trecut
in istorie si nimeni nu le mai folose+te, c5ci acum cresterea de m5tci
se jace i n prezenta miitcii coloniei cresclitoare, iar larvele se transva-
zeaz5 de douii ori in fiecare botcii ; folosind metoda dublei transvazari,
acum se obtin m3tci de o mare valoare in acelasi stup, far5 vreo con-
 trarietate. Ea este ilustrats de cercetstori de seam5 ca Hastings, J. Keil,
Griinmav ~i in special d e R. Jordan din Austria si fratii Ruttner din
R. F. Germania. Ei au stabilit reguli de planificare a lucr5rilor, urm5-
rindu-se in aceeasi m5sur5 ~i trintorii fecundatori selectionati, repu-
diintl materialul biologic din coloniile slabe CYUp d u c $ i i mici, f5r5 rews-
tent5 la boli, inclinate spre roire ~i agresivitate msrit.3.
-
,,Acest m e ~ t e ~ u g spune F. Ruttner - de c r e ~ t e r ea m5tcilor nu-1
p a t e face oricine ; el cere cunostinte temeinice, bazate pe experienta
Indelungat5 care bine aplicats poate mereu ameliora si obtine rezultate
deosebite".

Formarea stupului pornitor

Cre~tereede m5tci selectionate are nevoie de pregstirea materia-
lului bologic, incrare ce se indeplinqte cu cele dous colonii : prima care
e colonia ~ d epr5sil5, produce larve de virstii egal5 de cea mai bun5
calitate, dupii cele mai a 1 . e criterii de seleclie; cea de a doua cresca'toareu
prin hrana ciat5 de doicile selectionate, m5re~t.e zestrea ereditar5 a
ambelor surse. Hastings, amintind'u-si de inidrum5rile eruditului gene-
tician dr. Philips care folosea cu 40 !de ani 3n urm5 un stup pornitor pe
care 1-a adoptat, punea sipcile cu degetare ~i botci ale lui Doolittle in
el, iar albinele orfane de acolo v5rsau deasupra larvelor l5pti~or din
klSug. Se stia cu mult inainte c5 o lerv5 luat5 in crqtere stin,d in
b k i i nec5p5cit5 ~i oferitZ oric5rei colonii, albinele o cresc pin5 :,
c5p8cesc. Abla atunci matca coloniei observg c5 are acolo o viitoare ri-
val5, cgreia, p?ng atun'ci nu-i dgdea nici o insemngtate. Hastings, azi,
folose~tea m t stup pornitor al lui Philips simplificincl organizarea lui
si anume : intr-un stup de capacitate redus2 ca cel in care noi facem
nutleele de imperwhere, pe a1 1
d r u i
'' postav g m , introduce un f a p r eftund fixeaz5. in cui~oare un

. cu miere necEipgci.t5 si un a1 doilea

' '
cu .ptisturii. Intre ele laslr un spatiu
, . , go1 in care se va introduce rama
-;/,: ,. pol-t-botci cu 3 rintluri de sipci a
. , &e 15-20
,
. botci cu larve luate l'a
"' ..;. i. .'. intimplare.
). ' . ..
. '
. . ! , , ifn acest stup pornitor, Has-
- ,,.., , tings perie 1,200-1,600 kg albin5
,. , ' , tfn5rii luat5 de pe citiva faguri cu
' ,'.. ;.-< ,.: puiet necZp8cit s c ~ din
7 '. i diferiti
.:.'
,.. . . ':: hwpi din prisacii, avind grij5 oa
.I
.:: ., nu cumva sii perie acolo ~i vre-o
: '
2

, ..'
T'
I
; ' 'I m&cZ, care pe ling5 29. o colonie
" -1.. ,... '-.ar~ 6 m i n e orf an5, s-ar compromite
,
:. l m a r e a ce se aqteapt5 s5 o in-
l, !..;.', *:;deplinease albinele din stupul Fig. 75 - Slturp!l ,pornitorPhi81'ips:
,'.,.
1 - capacul portbotci ; 2 - corpul ; 3 - ra-
8

! .:.>..pornitor.
. .
Pentru a da o pre-
, rnele cu f a g d .
.,;:, ,
ocupare de moment m a t e alibine se pulwrizeazZi abundcnt cu miere
diluatii, cu apii 500/0; se pune capacul etans si se duce ,,pornitorulU la
riicoare. Dqpii 20-24 d e ore stupul pornitor se dschi!de, se pulveri-
zeaz5 albina din nou, mai putin ca prima dat5, dar suficient pentru ca
albina din interior s5 nu inlcearp5 s5 uboare, intrducindu-se in spatiul
go1 dintre cei ldoi faguri cu hran5 rama portbotci cu larve pe care albi-
nele - orfane fiinld - le primesc cu v6ditb bucurie : toate bat din
aripi, se chearnii, se adun5, ca si cind le-ax- fi venit o salvare din greaua
situatie in care s-au aflat in timpul acestei perioade d e 24 de ore. Dup5
trecerea altor 24 de ore toatii albina stupului pornitor este retrocedat3
coloniilor din care au fost periate, iar rama prtbobci este d u d in
laborator.
Conwmitent, din colonia de pr5sil5 se wwte fagrurele care f,usese
pus cu patru zile inainte in mijlocul cuilbului, fagure cald', de culoare
brunii-'desch'isii, pulverizat 5i insemnat pe lan'tc$ul superior ziua cind el
a fost introdus, f a p r e care acum are larve ce au i e ~ i dint coaja oului de
12 ore. De acesta are acum nevoie stuparul cercetiitor. Miiturind albi-
nele aflate pe el, este ferit de 1umi6a solar5 si curen't, invelit intr-un
prosop si dus in laborator; se elimi* larvele ce au stat in botcile din
pornitor, iar in aceleasi botci se introduc de da& aceusta lurve selec-
tionate scoase cu grij6 din fagurele luat din colonia de prdsilii, larve
care giisesc acolo o mare cantitate de Jiipti~or,hriininklu-se din prima
clilpii cind au fost transvazate, far5 nici o pierdere de timp. Aceastii lu-
crare este dubla transvazure. Antiapind cu explicatiile privitoare la
felul cum se pregiiteqte fagurele cu larve pentru transvazarea a doua
din colonia de pr&ilii, am riimas in urm5 cu explicatia lucriirilor ce tre-
buie fiicute cu colonia cresc5toare, inainte de a veni cu rama porbbotui
cu larvele deja transvazate,
Fiirii sii mai vonbirn de preggtirile pentru stimularea din primii-
varii ce continuii in fiecare zi, de celelalte obisnuite de Iiirgirea cuibului
etc., de cele privitoare la confectionarea botcilor artifi~ialesi lipirea lor
pe sipci etc., pe care le m n o a ~ t e t ic5ci sint la fel ca cele ce le-ati v5zut
cind coloniile au proldus liiptisorul, trecem direct la colonia cresciitoare.
Cu douii zile inainte de a-i da rama prtbotci cu larve selectionate din
transvazarea celei de-a d m a mlonii, colonia creslciitoare se restructu-
reaz5 in felul urmiitor : dacii ea ocupii u n stup multietajat cu douii cor-
puri se scoate in primul rind fagurele cu matca si se pune provizoriu j
in I5dita de lucru ; apoi se amenajeazii corpul superior unde urmeazii
sR se iac5 cresterea miitcilor urcind in el fagurii cu puiet neczpiicit, cel i
putin patru, care se a~aziila ~mijlocul corpului ; intre ei, la mijloc se
lass un spatiu go1 rezervat pentru rama portbotci cu larve dublu trans- i
vazate, cinid ea va fi gata inzestratii cu larve ; fagurii cu puiet se inca-
dreazii cu un fagure cu miere neciip5citii intr-o parte si unul cu pzsturii
,
1
in partea 04pus5; diac5 mai riimine loc liber, s e va completa cu fagurl
gata cliiditi, in care albinele culegiitoare vor d ~ p u n enectar si polen. I

In corpul de jos de pe fund se pune la mijloc fagurele cu matca

pc~ el scos din l5dita portativ5 ; ea este incadratii cu faguri cu puiet
c5piicit, cei cu miere ~i p5s-bur5, plus doi faguri goi gata cl5diti in care
matca urmeaz5 s5 continue ouaCul.
 Deasupm acestui cow cu mate5 se asaz5 in pozitie orizontal5 o
gratie Hanemann c5reia i s-a 15sat deschis ca loc d e trecere a albinelor
dintr-un corp in cel5lalt un spatiu de 8 X 15 am, iar restul suprafetei
gratiei va fi acoperit cu o foaie de carton guldronat legat cu sirma sub-
tire de z5brelele gratiei. In feluJ acesta colonia crescatoare are matca
prezent5 in stup, iar prin spatiul de 8 X 15 cm se face schimbul de sub-
stant5 de mate5 ~i adeci acolo allbinele nu vor cl5di botci naturale pro-
prii din puietul nec5p5cit aflat sus.
Dac5 wlonia crescatoare ocupg un stup de tip orizontal, amenaja-
rea coloniei cresc5toare se face aproape la fel ; ea st5 in dreptul urdini-
yului din dreapta unde se aflg matca cu acela~idispozitiv ca la multi-
etajat - deci cu toti fagurii cu puiet cgpgcit, hrana si doi faguri goi
gata clgditi pentru ouatul m5tcii ; apoi se asaz5 o gratie Hanemann in
pozitie vertical5 cu aceeasi deschidere d e 8 x 15 cm in partea ei supe-
rioar5, iar restul acoperit cu carton gudronat, separind o a r m r n colonia
in dou5 p5rti pe acelasi plan : una cu matc5, iar a doau cu cei patru
faguri cu puiet necgpgcit cu spatiu liber la mijloc pentru rama port-
botci cu larve transvazate. .'la
Lucr5rile de crqtere continhi la fel cu cele ce le-am indeplinit cu
ocazia productiei de IiZpti~or,cu deosebirea c5 de data aceasta primele
larve sint eliminate din botci si inlocuite cu larve foarte tinere luate
din colonia de prgsilg, efectuTnd opera de dub15 transvazare amintit8
mai Inainte.
Colonia cresc5toare are acum la dispozitie in botci artificiale
numai larve de sel-ie din colonia de pr&il5, bine hr5nite cgci au 15p-
tisor mult r5mas de la larvele eliminate. Cunoscut fiind c5 botcile nee&
pgcite cu larve luate deja in crestere sint bine primite, iar doicile le
hr5nesc din belsug ping la cCip5cire, albinele din corpul superior cu
puiet c5p5cit - desi in fagurii aflati acolo ar fi putut s5 fac5 botci -
avind acum acolo in rama portboki larve cu mult l5pti~or,prelungesc
peretii botcilor si hr5nesc din plin aproape toate larvele g5site acolo,
obtinind viitoare m5tci d e mare valoare.
,,In felul acesta - spune F. Ruttner - albinele din comparti-
mentul de crestere aud - fgr5 s5 se nelinisteasc5 - semnele mgtcii de
jos dar slab, ca si d n d ar veni de foarte departecc.
Toate aceste pregztiri vor fi facute pentru obtinerea unui mare
numgr de m5tci. Autorul spune c2 lucrind ,pe~manentdin mai ping la
15 august, cu cinci colonii crescgtoare a obtinut 1000 de m5tci. Stu-
parii care au nevoie de un num5r r d u s de mgtci pot face o bung cres-
tere de m5tci in stupii normali, fgrg interventii complicate si Mr5 prea
multe preggtiri. Dacii stupina este mare si are nevoie de un num5r mai
mare de m5tci - dup5 48 de ores- botcile ~ 5 p 5 c i t ese retrag din cola-
. aia crescgtoare f5cind loc la o a doua serie de botci cu larve, ass cum
s-a ar5tat.
- Ce facem cu botcile c5pZicite retrase dup5 fiecare 48 de ore ?
intreab5 un tin5r apicultor.
- Botcile d o t 5 Gp5dte sint ridicate din colonia cresdlxare $i
dolate fiecare in cite o c u ~ c 5d e eclozionare, unde se adaug2 cite cinci
 ,
..
,.
. ;
,. . .
. .-

' ,
I ..C. ,
. .,, .
,
.
, ,?
albine itinere luate de p e h k i care vor a w a . @ji5 d e tinerele m3tci cind
, .: '
- I ele vor p5r5si botcile natale ; cum in interiorul fiec5re,i custi se afl5
, . .
m ,*
. , ,'.
intr-o scobiturg pasta ,de miere cu zahgr, cele cinci albine se vor h r b l
'.,:\;.; . si vor secreta 15,ptipr cu care m5tcile tinere abia n5scute vor fi. ali-
. mentate ping cind ele vor f i trecute in nucleele de fecundare. Botcile'
k~'..
, .. ce s e pwn in aceste custi de izolare, se dedprind ai atentie d e pe gipci si
. , . se introduc pe un orificiu destul de lang aflat in partea superioarg a . ,.

4 x
-
,
,
custii, avind grijg s5 nu fie lovite sau turtite. Operatia se face in labo- ,

rator unde este cald, c5ci in aceasts stare larvele abia c5p5cite sint .
.
, foarte sensibile si rscind, se vor n a ~ t ecu aripi ndormate complet qi ,
,. ,
. , nu vor putea zbura cin'd vor trebui s5 se imperecheze.
Custile ae a ~ z al5turate
5 intr* ram5 s e a l 5 denuAti5 TO* port-
c u ~ t i(fig. 76) ce se sprijinil pe o sipc5 ce basculeaG ca s5 poatB fi ugor
scoase de acolo ~i folosite uncle. este
. nevoie, dup5 ce mgtcile din ele a u eclo-
zionat. Rama p o r t a s t i se introduce in
oricare stup puternic din prisatcg, as&
zat5 intre doi faguri cu puiet cgpiicit, ,
care s5-i phtreze c5ltlura necesar5.
2 IAcoIo, la c5lidur5, nimfele din botci Psi
desgfrsesc maturarea, ajutate de cele
lcinci albine din fiecare c u ~ c 5ce
ingri j mc.
Fig. 76 - Rama port-cqti b a s t 5 izolare dvresz5 n w a i
- Sipca basculant8; - colovia de 'pin5 se consider5 c5 m5tcile din q t i
pktrare a matcilor. s-au maturat gi ot fi d'ate nucleelor
de imperechere. f'n cazul cind acestea
mai inbfnie sg fie onganizate, cele cinci albine din f i e r e cu~csisht
eliminate ~i fnlocui'te cu alte cinci albine noi luate de pe botcile din
colonia crescZtoare.
In cresciitoriile mari aceste ultime. lucr5ri de pastrare a custilor
se simplifies, folosind o clocitoare mecanic5 cu regulator electric cu !
temperaturi normale, unde custile sint p5strate cit este nevoie ping la
maturarea sexual5 a fiecgrei mztci, avind ins5 neap5rat cele cinci albine
insotitoare. i
a n i d sint r e t ~ a s ea doua serie de htci din colonia cresc5toare, st' t.
face o insemnat5 schimbare acolo, c5ci in compartimentul de jos cu
mat&, au eclozionat multe al!bine tinere din faguri cu puiet c5p5cit ; in
consecint8, se mut5 matca sus unde fostul puiet nec5pgcit este acum
1'
C
csipscit, iar coqpul de jos este cel in care se face in continuare cre.r;terea, iI
c5ci acolo se afl5 eel mai mare num5r de albine tinere. I.

Folosintl acea,st3 metod5, de crestere permanent5 a mstcilor in [

prezenta mSitcii in acelqi stup, este nevoie ca acolo s5 se gZseawc2 rnai 1
multg albins tiniir5 care va folosi ~i l a viitorii nuclei de imperechere a !'[
miitcilor tinere ajunse la maturitate sexual5. I.
,,lntr-o stupins intretinut5 dup5 toa'te regulile - scrie F. Ruttner \ 1
- nu vor lipsi niciodat5 albine tinere ce se iau din oricare stup din pri- 1
L.
s a ~ 5 ; ~Operatia
. se face intr-un stup go1 cu fund $i cu u r d i n i ~ u linchis
I
, .:',.:;,..?
* ,! ,
' ..
i!,;:
care s e r v e ~ t eacum ca o roinit5 ; el are o gratie la o latur5 a lui unde
. , ..
se perie al'bina tin5r5 de pe faguri cu puiet nec5p5ci't ; acesta se stre-
I "

,.c . ,
;
,
,I..,
,
.. coar5 p i n gratii ~i se adun5 dincolo de ea, in- timp ce albinele bgtrine
8 .;. " I ' , zboar3 si se inapoiadi la stupii lor. Cu aceast8 albin5 t h 5 r 5 se va
; ,',:
vbipui nu numai colonia creuc3boare dar si viitorii nuclei de fecun-
1 !I.
c,: / darexce se vor forma cudnd. Cu timlpul colonia creslc?itoare, alimentat5
, ',: ..
! ;?.:
; ,:.;;-,
,
.. , .
I:. :
1 :. ; .;:
/ ";;.. ..
1 ;;;:. ,
<. ,
,,

.
. .
i'
. Fig. 77 - titp
Stupu$orul de fecundare
Oriisi Pall :
Fig. 78 - Stupqorul de fecu~lidare
tip Zander.
, ,
1 - fundul stupului: 2 - colonie pentru
eclozionarea m8tcilor.
~

::.... mereu cu hran5 si cu albine Mnere, ar putea da semne de roire. Pentru

'i
8.-
a evita plecarea unui anume roi,' se scurteaz5 longitudinal una din ari-
.. pile mgtcii ; roiul ce se formeaz5, datorit5 mtitcii, care nu poate zbura,
.

*.,; . se a ~ a z 5la 1-2 metri in f a b stupului cresc5tor, f i i d astfel u g r re-

'1 coltat ; tinut 1-2 ore in aceast5 stare d e ciorchine, roiul este readus
!
. :
:.I' :
'h stupul s5u pentru a - ~ icontinua activitatea de a c r e ~ t emai departe
.
'
,
. . ,:.seriiintregi de m6tci selectJonate (fig. 77 ~i 78).
,).; ,
I'
:

...
,
_
(,.' . . ' Formarea nucleelor de imperechere
...
..
8
. .

For~nareanucleelor de imperechere se face - tineri apicultori -

' ; . :
,..
. .,

." in rnport de nevoile de m5tci ale s t u ~ i n e isau - in cresciitoriile mari

,;:-- in r a p r t de cerintele altor beneficiari ce au comandat din timp
,I' , ,numdrul
. .
:.'
de matci fecunaate pentru care s e formeaz5 nucleele.
. ,

)..,.
Cele mlai bune nuclee sint cele mari f5cuk cu ram5 nomala, care
. , . d g i cer o insemnat5 cantitate de albine, miere, pgsturti ~i doi faguri cu
'.? ,
: ;.;pwiet
. . .
%. &p5cit, in ele se pot fecunda la rind 4-5 mstci, l5sind pe loc
".~F.mimamatc5 si formind astfel citeva colonii ajutatoare pentru cele de
care se vor dezvolta bine pin5 la toamng. Nucleul poate fi IBcut
v; 'kbiar in stupul respectiv l a o margine cind este vorba de u n stup de tip
':l'.~adant.sau orizontal sau intr-un corp superior go1 la mu'ltietajat, care
..ii?jxiiite ad-sti ahiar trei nuclei a cite trei rame cu u r d i n i ~ eseparate,
'?fiecare cu puiet si. brans precum .$i spatiu pentru ouat. Stupul orizontal
.,.
. .
., . c . ,, !
'.:.
. ... ,.&".c. .sap
'.:,,.
I

' 465 5
.~ 3.' :
 \

Eiind lung poate fi transforrnat in stup pepinier, ad5postind Sase nuclee

a cite trei rame fiecare cu urdinise in fats, spate si lateral, cu scindura - I
lor de zbor, variat colorst5, pentru orientarea m5tcilor la inapoierea
din zborul de imperechere. In aceste nuclee cu rame intregi mstcile se , ,
simt intr-un mediu natural, bine hrgnite, maturarea sexualti se face mi
curind, ovulatia la fel, deci exist5 cerinte bologice adecvate. Popularea
lor nu cere nici un efort deosebit deci't c5utrarea mztcii coloniei pus5 .
cu fagurele pe care st5 qi asezat5 provizoriu in l5dita de lucru pin5 se
aleg cei trei faguri, cind se introduce si diafragma etans5 ; dup5 1-2
ore albinele nulcleului orIan primesc ori o botcii gata s5 eclozioneze ori
o matc5 pentru imperechere, introdus5 in prealabil Pntr-o colivie auto-
mats, u$or admis3 de albinele nucleului, asa cum vom ar5ta de Pndatg.
Nucleele de fecundare mijlocii sin% cele dintr-un magadn de re-
colts RA 101 impgrtit in dwuti, fiecare cu oite Sase idemicadre. Cu 15-
20 zile inainte d e inceperea lucrgrilor de crestere, asemenea magazin cu
rame goale se q a z 5 deasupra unui stup puternic ; allbinele coloniei pro-
tectoare omp5 faguri clu miere si p5sturii ; cind apare nevoia de a-i
folc4i ea nuclee de imperechere, se introduce diafmgma etan~5,se res-
tructureaz5 continutul irmp5rtind ramde cu miere si p5sturCi si la alti
nuclei in fonnatie, adu~indu-seacolo albine tinere de pe doi fagpri cu
puiet nec5p5cit ; dac5 matca coloniei protectoare s-a urcat sus Si a
depus puiet in citiva faguri de magazin, ei se impart cite doi la fiecare
nucleu cu albina lor acoperitoare. Dup5 dou5 ore se introduce ori o
botc5, ori o matc5 neimperecheatii ; urdinisele sint situate la cei doi
pereti laterali cu directia de zbor pozitional opus5. Desigur c5 hrana de
stimulare la oricare fel de nucleu de fecundare trebuie dat5 de dou5
ori pe zi pin5 ce ei si-au terminat misiunea. Stind deasupra stupului
protector, nucleii din mlagazinul de recolt5 folosesc &ldura acestuia gi
se dezvolt5 bine, putind s5 se fecundeze in fiecare din ei la rind cPte
4-5 mgtci.

I/ Pentru stulpinele mmi sau cmc5toriile special amenajate pentru

crqterea mstcilor in numsr insemnat, se folosesc, la fecundare, stu-
pusori mici cu trei rame, fiecare de msrimea a 113 din o ram5 normal%
STAS. Acesta este tipul de stupi~ora1 Institubului nostm de ce~1etAri

I\ pentru apicultur5. Ei se populeaz5 cu 300-350 g albine tinere, fiind

cite doi, pereche, intr-o caseti3 care Pi ad5posteste de r5cealg ori c5l-
dur5 prea mare. Pmitia urdiniselor este opus3. Acesti stupusori au si
foloase ~i neajunsuri.
Din primele mention5m : folosesc un num5r redus de albine, con-
sum5 putin5 hran5, iar m5tcile sint usor si repede prinse ; ca neajunsuri
amintim c5 nosemoza face ravagii in ei. De aceea in hrana oferit5 se
pune Fumidil B.

\
F5gurasii se taie din fagurii mari gata cl5diti dindu-i albinelor d - i
consolideze. Se introduc botci gata de elcozionare intre doi f 5 g u r ~ ina-
i
I inte de a peria albinele tinere peste ei, folosind o pilnie a c5rei desahi-
1 dere de jos este oit suprafata superioar5 a stupusorului ; albinele g5sesc

i brans sus intr-un jgheab, ce face c o ~ pcomun cu stupusorul, unde albi-

nele au acces printr-un orificiu la unul din ma~ginileinigruste ale aces-
(
, '
., '-': ..
- .. .,
d' . '

. ..
-.: ,

tbia. Se d5 ca hran5 sirop d.e zah5r cu proteine; nu se folose~temierea

3 cici mirosul ei atrage albinele hoate care atac5 si distrug mica colonie.
,!
. ,**' ,.,. La urdiniq are o mic5 gmtie prin care albinele trec, dar matca nu ;
,'

, ' .,
'
gratia st5 ridicat5 pin5 se fecunideaz5 matca apoi se las5 in jos, pen-
. . tru ,c5 altfel in d e l e c51.duroase matca cu mica populatie de amlo
% ni . ., roi~te.
. ..
.. . . Repartilia stupusorilor se face pe o suprafat5 mai mare de teren,
:... . . . sprijiniti pe cite un pilon de fier fixat in beton si ag5tati de un cui.
:,.+
K,, .

2'..
<-
-.Stupusorul are pe dosul capacului o f i ~ 5in care se noteaz5 toatii e ~ o l u -
. . tia midi colonii ~i data fecunjd5rii repetat5 a m5tcilor.
q..,iA,.
>.-
,
I
r

. ..
4,, 1 Schintbarea anwlSi a mtitcilor se face cin'd sezonul de var5 mai
,.
:. . are un cules mic de intretinere. S e organizeazg nucleul a,sa cum s-a
,.d-. ,!: - ariitat ; in cursul primei zile st5 inchis pin5 seara tirziu, cintl deschi-
!? . zindu-1 se h r 5 n e ~ t ecu 500 g sirop cu proteine. A doua zi dimineata
.. "" .
!. . albina b5trin5 pleaci, r5minind numai cea tiniir5. In a c e e a ~ isear2 se
*

; ,.: ,
controleaz5 nucleele mari pentru a vedea dacii rama cu puiet are sufi-
cieilt5 albin5 acoperitoare ; in caz negativ se perie albina tin& de pe
,

,... ., un fagure cu puiet nec5p5cit. Atunci ori se dB o botc5 selectat5 gata de

:.,.
.-. ..
2,. , iesit pus5 intre doi fii'gurasi cu puiet sau se introduce o matc5 neimpe-
r; !
*, . rkheat5 oferit5 intr-o colivie automat5 de introducere. Pentru siguranta
*:.< . . ,,
,. ., acceptgrii, se observii zilnic oglinda stupului din fata urdini~ului,dac5
,
,. .
nu se a f l i acolo matca moart5; in caz afirmativ se verificg nucleul cgci
. .. ori are botci proprii ori vreo matcii.
.I,,

2
?,'I&
..il. . ;'.
,

Cind matca tin5r5 s-a imperecheat si a inlceput sii depun5 ou5, s?

.I, : ,.;
, . . elimin5 seara m a k a veohe a coloniei de baz5, riditcind putin diafragma la
' ., . ., . .
.,. ' . .
l 'cm ; albinele simtind c5 dincolo este o matc5 fecundat5 trec pe jos
,.
~~.~,.,
% '
si-se face unirea.
"3 ,. , La stupii verticali se procedeaz5 la fel, deci fonnind nucleul orfan
: .,.._::.:
. .
iI .. r. :' , ,.,: - sus ; corpul cu botca se separ5 de colonia de jos cu un jurnal dublu.
, . Se las5 desehis urdinisul de iarn5 a1 nucleului, dar opus directiei de
j';:Lk'.'zbor, adic5 in spatele stupului, iar cind totul decurge in ordine ~i matca
'5::. de sus a inceput s5 depun5 puiet, jurnalul se g 5 u r e ~ t ecu un cui in

I: : ,%;,* ',: 7-8 locuri, albinele trec sus, unindu-se. Cind cele douii m5tci se intil-
.'

nesc, cea @rstnic5 cade totdeauna victim$, c5ci acul ei nu mai are venin.
; '.,l.,..ll;:Jurnalulst5 pe loc 15 zile cind se ridic5, iar colonia are matc5 noui.
8
,<,-:: , , ,: /
. , ;,;>:, .:, + ,
,

:.'.<,.,u' :::
..
: ..3?.ih:; ,
, Introducerea mHtcilor
... ;, . ., . ,, / . :
,
., >
,.:; 9 I
Ti Desigur, introducerea unei m5tci sub form5 de botc5 comport5 o
., +, :, .
'.;:.':,,&l'ie
.. ,'.,<..' de riscuri, c5ci se p a t e intimpla ca albinele coloniei s5 roads ~i
:,:-;:f
..,. . . .
apai s8 elimine cadavrul, matca s5 piar5 cu ocazia zborului d e impere-
.,.,..:'ichere,
* .:. sau a1,binele b5trine din colonie s5 o molesteze, s b i road5 aripile
'
,
:-'yi ,-astfel s5 nu mai poat5 zbura pentru impereahere etc.
ff.;; ::Este mai bun5 gi mai sigur5 introducerea m5tcii cu un dispozitiv
.A. .
,.

,;speaal denumit colivie unde matca este ferit5 de agresivitatea albinelor

btitrhe, pin5 cind ea i ~ insuse~te i mirosul specific a1 coloniei gazde. Stu-
.parul, mai inainte, verific5 atent fiecare fagure dac5 albinele n-au clildit
dutmva botci proprii, pe care le stricii.
. i
, ;,;,.<' . .:*..
. . , ;
, ., .
: \ ..;.
:
, . ,. ,, - .
467
 - ,
Cea mai bun5 este colivia automat6 din care matca se elibe&@
s ~ n g u r if5r5 interventia stuparului dup5 36-48 de ore. f n acest timp
albinele coloniei gazdii consumi ~ e r b e t u lce ocup5 2 tubule* pline ; din
primul, eel mai mic, senbetul este consumat in 12 ore, ingiiduind albine-
lor s5 poat3 intra in colivie, s& se frece de matc5, s5 o ling, s5 se obi?-
nuiasc5 cu mirosul sulbstantei sale hormonale, substant5 ce o transmit
celor de afar% Prin acest tubule$ matca nu poate i e ~ c5ci i acolo el este
barat cu o m i d gratie Hanemann. Abia dqp5 ce albinele consumii dupg
alte 24 de ore ~ e r b e t u ldin tulbuletul lung care nu are gratie, matca poate
trece in colonie fiinld deja obi9nuit5 cu albinele
respective, iar ele cu mirosul ei propriu.
Fig. 7 9 - Cdivia Cu stupii vertimli s e prolcedeaz5 la fel, ase-
tip Dadant Pentru aind nucleul deasupna corpului de cuib cu m a k a
cii In colivie pinti
noui Inchis5 in colivie, desp5rtind cele douB uni-
prinde mirosul a- t5ti cu un jurnal.
cesteia ~i o ac- 0 matcfi fecundat3 poate fi introdus5 dhiar
cept5. in colivia in care a sosit, cind acealsta este p r m -
rat5 d e la o crescfitorie. Cum matca este insotit5
de citeva albii~e,mlai intii se elimin5 acestea, des-
chizind t5blita ce amper5 mica gratie d e acolo ; albinele brag la luminii
~i i s afar8, orificiul d e iesire se umlple cu Senbet, iar matca r5mine
singur5. Stupul nu se dwdhide 5-6 zile, dupii care matca n o u i nu -se
mlai sperie d e lumin5 gi zgomotul ridic5rii pdiSorului si se observ5 cii
a inceput clhiar s5 ou5. Nu se d 5 fum niciodat5 cinld se verifici o matc5
c5ei se sperie, 5wge pe faguri, albinele b5trine o urm5resc, o prind in
g h m u l e t si o sufm5. Frica declan~eaz8u n fenomen care-i schimbs pro-
priul s5u miros, i n d t albinele biitrine, Poarte b5nuitoare o atac5 ca pe
o str5inii.
Un alt tip bun d e colivie este cea care fixeaz5 matca pe un fagure ;
colivia este draptunghiularg de 1016 cm, f5cutii din pinz5 metalicg cu
ochiuri de 3 mm ; marginile sale sint zimtate si rfisfrinte in jos in unghi
drept. Sub ea matca are un spatiu d e m i ~ c a r e; cind se fixeazi cu zim-
tii pe fagure apfisind gi avind matca sub ea, albinele o hr5nesc prin
z5brelele pinzei metalice. Cum la una din laturi se aflg o deschildere cu
o mic5 gratie acoperitii, dup5 ce matca a stat acolo 12-16 ore, se inl5-
tur5 tiblita acoperitoare de la gratie, albinele pot intra la matc5, fac
sahimb de sulbstant5 ~i o accept5. Colivia se retrage dup5 cel putin
2-3 zile.
Sint zeci de metode de introducere direct5 a m5tcilor f5rZi pro-
tectie, dar atunci colonia trebuie s5 fie pus5 in situatii critice, alarmante,
cind albinele nu mai sint preocupate dac5 intre ele se afl5 sau n u o
matcfi str5in5. In timpul acestei alerte ea fiind introdusti, .prinde miro-
sul coloniei ~i a stupului, iar albinele nu mai disting dac5 este sau nu
matca lor. De pild5, se orfanizeazg o colunie de matca ei ; pe rn5sw-5 ce
se verific5 fiecare fagure dac5 nu cumva se v8d botci, ele s e stric5 in
caz afirmativ ; fagurii se pun r5riti in dou5 corpuri goale ; se lass astfel
colonia 15 minute s5 se aeriseascii, dup5 care colivia cu mate2 se agaz5
pe scindura de zbor a stupului periind acolo brusc toat5 allbina de pe
??+-:'!> :,- ' , -. ', '
: . , L
, . ,.. .
:'..,. -.
.
),

_.I

,e:
?..
-..,.
i ,.

..&

.:; faguri ; albinele, speriate, elimin5 swbstanta volatil3 odorant5 a glandei

;:,;.:. ,
. ..
...
lui Nassanof, care se irnprtigtie pe colivie ~i pe matca din ea, i n d t albi-
, - : ',
.'..~ , dele n-o mlai dirsting daca este sau nu str5in5 ; se eli'bereazti atunlci m a k a
,.
..
:
deschizind colivia, iar ea intra odat5 cu ahbinele ultimului fagure periat.
I...?
. ,. 0 altii metods de introducere direct5 este folosirea fumului care
:.: . $e d5 abundent prin urdinis, inchizindu-1 si deschizindu-1. Dup5 15 mi-
. ,. .
'i' 'I . nute se mai d5 o rapriz5 de 10-1'2 pufgituri cind se elibereaz3 matca
... ,. . pe scindura d e zbor de la ul-dinims, iar ea p5trunde in stup ~i este
,..., .. .
4

i3~' , , uaweptat5.
:>y;- : '
Indiferent de metoda folosit5 pentru introducerea unei mstci, stu-
4:
.:v: .
* \. ., parul este obligat ca inainte de a o aplica, s5 se conving5 c5 in stup
2, ,
al~bineleau i n c e p t s2 creasc3 botci csp5cite sau nu, p care le stri&.
2,. .
,
. :
Un alt procedeu bun const5 in : inchiderea in colivie a' m5tcii virst-
-1
?.
. I'.

nice suspendind colivia inchis2 in mijlocul cuibului citeva ore ; apoi

it;: matca este suprimat5 de kidat5 ce iese din colivie gi imediat in locul ei
.,..
li, .I. . se introduce matca nous ; colivia se pune intre faguri in acelagi loc
,. , unde a fost mai inainte, dar u.ngind-o cu miere str5in5, nu cu cea din
. ace1 stup ; lucrarea s e face seara, iar dimineata, dacs se observ5 sub
f-' , colivie c5 al~bineleau cl&dit un mic f 5 g u r a ~este dovadii c5 albinele o
1,. /..
accepts ; oriliciul de iesire este acoperit cu o mica foit5 de fagure arti-
:".s '. ,,
'J
.--:.
;
ficial g5urit cu un cui ; albinele rod foita curind gi eliberead matca.
.I,. , Cea mmai eficace gi n ~ u ametods, simp12 gi rapids, de introducerea
' ,
mtitcii este cea fZicut5i cu ajutorul alcoolului etilic pur denumit etanol,
,(
. :! . :.o inovatie a cercet5torului ceh V. Zaplata. Cantitatea de alcool folosit.8
> ,I

hi;'' este in raport d e volumul stupului si de num5rul fagurilor ocupati de

allbine ; la un stup Dadant cu 12 m e s e folosesc 8 m l alwol chimic
: pur cu un titraj d e 980/,. La u n nucleu cu 6 faguri se vor folosi 4 ml -
; . , .'
1 t;-.
deci foarte putin. Inainte de a folosi alcoolul matca se introduce in coli-
i.;-ii vie a cgrei deschidere este inchiss cu putinti past5 de zah5r cu miere
'
I. :>,; .
;I. . ,. ,sernicristalizatS. Pe o sugativii mai subtire se toarng aantitatea de alcool
I . .-
., ;.
.. ,corespunz5itoare p n t r u volumul stupului respectiv. Sugativa stropit5
! !'! ;",.a a h 0 1 se introduce sub ramele cuibului oit unai repede p j b i l , pentru
I, ,.: .j i; + c5 alcoolul se evaporeazg foarte repede. Partea nestropitii a sugativei
. riimine putin afar5 pentru a o putea retrage u$or dupii 30 minute.
,

I . Cantitatea de alcool trebuie m5suratii cu ajutorul unei pipete de

,
'.2 .,laborator c e are gradatii d e la 0,l ml. Imediat dup5 introducerea suga-
,",
J,,
. :.;..
.:;
.,',' tivei. se a ~ a z 8sus pe leaturile superioare a ramelor colivia cu matca ~i
'

,:;:.; , . ..se inchide stupul ; vaporii degajati din sugativg s5 nu bat5 direct in
. -
:,,:. ..colivia cu matc5 ce stA putin mai spre partea din spate a stupului. Cind
stuipul este cu rarne ~ e z a t ein pat cald colivia se a$& la a 3-a ram3
2'. ..\:' : din spre fund, iar sugativa este sub ramele din spre u r d i n i ~ .
' Imediat ce alcoolul incepe s5 se evapore, privind urdinigul, se
,'.-:j4
,.->,
:..observB o agitatie ~i un zumzet alarmant. L i n i ~ t e a~i activitatea normals
acoloniei reincepe dupg 15 minute. Sugativa va fi retras5 dupii ce linig-
-,3-:;.
:i;>,,ted s-a restabilit complet cam la 30 minute. Colonia nu se verific5 decit
,, ,.: dupil 4-6
'.2 zile, cind colivia goal2 este retrasg, f5cindu-se atunci qi con-
:,.' . . tralul ; se va constata cu sigurant5 c5 matca a depus deja 01-15 din prima
'.:..I,, zi.'Alwolul etilic se ggseste la farmacie, sau . p a t e f i inlocuit cu votca,
'.!-: .cp:o:-concentratie de 40" dar atunci doza este d e 10 ml pentru un corp
- .
.r. . :
. . ..-. . 8
,
A'. ' .:.
--, , d e atup RA. 1001 sau Dadant de 12 rame ; c h d stupul aye'si magazid>.de.. I - : - .
.. recoltii, doza va f i de 19 ml. Este interzis5 folosirea alcoolului 'denatumt ,' j. : . 1.
sau medicinal. Cinkl se folose+te alcoolvl etilic sii nu s e furneze,.nid,sa'. . .'

nu se aprinklii ch'iibrit .prin apropiere cii'ci este foarte inflamabil qi aprin-' . .

. . ,
,.
zin'du-se poate sii distrug5 colonia. (.. '..
. . , -
I
,'-
Marcarea miitcilor I
. .(

3peratia d e marcare a miitcilor cu o anumitii culoare aplicat5 pe;: : .:-

- , torace, inlesne~teobservarea ei foarte repede cind se deschide stupu1,'~i. ,!.+. ,
se v ~ r i f i c 8fagurii. Sint 5 culori folosite in acest scop aprobate de .eo-n- .r.i:,

ventiile internationale, culori care diferi5 de la an la an. In felul acests

se va $ti totdeauna anul in care matca a intrat in serviciul ei. Aceste i' ;
I;:
culori sint : alb, galben, rosu, verde +i albastru. Culorile se repet5 dupii . ,
Iiecare 5 ani in a c e e a ~ ordine.
i
Matcile se marcheaz5 fiind incii neimperecheate, in inomentul cind :
stau in c u ~ t i l ede piistrare cu cele 5 albine insotitoare. Atunci 'matca :
tin5r5 se elibereazii pe o pernitii de burete din cauciuc, intins pe 'mas5 ;.
cu dou5 degete de la mina sting5 matca e prins5 ~i fixat5 pe burete, in .
timp ce cu mina dreapt8 se aplicii o picgtur5 de serlac pe brace, care s?i ,
nu se i n l i d i i nici spre oeaf5, nici spre articutllatia ariplor. Imediat se i s
o rmdel5 de opallit mloratii cu culoarea anului respectiv si se a s a a , m e .'

pic5tura de adeziv, suflind 20-30 secunde pentru ca aceasta sii se intii-

reasc5. A'poi se pune in fata miitcii cusca de p5strare cu orificiul deschis;.
iar matca eliberatii piitrunde in interior unde sint cele 5 albine insoti- .
toare.
- '
Cind se marcheaz5 o matcii deja fecundat5 si acce:ptatii de o colo-
nie, procedeul de marcare este la fel, cu deosebire cii in loc de cusca
de psstrare a miitcii' se pune inainitea ei o colivie de introducere f8r5 ..
capacul de acoperire. Dupii ce matca eliberat5 intr5 in colivie, in locul .
acestuia se aplicii o foit5 de fagure artificial drept colpac, c5ruh i s-au
fiicut 3-4 orificii cu u n cui. Colivia s e introduce centre .2 faguri cu puiet.
Albinele 15rgesc orificiile, intrii la mate5 si o elibereazii. Atunci lacul 1 ' .
adeziv este complet uscat, mirosul lui a dispiirut, iar matca isi reia mai
departe activitatea sa, f5rii a i i stinjenit5 de albine.
Un bun adeziv este cel f5cut cu aceton5 in felul urm5tor : in 20 g
aceton5 se pun 2 g celuloid de film t5iat miirunt. Sticluta se inchide si
timp de 24 de ore se agitii de citeva ori. Acetona dizolvii celuloidul, iar
in solutie se adaug5 putin5 anilinii de culoare doritii.
Solufia de qerlac se face dizolvind cristalele in 114 din capacitatea
2
sticlei care se completeazii apoi cu alcool d e 40°, (votcii).
Terminind acest capitol foarte important si pasionant a1 cresterii
miitcilor selectionate, v-am fiigiiduit - tineri apicultori - cii am s s vii
descriu metoda de lucru a unui distins ~i tenace cresciitor, care - func- .
tionar fiind - nu se poate ocupa d e stupinii decit duminica. Totusi, ,
dupa 26 de ani in munca de selectie a reusit s5 aibii o productie inedie .
de 60 lrg de stup, crescind anual miitci din ce in ce mai bune, folosirld
numai din cele recordiste. In fiecare an sohimb5 miitcile la 500,+, din * I
470
!
!
.. ,

' I _ I
I
I

I
2; itupii sgi, deci urmare~teraultatele lor timp de 2 ani fiecare : aceast5
. : ,operatie o face la sfirsitul luini iulie pentru ca tinerele m5tci d inceapii
1 ,. 2activitatea la inceputul lunii august ; in felul acesta coloniile cu miitci
I ,-s- tinere intrii in iarn8 cu un mare numiir de albine rezistente.
! ,%I-
,
; - Creqterea mgtcilor in duminicile libere
t .,,$.A '.

'.
.;,i;:::
. _ ,.. Iat5 programul s5u de lucru in ce prive~tecre~tereaselectionat5
/

-;:...dem5tci in duminicile libere : simbiitii dupii mas5 ajunge la stupin5 in

1 * .:;- ~ ~ ' . ' $ uorei
rul 15 ; scoate botcile artificiale din dulapul in care le p5streazi
1I gi se lipeqte pe sipci ingus'te de 111 a p i n d u - l e in dous rame portboki.
, . ' I .- .

: ., 7.
.'\ ~
. La orele 16 organizeazii in 30 minute colonia pornitoare astfel :
I ,
. .
. ..: .i : qcoate toti fagurii cu puiet, inclusiv pe cel cu matca pe el, punindu-1
:.: intr-un corp gol, asezat deasurpra unei colonii puternice. Pentru sepa-
1 -:.
I +-, :' . . .rarea cclor dou5 unitiiti pune peste corpul coloniei gazd5 o gratie Hane-
,?, , '

I
. . ? mann acoperit5 cu douii ziare suprapuee ; deschide in corpul de sus
'

i . urdinisul de iarnii, care are directia de abor -in spatele stupului gazd8 ;
'i)c;:. /n corpul fiirii matc5 au ramas 5-6 faguri eu miere si putin polen cu
,

;.:.. albiha acoperitoare.

1 ;. ., ,. .
I La orele 17 transvazeazii in botcile artificiale larve dintr-o colonie
. 8

I, . ,.. . . vein5 ; ele pot fi si de virstii variat5, ciid mr fi eliminate a doua ei.
8
,

I ; ' . . Duminicii (prima pentru crestere) la ora 9 elimin5 larvele puse

1-34.", sl,mtbgt5 gi repl~nteaz5in aeleaqi botci care au pe fund mult lgptisor,
. .: . .
. . , . lame cit mai tinere luete din colonia de prauil5 recordistii.

1 .:
/ :
!
; A,.
I,..
%
,.

,,'
.
tntre orele 10-12 formeazii 5-6 colonii crescitoare cu matca pre-
zent5, wle mai bune din prisacii, rkordiste ca produetie de miere
. ,si care vor transmite prin doici bunele lor calit5ti.
>;.
. .
' .
Za ora 17 se scot sipcile cu larvele acceptate din colonia porni-
I ,;;. toare, introducind cite o ~ipciicu larve in fiecare colonie crescitoare
,

1.: '; facute anterior.

I
..
.s::,+
:,->,t.-~.htcile
...,
.
5 ,
Dun~inica a doua sose~tela stupin5 la ora 9 ; verific5 de indatii
acceptate, imlindu-le in c u ~ t ide dozionare. Fieoare cuyc5 are
'42 . t,.. . pe Wpbitura de la fund pasta de miere au aa55r pudrj plus cinci albine
2 /

? ..tinere luate de pe h t c i .
:.<. .,.:.
./:.'; . Duminica a treia formeazii nucleele si introduce in ele mitcile eclo-
,. : . , ,
.*.y , , . ..donate in cu.stile de eclozionare t r h n d u - l e in colivii de introducere
'i.::., . , . automat:, previizute cu senbet la cele douii orificii de iesire sau pune
':
.*,;,.
<;., . acolo o foit5 de fagure artificial.
"%a,
..,..,,
.,. . .; ...
..
:'MBtcile nefolosite se trec in alte colivii cu hran5 ~i alte cinci albine
. :::,: there proaspete.
.:.
. .
8 8.'.

. Duminica a putra foloseste materialul r5mas acolo uncle este nevoie

:'-;. . ~ r i suplinirea
n pierderilor constatate.
,:' J... ...
::': -":. . ,.)Duminica a cincea : face controlul nucleelor, completeazii cu miitci
I
,.;\ . w$on.file orfane din cele r5mase din duminica precedent%.
"' -'

1 ',;*:
Duminica a ~asea.M5tcile rgmase nefolosite le pune in colivii noi
,i >..: .
, .i.:, ,,:. . . cu hra'na nou5 ~i alte cinci alsbine tinere proaspete.
.:; . . - ' ~ s t ede o mare importanf;ii'ca miitcile iajunse la eclozionure sii aibii
I

I
z;.!5.: in. jurul .
lor acele cinci albine ,tinere d i n gruppl celor ce ingrijesc m2itcile.
:& .',
 Dupl cu; vedeti - tineri apicultori - nu trebuie s5 crediti eB
\ 'I.
.
. , a c r e ~ t em5tci este cu neputin@ pentru un salariat, care nu se poate
duce la stupin5 decit duminica. Se pot obtine chiar m5tci selectionate
cure anual dau productii crescinde.
\ Trebuie s5 stiti c5 stupina acestui cresc5tor tenace nu a fost depla- .; -
sat5 in alt loc timp de 27 d e ani. Cu 12 ani in urm5 baza melifer5 era
bogat5, c5ci terenurile inundate ale Dunzrii aveau in special de la 15
I
iulie pin5 in ortombrie o bogat5 surs5 melifer5 de la diferite variet5ti
de izm2 de balt3.
De citiva ani Dunfirea s-a indiguit, iar fostele b5lti sint redate cul-
turilor agricole ; baza melifer8 este foarte redus5, numai pe diguri,
canale, rambleuri si debleuri si totusi in ciuda acestei grele situatii,
flcind selectie ~i crescind miitci numai din colonii recordiste, s-a ajuns
ca recoltele actmle sli fie superioare celor care se obgineau inainte de pe
intinsele terenuri inundabile si cind nu se f5ceau asemenea lucr5ri de r
selectie.
Terminind descrierea acestei pasionante activitgti in care creseilto-
rul simte bucuria succeselor sale de creatie, pot s5 v5 spun c5 ace1 tenace
cresc5tor de mstci este cercetiitorul ing. N. Foti.

Problema ins5mintSrii mfitcilor este cunoscut5 in lumea apicultori-

lor de peste d m 5 decenii si ea incii nu a intrat in uzul c u r m t a1 lucr5rilor
ce ar putea fi facute d e simpli tehnicieni, ci apartine deocamdlatA gene-
ticienilor. De asemenea nici aparatura nu e definitivfi ~i universals, c5ci
aproape fiecare tar5 cu o apicu1tu1-5 mai avansat5 posed5 laboratoare
speciale cu o aparatur5 diferitii.
In linii mari se procedeazii astfel : matca anesteziats cu bioxid de
carbon (COZ) estc asezat; pe un dispozitiv de fixare ; cu dou5 pense
foarte fine, se 15ngeste camera acului, apoi cu o seringj hipodermic5
ultra sublire, ajutat si de o lup5 bioculara, se introduce o cantitate de
sperms oblinutfi de la trintori cu citva timlp inainte, dar bine p5strat5
ia frigider.
Cantitatea de sperm5 trebuie 65 Pie astfel gradlat5 incit vezica sper-
mati& s; poat5 Ei complet umplut5. De aceea, adeseori, operatia de ins:-
\
mintare cu spermatozoizi se repet5 peste 2 zile.
DupS observatiile profesorului Ruttner, citat de Windhan, cind do-
zele de bioxid de carbon sint duble sau triple m5tcile ins5mintate arti-
ficial incep s5 depun5 ou5 foarte curind dup5 operatie. Cu aceast5 me-
tod5 autorul citat spune c5 a oblinut m5tci fecundate in proportie de
80-900/0.

PBstrarea mBtcilor in afara ghemului

Metoda a ap5rut acum aproxlmativ 20 de ani ~i $i-a dovedit efi-
cienta incit se p a t e spune f5r5 o modestie exagerat5 c5 a revolutionat
apicultura din tiirile care trec prin sezonul de iarn5, cu toate riscurile
corespunz5toare.
 . .,
, ' ..
.
. .. .
Cu mindrie justificatii - tineri apicultori - puteln spune c6 me-
. .
,
,!(
. , toda a fost creat5 de un colectiv de cercetstori romhni indrumati de ing.
1.
N. Foti. Pe parcursul anilor metoda s-a imbungtiitit continuu, incit acum
n'intrat in uzul micilor stupari care pot piistra peste iarn5 in pro,pria
.^. .
'
,

lor Jocuint5 un numar necesar de mt5ci. Cu ele, in primul rind se pot

.ir
\ . ~... inlocui miitcile care din anumite motive au murit in iarna, astfel incit
.*...: coloniile giisite orfane la primul control de primgvar5 au fost ref5cute
: .
. .
.. ~i pot sii-~icontinue activitatea cu m5tcile date de la rezerv5.
. . . In, a1 doilea rind, stuparii pot s5-si reconstituie foarte curind in
. ..
* .: : primGvar5 coloniile unite in toamna, formind nuclee ajutgtoare astfel
incit, in acela~istup, s5 poat5 depune ou5 dou5 miitci concomitent. Asu-
j . 'pra folosului acestei noi metode recomandate cu c5ldur5 de renumitul
'cercetator american C. L. Farrar nu mai insist5m ; pe ea se bazeaza
obtinerea unor rezu'ltate deosebite de bune la diferite produse apicole
'., ..'. asa cum am .amintit mai inainte.
,, ,. . 8

lntr-adevar, m5tci tinere nu se puteau obtine la noi curind dup5

~.
iesirea din iarn8, iar coloniile orfane aflate la controlul de fond trebuiau
-- desfiintate. In ce priveste organizarea nucleelor ajut5toare ele se f 5 c e . j ~
,. . tirziu ~i nu p W a u ajuta la realizarea rnarii productii cind a sosit marele
'cules, in aceeayi m5sur5 cu coloniile care aveau douii mstci.
In schimb, avind m5tci la rezervB Hstrate in afara ghemului toate
a m t e def iciente sint inlgturate.
.. Metoda este simp15 ~i pentru a putea obtine rezultatele scontate
este nwoie de un inventar redm ,si a n m e : pentru fiecare matcii se
, ,
folose~teo cusc5 special5. Custile cu m5tcile ,si albinele ce o intretin
', I
sint puse intr-un dulspior la c5ldura unei camere locuite a carei tem-
. peratur5 nu coboarii noaptea sub 16OC si nici nu depilgeqte 23OC.
Ca accesorii se folosesc urmstoarele piese si materiale : .drept hr5-
nitor a1 custii de ,p5strare se folose~teo mics eprubet5 de sticla in car
' ; . .. -
, incap 20 g de miere ; u n tub de stid5 desehis la ambele capete este
,
,
"
necesar pentru a prinde matca iiir5 a o lua intre degete ; citiva faguri
.. vechi in care s-au perindat cel putin trei generatii de puiet, din care se
:' . taie f5.prasii care i m a p in custile de pastrare. Pentru a fi sterili fagurii
";'
,A mari sint s u p u ~ ipreliminar vapcrilor de acid acetic industrial, dup5
I;., . , care d n t tinuti in stup ermetic inchisi timp de 2-3 zile $1 apoi sint
., .
, -..
:',
bine aerisiti. Custile t r e h i e s5 fie spslate anticipat si dezinfedate cu
. , :..
,~ !
,.
detergenti, evitindu-se astfel contaminarea albinelor insotitoare si cbiar
I-.'!. . .
b4,.. .,. , 'a.matcilor pbtrate. Ca hmn5 de intretinere a acestor micronuclei se
b"'r ,;,:i!, ..,, folose~te numai mierea de salcim' oare nu cristalizeazii ~i caw a fost
,, '

i .. :. !- cu 1 g de Fumidil B la 1 kg de miere, spre a Inlatura perimlul

lsmestecata
I .,,. . ,. . de infectare cu Nosema apis Zander.
; I.., ,'
;"?+ >.;' Pentru preschimbarea albinelor insotitoare care se uzeazs mult
! i

I ;. ,: ; .
+:;\..,. . datorit2 conditiilor ce ies din obisnuinta lor, este nevoie de 1-2
‘
colonii
I ..'.$:'.-ijputernicecare din toamnii au intrat in iarnii cu mult5 albin5 tinarz,
, .:,.:I:' , i..
. cblonii piistrate intr-un adiipost ferite de rigorile iernii, dar care li 8-a
' Z',,,. ,,.:*
.i .:.,.;,,.,
,,:,. ingtiduit s% fa& d e 2-3 ori zboruri active de curfitire intestinal8 ; si
: . t :.-::;:'::ele. au primit in toamnii o hranii cu Fumidil ' B si deci nu s-au putut
/ '.'~~~;:.,~i;~~.demblta
.-.-'.-5,
parazitii. de noserna.
. , , .
. . .
. ,. .
.
. .{. .
Ca explicatii complimentare amintim : . .
.: ' ' :r ,';'.?

- cuitile de p5strare drebuie facute diil material plastic; cqci , p i e .:.:.- 1

din tabla, chiar cositoritii, sub actiunea aciditatii mierii fol.nieaz5, p, . ,: ,;';
ipereti un strat de oxidatie perimlos pentru s5n5tatea albinelor i W $ i - ~ -),.- .. ,

toare. Cele din material plastic sin$ din polisteron-goc, ce pastreaz5 ,-o',::'? .' .
temperatur5 normal5 micii colectivit5ti din interior. '. . . . ; \ . .. ,., . ..:

Capacitatea custilor este calculatii pentru 50-60 albine si are- di- .<l.:',:t;' , '

mensiunile de 70 mm in5l$ime, 50 mm latime si 43 mm adincime. Ele ,,*;.

au un capac mo;bil glisant prwgzut in ,partea superioarg cu o serik de . , ,
orificii pentru ventilare ; asemenea orificii se g5sesc gi pe partea de.'jos . , 'c::
. .
. .
a c u ~ t i iin
, acela? scop. . .
In interiorul custii se f i x e a a un f5gura+ de 40160 mm decu&t c v ' . .:..
un' gablon t5ios dintr-un fagure steril sau t5iat rnai intfi in.fisii Ion@- ,'-. .:
tudinale cu un cutit cald, decupind din fisia t5iat5 un numar de f5gurqi . .':..,;
mici dup6 m8sura indicat5 rnai sus. Fagurqilor li se taie alveole de pe: +..-
una din suprafete pin5 la baza lor median5. Ca s5 fie apoi fixati in .inte-' . -:
rior, se tolarn5 putin5 cwr5 topit5 pe pere'tele din spate a1 cu~tii.Cuwa ', ,,

fiind culcat5 pe lmas3 cu dedhiderea fn s m , cear5 pe dWe se.,aplici

f%gura~uI tgiat se s o k l i f i c ~gi p r i d e acolo f51g;urasul; el se m'ai reaiimg . :
cu partea lui inferimrii .pun prag1,a 15 mm de l a fundul cu~tii,.unde< . '
r5m'ine jos un spati'u de aerisire.
Albinele din interior sint alimentate d e la exterior cu miere de
cea rnai bun5 calitate, (de salcim) in micile eprubete hriinitor amintite.
Fiecare st5 intr-o dulie fixat5 la exterior pe ,plafonu4 cu~tii;-peplafon se %

afl5 un orificiu de 2 mm diametru prin care alibinele i ~ introduc i trompa ,

~i sug mierea din eprubeta intoars5 cu gura in jos ; o parte din rnierea
dat5 albinelor este depozitat5 in alveolele fagurelui, iar alta o tin in . ;
gug3 si o consumri incet. Sub actiunea acestei hr5niri glandele. farin-
giene ale tinerelor albine insotitoare produc ltiptisor, cu care ele hr5nesc
matca. y .

Popularea cugtilor cu albine tinere se face intr-o zi cald5 si inso-

ritii spre sfirsitutzl'l toamnei. Prima serie d e albine care atunci sint in-
tr-adev6r numa'i din cele tinere, se obtine astfel: *
alege o colonie puter-
nic3 care are cel rnai mult puiet inc5 necgpgcit ; se caut5 rnai intii matca .
si odatg aflat5 pe unul din fagurii s'tuipului, ea se ridic5 cu fagure 'cu
tot ?i se trece intr-un stup gol, a v i d toat5 aLbina acoperitoare ; stupul > .

go1 ia locul coloniei orfanizat5 provizoriu ; stupul se trage inapoi la

2 m. Toat5 albina zburiitoare afllatii la cimp, la inapoiere intr5 in stupul
go1 cu mate5 ~i doi faguri miirginqi. Timp de douii ore din colonia, de
baz6 ies la zbor de cules albinele rnai virstnice care la inapoiere se duc . '
tot la stupul cu matc5 ; in felul acesta in stupul retras r 5 m h e peste
puietul nec6p5cit numai albina tin5r5, cu care se populeaz5 multe custi,
cu cite 40-50 albine ce urmeaz5 s5 primeasc5 curind m5tci tinere. Oda't5 ,

I
terminat5 actiunea de populare a custilor, colonia ce a dat albina tinBr5
se reconstituie, stupul se aduce la I m l ce 1-a ocupat totdeauna, i se , ,

introduce fagurele cu matca la locul lui, cit si cei doi faguri m5rginasi ..,.
incit acolo totul intrg in normal.
Custile usu alMne sint iduse in camerg ca s5 li se dea nlgtcile res- - ':
pective. Ele sint ori din coloniile care au fost pin5 atunci ajutgtoare si
 care acum s-au unit cu cea de bazii formind colonii foarte puternice sau
m5tcile se scot din stupqorii de imperechere gata impewcheate si care
au a n t la undini~,dup8 fecunldare, un mic gr5tgras Hanemann, ca maka
- - , s5 ,nu plece cumva cu micul nucleol. Miitci tinere fecundate pot f i $1
din cele care au stat in termostat pin5 atunci in colivii cu un mic num5r
de albjne tinere, $i acum swase pentru a fi introduse in custile de
I , iernare.
Pentru controlul lor acum, - si oricinld pe viitor - se folose~te
, un geam mobil de 8/10 cm cu care se impinge de sus 4n jos oblonasul
custii care culiseazi ~i se poate vedea cum se comport5 albinele in inte-
, rior,; dac5 s-au luat prea multe odatii cu operatia de populare a custii
- '
se.lasii putin geamul in jos iar albinele zboarii la stupul lor. ALbinele din
cu$ti sint nelini9tite pin5 li se dii o matcii tiniirii. Ea se prinde mai intii
I
' In tubul de sticl5, ce se inchilde provizoriu cu dous dolpuri ; apoi, cobo-
rind oblonul ce gliseazii in jos se introduce capiitul tubului de stiqlii cu
' \
matca, se suflii in tulb prin capgtul opus iar matca respectivii cade in
grupul albinelor care se lini~tescde indatii.
Cind operatia de intrudueere a matcilor in custi este terrrainat.5,
in fiecare dulie a v t i i se introidwce eprubeta-hriinitor ,plinii cu 20 g
miere d e salcim, miere sterils, c5ci mai inainte in ea s-a pus 1 g de
Fumidil B la 1 kg miere p e n h a preveni imblniivirea de nosemozii. Ase-
zarea eprubetei se face asffel: cusaa r5sturnat.5 cu dulia in jos prime+te
tubul-eprubetii plin care stg la inceput perfect vertical ; apoi cusca se
aduce in p z i t i a normal5, aerul din e p r u b - h r i i n i t o r iese pe sus ; peste
mierea din el se formeazii un vid, care nu ingiiduie mierii sii curg5 prin
orificiul de la plafon dwit in miisura in care albinele o sug cu t r o m p
, , ei o contsumii sau o diepoziteazii in f5gura:ul din interior. Realimentarea
tubului hr5nitor se face la intervale regulate - in mod obisnuit din 7
in 7 zile. Dacii ins8 se observii cii fiigura~uldin cu@i este plin cu miere,
realimentarea se mai amin5 2-3 zile.
Pentru siguranta apicultorului fiecare cuyii cu albine si matca
respectivg este verificati cu geamul de sticlii a1 c5rui rost I-am ariitat
mai inainte. Numai in c u ~ t i l ein care se obse~viicii matca este inghe-
muit5 se scoate din dulie tubul-hriinitor cu miere, se deschide oblonul
: C

,
custii ~i se m t u r 5 b a t e albinele intr-o farfurie cu aps; cuqca se inchide
imediat, matea este despresuratii c5ci albinele speriate de inec, nu se
3

mai ocupii de matc5 ; aceasta se prinde u p r cu tubul de sticlZi si este

p n u a timp de o orii la c5lfdura buzunarului de la piept. In acest timp
albinele sint inlocuite cu altele ciirora li se dii aceeaai matc5 ,dup5 15-20
> minute, care va fi sigur acceptat&.
v J
Vii amintesc si cu aceastii olcazie - tineri apicultori - s5 evitati $5
prindeti miitcile cu degetele, ciici dacii din greseal5 este prinsii de abdo-
1: men &a suferZi un sot nervos gi initrii intr-o stare de l q i n urmatg uneori
de moartea ei. Folositi totdeauna tubul de sticl5 pentru prins rnatca
f5rii sii 6 prindeti intre degete. DacB t o t u ~ io prindev, o tinep numai de
@race ; altfel miitcile sint ataoate de albinele Pnconjuriitoare a d n ~ dpe ele
I
I
I I
airosul degetelor stuprului. Cind totugi el este nevoit sii facg aceastii
operatie, este bine ca inainte de a introduce matca fn cuqca de psstrare,
sii fie ~ n s 5cu miere ; albinele o vor linge, vor lua contact cu mierea si
- \

1 *:' 475
- - -

I /
/ ' 2
,
r .
1.
f .

\ . *, \ '..
1 '.
ceva din subsDan@ de matc5 de ~pec a p 1 ei, ~i astfel mabcs respectivil - 7

este acceptat5 f5r5 exceptie. 1

Cuvtile de m5tci sint apoi q e z a t e in dulilpior care are diferite ' J * ,
dimensiuni in raport cu numtirul de 20-120 c q t i cu m5tci.
Dulapul de pastrare pentru 20 m5tci - spune autorul rnetohei, -. ,
ing. N. Foti - se confectioneaz5 din scindur5 geluitti de brad sau tei ,
de 16-20 mm grosime, avind in interior 330 mm 15time ~i 250 nm\
adincime. La 50 mun ingltime pe peretii laterali este fixat5 cite o s i p 5 pe
care se sprijinri un sertrirag destinat amplasiirii cqtilor de p5strare. .
Sert5m?ul constti dintr-o ram5 confectionat5 din leaturi de 2818 mm
i se@iuni de 8 X 10 m~.
avind in p r t e a de jos un grilaj realizat din ~ i p c cu
La 35 mm de la tamnu1 dulapului, pe pgrtile laterale se fixeaz5 cite ,
dou5 ~ i p c ipe care se sprijin5 o ram5 p~ev5zutii cu pinz5 de sac. Pe
unul din peretii laterali atit in p a r k a inferioar5, corespunzind spatiului
de sub sertare, cit si in partea superioar5, deasupra ramei cu pinztl de
sac, se afl5 cite un orificiu de ventilatie de 100 X 15 mm, reglabil, cu
inchidtor mehlic.
Dulapul se inchide cu o us5 de lemn fixat5 in b a l m a l e sau gli-
sant5 pe nuturi, fiind previizut cu pereli laterali si verticali.
Dulapul cu capacitatea de 120 matci are aceea~i consbructie cu
cleosebirea cii este cornpantimenat, fiecare avind dimensiunile ar5tate
lnai sus.
Cercettitorul a calculat c5 pentru fiecare matcti iernat5 se consum5
200 g miere si 24-30 g albine, deci 240-300 albine lucrtitoare.
Perioada optim5 pentru trecerea mtitcilor din nucleul de impere-
chere sau din familii normale corespunde decadei a 11-a a lunii octom-
brie. fn anumite situatii trecerea p a t e fi f5cut5 mai rtimpuriu (septem-
brie) sau chiar ,si mai tirziu in lunile de iarn5, avind in vedere cti aceast5
serie de albine din custile de iernare sintem siguri c5 ele, in majoritate,
sint tinere, elc pot f i l5sate ftirii schimbare 40-60 zile, cind trebuie
neapiirat inlocuite. D a d ele dau semne de uzurti se pot schimba si mai
curind.
In aceast5 situatie se deschide cusca de psstrare, se prinde matca
si se pune fiecare provizoriu in'tr-o colivie, numerotat5 si dusti la
ctildurii.
Nu este nevoie sti se schi~nbecustile ci ele s5 fie bine cur5tate de
petele de diaree, iar f5gura~iip5tati se inlocuiesc cu altii gata preggtiti
care se lipesc in interiorul custii in locul celor eliminati.
Albina uzat5 din custi se scuturti intr-o l5dit5 de lucru si apoi
se sacrificii. In locul lor se pun in custi o alt5 serie de albine neuzate
luate din coloniile ltisate anume pentru aceast2 lucrare. In acest s m p
unul din stupi este trecut intr-o camer5 rece pentru c5 la deschidere
albinele se string ~i nu se impr5~tie.Operatia pozte fi f5cut5 ~i afar5
i n prisac5. Ea se face astfel : se inltitur5 cu precautie pernele marginale
si 2-3 faguri de acolo ; cind se ajunge la ghem ramele se trag usor
lateral si ridicindu-le incet, oblic, pentru ca s5 se desprind5 usor albinele
ce stau legate eu ghiarele de la picioare, f5r5 s5 cad5 pe funvlul stupulu:
de pe ghem. S e caut5 intii matca coloniei care se deosebeqte fiind
marcat5 pe torace cu o culoare distinct5 ; cea alb5 ate cea mai usor
 , ,
. . :i
. ,.
?.
,. , . . ,?<
. ..,...\,,. , .
, .. , .%,Y'?
> .I
, . < .
.. . .
: . 4:
. ,. . 1 ..*.
; . I; ' . 2
5 .
., { '.>,,,:
< .
, . 8
~
, .. . ,
*.;,,,, !
. . ', !. ,, l
i
... k <
. . .
., t:,
-alemou !!VWJ u! aqeuxa! aI!aqp ap y!pj-qSaq . ..
-asoap as nu JOI eaqeq~a8uo1!S ~ o ~ ! q y ueaqeqge3 r !!lyp!j!~o~d ~ n y o d e ~',.;,,'
qns e3 'aqqgu!yqs u j IS !ou a1 .roil!u" p@unl &ap ?!paop W s -
! !azourasou e a ~ ~ u a n a an.x$uad
d ara!ur ;3y 1 el 8 Ip!mn& , ;:-..'
B 1 rw aqe~geaeunq !em e m ap eaJa,!ur !emnu tpseasoloj as gs - . .
! 3,gz-oz aqur as-npurzp~ea~ aurlgdo !!$!pnrw '30gt 9;"s 1,' ' '.
p p e s nu ys em$eaadlursq eaeaxal ~ p ? o b ~ j s aasp apun al!!$esls .UJ-
: goq aqTe nes eruasou ns a q q q u ! yoasap !j. an ole^ y ~ y Te~auaB j
uj p q s napnu u!p aIau!qIe $~an.~lu!'aLh!UJa)nd nl!mtsJ urp aulqle Furnu
azelndod E,W!J~ ea.[~e!ya pseasoIo3 as ys (auiq~e002-001) a q q s q ~ e o j ,
a ~ a q p a ~ a d t uapj aapnu uyp alrua~cudal!qgur e.[ rulsou InzF3 u! -
! g m e q ap Tnuozas uj aqnasars ~ o l eaqqvo[eur : ug aulqle ap !S aJau!$
131yw ap 'emqsed ap aleBoq anJaza ap puiunds!p 'aaru~aqndg p n 2 ~u!p
aj!ua~cudaurqle n3 raurnu ~ a eas j ~s aqezn JoTauFqle ea.rlrwoIur -
. .
: a.mqeurJn aI!.xeput?urwJ na eu!urJa) InJoqne 'arznpum u~
'quleuj !sur q e q g ~8-s ~ mn3
FSI? ajSa!nu!ur as aJe3 y a ~ q sap ~!qour urea8 la32 n3 yu~ureldgsad 8 $ e 1 p
qleIg-[as Jay 'a.10 ap PZ ednp aaej as ~ o ~ q u olnurpd a 'eapod el ap w. OL
uno q qnarueqs.od ad asnd !S m og el a l a ~ a dBI ap a q ~ v g d a pqu!s !w~ur.
na a~!~nde[n,pf alu!eur alelyJe aIa$!mg ul yqq?urJn p y s . apnqaq
B.raures u p e~n$e~ednraq ' ~ q e u rap aJeur dyurnu un Fau.xa! as pu!3
.aJa!ur rwl p u n
.roIauIqIe EJajo as eaqern ' p o u e q e rw p38na 0a.m aqmuqw as ys a!oAau
ysug ?so$ e p e a .sqs!m.~-resJO'I Inscxrlur a m r j oloa'e ne a l p q p r ~ a p
' ~ [ " I ~ alejoJaurnu
Fu! !!~dcad J O ~a ~ ~ q s nura apqpur m p o r j as~ qnuiur OZ-(;~ -
qdnp Je! 'yples e l a m u! asnpe qujs ~ o uaIau!qr[e m a1qSn3 .;rupydys
?nap el am3 as a!l,reur-a!.n?tuqaj eunl u~ !a$ezn e a ~ dquis apaulqle y?
p ~ ~ a s qaso p e p p u y m !em !8 nes lu~urgjd,es+g e.1 apenurq-a!xqiqo
a p n l ul as alezn Jqau!qie e aJqurfq,as ap !?$e~adoeauaux.a*3~
.a.IeuJar ap 1rwol
snp q s a p d n l s !ode 15 ~zeazrue8.1oa.1as lnurayi3 p u p ' a ~ oP-3- ypps
eJaur.m u! snp a)sa ~ n d w s'lajqse puyanl qe[ue~ape-s puraq3 ys aJapaA
ur p u p v -au!p.xo ! b a s e ug lnwq purzah 'eaqeur rw sum a!nqysa~ as. r
!a!uolo3 ~ o d v'qe)a~eWE urn3 eSe a198113 ezealndod as aJm n3 ala3 aqenl -
1~ JOA 01we a p 'rnl[?ur u! new umq8 u!p aJauq alau!qle pu!!~ qng$
'3wies n3 ys!yaq !rS y ~ e 3e~aure3U! Bsnp qsa a.xe3 ~ d n p' m n ~ap I&./~RI,
o-~qug aunci as wmq!~adme e u ~ 1 , e,eS eqe,ur rw eureJ ' ~ 3 e u e ~ p m
.arau!$ au!q'le ap weoz!amq a!uolloa ~jseaaemquad ~epadrsy$!sdpj. 'BI~!Z!A
,
 INDUSTRIALIZAREA
PRODUSELOR PRISACII

AceastZi problem5 este important5 pentru c5 produsele apicole in-

aIarS de consumul lor in tmii si la export w b form5 de materii pritme,
mai sint folosite si la producerea unor preparate ~i derivati apicoli, foarte
nlult apseciati pentru calitiitilor lor deosebit de valoroase. De p~ldii,mieren
- ca materie primii - se consum5 ca atare in toat5 lumea - dar
r5mine t o t u ~ io parte din produetie nevindutfi, care este folosit;?. la pre-
pararea vinului de miere - hid~'ome1- atit de apreciat. De exemplu,
in Franta, - carc este una din @rile cu cele mai mari podgorii si un
consum r i d i ~ o tde vin, hidromelul este mult apreciat pe piatii. El este
~i rnai bun cinid este l5sat s5 se invecheasc5 cel putin doi ani ; este mult
mai ieftin decit vinul obisnuit. Podgoria cere o investitie foarte mare
mai intii a plantatiei, intretinerii ~i doi ani f5r5 rod ; apoi riscurilor
meteorologiei, cheltuielile culesului ~i a preparatiilor multiple pin5 ajunge
un vin de calitate. In prepararea hidromelului se cere doar materia
prim5 nziereu cu micile ad3ugiri de fermenti seleqionati, citeva s5ruri
nutritive, iar restul constituie problerne minore de factori fizici : tempe-
ratur8, aer, ap;, luminii etc. ~i fnctori chimic procurati cu o cheltzlial5
foarte redus8.

Hidromelul
Hildromeiul, biiutura zeilor oum o denurneau striimo~iinostri romam,
este vinul f5cut cu miere ~i ap5 plus citiva fermenti si s5ruri nutritive.
El are acelasi proces de fermentare ca si vinul din struguri, cu deosebi-
rea c5 fennentii vinului aflati pe bobitele lor nu exist5 in miere. T o t u ~ i ,
introdusi in mustull de miere ~i ap5, fiicut initial ca o maia, denulmitg
,,murs5", preparat5 cu fermenti selectionati din vin, se obtine o E u t u r 5
pl5cut.i la gust, cu un buchet minunat provenit din aroma mierii si
parfumul florilor, cu o culoare ambrie frumoas5 ~i o tZirie alcoolic5 insem-
nat5.
0 bun5 preparatie cere insg neap5rat s5 se ia cele mai stricte m5suri
ca in masa amestecului s5 nu pZitrundii bacterii nocive, in care scop
toat5 aparatura si inventarul folosit la fabricarea vinului din miere tre-
buie s5 fie sterilizate, cu mijloace simple dar aplicate cu atentie ~i nelZi-
sind la o parte amznuntele, c5ci adeseori ,,buturuga micti, rcistoarnii
carul m r e " !
 Localul unde urmeaz5 s5 se prepare hidromelul, va fi dezinfectat
prin pulverizare de formol, cu u ~ i l egi ferestrele inchise timp de zece
zile inainte. Peretii trebuie viiruiti proaspgt.
Butoaiele - ftir5 miros - dupii spiilarea cu apti clocotit.5, r5zuirea
urmelor de drojdie si a altor elemente nocive, sint dezinfectate cu o
solutie de lo/o clorurg de calciti sau bisulfat - 10 g la 10 11-tri ap5. Ca
sigurant5, pentru a nu fi rtimas prin incheietura doagelor diferite bac-
terii, butoaiele se trateaz5 cu sulf : un fitil de 12 a n este suficient la
un butoi de 450 litri. Ritilul s5 fie din cel cu o tiivitii sulb el, pentru ca
sulful aprins d nu cadii in buboi ; altfel sub aeiunea fermentilor sulful
se transformti in hidmgen sulfurat si dB hidromelului un ~nirosde ou5
clocite.
Darnigenele in care se drepar5 mursa lde miere sti lie perfect
curate ; aparatul de amalgamare a mursei dezinfectat, dopurile de fer-
mentare de la vrana butoaielor sau damingenelor opiirite in prealabil,
gi tot ce se foloseste ca inventar optirirte gi dezinfedate.
A p folositti la prepararea hidromelului s5 nu fie viiroasti, stilcie,
feruginoas4. Pentru sigzlranp, ea se clocoteste 30 minute, se lass vasul
acoperit tot atit timp; toate siinurile minenale si impurit5tile se sedimen-
.teazii pe funkl si apa este trasii cu furtunul dezinfectat in alt vas perfect
curat. Apa de ploaie nu este bung.
Mierea sii fie din cea cu o savoare deosebitii, gustul plticut gi culoa-
rea frumoas5, elementele care sint transmise viitorului vin din miere.
Ea este tinut5 in vase care nu coclesc, de preferat in bidoane, inox, inl&
turind complet pe cele-de tab15 d e fier sau de zinc neparafinate.
Femnenfii sint baza pe care se sprijin5 intregul proces de fermen-
tare a hidromelului. Ei sint selectionati in laboratoarele marilor podgorii
de la Cotnari, Valea Cglugtireasc8, Murfatlar etc. fiecare cu specificul
lor de Feteaw5, Otonel, Muscat, Crimipo~ie,Riesling etc.
Fermen.tatia - dupg Vouldr, ale c5rui sfaturi le urm8rim - tre-
buie s5 fie apropiat5 de felv~lhidromelului ,preferat ,,Fermentul lucreazs
dupg originea sa ~i este cu atilt mai activ ~i viguros cu cit masa lirhidu-
lui pe care o are d e transformat s e asearntin5 mai mult prin constitutia
- sa cu vinul din care el se trageu.
Dac5 hidromelul se face intr-un semn rece, se vor cere de la l a b -
ratorul respectiv fennenti care provoacg fermenitatia ~i la temperaturi
exteioare d z u t e . Fermentii trebuie sii fie proaspeti cornantlati cu cel
mult d m 5 sspt5rnhi inainte de prepararea hidromelului. Sticla cu fer-
menti se tine la loc rtieorm, curat, si s5 nu se deschidii decit in momentul
folwirii lor. Fermentii tmbuie intradu~iinainte de a f i fnceput oricc
fel de fermentatie in mlasa lichidului d s t i n a t s5 fie un viitor hidromel.
Drojdiile de vin pot f i folosite dac5 nu se g5sesc fermenti selec-
tionati, dar numai dintr-o podgopie renumit6 care nu numai c3 are soiuri
de vinuri alese, dar personalul este format din vinificatori buni. Este
de mare important5 ca drojdiile d fie luate din vinuri s5n5toase care
( au fermenkat in vase care nu au avut mirosuri gi au ajuns la maturitate
dup8 toate regulile unei bune vinificatii. Aceste drojdii sfnt puse in
< , .,stick perfeot curate, bine inchise cu dopuri si cear5, @strate in dulapuri
xr' 'f n pivnits la rsw&, intuneric, gi cu o kmperaturg constants.
 % \ ' 1
. i'-. 4-ba- .
t. F -7%"-*.,papa-- ..
V P $1 Y- * -. . - -.. - r , -.*.
r ";, .A e
b
,.
'
,
s . < .-,;
1
r
.. A ' *, r2,3,,,

I ?

,. , LI1 , , , -.,, .
, . < .
I-
I ,
.L '
< ;, vl< 1
1 - 1 ' . ,* ; .
. I
' 7 .

- - , ' <
I\
. ,
li .
A

\ - Factorul alcool-acid are cea mai mare insemnAtakl La alegerea I

fermentului trebuie tinut seam5 de sensibilitatea lui la alwol, la ac!d ? "

si la totalitatea gradelor am-tui alcool-acid, la care trebuie sii tindi3
I
vii'brul hidromel. '
<

Pentru buna desfggurare a procesului de formare a b3iutdi, tre- ,

buie s2 se tin5 seam3 de agentii fizici ~i chimici in care are 1~ fer-
mentatia.
Agengii fizici sint : temperatura qi lumina care da& depii~eseanu-
mite limite opresc ,s-i chiar distrug viata ferinenfilor. Temperatura ma
mai potrivitii pentru buna dezvoltare a fermentilor este cuprins3 intre
18 si 25OC ; lumina este un agent fizic activ care distruge majoritatea
microorganismele.
Agenfii chimici sint : dcool.2L1 ~i aci&i, elemente care intr-o anukitil
m&urG favorizeazii dezvoltarea fermentilor buni ; asa este de piM3
acidul tartric oare desi pentru moment miireste aciditatea naturalii, ajuk3
hidromelul ; alrrcolul este cel care micgoreazii la i n c e p t actiunea de I

dezwltare a fermentilor. To-i sint fermenti speciali preggtiti care

urcii Gria aEmolicii a hiUromenului pin5 la 18' alcoolice.
Zaharurile au un rol eoviqilmr in fermentatia alcoolic3. Ferrnentii
. actioneaza u v r asupra glucozei, a fructozei si galactozei dinJmiere,'pe-
cind zaha~ozafermenteaz3 abia dup3 ce se dublead si se inverteqte in
prealabil. Aceastii dedublare se face cu ajutorul invertazei care ea i n s 3 ~ i
este un ferment, o diastazii. 0 miere cu un procent mare de zaharozg
abia dup2 ce se invecheste p a t e fi folositii la hidromel.
Aerul cu comipnentii lui ohimioi are un m1 indirect in fermentarea
vinului din miere ; la inceput fermentii au nevoie de oxigenul din aer
pentru inmultirea lor. Cind fermentatia este in plin, fermentii impru-
mutii oxigenul lor zaharurilor din must, pentru a le descompune si a le
transforma in alcool. Din aerolb - cind are nevoie de oxigen, fermetltul
se schimbii in anaerob, deci imprulmutii oxigenul s3u mediului incbn-
jur3tor.
SCrurile nutritive care se adaug3 in masa lichidului au un rol dm-
sebit in prepararea hidromelului bun c3ci hr3nesc fementii sau droj-
diile cu elemente ce mnstituie insiisi components lor, deci le prelun- '
g e ~ kviata ~i le stimuleazii d i v i t a t e a pentru a-si continua opera de
transformare a zahiirului in alcool.
0 formulii care se utilizeazii la Combinatul viticol Tohani este
urmiitoarea :

Bitartrat de potasiu ------------------.---------------- 500 g

Tartrat neutru de amoniu 350 g
,---------------------------------------------------------

Acid tartric -------------------------------.-.----.- 250 g

Fosfat bazic de amoniu ---------------------------------------------------- 100 g
Fosfat de calciu ---------------------------------.------ 50 g
Clorur2 de sodiu __________-__-_____----------.-- 8 g
I
Clorur3 de magneziu ----.-----.---....---..------------------------- 140 g
1,398 kg
 AeeastA formu15 este folositil la prepararea maielii fermentilor
selectisnati. Se adaug3 cite 5 g din ea la fiecare litru de must.

Prepararea casnicli
D q i in acest capitol noi trart?lm problerna industrialMrii produselor
stupinei, d potrivit ca s3 dlim posibil~ate gi mielor stucpari care
vor sgqi prepare singuri pentru uz propriu un hidromel bun, du@ o
metod3 a preparilrii casnice a acestui vin din miere.
Met& este foarte simiIJz6, abtinindu-se un hidromel in douil dip-
W n i , dar trebuie sti fie mnsumat repede c5ci nu-qi p6&reaz3 calitiitile.
'.
Deci se vor prepara cantiati mici de 50-100 1 care se pot consma
'in dou5 luni.
Pentru 100 1 hidromel - dup6 Layens - se prepax% fermentul
cu citeva zile mai inainte. In acest s w p se dizolvil 20 g dmjdie presat$i
de bere gi 20 g acid tartric intr-un litru de must de miere @pi5 gi miere).
Se tin la d d u s de 30°C pfnil se observil t d a hceput fermentarea.
Aimxi se adaugil fementul in butoiul cu 100 litri must f ~ m proaspiit t
. . cu putin mai hai& cu 25 1 miere deci 37 kg turnfnd pesk ea - -
74 litri a@. Vasul trebuie s6 fie de o capacitate cu 1-2 litri m i mare
pentru cil prin fermentare lichidul' iqi m3rgte volumul. Se adaugil apoi
in butoi 50 g .acid rtartric pentru activarea fermentilor qi 10 g de sulbni-
trat de bismut pentnu a impiedica fermentatiile secundare, ceea ce a t e
foarte important.
Dink-un stup se ia un fagure cu polen din ace1 an, din care se
.'scot 50 g, avind grijil s6 se arnestece polenu1 rm putin lichid din vas
(se p a t e f o h i ~i p l e n din colectoare). Polenul serveste ca s5 se den
iermentatiei un element azotat nutritiv. Cu ajubrul unui btit dezinfedat
introdus prin vrana butoiului, se amestec3 bine lichidul. La vran5 se pune
o cirpi imbibatii cu ap6 qi pe deasupra nisip ud bine indesak
, . .
. , Cind fermentatia a fncetat, ceea ce se cunoa#e punfnd urechea
pe doaga butdului, se inlocuiqte nisipul cu un dop ce inchide VTrU18.
Fermentatia este mai mult sau mai putin lentil fn r a p r t de temperaturn
: cammi, d a d .este mai urcati su nu. Hidromelul p-at In .acest fel
trebuie consmat intriun interval rnai scurt filril a rnai d d d e vram
'

, pentru a nu se infecta cu diferite bacterii. El se scoate n u d pe jos

.I prin .cep sau oanea, witinduae t o t d e m extragerm lui cu furtunuL
. / ~
.,,. , . 0 metwlti bunit de folosire a Mdrornelului cu ferrneng de pe stru-
,

-;~.
. . . , . g ~ r este i 'cea a lui Godon gi anulme : se fienb impreunit 30 kg miere cu
..... .;,?.
'
! . .
. 1106 Ytri a* stkrilizat8; acetist3 a@ se &tine printr-o prelungia c l m t i r e
. .
";
, '
130.
.. tninute gi lhatil sil se sedimcnteze sgrurile ce le curprinde. Fierberea . .
,
$. <. . . . . . ',
, .
: 31'- .&. l) .......
- L
.,, ..
\481 ... . . _: .... :. ..... ..-,.
.-. , . , y:,. ,
..&

. ,:,
a , . ,
. ..-<,,+,,,;,. , ['.;. . .., . . . :..,.....
':j. >,

.. , '
A
. ..- <
<. ;,' . hr,,r77',:$$.~<,l-*!
! i
.. . .., :...." . *'
I . . . :
{,;&&p. ; : . -.;
'-""
. ,
'

. . .. .
, '

.,; .- . . . . . . . . . .
A

.,.,'f, <
. . ,, '
?, , , -7.. ' "
- 7.. ..~.,
'

... . . ._.:. . , . ~,
.. ...,.;.,
. .... .,:. ,:. ,; ape:;
..:
.. . .. .:?.:.. ,,,:. ;:,;..<:!<,> :,;~;:!
.- . . ..,- .,. .,-. ::. '.--"i
2. '
. .- ,;, :.-,,: .-.- ! .*:
'..
~

,:,> >:. . . . 1 . . ... . . f ' , .. , , . .

;.................. +.:,;
I

>:.ST .j:>.<:L
.r <,,, .,..,, ':...:.>.:.p: .- :, ,,&$:
L" - . ,k, ~
. ;;E-,&&&&&2&&5;;;>L; i;?.2> ,.,-:; .&+.;< :?,.;.>i,%,!>t$h:3::,:- <.,;: k::.,> . ,', -:
mustului d e miere cu a& timp de 15 minute se face intr-un cazan mare
de aram5 cositorit, s p m u i n d mereu arnestwul. Capacitatea bwbiului
t r e h i e s5 fie cu m i mare decit con.tinuitu1 hidmmelului ce se preparg.
Din mursa fierbinte se opreste cam litri intr-o e r a t i e in care
se dizolv5 s&mrile nutritive pentru fieoare litru deamestec, ap5 cu
rniere, aflat Pn butoi. Dacii se prepai-5 200 litri hidromel dupii aceast5
metod5, se vor folosi 1 kg de ssruri nutritive care odaG d i z o l w k Pn
cratit5 se toarna peste mursa cea fierbinte din butoi. Vasul se astup5
atunci cu un d q curat made1 Noiel. Totul se lasii in l i n i . ~ k ,pin5 dntl
temperatura mursei din butoi ajunge la 20°C.
Atunci se aleg din vie cite 7 kg de struguri proaspeti, bine copti
si parfumati pentru fiecare 100 litri de murs5 de miere cu ap5. Ei se
zdrobesc intr-un vas smSl@it, fZrZ sZ fie sptilati c h i altfel s-ar inde-
piirta de pe bobit5 fermentii naturali. Mustul acestor struguri se stre-
coar3 printr-un tifon dublu, o p k i t mai inainte, ca s5 nu aib5 microbi
Idsuntitori si apoi se toarn5 in butoi. Pilnia prin care se b a r n 5 mustul
de struguri, sii fie de asemenea desinfectati.
In cel mult 15 zile fermentarea se termin5 in care timp vasul are
la vran: un fierbiitor. Dups citeva zile de la oprirea fermentsrii, intrudt
in masa lichidului a mai r5mas zah5r care incii nu este transformat in
alcool, iar fermentii S-au depus pe fundul butoiului, trebuie f5cut5 o
aerare - deci o pritocire - a amestecului. In acest s w p intr-un vas
dezinfectat ~i op5rit se scoate 113 din cantitatea lichidului din butoi,
ltisindu-1 s5 curgti pe cep spre a se aera ; apoi se toarn5 din nou in vas
pentru ca intreaga masa a lichidului s5 primeasc5 oxigenul atit de new-
sar. Alti stupari folosesc pentru amestecarea lichidului din butoi un agi-
tator, Ian1 de tipul celor intrebuintate la fernentiarea vinului.
Hidromelul se trage dupii ce s-a limpezit complet intr-un alt vas
absolut curat ~i putin mai mic decit cel in care s-a facut fermentarea.
Noul butoi va fi aproape plin, lisindu-i t o t u ~ iputin loc pentru o fer-
mentare lent:. Dopul Noiel va slta permanent pe vram5 ; cind gustul
dulceag a1 hidromelului a disp5rut vasul se poate umple turnind pe
vran5 vin curat. Pentru a-l tine In permanent5 plin, se inlocuiqte dopul
Noiel, punind la vran5 paharul de control, care trebuie s5 stea totdeauna
plin, f5rii a ing5dui aerului s5 intre in butoi.

Cu 10-15 zile inainte de a inlcepe lucriirile de pmparare, trebuie

fiicut5 analiza chimic5 a rnierii, c5ci in r a p & de proportiile unor com-
ponente ale ei, in special a zaharurilor continute, se vor face sau nu
interventii de corectare.
 Mustul de miere se obvne prin amestecarea mierii propriu-zise cu
qii la care se adaug5 celelalte substante chimice cu care se amelioreafi
mustull in vedewa obtinerii prin fermentatie a unui hidrcrmel de cali-
tate.
' '
Apa folositZi pentru dilutie trebuie s5 fie ptabil5, de preferat chi=
disbi'latii. Cu acela~irezultat p a t e fi fol&t5 apa fiart5 si apoi riicoritti
la 20-22°C Idup5 care se filtreaz5 prin plgci de azbest si celuloz5 steri-
lizate. Fierberea apei se faoe cu scopul de a-i miqora d e n s i t a h tempo-
rar5 ~i a-i distruge microorganismele.
Pentru prepararea mur;Dului, dup5 indicatiile date de Ing. I. Zamfir
gi V. Safer, concentratia de miere se stabilwe in functie de p~orcentul
de alcool dorit, de mncentratia de zah5r nefermentat ce trebuie s5 ailb5
hitlrcunelul ~i de oantitatea de mharuri fermentabile din miere.
Se sBie formula c5 17 g mh8r prin fermentaatie alcoolic2 produrn
1% vol. al~coolpur, dee4 13% ml. alcool X 17- 221 g zahgr. 0 cantitate
de 1 kg miere are un continut de 740 g zalh5r fermentescibil. P e n m 1000
litri must de miere cu continut de 221 g zah5r la litru de must sint
nwesare 221 kg zaih5r (1 000 1 must X 221 g aah5r per litru = 221 000 g
= 221 kg z&Zr).

- Cantitatea de miere necesarg este cle 297,4 kg (221 kg X 0,740 kg

297,4 kg).
Aceast5 cantitate de miere - adic; 0,297 g mierepitru de apg -
se introduce inkr-un vas de capadtate corespunz5toare la care se adaug5
@ @n5 la com@&area cantitstii de must ce vrm 6% o obtinem. Omoge-
nizarea amestecului se face cu o pomp5 puternicti chiar Pn vasul de cupa-
jare. Dup5 omogenizare timp de 30-40 minute se introduc in amestec
substantele lde c o r w i e :
tanin --------------- 15-20 g/lOOO 1
acid tartric ---------- 6-6,5 LL

s5ruri de azot --. 4,5-6;5 "

bioxid de sulf -----.-------------
40-60 u

Pentru mush1 destinat maielii de fernenti selectionati, se adaug5

la-fiecare litru de must 5 g din urm5torul amesrtec :
Bitartrat de K ---------.-----------------------------------.
800 g
Tartrat neutru de NH4 ----------.--------------------------------.
350 g
Acid atartic -.----------------.------------------
250 g
.
. '
,

.
'.: ' .. Fasfat de Ca .-------------.-------------------------------
50 g
.: :. Fosfat bazic de NH4 . ---------------------------------.-
,100 g , ,

, ., . Clorurli de sbdiu . ---------.------------------------

8 g
- Cloruril de Mg _l___.l__l______l__ll__--.. 40 g
 \

west arnestec de s2ruri servqte la hrana fernentilor stimulind p m -

sul de fernenlare a l m l i d qi crdnd un m d i u prielnic inrnultirii gi cbetl-
vitiitii f e r m e n ~ h .
Se continua omageniaarea timp de 30 minute dup2 a r e se adauga
mwstullui de miere 40-40 mg SO2 (%isuSfit d e d i u ) la litru d e must,
cu 1-01 de antioxidant qi totodatii p e n t ~ ua impiedica fermentatiile slabe
secunare.
Dup5 pregstirea mustului, se trece la ferrnentarea propriu-zisil care
se face in vase de 250-500 litri capacitate. Inainte de a trece la fermen-
tare, auniesteuul se aduy1e h temperatura de 18-22" cind se inshinteaza
cu maiaua de fermenti selectionati ce s-au inmulvt pe medriul zaharat
obtinut din miere, fermenti ce s-au adaptat compozitiei chimice a mm-
tului de miere. Maiaua se pregtiteqk cu 10-15 zile Inainte fn felul
urm2tor : cultura de drojdie se inmulteqte p g r e s i v in 3 - 4 etape p h A
la cantitatea corespundtoare necasara.
Prima dat.3 cultura se introduce in 5 litri de must. Numai du@
ce fementatie se dd3qoarZi n o d , cantitatea se mZire$te pin3 la 20 l i b
de must. In etapa a treia cei 20 litri de must in fermentare se 4mul~es.c
la 100 litri. Se w r auiiuga cite 5 litri maia pentru fiecare 100 1 de must
-adic5 miere di'luatii in comntratie Deci pm'tru 10 000 litri must
s2nt necesari 500 litni maia pentu oa fermenbatia s8 se desf5goareincon--
ditii normale. Maiaua astfel preg2tit.5 se introduce in mustul de miere
in momentul cind a ajuns in timpul fermentatiei zgomotoase. D U N d u -
garea lnaielii cu fermenti selectionati, se omogenizeazti bine, se la& spa-
tiul de fermentare gw1 cam 20-300/0 din aapacitaka vesu'lui, se p n e
pilnia de fernentare ~i amestecul se lass linistit.
In timp de 1-2 ziie drojdiile incep s6 se inmulteascfi ~i are astfel
loc fermentatia alcoolio5. In timpul acestei fermentatii se u d r -
hdeaproape temperatura care nu trebuie s5 depii?easc5 10-20°C. S-a
constatat & cea m ~ bun5 i temperaturs la care fermentatia alcoolicti are
1oc cu maximum de rezultate este de 18"C, caz in care fermentarea este
lent& nu se distrug substantele aromatice, iar oalitatea hidromelului este
net supenioarii. De retinut c s o fermentare la o temperatur5 de p t e
18-20°C degradeazti aromele ~i favorizeazii dezvolbrea fernentilor d5u-
niitori.
Dupti terminarea fermentatiei zgomotoase continus f e m e n t a t h
lent%
Dup5 6-9 zile, dup5 ce nu se mai observil degajarea de COz Wo-
xid de carbon) din masa hidromelului, se p&eaz5 la tragerea de w
'i
I

drojdie, a w numit pritoc prematur pentru a se ind@& drojdia in care !

ar putea avea loc fermentatii nedorite (secundare). Hidromelul se trage ,
de pe drojdie In vase, unde se las5 pin2 se limpeiqte qi apoi se trage
din n m pe drojdie.
Dup5 limpezirea complet2 hidromelul p a t e fi imbukliat in stick
sterilizate de diferite mirimi ~i forme.

.', Un alt p d u s care valorifid mierea .disponibili in bune conditiuni

de rentabilitate este otetul de miere f o e sZinitos, igienic, bun la gust
@ apreciat de consumatori. , .

El are o aromi deosebia, este rnai bogat in vitamine d d t otetul

din vin, avind un gust uSor d u k a g .
Se pt.lg>arg nurnai din hidranel care are sub 14" eltool. Cele cu
gradatie superioari trebuie diluate la propo~vaindicaa aici pentru a
putea fi transformate in otet. Peste limita de 14" transformarea in opt
a hidmelului nu mate avea Loc, cici elementul principal care ajutti
la aceasa transformare, adicii Micoderma aceti nu s u p s un grad
alcoolic mai mare. M i d e r m a este un m i m r g n i s m , o ciupercii memil-
niltoare cu alga, care triiiqte cu ajutorul oxigenului din aer. Ea se
dezvolt3 in mediu lichid gi se hrilneqte pe suprafab &or rnai s5mw
in alt001. Micoderma se fntinde pe toat3 suprafata lichidului din vasul
in care se face fermentatia, ca o pinziI subtire gi foarte fragili la inceput.
Cu timpul a c e M ,,cha$iU se Sngma$e gi ajunge ca o pielifl c o m m .
Micoderma folosqte zahilrul din hidromel cit q i substantele azo-
toase, sZirurile bazice gi substantele ammatice aflate in propor@i mi-
ligfiamice. -
Ea tr5q.k cu oxigenul pe care-1 fixeaz5 pe alcoolul etilic din
hidromel, transformindu-1 printr-un pmes de oxidare cu ajutorul unei
e n w e - oxidaza, la inmput intr-o aldehidii ~i apoi in acid acetia

,Micoderma are nevoie de un mediu propice d e dezvoltare - li-

chidul s5 aibi o concentratie dcoolicti potriviu, asa cum am wiltat (14");
de asemenea are nevoie de o temperatu.5 de 20-3O0C dar in nit5 un
caz s3 nu dep5geasc5 35°C. La inceput localul se PncSllzqBe, dar d.at.3
inceput pnx:esul de oxidare, temperatura lichidului se u d automat.
Oxigenul trebuie s3 fie prezent, n m a r micodermei pentru fer-
mkntarea acetic5, fiind consumat ln mare miisur5 ; rtrebuie sti nu l ip
seasrc5 n.ici&at$i c5ci altfel sSI frfneazti fermentaga, m a ce p a t e cauza
distrulgerea oulturii cu bacili a&ici.
Incsperea unde are 1wc fermentarea Crelruie s5 fie bine aerisitg.

485
 Lumina solar3 d3uneaz5, ca gi folwirea diferitelor a n t i s m e mun
este de pild3 bisulfitul. Micoderma trebuie ferit5 de un s q 1 m de aci-
ditate ; pste limita de 125 g acid acetic la Litru, fermentul este distrus
tqtat.
Micoderma se ia dintr-un vas unde s+a mai f h t otet sau se
'
p m u r 5 fermenti selection'ati de la intreprinderi mari unde se fabric5
otet.
In cazul c i d nu se g 3 s m fermenti seletionati pentru un otet
faibvieat in cas5 se folose$e un m3r strivit, stolrcPdu-se sum1 din el care
se. amestec5 cu o egalti cantitate de otet de calitate superioaril de 3-6".
Amestecul se las3 la aer s3 fermentex 2-3 zile, dup5 care wte fi ,
folosit. Se inszrninleazfi hidromelul din vasul respectiv a &rui tiltrare
alcoolic2 nu trebuie sti depiipaucti limita lar5cbatZi rnai innainte. Ca Pngri-
jire, pentru opt111 de miere, se cere ca o datS pe lun5 fermmtii acetici
pugi sii fie reinnoiti, pentru a inlatura o eventual3 conixmin~am a lor
cu bacterii contraindicate.
El trebuie ferit s5 nu apar5 tn masa lui paraziti care s3-i d3uneze
a m sint M i c o d e m vini, a d i d floarea vindui; de a m e n e a muwuli$a
otehlui si viniermii otetului ce a p r din ou3le musculi+i Celeris.
Micoderma vini apare in otetul tinut la p a t e 35°C dar care la
aceast5 temperavturti nu mai transform3 alcoolul in ap5 ~i acid acetic
cum o face Milcddemna aceti, ci pr~chimbti ~ ~ l in~ apii u lqi &d
carbonic, ceea ce atac3 otetul. Trebuie dwi !evitat3 aparitia acestei ciu-
perci care tr2iegte numai pe o w u l care are 1% acid acetic.
Musca Celeris depune outi pe & m a g microdermic3. L m l e ei
absorb o p a r k din aerul necesar bahriiilor qi micqoreaz3 mult widita-
tea si randamentul f e m n t a t i e i acetice. Cind larvele ~i mwulitele
a d u h mor, ele putrezesc ~i dau un miros neplticut otetului. Vrana buto-
iului trebuie acoperit.5 cu .o pinzti metalic3 deasti.
Butoaiele de otet d nu fie din lemn de stejar intrudt acesta conqne
tanin care fn contact cu aerul innegrqte owtul. Se va evita con-1
otehlui cu metale ca fier sau mai ales laram%,c5ti in otet sc hrmeaz5
acetat de fier mu die cwpru, substante otr5viMare.
Alte produse ale prislicii, pot fi valorificate mai rentabil prin dife-
rite preparatii. De pild5 mierea servqte foarbe bine la preparam turtei
dulci pe care o tine proaspZit.5 gi fragedi5 s5ptimini fntregi. Combinatul
apicol de la BGneasa are diferi,te sortimente de dulciuri preparate cu
miere, foarte mult apreciate de consumatori.

486
 De asemenea, 1lipti;orul de matcli in afam hlosirii hi in tmtarea
multbr afecvuni umane, se intrebuinteaz5 in p q m r t i i de 90% in pre-
p m t e mmetice de mare eficacitate in labratoarele Counbinatului apicol
Bgneasa.
Polenul 8i propolisul in afar5 de folosirea lor in nevoile pnisscii,
sint industrialiaak prin preparate medilcale ~i cosmetice sub diferite
forme, folosite de marele public in sprijinul siln5tZitii luii.
Veninul de albine pill5 in p r e m t nu a intrat la noi in prepamtele
secundare.
 -
dncheiem aci, tineri apicultori, prelegerile noastre, prin care spre
deosebire de cele din lucrarea rnea ,,Stuptiritul" editat2 acum 40 de ani
- m-am str5duit s i v5 prezint noutZitile atit din via@ coloniei de albine
cit vi pe cele din tehnologia apiml5.
Desigur c5 in anii viitori vor ware alte ~i multe alte nouati, c5cl
~ t i i n t aa luat in zilele noastre un avint deosebit de mare qi important in
via@ popoarelor iluznii.
Dup5 anii ce se tot adun2 ~i cu care sl5beqte qi puterea mea de
munc5, voi sinteti En primul rind cei care prin observatiile voastre de
pe teren, din prisac5 sau laiboratoare va trebui s5 imbun5t5titi viitoarele
editii ale acestei cZrti, fiecare cu numele lui, pentru dezvoltarea continuz
a apiculmturii in patria noastr5.
Pasiune $i experient8 apicol8 inm&rtii$te cu generozitate tuturor
Planul lucrgrii

Introducerea in apicultur&

Aibinele in lumea insectelor himenoptere

Istoria natural8 a albinelor melifere

Rasele de albine

Roiul cu cele trei caste ale coloniei

Organizarea stupului de observatie

M e ln-ei Wuni de botd

Matea. Casta femelei fecundate

Mite rnhtwii
Mowtea m W i

Albinele lucrfitoare. Casta femelelor nefecundate

Stadiile de dezvoltae ale ialbinei 11~~x8-
De la ou h dbim matur8
Allibtomia exkxioa~5a dbinei l u c r 8 ~
Anatornia ilntern5 a d b f d
Arparatul digestiv
h p m d u l drcuhtor
Aparatd mphmitor
Aparatml de e m t i e
Rparam ~ c 5 t o s
' Siatemul de lautwrare a san&t&tii dbinei
Sistmnuub nemm ail slibinei
Cmiertml
 Colonia de albine
Unitate bidddagdci4 complex5
A l k mifestBri de uuwzter ale ccbniei
Rev& m e & W & ~ : fmt+@gW
Ciclul biologic d mlmiei
Allatomla coloniei cu sbtemele $1 organele sale functionale
lnveliq.ligd pmteotor aJ &ei -
Sbpd

Grupul social a1 pazei wloniei

Sistemul procreator a1 coloniei : mat- gi cuibul s8u
Cuibul $i medid &u ambiarnt
Sistemul respirator a1 coloniei
Grupul venti[liataarelor
Sistemul digestlv, clrculetor $i excretor a1 coloniei

Chirnismul coloniei $i castrare8 nutritivti a lamelor de lucr5toare

I Alimentaria gi metabollsmul coloniei
Enzimele $1 metabolismul
I . Sistemul nervos &l&uzitor a1 coloniei: memorie, deprinderi, invti@re
Gmpul social a1 cerceta$elor
Ritrn lqi cadenti3
Faftiti la bal Sn sda de dam 1

Culesul nectarului. Gmpul social a1 culeg5toarelor

, N e c h l gi dimmica lui
i
Grupul social a1 albinelor prelucr5toare a nectarului in miem
cu ajutorul enzimelor
 Polenul - Ptiea cea de toete d e l e a colonlei

Bolide coloniei $i dguniitorii ei

PRggiirlle de toamnil ale coloniei in vederea ierngrll

Firhirile masive de coandehre
Limdtarea sp@dui
Hrhirea de sti'mulase
Andza h r m pe?YtrP1 iernarea d o n %
UtrircMl corlmiilar dab?
> I
U r h e a coloniilor

.. BS€dkele coloniei
Tehwlogle bpicoli4
4

' /'
 wa
Agezarea $1 organizarea unei stupine ,, 286

Stupina pavilionaril mobilll sau stationarll 295

Locuinta albinelor : stupii sistematici
Caraatvtristidle muti stup bun
M u 1 urdiniqulwi Sn via@ coloniei
Diferite tipuni de sbupi $i f d m i r e a lor
S h p u l vertical 'mulrbietajwt
Sltupul vertical R.A. 1001
Stupul orizontd STAS 41(70/1953
Stupul de observatie

Barn meliferi a stupinei 320

Cornportarea stuparului cu albinele 325

Lucrllri in prisaci
Controlvl audirtiv
Controlnll vizual
Fortarea zbomlui d e cur.5tix-e
Asigurarea wloniilm cu a p 5 ca1Id.5
Uniwa Wlisniilor sl&bite
Schimbarea ifundului sbupilor
~ n l 5 t u m r e afagunilm rnuwgiiiti
Pastrarea icWdlurii cuilhuiui
Introducaea p h t u r e i
C~lntmlulde Fond
Rostul cortului protector

Ajutorarea gi asistenta coloniilor

Hrhnirea stirnuldoric prin18wu-a En sbup
IlrBn,il-ea stimulaDivS cu proteine abar8, in nabur.5
Hrsnirea mdtica~n~entoasH

Completarea echipamentului de faguri $i folosirea ramei clgditoare 368

Refacerea coloniilor ajutstoare 371

LBrgirea cuibului q i sarcina d e productie pentru evitarea roirii 372

Reproduccrea coloniei
Roirea $i prevenirea roietrului
Prinderea $i folmirea roiului
Oprirea coloniei din roit
Vslorificarea roilor pl-iqi

Apicultura pastoral& 388

 Productia de miere
Incepe rnarele cules
Folosirea pd~i$orului Snellgrove in stupul cu dou5 m5tci
M e t d e l e E. Korneli
Metadia de mare prclductie a lui Lm~bet dc 1'Hosk
Recoltarea mierii
ExtracGa mierii 9n tin-upul noptii
Maturarea rnierii necoaptfi
C r i s t a l l m ~ auntoas5 $i liuhefierea mierii cristalizate
Producerea mierii En sectiuni
PBstrarea fagurilor cu miere

Polenul. Producfia lui

Formarea m r v e l o r de polen

P5stura -Localizarea polenului in faguri

Rezerw nl'ari de polen de porumb

Polenul $i polenizarea in sprijinul agriculturii, pomiculturii $i viticulturii 420

Productia de l&pti$or de mate&

Lucriirile care se fac in cam1 st,upilor multietajati
Metoda p d u c e r i i Iilp.pti$wului prin orfanizarea total5

Formarea rezervelor de propolis pentru nevoile stupinei 444

Productia de cear5 4.16

Productla veninului de albine 452

Cum ,trebuie s5 f'ie o matt8 bun6 , si c u m se cre$e

Fmmrea sbulpull'ui pornitor
Formarea nucleelor ide Smperechere
Introducema m5tci.101-
M,am.cama m 5 k i l o ~
Crqterea m&tcil,or in d'umini~i~le Jibere
fnsiimh@rea anti'fiailalil a rnhtcilor
Pastrarea m5tciflolr bn afara ghemuiui

Industrializarea produselor prisacii

Hidwmeld
P-repararea casnilc5
P r e p m r e a i.ndustrial5
Otetul de miere .

Incheiere
1
Tabla de materii
 TipBrit fn a M e ~ 1 epoligra!fice ale
EDITURII INSTLTUTULUI
INTERNATIONAL DE m H N O L O G I E
$1 CONOMIEI APICOU
AL APIMONDIA
B u c u r n I, str. P i k Mo$ nr. 20
DE ACELASI AUTOR

STUPII SISTEMATICI, Biblioteca agricol: ,,Universul" nr. 11, Bucu-

r e ~ t i ,1933 (epuizat).
CRESTEREA REGINELOR, Eiblioteca agricol5 ,,UniversulK, parlea I gi
a 11-a, nr. 6 si 39, Bucuresti, 1934 (epuizat).
CREFTEREA ALBINELOR, Bibliotcca agricola ,,UniversulU nr. 81 rji 82,
Bucurest i , 1335 (epuizat).
STUPARITUL, Birlad, 1936 ; (lucrare premiatj de Academia RomAn5,
R u c u r e ~ t i , 1937 ~i distinsii cu medalia de aur, Franta, 1938) si
reeditat: de ,,Cartea RomAneascaK, Bucuresti, 1942 si 1947 (epuizat).
INDRUMATOR APICOI, PEISTRIJ STUPINELE G.A.S., Editura Cen-
trala Iermelor alimentarc, Bucuregti, 1949 (epuiznt).
CREqTEREA ALBINELOR (in colaborarc~)Edilura agrosil~ricii,Bucurctjti,
1955 (epuizat) ;rcedilatii, B u c u r c ~ t i ,1957 (epuizat).
MANUALUL APICULTORULUI, (in colaborare). Editura Asociatiei Cres-
cztorilor de albine, Bucure$ti, 1957 ; reeditat5 1975.
PRODUSELE ALBINELOR f N SPRIJINUL SANATATII ORIULUI, (in
colaborare) Editura Asociat.iei Cresc5torilor de Albine din R. S.
Romsnia, B u c u r e ~ t i ,1966, reeditat5 i n 1968 Fi 1971.
A.B.C.-UI, APICOL (2 volumc) - in colahorare - Editura agrosilvicg,
Bucurcsti, 1967.
BOALA f N PRISACA, Editura Asociatiei Cresc5torilor de Albine din
R. S. Rominia, Bucure.~ti,1971.