DIANA COŞCODAN

LORA MOŞANU-ŞUPAC

CAIET
de lucrări practice
la  Anatomia   omului
al studentei Glavațchii Irina
facultatea Biologie şi Chimie,
anul 2 grupa 23 A
 Chişinău – 2016
UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL
FACULTATEA BIOLOGIE ŞI CHIMIE
CATEDRA BIOLOGIE ANIMALĂ

DIANA COŞCODAN, LORA MOŞANU-ŞUPAC

CAIET
de lucrări practice
la  Anatomia   omului
                                                                     

                           
Aprobat de Senatul UST

Chişinău – 2016
CZU 

Recomandat de catedra Biologia animală

Recenzenţi: ............doctor  habilitat  în  ştiinţe   biologice,    profesor 

                     universitar
Viorica Coadă, doctor în ştiinţe biologice, conferenţiar universitar
 PREFAŢĂ  

Prezentul caiet este destinat studenţilor facultăţilor universitare biologie/chimie şi 

georafie/biologie. 
Lucrarea include indicaţii metodice pentru realizarea lucrărilor de laborator la cursul de
lecţii «Anatomia omului» şi este propus în calitate de caiet pentru lucrări practice pentru lucrări
de laborator.
Structura acestui caiet include ** lucrări practice la temele prevăzute de programul de
studiu. 
Fiecare lucrare este structurată conform următorului algoritm: tema, obiectivele lucrării,
materiale şi ustensile, mersul lucrării. Obiectivele sunt bine determinate, accentuându-se scopul
lucrării practice. Se prevede utilizarea diferitor materiale şi ustensile, care ar permite o analiză
mai amplă şi mai profundă a structurii organului. Fiecare temă include multe imagini pentru
autoevaluarea cunoştinţelor asimilate le orele de teorie. Mersul lucrării include sarcini didactice
referitoare la temă, ceea ce permite de stabili gradul de însuşire a materialului teoretic de către
studenţi.
O astfel de structură permite organizarea optimală a activităţii studenţilor în cadrul 
lucrărilor practice la anatomie. Indicaţiile metodice orientează studentul în direcţia studierii şi
însuşirii materialului. 
Este binevenită prezentarea unui număr mare de tabele, figuri, care permit însuşirea
materialului teoretic în mod coerent. Astfel, este posibil de studiat şi însuşi topografia şi
morfologia oaselor, grupele topografice de muşchi, topografia şi morfologia viscerilor, structura
sistemului nervos, a analizatorilor.
Lucrarea este concepută pentru sistematizarea cunoştinţelor pe care trebuie să le
acumuleze studentul şi să se perfecţioneze în această direcţie pentru activitatea sa profesională în
viitor. 
Acestă  lucrare corespunde programului de studiu la cursul “Anatomia omului” şi sperăm
că le va servi  un punct de sprijin în pregătirea profesională a studenţilor.
Caietul de lucrări practice la Anatomia omului înlesneşte realizarea lucrărilor de laborator
atât pentru studenţi, cât şi pentru cadrele didactice.

Autorii Diana Coşcodan, Lora Moşanu-Şupac.

Lucrarea practică № 1

Tema: Caracteristica generală a scheletului.

Obiective:

 Analiza generală a scheletului uman.

 Studierea topografiei şi morfologiei oaselor craniului.
 Diferenţierea tipurilor de legături dintre oase.

Materiale şi ustensile: planşe "Scheletul corpului uman", “Axele şi planurile

corpului uman”, „Tipurile de articulaţii”; microscop, micropreparate

– ţesutul osos.

Mersul lucrării:

1. Identifică segmentele, axele şi planurile corpului uman, completează schema:

2. Studiază la microscop micropreparatele - structura ţesutului osos .

3. Identifică tipurile de articulaţii şi descrie legenda figurilor de mai jos.

Tipurile de articulaţii

A.Diartroze Articulații mobile, sinoviale;Sunt Б . Sinartroz Sunt legături neîntrerupte;

Foarte trainice și rezistente; Nu posedă cavitate
 constituite din totalitatea elementelor articulară, Sunt fixe, imobile. Se execută mișcari
anatomice care realizează unirea a două sau foarte reduse.
mai multe oase adiacente Prezintă mai multe
1. Os
grade de libertate pentru mișcări;

1.Os. 2.Țesut senovial

3.Țesut fibros
2.Țesut conjuctiv

5.Membrana senovială

6.Capsula articulară

7.Cartilaj articular В. Sincondroze cele două oase se leagă

8.Cavitatea articulară prin țesut cartilaginos.

1. Os

2. Țesut senovial

3. Țesut cartelagenos

Г . Sinfiza Suprafețele articulare sunt

acoperite de un strat subțire de cartilaj hialin;

Cartilajul hialin se inseră la rândul său pe o
structură flexibilă de tip fibrocartilaginos; În
interior se conține o fisură mică; Fisura din
interior nu este tapetată de membrana
sinovială;La exterior nu este acoperită de
capsula articulară; Poate fi întărită de
ligamentele interosoase; Permit mișcări limitate.

9 Ligamentul interosos

10 Cartilajul Hailan

3. Numeşte tipurile de oase:

1.Oasele tubulare,- care constituie scheletul membrelor şi execută funcţii de pârghii.
2. Oasele spongioase -în structura cărora predomină ţesutul osos spongios
3. Oasele plate- participă la formarea cavităţilor corpului şi a centurilor
4. Oasele mixte au o structură complicată. Ele constau din părţi ce diferă după formă şi
structură
5. Oasele aerofore sau pneumatice au în corpul lor cavităţi tapetate cu mucoasă şi pline cu
aer .
4. Substanţa osoasă compact în ...mijlocul osului și epifizele exprimitale.. precum
şi în cele două lame osoase ale oaselor craniului;...................................................
şi e constituită de ..maduva hematogena...........
5. Substanţa spongioasă  se află în extremitatile osului lung şi e constituită din
lamele osoase si maduva rosie hematogena.

6. Sindesmozele Sindesmozele sunt articulațiile fixe dintre două oase lungi. Un exemplu de
sindesmoză este articulația tibiei și fibulei din gleznă. Mișcarea la aceste tipuri este determinată
de lungimea fibrelor țesuturilor conjunctiv
sinostozele  (daţi şi exemplu)-…fuziune prin os secundar (lamelar) a doua apofize, epifize
sau segmente osoase, care nu sunt unite in mod normal. Sinostoza poate fi congenitala,
patologica sau chirurgicala (cu scop terapeutic);
Sincondrozele (daţi şi exemplu)  varietate de articulatie (vezi AMFIARTRO-ZELE) în care
suprafetele osoase sunt legate printr-o lama de cartilaj hialin. Exemplu sunt articulatiile costo-
ster-nale (între coaste si stern).
Acest cartilaj se osifica o data cu varsta.

Lucrare practică № 2.

Tema:  Scheletul capului

Obiective:       
 Studierea topografiei şi morfologiei oaselor craniului.
 Diferenţierea tipurilor de legături dintre oasele craniului.
Materiale şi ustensile: planşe "Scheletul capului", Scheletul, oasele craniului

Mersul lucrării:
1. Analizează scheletul capului pe segmente: neurocraniul şi viscerocraniul.
2. Evidenţiază oasele separate ale craniului.

Frontal, etmoid, sfenoid, occipital

3. Numeşte legăturile dintre oasele craniene…Cutia craniana este alcatuita din opt oase,
dintre care patru sunt perechi si patru neperechi. Oasele perechi sunt reprezentate prin
doua oase parietale si doua oase temporal. Oasele neperechi sunt reprezentate prin osul
frontal, osul etmoid, osul fenoid, osul occipital.
Câte articulaţii se conţin în scheletul craniului? Ce fel de articulaţii sunt? Care sun axele de
mişcare şi mişcările posibile în aceste articulaţii? Numeşte suprafeţele de articulare dintre
oase în aceste articulaţii…
Articulațiile oaselor craniului sunt imobile și fixează oasele între ele prin intermediul
cartilajelor (sincondroză) sau al țesutului conjuctiv fibros (sinfibroză). Acele oase care fac
parte din baza craniului, dezvoltate în timpul osificării endocondrale, se unesc între ele prin
intermediul sincondrozei. Oasele care formează bolta craniană, cât și oasele feței, dezvoltate
din primordii de țesut conjunctiv, se unesc între ele prin sinfibroză sau suturi (lat: suturae). În
funcție de configurația suprafețelor articulare, se disting trei tipuri de suturi (sinfibroze) ale
craniului:suturi dentate formate din unirea suprafețelor articulare. Este articulația care unește
oasele frontal, occipital, parietal, sfenoid și etmoid (articulația fronto-parietală, parieto-
parietală, parieto-occipitală, fronto-etmoidală, fronto-sfenoidală) și articulațiile cu masivul
facial (fronto-malară, fronto-nazală, etc), suturi scuamoase formate din unirea suprafețelor
rugoase “cu bizou”, articulația vomerului cu sfenoidul formată din unirea unei suprafețe cu
formă de creastă (creastă sfenoidală inferioară) care se fixează într-o suprafață
complementară în formă de fantă.
……............................
 4. Numeşte oasele craniale pneumatice şi cavităţile lor…sunt oase neregulate ce au spații
cavitare pline cu aer, tapetate cu membrane mucoase. Exemplu cele din jurul foselor
nazale, frontal, etmoid, sfenoid, maxilar.Aceste cavități ale oaselor pneumatice sunt în
mod normal tapițate în interiorul lor printr-un strat celular denumit epiteliu și este
acoperit de mucoasă…………....................
…Cum se numeşte inflamaţia lor (dă un exemplu concret)…osteomielita

5. Completează legenda desenului „Scheletul craniului”.

A. vedere    laterală B. vedere anterioară

B.

Sub imaginea A completează legenda Sub imaginea B alcătuieşte legenda, cu săgeţi

în imagine şi numărul respectiv. Indică:
1. .creasta lacrimeră anterioară corpul mandibulei, arcurile mandibulei,
2. spina nazală anterioară apofiza mentonieră a mandibulei, apofizele
3. .corpul mandibulei
4. Condiliu mandibulei
alveolare ale maxielei şi mandibulei, lama
5. Sutura coronară perpendiculară a etmoidului, apofizele
6. Procesul coronoid al mandibulei frontală, zigomatică ale maxilei, apofizele
7. Mentul acusticexterior al osului maxilară, temporală şi frontală a o.zigomatic,
temporal
8. Protuberențaoccepitală externă oasele nazale, lama papiracee a etmoidului,
9. Fosa sacului lacrimal
10. Frontul
aripile mari şi mici ale sfenoidului (cu fosa
11. Procesul frontal al osului maxilar temporală), arcadele supraorbitare ale
12. Sutura fronto zigomatică
13. Glabela frontalului, tuberculii frontali
14. Aripa maro os.sfenoid
15. Linia temporal inferioară
16. Osul lacrimal
17. Sutura lambdoidă
18. Osul temporal
 19. Maxilla
20. Gaura mentonieră
21. Protuberența mentonieră
22. Osul nazal
23. Nazion
24. Os occipital
25. Os etmoid
26. Os parcetal
27. Fosa partuitară
28. Creasta lacrimală
29. Pterion
30. Ramul mandibular
31. Porțiunea secumoasă
32. Procesul stiloid a osului temporal
33. Linia temporal superioară
34. Porțiunea timpanică os temporal
35. Arcada zigomatică
36. Osul zigomatic
37. Procesul zigomatic al osului temporal

Lucrare practica № 3.
Tema: Scheletul trunchiului.
Obiective : 
 Studierea structurii coloanei vertebrale. 

 Familiarizarea cu structura cutiei toracice. 

Materiale şi schelet,  planşe "Scheletul corpului uman", „Oasele craniului”, „Cutiea
ustensile: toracică”, „Coloana vertebrală ", oase.
Mersul lucrării:
1. Analizează scheletul trunchiului. Câte părţi include?..... coloana vertebrală, sternul şi
coastele

2. Studiază coloana vertebrală şi curburile ei fiziologice. Numeşte-le…

Datorită poziției verticale a corpului CV formează curburi în plan sagital și frontal. Ele
conferă coloanei o mare elasticitate, favorizează menținerea echilibrului și atenuează
șocurile de verticală. Curburile în plan sagital sunt orientate fie cu convexitatea înainte și
se numesc lordoze, fie cu convexitatea înapoi și se numesc cifoze. Aceste curburi sunt în
număr de 4: lordozele cervicală și lombară, cifozele toracală și sacrală. Curburile în plan
frontal orientate cu convexitatea fie la stânga fie la dreapta se numesc scolioze și sunt mai
puțin pronunțate ca cele în plan sagital. În mod obișnuit întâlnim: curbura cervicală,
curbura toracală, curbura lombară.

Cum se numesc curburile care apar în caz de nerespectare a igienei aparatului locomotor?...
curbura lombară, curbura cervicală.....................................
Care sunt măsurile de profilaxie şi combatere a acestora?.. Ţinuta corectă,. să şadă drept.
exerciţii fizice.,.. să nu doarmă pe aşternut prea moale sau în pat cu fund care se lasă mult
în jos............................

 
3. Completează legenda fig.1,2,4.

Figura 1. Structura vertebrei.

1. ... Fateta articulara superioara

2. Foveola costala superioara

3. Corpul vertebrei

4. Fateta costala inferiora

5. Procesul accesor

6. Procesul articular inferior

7. Procesul spinos

8. Procesul transvers

9. Fateta costala a procesului

transvers

Figura 2. Osul sacru - vedere

anterioară: 

canalul sacral…

2 …procesul articular superior…

3 …aripiora sacrului…

4 …linii transverse………………

5 …găuri sacrate……….

6 …hiatul sacrat………………
Dă denumirea figurii şi alcătuieşte legenda, Figura 3.
indicând cu cifre şi săgeţi oasele  şi părţile lor
Manubriul
 corpul sternului
apofiza xifoidă
coastele false
coastele veritabile
coastele flotante
părţile cartilaginoase ale coastelor

Completează legenda Figura 4. Coasta (VIII)  din dreapta.

1 Fateta articulara costala superioara

2 Fateta articulara costala inferioara

3 Colul

4 Unghiul costal

5 Santul costal

4. Alcătuieşte legenda pentru imaginile de mai jos, indicînd părţile vertebrelor: corpul (dacă
e prezent), arcurile, apofizele. Evidenţiază rolul acestor vertebre şi segmentul coloanei
vertebrale din care fac parte.
5. Vertebra atlant –e I vertebră cervicală,
formată din:aecus anterior; tuberculum
anterius, masa lateralis, procesus
catalisprocesus transversus, fovea
articularis-superior, arcus posterior,
tuberculum posterior. Se articulează cu
vertebra II. Axul prin articulatie
mobilă,care asigură mișcarea capului și
susține capul.
Lucrare practica № 4.
Tema: Scheletul membrului superior.
Obiective : 
 Studierea topografiei şi morfologiei oaselor centurii scapulare.

 Familiarizarea cu morfologia oaselor membrului superior liber. 

Materiale şi ustensile: schelet, planşe "Scheletul membrului superior", oase
Mersul lucrării:
1. Analizează scheletul centurii scapulare. Care este rolul claviculei?........

Clavicula (Clavicula) este un os lung, dublu curbat și pereche, care formează

porțiunea anterioară a centurii scapulare. Este situată transversal
între acromionul scapulei și manubriul sternului, la limita dintre torace și gât. Prezintă
un corp (care are două fețe, superioară și inferioară, și două margini, anterioară și
posterioară) și două extremități: extremitatea medială (sternală) și extremitatea
laterală (acromială). Extremitatea medială a claviculei se articulează cu manubriul
sternului și primul cartilaj costal formând articulația sternoclaviculară. Extremitatea
laterală a claviculei se articulează cu acromionul scapulei formând articulația
acromioclaviculară. Scheletul uman este format din doua clavicule, care fac legatura
cu sternul si omoplatii.
…………………………………………………………………………………… 
2. Cum se numesc suprafeţele scapulei?.
. Omoplatul sau scapula intră în alcătuirea articulației sau centurii scapulare (articulației
umărului) de la mamifere. La păsări omoplatul are formă de sabie sau iatagan fixând articulația
aripilor.
Legătura cu toraxul (cutia toracică) este realizat prin țesut muscular Synsarkose (grec. syn =
împreună, sarkos = carne).
La această articulație iau parte capul humerusului (osul brațului superior), clavicula (la păsări
osul coracoid) .
Scapula sau omoplatul este un os lat, pereche, de formă triunghiulară, situate la partea postero-
superioară a toracelui. Pe schelet acest os se întinde între primul spațiu intercostal și coasta a
VIII-a. Osul este aplicat pe torace, pe care îl depășește însă lateral, luând astfel parte la formarea
umărului și la delimitarea axilei.
Prezintă două fețe, trei margini și trei unghiuri.
3. Cu ce se articulează scapula? Cum se numesc suprafeţele articulare ale acestei articulaţii
(numeşte articulaţia, tipul şi mişcările posibile)
Orientare: se așează posterior fața prevăzută cu o puternică spină, în sus marginea cea
mai mică și subțire, lateral și puțin înainte unghiul cel mai voluminos prevăzut cu o
cavitate articulară.
Fața dorsală:
Privește posterior și lateral, de pe ea se desprinde transversal o puternică lamă, numită
spună scapulei. Această spina împarte față dorsală într-o fosă situată deasupra și alta
situată dedesubtul ei.
Fața costală sau anterioară:
prezintă o concavitate, fosă subscapulară, străbătută de creste oblice. Pe fosă, ca și pe
crestele oblice, se insera muschiul subscapular. Pe porțiunea medială aceste fețe se mai
inseră și mușchiul dințat anterior.
Marginea superioară:
Este subțire și prezintă scobitura sau incizura scapulei. Prin scobitura trece nervul
subscapular. Media de scobitura, marginea superioară da inserție mușchiului omohidian.
Marginea mediala :
Poate fi explorat sub piele. Ea este orientată spre coloana vertebrală. Pe ea se insera
numeroși mușchi dintre care amintim muschiul romboid.
Marginea laterală:
Este orientată spre axila; se poate explora parțial.

4. Ce tip de oase sunt oasele membrului superior liber?

Membrul superior se referă la regiunea situată distal de deltoid. În limbaj formal,
termenul mână se referă doar la porțiunea de la încheietură în jos, incluzând degetele, dar
excluzând brațul și antebrațul. Astfel, în anatomie termenii mână, braț și membru
superior nu sunt sinonime. Colocvial însă, cei trei termeni sunt adesea interschimbabili.
5. Pentru ce serveşte capitolul humerusului?
Humerusul (Humerus) sau osul brațului este un os lung și pereche ce formează
scheletul brațului. Prezintă o diafiză și două epifize (proximală,
distală). Diafiza sau corpul humerusului are 3 fețe (antero-laterală, antero-medială,
posterioară), 3 margini (anterioară, laterală, medială). Epifiza sau extremitatea
proximală (superioară) se articulează cu scapula și prezintă câteva formațiuni
anatomice (capul humerusului, colul anatomic, tuberculul mare, tuberculul mic, șanțul
intertubercular, colul chirurgical). Epifiza sau extremitatea distală (inferioară) se
articulează cu radiusul și ulna și prezintă o parte articulară - condilul humerusului (pe
care se află capitulul, trohleea, 3 fose: radială, coronoidă, olecraniană) și o parte
nearticulară - epicondilii (epicondilul medial și lateral).

Iar trohleea?
Trohleea humerusului este denumirea părții mediale a suprafeței articulare humerale. Se
prezintă ca o depresiune convexă antero-posterior și concavă latero-lateral, ocupând partea
anterioară, inferioară și posterioară a extremității humerale. Se articulează cu ulna.

Ce fel de articulaţii formează humerusul cu alte oase? Numeşte aceste oase şi articulaţii…
Prezintă o diafiză și două epifize (proximală, distală). Diafiza sau corpul
humerusului are 3 fețe (antero-laterală, antero-medială, posterioară), 3 margini
(anterioară, laterală, medială). Epifiza sau extremitatea proximală (superioară) se
articulează cu scapula și prezintă câteva formațiuni anatomice (capul humerusului,
colul anatomic, tuberculul mare, tuberculul mic, șanțul intertubercular, colul
chirurgical). Epifiza sau extremitatea distală (inferioară) se articulează
cu radiusul și ulna și prezintă o parte articulară - condilul humerusului (pe care se află
capitulul, trohleea, 3 fose: radială, coronoidă, olecraniană) și o parte nearticulară -
epicondilii (epicondilul medial și lateral)
……………………………………………………………………..
6. Ce fel de articulaţii formează humerusul cu alte oase? Numeşte aceste oase şi articulaţii…
humenel, se articulează cu scapula – scapulă humerală,
7. Ce tip de articulaţii sunt, care sunt mişcările în ele articulație mobilă
humeroulnară,radioulnară,mediocarpiană,intercarpiene,interfalangiene, efectuează
mișcări de extensie, flexie
8. Complează legenda desenelor: 

Figura 1. Scheletul scapulei, vedere

posterioară.

1 unghi superior.
2 marginea superioara..
3 unghi inferior
4 …spina.........
5 …proces coracoid.. ..........
6 acromion…............
7 …cavitate glenoidala.......
8 …fosa subspinoasa........
9 marginea laterala............
10 marginea mediala.........
11 …fosa supraspinoasa
                                                                    2 
Figura 2. Scheletul claviculei.
1 …capăt acromial….
2 …fațetă sternală
3 …tubercul conoid
                            3 

9. Numeşte articulaţia şi indică oasele şi suprafeţele articulare care o alcătuiesc.

7. Articulatia humerulnară
8. Osul humerus
9. Ulna
10. Procesus coronoideus
11. Cartilage articularis
12. Trochlea humeri cu încezură semilunară

10. Completează legenda imaginii (indică în imagine  oasele carpiene, denumirea

oaselor metacarpiene şi ale falangelor) şi numeşte articulaţiile, tipurile lor şi
mişcările posibile.
6. Oasele carpiene sunt 8 la număr
7. Os trapezoid os piziform
8. Os trapez os cu cârlig
9. Os mare os piramidal
10. Os scafoid os semilunar
11. Metacarpul fiecărei mâini este format din cele cinci oase metacarpiene
12. Oase metacarpiene l-V
13. Falanga l proximală,2medială,3 falangetă distală falanga unghială
14. Tipuri de articulații:
15. Sinoviale,mobile
Lucrare practica № 5
Tema: Scheletul membrului inferior.
Obiective : 
 Studierea topografiei şi morfologiei oaselor centurii pelviene.

 Familiarizarea cu topografia şi morfologia oaselor membrului inferior liber. 

Materiale şi ustensile: schelet, planşe  "Scheletul membrului inferior", oase
Mersul lucrării:
1. Completează legenda desenului:

Osul coxal, suprafaţa externă.

 13 tuberculul pubisului..
1 …baza externă a crestei liliace..
14 ram inferior..
2 linie intermediară.
15 scobitura acetabulară
3 baza internă a crestei liliace
16 gaura obturatorie…
4 linie intermediară
17 ramul osului ischion
5 fața gluteală
18 os ischion
6 spina liliacă anteroposterioară
19 tuberozitate ischiatică
7 corpul osului iliac
20 mica scorbitură ischiatică
8 spina liliacă anteroinferioară
21 spina ischiatică
9
…………………………………………… 22 marea scobitură ischiatică….

10 incizura actabulară. 23 spina iliatică posterioară…

11 ramul posterior al pubisului…. 24 spina iliatică posterosuperioară

12 ram inferior. 25 linia gluteală posterioară

2. Din care oase este alcătuit coxalul? La ce vârstă el se osifică?.........................

se osifică la 15-16 ani...................

Osul coxal este format din din 3 oase 1ilion,2ischion,3 pubis

3. Cu care oase se articulează coxalul?... Osul sacru 5 vertebre sacrale unite între ele și
articulate lateral cu oasele coxale 
4. Ce tip de articulaţie este articulaţia genunchiului? ?.... Articulația genunchiului trebuie să fie
mobilă și suplă pentru a permite flexia și extensia membrului inferior. Ea trebuie, de asemenea, să
fie stabilă, având în vedere că ea susține toată greutatea corpului.
Ce mişcări sunt posibile în ea? Care oase participă la ea?. Femurul
1.capul femurului
2.gâtul femurului
3.linie intertrahiană
4.troahterul mare
5.fața anterioară
6.fața laterală
7.linia apră
8.traheia
9.fața patelară..........................................................................
 5. Dă denumirea imaginilor de mai jos şi alcătuieşte legenda, indicând cel puţin 9 
elemente ale acestui os. Indică-le în imagine.

1. Corpul humerusului 2. Epifiza proximala 3.

Capul cumerusului 4. Colul anatomic 5. Tuberculul mic 6. Tuberculul mare 7. Epifiza distala 8.
Trohleea 9. Capitulul 10. Epicondilul medial 11. Fosa olecraniana

6.Ce rol are arcul (bolta) labei piciorului? Care oase participă la constituirea lui?............ ?.......
Omul folosește piciorul pentru stațiunea și locomoția
bipedă.........................................................................................................
7. Ce numim picior plat? Care sunt măsurile de prevenire ale acestuia?... Platfusul sau
piciorul plat reprezintă o condiţie medicală în care arcada sau scobitura tălpii lipseşte, ceea ce ar
putea cauza disconfort sau durere la nivelul membrelor inferioare.....Pentru a preveni se
recomandă purtarea de încălţăminte ortopedică, precum şi eliminarea excesului ponderal, care
poate agrava simptomele platfusului. În plus, este contraindicat efortul fizic intens, fiind preferate
activităţi precum mersul pe jos, ciclismul, înotul......
8. Prin ce se deosebeşte scheletul mâinii de cel al labei piciorului? De ce?...
..... Scheletul mâinii se deosebește de laba piciorului deoarece au mărimi, forme și oase
diferitee

Lucrare practica № 6
Tema: Muşchii capului şi gâtului.
Obiective : de studiat topografia şi funcţiile muschilor.
Mersul lucrării:
1. Completează ultima rubrică în tabelele de mai jos „Muşchii capului”, înscriind acţiunea
muşchilor.

Muşchii mimicii
Muşchiul  Localizare Acţiune
Frontal la nivelul Frontalul ridică sprâncenele și pielea peste rădăcina
fruntii nasului și, în același timp, trage scalpul înainte
Sprincenos între sprincene Ferește ochiul de factori dăunători,picături de
apă ,fulgi de nea
Auriculari (anterior, în jurul determină ridicarea urechii
superior, posterior) pavilionului
urechii
Occipital în regiunea La om, occipitofrontalul servește doar pentru expresii
occipitală faciale

Zigomatic (mare si în dreptul Muschii zigomatici se angajează să zâmbească

mic) pomeţilor
obrazului
Patratul şi la nivelul Urcă și coboară buzele
triunghiularul bărbiei
buzelor
Mental (mentonier) la nivelul Prin contracție ridică și încrețește pielea bărbiei
barbiei
Orbicularul în jurul orbitei  Închiderea voluntară a pleoapelor
ochiului  Permiterea scurgerii secrețiilor lacrimale la
nivelul meatului inferior prin dilatarea
sistemului canalicular
 Realizarea ridurilor de la nivelul unghiului
lateral al ochiului
 Realizarea cutelor verticale de la nivelul
rădăcinii nasului

Orbicularul în jurul Prin contracția porțiunii labiale se produce închiderea

buzelor orificiului normală a gurii
bucal
Strânge buzele
Buccinator la nivelul scurtează obrazul vertical și orizontal. Această acțiune
obrazului determină mușchiul să mențină alimentele împinse înapoi
pe suprafața ocluzală a dinților posteriori, ca atunci când o
persoană mestecă.

Muşchii masticatori
Muşchiul  Origine Inserţie Acţiune
Maseter arcada ramura Maseterul este unul din cei patru mușchi
zigomatică mandibulei (faţa implicați în masticație.
externă)
 Realizează masticația
 Trage mucoasa obrajilor spre
exterior, împiedicând
prinderea ei în timpul
masticației
 Participă la suflat

Temporal scuama  procesul coronoid Funcțional, mușchiul poate fi divizat în

(solzul) al mandibulei două părți: anterioară și posterioară.
osului Partea anterioară merge aproape vertical
temporal și trage mandibula înainte (protruzie). În
schimb, fibrele părții posterioare merg
aproape orizontal și trag mandibula
înapoi
Pteriogoidian procesul colul mandibulei Principala acțiune este cea de ridicare a
intern pterigoid al mandibulei În contracția unilaterală trage
sfenoidului mandibula medial
Muşchii gâtului

Muşchiul  Origine Inserţie Acţiune

Platisma, situat imediat pe pielea din regiunea pe pielea
sub piele supraclaviculara obrazului  Coborârea
mandibulei, a
buzei inferioare și
a unghiului gurii
 Realizarea de
pliuri la nivelul
pielii gâtului

Sternoclei- pe stern şi claviculă pe apofiza Prin contracția unilaterală

domastodian mastoidiană a mușchiului
sternocleidomastoidian
este determinată flectarea
și înclinarea laterală a
capului.
Suprahioidieni: Venterul posterior isi venterul formează planşeul bucal
diagastric, cu doua are originea pe anterior se
pîntece unite printr-un mastoida prinde de
tendon intermediar mandibulă

- stilohidian
pe apofiza stiloidă osul hiod formează planşeul bucal

- milohidian pe corpul mandibulei osul hiod formează planşeul bucal

- geniohioidian pe mandibulă osul hiod formează planşeul bucal

Infrahioidieni:  pe faţa posterioară a pe osul hiod -pe manubriul sternal -pe

- sternotiroidian sternului şi claviculă cartilajul primei coaste-pe
- tirohioidian osul hioid-ansa cervicala-
- sternohioidian coboara hioidul si laringele
- omohioidian
pe cartilagiul tiroid pe osul hiod ansa cervicala -coboara
hioidul si
laringele

pe manubriul sternal pe cartilajul ansa cervicala -coboara

tiroid hioidul si
laringele

Scaleni (anterior, pe apofizele pe coasta I şi II ridică prima coastă și îndoaie

mijlociu, posterior) transverse ale gâtul în aceeași parte cu
mușchiul care acționează;
vertebrelor C -C
3 7
2. Descrie rolul muşchilor mimici______ Mușchii mimicii (mușchii feței) sunt mușchi pieloși cu
originea pe oasele craniului și inserția pe piele (stratul profund). Mușchii mimicii sunt dispuși în jurul
orificiilor naturale ale feței și nu acționează nicio articulație. Volumul și forța acestor mușchi sunt reduse.
Prin contracție plicaturează pielea, dând expresia feței în funcție de starea emoțională
__________________________________________________________________
3. Ce stuctură are muşchiul digastric? De unde provine denumirea lui?__ Digastricus ) este format din
două pântece musculare unite printr-un tendon rotunjit intermediar. Fiecare persoană are un mușchi digastric drept și
stâng.
Mușchiul digastric (numit și digastricus) (numit digastric, deoarece are două „burți”) este un mușchi mic situat sub
maxilar. Termenul „mușchi digastric” se referă la acest mușchi specific.

Lucrare practica № 7
Tema: Muşchii trunchiului.
Obiective : de studiat topografia şi funcţiile muschilor.
Mersul lucrării:
1. Completează ultima rubrică în tabelele de mai jos, menţionînd acţiunea muşchilor.
Muşchii  dorsali ai toracelui
Muşchiul Origine  Inserţie Acţiune
Trapez Pe apofizele spinoase ale pe claviculă, Ridică umărul și îl trage
vertebrelor cervicale şi acromion şi spina intern, determină aplecarea
toracice scapulei laterală a capului și rotează
capul de partea opusă.
Dorsal pe apofizele spinoase ale  pe humerus Tracționează asupra coastelor
mare ultimilor 6 vertebre  și ajută la mișcarea de
toracale, ale vertebrelor ridicare a toracelui.
lombare şi creasta sacrală
mediană
Ridicator pe apofizele transverse pe unghiul superior Trage omoplatul intern și în
al scapulei ale vertebrelor cervicale al scapulei sus, mușchiul determină
înclinarea coloanei cervicale
și capul de partea sa.
Romboid pe apofizele spinoase ale Pe coastele 2-5 Trage și ridică ușor
ultimelor vertebre omoplatul intern, trage
cervicale şi ale primelor coloana vertebrală spre
toracice acesta
Dinţat pe apofizele spinoase ale pe coastele 2-5 Ridică coastele II-V
posterior şi vertebrelor toracice intervenind în inspir.
superior
Dinţat pe apofizele spinoase T pe 11, ultimele 4 Coboară coastele fiind un
posterior şi T si L L
12 1, 2 coaste mușchi expirator.
inferior
Splenius al pe apofizele spinoase C spleniusul capului, Contracția bilaterală
7,

capului şi T -T 1 5 pe occipital şi pe determină extensia capului +

al gîtului mastoidă; gâtului, contracția unilaterală
spleniusul gîtului, determină înclinarea capului
pe apofizele de aceeași parte.
transverse ale
atlasului şi axisului
Muşchii anterolaterali ai toracelui
Muşchiul  Origine  Inserţie  Acţiune 
Marele pectoral are 3 fascicule pe Participă la proiecția
de origine: humerus anterioară a umărului,
clavicular, realizează rotația internă a
 sternocostal, brațului, realizează ridicarea
abdominal toracelui în sus.
Micul pectoral pe apofizele pe coastele
Trage procesul coracoid și
coracoid al II, IV si V
coboară umărul în jos și
scapulei înainte, este auxiliar în
mișcările de basculare ale
omoplatului
Subclavicu-lar pe faţa pe coasta I Este de coborâre a claviculei
interioară a și a umărului, de protecție a
claviculei plexului brahial.
Marele dinţat (dintat pe primele 10 pe Proiectează omoplatul
anterior) coaste marginea înainte și lateral, ridică
internă a coastele participând la inspir,
scapulei intervine în fixarea scapulei
pe peretele posterior al
toracelui.
Intercostali externi pe coastele pe coastele Sunt de ridicători ai coastelor
supraiacente subiacente
Intercostali interni pe coastele pe coastele Sunt de expiratori(coboară
supraiacente subiacente coastele).

Muşchii anterolaterali ai abdomenului

Muşchiul  Origine Inserţie Acţiune
Marele pe marginea pe cartilajele coastelor Flexia toracelui față de
drept superioară a simfizei V, VI, VII şi pe apofiza bazin sau invers, mușchi
abdominal pubiene xifoidă a sternului expirator cân ia punct fix la
nivelul bazinului.
Piramidal prin baza lui are prin virful lui se insera Nu este un mușchi
originea pe pubis pe linia alba funcțional.

Oblic extern pe faţa externă a aponevroza oblicului Determină rotația

ultimelor coaste  extern are mai multe trunchiului de partea opusă
tipuri de fibre: porțiunii care se contractă,
- cele mai multe participă la flexia
participă la formarea trunchiului pe bazin sau
tecii marelui abdominal; invers în funcție de unde
- unele ajung la creasta este punctul fix pentru
iliaca contracție, mușchi
expirator.
Oblic intern pe creasta iliacă fasciculele posterioare se
inseră pe marginea
superioară a ultimelor Rotația toracelui de aceeași
coaste. Fasciculele parte, flexia toracelui față
mijlocii formează teaca de bazin sau invers în
marelui drept funcție de locul unde ia
abdominal. Fasciculele punct fix, mușchi expirator.
anterioare formează cu
fasciculele venite din
muşchiul transvers
tendonul conjunct
 Transvers pe ultimele 6 fibrele superioare ale Important mușchi al presei
abdominal cartilaje costale şi pe aponevrozei participă la abdominale, rol expirator
creasta iliacă formarea tecii marelui
drept abdominal. Fibrele
inferioare contribuie la
formarea tendonului
conjunct, impreună cu
fibrele din muşchiul
oblic intern
Patrat pe coasta iliacă pe coasta XII
lombar
Realizează înclinarea
coloanei vertebrale de
partea unde se produce
contracția, realizează
înclinarea bazinului de
partea sa, contribuie la
realizrea rectitudinii
coloanei vertebrale.

Psoas pe corpurile pe trohanterul mic Acțiunea principală a

vertebrelor toracale. mușchiului psoas este de
Se uneşte cu flexie a coapsei pe bazin,
muşchiul iliac şi rotație externă și lordozarea
formeazş muşchiul vertebrelor lombare.
ilio-psoas Lezarea mușchiului e rar
întâlnită și poate fi un prim
simptom al pacienților cu
hemofilie, iar cel mai
frecvent întâlnite sunt
contracțiile și hipotoniile
acestui mușchi. 

Lucrare practica № 8.
Tema: Muşchii membrului superior.
Obiective : de studiat topografia şi funcţiile muschilor.
Mersul lucrării:

1.Completează ultima rubrică în tabelele de mai jos .

Muşchii umărului

Muschiul  Origine Inserţie Acţiune

Deltoid (cel pe claviculă pe
mai voluminos (fascicul anterior), tuberozitatea Are o acțiune complexă. Sunt posibile
dintre muşchii pe acromion deltoidiană de contracții separate ale celor trei grupe de
umarului) (fascicul mijlociu) pe corpul porțiuni a deltoidului, precum și ale
şi pe spina humerusului mușchiului în ansamblu.
scapulei (fascicul
Porțiunea claviculară flectează brațul,
posterior) proiectându-l înainte, și-l rotește în
interior, porțiunea spinală sau scapulară
produce extensia brațului, proiectându-l
înapoi, și-l rotește spre exterior, iar
porțiunea acromială abduce brațul.

Supraspinos în fosa pe tuberculul Este un abductor al brațului în articulația

supraspinoasă de mare
pe faţa posterioară humerusului
a scapulei
al scapulohumerală, însă cu o acțiune
limitată ca extindere. El începe doar
mișcarea de abducție care este continuată
de mușchiul deltoid (Musculus
deltoideus). În paralizia mușchiului deltoid
îl poate înlocui parțial; are rolul unui
ligament activ menținând capul humeral în
cavitatea glenoidă.
Este și un tensor al capsulei articulare a
articulației scapulohumerale; inserându-se
și pe capsulă, o ferește să fie prinsă între
suprafețele articulare în mișcările din
articulația umărului.

Infraspinos în fosa pe tuberculul Mușchiul este un rotator lateral (în afară)

infraspinoasă de mare
pe faţa posterioară humerusului
a scapulei
al al humerusului și brațului și are o eficiență
mai mare atunci când brațul a fost, în
prealabil, rotat înăuntru.
Inserându-se cu câteva fascicule pe
capsula articulară devine și un tensor al
capsulei articulare a articulației umărului
și menține în același timp în contact oasele
în articulația scapulohumerală.

Rotund mic pe faţa dorsală  a pe tuberculul Este un rotator lateral (în afară) al
scapulei, deasupra mare al brațului, ca și infraspinosul.
rotundului mare humerusului
Rotund mare pe faţa dorsală a pe tuberculul
Este un adductor, extensor și rotator
scapulei  mic al medial al brațului.
humerusului şi
creasta lui Când brațul atârnă de-a lungul corpului,
atunci produce extensia lui. Acțiunea sa
principală este adducția puternică a
brațului, când mușchiul ia punctul fix pe
torace, este și un rotator intern (medial) al
brațului și este sinergic cu mușchiul dorsal
mare și antagonist cu mușchiul deltoid.
Imprimă brațului și o ușoară mișcare de
retropulsie: o mișcarea de "a pune mâinile
 la spate".
Când ia punctul fix pe humerus,
basculează lateral unghiul inferior al
scapulei, ducând scapula în sus și înainte.

Subscapular ăn fosa pe tuberculul Este un rotator intern (medial) puternic al

subscapulară de mic
pe faţa anterioară humerusului
a scapulei
al brațului și antagonist al mușchiului
infraspinos (Musculus
infraspinatus), mușchiului rotund
mic (Musculus teres minor) și porțiunii
scapulare a mușchiului deltoid (Musculus
deltoideus).
Este și un adductor al brațului, când brațul
este ridicat.
În plus, este și tensor al capsulei
articulației scapulohumerale și menține
capul humeral (Caput humeri) în cavitatea
glenoidă (Cavitas glenoidalis scapulae),
având și o acțiune protectoare asupra
capsulei.

Muschii regiunii anterioare a bratului

Muschiul  Origine Inserţie Acţiune

Biceps brahial are doua origini : pe Mușchiul biceps brahial are o acțiune atât
pe procesul tuberozitatea asupra antebrațului cât și a brațului. Cu
caracoid al radiusului toate că sare numai peste două articulații
scapulei şi pe un (articulația umărului și articulația cotului),
tubercul situat acțiunea lui se efectuează până în
deasupra cavităţii articulația radioulnară distală.
glenoidale a Este un puternic flexor al antebrațului pe
scapulei braț în articulația cotului, dar flexia este
completă numai dacă antebrațul este în
supinație.
Este și un puternic supinator al
antebrațului, datorită inserției pe
tuberozitatea radială: când antebrațul se
află în poziție de pronație, tuberozitatea
radiusului se află dorsal și tendonul
bicepsului este înfășurat în jurul
radiusului; contracția mușchiului
deplasează înainte tuberozitatea și duce
antebrațul în supinație.
Trecând peste articulația scapulohumerală
are o acțiune asupra brațului: prin capul
scurt contribuie la adducția brațului (ca
și mușchiul coracobrahial); iar prin capul
lung, care ia capul humeral drept
hipomohlion, este un abductor a brațului.
Când ia punct fix pe antebraț, prin capul
lung flectează secundar brațul.
Coracobrahial pe procesul pe corpul Este flexor al brațului, proiectându-l
caracoid al humerusului înainte. Este și un adductor slab al brațului.
scapulei (faţa lui Luându-și punctul fix pe inserția humerală,
mediala) coboară umărul și unghiul lateral
al omoplatului readucându-l din basculă.
Brahial pe corpul pe procesul Este cel mai puternic flexor al
humerusului, sub coronoid al antebrațului pe braț și în același timp
tuberozitatea ulnei este și tensor al capsulei articulației
deltoidiană cotului, pe care trimite fibre,
nepermițând prinderea capsulei între
suprafețele articulare. Când ia punct fix
pe antebraț, ajută la cățărat.

Muschii regiunii posterioare a bratului

Muşchiul  triceps are 3 capete: unul pe apofiza Mușchiul triceps brahial este cel
scapulă, două pe olecraniană a mai puternic extensor al
humerus ulnei antebrațului pe braț în articulația
cotului (antagonist al mușchiului
biceps brahial) și tensor al capsulei
articulației scapulohumerale.
Prin capul lung este un extensor
slab al brațului și adductor al
brațului
Mușchiul articular al
cotului (Musculus articularis
cubiti) este un tensor al părții
posterioare a capsulei articulației
cotului; el împiedică prinderea
capsulei între suprafețele articulare
în timpul extinderii antebrațului.

Muschii regiunii anterioare a antebraţului

Muşchiul Origine Inserţie Acţiune

Rotund pronator prin capătul humeral pe pe faţa laterală a
Este cel mai puternic
epicondilul medial al radiusului
pronator al antebrațului și al
humerusului, iar prin
mâinii, rotind antebrațul cu
capătul ulnar pe procesul
palma înapoi.
coronoid al ulnei
Prin capul humeral,
contribuie la flexia
antebrațului pe braț în
articulația cotului.

Flexor radial al pe epicondilul medial pe baza

Este un puternic flexor al
carpului al humerusului metacarpianului
mâinii pe antebraț și slab
II flexor al antebrațului pe braț.
Este de asemenea, un slab
abductor al mâinii și
 pronator al antebrațului,
când mâna este în extensie.

Palmar lung pe epicondilul medial pe aponevroza Este un flexor slab al mâinii

al humerusului palmara pe antebraț. Slab flexor al
antebrațului pe braț și un
slab pronator al mâinii.
Tensor al aponevrozei
palmare.

Flexor ulnar al prin capătul ulnar se pe osul pisiform Este un puternic flexor, dar
carpului inseră pe epicondilul în special adductor al mâinii
medial al humerusului, pe antebraț. Flexor secundar
iar prin capătul ulnar pe al antebrațului pe braț.
olecran
Flexor superficial capătul humeroulnar pe falanga Este flexor al falangei a II-a
al degetelor are originea pe medie a (falanga medie) pe falanga I
epicondilul medial al degetelor II, III, (falanga proximală) a
humerusului şi pe IV, V; fiecare degetelor II-V și, indirect
procesul coronoid al tendon al (fiind mușchi multiarticular),
ulnei; corpul muscular flexorului flectează degetele pe palmă,
se continuă cu patru superficial al mâna pe antebraț și
tendoane pentru degetelor se antebrațul pe braț.
degetele II-V împarte în două Este un slab adductor al
fascicule care se mâinii și al degetelor
prind de falanga (apropie degetele depărtate)
medie a
degetelor II, III,
IV şi V; printre
cele doua
fascicule trec
tendoanele
flexorului
profund al
degetelor
Flexor profund al pe faţa anterioară a fiecare tendon Flectează falanga a III-a
degetelor ulnei şi pe membrana al degetelor II - (falanga distală) a degetelor
interosoasă a IV trece printre 2, 3, 4 și 5 pe a II-a (falanga
antebratului; corpul tendoanele medie), iar în mod secundar
muscular se continuă flexorului a II-a pe falanga I (falanga
cu patru tendoane superficial al proximală), degetele pe
pentru degetele II-IV degetelor şi se mână, mâna pe antebraț.
inseră pe Această acțiune multiplă se
falanga distală datorește faptului că este un
mușchi multiarticular.
Este și adductor al degetelor
și mâinii.

Flexorul lung al pe faţa anterioară a pe falanga Flectează ultima falangă

policelui radiusului şi pe distală a (falanga distală) a policelui
 membrana interosoasă policelui pe prima (falanga proximală)
a lui; și secundar prima
falangă a policelui pe
metacarpianul I și mâna pe
antebraț.
Este și un slab adductor al
mâinii, determinând o ușoară
abducție a acesteia.

Patratul   pronator pe faţa anterioară a pe faţa Contracția lui determină

ulnei, în porţiunea sa anterioară a pronația antebrațului și a
distală radiusului, în mâinii.
porţiunea sa
distală

Muşchii regiunii posterioare a antebraţului  

Muşchiul  Origine Inserţie Acţiune

Extensor pe epicondilul ramura aponevrotică Extinde falanga distală pe cea
al lateral al mediană se prinde pe mijlocie, a acesteia pe cea proximală,
degetelor humerusului; falanga medie a și indirect (fiind un mușchi
corpul muscular se degetelor II-IV, iar multiarticular) falanga proximală pe
împarte în  patru ramurile aponevrotice metacarp, mâna pe antebraț și
tendoane pentru laterale pe falanga antebrațul pe braț. Extensia falangei
degetele II-IV; distală de la aceleaşi proximale este puternică, iar extensia
fiecare tendon are degete  celorlalte falange este insuficientă,
trei ramuri ea fiind completată de mușchii
aponevrotice interosoși.Mușchiul este și adductor
al mâinii și abductor al degetelor.

Extensor pe epicondilul pe ultimele două Este extensor al degetului mic,

al lateral al falange ale degetului extinzând falanga a III-a a degetului
degetului humerusului mic mic pe a II-a, a II-a falangă pe I și I
mic falangă pe mână.
Contribuie și la extensia mâinii.

Extensor capătul humeral se pe baza Este extensor al degetului mic,

ulnar al inseră pe condilul metacarpianului V extinzând falanga a III-a a degetului
degetului lateral al mic pe a II-a, a II-a falangă pe I și I
mic humerusului, iar falangă pe mână.
capătul ulnar pe
Contribuie și la extensia mâinii.
marginea
posterioară a ulnei
Anconeu pe condilul lateral pe faţa posterioară a Este un extensor puternic al
al humerusului extremităţii superioare antebrațului pe braț și un stabilizator
a ulnei al rotației ulnei (abductor al ulnei în
pronația carpului).

Abductor pe faţa posterioară pe falanga proximală Mușchiul este abductor al policelui

lung al a ulnei, a radiusului a policelui (degetului mare) și în mod secundar,
policelui şi a membranei abductor al mâinii. El este sinergist
interosoase cu mușchii flexori (și nu extensori).
În caz de paralizie a flexorilor el
poate să-i înlocuiască.
Acționând împreună cu extensorii
policelui el extinde degetul mare în
articulația carpometacarpiană

Extensor pe faţa posterioară pe falanga distală a Este extensor al falangei proximale a

scurt al a ulnei, a radiusului policelui policelui și abductor al policelui în
policelui şi a membranei articulația metacarpofalangiană și un
interosoase slab adductor al mâinii.

Extensor pe membrana pe falanga distală a Este un extensor a falangei distale a

lung al interosoasă şi pe policelui policelui, înclinând lateral și
policelui faţa posterioară a extinzând slab întreaga mână pe
ulnei antebraț.
În acțiunea continuă, ca o consecință
a oblicității tendonului său, mușchiul
are însă o acțiune de adducție a
policelui extins sau pus în abducție și
î-l rotește lateral.

Muschii regiunii laterale a antebraţului

Muschiul  Origine Inserţie Acţiune
Brahioradial pe marginea laterală pe procesul Acțiunea principală a mușchiului este
a humerusului, în stiloid al cea de flexor puternic al antebrațului pe
porţiunea ei distală, radiusului braț în articulația cotului. Este și un
deasupra pronator, dar numai în cazul când
epiconditului lateral antebrațul se găsește în supinație
completă forțată. El devine și supinator,
dar numai atunci când antebrațul se
găsește în pronație forțată.

Lung extensor pe marginea laterală pe cel de-al Este un puternic extensor și abductor al
radial al a humerusului, în doilea mâinii pe antebraț.
carpului porţiunea ei distală, metacarpian
deasupra Prin contracția sa, datorită traiectului
fibrelor sale, devine și un slab flexor al
epicondilului lateral
antebrațului pe braț și contribuie la
supinație.

Scurt extensor pe epicondilul pe cel de-al Este un puternic extensor al mâinii pe

radial al lateral a doilea antebraț și abductor al mâinii. Este
carpului  humerusului metacarpian sinergic și are aceleași acțiuni cu cele
ale mușchiului lung extensor radial al
carpului, abducția fiind însă mult mai
redusă.

Supinator pe extremitatea pe faţa Este cel mai puternic și mai constant

 proximală a ulnei, laterală a supinator al antebrațului (rotește
sub incizura radială radiusului antebrațul în afară) și al mâinii.

Muşchii mîinii. Muşchii policelului

M. scurt ligamentul transvers al falanga proximală a Este abductor al policelui

abductor al carpului şi tuberculul policelui (degetul mare), mișcându-l
policelui scafoid lateral.

M. scurt flexor ligamentul transvers al falanga proximală a Flectează falanga proximală a

al policelui carpului, oasele trapez, policelui policelui și participă la
trapezoid; osul mare şi mișcarea de opoziție a
baza primului policelui.
metacarpian

M. opozant al ligamentul transvers al primul os Este adductor al metacarpianului I,

policelui carpului, osul trapezoid metacarpian aducându-l medial și anterior și îi
M. adductor al oasele - mare, falanga
policelui metacarpinene al II- proximală
lea ,al III-lea şi al IV- policelui
lea
imprimă și o mișcare de rotație, rotindu-l
medial în jurul axului său longitudinal,
grație căreia policele poate fi opus
celorlalte patru degete (adică plasarea sa
anterioară față de fețele palmare ale
celorlalte degete). La opoziția policelui
contribuie și mușchiul scurt flexor al
policelui (Musculus flexor pollicis
brevis), mușchiul scurt abductor al
policelui (Musculus abductor pollicis
brevis) și mușchiul lung abductor al
policelui (Musculus abductor pollicis
longus).
Este adductor al policelui Flectează în
a mod secundar falanga proximală a
policelui și contribuie la opoziția
policelui.

Muşchii degetului mic

M. palmar scurt aponevroza pielea marginii Este un mușchi rudimentar; el

palmară mediale a mîinii încrețește pielea regiunii
hipotenare a palmei, formând
cute transversale pe ea și
protejează artera ulnară
subiacentă când pumnul este
strâns puternic. Este un mușchi
involuntar.

M. abductor al osul  pisiform falanga proximală a Este abductor al degetului mic,

degetului mic degetului mic acționând în articulația
metacarpofalangiană (este
abductor în raport cu axul
 mâinii și adductor față de axul
corpului, căci duce degetul mic
înăuntru).
Prin intermediul aponevrozei
dorsale a degetului mic,
participă la flexia falangei
proximale și la extensia
celorlalte două falange ale
degetului mic (acțiune analoagă
cu cea a mușchilor interosoși).

M. scurt flexor al ligamentul baza falangei Flectează falanga proximală a

degetului mic transvers al proximale a degetului degetului mic pe metacarpianul
carpului şi mic V în articulația
osului cu metacarpofalangiană
cîrlig

M. opozant al ligamentul metacarpianul al V- Este flexor al degetului mic

degetului mic transvers al lea (mișcând metacarpianul V
carpului şi înainte și rotindu-l lateral) și
osului cu abductor al lui, apropiind
cîrlig metacarpianul V de axul mâinii
(sau de degetul mijlociu) ca
mușchii interosoșii și schițează
o mișcare de opoziție a
degetului mic față de police.
Acțiunea sa de rotație laterală
asupra metacarpianului V este
contestată.

Muşchii regiunii palmare

Muşchii lombricali în tendoanele flexorului aponevroza Sunt flexori ai falangei

număr de 7 profund dorsală a proximale și extensori (slabi)
degetelor II-V ai falangelor medii și distale
ale degetelor II–V. Această
acțiune complexă se
datorește faptului că, în
momentul contracției,
lombricalii flectează falanga
proximală. Dar prin flectarea
falangei proximale se întinde
aponevroza dorsală a
degetelor care se inserează
cu vârful său pe ultima
falangă și astfel extind
ultimele două falange.

Muşchii interosoşi metacarpianul aponevroza Flectează falanga proximală

palmari în număr de respectiv dorsală a a degetelor pe care se
3, ocupă spaţiile degetelor II, inserează. Extind ultimele
interosoase III, IV două falange printr-un
 metacarpiene mecanism identic cu cel al
mușchilor lombricali.
Mușchii interosoși palmari
efectuează și o mișcarea de
adducție, apropiind degetele
de axul mâinii care trece
centrul degetul mijlociu
(adică apropie degetele II, IV
și V spre degetul mijlociu)

Muşchii interosoşi metacarpianul aponevroza Mușchii interosoși au o

dorsali în număr de respectiv dorsală a acțiune comună: toți
4, ocupă spaţiile degetelor II, flectează falanga proximală
interosoase III, IV și le extind pe celelalte două.
metacarpiene  Au și o acțiune specială,
interosoșii palmari fiind
adductori (apropie degetele
de axul mâinii) iar
interosoșii dorsali sunt
abductori (îndepărtează
degetele de axul mâinii).
Interosoșii sunt sinergiști în
acțiunea lor de flexiune și
extensiune și antagoniști în
mișcările de adducție-
abducție.

Lucrare practica № 9
Tema: Muşchii membrului inferior.
Obiective : de studiat topografia şi funcţiile muschilor.
Mersul lucrării:
 1. Completează ultima rubrică în tabelele de mai jos 
Muschii regiunii coxofemurale 
Muschiul  Origine Inserţie Acţiune
Ileopsoas,  în fosa iliaca trohanterul Iliopsoa este principalul motor al
format din mic flexiei șoldului și este cel mai puternic
muşchiul psoas şi dintre flexorii șoldului (alții
muschiul iliac sunt rectus femoris , sartorius și tensor
fasciae latae ). Iliopsoa este importantă
pentru a sta în picioare , a merge și
a alerga . [1] Iliacus și psoas major
efectuează acțiuni diferite atunci când
apar modificări posturale.
Piriform  faţa  anterioară a trohanterul Piriformul rotește lateral femurul prin
sacrului mare al extensie de șold și realizează abducția
femurului femurului prin flexia șoldului. Abducția
coapsei flexate este importantă în timpul
mersului, deoarece deplasează greutatea
corpului pe piciorul opus, ceea ce
împiedică căderea. Acțiunea rotatorilor
laterali poate fi înțeleasă prin încrucișarea
picioarelor pentru a sprijini una din glezne
pe genunchiul celuilalt picior. Aceasta
face ca femurul să se rotească și să-și
schimbe direcția spre genunchiul opus.
Mușchii rotatori laterali se opun rotației
mediale realizate de mușchii gluteal
mediu și gluteal mic.
Obturator  intern faţa  internă a fosa  inervează internus
coxalului şi de trohanterului obturator și gemellus
la membrana mare
superioare musculare.
obturatorie
Gluteu  mare faţa exetrnă a tuberozitatea abductie si rotatie interna a
osului iliac, glutee a coapsei.
sacru şi coccis, femurului
fascia
lombodorsală
Gluteu  mediu şi faţa externă a regiunea abductie si rotatie interna a
mic – aşezaţi unul osului iliac trohanterului coapsei.
peste altul mare
Obturator  extern faţa externă a trohanterul Mușchiul obturator extern acționează
coxalului şi mare ca rotator lateral al articulației
membrana șoldului. Ca un mușchi scurt în jurul
obturatorie articulației șoldului, acesta stabilizează
articulația șoldului ca mușchi
postural. [5] De asemenea, ajută la
aducerea articulației șoldului atunci
când este în flexie.
Pătrat  al coapsei tuberculul trohanterul funcțiile de extensie a genunchiului și
ischiadic  mare de flexie a coapsei.
Tensor  al fasciei spina se
late anterosuperioară împleteşte în
a osului iliac  porţiunea
îngroşată a
 fasciei late a Mușchiul ajută la
coapsei menținerea echilibrului bazinului
în timp ce stați în picioare, mergeți sau
alergați.

Muschii membrului inferior liber

Muschiul  Origine Inserţie Acţiun

e
Muschii coapsei

Grupul anterior
Cvadriceps  îndeplinind funcțiile de
- capul drept spina tuberozitate extensie a genunchiului și de
anteroinferioară a a tibiei flexie a coapsei
osului iliac
- vast lateral, medial şi
intermediar suprafaţa
anterioară a extensie a genunchiului și de
femurului trohanterul
flexie a coapsei
mare. Toţi 4
muşchi se
termină pe
un tendon
puternic –
rotulian,
care
înglobează
rotula
Croitor  spina tuberozitate Actiunea muschiului croitor este
anteroinferioară a a tibiei de flexie a coapsei pe abdomen,
osului iliac flexie a gambei pe coapsa,
abductie si rotatie laterala a
coapsei si rotatie mediala a
coapsei. Muschiul croitor este
inervat de nervul femural.
Grupul posterior Acești trei mușchi lucrează
tuberul ischiadic Tibie colectiv pentru a flexa
Semitendinos  şi
genunchiul și a extinde șoldul.
semimembranos
De asemenea, mușchiul ajută
la rotirea medială a tibiei pe
femur atunci când genunchiul
este flexat și la rotirea medială
a femurului atunci când șoldul
este extins. Împiedică și
îndoirea la șolduri.
m. biceps al femurului funcția principală de flexie
 capul lung tuberul ischiadic  a genunchiului
 capul scurt capul
buza laterală a fibulei
liniei aspre a
 femurului
Grupul medial  Mușchiul popliteu flectează
Pectineu, gracilis şi pubis şi ischion femur gamba pe coapsă și rotește
aductorii (mare, lung şi (exepţie m. gamba înăuntru
scurt) gracilis – pe
tibie)
Muschii gambei
Grupul anterior Acționează dorsiflex și
Tibial  anterior  condilul baza osului inversează piciorul Mușchiul
lateral al metatarsian I şi anterior tibial
tibiei osul cuneiform
medial
Extensor lung al degetelor faţa falangele degetelor Extinde falanga distală pe cea
şi extensor lung al halucelui medială a mijlocie, a acesteia pe cea
fibulei şi proximală, și indirect (fiind un
membrane mușchi multiarticular) falanga
interosoas proximală pe metacarp, mâna pe
ă antebraț și antebrațul pe braț.
Extensia falangei proximale este
puternică, iar extensia celorlalte
falange este insuficientă, ea
fiind completată de mușchii
interosoși.
Are un important rol în mers,
prin faptul că el dezlipește de
sol piciorul prin ridicarea pe
vârfuri, împotriva greutății
corpului. O dată piciorul ridicat
și fixat, el apropie călcâiul de
gambă, ca în figurile de balet.
Are și un rol static foarte
însemnat în susținerea bolții
plantare, deoarece, trecând pe
sub Sustentaculum talare
sprijină această apofiză a
calcaneului și implicit sprijină
talusul.

Grupul posterior tricepsul este un important

Triceps  sural (3 capete: 2 se termină cu stabilizator al articulației
superficiale – alcătuiesc m. condilii tendonul Achille, talocrurale.
gastrocnemian, altul femurului care se inseră pe
profund – m. cambuliform tuberculul
sau solear) calcaneului

faţa
posterioar
ă şi capul
fibulei
Flexor  lung al degetelor şi faţa pe oasele tarsului şi  Mușchiul flexor lung al
flexor lung al halucelui posterioar baza oaselor halucelui flectează degetul
ă şi metatarsiene II-IV, mare al piciorului. Execută
laterală a iar flexorii și flexia plantară, adducția
 tibiei degetelor degetelor și rotația medială a
– pe falanga piciorului.
acestora
Grupul lateral  cel mai important muschi
Peronier  lung şi peronier condilul tendoanele trec pe pronator
lateral al picior
scurt abductie si rotatie lateral
tibiei;
sub picior
m.peronier flexor plantar
lung mentine bolta plantara

abductie si rotatie lateral

picior
prin ridicarea marginii
laterale a piciorului
aplatizeaza bolta plantara

Muşchii piciorului (dorsali)

Extensor  scurt al degetelor
ligamentul prin 4 Extinde falanga distală pe cea
interososal tendoane mijlocie, a acesteia pe cea
tarsului  subţiri se proximală, și indirect (fiind
inserează pe un mușchi multiarticular)
falangele falanga proximală pe
proximale ale metacarp, mâna pe antebraț și
primelor 4 antebrațul pe braț. Extensia
degete (I-IV) falangei proximale este
puternică, iar extensia
celorlalte falange este
insuficientă, ea fiind
completată de mușchii
interosoși.

                                              Muşchii piciorului (plantari mediali) 

Flexor  scurt al halucelui) Primul os Baza Actiune: adductia si flexia halucelui.

cuneiform primei Apropierea degetelor intre ele.
falange
a
halucel
ui
Adductor  al halucelui o.o cuboid, Prima Actiune: realizeaza abductia halucelui.
cuneiform, baza falangă
metatarsienelor a
II-IV halucel
ui
                                              Muşchii piciorului (plantari laterali)
Abductor  al degetului tuberozitatea baza Actiune: abductor si flexor al
mic calcaneului
falangei degetului mic.
proximale a
degetului
mic
Flexor  scurt al degetului baza baza Actiune : flexia falangelor pe
mic mettarsianului al falangei metatars.
V-lea proximale a
degetului
mic
Opozant  al degetului mic baza marginea Este flexor al degetului mic
mettarsianului al laterală a (mișcând metacarpianul V
V-lea metatarsian înainte și rotindu-l lateral) și
ului al V-lea abductor al lui, apropiind
metacarpianul V de axul mâinii
(sau de degetul mijlociu) ca
mușchii interosoșii și schițează
o mișcare de opoziție a
degetului mic față de police.
Acțiunea sa de rotație laterală
asupra metacarpianului V este
contestată.

                                            Muşchii regiunii plantare mijlocii

Flexor  scurt al tuberculul prin 4 tendoane pe Flectează falanga proximală a
degetelor calcaneului falanga mijlocie a degetului mic pe
ultimelor 4 degete metacarpianul V în articulația
(II-V) metacarpofalangiană

Patrat  al plantei Sub scurtul flexor, tendonul flexorului Flectează falanga a III-a (falanga
o.calcaneu lung al degetelor distală) a degetelor 2, 3, 4 și 5 pe
a II-a (falanga medie), iar în mod
secundar a II-a pe falanga I
(falanga proximală), degetele pe
mână, mâna pe antebraț. Această
acțiune multiplă se datorește
faptului că este un mușchi
multiarticular.
Este și adductor al degetelor și
mâinii.

Muşchii 4 muşchi mici, aponevroza dorsală Sunt flexori ai falangei proximale

lombricali tendoanele a degetelo II-V și extensori (slabi) ai falangelor
flexorului lung al medii și distale ale degetelor II–
degetelor V. Această acțiune complexă se
datorește faptului că, în
momentul contracției, lombricalii
flectează falanga proximală. Dar
prin flectarea falangei proximale
se întinde aponevroza dorsală a
degetelor care se inserează cu
 vârful său pe ultima falangă și
astfel extind ultimele două
falange.

Muşchii oasele metatarsiene baza falangelor Flectează falanga proximală a

interosoşi, situaţi proximale ale degetelor pe care se inserează.
în spaţiile degetelor Extind ultimele două falange
intermetatarsiene, printr-un mecanism identic cu cel
în număr de 7 al mușchilor lombricali.
Mușchii interosoși palmari
efectuează și o mișcarea de
adducție, apropiind degetele de
axul mâinii care trece centrul
degetul mijlociu (adică apropie
degetele II, IV și V spre degetul
mijlociu).

Lucrare practică №10.

Tema: Sistemul cardiovascular.

Obiective :

● Studierea caracterelor generale ale sistemului cardiovascular.

● Însuşirea topografiei şi a particularitaţilor anatomo-morfologice ale cordului şi vaselor
sanguine.
● Evidenţierea şi însuşirea particularităţilor morfologice ale sistemului limfatic.

Materiale şi ustensile: micropreparate “Ţesutul muscular striat de tip cardiac”;

microscop; planşe “Sistemul cardiovascular“, “Sistemul
limfatic”; mulaje “inima”; preparate umede (cordul).

Mersul lucrării:

1. Studiază la microscop micropreparatele – ţesutul muscular de tip cardiac. Descrie

structura lui şi deosebirile de ţesutul muscular striat.......................
Ţesutul muscular striat de tip cardiac formează miocardul sau muşchiul inimii. Acest
ţesut se contractă involuntar.

Ţesutul muscular striat de tip cardiac este alcătuit din celule musculare asemănătoare cu
cele ale ţesutului muscular scheletic, de care se deosebesc prin faptul că au lungimea şi
diametrul mai mici, sunt întotdeauna ramificate şi au un singur nucleu, dispus central.

Fibrele cardiace sunt unite longitudinal şi transversal la nivelul discurilor intercalare,

motiv pentru care funcţionează ca un sinciţiu.
 În afara acestui tip de ţesut, în peretele inimii se mai găseşte un ţesut specific, care
asigură automatismul cardiac. El este format din celule musculare slab diferenţiate cu
caractere embrionare, ce conţin multă sarcoplasmă bogată în glicogen şi puţine miofibrile
care trec dintr-o celulă în alta.

Ele formează o reţea prin care impulsurile se transmit în toate direcţiile, la fibrele
miocardului. Acest tip de ţesut special poartă numele de ţesut nodal.

2. Completează următoarele enunţuri:

Sistemul cardiovascular este format din organul central... cordul (sau inima....... şi o reţea
închisă de ........ artere și vene........, care pătrund în toate organele şi ţesuturile corpului. Vasele
sangvine lipsesc în următoarele organe

3. Completează tabelul:
Tipul de vase Particularităţi de structură

Artere Arterele sunt vase care pleacă de la inimă și transportă sânge spre

țesuturi. Calibrul lor scade de la inimă spre periferie. Peretele arterelor
mari este elastic, iar pereții arterelor mijlocii și mici conțin numeroase
fibre musculare netede. Arterele sunt situate în profunzime, protejate de
planuri osoase.

Capilare

Capilarele formează rețele întinse care fac legătura între artere și vene.

Peretele lor este subțire, alcătuit dintr-un singur strat de celule.

Vene Venele sunt vase care vin la inimă și transportă sângele de la țesuturi

spre inimă. Calibrul lor crește de la periferie spre inimă. Venele, mai
numeroase decât arterele, sunt așezate mai superficial. Pe traiectul unor
vene se găsesc valvule venoase de formă semilunară, care ușurează
întoarcerea sângelui la inimă.
 Vase limfatice Vasele limfatice prezintă o continuare a capilarelor limfatice. Au
diametrul mai mare decât cel al capilarelor limfatice. Prin ele limfa
circulă spre ductele limfatice toracale. Vasele limfatice însoțesc venele și
au o structură histologică similară acestora. Pe pereții interiori, la
distanțe egale, sunt prezente valvule semilunare ce asigură mișcarea
lichidului doar într-o singură direcție

Capilare limfatice

Originea capilarelor limfatice este în diferite țesuturi, sub forma unor

vase subțiri au aspect „în deget de mănușă”, fiind alcătuite dintr-un
singur strat endotelial și o lamina bazală incompletă.

4.Reprezintă schematic circulaţia sistemică (mare), pulmonară (mică), cardiacă (proprie a inimii)
indicând camerele inimii şi vasele sanguine prin care încep şi se termină aceste circulaţii:

Circulaţia sistemică
(mare)
(vs)inimă---artera aortă---sistem de organe---2vene cave---inimă(ad)

Circulația mare a sângelui este drumul sângelui de la inima la

toate organele corpului și înapoi la inima .Sângele încărcat cu
oxigen și substanțe nutritive pleacă din ventriculul stâng prin
artera aorta la toate organele corpului unde lasă substanțele
nutritive și oxigen .El se incarca că dioxid de carbon și
substanțe nefolositoare întoarcandu-se la inima prin ventriculul
drept prin cele 2 vene cave.

- rol în schimbul gazelor respiratorii (O2 și CO2)

Circulaţia pulmonară
(mică)

vd)inimă--artera pulmonară---plămini---vene pulmonare—inimă(as)

Circulaţia pulmonară începe în ventriculul drept prin trunchiul

arterei pulmonare care transportă spre plămân sânge cu C02.
 Cele două artere pulmonare duc sângele neoxigenat în vasele capilare
pulmonare, unde are loc schimbul de gaze. Sângele cu CO2 este
îmbogațit cu O2 și colectat de venele pulmonare (4 la numar, câte 2
pentru fiecare plămân) și dus în atriul stâng, punct în care
începe marea circulație (sistemică). - rol în transportul gazelor respiratorii
de la plămân la celule și de la celule la pulmon.

Circulaţia cardiacă (proprie

a inimii)

5.Descrie legenda desenului:

Sistemul conducător al cordului

1 ...........Atriul drept.

2 ...Valva .pulmonara ..........

3 .......Septul ..interventricular......

4 .....Penduncul drept.......................

5 ....Penduncul stang.........................

6 ...................Ventriculul drept, stang......

Explică rolul acestuia:.............................

Prin contractia muschiului cardiac

(miocard) sangele se pompeazaspre toate
organelle corpului

6. Numeşte asemănările şi deosebirile dintre circulaţia sanguină şi limfatică.

_ Diferența cheie între sistemul circulator și sistemul limfatic este că sistemul circulator
este sistemul de organe alcătuit dintr-o rețea de organe și vase care este responsabilă pentru
fluxul de sânge, substanțe nutritive, hormoni, oxigen și alte gaze către și de la celule, în timp
ce sistemul limfatic este una din cele două părți ale sistemului circulator.
 Sistemul limfatic este o parte a sistemului circulator.
 Ambele sisteme implicate în transportul fluidelor vitale și a materialului dizolvat în
organism.

7. Care sunt deosebirile dintre circulaţia sanguină la făt şi matur? .......................

La fat nu e circulatie pulmonara ci placentara .

Toate arterele si compartimentele inimiicontin sange mixt.
- placentar, (bogat in oxigen si substante nutritive) si sange venos.
Prin ramurile aortei acst sange mixt este distribuit la toate organele corpului fatului.

1. Alcătuieşte legenda imaginilor, indicînd următoarele vase: aorta ascendentă, trunchiul

brahiocefalic, artera carotidă comună, vena cavă superioară şi inferioară, vena
brahiocefalică, trunchiul pulmonar, arterele şi venele pulmonare, aorta abdominală, vena
jugulară internă şi externă, artera şi vena subclavii, arterele brahială şi femurală, venele
cefalică şi bazilică, venele safenă mare şi mică.
Lucrare practica № 11

Tema: Aparatul respirator.

Obiective :

● Identificarea căilor şi organelor respiratorii.

● Însuşirea topografiei şi a particularităţilor anatomo-morfologice ale organelor sistemului
respirator.
● Studierea particularitaţilor structurale ale arborelui bronşic.
Materiale şi ustensile: mulaje “Căile respiratorii”, “Laringele”; planşe – “Sistemul
respirator”, “Alveolele pulmonare”; micropreparate “Organele
sistemului respirator”; microscop.
Mersul lucrării:

1. Studiază la microscop micropreparatele – organele sistemului respirator: laringele, traheea.

Ce structuri conţin aceste organe?...............................
2. Completează legenda desenului:
Structura laringelui

1 .Epiglota
2  Ligamint lateral
3 Membrana tirohioida
4  Cartilaj tritiat
5 Ligamentul tiroepiglotic
6  Cartilaj comiculat
7  Lamina tiroida
8  Cartilaj aritenoid
9 Ligament cricoaritenoid posterior
10  Lamina cartilajului tiroidian
11 Trahee
12 .Inele trahiale

Care din cartilejele laringelui sunt elastice?..............Epiglota...........................................

Ce rol are epiglota şi unde se situează?.
Este un lambou al cartilajului elastic care esteacoprit de membrana mucoasa si este localizat la
baza limbii, Este un organ al aparatului respirator situat în partea anterioară a gâtului, în partea
superioară a traheii, care realizează legătura între faringe și trahee, și în care sunt situate
coardele.
Laringele este un conduct aerian prin care se realizează circulația aerului între faringe spre trahee
în timpul respirației (dinspre faringe spre trahee în inspir și invers în expir).

3. Dă răspuns la următoarele întrebări:

● Ce numim căi respiratorii superioare şi inferioare.
- Caile respiratirii superioare - cavitatea nazala, faringele
- Caile respiratorii inferioare - laringele, traheea, bronhiile
● Argumentează rolul cavităţii nazale:
- Functia respiratorie, prin nas se inspira si expira aerul necesar respiratiei, nasul
avind si un rol de filtrare a impuritatilor din curentul de aer inspirat prin perisorii
si mucoasa nazala umeda.
- La om prin inspiratie sunt folosite narile alternativ ( la un interval de 20- 30 min),
astfel exista posibilitatea de regenerare a mucoasei nazale.
- Functia mirosului este indeplinita de Regio olfactoria din nas. Fosele comunica cu
exetriorul prin nari si cu faringele prin coane. Este captusit cu mucoasa nazala
prevazuta cu perisori si glande ce secreta mucus.

● Care formaţiuni sunt responsabile pentru vorbirea articulate

- Două zone din cortexul cerebral sunt necesare vorbirii. Una din zone, care poartă
numele medicului și neurologului francez Paul Broca, se găsește în lobul frontal,
de obicei în stânga, în apropierea zonei ce controlează mușchii buzelor, maxilei,
mandibulei, velumului și al corzilor vocale.

● Ce reprezintă cavitatea pleurală?.......

- Pleura este o membrană seroasă care acoperă pulmonul și căptușește cavitatea
toracică, care este un spațiu relativ închis, delimitat de pereții cutiei toracice
(coaste) și diafragm. În interiorul cavității toracice se află trei spații seroase, două
laterale pentru plămâni și unul ventral și median pentru cord (inimă). Pleura are o
topografie condiționată de raportul dintre ea și organele aflate în cavitatea toracică

● Cum se explică lipsa cartilajului în peretele posterior al traheii?

- Acest perete posterior se află în contact direct cu esofagul, aflat imediat în spatele
traheii. Faptul că traheea este incompletă posterior, are o importanță fiziologică
mare, deoarece permite destinderea esofagului în timpul trecerii bolului alimentar
prin acesta catre stomac.

● Numeşte unităţile morfologică şi funcţională ale plămînilor.

- Arborelui bronșic și reprezintă unitatea morfologică și funcțională a plămânului la
nivelul căruia se realizează schimbul de gaze. Are forma unei piramide cu baza
 spre exteriorul plămânului și vârful spre bronhiola respiratorie. Lobul pulmonar
este constituit din bronhiole respiratorii,canale alveolare și alveole pulmonare,
acestora li se adaugă vase de sânge, limfatice și fibre nervoase.

● Numeşte feţele şi marginile plămînilor.

- Marginea inferioara este reprezentata de circumferinta bazei plamanului.
Marginea anterioara este convexa pe dreapta si concava pe stanga din cauza
scizurii cardiace.
- Marginea posterioara este rotunjita, se muleaza pe santul costovertebral.
Fata mediana sau mediastinala: este concava si se muleaza pe formatiunile care se
gasesc in mediastin. Pe aceasta fata se gaseste hilul plamanului si niste depresiuni.

● Unde se află hilul plămînului şi ce reprezintă?

- Hilul plamanului reprezinta locul pe unde ies si intra elementele anatomice care
alcatuiesc pediculul pulmonar: bronhia si venele pulmonare.
El are forma unei rachete de tennis cu coada in jos, fiind asezate la jumatatea
distantei dintre varful si baza plamanului.

4. Dă denumirea şi alcătuieşte legenda imaginii.

1. Bronhiola
                                                 2. Sac alveolar (alveole)
                                                 3. Retea de capilare
Lucrare practica № 12

Tema: Aparatul digestiv.

Obiective:

● Studierea particularităţilor morfonatomice generale ale aparatului digestiv.

● Însuşirea topografiei şi a particularitaţilor morfologice ale organelor digestive.
● Evidenţierea glandelor anexe ale tubului digestiv.
Materiale şi ustensile: micropreparate “Organele aparatului digestiv”, microscop;
planşe: “Aparatul digestiv“, “Glandele anexe ale tubului
digestiv”; preparate umede “Intestinul subţire”.

Mersul lucrării:
1. Studiază la microscop micropreparatele – organele aparatului digestiv: esofagul, ficatul.
Câte membrane include peretele esofagului? Cum se numesc acestea?
Mucos, submucos , muscular , adventite
Esofagul este un tub, ce leagă faringele de stomac. Pereții săi musculari produc contracții
ondulatorii, care ajută la transportarea hranei.
Ce tip de organ este ficatul (parenchimatos sau tubular/cavitar)?.

....... parenchimatos.....

2. Completează frazele:

Dinţii au următoarea structură: .. Dinţii au următoarea structură: din 2 parti:. coroana dentara,
radacina dentara. Structura dintilor: smaltul, cementul dentar, dentina, pulpa
dentara

Formula dentară la matur ... Un adult are 32 de dinți: 8 incisivi, 4 canini, 8 premolari și 12
molari. 

Formula dentară la copii .... 20 dintre care 10 superiori (maxilari) și 10 inferiori (mandibulari

Completează tabelul:
 Glandele tubului digestiv, particularităţile de structură, funcţiile

Glandele salivare Particularităţile de structură şi tipul salivei excretate

- Sublinguale Sunt cele mai mici, cele mai difuze și singurele glande salivare majore
necapsulate. Acestea furnizează doar 3-5% din volumul total salivar
-
. Această glandă produce o secreție apoasă musinoasă,
- Submaxilare numită mucoasă , prin conducta Wharton .
-
 Fiecare parotidă este înfășurată în jurul ramului mandibular și
- parotide secretă salivă seroasă prin conducta parotidă în gură, pentru a
facilita masticarea și înghițirea și pentru a începe
digestia amidonului . Există, de asemenea, alte două tipuri
de glande salivare ; sunt glande submandibulare și sublinguale .
[1] Uneori glandele parotide accesorii se găsesc aproape de
glandele parotide principale.

Ficatul Se consideră că ficatul este cea mai complexă uzină a

organismului, ficatul uman având peste 500 de funcții,
indispensabile vieții normale. Aceste funcții sunt atât de
complexe, încât nu există o mașină care să poată înlocui ficatul,
în primul rând datorită numeroaselor funcții de sinteză a unor
substanțe indispensabile vieții, și apoi datorită rolului său de
detoxifiere.

Pancreasul Dintre substanţele anorganice un rol deosebit de important îl are ionul

de sodiu şi anionul bicarbonic (pe lângă aceste substanţe se mai secretă
şi alţi ioni – K, Mg, Ca, Cl). Cele două substanţe formează
bicarbonatul de sodiu ce asigură alcalinitatea sucului pancreatic.

3. Completează legenda figurilor:

 1 ………Fundul …
stomacului…………….............
Stomacul:
3 ……pliuri stomacale …......

4 ………corpul ………........

5 ……corbura convexa ….

6 ……sphincter
piloric…………………..........

8 …Antru piloric……….......

10 …canale gastrice ………........

11 ……curbura concava........

12 …valva…
cardioesofagiana…………….........
...

14 ………incisive
cardiaca…..........

Organele digestive. Indică prin cifre: lobii, suprafeţele şi marginile ficatului, vezica biliară,
canalul cistic, canalul coledoc, ductul pancreatic, capul, corpul şi coada pancreasului,
curbura mare şi mică a stomacului, esofagul.
 1 …Ficat…………………….............................. 8…coada pancreasului
………...........................
2 …Vezica biliara
…………………….............................. 9 ………canal
pancreatic………………..........................
3 …Papila
mica……………………............................. 10 ……canal pancreatic accesoriu
………………....................
4 ……Papila……………….............................
11 ……canal coledoc….................
5 …Duoden
……………………............................ 12 ……canal hepatic comun..........
6 capul pancreasului 13 ……canal cistic…...................
………………...........................
14 ……canal hepatic drept si
7 ……corpul pancreasului ............................ stang…………………........................

2. Dă denumirea şi completează legenda imaginii.

1. . Buza superioara 2.frenul labial superior 3.frenul labial inferior 4.
Incis central 5. Palatul dur 6.Arcada palatoglosa 7.uvula
8.arcada palatofaringiana 9.amigdala palatine 10.limba 11.gingia
12.buza inferioara 13. frenul labial 14.lueta 15. Orofaringe
16.palatul moale
..................................................................................................................
Indică cifrele care se referă la palatul dur.5., Care este structura şi rolul amigdalelor palatine

Amigdalele sunt două glande situate la nivelul gâtului, în spatele cavității bucale.

Amigdalele palatine sunt mase de țesut limfatic (un țesut conjunctiv specializat care are în componența sa
un număr mare de limfocite) situate de o parte și de alta a gâtului, deasupra și în spatele limbii, în
perimetrul faringelui, de o parte și de alta a omușorului[1], făcând parte din sistemul imunitar al
organismului.[2] Ele reprezintă primul organ care interzice pătrunderea microbilor în organism, fiind un
organ de luptă împotriva infecțiilor. La nivelul lor se formează anticorpi și, în acest fel, organismul se
poate apăra împotriva infecțiilor.

Lucrare practica № 13.

Tema: Sistemul excretor.

Obiective:

● Studierea topografiei şi morfologiei organelor urinare.

● Familiarizarea cu topografia şi structura rinichiului.
● Studierea căilor urinare.

Materiale şi ustensile: mulaje: rinichii, planşe; microscop, micropeparate – structura

histologică a rinichilor.

Mersul lucrării:
 1. Studiază caractristica generală a organelor urinare. Numeşte organele care fac parte din
sistemul excretor – rinichi, căile urinare: calice(mari și mici),pelvis renal,ureter, vizica
urinară,uretră...
2. Analizează la miscroscop preparatul “Rinichiul”. Numeşte structurile, care se localizează
în stratul cortical al rinichiului prezinta cortex cortici, labirint cortical si coloane
corticale Bertin.................
3. Ce se numeşte piramidă renală? Din ce e alcătuită piramida renală?.......... Piramidele
renale cuprind tuburile urinifere ale nefronilor si tuburile colectoare..............

4. Completează legenda:

Stuctura rinichiului drept (secţiune frontală) Piramidă renală Malpighi 

2. Arteră interlobulară 

3. Arteră renală 

4. Venă renală 

5. Hil renal 

6. Pelvis renal (bazinet) 

7. Ureter 

8. Minor calyx 

9. Capsulă renală 

10. Capsulă renală inferioară 

11. Capsulă renală superioară 

12. Vena interlobulară 

13. Nefron 

14. Caliciu renal mic 

15. Caliciu renal mare 

16. Papilă renală 

17. Coloană renală Bertin

5. Ce structuri alcătuiesc căile urinare ? rinichii, uretere, vezica urinară, gâtul vezicii
urinare, uretra, sfincterele, terminaţiile nervoase.........................................................

6. Alcătuieşte legenda şi dă denumire imaginii.

 Indică structurile care fac parte din
corpusul renal .din 2 structuri:glomerulus și capsula
Bowman......................................................În care strat al rinichiului se localizează
corpusulul renal?..

1. Ce deosebiri sunt între uretra masculină şi feminină masculine sunt mai lungi (20 cm),
deoarece trebuie să călătorească prin penis; diametrul uretrei masculine este de
8-9mm, feminine este de 6 mm;uretra masculine aparțin atât sistemului urinar, cât

și sistemului de reproducere.
 Lucrare practica № 14.

Tema: Organele genitale

Obiective:

● De studiat morfologia şi topografia organelor genitale masculine externe şi

interne.
● De studiat morfologia şi topografia organelor genitale feminine externe şi
interne.
Materiale şi ustensile: planşe „Organele genitale feminine.”;”Organele genitale
masculine”, microscop, micropeparate – structura histologică
a ovarelor, testiculelor, epididimului, spermatozoidului,
ovulului.

● Mersul lucrării:
1. Studiază micropreparatele la microscop. Ce structură are spermatozoidul?
Celula alungit,flagelata,are 3 zone:cap,col si coada.

.. Capul care conţine nucleul şi anterior de el acrosoma cu fermentul hialoronidaza şi proteaze

capabile să dizolve membranele care acoperă ovulul.

Colul realizează legătura dintre cap şi piesa intermediară, conţine centriolul proximal, care la
fecundare pătrunde în ovul .

Piesa intermediară conţine 2 microtubi centrali, şi 9 perechi de microtubi periferici înconjuraţi de

mitocondrii, care asigură cu energie activitatea de mişcare a spermatozoidului.

Coada e formată din porţiunea principală şi terminală.

Unde se formează?.. se formează în veziculul seminal,in pelvis.....

1. Cîte tipuri de celule conţine parenchimul testiculelor? Cum se numesc celulele care
produc spermatozoizi?.. Se numesc spermatocite Iar celulele care produc
testosteron?....................... celulele Leydig din testicule sintetizeaza testosteronul....
2. Ce lungime are canalul epididimar ? Când este desfășurat el are 5 - 7 cm .............. Care
este rolul lui?... se produce sperma.........
3. Studiază topografia organelor genitale masculine externe: (penisul, scrotul);
organelor genitale masculine interne: (testiculele cu epididim, veziculele seminale,
canalul deferent, ejaculator, prostata, uretra).
4. Ce conţine lichidul seminal (sperma)?...element proteolitic și alte enzime precum și
fructoza ....................................................
5. Scrie denumirea şi legenda imaginii.

6. Alcătuieşte legenda.

1 .vizica urinară,
Organele genitale masculine interne şi externe
(schemă) 2 vezica seminală …………….

3 …canal de ejaculare………

4 …uretra membranoasă……….

5 …corp cavernos…………….

6 …bulb………………….

7 …canal deferent………….

8 …uretra…………….

9 …corp spongios……..

10 … apendix epididymidis………

11 …… epididymis ………..

12 …efferent ductules……………

13 …apendix testil……………..

14 testicul…,…………………

15 …paradidymis………………

16 …cubernaculum………………

17 …gland…………………
 18 …gland bulbouretral………....

19 …glanda prostatică………

20 …ampul…………………

21 uretră………………………

Numeşte organele interne:

epididim,canal deferent, prostate,
vezica semenală,epididim, cai sper
matice, funicul spermatic, uretra si
glandele anexe sistemului
reproducator: veziculele seminale,
glande bulbo-uretrale, prostata...

şi externe...penis, testicule, scrot.

7. Studiază topografia organele genitale femenine externe: (labiile mari şi mici, clitorisul,
vestibulul vaginului) şi organele genitale feminine interne: (uterul, ovarele, trompele
uterine, vaginul).
8. Ce se numeşte ovulaţie? Când şi unde are loc?................................. Ovulatia apare
atunci cand un ovul matur este eliberat de la nivelul unui ovar. . Ovulaţia
presupune eliberarea celulei ou din foliculul matur, în ovar.
 9. Descrie deosebirele dintre aparatul genital feminin şi masculin. ... aparatul
reproducator feminin  are rolul de a secreta celula-ou,necesara pentru
reproducere,implantarea ovulului fertilizat la nivelul peretelui uterin,produce
hormoni sexuali feminini ce mentin ciclul reproducator aparatul reproducator
masculin are rolul de a produce,mentine si transporta spermatozoizii si lichidul
spermatic,de a elibera lichidul spermatic la nivelul tractului genital feminin in
timpul actului sexual,de a produce si secreta hormoni masculini responsabili de
mentinerea sistemului reproducator

10. Completează legenda.

Organele genitale feminine interne (schemă)

1 …trompa uterină…. 8 ……… ovar………………….

2 fundul uterului. 9 …legămîntul ovarian.

3 …infundibil………… 10 …cavitatea uterină….

4 …corpul luteal……………. 11 … canalul cervica

5 …fibrii………… 12 … cervics…

6.....folicul ovarian tertiar........... 13...................................................................

7 orificiul cervical intern 14...vagin...................................................

11. Indică în imagine momentul ovulaţiei. Ce se formează în locul ovulului?............... Ovulul

din ovar trece prin trompa ,se fecundează,se formează zigotul în trompa uterină, apoi se
 mișcă în uter, se formează blastocistul, se
implantează.....................................................................

Trompele uterine servesc pentru ... pentru transportă ovulul în uter.....

12. Prostata este un organ de structură . preedominant glandulară. .. Elimină un secret, care
intră în componenţa lichidului glandei prostate...................................................

● Penisul include corpii spongios şi cavernoşi, care au structură ... țesuturi erectile
expandabile de-a lungul lungimii penisului, care se umplu cu sânge în timpul erecției

penisulu .şi servesc pentru . a preveni compresia uretrei în timpul erecției....

Lucrare practica №15.

Tema: Sistemul endocrin.

Obiective:

● De studiat rolul şi caracteristica generală a sistemului endocrin.

● De studiat topografia şi structura glandelor endocrine.

Materiale şi ustensile: planşe “Glandele endocrine”, “Glandele tiroidă şi paratiroide”,

“Hipofiza”, “Patologiile glandelor
endocrine”; manuale şi desene; micropreparate – glande
endocrine, microscop.

Mersul lucrării:

1. Studiază topografia glandelor endocrine.

2. Analizează structura ţesututui glandular la microscop.
3. Ce deosebire este între glanda exocrină şi endocrină?..............................
....................................................................................................................

4. Analizează structura glandei tiroide - lobii laterali, istmul. Hipofiza -lobii, topografia,
structura, funcţiile. Epifiza - topografia, structura, legătura cu glandele sexuale.
Suprarenalele - stratul cortical şi medular (structura şi funcţiile).Timusul -topografia,
 structura, funcţiile. Pancreasul endocrin. Celulele insulelor Langerhans. Glandele
sexuale, topografia, structura, funcţiile.
5. Complează enunţurile.
● Glanda tiroidă se situează .....................................................................şi este constituită
din ............. lobi şi ............... Este o glandă de structură .............
..........................................................................................................................

● În regiunea diencefalului se
găseşte .........................şi ................................... ..............................este numită regina
glandelor endocrine,
deoarece ..............................................................................................................................
........................................................................................................................
● Glandele cu secreţie mixtă sunt .......................................................
deoarece ..........................................................................................................................
..........................................................................................................................

4. Completează legenda desenului:

Glandele endocrine –
topografia

1 ………………………..........

2 ………………………..........

3 ………………………..........

4 ……………………….........

5 ……………………….........

6 ………………………........
 7 ………………………...........

8 ………………………...........

5.Caută în literatura de specialitate informaţia necesară pentru a răspunde la întrebare:

ce fel de hormoni se produc în fiecare din zonele corticosuprarenalei (imaginea de mai
jos).

Lucrare practica № 16.

Tema: Măduva spinării şi nervii spinali.

Obiective:

● Familiarizarea cu topografia şi funcţiile măduvei spinării.

● Distingerea căilor conducătoare ale măduvei spinării: ascendente şi descendente.
● Însuşirea structurii nervilor spinali - topografiei, morfologiei şi funcţiilor.

Materiale şi ustensile: microscop, micropreparate: ”Măduva spinării în secţiune

transversală”; planşe: „Măduva spinării” (faţa anterioară),
“Topografia segmentelor măduvei spinării”, “Măduva spinării în
secţiune transversală”.
Mersul lucrării:

1. Studiază particularităţile morfologice ale măduvei spinării. Descrie în câteva fraze

structura externă a măduvei....................................................................
..............................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
................................................................

2. Cu ajutorul microscopului analizeazăi micropreparatele - măduva spinării

în secţiune transversală. Observă structura ei internă.
3. Ce fel de neuroni conţin coarnele anterioare?...............................Posterioare?
Laterale?....................................................................................................

4. Din ce este constituită substanţa albă a măduvei spinării?........................

.................................................................................................................

Care este rolul ei?....................................................................................

..................................................................................................................

5. Studiază căile conducătoare ale măduvei spinării.

6. Complează legenda figurii, identificînd căile conducătoare ascendente şi descendente
ale măduvei spinării:
 Schema căilor conducătoare ale măduvei spinării

1 ……………………………………………………………………………………………….

2 ………………………………………………………………………………………………

3 ………………………………………………………………………………………………

4 ………………………………………………………………………………………………

5 ……………………………….. …………………………………………………………….

6 ………………………………………………………………………………………………

7 ………………………………………………………………………………………………

8 ………………………………………………………………………………………………

9 ………………………………………………………………………………………………

10 ……………………………………………………………………………………………..

11 ……………………………………………………………………………………………..

12 ………………………………………………………………………………………………

7. Reprezintă schematic structura nervului spinal.

 8. Folosind informaţia din manuale referitoare la anatomia sistemului vegetativ, descrie
legenda imaginii.

Numeşte deosebirile dintre arcul reflex somatic şi vegetativ..................................

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
...................................................................................

Indică asemănările dintre arcul reflex somatic şi vegetativ..................................

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..............................................................
Lucrare practica № 17.

Tema: Encefalul.

Obiective:

● Identificarea segmentelor principale ale encefalului: trunchiului cerebral, cerebelului şi

telencefalului.
● Însuşirea topografiei şi morfologiei bulbului rahidian, punţii Varolio, cerebelului şi
mezencefalului.
● Identificarea pe planşe a regiunilor diencefalului: talamusului optic, epitalamusului,
metatalamusului şi hipotalamusului.
● Familiarizarea cu structura telencefalului; asimetria funcţională a emisferelor cerebrale.

Materiale şi ustensile: ace de preparare; mulaje – “Encefalul”; planşe: “Encefalul”,

„Zonele funcţionale ale cortexului cerebral”, “Trunchiul
cerebral”, “Ganglionii bazali”; microscoape, micropreparate
-“Scoarţa la mamifere”.

Mersul lucrării:

1. Studiază structura trunchiului cerebral, a cerebelului, diencefalului şi a emisferelor

cerebrale.
2. Numeşte localizarea substanţei cenuşii şi albe în bulbul rahidian, puntea Varolio,
mezencefal...................................................................................
...................................................................................................................

3. Completează frazele:
● Substanţa cenuşie a mezencefalului se află sub forma de
nuclei: ..................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
......................................
● Ventriculele cerebrale sunt în număr de ........................., conţin
lichid ............................................ şi se situează în ...................................................
 ..............................................................................................................................................
........................................................................................................

● Zonele senzitive ale cortexului cerebral sunt ...................................................

.........................................................................................................................., zonele
motoare - ...............................................................................................

........................................................................................................................., iar cele

asociative .............................................................................................

..............................................................................................................................................
......................................................................................................

4. Ganglionii bazali includ următoarele structuri...........................................

..............................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
............................................................................Ei se

localizează...................................................................................................

..............................................................................................................................................
................................................................................................

5. Consultă informaţia suplimentară şi din manuale şi indică cifrele din imagine care
corespund câtorva zone principale corticale: senzoriale: auditivă, vizială, gustativă,
somatosenzitivă....................................................
...........................................................................................................................Motoare:....
................................................................................................

Asociative vizuale şi auditive:....................................................................

 6. Completează legenda figurii:

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
...

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
....

Lucrare practica №18.

Tema: Sistemul nervos vegetativ.

Obiective:

● Diferenţierea unităţilor structural-anatomice ale sistemului nervos vegetativ simpatic şi

parasimpatic.
● Familiarizarea cu rolul funcţional al sistemului nervos vegetativ simpatic şi parasimpatic.

Materiale şi ustensile: planşe: “Sistemul nervos vegetativ”.

Mersul lucrării:

1. Studiază particularităţile structural-anatomice generale ale sistemului nervos

vegetativ.
2. Numeşte topografia centrilor preganglionari şi a ganglionilor simpatici...
.......................................................................................................................................
............................................................................................

3. Numeşte topografia centrilor preganglionari şi a ganglionilor

parasimpatici........................................................................................
.......................................................................................................................................
............................................................................................
4. Descrie legenda imaginii.

.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
........................................................................
Lucrare practica № 19.

Tema: Analizatorii.

Obiective:

● Diferenţierea unităţilor structural-anatomice ale analizatorilor: segmentele - periferic,

conducător şi central.
● Familiarizarea cu rolul elementelor de structură a analizatorilor vizual, vestibular,
acustic, gustativ, olfactiv, tactil şi kinestezic.
Materiale şi ustensile: planşe: “Structura globului ocular, urechii, pielii etc.”, “ Căile de
conducere ale analizatorilor”; mulaje - “Globul ocular”; “Urechea
intern㔓 Structura retinei la animale” etc.;
microscop, micropreparate.

Mersul lucrării:

1. Studiază caracteristica generală a analizatorilor (vizual, auditiv, vestibular, olfactiv, gustativ,

kinestezic, tactil). Numeşte localizarea receptorilor ai fiecărui
analizator........................................................................................................
..............................................................................................................................................
................................................................................................

2. Numeşte receptorii tactili................................................................................

...................................................................................................................

3. Numeşte proprioreceptorii..............................................................................
...................................................................................................................

4. Numeşte receptorii termici...........................................................................

..............................................................................................................................................
...................................................................................................

5. Reprezintă schematic căile de conducere ale analizatorilor:

Analizatorul vizual
Analizatorul auditiv

Analizatorul vestibular

Analizatorul olfactiv
Analizatorul gustativ

Analizatorul cutanat

Analizatorul motor (kinestezic)

6. Completează legenda imaginilor.

........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................

........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
 ........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
.................................................

BIBLIOGRAFIE

1. Petricu I. C., Voiculescu I. C. Anatomia şi fiziologia omului. Bucureşti. Editura Medicală;

1959.
2. Воронов Н.В., Климов Н.М., Меджерицкий А.М. Анатомия ЦНС. Уч.пособие для
вузов.М.: 2005.-128 с.
3. Коробков А.В., Честнокова С.А. Атлас по нормальной физиологии. М.: Высшая
школа, 1986.
4. Леонтьева Н.Н., Маринова К.В. Анатомия и физиология детского организма
(основы учения о клетке и развитии организма, нервная система и
опорнодвигательный аппарат). М., 1986.
5. Леонтьева Н.Н., Маринова К.В. Анатомия и физиология детского организма
(внутренние органы). М., 1987.
6. Самусев Р.П., Селин Ю.М. Анатомия человека. М. : Медицина, 1995.