INSTITUȚIILE DE CREDIT

Activități permise băncilor:

• atragere de depozite şi de alte fonduri rambursabile;

• acordare de credite;
• leasing financiar;
• operaţiuni de plăţi;
• emitere şi administrare de mijloace de plată, cum ar fi: cărţi de credit,
cecuri de călătorie şi alte asemenea, inclusiv emitere de monedă
electronică;
• emitere de garanţii şi asumare de angajamente;
• tranzacţionare în cont propriu şi/sau pe contul clienţilor, în condiţiile legii,
cu:
– instrumente ale pieţei monetare, cum ar fi: cecuri, cambii, bilete la
ordin, certificate de depozit;
– valută;
– contracte futures şi options financiare;
– instrumente având la bază cursul de schimb şi rata dobânzii;
– valori mobiliare şi alte instrumente financiare transferabile;
• participare la emisiunea de valori mobiliare şi alte instrumente
financiare, prin subscrierea şi plasamentul acestora ori prin
plasament şi prestarea de servicii legate de astfel de emisiuni;
• servicii de consultanţă cu privire la structura capitalului, strategia de
afaceri şi alte aspecte legate de afaceri comerciale, servicii legate
de fuziuni şi achiziţii şi prestarea altor servicii de consultanţă;
• administrare de portofolii şi consultanţă legată de aceasta;
• custodie şi administrare de instrumente financiare;
• intermediere pe piaţa interbancară;
• prestare de servicii privind furnizarea de date şi referinţe în domeniul
creditării;
• închiriere de casete de siguranţă;
• operaţiuni cu metale şi pietre preţioase şi obiecte confecţionate din
acestea;
• dobândirea de participaţii la capitalul altor entităţi;
 Funcţiile principale ale unei bănci sunt:
• să atragă depozitele băneşti ale clienţilor, persoane fizice şi juridice
(atragerea fondurilor);
• să permită clienţilor să-şi retragă banii sau să-i transfere în alte conturi
(transferul fondurilor);
• să acorde împrumuturi clienţilor care solicită credite, folosind depozitele
atrase (plasarea fondurilor).

Operaţiuni active – reflectă utilizarea fondurilor atrase în vederea

obţinerii de profit prin diferenţa de dobândă încasată comparativ cu cea plătită
pentru atragerea de resurse:
• creditele acordate clienţilor, pe diferite termene, al căror obiect de
creditare este foarte variat şi diferă de la o bancă la alta, pentru care
încasează dobânzi şi comisioane;
• depozitele plasate – la alte bănci pe piaţa naţională sau internaţională, de
regulă, pe termen scurt, încasând dobândă;
• participaţiile – investirea fondurilor băncii în acţiuni la diferite companii;
• investiţii financiare în alte titluri financiare – plasamente în titluri
financiare pe termen scurt şi lung, un loc important deţinându-l titlurile
emise de stat (certificate de trezorerie, obligaţiuni guvernamentale).
 Operaţiuni pasive - reflectă fondurile proprii sau atrase de care dispune o
bancă pentru desfăşurarea activităţii sale şi se referă la:
• capitalul social şi fondurile de rezervă – la înfiinţare, orice bancă trebuie să-şi
constituie un capital social minim, conform reglementărilor băncii centrale;
• conturile curente şi conturile la termen – reprezintă 60-70% din totalul
resurselor, fiind constituite din sumele depuse la bancă de clienţi pentru
efectuarea de plăţi sau pentru păstrare;
• împrumuturile luate de la alte bănci – dacă fondurile proprii şi cele atrase nu îi
sunt suficiente sau apar decalaje în raport cu obligaţiile de plată, o bancă se
poate împrumuta sub forma: împrumuturilor de pe piaţa interbancară pentru
acoperirea nevoilor pe termen scurt de lichiditate; împrumuturilor de la banca
centrală, care permit refinanţarea;

Pentru toate fondurile atrase sub formă de credite băncile plătesc o

dobândă. Dobânda plătită de bănci pentru fondurile atrase (în conturi, credite etc.)
poartă denumirea de dobândă pasivă.
• Începând cu anul 2007, activitatea bancară este reglementată de
Ordonanta de Urgenţă nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi
adecvarea capitalului, care realizează armonizarea legislaţiei
românești cu cea europeană, cu modificările ulterioare.

• Instituţia de credit este entitatea a cărei activitate constă în

atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public
şi în acordarea de credite în cont propriu, care emite mijloace de
plată în formă de monedă electronică.

• Instituţiile de credit se pot constitui ca:

– bănci
– organizaţii cooperatiste de credit
– bănci de economisire creditare în domeniul locativ
– bănci de credit ipotecar
– instituţii emitente de monedă electronică
https://www.bnr.ro/Indicatori-agregati-privind-institutiile-de-credit-
3368.aspx
 Structura sistemului bancar românesc 2007 2010 2013 2015 2017 2018 2019

Institutii de credit persoane juridice române 31 32 30 29 28 27 27

Institutii de credit cu capital integral sau

majoritar de stat 2 2 2 2 2 2 2

Insititutii de credit cu capital privat, din care 29 30 28 27 26 25 25

cu capital majoritar autohton 3 4 3 4 4 4 4

cu capital majoritar străin 26 26 25 23 22 21 21

Sucursale ale unor instituții de credit,

persoane juridice române 10 9 9 7 7 7 7

Total instituții de credit 42 42 39 36 35 34 34

 Structura cotei de piaţă a băncilor şi sucursalelor străine

1999 2003 2005 2007 2008 2010 2011 2012 2016

Bănci cu capital
românesc, din 52,5 41,8 37,8 12,1 11,6 14,7 16,8 10,0 8,7
care:
- cu capital
46,8 37,5 6,0 5,4 5,2 7,4 8,2 8,4 8,2
majoritar de stat;
- cu capital
5,7 4,3 31,8 6,7 6,4 7,3 8,6 1,3 0,5
majoritar privat;
Bănci cu capital
40,4 50,5 54,7 82,7 82,6 78,1 75,2 81,3 80,4
majoritar străin:
TOTAL – bănci
comerciale, 92,9 92,3 92,5 95 94,4 92,8 92 91,3 89,1
p.j. române:
Sucursalele
7,1 7,7 7,5 5,0 5,6 7,2 8,0 8,7 10,9
băncilor străine:
TOTAL – sistem
100 100 100 100 100 100 100 100 100
bancar
 Principalele evenimente care au determinat modificarea structurii
sistemului bancar românesc în 2007-2019

2007
• autorizarea funcţionării Băncii Millennium, membră a grupului portughez cu acelaşi nume;
• deschiderea a trei sucursale ale unor instituţii de credit străine: Fortis Bank (Belgia), La
Caixa (Spania) şi Finicredito (Portugalia);
• fuziunea prin absorbţie de către Banca HVB Ţiriac a Băncii UniCredit România, noua
entitate desfăşurându-şi activitatea sub numele UniCredit Ţiriac Bank;
• încetarea activităţii Băncii Blom Bank Egypt şi transferul acesteia către Blom Bank France
Paris, Sucursala România;
• schimbarea denumirii în cazul a trei bănci: Finansbank România a devenit Credit Europe
Bank, Mindbank a luat numele ATE Bank România, iar Romexterra Bank şi-a schimbat
denumirea în MKB Romexterra Bank;
• deschiderea în Cipru a unei sucursale aparţinând Băncii Transilvania.

2008
• înfiinţarea BCR Banca pentru Locuinţe;
• deschiderea unei sucursale a băncii Depfa Bank din Irlanda;
• preluarea activităţii Băncii di Roma – Sucursala Bucureşti de către UniCredit Ţiriac Bank,
ca urmare a fuziunii la nivel european dintre acţionarii celor două instituţii (UniCredit
Group şi respectiv Capitalia);
• preluarea ABN Amro de către Royal Bank of Scotland;
• modificarea denumirii C.E.C. în CEC Bank şi a Băncii Egnatia în MARFIN Bank;
2010
• Garanti Bank SA – persoană juridică română a preluat activitatea Garanti Bank
International (sucursală străină)

2012
• fuziunii prin absorbţie dintre Intesa Sanpaolo România şi C.R. Firenze România
(banca absorbită), finalizată la 1 octombrie 2012
• ATE Bank România a fost achiziţionată de Piraeus Bank Grecia, ca urmare a
preluării de către aceasta a operaţiunilor Agricultural Bank of Greece
• Banca Transilvania a trecut în categoria băncilor private cu capital majoritar străin

2015
• Banca Transilvania a preluat Volskbank, OTP a fuzionat cu Millenium
• a incetat activitatea unei sucursale a unei banci din Portugalia si a Royal Bank of
Scotland
• Banca Transilvania si-a deschis o sucursala si in Italia

2016
• fuziunea prin absorbție între Patria Bank și Banca Comercială Carpatica
• deschiderea Sucursalei București a băncii străine Alior Bank SA Varșovia

2018
• achiziția de către Banca Transilvania a Bancpost
 Falimente bancare în România

• Cel mai grav faliment a fost cel al Bancorex în 1999. În acest caz, AVAB a
preluat credite neperformante în valoare de 2,1 mld dolari, înainte ca BCR
să fuzioneze prin absorbţie cu Bancorex.
• Un faliment similar în valoare de 1 mld dolari a urmat în 2001 în cazul
Băncii Agricole.
• Tot în 2001, s-au constatat fraude în valoare de 500 mln dolari în cazul
băncii Dacia Felix. Aceasta a continuat să funcţioneze sub numele de
Eurom Bank până în 2007, după care a devenit Leumi Bank.
• În anul 2000, fondul de garantare a depozitelor a plătit despăgubiri
substanţiale în urma falimentelor Bankcoop (275 mln lei) respectiv Banca
Internaţională a Religiilor (187 mln lei).