1

DOSAR NR. 7177/303/20142

ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ 3

SENTINȚA CIVILĂ NR. 4564

Sedința publică5 din data de 26.05.2019
Instanța6 constituită7 din:
PREȘEDINTE: judecător CORINA-CONSTANTINA OPRIȘAN
GREFIER: IOANA POPESCU

1
Prezenta hotărâre judecătorească a fost redactată de către Corina-Constantina Oprișan, fost auditor
de justiție, ca exercițiu în cadrul seminarului de drept procesual civil ținut la Institutul Național al
Magistraturii. Notele de subsol au fost inserate de către formatorii I.N.M.

Potrivit art. 128 alin. (3) din ROI, hotărârile judecătorești se tehnoredactează integral cu caractere
Times New Roman 12, la distanță de un rând, cu alineate la început de paragraf și cu diacriticele specifice
limbii române.
Paginile hotărârii se numerotează. Hotărârea se printează față-verso (nu se lasă pagini albe). Se
printează în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare plus 2 exemplare numite "originale"
(unul pentru dosarul cauzei, iar altul pentru registrul de hotărâri al instanței). Numai cele două exemplare
originale se semnează de membrii completului de judecată și de grefierul de ședință ["Hotărârile se vor
redacta în numărul de exemplare necesar, spre a se asigura comunicarea acestora tuturor persoanelor pentru
care legea prevede că hotărârea se comunică integral. Două exemplare de pe fiecare hotărâre vor fi semnate
de membrii completului de judecată și de grefierul de ședință" - art. 128 alin. (4) ROI].
Partea din hotărârea judecătorească cuprinsă între numărul de dosar și până la "INSTANȚA"
constituie partea introductivă a acesteia (practicaua). Partea introductivă a hotărârii judecătoreşti cuprinde
menţiunile prevăzute la art. 233 alin. (1) şi (2) CPC, la care face trimitere art. 425 alin. (1) lit. a) CPC, cu
excepţia cazului în care dezbaterile au fost consemnate într-o încheiere de şedinţă anterioară, în ipoteza
amânării pronunţării.
În acest ultim caz (ipoteza de amânare a pronunțării), partea introductivă a hotărârii judecătoreşti
are același conținut cuprins între mențiunea numărului de dosar și până la "GREFIER: numele și prenumele
acestuia", după care se inserează, exemplificativ, următoarele două fraze:
"Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect pretenții civile, privind pe reclamanta
E.D. în contradictoriu cu pârâtul S.C.M.
Dezbaterile asupra excepţiilor procesuale/fondului cauzei/excepțiilor procesuale unite cu fondul
cauzei și asupra acestuia au avut loc în şedinţa publică din data de 07.05.2017, fiind consemnate în
încheierea de şedinţă care face parte integrantă din prezenta hotărâre judecătorească, când instanţa, având
nevoie de timp pentru a delibera/pentru a da posibilitatea părţilor să formuleze şi să depună la dosar
concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru data de 26.05.2017, dată la care, în aceeaşi compunere, a
hotărât următoarele:", după care urmează "INSTANȚA" și partea dedicată considerentelor.
2
Rubrica se completează prin introducerea numărului unic de dosar, urmând a fi avute în vedere
prevederile art. 94 alin. (3) ROI. Dacă dosarul are și un număr de dosar în formatul anterior (numărul vechi
de dosar se schimba în apel și în recurs și nu cuprindea numărul identificator al primei instanțe) se
recomandă trecerea ambelor numere [DOSAR NR. 31020/3/2005 (număr în format vechi 4550/2005)].
3
Denumirea instanţei se particularizează în funcţie de instanţa care a pronunţat hotărârea respectivă.
De asemenea, se menţionează şi secţia instanţei care a pronunţat hotărârea judecătorească în ipoteza în care
sunt organizate şi funcţionează secţii în cadrul său.
4
În cazul în care sentinţa civilă poartă, potrivit legii, o altă denumire raportat la obiectul procesului,
este de preferat să se insereze acea denumire particularizată (spre exemplu, ORDONANŢĂ, în cazul
proceselor având ca obiect ordonanţă de plată, atunci când cererea a fost admisă). Dacă hotărârea
judecătorească este o decizie sau o încheiere [încheiere de dezînvestire, nu încheiere de ședință - de
exemplu, încheierea pronunțată potrivit art. 1.021 alin. (1) teza a II-a CPC], se va insera o astfel de
denumire (decizia civilă nr. 456, încheierea nr. 456). A se vedea art. 127 și 128 ROI.
Data hotărârii este data pronunțării minutei - art. 403 CPC.

1
 Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect8 pretenții civile, privind
pe reclamanta E.D.9 în contradictoriu cu pârâtul S.C.M.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns 10 reclamanta, personal și
asistată de avocat Radu Ghidău, cu împuternicire avocațială la dosar, și pârâtul,
reprezentat de avocat Cazacu Ioana, cu împuternicire avocațială la dosar11.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită12.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează obiectul
cauzei, stadiul procesual și modalitatea îndeplinirii procedurii de citare.13

5
Tipul şedinţei de judecată (şedinţă publică, şedinţă din camera de consiliu sau şedinţă fără
prezența publicului) se particularizează în funcţie de obiectul litigiului/circumstanţele speţei şi de incidenţa
art. 213 CPC - a se vedea art. 233 alin. (1) lit. l) CPC.
Dacă se amână pronunțarea și aceasta se face prin punerea soluției la dispoziția părților de către
grefa instanței, în condițiile art. 402 teza a II-a CPC, nu ar mai trebui inserată o mențiune cu privire la tipul
ședinței de judecată, întrucât nu a avut loc o ședință de judecată în care să se fi procedat la pronunțarea
minutei, caz în care data pronunțării minutei ar trebui inserată în dreptul numărului hotărârii - sentința
civilă nr. 456/26.05.2017. În practica judiciară însă, se scrie tipul ședinței de judecată în care s-a desfășurat
procesul și data pronunțării minutei (ședința publică/ședința camerei de consiliu din data de …).
6
În practica judiciară, în cazurile în care instanţa care a pronunţat hotărârea judecătorească este
reprezentată de un tribunal sau de o curte de apel, referirile vizând "instanţa" din cuprinsul hotărârii se
înlocuiesc cu "tribunalul", respectiv "curtea".
7
Potrivit art. 233 alin. (1) lit. c) CPC, la care face trimitere art. 425 alin. (1) lit. a) CPC, pentru
membrii completului de judecată se menţionează numele, prenumele şi calitatea. În ipoteza în care în
constituirea instanţei intră şi asistenţi judiciari/magistrați asistenți, numele, prenumele şi calitatea acestora
vor fi inserate, de asemenea, în această parte.
Totodată, dacă procurorul a participat la şedinţa de judecată în condiţiile art. 92 CPC, în partea
introductivă, înainte de "Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect pretenții civile, privind pe
reclamanta E.D. în contradictoriu cu pârâtul S.C.M." se menţionează numele și prenumele procurorului şi
parchetul din care face parte (spre exemplu, în practica judiciară se folosește o astfel de sintagmă -
"Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București a fost legal reprezentat de
procuror Ion Ionescu"). Se folosește termenul de instanță "constituită"; nu se folosește termenul de instanță
"compusă", acesta din urmă vizând alcătuirea instanței numai din personal având calitatea de judecător.
8
În cuprinsul noţiunii de obiect al procesului sunt inserate obiectele tuturor cererilor principale,
accesorii, adiţionale şi incidentale formulate pe parcursul desfăşurării acestuia, cu soluționarea cărora
instanța a fost și a rămas învestită. Acesta este motivul pentru care se scrie: "Pe rol se află soluționarea
cauzei civile", iar nu "Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată".
În ipoteza în care procedura de soluționare a cererii este necontencioasă, nu se mai folosește
sintagma "în contradictoriu", ci, în situația în care există și persoane chemate în proces, se uzitează, de
regulă, sintagma "…privind pe petentul … și pe intimatul …". Evident că și în ipoteza procedurii
contencioase, se poate folosi o sintagmă de genul "Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect
pretenții civile, privind pe reclamanta E.D. și pe pârâtul S.C.M".
9
În privinţa părţilor, se menţionează numele şi prenumele sau, după caz, denumirea acestora. Nu se
inserează în această frază introductivă alte date de identificare (CNP, domiciliu etc.). De asemenea, sunt
indicaţi nu numai reclamantul şi pârâtul, ci şi terţii intervenienţi (ale căror cereri de intervenție au fost
încuviințate în principiu sau, după caz, care au fost introduși în cauză, din oficiu, de către instanță).
Totodată, denumirile de reclamant şi de pârât se particularizează în funcţie de obiectul procesului (spre
exemplu, contestator şi intimat, în ipoteza contestaţiei la executare, contestației în anulare etc.) sau de
eventuala dobândire a unei calităţi suplimentare (spre exemplu, reclamant-pârât şi pârât-reclamant, în cazul
formulării unei cereri reconvenţionale).
10
Se recomandă folosirea verbului "au răspuns", iar nu a verbului "s-au prezentat", pentru că părțile
se pot prezenta, fără însă să fie obligate să răspundă în cauză la apelul grefierului de ședință. De pildă, dacă
părțile nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă, pârâtul prezent în sală ar putea alege să nu răspundă în
cauză la apel pentru ca procesul să se suspende în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 CPC.

2
 Fiind primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate și pot pune
concluzii, instanța, în temeiul art. 131 alin. (1) C. proc. civ. 14, procedează la verificarea,
din oficiu, a competenței sale și, ca atare, pune în discuția părților competența generală,
materială și teritorială a Judecătoriei sectorului 6 București de soluționare a pricinii.
Avocatul reclamantei15 apreciază că instanța este competentă să soluționeze
prezenta cauză.
Avocatul pârâtului consideră că instanța este competentă general, material și
teritorial să judece pricina.
Statuând asupra competenței sale, instanța apreciază că este competentă material
și, implicit general, să soluționeze prezenta cauză, prin raportare la art. 101 alin. (1) cu
trimitere la art. 94 pct. 1 lit. k) C. proc. civ., valoarea pretențiilor solicitate fiind situată
sub plafonul legal de 200.000 lei, atrăgând, în consecință, competența de soluționare în
primă instanță a judecătoriei. De asemenea, instanța este competentă teritorial să judece
pricina, prin raportare la art. 107 alin. (1) C. proc. civ., competența fiind atrasă de situarea
domiciliului pârâtului în raza teritorială a Judecătoriei sectorului 6 București.
În temeiul art. 238 alin. (1) C. proc. civ., instanța pune în discuția părților
estimarea duratei cercetării procesului, raportat la apărările și mijloacele de probă de care
vor înțelege acestea să se folosească în cauză.
Avocatul reclamantei apreciază că cercetarea procesului ar putea fi finalizată în
termen de 3 luni, intenționând să propună probele cu înscrisuri, proba testimonială cu un

11
Se menţionează dacă părţile lipsesc ori s-au prezentat personal, personal şi asistate sau
reprezentate prin reprezentant legal/convenţional/judiciar, în aceste ultime două cazuri urmând a fi indicate
numele şi prenumele persoanelor care le asistă sau le reprezintă (spre exemplu, "La apelul nominal făcut în
şedinţă publică/cameră de consiliu au răspuns reclamantul personal, pârâtul, personal şi asistat de avocat
Ionescu Ion, cu împuternicire avocațială la dosar, chematul în garanţie, reprezentat de consilier juridic
Marin Ion, care depune delegație de reprezentare la dosar, lipsă fiind intervenientul principal."). În practica
judiciară, uneori, în încheierea de ședință se menționează și fila din dosar la care se găsește dovada calității
de reprezentant (ar fi de recomandat ca fila din dosar la care se găsește această dovadă să fie oricum notată
de către judecător pe lista sa de ședință, în dreptul numelui fiecărei părți, la momentul la care își studiază
dosarele din ședința de judecată respectivă, pentru a-i fi mai facil, în ședința de judecată, să soluționeze un
eventual incident legat de lipsa dovezii calității de reprezentant).
12
Această mențiune poate fi inserată și în cuprinsul celei vizând referatul grefierului de ședință, caz
în care nu va mai fi trecută ca mențiune distinctă în practica.
13
Se vor avea în vedere dispoziţiile art. 119 alin. (1) ROI. După cum am arătat, nu este neapărat
necesară o rubrică separată destinată indicării modalităţii de îndeplinire a procedurii de citare, aceasta
putând a fi expusă în referatul grefierului de şedinţă; se pot întâlni ambele variante în practica judiciară.
Spre exemplu: "S-a făcut referatul de către grefierul de şedinţă, care învederează obiectul cauzei,
stadiul procesual, împrejurarea că procedura de citare cu reclamanta nu a fost legal îndeplinită, în citaţie
fiind inserată greşit denumirea reclamantei, precum şi depunerea prin serviciul registratură, în data de
03.06.2015, a raportului de expertiză tehnică imobiliară în specialitatea topografie, în trei exemplare". În
acest caz, nu va mai fi inserată anterior o mențiune distinctă - "Procedura de citare nu a fost legal
îndeplinită."
14
Nu este obligatorie menționarea temeiurilor legale pentru orice dispoziție luată de către instanță în
desfășurarea ședinței de judecată, fiind, de altfel, și aproape imposibil. În primul rând, temeiurile legale se
impun a fi menționate atunci când legea prevede expres o atare obligație [de pildă, temeiurile de drept ale
competenței instanței, art. 94, art. 107 CPC etc. - obligație prevăzută de art. 131 alin. (1) CPC]. În al doilea
rând, soluțiile și măsurile dispuse de instanță (excepții procesuale, incidente procedurale etc.) se impun a fi
motivate atât în fapt, cât și în drept.
Se folosește același tip de abreviere a actului normativ în tot cuprinsul hotărârii (nu, într-o parte,
C. proc. civ., iar, în altă parte, Cpc sau C. pr. civ.).
15
Se întâlnește în practica judiciară și formularea: "Reclamanta, prin avocat/apărător".

3
martor, acesta fiind prezent în sala de ședință, precum și proba cu interogatoriul pârâtului,
a căror administrare nu poate dura mai mult de intervalul arătat.
Avocatul pârâtului consideră că un interval de 2 luni este suficient pentru
cercetarea procesului, urmând a solicita încuviințarea probei cu interogatoriul
reclamantei.
Instanța estimează durata necesară cercetării procesului la 3 luni, interval de timp
considerat optim și previzibil în raport de complexitatea cauzei și de susținerile părților
vizând apărările și mijloacele de probă de care ar înțelege să se folosească în cauză.
În continuare, instanța acordă cuvântul părților asupra cererilor de probatorii.
Apărătorul reclamantei solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, cele depuse la
dosar, a probei testimoniale cu un martor, indicat în cuprinsul cererii de chemare în
judecată și prezent în sală, precum și proba cu interogatoriul pârâtului, citat pentru acest
termen de judecată cu mențiunea ”personal la interogatoriu”, în dovedirea remiterii sumei
de 15.000 euro cu titlu de împrumut către pârât, precum și a restituirii, în cursul lunii mai
2013, ca urmare a notificării reclamantei, doar a sumei de 1.633 euro. În legătură cu lipsa
pârâtului la interogatoriu, apărătorul reclamantei invocă art. 358 C. proc. civ. și solicită
instanței să socotească absența nejustificată a acestuia ca un început de dovadă în folosul
reclamantei.
Apărătorul pârâtului arată că este de acord cu încuviințarea probei cu înscrisuri
solicitate de reclamantă și a probei cu martori, însă, în ceea ce privește proba cu
interogatoriul pârâtului susține că acesta nu s-a putut prezenta la termenul de judecată,
întrucât a fost nevoit să plece din țară timp de o săptămână și învederează instanței că nu
poate prezenta documente justificative în acest sens.
În ceea ce privește propriul probatoriu, apărătorul pârâtului solicită încuviințarea
probei cu interogatoriul reclamantei, teza probatorie fiind aceea că reclamanta i-a remis
suma de 15.000 euro cu titlu de donație, ci nu cu titlu de împrumut și că pârâtul i-a
restituit, în luna mai 2013, suma de 2.000 de euro.
Apărătorul reclamantei arată că nu se opune probei cu interogatoriu solicitată de
către pârât.
Instanța încuviințează reclamantei, în temeiul art. 258 alin. (1) cu trimitere la art.
255 C. proc. civ., proba cu înscrisuri, proba testimonială cu un martor, precum și proba
cu interogatoriul pârâtului, în dovedirea circumstanțelor faptice ale litigiului, a remiterii
sumei de 15.000 euro către pârât cu titlu de împrumut și a refuzului acestuia de a restitui,
integral, la scadență suma împrumutată, apreciindu-le ca fiind admisibile, concludente și
utile soluționării cauzei. În ceea ce privește proba testimonială, instanța apreciază că este
incident art. 309 alin. (4) pct. 1 C. proc. civ., considerând că, deși valoarea obiectului
contractului încheiat între părți depășește pragul de 250 lei, iar, prin raportare la art. 309
alin. (1) C. proc. civ., dovada convenției părților ar trebui făcută prin înscris autentic sau
sub semnătură privată, acestea s-au aflat în imposibilitate morală de a-și preconstitui un
înscris, dată fiind legătura lor de rudenie. De asemenea, instanța ia act de solicitarea
reclamantei referitoare la aplicarea art. 358 C. proc. civ., în sensul socotirii lipsei
pârâtului la interogatoriu drept un început de dovadă în folosul acesteia, urmând ca
această chestiune să fie apreciată la momentul soluționării pe fond a cauzei.
Totodată, instanța încuviințează pârâtului, în baza aceluiași temei legal, proba cu
interogatoriul reclamantei, solicitată cu respectarea termenului legal, în dovedirea
circumstanțelor faptice ale litigiului, apreciind-o admisibilă, concludentă și utilă
soluționării cauzei.

4
 Avocații ambelor părţi litigante depun la dosar, în scris, întrebările pentru
interogatoriu, după care instanța procedează la administrarea acestei probe, răspunsurile
reclamantei fiind consemnate şi ataşate la dosar.
Instanța procedează la audierea, sub prestare de jurământ, a martorului L.F.,
propus de reclamantă, declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosar.
Nemaifiind cereri de formulat, excepţii de invocat şi probe de administrat,
instanța constată încheiată cercetarea procesului şi acordă cuvântul părţilor în dezbateri
asupra fondului cauzei.
Avocatul reclamantei solicită admiterea cererii de chemare în judecată, în sensul
obligării pârâtului la restituirea sumei de 13.367 euro în echivalent lei la cursul BNR din
ziua efectuării plății, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, în
cuantum de 4.169 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariul avocațial.
Avocatul pârâtului solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca
neîntemeiată, menționând că suma a fost primită cu titlu de donație, precum și că va
recupera cheltuielile de judecată constând în onorariul de avocat pe cale separată.
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele16:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București în data de
13.06.201417 sub nr. 7177/303/201418, reclamanta E.D. l-a chemat19 în judecată pe pârâtul
S.C.M., solicitând instanței să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 13.367 euro în
echivalent lei la cursul BNR din ziua efectuării plății, reprezentând sumă împrumutată și
nerestituită20.

16
Partea din hotărâre cuprinsă între "Deliberând (…)" și "Pentru aceste motive, în numele legii,
hotărăște" reprezintă considerentele - art. 425 alin. (1) lit. b) CPC.
În partea cuprinsă între "Deliberând (…)" și "Analizând (…)" sunt indicate obiectul cererilor,
motivarea acestora, apărările din întâmpinare, probatoriul încuviințat, precum și soluțiile pronunțate de
către instanță asupra excepțiilor procesuale până la momentul închiderii dezbaterilor, această parte
reprezentând, în sine, un scurt rezumat al circumstanțelor cauzei. De aceea, verbul folosit în sintagma cu
"Deliberând" este "constată".
Nu prezintă importanță și nu se trec în considerentele hotărârii judecătorești (cu excepția, desigur,
a ipotezei în care ar avea relevanță asupra soluției pronunțate): împrejurarea dacă părțile au solicitat sau nu
judecarea cauzei în lipsă, incidentul procedural al suspendării procesului, cereri de amânare a judecății
încuviințate/respinse etc.
17
Data certă, cea inserată în ștampila aplicată pe cerere.
18
Numărul unic de dosar. Dacă competența de soluționare a pricinii a fost declinată, aici se trece
numărul inițial de dosar. Apoi, după prezentarea rezumatului acelui dosar, se vor insera următoarele fraze,
de exemplu: "Prin sentința civilă nr. (…), Judecătoria Brașov a admis excepția de necompetență teritorială,
invocată de pârât, și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei
Sectorului 6 București. Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București în data de (…)
sub nr. (…)".
19
Timpul tuturor verbelor din această parte a hotărârii, cuprinsă între "Deliberând (…)" și
"Analizând (…)", este timpul trecut, întrucât sunt consemnate (în rezumat) aspecte procedurale deja
produse.
20
În această primă frază se consemnează numele părților și obiectul cererii de chemare în judecată,
fără inserarea unor aspecte ce țin de motivarea acesteia.
De asemenea, nu se include în obiectul cererii solicitarea de acordare a cheltuielilor de judecată,
întrucât aceasta din urmă reprezintă o cerere în legătură cu procesul, iar nu în legătură cu raporturile
juridice deduse judecății prin cererea introductivă (cu atât mai mult cu cât o atare solicitare se poate

5
 În motivarea cererii21, reclamanta a arătat că, la data de 07.08.2012, între aceasta,
în calitate de împrumutător, și pârât, în calitate de împrumutat, s-a încheiat, în formă
verbală, contractul de împrumut de consumație, în temeiul căruia reclamanta i-a remis
pârâtului, prin transfer bancar, suma de 15.000 euro. În continuare, reclamanta a precizat
că, având în vedere faptul că pârâtul este nepotul său, aceștia nu au încheiat un înscris
care să constate actul juridic încheiat. Totodată, reclamanta a învederat că, deși părțile au
convenit ca suma împrumutată să fie restituită în termen de 3 luni de la momentul
încheierii contractului, și, deși pârâtul fost notificat de reclamantă să își execute integral
obligația contractuală, acesta a restituit la data de 15.05.2013 doar suma de 1.633 euro,
rămânând de plată un rest de 13.367 euro.
În drept22, reclamanta a invocat art. 2158 și urm. C. civ.23

formula și oral la ultimul termen de judecată, înaintea închiderii dezbaterilor în fond). La momentul la care
se analizează această solicitare de acordare a cheltuielilor de judecată (în partea finală a considerentelor
decisive) se face referire la condițiile acordării lor, iar printre aceste condiții se enumeră și formularea unei
atare pretenții de către parte (neputând fi acordate din oficiu).
21
În al doilea paragraf, se inserează motivarea în fapt a cererii. Se consemnează un rezumat al
susținerilor cuprinse în cererea de chemare în judecată ["susținerile pe scurt ale părților" - art. 425 alin. (1)
lit. b) CPC; "În cuprinsul hotărârii, conținutul actelor de sesizare a instanței și apărările părților sunt
sintetizate" - art. 128 alin. (1) ROI]. În acest rezumat, se consemnează NUMAI aspectele care contează
pentru soluționarea cauzei.
În tot acest paragraf, se folosesc fraze din care să rezulte că cele menționate reprezintă susținerile
părții respective: "Reclamanta a arătat…De asemenea/Totodată, reclamanta a
menționat/învederat/precizat/susținut/adăugat/apreciat etc.", pentru ca părțile să nu considere (în mod
eronat) că ceea ce este consemnat în această parte de început a considerentelor constituie opinia instanței.
22
Se indică textele legale/instituțiile juridice invocate de parte în argumentarea solicitării sale, însă
numai cele relevante în soluţionarea cauzei. De exemplu, dacă reclamantul indică art. 194 CPC, acest
articol nu este relevant în soluționarea cauzei și poate fi omis din enumerarea textelor legale invocate. Dacă
partea nu a indicat niciun temei juridic, se inserează mențiunea, de pildă: "Cererea nu a fost motivată în
drept/Reclamantul nu și-a fundamentat cererea în drept etc.".
23
După mențiunea referitoare la motivarea în drept a cererii, se poate insera o frază privind
timbrarea acesteia, de genul: "Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 450
lei, în temeiul art…, potrivit chitanței nr… eliberate de…". Această mențiune nu este însă una relevantă și
poate lipsi din conținutul considerentelor; instanța de control judiciar verifică legalitatea timbrării în primă
instanță (pentru a face eventual aplicarea art. 38 din O.U.G. nr. 80/2013) consultând efectiv dovezile de
achitare a taxei judiciare de timbru, dovezi existente în dosarul primei instanțe, iar nu lecturând mențiunea
respectivă inserată în hotărâre.

6
 Pârâtul a formulat întâmpinare24 la cererea de chemare în judecată, prin care a
solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată, întrucât între părți nu a fost încheiat un
contract de împrumut de consumație, ci un contract de donație. De altfel, pârâtul a
susținut că a restituit reclamantei suma de 2.000 euro.25

Sub aspectul cererilor de probatorii 27, reclamanta a propus proba cu înscrisuri,

26

proba testimonială cu un martor, precum și interogatoriul pârâtului, instanța încuviințând

aceste probe în temeiul art. 258 alin. (1) cu trimitere la art. 255 și la art. 358 alin. (4) pct.
1 C. proc. civ., ca fiind admisibile, concludente și utile soluționării cauzei. În cadrul
probei cu înscrisuri, reclamanta a anexat la dosar, în copii certificate pentru conformitate

24
Se menționează formularea de către pârât a întâmpinării. Nu se indică data formulării întâmpinării
decât în măsura în care aceasta mai prezintă relevanță la momentul soluționării cauzei.
Se indică, dacă este cazul, apărările de fond și procedurale invocate, urmate de o motivare
succintă, de exemplu: "Pârâtul a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată, prin intermediul
căreia a invocat excepția lipsei calității procesuale active, cu motivarea că reclamantul nu este titularul
dreptului de proprietate asupra bunului, și excepția prescripției dreptului material la acțiune, pentru
considerentul că de la data scadenței obligației de plată și până la data introducerii acțiunii termenul de
prescripție cu durata de 3 ani s-a împlinit. În ceea ce privește fondul cererii, pârâtul a solicitat respingerea
acesteia ca neîntemeiată, având în vedere că (…)". La fel ca în ipoteza cererii de chemare în judecată,
timpul verbelor folosite este timpul trecut, iar din construcția frazelor trebuie să reiasă faptul că susținerile
inserate aparțin pârâtului.
De asemenea, se face o mențiune și cu privire motivarea în drept a întâmpinării, în măsura în care
textele invocate prezintă relevanță pentru soluționarea cauzei (inclusiv în situația în care instanța va
proceda în considerentele decizorii la înlăturarea argumentată a acestora).
Dacă pârâtul nu a formulat întâmpinare se face mențiune în acest sens, de exemplu: "Pârâtul nu a
formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată și, deși legal citat, nu s-a prezentat în fața instanței,
personal sau prin reprezentant, pentru a arăta apărările și dovezile sale."; "Pârâtul nu a formulat întâmpinare
la cererea de chemare în judecată, însă s-a prezentat personal în fața instanței și a solicitat respingerea
cererii ca neîntemeiată, pentru considerentul că (…)" etc.
Dacă actul de procedură formulat de către pârât nu constituie o întâmpinare în sensul art. 205
CPC, deși este intitulat "întâmpinare", se face următoarea mențiune, de pildă: "Pârâtul a depus la dosar note
scrise intitulate în mod impropriu "întâmpinare", în cuprinsul cărora a susținut faptul că recunoaște integral
pretențiile reclamantului".
25
Același tipar de consemnare a aspectelor relevante din cererea de chemare în judecată introductivă
se folosește și pentru eventualele cereri adiționale sau incidentale formulate în proces. De exemplu:
"Pârâtul a formulat cerere reconvențională, prin care a solicitat obligarea reclamantului la plata către acesta
a sumei de 3.000 lei, cu titlu de preț. În motivarea cererii reconvenționale, pârâtul a arătat că (…), În drept,
pârâtul a invocat art. (…)"; "Reclamantul a formulat cerere adițională, prin care a solicitat, suplimentar
pretenției inițiale, și anularea contractului de vânzare autentificat sub nr. (…) de (…). În motivarea cererii
adiționale, reclamantul a arătat că…. În drept, reclamantul a invocat art. (…)".
26
Înainte de paragraful rezervat probatoriului, se introduce, dacă este cazul, un paragraf distinct
referitor la soluțiile pronunțate de către instanță în cursul judecății până la momentul pronunțării soluției
finale privind excepțiile procesuale invocate, de pildă:
"Prin încheierea de ședință din data de 06.05.2010, prima instanță a respins excepția lipsei
coparticipării procesuale active obligatorii, excepția prematurității și excepția inadmisibilității acțiunii în
revendicare imobiliară și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților persoane fizice pe
primul capăt al cererii de intervenție voluntară principală, excepția lipsei calității procesuale pasive a
pârâtei Primăria Sectorului 1 București și excepția prescripției dreptului material la acțiunea în declararea
nulității contractelor de vânzare, pentru argumentele prezentate în cuprinsul acesteia. De asemenea, prima
instanță a dispus unirea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei și a intervenientului în
nume propriu cu fondul cauzei." Nu se reia, în considerentele hotărârii judecătorești, motivarea acestor
soluții, inserată în încheierea de ședință în care au fost pronunțate.
27
Există aproximativ 3 modalități de inserare în cuprinsul hotărârii judecătorești a mențiunilor
privind probatoriul; alegerea aparține redactorului.

7
cu originalul, extras de cont atestând transferurile bancare efectuate în intervalul
01.08.2012-31.08.2012, precum și notificare. În ceea ce privește proba testimonială cu un
martor, reclamanta a arătat ca martor pe numitul L. F., declarația acestuia fiind
consemnată și atașată la dosarul cauzei. Referitor la proba cu interogatoriul pârâtului,
reclamanta a formulat întrebările pentru interogatoriu, însă, pârâtul, deși legal citat cu
mențiunea ”personal la interogatoriu”, nu s-a prezentat în fața instanței pentru
administrarea acestei probe, reclamanta solicitând aplicarea art. 358 C. proc. civ.
În dovedirea susținerilor din întâmpinare, pârâtul a propus proba cu interogatoriul
reclamantei, instanța încuviințând această probă în temeiul art. 258 alin. (1) cu trimitere
la art. 255 C. proc. civ., ca fiind admisibilă, concludentă și utilă soluționării cauzei. În

1. Prima este cea aleasă de redactorul acestei hotărâri - un paragraf distinct rezervat doar probelor,
inserat înainte de sintagma "Analizând…", în care se specifică probele propuse de fiecare parte, probele
încuviințate și respinse de către instanță și referiri la administrarea lor. Unii judecători consideră că este
suficient ca, în hotărârea judecătorească, să se precizeze numai probele încuviințate și modalitatea lor de
administrare, fără vreo mențiune referitoare la probele propuse și la cele respinse. Susținem ideea că
hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă numai aspectele relevante în susținerea soluției pronunțate. [S-
ar putea accepta și ideea lipsei inserării în această parte a hotărârii a oricăror referiri privitoare la probe,
întrucât art. 425 alin. (1) lit. b) CPC face referire numai la obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților
- această mențiune vizează exact partea din hotărâre cuprinsă între "Deliberând (…)" și "Analizând (…)";
"expunerea situației de fapt reținute de instanță pe baza probelor administrate" prevăzută în același text
legal privește partea hotărârii judecătorești începând de la "Analizând (…)" - în această parte se impune
indicarea probelor din care rezultă circumstanțele faptice reținute].
În niciuna dintre variante nu se trec toate înscrisurile depuse de părți la dosar, ci se enumeră numai
înscrisurile relevante și doar într-o formă simplificată (de pildă, contract de vânzare, nu contractul de
vânzare autentificat sub nr. (…); facturi fiscale, nu factura fiscală nr. (…), inserându-se apoi sintagma
"precum și alte înscrisuri". Nu are relevanță trecerea în această parte a hotărârii judecătorești a filelor la
care se găsesc înscrisurile respective; motivul este acela că vor fi identificate cu exactitate, inclusiv prin
indicarea filei unde se găsește înscrisul (dacă se consideră necesar, nu există o atare obligație legală), numai
înscrisurile care prezintă relevanță la pronunțarea soluției și numai în partea începând de la "Analizând…",
rezervată considerentelor decizorii și decisive.
2. A doua modalitate este ca în paragrafele rezervate fiecărui act de procedură formulat în cauză
(cerere de chemare în judecată, întâmpinare etc.), după mențiunea "În drept (…)", să se insereze un alt
paragraf rezervat probelor propuse, de exemplu:
"În dovedirea cererii, reclamanta a propus proba cu înscrisuri, proba testimonială cu un martor,
precum și interogatoriul pârâtului. În cadrul probei cu înscrisuri, reclamanta a anexat la dosar, în copii
certificate pentru conformitate cu originalul, extras de cont atestând transferurile bancare efectuate în
intervalul 01.08.2012-31.08.2012, precum și notificare. În ceea ce privește proba testimonială cu un martor,
reclamanta a arătat ca martor pe numitul L.F. Referitor la proba cu interogatoriul pârâtului, reclamanta a
formulat întrebările pentru interogatoriu, acestea fiind atașate la dosar."
Nu se fac aici referiri la încuviințarea sau la respingerea probatoriului și nici la administrarea celor
admise, ci aceste ultime aspecte se vor insera la fel ca în varianta 1 (dar fără a mai face referire la
propunerea probelor) înainte de sintagma "Analizând (…)". Această a doua variantă este mai facilă în
redactarea hotărârii.
3. A treia modalitate, dar care nu respectă întocmai ordinea în care s-au desfășurat etapele judecății,
este următoarea: în paragrafele rezervate fiecărui act de procedură formulat în cauză (cerere de chemare în
judecată, întâmpinare etc.), după mențiunea "În drept (…)", se inserează un alt paragraf rezervat probelor
propuse, în care se face referire nu numai la probele propuse, ci și la admiterea/respingerea acestora și la
administrarea lor, de exemplu:
"În dovedirea cererii, reclamanta a propus proba cu înscrisuri, proba testimonială cu un martor,
precum și interogatoriul pârâtului, instanța încuviințând aceste probe în temeiul art. 258 alin. (1) cu
trimitere la art. 255 și la art. 358 alin. (4) pct. 1 C. proc. civ., ca fiind admisibile, concludente și utile
soluționării cauzei. În cadrul probei cu înscrisuri, reclamanta a anexat la dosar, în copii certificate pentru
conformitate cu originalul, extras de cont atestând transferurile bancare efectuate în intervalul 01.08.2012-
31.08.2012, precum și notificare. În ceea ce privește proba testimonială cu un martor, reclamanta a arătat ca

8
cadrul probei cu interogatoriul reclamantei, pârâtul a formulat întrebările pentru
interogatoriu, răspunsurile reclamantei fiind consemnate și atașate la dosar.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța expune

următoarele considerente28:
Între reclamanta E.D., în calitate de împrumutător, și pârâtul S.C.M., în calitate de
împrumutat, s-a încheiat, la data de 07.08.2012, un contract de împrumut de consumație
în formă verbală. În temeiul convenției, reclamanta a remis pârâtului prin transfer bancar
suma de 15.000 euro, iar pârâtul s-a obligat să restituie această sumă, integral, la
împlinirea unui termen de 3 luni de la momentul acordării împrumutului, respectiv în data
de 07.11.2012.
În urma notificării reclamantei, generate de neplata la scadență a sumei datorate,
pârâtul i-a restituit acesteia, la data de 15.05.2013, suma de 1.633 euro.
Având în vedere neîndeplinirea de către pârât a obligației de a restitui întreaga
sumă împrumutată la termenul stabilit de părți prin contract, reclamanta a promovat
prezenta cerere de chemare în judecată având ca obiect pronunțarea unei hotărâri prin
care pârâtul să fie obligat la plata sumei de 13.367 euro, cu titlul de rest sumă
împrumutată și nerestituită.29

Pentru pronunțarea acestei hotărâri judecătorești30, instanța apreciază că trebuie

întrunite cumulativ următoarele condiții ce derivă din prevederile art. 1178, art. 1516 alin.
(1) și (2) pct. 1, art. 1527, art. 2158 alin. (1) și art. 2164 alin. (2) C. civ.:
- existența unui contract valabil încheiat;
- neexecutarea totală sau parțială a obligațiilor contractuale de către debitor;

martor pe numitul L.F., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei. Referitor la proba
cu interogatoriul pârâtului, reclamanta a formulat întrebările pentru interogatoriu, însă, pârâtul, deși legal
citat cu mențiunea ”personal la interogatoriu”, nu s-a prezentat în fața instanței pentru administrarea acestei
probe, reclamanta solicitând aplicarea art. 358 C. proc. civ." În această variantă de redactare, nu va mai
exista un alt paragraf destinat probatoriului înainte de sintagma "Analizând (…)".
28
Această parte a hotărârii cuprinde considerentele decizorii și decisive ale hotărârii judecătorești. În
practica judiciară, se pot întâlni mai multe formule care delimitează această parte: "Analizând coroborat
ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele: (…)"; "Statuând asupra
drepturilor deduse judecății prin prisma materialului probatoriu administrat în cauză, instanța expune
următoarele argumente: (…)" etc.
29
În această parte a hotărârii judecătorești este relevată situația de fapt astfel cum aceasta rezultă din
probatoriul administrat în cauză. Redactorul acestei hotărâri judecătorești a preferat să facă referire la
probele relevante în cadrul fiecărei cerințe prevăzute pentru executarea silită în natură a obligațiilor. Se
poate proceda în două feluri, deopotrivă corecte:
1. Se începe argumentația cu faptul că reclamanta a promovat o acțiune vizând executarea silită în
natură a obligației contractuale, se enumeră apoi condițiile acestei instituții juridice, iar, ulterior, se
analizează fiecare condiție în parte, făcându-se referire în cadrul acestei analize la situația de fapt rezultată
din probe și la încadrarea acestei situații faptice în dispozițiile legale.
2. Se începe argumentația cu situația de fapt astfel cum rezultă din probatoriul administrat în cauză
(făcându-se referire în concret la probe), se enumeră apoi condițiile executării silite în natură a obligațiilor
contractuale, iar, ulterior, se analizează pe scurt fiecare condiție în parte, specificând dacă este îndeplinită
sau nu din perspectiva dispozițiilor legale incidente, fără a mai face referire la probe, căci acestea sunt
expuse în situația de fapt specificată la început.
30
În această parte a hotărârii judecătorești sunt enumerate condițiile instituției/ilor juridice incidente.
Se recomandă structurarea considerentelor în funcție de condițiile instituției/ilor juridice aplicabile (condiții
care se deduc din prevederile legale), o atare manieră de redactare prezentând coerență, cursivitate, logică
și rigoare.

9
- punerea în întârziere a debitorului, cu excepția cazului în care acesta se află de
drept în întârziere;
- debitorul să nu aibă o cauză justificată de neexecutare a obligației contractuale.

În ceea ce privește condiția existenței unui contract valabil încheiat între părți,
instanța constată că părțile au încheiat un contract real, astfel că data acestuia coincide cu
data remiterii sumei de bani.
Deși obiectul convenției încheiate între părți are o valoare care depășește 250 lei,
instanța constată că, în considerarea relației de rudenie dintre reclamantă și pârât (acesta
fiind nepotul reclamantei), actul juridic încheiat poate fi dovedit cu proba testimonială,
întrucât, raportat la art. 309 alin. (4) pct. 1 C. proc. civ., părțile s-au aflat în
imposibilitatea morală de a preconstitui un înscris care să confințească înțelegerea lor.
Prin urmare, atât existența, cât și conținutul contractului de împrumut rezultă din
declarația martorului L.F. (f. 51), potrivit căreia acesta a fost prezent la data de
07.08.2012, la momentul în care reclamanta s-a obligat să îi transmită pârâtului, prin
virament bancar, suma de 15.000 euro, prilej cu care părțile au convenit ca suma să îi fie
restituită reclamantei în termen de 3 luni de la data efectuării transferului bancar.
Totodată, instanța reține că executarea obligației de a remite suma de bani de către
reclamantă este dovedită de extrasul de cont atașat la dosarul cauzei (f. 7), din cuprinsul
căruia rezultă că, la data de 07.08.2012, reclamanta a transferat din contul său bancar
către beneficiarul S.C.M. suma de 15.000 euro, aspect necontestat de către pârât prin
întâmpinare.
Referitor la această condiție, instanța constată că îndeplinirea ei este probată și
prin începutul de dovadă în folosul reclamantei, rezultat din lipsa nejustificată a pârâtului
la interogatoriu, care, potrivit art. 358 C. proc. civ., se coroborează cu celelalte mijloace
de probă indicate.

Cu privire la condiția neexecutării totale sau parțiale a obligațiilor

contractuale de către debitor, instanța constată că pârâtul nu și-a executat integral
obligația de restituire a sumei împrumutate, acesta remițându-i reclamantei, la data de
15.05.2013, doar suma de 1.633 euro, aspect ce reiese din declarația martorului L.F. (f.
51), precum și din notificarea nr. 51/20.03.2014 (f. 11) prin care reclamanta i-a solicitat
pârâtului ca până la data de 28.03.2014 să îi transmită suma de 13.367 euro.
Instanța reține că apărarea pârâtului în sensul că ar fi restituit reclamantei suma de
2.000 euro nu poate fi primită, având în vedere că pârâtul nu a făcut dovada remiterii
acestei sume de bani cu niciun mijloc de probă, deși art. 295 C. proc. civ. impune în
sarcina celui care face o susținere în cursul procesului civil să o dovedească.
De asemenea, instanța constată că nu poate fi reținută nici apărarea pârâtului
referitoare la remiterea sumei de 15.000 euro cu titlu de donație, întrucât prevederile art.
1011 alin. (1) C. civ. instituie cerința încheierii contractului de donație în formă autentică,
sub sancțiunea nulității absolute. Mai mult, instanța constată că, raportat la art. 985 C.
civ., contractul de donație presupune intenția unei persoane de a gratifica o altă persoană,
fapt pe care pârâtul îl susține prin întâmpinare, însă pe care nu îl probează, astfel că
instanța nu poate să rețină apărarea pârâtului nici prin raportare la acest aspect.31
31
În cadrul considerentelor hotărârii judecătorești, se înlătură apărările părților care nu sunt legale
sau temeinice, răspunzându-se motivat argumentelor lor. În ceea ce privește apărarea pârâtului în sensul că
între părți s-ar fi încheiat un contract de donație, ar fi fost recomandat de scris, în principal, faptul că acesta
nu a dovedit încheierea unui atare contract și, în subsidiar, ar fi putut fi efectuată, eventual, referire la lipsa

10
 În ceea ce privește condiția punerii în întârziere a debitorului, instanța reține că
pârâtul a fost pus în întârziere, cu respectarea cerințelor instituite de art. 1522 C. civ., prin
notificarea nr. 51/20.03.2014 (f. 11), prin care reclamanta i-a solicitat să îi achite suma de
13.367 euro până la data de 28.03.2014, aceasta fiind transmisă prin scrisoare
recomandată, la data de 21.03.2014.

Cu privire la condiția existenței unei cauze justificate pe care să se

fundamenteze neexecutarea obligațiilor contractuale, instanța constată că pârâtul nu a
făcut dovada existenței unei cauze justificate de neexecutare a obligației de a remite, la
scadență, suma nominală primită, așa cum îi impun dispozițiile art. 2158 alin. (1) și art.
2164 alin. (2) C. civ.

Constatând îndeplinite cumulativ condițiile legale anterior menționate, instanța va

admite cererea și va obliga pârâtul la restituirea către reclamant a sumei de 13.367 euro în
echivalent lei la cursul valutar BNR din ziua efectuării plății, cu titlul de sumă
împrumutată.32

Totodată, având în vedere pierderea procesului de către pârât, la solicitarea

reclamantei, în temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va obliga pârâtul la plata către
reclamantă a sumei de 4.138,62 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa
judiciară de timbru în cuantum de 2.278,62 lei și onorariul avocațial în cuantum de 1.860
lei, achitate conform dovezilor atașate la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE33:

Admite cererea formulată de reclamanta E.D., CNP (…), domiciliată în

34

București (…), cu domiciliul procesual ales la S.C.A. Ghidău și Asociații, cu sediul în

București, str. Buzești, nr. 61-69, bl. A3, et. 5, ap. 15, sector 1 35, în contradictoriu cu
pârâtul S.C.M., CNP (…), domiciliat în București (…), cu domiciliul procesual ales la
C.A. Cazacu Ioana, cu sediul în București, str. Soldat Ene Modoran, nr. 3, bl. M 93 B, ap.
2, sector 5.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 13.367 euro în echivalent lei la
cursul valutar BNR din ziua efectuării plății, cu titlu de suma împrumutată.

formei autentice, întrucât numai dacă s-ar fi dovedit existența contractului (înțelegerea dintre părți în sensul
gratificării) s-ar fi impus analizarea condițiilor sale de validitate.
32
Acest paragraf anticipează soluțiile ce urmează a fi inserate în dispozitiv; timpul verbelor folosite
este timpul viitor.
33
Dacă hotărârea pronunțată este o încheiere, mențiunea care se folosește în practica judiciară este
de "DISPUNE"; dacă hotărârea pronunțată este o decizie, mențiunea folosită este "DECIDE".
34
Partea din hotărârea judecătorească cuprinsă între "Pentru aceste motive, în numele legii,
hotărăște" și semnăturile membrilor completului de judecată și a grefierului este dispozitivul, care trebuie
redactat într-o modalitate deosebit de CLARĂ și de PRECISĂ, astfel încât să nu necesite lămuriri pentru
înțelegere, aplicare sau întindere.
35
Domiciliul părții se trece în dispozitiv pentru identificarea acesteia. Domiciliul procesual ales al
părții nu este dată de identificare a acesteia; se trece în dispozitiv, în practica judiciară, pentru ca hotărârea
să fie comunicată părții la acel domiciliu.

11
 Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 4.138,62 lei, cu titlu de
cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26.05.2019.

PREȘEDINTE, GREFIER,
CORINA-CONSTANTINA OPRIȘAN IOANA POPESCU

Red. și tehnored. jud. CCO/4 ex./22.06.201936

36
Potrivit art. 128 alin. (4) ROI, hotărârile tehnoredactate vor purta, pe ultima pagină, următoarele
mențiuni: data tehnoredactării, inițialele redactorului și ale tehnoredactorului (judecători, magistrați-
asistenți sau asistenți judiciari) și numărul exemplarelor.

12