bullying[1] 

s. n. acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice,

într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, care implică un dezechilibru de
putere, au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare,
ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup
de persoane și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de
apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o
categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile
personale, acțiune sau serie de acțiuni, comportamente ce se desfășoară în unitățile de
învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale.

Consiliul Naţional al Elevilor consideră că soluţia pentru rezolvarea

problemei violenţei şcolare nu este înfiinţarea de grupuri de lucru anti-
bullying, cum îşi propune Ministerul Educaţiei, ci formarea cadrelor
didactice şi instruirea consilierilor şcolari în acest domeniu.

"Consiliul Naţional al Elevilor dezaprobă profund atitudinea Ministerului

Educaţiei în raport cu această problemă ce creşte de la o zi la alta.
Considerăm că soluţia în faţa unui astfel de fenomen nu este înfiinţarea
unui grup de lucru anti-bullying la nivelul unităţii de învăţământ (conform art.
71, alin. (2), pct. e) din ROFUIP, există deja o comisie permanentă la
nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, responsabilă de combaterea
violenţei), ci formarea cadrelor didactice pentru a depista cazurile de
violenţă şcolară în forma lor precoce şi instruirea consilierilor şcolari pentru
a putea realiza un management de caz eficient în ceea ce priveşte
reabilitarea agresorului şi a victimei, atunci când cazurile nu sunt extrem de
grave", potrivit unui comunicat al Consiliului Naţional al Elevilor transmis,
marţi, AGERPRES.

Consiliul Naţional al Elevilor solicită Ministerului Educaţiei să îşi

asume în mod public prioritizarea sănătăţii mintale şi a stării de bine a
elevilor în spaţiul şcolar, astfel încât să se asigure în fiecare unitate de
învăţământ din România un mediu propice învăţării şi dezvoltării
armonioase a elevilor.

"Soluţia Ministerului Educaţiei în faţa problemei violenţei şcolare, de a

îngropa unităţile de învăţământ în noi comitete, comiţii şi grupuri de lucru,
nu poate avea, din păcate, sorţi de izbândă. La nivelul fiecărei şcoli există
deja o comisie responsabilă de combaterea violenţei, însă, de cele mai
multe ori, membrii acesteia nu îşi iau în serios atribuţiile, fie pentru că nu au
competenţele necesare, fie pentru că nu consideră violenţa şcolară a fi un
fenomen grav, ce necesită a fi abordat, în ţara în care 20% dintre părinţi
consideră că bătaia reprezintă un mijloc de educaţie. E de datoria
Ministerului Educaţiei să îşi asume şi de datoria fiecărui director să
implementeze în mod real politici pentru creşterea siguranţei în şcoală şi
 pentru cultivarea stării de bine a fiecărui elev, prin crearea de spaţii sigure
pentru învăţare", a declarat Rareş Voicu, preşedintele Consiliului Naţional al
Elevilor.

Majoritatea cadrelor didactice nu sunt pregătite, din punct de vedere

psihopedagogic, pentru a depista violenţa şcolară în formele ei precoce,
înainte de a deveni un fenomen acutizat la nivelul colectivului clasei/al
unităţii de învăţământ, a subliniat Consiliul Naţional al Elevilor.

Un studiu recent realizat de organizaţia World Vision România arată faptul

că 71% dintre elevi au fost martori sau victime ale violenţei fie în drumul
spre şcoală, fie în timpul pauzelor sau chiar în timpul orelor de curs. Mai
mult, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, România a fost
clasată pe locul trei în ceea ce priveşte bullyingul, în cadrul unui studiu la
care au participat 42 de state, a adăugat Consiliul Naţional al Elevilor.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, sâmbătă, că până la

13 septembrie, la începerea anului şcolar 2021-2021, se vor constitui
grupuri de acţiune anti-bullying în orice şcoală. AGERPRES/(AS -
autor: Iulia Carciog, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian
Dãdârlat)

Fenomenul bullying. Ce este și cum se

manifestă în școli ?
         Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în
derâdere a cuiva, de umilire.
        Cuvântul „bullying” nu are o traducere exactă în limba română, însă poate fi asociat
cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare. Bullying-ul nu presupune existența unui
conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a-și câștiga puterea și
autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină proastă.
        Fenomenul bullying poate fi prezent în orice tip de comunitate, în grupuri sociale,
unde persoanele interacționează unele cu altele: la școală, la locul de muncă, în familie, în
cartiere, în biserică, în mass-media, chiar între țări etc. Se creează astfel o stare de
conflict, care nu poate fi depășită decât dacă se conștientizează existența fenomenului.
Sursa (https://ro.wikipedia.org/wiki/Bullying)
Cadrul normativ: Legea împotriva violenței psihologice-bullying, Ordinul Ministerului Educației și
Cercetării, nr. 4343/2020
Scop: Realizarea activităților de prevenire și combatere a tuturor formelor de bullying și
cyberbullying, în echipă multidisciplinară și interinstituțională, pentru toate situațiile de violență
psihologică-bullying și cyberbullying. Intervenţia multidisciplinară în situaţiile de bullying se
realizează interinstituţional, prin acţiuni de cooperare între instituţiile abilitate, precum
unităţile de învăţământ, serviciile publice de asistenţă socială sau direcţiile de asistenţă socială,
direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, poliţie, precum şi în parteneriate
promovate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu alte autorităţi publice centrale şi organizaţii
neguvernamentale.
Obiective:
1. Prevenirea, identificarea și combaterea fenomenului de bullying în școală;
2. Înțelegerea bullying-ului ca fenomen social de către profesori, elevi și părinți;
3. Îmbunătăţirea strategiilor de identificare a problemelor sociale și emoționale ale elevilor, cauzate
de fenomenul de bullying;
4. Creșterea capacității consiliului profesoral de a face față eventualelor situații de bullying;
5. Reducerea riscului de bullying și a formelor de bullying electronic (cyberbullying) în rândul
elevilor, prin activități de informare;
6. Încurajarea și sprijinirea elevilor în dezvoltarea abilităților de a lua atitudine și a ajuta victimele în
situații de bullying.
7. Promovarea comunicării nonviolente, ca și alternativă la comportamentul violent