Sunteți pe pagina 1din 8

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE ȘTIINȚE POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

MANAGEMENTUL SECTORULUI PUBLIC, AN II, SEMESTRUL I

CONSULTANȚA, ELABORAREA ȘI EVALUAREA PROGRAMELOR ÎN SECTORUL PUBLIC

PROGRAMULUI DE STIMULARE A ÎNNOIRII PARCULUI AUTO


NAŢIONAL „RABLA”

Profesor: Lect. Univ. Dr. Cristina NICOLESCU

Masteranzi: Remus Max BANCI

Mihaela Andreea FLOAREA

Olivia- Adriana VANEA


ȘCOALA NAȚIONALĂ DE ȘTIINȚE POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

MANAGEMENTUL SECTORULUI PUBLIC, AN II, SEMESTRUL I

CONSULTANȚA, ELABORAREA ȘI EVALUAREA PROGRAMELOR ÎN SECTORUL PUBLIC

PROGRAMULUI DE STIMULARE A ÎNNOIRII PARCULUI AUTO NAŢIONAL „RABLA”

1. Considerații introductive

Industria auto a Europei din prezent este diferită față de cea de acum zece ani.
Modificarea geografică și polarizarea pieței auto din întreaga lume, se resimte puternic și în
România, începând să dezvolte o industrie din ce în ce mai puternică și impunătoare. În ultimii
ani, industria auto a început să ia amploare, devenind cea mai importantă ramură din industria
țării, producând în mare parte pentru export și este sub controlul majoritar al capitalului străin.

În vederea obținerii unui profit cât mai consistent, companiile auto au pus accentul în
special pe desfășurarea proceselor de natură manuală, mecanică, în detrimentul tehnologizării și
al complexității. România servește în principal ca platformă de asamblare a unor produse
concepute în și pentru statele din vest, actorii locali fiind în mare parte lipsiți de control asupra
funcționării operațiunilor industriale.

Pe viitor, se estimează faptul că modalitatea de funcționare al ecosistemului auto va fi cu


totul diferită, existând temeri cu privire la sustenabilitatea activităților industriale și totodată la
menținerea nivelului din prezent al ocupării în industria auto din România. Totodată, este de
așteptat ca tranziția tehnologică din România să fie decalată, iar acest fapt să aibă un impact
major asupra activității economice asupra ocupării, în mod benefic. Cu toate acestea, paradigma
low-cost pe care merge România de mult timp, trebuie depășită deoarece tehnologia nu poate fii
dezvoltată într-un mod sustenabil.1

1
Egresi, Istvan. „„Foreign direct investment in a recent entrant to the EU: The case of the automotive
industry in Romania.” 48 (2007): 748-764. 15 01 2022.
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE ȘTIINȚE POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

MANAGEMENTUL SECTORULUI PUBLIC, AN II, SEMESTRUL I

CONSULTANȚA, ELABORAREA ȘI EVALUAREA PROGRAMELOR ÎN SECTORUL PUBLIC

Diferența dintre numărul mașinilor produse și numărul mașinilor noi înmatriculate este
una foarte mare. În perioada 2008-2013, vânzările pe piaţa locală a principalului producător
autohton, Automobile Dacia, au scăzut de la 50% din producţie la sub 10%.

În urma scăderii vizibile a pieței din anul 2008, guvernul a luat măsuri în vederea
stimulării cererilor de mașini noi pe piața din România, precum programului de stimulare a
înnoirii parcului auto naţional „rabla”. Această măsură viza reducerea vânzărilor și totodată
scoaterea din uz a autovehiculelor second-hand importate , care în anul 2008 reprezentau peste
jumătate din piața vehiculelor din România.2

2. Enumerarea scopurilor generale ale programului și a obiectivelor sale cele mai specifice

Programul de Stimulare a Înnoirii Parcului Auto, recunoscut la nivel comun Programul


„Rabla”, este un program susținut din fonduri ce aparțin MINISTERULUI MEDIULUI,
APELOR ŞI PĂDURILOR, având drept obiectiv îndemnarea cetățenilor în vederea
achiziționării de noi autovehicule, mai puțin dăunătoare mediului înconjurător. În acest sens,
există și o multitudine de beneficii, atât de partea beneficiarului (cetățenilor), cât și pentru
bugetul statului.

Programul Rabla a fost înfiintat pentru a facilita un proces destul de anevoios de înnoire a
parcului auto din Romania, prin intermediul unor stimulente financiare. Scopul principal al
programului este acela de a îmbunătăți calitatea mediului înconjurător.

Obiectivul programului este acela de a oferi finanțări nerambursabile, provenite din


Fondul de Mediu atât persoanelor fizice cât și persoanelor juridicie. Aceste finanțări îmbracă
forma unor prime de casare, care poate fi folosită exclusiv în scopul achiziționării unui
autovehicul nou. Conform comunicatului oficial care însoțește programul Rabla, acesta
urmărește atingerea unor obiective specifice de protecție a mediului, obiective ce au rămas
identice atât pentru programul desfășurat între anii 2016-2020, cât și pentru cel actual, ce se
întinde până în anul 2024. Astfel se remarcă următoarele interese:

2
Zima, Liliana Adela. "PIAŢA AUTO DIN ROMÂNIA EVOLUŢIE 2006-2007–PERSPECTIVE 2008." Studia
Universitatis Vasile Goldiş, Arad-Seria Ştiinţe Economice 18.2 (2008): 564-579.
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE ȘTIINȚE POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

MANAGEMENTUL SECTORULUI PUBLIC, AN II, SEMESTRUL I

CONSULTANȚA, ELABORAREA ȘI EVALUAREA PROGRAMELOR ÎN SECTORUL PUBLIC

 Diminuarea efectelor poluării aerului asupra mediului și sănătății populației,


cauzate de emisiile de gaze de eșapament de la autovehiculele uzate;
 Diminuarea efectelor poluării solului și apei cauzate de scurgerile de substanțe
periculoase de la autovehiculele uzate;
 Prevenirea generării deșeurilor și atingerea obiectivelor privind recuperarea și
valorificarea deșeurilor provenite de la vehiculele scoase din uz3
3. Descoperirea indicatorilor acestor obiective, susceptibili a fi utilizați pentru
măsurare

Din păcate, incertitudinile care se învârt în jurul Programului Rabla apar din cauză că nu
există definiți niște indicatori de performanță palpabili în cadrul programului, care să arate și să
întarească impactul cu privire la obiectivele declarate ale acestui program și care este procentul
de atingere al acestor obiective amintite în punctul de mai sus. Fără acești indicatori de
performanță putem spune că Programul Rabla are mai mult un caracter social de stimulare, iar
necesitatea ca acesta să fie administrat în continuare de Ministerul Mediului este din ce în ce
mai mică.

Deoarece nu există în mod oficial un indicator de performanță al acestui program


consider că unul care poate, într-o anumită măsura, să reflecte îmbunătățirea calității mediului
înconjurător este numărul de autovehicule casate în schimbul tichetelor din program. Astfel, prin
intermediul acestuia putem deduce și alți indicatori secundari ce pot evidenția performanța.
Putem aduce în discuție indicatori precum bugetul alocat în scopul înnoirii parcului auto,
numărul de tichete disponibile, valoarea tichetelor, evoluția numărului de autovehicule pe
parcursul anilor, numărul de autovehicule clasificat în funcție de vârstă. De asemenea, din anul
2016, s-a înființat și programul Rabla Plus dedicat celor ce urmăresc achiziționarea unui
autovehicul electric sau hibrid, program ce s-a remarcat în mod deosebit prin intermediul valorii
voucherului oferit pentru achiziționarea unui autovehciul electric, de aproximativ 10.000 de
euro, acesta fiind și cel mai mare ca valoare din Europa.
4. Colectarea datelor privind acești indicatori pentru cei care participă la program și
pentru un grup echivalent de control care nu a participat la program.
3
Programul de stimulare a înnoirii parcului auto național 2020-2024 RABLA (clasic)
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE ȘTIINȚE POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

MANAGEMENTUL SECTORULUI PUBLIC, AN II, SEMESTRUL I

CONSULTANȚA, ELABORAREA ȘI EVALUAREA PROGRAMELOR ÎN SECTORUL PUBLIC

Anul de referinta 2017 2018 2019


Autovehicule casate 28,367 47,732 52,588
Autovehicule noi 27,997 47,122 51,498
cumparate
Buget Total 195 331 375
(milioane de lei noi)
Valoare Voucher 6,500 6,500 6,500
(Lei)
Autovehicule noi 540 810 1,538
cumparate prin
intermediul Rabla
Plus
Masini Hibrid 100 111 228
Masini Electrice 440 699 1,310
Valoare Voucher 20,000 20,000 20,000
Hibrid
Valoare Voucher 45,000 45,000 45,000
Electrica
Buget Total alocat 45 70 95
Rabla Plus
(milioane de lei noi)
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE ȘTIINȚE POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

MANAGEMENTUL SECTORULUI PUBLIC, AN II, SEMESTRUL I

CONSULTANȚA, ELABORAREA ȘI EVALUAREA PROGRAMELOR ÎN SECTORUL PUBLIC

4
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/tabel-parcul-auto-al-romaniei-actualizat-un-
sfert-din- masini-sunt-non-euro-70-peste-12-ani-vechime-19253016 (accesat la 19.01.2022)
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE ȘTIINȚE POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

MANAGEMENTUL SECTORULUI PUBLIC, AN II, SEMESTRUL I

CONSULTANȚA, ELABORAREA ȘI EVALUAREA PROGRAMELOR ÎN SECTORUL PUBLIC

5. Programul Rabla 2022

În decembrie 2021, președintele Administrației Fondului de Mediu emite o dispoziție


prin care suplimentează bugetul total din cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului
auto național, 2020- 2024 cu suma de 300.000 mii lei , din care 210.000 mii lei sunt alocate
pentru persoanele fizice, iar diferența de 90.000 mii lei pentru persoanele juridice.
În comparație cu anul 2021, Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto național
2020-2024, a suferit câteva modificări. Una dintre cele mai importante modificări este faptul că
valoarea unui tichet pentru casarea unui autoturism vechi va scădea cu 1500 de lei de la 7500 de
lei la 6000 de lei. Însă în cazul în care mașina care este casată are o vechime mai mare de 15 ani,
se poate primi un bonus de 1500 de lei.
O noutate absolută în ceea ce privește programul Rabla 2022, este faptul că se poate casa
un al doilea autoturism pentru care se primește un voucher de 3000 de lei, iar în cazul în care și
acest al doilea autoturism are o vechime de peste 15 ani, de asemenea se primește bonusul de
1500 de lei, în acest fel, suma maxima pentru 2 mașini casate, poate ajunge pana la pragul de
12000 de lei.
În cazul în care se dorește achiziționarea unui autovehicul hybrid se mai adauga un alt
bonus care poate ajunge până la suma de 4500 de lei, ceea ce înseamnă ca un tichet rabla clasic
2022 poate ajunge pana la suma totală de 16500 lei.

6. Analiza datelor despre participanți și asupra grupului echivalent de control, în


funcție de scopurile și obiectivele inițiale ale programului.

Considerând că scopul programului este mult prea general pentru a-l putea corela direct
cu evoluția indicilor, acesta depinzănd de mult mai multe variabile, este aproape imposibil să
analizăm măsura în care acesta este sau nu realizat. Ce se poate observa, însă, este succesul pe
care programul Rabla îl are, pe parcursul celor trei ani, din punctul de vedere al mașinilor casate
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE ȘTIINȚE POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

MANAGEMENTUL SECTORULUI PUBLIC, AN II, SEMESTRUL I

CONSULTANȚA, ELABORAREA ȘI EVALUAREA PROGRAMELOR ÎN SECTORUL PUBLIC

prin intermediul acestuia, chiar dacă valoarea voucherului este constantă. Acest succes este
consolidat de programul Rabla Plus, program ce a înregistrat cifre ale autovehiculelor noi
cumpărate aproape duble de la an la an.

Cu toate astea, creșterea numărului de autovehicule vechi este îngrijoratoare, fapt ce


diminuează treptat din obiectivul programului Rabla de înnoire al parcului auto din România. Se
poate observa cum în anul 2019 s-au înmatriculat aproximativ 358,000 de autovehicule cu o
vechime de peste 16 ani față de nivelul anului 2018, în timp ce evoluția segmentului de
vârstă al autovehiculelor de 0-5 ani este mult mai redusă, însumând aproximativ 99,000 de
autovehicule noi.
În concluzie considerăm că programul Rabla nu este capabil să înnoiască parcul auto
din România și să ajute la îmbunătățirea calității aerului fără a fi ajutat de mai multe măsuri
legislative.

Printre aceste măsuri legislative putem arăta faptul că la Milano, spre exemplu, s-a
impus o măsură legislativă conform căreia conducătorii autoturismelor Euro 4 diesel și Euro 2
benzină trebuie să achite o taxa pentru a pătrunde în zona centrală, altfel sunt pasibili de amenzi
în cuantum destul de mare. Această măsură a dus la un grad de poluare mai mică a zonei
turistice, dar și la achiziționarea unui număr mai mare de autoturisme mai noi. Aceleași măsuri
s-ar putea lua și la noi în Consiliile Locale ale orașelor mari din țară, respectiv în Consiliul
Municipiului București.

S-ar putea să vă placă și