Psihologia Invatarii Profilul Masculin+Feminin

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU
Facultatea de Psihologie
PSIHOLOGIA ÎNVĂŢĂRII
BATERIE DE TESTE(PROFILUL MASCULIN SI FEMININ)
Lect. univ. dr. Teofil – Emil Panc

STRUCTURA PROFILULUI PSIHOLOGIC AL ÎNVĂȚĂRII
NUME: Calenic
PRENUME: Andrei
1.Rezultate înregistrate:
1.1 Rezultat - Chestionarul pentru preferinţa emisferică cerebrală (Ricki Linksman)
Emisfera cerebrală dominantă (opţiunile sunt : stânga, dreapta, integrata (egalitate), mixtă, mixtă favorizând dreapta,
mixta favorizând stânga) este: Emisfera cerebrala stângă
1.2 Rezultat - Chestionarul pentru preferinţa stilului de învăţat (Ricki Linksman)
Stilul de învățat este (vizual, auditiv, tactil, kinestezic,) :Kineztezica si auditiva
1.3 Rezultat - Test privind stilurile de învățare experiențială - MODELUL KOLB
Stilul de învățare este: Pragmatic, focalizare pe Experimentare activa si Conceptualizare abstracta
1.4 Rezultat - Chestionar de eficacitate de sine AUTOPERCEPUTA – CEFA : Scoruri

obținute :
Eficacitate Sub Prag Intereval Peste Prag Sub Prag Intereval Peste Prag
autoperceputa Inferior Mediu superior inferior Mediu superior
MASCULI MASCULI MASCULI FEMININ FEMININ FEMININ
N N N
Intelectuala Sub 27 27 - 46 Peste 46 Sub 26 26 - 44 Peste 44
Profesionala Sub 28 28 - 46 Peste 46 Sub 27 27 – Peste 46

46
Educationala Sub 26 26 - 42 Peste 42 Sub 26 26 - 42 Peste 42
Sociala Sub 24 24 - 35 Peste 35 Sub 25 25 - 36 Peste 36
Familiala Sub 32 32 - 42 Peste 42 Sub 32 32 – Peste 42

42
Sanatate Sub 28 28 - 46 Peste 46 Sub 27 27 - 46 Peste 46
Morala Sub 36 36 - 53 Peste 53 Sub 35 35 - 54 Peste 54
Religioasa Sub 31 31 - 50 Peste 50 Sub 30 30 - 49 Peste 49
Erotica Sub 50 50 - 73 Peste 73 Sub 52 52 - 80 Peste 80
A standardului Sub 21 21 - 29 Peste 29 Sub 21 21 - 29 Peste 29

de viata
Eficacitate înaltă auto percepută la următoarele scale: Intelectuala, Profesionala, Educațională, Sociala, Sănătate, Morala, Erotica
Eficacitate scăzută auto percepută la următoarele scale: Familiala, Religioasa, A standardului de viață
Urmatoarele teste nu trebuie integrate in PROFIL. Trebuie doar APLICATE :
1.5. CIAM - Chestionar de inteligență adaptativă Multidimensională (Teofil Panc, Al. Mihalcea) – de Aplicat
1.6. CCEA - Chestionar de compensare a eficacității autopercepute (Teofil Panc, Al. Mihalcea) – de Aplicat
1.6. Test RAVEN - de Aplicat.

Coeficient de Inteligență (CI / IQ) =95
2.Analiza SWOT:
2.1 Puncte forte ale stilului de învățare al persoanei / subiectului.
... Asimilează cel mai bine informațiile prin intermediul auzului. Acesta preferă să asculte înregistrări audio, explicații
verbale și discuții pentru a-și însuși noile cunoștințe.
2.2 Vulnerabilități / Puncte slabe ale stilului de învățare al persoanei / subiectului.
....Se lasă ușor distras de mișcările din jurul lui.
2.3 Riscuri privind eficiența în stilului de învățare al persoanei / subiectului.
... Poate avea dificultăți în învățarea în medii zgomotoase sau aglomerate, unde există multe surse de sunete. Acestea pot fi
mai ușor distrase și pot avea dificultăți în a se concentra pe informațiile esențiale..
2.4 Oportunități privind eficiența în stilului de învățare al persoanei / subiectului.
... Ascultarea atentă a argumentelor și explicațiilor, precum și participarea la schimbul de idei, poate consolida înțelegerea și
reținerea informațiilor..
3.Eficacitatea stilului de învățare:

3.1 Argumentați în contextul cursului si al rezultatelor evaluării în ce constă eficacitatea stilului de învătare al persoanei
/ subiectului testat
Capacitatea persoanei de a înțelege, asimila și reține informațiile prin intermediul auzului și al explicațiilor
verbale. Aceasta implică procesarea și interpretarea informațiilor transmise auditiv și utilizarea acestor
cunoștințe în scopul învățării și rezolvării problemelor.
3.2 Formulați recomăndări pentru creșterea performanței de învățat
1.Ascultă cu atenție: Fii prezent și concentrat atunci când asculți explicații verbale sau lecții. Elimină distragerile și creează
un mediu liniștit în care să poți să te concentrezi pe informațiile auditive.
2.Ia notițe verbale: În timpul ascultării, notează punctele cheie și ideile principale într-un mod verbal. Acest lucru te poate
ajuta să îți consolidezi înțelegerea și să îți reamintești mai ușor informațiile ulterior.
3.Participă activ în discuții: În cadrul lecțiilor sau în grupuri de studiu, implică-te în discuții și schimbul de idei.
ANEXE:
Nr. 1 CHESTIONARUL PENTRU PREFERINŢA EMISFERICĂ CEREBRALĂ
(Ricki Linksman)
(Dacă testul este protejat de legea dreptului de autor poate fi utilizat doar în condițiile stipulate de lege. În
conținutul acestui curs, testul are caracter de prezentare)
Numele Calenic Andrei Data 17.05.2023

Varsta 24 Profesia Curier Sex: M
Localitatea București
Sport practicat Fotbal
Vechime în sport 12 ani
Instrument muzical practicat Pian
Vechime în practica instrumentului 2 ani
Parcurgeți chestionarul dedicat preferinţei emisferice cerebrale, pentru a afla care emisfera cerebrală
o utilizaţi cu predilecţie în procesul de înţelegere şi stocare a informaţiilor noi. Astfel, veţi alege răspunsul
care vi se pare cel mai firesc şi mai confortabil.
Dacă sunteţi absolut sigur că ambele răspunsuri vă descriu la fel de bine, selectaţi-le pe amândouă.
Asiguraţi-vă că nu le alegeti pe amândouă doar pentru a termina mai repede testul. Dacă este abolut necesar
să alegeţi ambele răspunsuri, faceţi-o cu condiţia să examinaţi atent cazurile.
1. Inchideţi ochii. Vedeţi rosu. Ce zăriţi ?

a. r-o-ş-u, sau nimic, deoarece nu le puteţi vizualiza
b. culoarea roşu sau un obiect roşu
2. Inchideţi ochii. Vedeti trei. Ce zăriţi ?

a. Literele t-r-e-i, sau numarul 3, sau poate nimic, deoarece nu-l puteţi vizualiza
b. Trei animale , oameni sau obiecte
3. În cazul în care cântaţi, vocal sau la un instrument :

a. Nu puteti cânta după ureche, ci trebuie s-o faceţi după note
b. Puteti cânta după ureche, dacă este necesar
4. Când asamblaţi ceva :
a. Trebuie să utilizati şi să citiţi instrucţiunile scrise
b. Puteţi folosi imagini şi schite, sau pur şi simplu să vă apucati de treaba fără să consultaţi nici
un material ajutator
5. Când cineva vă vorbeşte

a. Sunteţi mai atent la cuvinte şi eliminaţi comunicarea nonverbală
b. Sunteţi mai atent la comunicarea nonverbală - expresiile chipului, limbajul corpului şi
tonalitatea vocii.
6. Sunteţi mai priceput la :

a. Folosirea literelor, cifrelor şi cuvintelor
b. Folosirea culorilor, formelor, imaginilor şi obiectelor
7. Când citiţi literatura
a. Auziţi cuvintele parcă rostite cu glas tare în minte
b. Vedeţi caretea derulandu-se că un film mental
8. Cu care mână scrieţi ?

a. Dreapta
b. Stânga
9. Când rezolvaţi o problema de matematica, cum vă este mai usor ?

a. S-o abordaţi cu cifre şi cuvinte
b. S-o abordaţi folosind materiale concrete, obiecte fizice
10. Prefereati să :
a. Discutati despre ideeile dumneavoastră ?
b. Faceţi ceva, cu obiecte reale ?
11. Cum este camera sau masa dumneavoastră ?

a. Ordonata şi ingrijita
b. Celorlalţi le pare dezordonată, totuşi stiti unde se află fiecare lucruşor
12. Dacă nu vă spune nimeni ce să faceţi, obişnuiţi să :

a. Folosiţi un program pe care să-l respectaţi cu stricteţe
b. Faceţi lucrurile în ultima clipa, sau după cum aveţi chef şi / sau doriti să continuati lucrul,
chiar dacă timpul pe care i l-aţi alocat s-a sfârsit.
13. Dacă nu vă spune nimeni ce să faceţi :

a. De obiceti, sunteţi punctual
b. De obicei, întârzitaţi
14. Vă place să citiţi o carte sau o revista :

a. De la cap la coada
b. De la coadă la cap, sau sărind de colo-colo
15. Ce atitudine vă descrie cel mai bine ?

a. Vă place să povestiţi evenimentele sau să ascultaţi relatarea lor cu toate detaliile prezentate în
ordine
b. Vă place să spuneţi ideea principală a unui eveniment, iar când alţii vă povestesc ceva, vă irita
dacă nu ajung repede la ideea principal
16. Când rezolvaţi un puzzle sau când întreprindeti un proiect :

a. O faceţi perfect fără să fi vazut produsul în stare finală
b. Trebuie să vedeti produsul final, înainte de a-l putea face
17. Ce metodă de aranjare a însemnărilor preferaţi ?

a. Schitarea sau enumerearea elementelor în ordine
b. Realizarea unei hărţi mentale, sau a unei reţele, cu cercuri întrepătrunse
7
18. Când primiţi instrucţiuni pentru a face ceva şi aveţi posibiliatea de a opta, preferaţi să :
a. Urmaţi instrucţiunile
b. Vă gândiţi şi încercaţi alte căi de realizare
19. Când sunteţi aşezat la birou :

a. Staţi cu spinarea dreaptă
b. Vă aplecaţi peste birou, vă lăsaţi pe spate în scaun, sau chiar parţial în afara scaunului
încercând să vă simţiţi confortabil

a. În majoritatea cazurilor rostiţi cuvintele şi scrieţi numerele corect
b. Uneori, amestecaţi literele sau numerele, ori scrieţi inversate unele cuvinte, litere sau numere
21. Ce vă caracterizează mai bine ?

a. Rostiţi cuvinte corect şi în ordinea cuvenită
b. Uneori, amestecaţi cuvintele într-o propoziţie sau spuneti altceva decât intentionaţi, deşi ştiţi
cu precizie ce anume doreaţi să spuneţi
22. Discutând cu cineva, obisnuiţi să:

a. Vă mentineţi la subiect
b. Schimbaţi subiectul discuţiei, gândindu-vă la ceva asociat acestuia
23. Vă place să :
a. Faceţi planuri şi să le respectaţi
b. Decideţi lucrurile în ultima clipă, vă lăsaţi dus de curent, ori faceţi cea ce aveţi chef în clipa
respectivă
24. Vă place să înteprindeti :

a. Proiecte arstistice în care urmaţi îndrumările sau instrucţiunile pas-cu-pas
b. Proiecte artistice ce vă oferă libertatea de a creea ce doriţi
25. Vă place să :
a. Cântaţi, vocal sau instrumental, bazandu-vă pe note sau pe cele învăţate de la alţii
b. Creaţi propriile dumneavoastră refrene sau cântece
26. Vă plac :
a. Sporturile cu instrucţiuni sau reguli stricte, pas-cu-pas
b. Sporturile ce vă permit să vă mişcati liber, fără reguli stricte
27. Vă place să :
a. Lucraţi pas-cu-pas până ajungeţi la produsul final
b. Vedeţi mai întâi tabloul de ansamblu sau produsul final, şi apoi să reveniţi şi să parcurgeţi
etapele

a. Vă gândiţi la fapte şi evenimente petrecute cu adevărat
b. Vă gândiţi în mod imaginativ şi inventiv la ceea ce s-ar fi putut întampla, sau la ceea ce
poate fii creat în viitor
29. Cunoasteţi multe lucruri deoarece :
a. Învăţati de la lume, de la alţi oameni sau din lecturi
b. Le stiţi intuitiv fără să vă puteţi explica de ce sau cum
30. Vă place să
a. Vă limitaţi la fapte concrete
b. Vă imaginaţi posibilităţi deocamdată inexistente
31. De obicei
a. Urmăriţi cu atenţie trecerea timpului
b. Pierdeţi noţiunea timpului
32. Sunteţi :
a. Priceput la descifrarea comunicărilor nonverbale
b. Puţin priceput la descifrarea comnicărilor nonverbal
33. Sunteţi :
a. Mai priceput la indicaţiile oferite verbal sau în scris
b. Mai priceput la indicaţiile oferite prin intermediul imaginilor
34. Vă pricepeţi mai bine la :

a. A fi creativ cu materialele existente şi a le combina într-un mod nou
b. Ai inventat sau produce ceva cu totul nou
35. De obicei lucraţi la :
a. Câte un proiect pe rând
b. Mai multe proiecte simultan
36. În care dintre următoarele ambiente aţi prefera să vă desfăşuraţi activitatea ?

a. Unul structurat, în care totul este ordonat, iar cineva vă spune ce aveţi de facut, în care se
respecta un program şi efectuaţi proiectele pe rând, pas-cu-pas şi în ordine
b. Unul nestructurat în care aveţi libertatea de alegere şi mişcare pentru a lucra ceea ce doriţi, în
care puteţi fi pe cât de creativ şi imaginativ doriţi, în care să vă ţineţi bunurile pesonale aşa
cum doriti şi să vă implicaţi în oricâte proiecte simultan, fără vreun program prestabilit.
9
ETALON - CHESTIONARUL PENTRU PREFERINŢA EMISFERICĂ CEREBRALĂ
Numele Calenic Andrei Data 17.05.2023

Notaţi cu un punct fiecare întrebare la care aţi răspuns doar cu “a” şi scrieţi totalul : 22
Notaţi cu un punct fiecare întrebare la care aţi răspuns doar cu “b” şi scrieţi totalul : 13
Notaţi cu un punct fiecare întrebare la care aţi răspuns atât cu “a” cat şi cu “b” ( egalitate ) şi scrieţi
totalul : 0
Dacă punctajul dumneavoastră cel mai mare se afla în categoria “a”, dovediţi o preferinţă
pentru folosirea emisferei cerebrale stângi .
Dacă punctajul dumneavoastră cel mai mare se afla în categoria “b”, dovediţi o preferinţă
pentru folosirea emisferei cerebrale drepte.
Dacă punctajul dumneavoastră cel mai mare se află în categoria “egalitate”, dovediţi o
folosire intergrată a ambelor emisfere cerebrale
Dacă aţi avut aproape un numar egal de puncte pentru “a” şi pentru “b” ( fără să includeti
coloana “egalitate” ), atunci este postibil să dovediţi o preferinţa mixta şi să utilizaţi fiecare emisferă
cerebrală pentru funcţii diferite .
Dacă puctajul din coloana “a” îl depăşeste pe cel din coloana “b” cu 1-2 puncte, sau invers,
aveţi o preferinţă mixtă ce favorizează emisfera dreapta sau o preferinţă mixta ce favorizeaza
emisfera stânga.
Scrieţi-vă preferinţa emisferică

cerebrală: Emisfera cerebrala stânga .
(opţiunile sunt : stânga, dreapta, integrata (egalitate), mixtă, mixtă favorizând dreapta, mixta
favorizând stânga)
Nr. 2 CHESTIONARUL PENTRU PREFERINŢA STILULUI DE ÎNVĂŢAT
(Ricki Linksman)
Numele C_alen_i_c Data 17.05.2023

And_rei
Încercuiţi varianta de răspuns preferată. Dacă vă este dificil să vă decideţi asupra unei variante de
răspuns, alegeţi răspunsurile sau opţiunile care vi se par mai fireşti şi confortabile. Încercaţi să vă limitaţi
doar la un răspuns; în cazurile în care sunteţi foarte siguri că vă corespund mai multe opţiuni le puteţi bifa
pe toate.
1. Când întâlniţi o persoană necunoscută, ce vă frapează prima dată la ea?

a. Infăţişarea sau modul cum se îmbracă.
b. Felul cum vorbeşte, ceea ce spune, sau cuvintele sale
c. Ceea ce simţiţi despre ea
d. Modul cum se comportă persoana sau acţiunile ei
2. La câteva zile după ce aţi cunoscut o persoană, ce anume vă amintiti cel mai bine despre ea?
a. Chipul
b. Numele
c. Cum v-aţi simţit alături de ea, chiar dacă i-aţi uitat numele sau chipul
d. Ceea ce aţi făcut împreună cu ea, dacă i-aţi uitat numele sau chipul
3. Când intraţi într-o camera în care n-aţi mai fost niciodată, ce vă atrage cel mai mult atenţia?
a. Felul cum arată interiorul
b. Sunetele sau discuţiile dinauntru
c. Cât de comfortabil vă simţiţi, emoţional sau fizic, în cameră
d. Ce activităţi au loc înauntru şi ce anume puteţi face acolo
11
4. Când învăţati ceva nou, cum trebuie să procedati?
a. Profesorul vă dă să citiţi ceva pe hârtie sau pe tablă şi vă arată cărţi, imagini, grafice, hărţi, desene
sau obiecte, dar nu au loc discuţii şi nici nu se scrie nimic
b. Profesorul explică totul verbal şi vă permite să discutaţi subiectul şi să puneţi întrebări, dar nu vă
oferă nimic să priviti, să citiţi, să scrieţi sau să faceţi (schiţe, imagini filmuleţe)
c. Profesorul vă permite să scrieţi sau să desenati informaţiile, să atingeţi în mod direct materialele,
obiectele sau să faceţi ceva cu mâinile
d. Profesorul vă permite să vă sculaţi din banca pentru a executa proiecte, simulari, experienţe, să
jucati jocuri, să interpretati personaje şi situatii din viata reala, să explorati, să faceţi descoperiri ori
activitati care vă ingaduie să vă deplasati, în scopul învăţarii
5. Când îi învăţati pe altii, cum procedaţi?

a. Le oferiţi ceva la care să priveasca- un obiect, o imagine sau un grafic- , fără explicaţii verbale ori
discuţii; sau cu un nivel redus al acestora
b. Le explicaţi verbal, fără a le oferi materiale vizuale
c. Desenaţi, scrieţi sau vă folosiţi de mâini pentru a le explica
d. Le demonstraţi o acţiune în mod practic şi le cereţi s-o facă împreună cu dumneavoastră
6. Ce tip de cărţi preferaţi să citiţi?

a. Cărţi care conţin descrieri menite să vă ajute să vizualizati cele ce se întamplă
b. Cărţi continand informaţii exacte, istorie, sau cu multe dialoguri
c. Cărţi despre sentimentele şi emotiile personajelor, despre sentimente şi relatii, sau despre
perfectionarea mintii şi a corpului
d. Cărţi scurte cu multa acţiune, sau cărţi ce vă ajuta să vă perfectionaţi într-un sport, într-un hobby sau
să vă dezvoltaţi într-un anumit talent
1. Ce preferati să faceţi în timpul liber?

a. Să citiţi o carte ori să rasfoiţi o revistă
b. Să ascultaţi un talk-show radiofonic, să ascultati sau să interpretaţi muzica
c. Să scrieţi, să desenaţi, să dactilografiati, ori să faceţi ceva cu mâinile
d. Să faceţi sport, să construiti ceva, sau să jucaţi un joc folosindu-vă de întregul corp
2. Care dintre următoarele variante descrie modul în care puteti citi sau studia cel mai bine?
a. Puteti studia în prezenta muzicii, a zgomotelor sau a unor conversaţii, deoarece le eliminaţi mintal
b. Nu puteţi studia în prezenţa muzicii, a zgomotelor sau a unor conversaţii, deoarece nu le eliminaţi
mintal
c. Trebuie să vă simtiti confortabil , relaxat şi puteţi lucra cu sau fără muzica, dar vă distrag
sentimentele negative ale altora
d. Trebuie să vă simtiti confortabil, relaxat şi puteti lucra cu sau fără muzica, dar vă distrag activităţile
sau mişcarile din odaie
3. Când vorbiti cu cineva, în ce direcţie vi se deplaseaza ochii? (Puteti ruga pe cineva să vă
observe, pentru a vă ajuta să raspundeţi la întrebare.)
a. Priviţi direct chipul interlocutorului şi doriti că şi el să vă priveasca
b. Priviţi interlocutorul doar scurt timp, apoi ochii vi se deplaseaza dintr-o parte în cealalta, la stânga şi
la dreapta
c. Priviţi interlocutorul doar scurt timp, pentru a-i vedea expresia, apoi vă feriţi ochii
d. Priviţi arareori interlocutorul; în majoritate vă uitati în jos, sau în lateral, dar dacă există activitate
sau mişcări, priviţi în direcţia respectivă
4. Care dintre următoarele atitudini vă descrie cel mai bine?

a. Oriunde v-aţi afla, remarcaţi culorile, formele şi desenele, şi vă pricepeţi la culori şi modele
b. Nu puteti suporta liniştea şi, atunci când vi se pare că un loc este prea tăcut, fredonati, cântaţi,
vorbiţi tare, sau deschideţi radioul, televizorul, casetofonul etc., pentru a menţine un stimul auditiv
în ambient
c. Sunteţi sensibil faţă de sentimentele oamenilor, propriile dumneavoastră sentimente sunt rănite cu
usurinta, nu vă puteti concentra când altii nu vă plac şi pentru a lucra aveţi nevoie să vă simţiţi iubit
şi acceptat
d. Vă vine greu să stati nemişcat pe locul dumnevoastra, trebuie să vă mişcati mult; dacă nu vă puteti
părăsi scaunul, vă foiti, vă mişcati mult picioarele, sau bateti tactul cu varful pantofilor în podea

a. Remarcati dacă imbracamintea oamenilor nu este asortata, sau dacă parul le este ravasit şi adesea
doriti să rectificati asemenea situatii
b. Vă deranjeaza când cineva nu vorbeşte corect şi sunteţi sensibil fata de anumite sunete, precum
picuratul robinetelor sau zgomotul aparatelor casnice
c. Lacrimati la episoade triste din filme şi cărţi
d. Vă foiti şi nu vă gasiti locul când sunteţi silit să ramaneti nemişcat şi nu puteti sta prea mult timp în
acelaşi loc
6. Ce anume vă deranjeaza cel mai mult?

a. Un loc dezordonat
b. Un loc prea tacut
c. Un loc inconfortabil din punct de vedere fizic sau emoţional
d. Un loc în care nu se permit activitati, sau care nu ofera suficient spatiu de mişcare
7.Ce vă deranjeaza cel mai mult atunci când cineva preda un subiect?
a.Să asculati o expunere neinsotita de materiale vizuale
b.Să fiti nevoit să citiţi în tacere, fără explicatii verbale sau discutii
c.Să nu vi se ingaduie să desenati, să mazgaliti, să atingeti ceva cu mainile, sau să faceţi insemnari, chiar
dacă nu le veti reciti niciodata
13
d.Să fiti nevoit să priviti şi să ascultati, fără a vă putea clinti
8. Rememorati o amintire fericita de viata. Petreceti cateva secunde cautand să vă amintiti cat mai
multe detalii. După ce aţi retrait episodul, ce amintiri ies în evidenta?
a. Cele vazute – descrierile vizuale ale oamenilor, locurilor şi obiectelor
b. Cele auzite – dialoguri şi conversatii, replicile dumneavoastră şi sunetele celor din jur
c. Senzaţiile de pe piele şi corp, precum şi felul cum v-aţi simtit, fizic şi emoţional
d. Acţiunile şi activitatile întreprinse de dumneavoastră şi mişcarile corpului
9. Rememorati o vacanta sau o calatorie. Petreceti cateva secunde cautand să vă amintiti cat mai
c. Senzatiile de pe piele şi corp, precum şi felul cum v-aţi simtit, fizic şi emoţional
d. Acţiunile şi activitatile întreprinse de sumneavoastra şi mişcarile corpului
10. Imaginati-vă că aţi fi nevoit să vă petreceti timpul în unul din următoarele locuri, în care se
desfasoara activitati diferite. Unde v-aţi simţi cel mai confortabil?
a. Un loc în care puteti să citiţi; să priviti tablouri, opere de arta, harti, grafice şi fotografii; să rezolvati
puzzle-uri vizuale, de felul labirinturilor sau descoperirii fragmentului lipsa dintr-un tablou; să jucati
jocuri cu litere, de tip scrabble; să efectuati decoratiuni interioare etc.
b. Un loc în care putei asculta muzica, talk-show-uri radiofonice sau TV, ori stiri; să cantati, vocal sau la
un instrument; să jucati jocuri verbale, să participati la dezbateri; să citiţi cu voce tare, să recitati
fragmente din piese sau filme etc.
c. Un loc în care puteti desena, picta, sculpta sau crea obiecte artizanale; să scrieţi sau să dactilografiati;
să efectuati activitati ce implica mainile, asa cum sunt cantatul la un instrument, jucatul de sah,
dame etc.; să construiti machete
d. Un loc în care puteti să faceţi sport, să jucati jocuri cu mingea, ori jocuri de acţiune, care implica
mişcare trupului, sau să jucati în piese sau spectacole; să efectuati proiecte în care să vă mişcati
constant; să efectuati experienţe, sau să explorati şi să descoperiti lucruri noi; să construiti sau să
reparati diverse obiecte; să participati în activitati de echipa cu caracter competitiv
11. Dacă ar fi necesar să vă reamintiti un cuvant nou, vi l-aţi aminti cel mai bine:
a.Văzându-l
b. Auzindu-l
c. Scriindu-l
d. Mimându-l, mintal sau fizic
ETALON - CHESTIONARUL PENTRU PREFERINŢA STILULUI DE ÎNVĂŢAT (R.L.)
Numele Ca_l_e_n_i_c Andrei Data 17.05.2023

Instrucţiuni privind evaluarea testului
Adunaţi rezultatele testului după cum urmeaza (dacă la o întrebare aţi oferit mai multe răspunsuri,
adunatile pe toate):
Adunaţi toate răspunsurile notate „a” şi scrieţi totalul: 4
Adunaţi toate răspunsurile notate „b” şi scrieţi totalul: 6
Adunaţi toate răspunsurile notate „c” şi scrieţi totalul: 0
Adunaţi toate răspunsurile notate „d” şi scrieţi totalul: 9
Dacă înregistraţi punctajul cel mai mare la categoria „a”, sunteţi o persoana vizuala.
Dacă înregistraţi punctajul cel mai mare la categoria „b”, sunteţi o persoana auditiva.
Dacă înregistraţi punctajul cel mai mare la categoria „c”, sunteţi o persoana tactila.
Dacă înregistraţi punctajul cel mai mare la categoria „d”, sunteţi o persoana kinestezica.
Aranjaţi categoriile în ordinea descrescatoare a punctajelor. (Observatie: Unii indivizi au dezvoltat

cateva sau toate stilurile de învăţat, de aceea este posibil că doua, trei sau chiar patru stiluri de învăţat să
fie conectate.)
Stilul meu de învăţat este: Kinestezică si auditiva

Stilul meu de învăţat este: Kinestezică si auditiva
15
Nr. 3 TEST - Stiluri de învățare experiențială MODELUL KOLB
Numele
Ca_l_e_n_i_c Data 17.05.2023
Andrei
Instrucţiuni:
Vă prezentăm mai jos 5 propoziţii care descriu stilul dvs. de învăţare. Vă rugăm, citiţi cu atenţie fiecare propoziţie
şi să Notaţi răspunsul care vi se potriveşte cel mai bine.
Încercuiţi răspunsul ( cifra )

ITEMI :
care vi se potriveşte cel mai bine:
1. Când învăţ:
Mi se Nu mi se
Iau în considerare sentimentele Mi se potriveşte Nu mi se
a. potriveşte potriveşte prea
mele la momentul respectiv destul de bine potriveşte deloc
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
Mi se potriveşte Nu mi se
b. Îmi place să întreprind lucruri; potriveşte potriveşte prea
destul de bine potriveşte deloc
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
c. Îmi place să dezvolt idei; potriveşte potriveşte prea
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
Îmi place să fiu atent/ă şi să Mi se potriveşte Nu mi se
d. potriveşte potriveşte prea
ascult. destul de bine potriveşte deloc
perfect bine
3 1
4 2
2. Învăţ cel mai bine când:
Mi se Nu mi se
a. Privesc şi ascult cu atenţie; potriveşte potriveşte prea
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
Mă incred în intuitiile şi Mi se potriveşte Nu mi se
b. potriveşte potriveşte prea
sentimentele mele; destul de bine potriveşte deloc
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
c. Mă bazez pe gândirea logică; potriveşte potriveşte prea
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
Muncesc din greu ca să îmi Mi se potriveşte Nu mi se
ating scopul. destul de bine potriveşte deloc
perfect bine
3 1
4 2
3. În timp ce învăţ:
Mi se Nu mi se
Îmi place să găsesc logica Mi se potriveşte Nu mi se
lucrurilor; destul de bine potriveşte deloc
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
b. Sunt tăcut/ă şi rezervat/ă; potriveşte potriveşte prea
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
Mă simt responsabil/ă pentru Mi se potriveşte Nu mi se
c. potriveşte potriveşte prea
ceea ce fac; destul de bine potriveşte deloc
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
Am reacţii şi sentimente Mi se potriveşte Nu mi se
puternice. destul de bine potriveşte deloc
perfect bine
3 1
4 2
17
4. Învăţ prin:
a. Ceea ce simt; Mi se Nu mi se
potriveşte potriveşte prea
perfect bine
3 1
4 2
b. Privit; Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
c. Activitate practică; Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
d. Gândire. Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
5. Când învăţ:
a. Mă implic în ceea ce fac; Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
b. Evaluez lucrurile; Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
c. Îmi place să observ; Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
d. Îmi place să fiu activ/ă. Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
ETALON - MODELUL KOLB- Stiluri de învățare experiențială
Numele Cale_nic Andrei Data 17.05.2023
Vârsta 24 Profesia Cu_r_ier M

Sex:
Localitatea Bucureș_t
i
ITEMI : Scrieţi cifra care corespunde fiecarui item
şi calculaţi apoi valoarea pentru fiecare dimensiune ( CE, AE, AC, RO )
1.
a. (CE) 3
b. (AE) 3
c. (AC) 3
d. (RO) 2
2.
a. (RO) 2
b. (CE) 3
c. (AC) 3
d. (AE) 3
3.
a. (AC) 3
b. (RO) 1
c. (AE) 3
d. (CE) 2
4.
a. (CE) 2
b. (RO) 3
c. (AE) 3
d. (AC) 2
5.
a. (CE) 3
b. (AC) 2
c. (RO) 3
d. (AE) 3
19
AE = 15 AC = 13
RO = 11 CE = 12
• Dacă aveţi scorurile cele mai mari la răspunsurile de tip EA + EC, sunteţi Activ, vă axaţi pe Experimentarea
Activă (EA) şi Experienţa Concretă (EC);
• Dacă aveţi cele mai mari scoruri la răspunsurile de tip OR + EC, sunteţi Reflexiv şi vă focusaţi pe Observarea Reflexivă
(OR) şi Experienţa concretă (EC);
• Dacă aveţi scorurile cele mai mari la răspunsurile de tip OR + CĂ, sunteţi Teoretician, vă axaţi pe Observarea Reflexivă
(OR) şi Conceptualizarea Abstractă (CĂ);
• Dacă aveţi cele mai mari scoruri la răspunsurile de tip EA + CĂ, sunteţi Pragmatic, adică vă focusaţi pe Experimentarea
Activă (EA) şi Conceptualizarea Abstractă (CĂ)
CHESTIONAR DE EFICACITATE DE SINE AUTOPERCEPUTA – CEFA
(Teofil Panc, Alexandru Mihalcea, Ioana Panc)
Notă :
Chestionarul este protejat de actele normative naționale și internaționale care reglementeză drepturile de autor.
Poate fi utilizat în scop didactic, de cercetare sau comercial doar cu acordul autorilor. Nu poate fi transmis fără acordul
acestora, Contact e-mail : teofilpanc@prof.utm.ro; alexandru.utm@gmail.com
NUME PRENUME:
Calenic Andrei
OCUPATIA:
Curier
CASĂTORIT /
NECĂSĂTORIT Necăsătorit
STUDII (ultimele
studii efecuate) Liceale
RESEDINTA (Urban
sau Rural) Urban
VARSTA:
24
SEXUL:
M
Data aplicarii:
17.05.2023
Instructiuni:
Lista de mai jos cuprinde afirmatii care descriu modul in care o persoana percepe eficienta sa in diferite
domenii functionale ale ei. Va rugam cititi cu atentie fiecare afirmatie si decideti cat de bine vi se potriveste dvs. Cand nu
sunteti sigur/a, răspundeti in functie de ceea ce credeti ca este adevarat. Alegeti valoarea dintre 1 si 6 care credeti ca
descrie cel mai bine starea de fapt specifica fiecarei afirmatii.
1) Dezacord Total
2) Dezacord Partial
3) Dezacord
4) Acord
5) Acord Partial
6) Acord Total
23
Nr Cititi cu atentie si raspundeti marcand cifra care Dezacord Dezacord Acord Acord
Dezacord Acord
Crt. va descrie cat mai bine posibil. Total Partial Partial Total
1 Sunt capabil sa indeplinesc orice sarcina data. 1 2 3 4 5 6
Sunt mulţumit de deprinderile profesionale pe
2 1 2 3 4 5 6
care mi le-am format pana în prezent.
De cele mai multe ori eu sunt cel care rezolva
3 problemele importante ale familiei mele. 1 2 3 4 5 6
Ma simt vinovat daca stiu ca cineva este suparat
4 1 2 3 4 5 6
pe mine.
Sunt o prezenta placuta pentru persoanele de sex
5 opus. 1 2 3 4 5 6
Ma simt vinovat daca nu duc lucrurile la bun
6 1 2 3 4 5 6
sfarsit.
Colegii apeleaza la mine cand intampina dificultati
7 1 2 3 4 5 6
in desfasurarea activitatii lor scolare/profesionale
8 Adesea ma simt trist 1 2 3 4 5 6
9 Cred ca ar trebui sa merg mai des la doctor. 1 2 3 4 5 6
Persoanelor de sex opus le place sa petreaca
10 1 2 3 4 5 6
mult timp cu mine.
11 Cred că sunt o persoana cu prea multe pacate. 1 2 3 4 5 6
12 Ar trebui sa meditez sau sa ma rog mai mult. 1 2 3 4 5 6
Partenerului meu ii place mult sa stea de vorba cu
13 1 2 3 4 5 6
mine.
14 Mi-as dori sa fiu mai credincios. 1 2 3 4 5 6
Gasesc mai repede decat cei din jurul meu solutii
15 1 2 3 4 5 6
la problemele cu care ma confrunt.
16 In scoala am fost mereu preferatul profesorilor. 1 2 3 4 5 6
17 Ideea de rai si iad imi inspira teama. 1 2 3 4 5 6
18 Sunt multumit de studiile facute pana in prezent 1 2 3 4 5 6
19 Sunt multumit de prietenii pe care ii am. 1 2 3 4 5 6
Cand se iau decizii in familie sunt intotdeauna
20 1 2 3 4 5 6
consultat.
Sunt capabil sa mobilizez un grup de oameni
21 1 2 3 4 5 6
pentru a duce la bun sfarsit o sarcina.
22 Sunt capabil sa conduc un grup de lucru. 1 2 3 4 5 6
Intru frecvent in conflict cu persoanele de sex
23 1 2 3 4 5 6
opus.
24 Cred ca sunt o persoana descurcareata. 1 2 3 4 5 6
Sunt mandru pentru ca in liceu/scoala
25 1 2 3 4 5 6
profesionala am fost un elev bun.
Sunt mai bine pregatit decat majoritatea colegilor
26 1 2 3 4 5 6
mei.
Nu sunt printre cei mai inteligenţi dintre cunoscuţii
27 1 2 3 4 5 6
mei.
28 Adesea ma simt vinovat pentru anumite lucruri. 1 2 3 4 5 6
Oamenii mă respectă pentru ca stiu ca am relaţii
29 1 2 3 4 5 6
importante.
Calitatile mele ma recomanda pentru un post de
30 1 2 3 4 5 6
conducere.
31 Ma descurc destul de greu cu cheltuielile. 1 2 3 4 5 6
32 Ma tem ca nu stau foarte bine cu sanatatea. 1 2 3 4 5 6
Ma simt vinovat daca nu imi termin treburile la
33 1 2 3 4 5 6
timp.
34 Sunt multumit de pozitia mea sociala. 1 2 3 4 5 6
In relatiile intime am curajul sa ma manifest fara
35 1 2 3 4 5 6
retineri.
36 Pot rezolva cu usurinta probleme dificile. 1 2 3 4 5 6
37 Probabil ar trebui sa urmez un tratament. 1 2 3 4 5 6
Mi se întâmplă să mă îndoiesc de inteligenţa
38 1 2 3 4 5 6
mea.
39 Ma sperie gandul unui esec profesional. 1 2 3 4 5 6
40 De multe ori ma simt singur. 1 2 3 4 5 6
Ma simt vinovat daca nu reusesc sa fiu la
41 1 2 3 4 5 6
inaltimea asteptarilor celor din jurul meu.
Este mai importanta pentru mine pregatirea
42 profesionala decat credinta. 1 2 3 4 5 6
Aş schimba orice la mine pentru a avea mai mult
43 1 2 3 4 5 6
succes cu persoanele de sex opus.
44 Familia mea ma sustine in tot ceea ce fac. 1 2 3 4 5 6
45 Ideea de rai si iad ma lasa indiferent. 1 2 3 4 5 6
46 Am fost mereu printre cei mai buni din clasa/an. 1 2 3 4 5 6
Sunt foarte atent ca ceea ce fac eu sa nu ii
47 1 2 3 4 5 6
raneasca pe ceilalti.
Cunosc mulţi oameni la care pot sa apelez atunci
48 1 2 3 4 5 6
când am nevoie.
Intr-o relatie intima reusesc sa il fac pe
49 1 2 3 4 5 6
partenerul meu sa imi impartaseasca orice secret.
Ma sperie gandul ca intr-o zi as putea sa aflu ca
50 1 2 3 4 5 6
sunt grav bolnav.
M-as simti vinovat daca promovarea mea ar
51 1 2 3 4 5 6
presupune concedierea unui coleg.
Prietenii mei asteapta de la mine solutii la
52 1 2 3 4 5 6
problemele mai grele.
Imi permit sa imi cumpar aproape orice imi
53 doresc. 1 2 3 4 5 6
Simt ca uneori i-am dezamagit pe cei din jurul
54 1 2 3 4 5 6
meu.
Cei din jurul meu considera ca stiu mai multe
55 lucruri decat ei. 1 2 3 4 5 6
Gasesc adesea solutii mai interesante de
56 1 2 3 4 5 6
rezolvarea problemelor decat cei din jurul meu.
Imi reprosez mereu ca nu sunt o persoana la fel
57 1 2 3 4 5 6
de credincioasa ca altii.
58 Iau intotdeauna decizii bune pentru familia mea. 1 2 3 4 5 6
Ceilalti membri ai familiei apeleaza la mine atunci
59 1 2 3 4 5 6
cand au de rezolvat o problema importanta.
60 Sunt mereu ingrijorat. 1 2 3 4 5 6
Profesorii ma apreciau mai mult decat pe
61 1 2 3 4 5 6
majoritatea colegilor.
62 Ma simt frecvent obosit. 1 2 3 4 5 6
Partenerul meu ma considera o persoana
63 1 2 3 4 5 6
amuzanta.
Cred ca mi-ar prinde bine daca as vorbi cu un
64 1 2 3 4 5 6
psiholog.
65 Imi este usor sa pastrez o relatie pe termen lung. 1 2 3 4 5 6
66 Imi permit mai puţine lucruri decât prietenii mei. 1 2 3 4 5 6
67 De multe ori ma simt vinovat pe nedrept . 1 2 3 4 5 6
68 Cred ca sunt un model pentru familia mea. 1 2 3 4 5 6
69 Intru frecvent in conflict cu partenerul meu. 1 2 3 4 5 6
Colegii apeleaza la mine cand au nevoie ca
70 1 2 3 4 5 6
cineva sa ii asculte
Aş vrea să pot face ceva pentru a scăpa de
71 sentimentele de vinovăţie. 1 2 3 4 5 6
Sunt mandru pentru ca in facultate m-am
72 remarcat intotdeauna printre cei mai buni 1 2 3 4 5 6
studenti.
73 Sunt multumit de hainele pe care le am. 1 2 3 4 5 6
74 Ma simt bine cand petrec timp cu familia mea. 1 2 3 4 5 6
Cei din familia mea apeleaza la mine cand au
75 1 2 3 4 5 6
nevoie de un sfat.
Persoanele de sex opus ma considera o
76 1 2 3 4 5 6
persoana amuzanta.
Profesorii considerau ca sunt un elev/student
77 1 2 3 4 5 6
istet.
Cei din jurul meu apeleaza la mine atunci cand nu
78 stiu cum sa rezolve o problema. 1 2 3 4 5 6
79 Ideea de religie ma lasa indiferent. 1 2 3 4 5 6
Sunt multumit de notele pe care le-am obtinut la
80 1 2 3 4 5 6
scoala.
Partenerului meu ii place sa petreaca mult timp cu
81 1 2 3 4 5 6
mine.
82 Sunt multe lucruri pe care mi le reprosez. 1 2 3 4 5 6
83 Simt ca nu mai fac fata solicitarilor de zi cu zi. 1 2 3 4 5 6
Persoanelor de sex opus le place mult sa stea de
84 1 2 3 4 5 6
vorba cu mine.
Ma preocupa mereu gandul ca partenerul m-ar
85 1 2 3 4 5 6
putea parasi.
Propunerile sugerate de mine sunt adesea
86 1 2 3 4 5 6
urmate de cei din jurul meu.
Cred ca mi-ar fi relativ usor sa imi gasesc un
87 1 2 3 4 5 6
partener.
Cei care ma cunosc cred despre mine ca sunt un
88 1 2 3 4 5 6
om cu relatii.
Imi permit sa merg cu prietenii sau cu familia in
89 1 2 3 4 5 6
vacanta.
90 Cred ca ar trebui să merg mai des la biserică. 1 2 3 4 5 6
Cred ca mi-ar fi usor sa imi gasesc un loc de
91 1 2 3 4 5 6
munca.
Prefer mai degraba sa imi port singur de grija
92 decat sa ma bazez pe credinta, religie sau alte 1 2 3 4 5 6
practici similare.
Sunt multumit de posibilitatile materiale pe care le
93 1 2 3 4 5 6
am in prezent.
Valorile peste punctajul PRAG SUPERIOR confirma o eficacitate autoperceputa INALTA pe
dimensiunea respectiva a respondentilor.
Valorile sub punctajul PRAG INFERIOR confirma o eficacitate autoperceputa SCAZUTA pe
Valorile situate intre cele doua praguri sunt considerate a fi valori medii, fara vreo conotatie aparte.
Eficacitate Prag Inferior Prag superior Prag inferior Prag superior

autoperceputa MASCULIN MASCULIN FEMININ Feminin
Intelectuala 27 46 26 4
4
Profesionala 28 46 27 4
6
Educationala 26 42 26 4
2
Sociala 24 35 25 3
6
Familiala 32 42 32 4
2
Sanatate 28 46 27 4
6
Morala 36 53 35 5
4
Religioasa 31 50 30 4
9
Erotica 50 73 52 8
0
A standardului de 21 29 21 2
viata 9
Marcați spațiul corespunzător scorului obținut pe fiecare dimensiune CEFA
MASCULIN Masculin MASCULIN FEMININ Feminin Feminin
Intelectuala Sub 27 27 - 46 P Sub 26 26 - 44 Peste 44
e
s
t
e
4
6
Profesionala Sub 28 28 - 46 P Sub 27 27 – 46 Peste 46

e
s
t
e
4
6
Educationala Sub 26 26 - 42 P Sub 26 26 - 42 Peste 42
e
s
t
e
4
2
Sociala Sub 24 24 - 35 P Sub 25 25 - 36 Peste 36

e
s
t
e
3
5
Familiala Sub 32 32 - 42 P Sub 32 32 – 42 Peste 42

e
s
t
e
4
2
Sanatate Sub 28 28 - 46 P Sub 27 27 - 46 Peste 46

e
s
t
e
4
6
Morala Sub 36 36 - 53 P Sub 35 35 - 54 Peste 54

e
s
t
e
5
3
Religioasa Sub 31 31 - 50 P Sub 30 30 - 49 Peste 49

e
s
t
e
5
0
Erotica Sub 50 50 - 73 P Sub 52 52 - 80 Peste 80

e
s
t
e
7
3
A standardului Sub 21 21 - 29 P Sub 21 21 - 29 Peste 29

de viata e
s
t
e
2
9
Chestionar de INTELIGENȚĂ ADAPTATIVĂ Multidimensională – CIAM
(Teofil Panc, Alexandru Mihalcea)
Etalon în dezvoltare – Nu trebuie inclus in PROFIL respondentului. Trebuie doar APLICAT !
Operaționalizare scale:
1. Inteligență adaptativă în aria academică

a. Persoanele cu inteligență adaptativă înaltă în aria academică dezvoltă, în
confruntarea cu o sarcina nouă, un stil de rezolvare de probleme, care presupune,
cu prioritate, identificarea cunoștințelor necesare în rezolvarea sarcinii, identificarea
resurselor necesare rezolvării sarcinii, identifică domeniul de documentare necesar
în rezolvarea sarcinii și, identifică modelele cunoscute de rezolvare a unei sarcini
b. similare. Persoanele cu inteligență adaptativă scăzută în aria academică au
dificultăți în a dezvolta o strategie de rezolvare a unei sarcini. Acestea nu reușesc să
stabilească un plan de rezolvare a etapelor subsecvente rezolvării sarcinii. Ele doresc să
li se ofere un model concret de rezolvare a fiecărei etape a sarcinii, iar gradul de
dificultate al sarcinii să fie calibrat pe capacitatea acestora de a rezolva sarcina
respectivă.
2. Inteligență adaptativă în aria educațională

a. Persoanele cu inteligență adaptativă înaltă în aria educațională depun în mod
constant efort de extindere a domeniului lor de cunoaștere. Sunt mereu preocupate să
înțeleagă cum funcționează și alte domenii de activitate. Sunt interesate să înțeleagă
organizarea societății umane în ansamblul său. Studiază articole care explică
funcționalitatea altor domenii, urmăresc documentare dedicate acestora sau chiar își
extind studiile formale în mai multe domenii decât cele în care au pregătirea educațională
de bază. De cele mai multe ori sunt autonome și autodidacte în învățare.
b. Persoanele cu inteligență adaptativă scăzută în aria educațională nu sunt interesate
să își extindă orizontul de cunoaștere. Nu sunt preocupate să înțeleagă funcționalitatea
lucrurilor în ansamblul lor. Nu sunt preocupate să își extindă domeniul de educație. Nu
au curiozități științifice. Nu citesc articole din alte domenii decât cele în care au pregătire,
dacă este cazul, și nu urmăresc documentare dedicate unor domenii
complementare. Sunt satisfăcute cu nivelul de cunoștințe deținute în prezent.
3. Inteligență adaptativă în aria profesională

a. Persoanele cu inteligență adaptativă înaltă în aria profesională utilizează, în
activitatea lor profesională, cunoștințe din alte domenii decât cale cerute strict în
domeniul lor profesional. Valorifică în activitatea lor profesională competențe
complementare domeniului lor profesional pentru a-și îmbunătății performanța
profesională. Contribuția lor profesională optimizează atât activitatea altor colegi cât și
activitatea din alte departamente de muncă respectiv, instituția/ organizația/ firma în
ansamblul ei. Își asumă responsabilități profesionale complexe și au un grad de
autonomie profesională înalt. Sunt întotdeauna interesați de dezvoltarea lor profesională.
b. Persoanele cu inteligență adaptativă scăzută în aria profesională sunt interesați să
satisfacă doar cerințele profesionale minime solicitate pentru activitatea pe care o
desfășoară. Nu sunt interesate să își extindă aria de competențe profesionale. Sunt
preocupate să stăpânească proceduri clare, concrete pe care să le poată replica în
fiecare situație cerută. Atunci când se confruntă cu o situație nouă solicită un model de
rezolvare de probleme pe care să îl poată aplica fără efort consistent. Nu doresc să
își asume responsabilități suplimentare față de cele cerute în activitatea profesională
de baza. Nu sunt interesați de dezvoltarea lor profesională.
4. Inteligență adaptativă în aria socială
a. Persoanele cu inteligență adaptativă înaltă în aria socială sunt interesate să cunoască
oameni de la care pot învăța lucruri noi. Sunt interesate să stabilească relații de
colegialitate și prietenie cu aceștia. Sunt interesate să cunoască oameni de succes. Sunt
interesați să cunoască cum și-au construit aceștia succesul. Sunt interesați să
stabilească relații de colaborare cu persoane care îi pot ajuta să realizeze lucruri noi.
Încearcă să stabilească relații de colaborare cu persoane care să îi susțină în proiectele
care îi preocupă. Evită conflictele în relațiile sociale. Au mereu timp puțin pentru prieteni.
b. Persoanele cu inteligență adaptativă scăzută în aria socială evită persoanele pe care
le consideră dificile sau greu de abordat. Sunt interesate să stabilească relații de
prietenie și colegialitate cu persoane pe care le percep ușor accesibile. Sunt mai puțin
interesate să cunoască efortul pe care l-au depus anumite persoane pentru a-și construi
succesul. Preferă relații sociale stabile în detrimentul celor de oportunitate dar instabile
sau de scurtă durată. Sunt mereu în prejma prietenilor.
5. Inteligență adaptativă în aria familială

a. Persoanele cu inteligență adaptativă înaltă în aria familială sunt interesați de
bunăstarea și securitatea familiei lor. Reușesc să-și îndeplinească toate
responsabilitățile care derivă din rolurile pe care la au în familie. Timpul pe care îl acordă
familiei este suficient. Între aceștia și membrii familiei este o relație de încredere
reciprocă. Familia înțelege responsabilitățile profesionale ale acestor persoane și
preocuparea lor pentru a evolua profesional.
b. Persoanele cu inteligență adaptativă scăzută în aria familială nu reușesc să își
îndeplinească toate responsabilitățile pe care la au în familie. Familia acestora este
nemulțumită față de contribuția pe care aceștia o au la bunăstarea ei. Timpul pe
care aceștia îl acordă familiei este insuficient. Încrederea acordată acestora de
familie este restrânsă. Familia nu înțelege că aceștia au nevoie de timp suplimentar
orelor de muncă pentru pregătire, documentare suplimentară și dezvoltare personală.
6. Inteligență adaptativă în aria erotică

a. Persoanele cu inteligență adaptativă înaltă în aria erotică sunt persoane carismatice
care atrag ușor persoane de sex opus. Ele stabilesc cu ușurință relații amoroase dacă
își doresc acest lucru. Se consideră seducători iar în relațiile cu sexul opus avansează
mereu un spirit ludic. În relația cu partenerul de viață sunt capabile să dezvolte o relație
bazată pe încredere și pe suport afectiv. Dedică timp suficient relației cu partenerul
și stabilesc în cuplu un mediu productiv de comunicare. Sunt încrezători că partenerul de
viață îi susține în proiectele lor profesionale și de dezvoltare personală.
b. Persoanele cu inteligență adaptativă scăzută în aria erotică sunt persoane care nu
reușesc foarte ușor să atragă atenția sexului opus prin discursul și comportamentul lor.
Nu se consideră seducători. Stabilesc cu dificultate relații amoroase și, nu întotdeauna
cu persoane pe care și le doresc cu prioritate. Se îndoiesc mereu de încrederea pe care
le-o acordă partenerul de cuplu. Nu reușesc să găsească timp suficient pe care să îl
dedice relației cu partenerul și, nu reușesc să comunice eficient cu acesta. Apreciază ca
parterul de cuplu nu îi susțin în proiectele lor profesionale sau în interesul acestora pentru
dezvoltare personală.
7. Inteligență adaptativă în aria religioasă
a. Persoanele cu inteligență adaptativă înaltă în aria religioasă consideră că divinitatea
îi ajută să aibă succes în activitatea profesională. Aceștia dezvoltă comportamente
religioase care integrează lectura cărților religioase, meditația, rugăciunea, participarea
la slujbele religioase. În relațiile lor sociale și în conduita lor profesională se
regăsesc adesea valori și norme religioase. În situații de criză iau cu prioritate decizii
bazate pe adevăr și mai puțin pe oportunitățile conjuncturale. Se simt protejați de
divinitate și nu se tem să comunice ceea ce gândesc. Au o perspectivă religioasă asupra
lumii.
b. Persoanele cu inteligență adaptativă scăzută în aria religioasă nu consideră că
divinitatea îi poate ajuta să aibă succes în viața profesională. În consecință nu dezvoltă
comportamente religioase cu semnificație de suport pentru viața de zi cu zi. Nu consideră
că principiile și normele religioase sunt importante în conduita profesională sau în relațiile
sociale. În situații de criză cred că este important să se adapteze conjunctural. Preferă
să nu comunice ce gândesc pentru a nu intra în conflict cu alte persoane. Nu consideră
că divinitatea îi poate ajuta în viață. Nu au o perspectivă religioasă asupra lumii
8. Inteligență adaptativă în aria stării de sănatate

a. Persoanele cu inteligență adaptativă înaltă în aria stării de sănatate alocă o
importanță maximă stării lor de sănătate. Consideră că sănătatea se întreține printr-un
stil de viață sănătos. Aceștia integrează în stilul lor de viață conduite favorabile sănătății.
Au un stil alimentar sănătos. Își fac timp pentru a include în stilul lor de viață și activități
sportive. Apreciază că timpul de odihnă este important pentru sănătatea lor. Își fac în
mod regulat analize medicale și se duc la medic pentru orice problema de sănătate.
b. Persoanele cu inteligență adaptativă scăzută în aria stării de sănatate, chiar
dacă consideră că sănătatea este importantă pentru ei, nu dezvoltă conduite
preventive de conservare a sănătății. Nu au un stil de viață sănătos care să
includă o alimentație sănătoasă, activități sportive sau un timp de odihnă
corespunzător. Nu își fac preventiv analize medicale și merg la doctor doar
dacă starea lor de sănătate devine disfuncțională.
9. Inteligență adaptativă în aria morală

a. Persoanele cu inteligență adaptativă în aria morală depășesc cu ușurință conflictele
morale în care sunt implicați în relațiile sociale. Au un bun control al disonanței cognitive.
Sunt împăcate cu ele însele indiferent de ceea ce fac. Fac atribuiri obiective pentru eșec
și succes. Își asumă eșecul. Recunosc contribuția altor persoane la succesul lor, dar
consideră că sunt singuri responsabili pentru a-și asigura succesul în viață. Nu sunt
interesați de ceea ce cred oamenii despre ei.
b. Persoanele cu inteligență adaptativă scăzută în aria morală depășesc cu dificultate
conflictele morale în care sunt implicați. Sunt dominați de propriile stări de vinovăție
și sunt mereu neîmpăcate cu deciziile lor. Tind să atribuie eșecul împrejurărilor
nefavorabile și să își asume integral meritele pentru succes. Sunt mereu interesați
de ceea ce cred oamenii despre ei și de impresia pe care o fac în relațiile sociale.
10. Inteligență adaptativă în aria juridică
a. Persoanele cu inteligență adaptativă înaltă în aria juridică înțeleg implicațiile juridice
ale deciziilor și faptelor lor. Sunt orientați spre normă și nu spre autoritate. Caută să
cunoască adevărul înainte să ia o decizie. Consideră că legea trebuie aplicată în
mod corect pentru toți oamenii indiferent de poziția socială a acestora. Nu se tem să
își confrunte superiorii atunci când sesizează că aceștia au încălcat norme morale,
de conduită profesională, norme ale instituției în care lucrează sau diferite prevederi
legale.
b. Persoanele cu inteligență adaptativă scăzută în aria juridică au o capacitate redusă
de evaluare a riscurilor normative sau legale. Tind să fie orientați spre autoritate și
nu spre normă. Au încredere în superiorii lor chiar dacă observă că aceștia încalcă
legea sau normele instituționale. Evită să ia atitudine atunci când observă că superiorii
încalcă legea sau normele. Consideră că legea este făcută sa fie încălcată sau
oricum doar pentru persoanele obișnuite. Nu cred că cineva poate avea succes fără să
încalce legea. Apreciază că legea trebuie respectată numai atunci când
nerespectarea ei le pune în pericol.
11. Inteligență adaptativă în aria economică

a. Persoanele cu inteligență adaptativă înaltă în aria economică sunt interesate de
performanța lor profesională. Sunt interesate să demonstreze că valoarea lor
profesională este superioară retribuției pe care o primesc. Se implică în sarcini și activități
care nu intră în responsabilitatea lor pentru a-și crește valoarea financiară în
domeniul lor profesional. Găsesc mereu strategii prin care să își valorifice financiar
munca în mod corespunzător. Sunt mereu preocupați să dezvolte proiecte
profesionale din care să câștige mai mulși bani.
b. Persoanele cu inteligență adaptativă scăzută în aria economică consideră că pentru
a fi plătiți mai bine este mai important să ai o relație bună cu superiorii decât să fii
performant. Cred că trebuie să muncească mai mult doar dacă vor fi plătiți mai mult. Nu
cred că trebuie să se implice în activități profesionale care nu intră în responsabilitatea
lor. Preferă să își caute un loc de muncă mai bine plătit decât să muncească mai mult în
speranța că vor fi mai bine plătiți. Nu sunt preocupați să dezvolte proiecte profesionale
din care să câștige mai mulți bani.
12. Inteligență adaptativă în aria standardului de viață perceput

a. Persoanele cu inteligență adaptativă înaltă în aria standardului de viață
perceput sunt capabile să identifice cele mai eficiente resurse pe care să le
valorifice financiar. Sunt capabile să dezvolte proiecte antreprenoriale pentru a face
mai mulți bani. Sunt capabile să dezvolte strategii care le sporească confortul
material. Pot să identifice activitățile pe care dacă le-ar face le-ar aduce venituri
suplimentare. Dezvoltă strategii pentru a-și atinge toate obiectivele majore în viață.
Identifică persoanele cu care se pot asocia pentru a produce mai mulți bani. Au o
strategie de management a vieții. Au obiective stabilite pentru fiecare etapă de
b. vârstă.
Persoanele cu inteligență adaptativă scăzută în aria standardului de viață perceput
nu au un plan pentru viața lor. Nu au obiective clar definite pentru fiecare etapă de vârstă.
Nu sunt capabili să identifice activități pe care să le poată valorifica financiar. Nu știu cum
să dezvolte strategii care să le sporească confortul material. Nu sunt capabile să
identifice persoane cu care să poată dezvolta proiecte pe care să le valorifice financiar.
Nu au reprezentarea unui standard de viață congruent cu posibilitățile lor.
Notă :
Chestionarul este protejat de actele normative naționale și internaționale care reglementeză drepturile de
autor.
Poate fi utilizat în scop didactic, de cercetare sau comercial doar cu acordul autorilor. Nu poate fi transmis
fără acordul acestora, Contact e-mail : teofilpanc@prof.utm.ro; alexandru.utm@gmail.com
NUME PRENUME:
Calenic Andrei
OCUPATIA:
Curier
CASĂTORIT /
NECĂSĂTORIT Necasatorit
STUDII (ultimele
RESEDINTA
(Urban sau Rural) Urban
VARSTA:
24
SEXUL:
M
Data aplicarii:
17.05.2023
Instructiuni:
Lista de mai jos cuprinde afirmatii care descriu modul în care o persoană percepe stilul său de
rezolvare de probleme în 12 dimensiuni de exprimare a personalității.
Va rugam cititi cu atentie fiecare afirmatie si decideti cat de bine vi se potriveste dvs. Cand nu sunteti
sigur/a, răspundeti in functie de ceea ce credeti ca este adevarat. Alegeti valoarea dintre 1 si 6 care
credeti ca descrie cel mai bine starea de fapt specifica fiecarei afirmatii.
7) Dezacord Total
8) Dezacord Partial
9) Dezacord
10)Acord
11)Acord Partial
12)Acord Total
Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
Nr. Cititi cu atentie si raspundeti marcand cifra
Total Partial Partial Total
Crt. care va descrie cat mai bine posibil. 1 2 3 4 5 6
Competențele pe care le am mă ajută să
1 dezvolt activitatea din organizația / Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
compania / firma / instituția în care îmi
1 2 3 4 5 6
desfășor activitatea profesională.
Învăț multe lucruri despre societate din
2 Total Partial Partial Total
cărțile religioase. 1 2 3 4 5 6
Știu ce trebuie să fac să am o relație bună
cu partenerul meu de viață. 1 2 3 4 5 6
4 Studiez pentru a înțelege cum funcționează
lucrurile în alte domenii de activitate. 1 2 3 4 5 6
Am întotdeauna curaj să îi spun Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
5 superiorului meu atunci când nu face Total Partial Partial Total
lucrurile în mod corect. 1 2 3 4 5 6
Când o sarcină este prea dificilă pentru
mine prefer mai degrabă ca cineva să î-smi Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
6 arate un model de rezolvare a sarcinii Total Partial Partial Total
1 2 3 4 5 6
decât să îmi bat capul singur cu rezolvarea
ei.
Știu care sunt persoanele cu care să mă
asociez pentru a face mai mulți bani. 1 2 3 4 5 6
Mă documentez ca să înțeleg cum Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
8 evoluează diferite domenii de industrie sau Total Partial Partial Total
activitate profesională. 1 2 3 4 5 6
Mi-am stabilit obiective pentru fiecare
etapă de vârstă. 1 2 3 4 5 6
Cred că oamenii ar trebui să evite
conflictele în relațiile sociale. 1 2 3 4 5 6
Sunt interesat să înțeleg cum și-au
construit anumite persoane succesul. 1 2 3 4 5 6
Nu mă interesează ce cred oamenii despre
mine. 1 2 3 4 5 6
Când evaluez o problemă pe care Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
13 trebuie să o rezolv verific să văd dacă Total Partial Partial Total
am competența să rezolv problema 1 2 3 4 5 6
respectivă
Citesc articole din alte domenii decât
cele în care am eu pregătire educațională 1 2 3 4 5 6
Dacă apare o problemă de sănătate merg
imediat la doctor. 1 2 3 4 5 6
Activitatea mea profesională a schimbat
16 Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
modul de lucru în multe dintre
departamentele organizației / companiei / 1 2 3 4 5 6
firmei / instituției în care lucrez.
Când experimentez un eșec, de regulă, mă Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
17 gândesc că se datorează incapacității Total Partial Partial Total
mele. 1 2 3 4 5 6
Sunt capabil sa identific oportunități care să
îmi permită să fac mai mulți bani. 1 2 3 4 5 6
Folosesc cunoștințele profesionale pe care Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
19 le am pentru a îmbunățăți activitatea mea Total Partial Partial Total
profesională. 1 2 3 4 5 6
Reușesc să îl conving pe partenerul meu Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
20 de viață (cuplu) să mă susțină în toate Total Partial Partial Total
activitățile mele. 1 2 3 4 5 6
21 gândesc că împrejurările nu mi-au fost Total Partial Partial Total
favorabile. 1 2 3 4 5 6
22 Îmi fac regulat analize medicale. Total Partial Partial Total
1 2 3 4 5 6
23 de viață (cuplu) că am nevoie de mult timp Total Partial Partial Total
pentru proiectele mele. 1 2 3 4 5 6
Sunt interesat să stabilesc relații de Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
24 colegialitate sau prietenie cu persoane Total Partial Partial Total
de la care pot învăța lucruri noi. 1 2 3 4 5 6
25 Gândindu-mă că Dumnezeu mă protejează
nu mă tem să spun ceea ce gândesc. 1 2 3 4 5 6
Când evaluaez o problemă pe care trebuie
să o rezolv mă gândesc mai întâi dacă am
cunoștințele necesare pentru a o putea 1 2 3 4 5 6
rezolva.
27 Legea este pentru oamenii obișnuiți. Total Partial Partial Total
1 2 3 4 5 6
Dezvolt mereu proiecte din care să câștig
mai mulți bani. 1 2 3 4 5 6
În activitatea mea profesională folosesc
competențe din alte domenii decât cele
cerute în activitatea de muncă pe care o 1 2 3 4 5 6
desfășor.
Găsesc mereu timp pentru a învăța să
fac lucruri noi. 1 2 3 4 5 6
Reușesc să îi conving pe membrii familiei
mele că am nevoie de timp suplimentar Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
31 orelor de muncă pentru a fi mereu bine Total Partial Partial Total
documentat cu privire la activitatea mea 1 2 3 4 5 6
profesională.
I-am făcut pe membrii familiei mele să Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
32 înțeleagă că eu trebuie să muncesc mereu Total Partial Partial Total
și în afara orelor de program. 1 2 3 4 5 6
Am adoptat un stil de viață care să mă
mențină într-o condiție bună de sănătate. 1 2 3 4 5 6
Încerc să am o relație cât mai bună cu șefii
mei pentru a fi plătit mai bine. 1 2 3 4 5 6
35 Depășesc ușor stările de vinovăție. Total Partial Partial Total
1 2 3 4 5 6
Mă documentez că să înțeleg ce se
întâmplă în lume. 1 2 3 4 5 6
Apelez la ajutor pentru a-mi desfășura Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
37 sarcinile profesionale în mod corect / Total Partial Partial Total
adecvat. 1 2 3 4 5 6
Dacă vrei să ai succes nu poți să
respecți legea. 1 2 3 4 5 6
Pentru a fi plătit mai bine încerc să fac
lucrurile cât mai bine la locul de muncă. 1 2 3 4 5 6
Mă rog mereu lui Dumnezeu pentru
succesul meu în viață. 1 2 3 4 5 6
41 Mă tem să cunosc oameni care par dificili. Total Partial Partial Total
1 2 3 4 5 6
42 Îmi fac timp să citesc cărți religioase. Total Partial Partial Total
1 2 3 4 5 6
Îmi asum sarcini profesionale care Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
43 depășesc responsabilitatea mea Total Partial Partial Total
Mă străduiesc să fiu performant la muncă
chiar dacă nu sunt plătit corespunzător. 1 2 3 4 5 6
Aloc importanță maximă stării mele de
sănătate. 1 2 3 4 5 6
Reușesc să petrec timp suficient cu familia
mea. 1 2 3 4 5 6
Depășesc cu ușurință conflictele pe care
le-am avut cu cineva. 1 2 3 4 5 6
Stilul meu de viață include activitate
sportivă. 1 2 3 4 5 6
Prefer să caut un loc de muncă mai bine Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
49 plătit decât să muncesc mai mult în Total Partial Partial Total
speranța că voi fi mai bine plătit. 1 2 3 4 5 6
50 Legea este făcută să fie încălcată. Total Partial Partial Total
1 2 3 4 5 6
Sunt împăcat cu mine însumi/ însămi chiar
dacă fac întotdeauna ceea ce gândesc. 1 2 3 4 5 6
Cred că am descoperit cum să fiu împlinit Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
52 în relația cu partenerul meu de viață Total Partial Partial Total
(cuplu). 1 2 3 4 5 6
Mă gândesc mereu cum pot să fac mai
mulți bani din munca mea. 1 2 3 4 5 6
54 le am pentru a îmbunătăți activitatea Total Partial Partial Total
profesională a colegilor mei. 1 2 3 4 5 6
La locul de muncă mă implic în multe Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
55 activități chiar dacă nu sunt plătit pentru Total Partial Partial Total
ele. 1 2 3 4 5 6
Doar eu sunt responsabil de succesul meu
în viață. 1 2 3 4 5 6
Contribui semnificativ la bunăstarea și
confortul familiei mele. 1 2 3 4 5 6
Știu cum pot să obțin în viață tot ceea ce
îmi doresc. 1 2 3 4 5 6
Oamenii trebuie să ia decizii numai în
conformitate cu adevărul. 1 2 3 4 5 6
Mă rog mereu pentru inspirație când mă
confrunt cu o problemă / provocare. 1 2 3 4 5 6
Îmi este ușor să stabilesc o relație Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
61 amoroasă cu o persoană de sex opus dacă Total Partial Partial Total
doresc acest lucru. 1 2 3 4 5 6
Știu să fiu seducător în relațiile cu Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
62 persoanele de sex opus dacă doresc acest Total Partial Partial Total
lucru. 1 2 3 4 5 6
Legea trebuie respectată numai atunci
când nerespectarea ei te pune în pericol. 1 2 3 4 5 6
Mi-am convins familia că muncesc
suplimentar pentru a evolua profesional. 1 2 3 4 5 6
65 colaborare cu persoane care mă pot ajuta Total Partial Partial Total
să realizez lucruri noi. 1 2 3 4 5 6
66 Reușesc să am suficient timp de odihnă. Total Partial Partial Total
1 2 3 4 5 6
Aloc timp suficient pentru relația cu
partenerul de viață. 1 2 3 4 5 6
68 Nu am timp pentru prietenii mei. Total Partial Partial Total
1 2 3 4 5 6
Reușesc să îndeplinesc responsabilitățile
majore pe care le am în familie. 1 2 3 4 5 6
70 trebuie să o rezolv mă documentez să vă Total Partial Partial Total
cum poate fi rezolvată problema respectivă 1 2 3 4 5 6
Caut să stabilesc relații de colaborare cu
persoane care mă încurajează să îmi
continui activitatea la proiectele care mă 1 2 3 4 5 6
preocupă.
Convingerile mele religioase mă ajută să
mă implic cu încredere în tot ceea ce fac. 1 2 3 4 5 6
Când evaluez o problemă pe care trebuie
să o rezolv identific mai întâi resursele de
care am nevoie pentru a o rezolva 1 2 3 4 5 6
(materiale, financiare etc)
Găsesc mereu strategii prin care să îmi Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
74 valorific financiar munca mea în mod Total Partial Partial Total
corespunzător. 1 2 3 4 5 6
Reușesc să conving familia mea că Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
75 responsabilitățile mele profesionale sunt Total Partial Partial Total
mari. 1 2 3 4 5 6
Am reușit să stabilesc cu familia mea o
relație de încredere reciprocă. 1 2 3 4 5 6
Sunt interesat să cunosc oameni de la care
pot învăța lucruri noi. 1 2 3 4 5 6
Reușesc să comunic eficient cu partenerul Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
78 meu de viață despre preocupările mele de Total Partial Partial Total
dezvoltare profesională. 1 2 3 4 5 6
Studiez mereu pentru a-mi dezvolta
cunoștințele în domenii diferite. 1 2 3 4 5 6
80 Sunt preocupat să respect legea. Total Partial Partial Total
1 2 3 4 5 6
să o rezolv identific mai întâi cunoștințele
pe care trebuie să le asimilez pentru a 1 2 3 4 5 6
rezolva problema.
Stilul meu de viață include o alimentație
sănătoasă. 1 2 3 4 5 6
Sunt mereu interesat să aflu care este Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
83 adevărul cu privire la o situație pentru a Total Partial Partial Total
putea lua o decizie corectă. 1 2 3 4 5 6
Caut succesul profesional chiar dacă acest
fapt îmi afectează relația cu familia. 1 2 3 4 5 6
Urmăresc pe internet documentare care Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
85 explică cum funcționează lucrurile în alte Total Partial Partial Total
domenii de activitate. 1 2 3 4 5 6
Mă rog mereu pentru a avea protecție
divină în viața de zi cu zi. 1 2 3 4 5 6
În viața de zi cu zi mă orientez cu prioritate
după norme și principii religioase. 1 2 3 4 5 6
cele în care am eu pregătire profesională. 1 2 3 4 5 6
Prefer să am legături stabile cu persoane Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
89 modeste decât relații instabile cu persoane Total Partial Partial Total
importante. 1 2 3 4 5 6
Pot să identific strategii care să îmi permită
să obțin un confort material mai bun. 1 2 3 4 5 6
Sunt interesat să cunosc oameni de
succes. 1 2 3 4 5 6
93 Sunt capabil să dezvolt o afacere proprie. Total Partial Partial Total
1 2 3 4 5 6
94 Am un plan bine conturat pentru viața mea. Total Partial Partial Total
1 2 3 4 5 6
Flirtul m-a ajutat mereu să am succes în
relațiile cu sexul opus. 1 2 3 4 5 6
Un stil de viață echilibrat este mai important Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
96 pentru sănătate decât moștenirea Total Partial Partial Total
genetică. 1 2 3 4 5 6
Dacă este cazul, atunci când cineva
contribuie la succesul meu recunosc public
contribuția persoanei respective la 1 2 3 4 5 6
succesul meu.
98 Mă bazez pe principiile mele religioase mai
mult decât pe oportunitățile de conjunctură. 1 2 3 4 5 6
În munca mea folosesc cunoștințe din alte Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
99 domenii decât cele cerute în activitatea Total Partial Partial Total
mea profesională. 1 2 3 4 5 6
Dacă observ că superiorul meu încalcă o Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
100 lege sau o normă evit să îi spun acest lucru Total Partial Partial Total
pentru a nu-și pierde încrederea în mine. 1 2 3 4 5 6

101 Mă străduiesc să fiu o persoană de succes Total Partial Partial Total
în relația cu persoane de sex opus. 1 2 3 4 5 6
102 trebuie să o rezolv încerc să văd cum au Total Partial Partial Total
rezolvat alții problema rezpectivă. 1 2 3 4 5 6
Valoarea muncii mele este mai mare decât
banii pe care îi primesc pentru ea. 1 2 3 4 5 6
Mă documentez ca să înțeleg cum
evoluează diferite domenii de știință. 1 2 3 4 5 6
Știu care sunt activitățile din care aș putea
câștiga mai mulți bani dacă le-aș face. 1 2 3 4 5 6
CHESTIONAR DE COMPENSARE A EFICACITĂȚII AUTOPERCEPUTE - CCEA
Etalon în dezvoltare – Nu trebuie inclus in PROFILUL respondentului. Trebuie doar APLICAT !
Notă :
Chestionarul este protejat de actele normative naționale și internaționale care reglementeză drepturile
de autor.
Poate fi utilizat în scop didactic, de cercetare sau comercial doar cu acordul autorilor. Nu poate fi
transmis fără acordul acestora, Contact e-mail : teofilpanc@prof.utm.ro; alexandru.utm@gmail.com
NUME
PRENUME: Calenic Andrei
OCUPATIA: Curier
CASĂTORIT /
NECĂSĂTORIT Necasatorit
STUDII (ultimele
RESEDINTA
VARSTA:
24
SEXUL:
M
Data aplicarii:
17.05.2023
Instructiuni:
Lista de mai jos cuprinde afirmatii care descriu modul in care o persoana dezvoltă
comportamente de compensare a situațiilor solicitante. Va rugăm cititi cu atentie fiecare afirmatie si
decideti cat de bine vi se potriveste dvs. Cand nu sunteti sigur/a, răspundeti in functie de ceea ce credeti
ca este adevarat. Alegeti valoarea dintre 1 si 6 care credeti ca descrie cel mai bine starea de fapt
specifica fiecarei afirmatii.
13)Dezacord Total
14)Dezacord Partial
15)Dezacord
16)Acord
17)Acord Partial
18)Acord Total
Cititi cu atentie si raspundeti
Nr. Dezacord Dezacord Dezacord Acord Acord Acord
marcand cifra care va descrie cat
Crt Total Partial Partial Total
mai exact.
Înainte să mă apuc de lucru simt
nevoia să caut pe internet diverse 1 2 3 4 5 6
1 lucruri care mă relaxează.
Mă relaxează dacă stau pe rețelele
de socializare atunci când sunt trist 1 2 3 4 5 6
2 sau supărat.
M-am obișnui să mă relaxez stând
pe rețelele de socializare înainte să 1 2 3 4 5 6
3 ma apuc de lucru.
Un medicament sau pastilă de
relaxare este binevenită când lucrez 1 2 3 4 5 6
4 la ceva important.
Mă ajută să rămân concentrat dacă
mănânc sau beau ceva dulce atunci 1 2 3 4 5 6
5 când lucrez ceva important.
Când trebuie să mă apuc de lucru
simt nevoia să mă relaxez înainte cu 1 2 3 4 5 6
6 jocuri pe telefon.
Am nevoie să consum ceva dulce
7 1 2 3 4 5 6
atunci când sunt trist sau supărat.
Îmi face bine să particip la pariuri
8 1 2 3 4 5 6
sportive când sunt trist sau supărat.
Obișnuiesc să mănânc ceva înainte
9 1 2 3 4 5 6
de a mă apuca de lucru.
Mă simt mai concentrat dacă atunci
când lucrez servesc un pahar de vin, 1 2 3 4 5 6
10 tărie sau altceva similar.
Când am de făcut o activitate
importantă obișnuiesc să iau un 1 2 3 4 5 6
medicament sau o pastilă care să
11
mă învioreze.
Când sunt trist sau supărat
obișnuiesc să caut pe internet 1 2 3 4 5 6
12 diverse lucruri care mă relaxează.
Mă calmează dacă mănânc atunci
13 1 2 3 4 5 6
când sunt trist sau supărat.
În timp ce lucrez obișnuiesc să fac
pauze în care mă relaxez stand pe 1 2 3 4 5 6
Mă concentrez mai bine dacă fumez
15 1 2 3 4 5 6
în timp ce lucrez.
Simt nevoia să consum ceva dulce
16 1 2 3 4 5 6
înainte de a mă apuca de lucru.
Când sunt trist sau supărat mă ajută
17 1 2 3 4 5 6
dacă particip la jocuri în rețea.
Când sunt trist sau supărat, cafeaua
18 1 2 3 4 5 6
mă ajută să îmi recuperez energia.
Jocurile de noroc mă ajută să uit de
19 1 2 3 4 5 6
tristețe sau supărare.
Mă concentrez mai bine dacă iau un
medicament sau pastilă care să mă 1 2 3 4 5 6
învioreze când am un lucru solicitant
20
de făcut.
Mă relaxează ca înainte să încep o
activitate să joc diferite jocuri de 1 2 3 4 5 6
21 noroc.
Înainte să mă apuc de un lucru sau o
activitate importantă obișnuiesc să 1 2 3 4 5 6
iau un medicament sau pastilă care
22
mă relaxează.
Prefer să iau un medicament sau o
pastilă care să mă llinițtească când 1 2 3 4 5 6
23 sunt trist sau supărat.
Obișnuiesc să beau cafea, indiferent
24 1 2 3 4 5 6
de oră, atunci când lucrez ceva.
Sunt mai eficient dacă mănânc sau
fac pauze de mâncare atunci cand 1 2 3 4 5 6
25 lucrez ceva important.
Fac pauze de lucru în care mă
26 1 2 3 4 5 6
relaxez participând la jocuri în rețea.
În pauzele de lucru mă relaxează
dacă urmăresc rezultatele pariurilor 1 2 3 4 5 6
sportive sau dacă aplic la pariuri
27
sportive.
Reușesc să depășesc tristețea sau
supărarea dacă iau un medicament 1 2 3 4 5 6
28 sau pastilă care să mă mai învioreze.
Mă relaxez dacă urmăresc
rezultatele pariurilor sportive sau 1 2 3 4 5 6
dacă aplic la pariuri sportive înainte
29
În timpul unei activități fac pauze de
relaxare în care joc sau particip la 1 2 3 4 5 6
30 jocuri de noroc.
Mă apuc mai ușor de lucru dacă
beau înainte un pahar de vin, tărie 1 2 3 4 5 6
31 sau altceva similar.
Fac pauze in care caut pe internet
diverse lucruri care mă relaxează în 1 2 3 4 5 6
32 timp ce lucrez.
Simt nevoia sa fumez atunci când
33 1 2 3 4 5 6
sunt supărat sau trist.
pauze in care mă relaxez stând pe 1 2 3 4 5 6
34 rețelele de socializare.
Petrec timp în jocuri de rețea înainte
35 1 2 3 4 5 6
să mă apuc de lucru.
Jocurile pe telefon sunt un bun
36 1 2 3 4 5 6
refugiu când sunt trist sau suparat.
Înainte de a mă apuca de un lucru
37 1 2 3 4 5 6
obișnuiesc sa fumez.
Mereu îmi fac o cafea înainte de a
mă apuca să lucrez ceva indiferent 1 2 3 4 5 6
38 de oră.
Atunci când sunt supărat sau trist
simt nevoia să beau un pahar de vin, 1 2 3 4 5 6
FOAIE de RASPUNS : Test Matrici Progresive Standard PLUS (RAVEN)
NUME PRENUME:
Calenic Andrei
OCUPATIA:
Curier
CASĂTORIT /
NECĂSĂTORIT Necăsătorit
STUDII (ultimele
RESEDINTA
VARSTA:
24
SEXUL:
M
Data aplicarii:
17.05.2023
A B C D E
1 4 1 4 1 5 1 7 1 7
2 5 2 1 2 4 2 5 2 5
3 1 3 3 3 7 3 3 3 5
4 2 4 6 4 8 4 2 4 1
5 6 5 5 5 2 5 7 5 6
6 5 6 4 6 7 6 8 6 4
7 1 7 1 7 6 7 4 7 3
8 3 8 3 8 3 8 6 8 5
9 4 9 2 9 7 9 5 9 2
10 2 10 5 10 4 10 6 10 8
11 3 11 2 11 6 11 4 11 3
12 6 12 3 12 3 12 2 12 7
GRILA și PROCEDURĂ Matrici Progresive Standard Plus (RAVEN)
1. Nume
Calenic Andrei
2. Vârstă 24
3. Data Testării 17.05.2023
4. Ora începerii 16:24
5. Ora terminării 16:32
Mențiuni: Scrieți totalul răspunsurilor corecte pentru fiecare serie în spațiul corespunzător. Însumați
punctajul celor cinci serii și notați totalul general în spațiul din partea de jos a paginii. Dacă un item are
marcate mai multe răspunsuri corecte , acel item se consideră incorect.
SERIA A Răspuns SERIA B Răspuns SERIA C Răspuns SERIA D Răspuns SERIA E Răspuns
Răspuns Subiect Răspuns Subiect Răspuns Subiect Răspuns Subiect Răspuns Subiect
corect corect corect corect corect
A1 4 B1 4 C1 5 D1 2 E1 7
A2 5 B2 1 C2 4 D2 1 E2 6
A3 1 B3 3 C3 7 D3 1 E3 4
A4 2 B4 6 C4 8 D4 2 E4 3
A5 6 B5 5 C5 1 D5 5 E5 4
A6 5 B6 4 C6 7 D6 8 E6 8
A7 1 B7 1 C7 6 D7 7 E7 3
A8 3 B8 3 C8 1 D8 6 E8 1
A9 4 B9 2 C9 6 D9 3 E9 5
A 10 2 B 10 5 C 10 8 D 10 4 E 2
10
A 11 3 B 11 2 C 11 2 D 11 2 E 5
11
A 12 6 B 12 6 C 12 6 D 12 5 E 3
12
Procedură:
1. Transferați în grila de răspuns de mai sus în coloana ˝Răspuns Subiect˝ răspunsurile înregistrate de subiect
în Foaia de Răspuns pentru fiecare item de la fiecare serie;
2.Scrieți în tabelul de mai jos totalul răspunsurilor corecte pentru fiecare Serie:
Total răspunsuri Total răspunsuri Total răspunsuri Total răspunsuri Total răspunsuri
corecte SERIA A corecte SERIA B corecte SERIA C corecte SERIA D corecte SERIA E
12 11 6 3 2
Total răspunsuri corecte Matrici Progresive Standard Plus
(Suma tuturor răspunsurilor pentru cele 5 Serii) = .........3..4...........
3.Indentificați scorul obținut în coloana Scor test din Tabelul nr. 2 (Norme detaliate ale testului SMP Plus
pentru populația adultă)
4. Corelați scorul identificat cu vârsta corespunzătoare a respondentului (subiectului) pentru a obține
rangul percentilei din Tabelul nr. 2;
5.Inregistrați valoarea percentilei: = .....3..9.........

Valoare
percentilă
6.Identificați în Tabelul nr. 3 - Transformarea percentilelor și a nivelurilor RPM în coeficient de inteligență

(CI), cea mai apropiată valoare a percentilei din coloana Rang percentil și Coeficientul intelectual
corespunzător din coloana CI
7.Inregistrați aceste valori în tabelul de mai jos:
Cea mai apropiată Valoare a = .....3...7...,.1..........

percentilă
Coenficient de Inteligență: 9 5
CI = ...... ... .........
STRUCTURA PROFILULUI PSIHOLOGIC AL ÎNVĂȚĂRII
NUME: Mihail
PRENUME: Alina
4.Rezultate înregistrate:
4.1 Rezultat - Chestionarul pentru preferinţa emisferică cerebrală (Ricki Linksman)
Emisfera cerebrală dominantă (opţiunile sunt : stânga, dreapta, integrata (egalitate), mixtă, mixtă favorizând
dreapta, mixta favorizând stânga) este: Emisfera cerebrala stanga
4.2 Rezultat - Chestionarul pentru preferinţa stilului de învăţat (Ricki Linksman)
Stilul de învățat este (vizual, auditiv, tactil, kinestezic,) :Auditiva si vizuala
4.3 Rezultat - Test privind stilurile de învățare experiențială - MODELUL KOLB
Stilul de învățare este: Pragmatic focalizare pe Experimentarea Activa si Conceptualizare Abstracta
4.4 Rezultat - Chestionar de eficacitate de sine AUTOPERCEPUTA – CEFA : Scoruri obținute :

Eficacitate Sub Prag Intereval Peste Sub Prag Intereval Peste Prag
autopercepu Inferior Mediu Prag inferior Mediu superior
ta MASCU MASCU superior FEMINI FEMINI FEMININ
LIN LIN MASCU N N
LIN
Profesionala Sub 28 28 - 46 Peste 46 Sub 27 27 – 46 Peste 46
Educational Sub 26 26 - 42 Peste 42 Sub 26 26 - 42 Peste 42

a
Familiala Sub 32 32 - 42 Peste 42 Sub 32 32 – 42 Peste 42
A Sub 21 21 - 29 Peste 29 Sub 21 21 - 29 Peste 29

standardului
de viata
3
Eficacitate înaltă auto percepută la următoarele scale: Intelectuala, Profesionala, Educațională, Sociala, Sănătate,
Religioasa, Erotica, A standardului de viață
Eficacitate scăzută auto percepută la următoarele scale: Familiala, Morala
Urmatoarele teste nu trebuie integrate in PROFIL. Trebuie doar APLICATE :
1.7. CIAM - Chestionar de inteligență adaptativă Multidimensională (Teofil Panc, Al. Mihalcea) – de
Aplicat
1.8. CCEA - Chestionar de compensare a eficacității autopercepute (Teofil Panc, Al. Mihalcea) – de
Aplicat
1.6. Test RAVEN - de Aplicat.

Coeficient de Inteligență (CI / IQ) =89
5.Analiza SWOT:
5.1 Puncte forte ale stilului de învățare al persoanei / subiectului.
Capacitatea de a reține informațiile prezentate sub formă de imagini sau grafice mai ușor și pentru o perioadă
mai lungă de timp.
Vulnerabilități / Puncte slabe ale stilului de învățare al persoanei / subiectului.
Poate deveni dependente de materialele vizuale pentru a înțelege și asimila informațiile.
Riscuri privind eficiența în stilului de învățare al persoanei / subiectului.

..... Limitarea exprimării în mod verbal
5.2 Oportunități privind eficiența în stilului de învățare al persoanei / subiectului.
..... Ii permite să rețină mai ușor informațiile prezentate sub formă vizuală. Aceasta poate fi o oportunitate de a folosi tehnici
de memorare vizuală, cum ar fi crearea de imagini mentale sau asocierea informațiilor cu imagini semnificative.
6.Eficacitatea stilului de învățare:

Gândirea creativă și gândirea holistică. Aceasta poate explora diferite perspective și abordări vizuale în
procesul de învățare, ceea ce le permite să-și dezvolte abilitățile creative și să abordeze subiectele dintr-o
perspectivă mai largă și integrată.
6.1 Argumentați în contextul cursului si al rezultatelor evaluării în ce constă eficacitatea stilului de

învățare al persoanei subiectului testat
6.2 Formulați recomandări pentru creșterea performanței de învățat
1.Utilizați resurse vizuale adecvate: Asigurați-vă că aveți acces la materiale și resurse vizuale relevante și de înaltă calitate.
Alegeți cărți, prezentări, videoclipuri sau alte materiale care se potrivesc stilului de învățare vizual și care vă pot ajuta să
vizualizați și să înțelegeți mai bine informațiile.
2.Utilizați tehnologia: Exploatați puterea tehnologiei pentru a spori procesul de învățare vizuală. Utilizați aplicații și
software-uri interactive, platforme de învățare online, simulări și alte instrumente tehnologice care pot oferi experiențe
vizuale captivante și interactivitate.
3.Utilizați culori și sublinieri: Folosiți culori diferite pentru a evidenția informațiile importante sau pentru a face distincții
între diferitele elemente. Subliniați cuvinte cheie sau idei principale cu culori diferite pentru a le face mai vizibile și ușor de
recunoscut.
ANEXE:
(Ricki Linksman)
Numele Miha_i_l_Ali_n_a
Data 17.05.2023 Varsta 22 Profesia
Studentă Sex: F Localitatea
București
Sport practicat —
Vechime în sport —
Instrument muzical practicat —
Vechime în practica instrumentului —




tonalitatea vocii.


a. Dreapta
b. Stânga






ordine


7




23. Vă place să :
respectivă

25. Vă place să :
26. Vă plac :
27. Vă place să :
etapele

b. Vă gândiţi în mod imaginativ şi inventiv la ceea ce s-ar fi putut întampla, sau la ceea ce poate
fii creat în viitor
30. Vă place să
31. De obicei
32. Sunteţi :
33. Sunteţi :


9
Numele Mih_ail Alina Data 17.05.2023

Varsta 22 Profesia Studentă Sex: F
Sport practicat —
totalul : 0
emisfera stânga.

(Ricki Linksman)
Numele Miha_i_l_Ali_n_a Data 17.05.2023

Sport practicat —
pe toate.

a. Chipul
b. Numele
11
c. Profesorul vă permite să scrieţi sau să desenati informaţiile, să atingeţi în mod direct materialele,
d. Profesorul vă permite să vă sculaţi din banca pentru a executa proiecte, simulari, experienţe, să



mintal
la dreapta
c. Priviţi interlocutorul doar scurt timp, pentru a-i vedea expresia, apoi vă feriţi ochii
d. Priviţi arareori interlocutorul; în majoritate vă uitati în jos, sau în lateral, dar dacă există activitate

în ambient
c. Sunteţi sensibil faţă de sentimentele oamenilor, propriile dumneavoastră sentimente sunt rănite cu
şi acceptat
d. Vă vine greu să stati nemişcat pe locul dumnevoastra, trebuie să vă mişcati mult; dacă nu vă puteti

b. Vă deranjeaza când cineva nu vorbeşte corect şi sunteţi sensibil fata de anumite sunete, precum
c. Lacrimati la episoade triste din filme şi cărţi
d. Vă foiti şi nu vă gasiti locul când sunteţi silit să ramaneti nemişcat şi nu puteti sta prea mult timp în
acelaşi loc

13
a.Văzându-l
b. Auzindu-l
c. Scriindu-l
Numele
Mihail Alina Data 17.05.2023
Sport practicat —

fie conectate.)
Stilul meu de învăţat este: Auditivă si vizuala
Stilul meu de învăţat este: Aud_i_ti_v_ă si vizuala
15
București
Sport practicat —
Instrucţiuni:

ITEMI :
1. Când învăţ:
Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
17
4. Învăţ prin:
perfect bine
3 1
4 2
perfect bine
3 1
4 2
perfect bine
3 1
4 2
perfect bine
3 1
4 2
5. Când învăţ:
perfect bine
3 1
4 2
perfect bine
3 1
4 2
perfect bine
3 1
4 2
perfect bine
3 1
4 2
Numele Mihail Data_17.05.2023

Ali_n_a
Vârsta 22 Profesia Stu_de_n F

Sex:
tă

1.
a. (CE) 3
b. (AE) 3
c. (AC) 3
d. (RO) 2
2.
a. (RO) 2
b. (CE) 3
c. (AC) 3
d. (AE) 3
3.
a. (AC) 3
b. (RO) 2
c. (AE) 3
d. (CE) 2
4.
a. (CE) 2
b. (RO) 2
c. (AE) 3
d. (AC) 3
5.
a. (CE) 3
b. (AC) 2
c. (RO) 3
d. (AE) 3
19
AE = _15
AC = 14
RO = _11 CE = 13
Activă (EA) şi Conceptualizarea Abstractă (CĂ);
TESTE – OPERATIONALIZARE SCALE
Ricki Linksman – Dominanta CEREBRALĂ - Preferinţe emisferice cerebrale
Emisfera cerebrală stângă procesează datele în mod simbolic, sub forma literelor, cifrelor, cuvintelor şi ideilor
abstracte (prin limbaj). Studiile de specialitate confirmă faptul că la majoritatea oamenilor, zona responsabilă de limbaj
se găseşte în emisfera stânga (Ricki, L. 1999). Aceasta emisfera procesează informaţiile pas-cu-pas, secvenţial şi
întampină dificultăţi în perceperea tabloului general dacă informaţiile nu sunt prezentate în aceasta modalitate.
Emisfera cerebrală dreapta proceseaza datele în mod sensorial percepând mediul extern in afara limbajului.
Ea percepe senzaţiile vizuale, auditive, gustative, olfactive, tactile, de mişcare, muzica, sunetele vocii şi cele din natura
fără să le atribuie etichete, respective că pe un film fără dialoguri. Această emisferă procesează datele în mod global,
simultan, ea vede tabloul general dintr-o dată şi întampină dificultăţi în receptarea şi stocarea informaţiilor pas-cu-pas
dacă nu vede tabloul de ansamblu.
Ricki Linksman - Stilul de învăţat
Stilul vizual ( privind) - corespunde subiecţilor care învăţă preponderent privind. Aceştia au specializate
funcţional căile neuronale dintre nervii oculari şi acea parte a creierului care interpretează stimulii vizuali.
Stilul auditiv ( ascultând ) – corespunde subiecţilor care învăţă ascultând, fie chiar şi pe ei însişi în timp ce
parcurg un material sau purtând un dialog cu alţii pe subiectul supus învăţării. La aceşti subiecţii sunt mai specializate
căile neuronale dintre urechi şi acea parte a creierului care interpretează stimulii auditivi.
Stilul tactil ( tehnic, înţelegerea mecanicităţii “cauză – effect”) – corespunde subiecţilor care învăţă
atingând, percepând senzaţiile pielii, folosindu-şi degetele şi mâinile având actul de învăţare acompaniat de
registrul afectiv- emoţional. Căile neuronale dintre neoronii senzitivi de la nivelul mâinilor, degetelor, epidermei, a
reacţiilor fizice sau neuro-vegetative asociate emoţiilor şi acea parte a creierului care prelucrează aceste informaţii
senzoriale sunt la aceşti subiecţi superior specializate.
Stilul kinestezic ( roleplay ) - corespunde subiecţilor care învăţă manipulându-şi în spaţiu principalele grupe
de muşchi, cei mai masivi şi implicându-se în procesul de învăţare prin simulare, transpunere în rolurile altora, explorare
şi participare la viaţă reală, practice o învăţare experienţială. În acest caz sunt specializate căile neuronale dintre
muşchii respectivi şi acea parte a creierului care prelucrează informaţiile ce vin pe aceasta cale.
Stilul de învățare experiențială – Modelul KOLB
Activii sau acomodatorii (AE- Active Experimentation) doresc să experimenteze ceva nou şi să atace probleme
reale. Se plictisesc de proiectele pe termen lung, nu le place să li se amintească că e nevoie să-şi clarifice obiectivele,
structura şi să planifice în detaliu. Subiecţii se gândesc în ce fel informaţia nouă ar putea să le ofere şi modalităţi inedite
de a acţiona. Ei învaţă mai eficient atunci când se pot angaja în proiecte, teme pentru acasă sau discuţii în grup, detestînd
lectura. Prîntre ei sunt mai mulţi extroverţi care ar vrea să atingă, să pipăie totul. Feedback-ul colegilor, autoevaluarea şi
autodirecţionarea sunt preferinţele acestui tip de educabili.
Reflexivilor sau divergenţilor (RO- Reflective Observation) le place analiza, colectarea datelor, compararea
lor, dar le este dificil să înceapă un proiect. Adună informaţia şi ajuta la generarea ei. Se implică în analiza experienţelor
avute şi apreciază avantajul recapitulărilor şi discuţiilor, al feedbackului, dar nu vor să fie primii care iau cuvantul sau să
21
aiba presiunea timpului. Indivizii reflectă felul în care informaţia va afecta anumite aspecte ale vieţii. O apropiere mare
de această dimensiune indică o tentativă imparţială şi reflexivă de abordare a instruirii. În elaborarea raţionamentelor,
aceşti subiecţi se bazează pe observaţii minuţioase. Ei preferă astfel de situaţii de învăţare că lectura şi scrierea. Fiind
introverţi, lectura le este foarte utilă. Educabilii din această categorie aşteaptă de la profesor interpretări experte, dorind
că acesta să le fie şi ghid, şi maestru în repartizarea sarcinilor, iar performanţele lor să fie evaluate prin intermediul
criteriilor din exterior.
Teoreticienii sau asimilatorii (AC- Abstarct Conceptualizatiaon) sunt atraşi de problemele complexe, dar nu li
se pare normal să piarda atâta timp pentru singura experienţă managerială. Nu vor un proiect simplificat şi cred că sunt
prea puţine oportunităţi de a generaliza. Au păreri foarte bine conturate. Subiecţii compară felul în care informaţia
corespunde experienţei anterioare. O apropiere maximă de conceptualizarea abstractă indică prezenţa unei
abordări analitice, conceptuale despre învăţare, care corelează semnificativ cu gîndirea logică şi evaluarea
raţională. Aceşti subiecţi sunt mai mult orientaţi spre obiecte şi simboluri, şi mai puţin spre oameni; ei învaţă mai eficient
atunci când sunt direcţionaţi de o autoritate şi în situaţii impersonale care accentuează teoria şi analiza sistematică;
sunt frustraţi şi însuşesc mai puţin atunci când trebuie să exerseze sau să simuleze. Studiile de caz, lecturile teoretice şi
exerciţiile de reflectare îi ajută mult pe educabilii din această categorie.
Pragmaticilor sau convergenţilor (CE- Concrete Experience) le place să construiască planuri de acţiune pentru
problemele reale în care au expertiza. Nu folosesc teorii şi modele, ci abilităţile de care dispun, spre exemplu, pentru a
intervieva, planifica sau prezenta. Îi supără acţiunile şi discuţiile fără scop. Apropierea maximă de această extremă
relevă faptul că persoanele fac raţionamente, în speţă, în baza emoţiilor şi sunt empatice. Ei consideră că
abordările teoretice sunt inutile şi preferă să trateze fiecare situaţie drept un caz unic. Aceste persoane învaţă cel mai
eficient atunci când li se aduc exemple concrete şi când se pot implica în activităţi. Ei tind să relaţioneze cu colegii, dar
evită autorităţile. Instructorul/profesorul are doar rolul de “salvamont” în instruirea unor astfel de educabili – autodirectivi
şi autonomi.
Notă :
NUME PRENUME:
Mihail Alina
OCUPATIA:
Studentă
CASĂTORIT /
NECĂSĂTORIT Necasatorită
STUDII (ultimele
RESEDINTA (Urban
sau Rural) Urban
VARSTA:
22
SEXUL:
F
Data aplicarii:
17.05.2023
Instructiuni:
1) Dezacord Total
2) Dezacord Partial
3) Dezacord
4) Acord
5) Acord Partial
6) Acord Total
23
Dezacord Acord
2 1 2 3 4 5 6
4 1 2 3 4 5 6
pe mine.
5 opus. 1 2 3 4 5 6
6 1 2 3 4 5 6
sfarsit.
7 1 2 3 4 5 6
10 1 2 3 4 5 6
mult timp cu mine.
13 1 2 3 4 5 6
mine.
15 1 2 3 4 5 6
20 1 2 3 4 5 6
consultat.
21 1 2 3 4 5 6
23 1 2 3 4 5 6
opus.
25 1 2 3 4 5 6
26 1 2 3 4 5 6
mei.
27 1 2 3 4 5 6
mei.
29 1 2 3 4 5 6
importante.
30 1 2 3 4 5 6
conducere.
33 1 2 3 4 5 6
timp.
35 1 2 3 4 5 6
retineri.
38 1 2 3 4 5 6
mea.
41 1 2 3 4 5 6
43 1 2 3 4 5 6
47 1 2 3 4 5 6
48 1 2 3 4 5 6
când am nevoie.
49 1 2 3 4 5 6
50 1 2 3 4 5 6
sunt grav bolnav.
51 1 2 3 4 5 6
52 1 2 3 4 5 6
53 doresc. 1 2 3 4 5 6
54 1 2 3 4 5 6
meu.
56 1 2 3 4 5 6
57 1 2 3 4 5 6
59 1 2 3 4 5 6
61 1 2 3 4 5 6
63 1 2 3 4 5 6
amuzanta.
64 1 2 3 4 5 6
psiholog.
70 1 2 3 4 5 6
studenti.
75 1 2 3 4 5 6
nevoie de un sfat.
76 1 2 3 4 5 6
persoana amuzanta.
77 1 2 3 4 5 6
istet.
80 1 2 3 4 5 6
scoala.
81 1 2 3 4 5 6
mine.
84 1 2 3 4 5 6
vorba cu mine.
85 1 2 3 4 5 6
putea parasi.
86 1 2 3 4 5 6
87 1 2 3 4 5 6
partener.
88 1 2 3 4 5 6
om cu relatii.
89 1 2 3 4 5 6
vacanta.
91 1 2 3 4 5 6
munca.
practici similare.
93 1 2 3 4 5 6
am in prezent.

Sociala 24 35 25 36
Sanatate 28 46 27 46
Morala 36 53 35 54
Erotica 50 73 52 80
viata

de viata
Interpretare: CHESTIONAR DE EFICACITATE DE SINE AUTOPERCEPUTA – CEFA
Chestionarul de eficacitate autopercepută este fundamentat în teoria socio-cognitivă a

eficacității autopercepute a lui A. Bandura. În concepția autorului prin eficacitate autopercepută se
înțelege sistemul de convingeri pe care îl au oamenii cu privire la capacităţile lor de a produce în condiţii
de performanţă influenţă asupra evenimentelor şi situaţiilor pe care le gestionează în viaţă (Bandura,
1994)
Astfel, persoanele care au o eficacitate autopercepută ridicată se angajează să rezolve sarcini
cu un înalt grad de dificultate, își susţin şi îşi dozează în mod optim efortul pentru a-şi atinge obiectivele
fixate, consideră că pot controla toate provocările cu care se confruntă, iar dacă experimentează un eşec
îşi recuperează repede sentimentul şi convingerea de eficacitate.
Pe de altă parte, persoanele cu o eficacitate autopercepută scăzută evită să se angajeze în sarcini cu un
înalt grad de dificultate. Ele consideră că acestea sunt peste capacităţile lor de a le rezolva. Îşi pierd rapid
încrederea în abilităţile personale şi rămân concentrate pe experienţa eşecului şi pe rezultatele negative
(Bandura, 1995).
Relaţia dintre convingerile oamenilor cu privire la capacitatea lor de a realiza performanţă, respectiv dintre
eficacitatea lor autopercepută şi experienţa eşecului şi a rezultatelor negative, în diferite arii de
interes pentru ei în viaţă, conduce în mod frecvent la distres. Distresul conduce însă mai departe, la
diferite afecţiuni psihologice şi psihosomatice.
În consecinţă, cercetările experimentale relevă o serie de corelaţii între eficacitatea
autopercepută scăzută şi diferite afecţiuni psihologice sau somatice. Însăşi Bandura afirma că persoanele
cu eficacitate autopercepută scăzută au de asemenea o autoevaluare scăzută care poate conduce
la depresie (Bandura, 1997).
Cercetări făcute pe pacienţi cu cancer care au obţinut şi scoruri mari la depresie au arătat că aceştia au
fost evaluaţi de asemenea cu eficacitatea autopercepută scăzută (Mystakidou & Co., 2010). Studiile
întreprinse de David J. Moore şi David R. Williams (2011) pe subiecţi obezi cu un control scăzut al
impulsului de a mânca necontrolat au arătat că şi în această situaţie există o corelaţie între distress
şi eficienţa autopercepută scăzută.
Totodată măsuratorile făcute în domeniul psihologiei sănătăţii de Schwarzer, R., & Jerusalem (1995) prin
utilizarea Generalized Self-Efficacy Scale au arătat că există o relaţie între distress şi eficienţa
autopercepută slabă.
Eficacitatea intelectuală autopercepută

Persoanele cu eficacitate intelectuală autopercepută ridicată au convingerea că pot găsi mereu o soluție
de rezolvare a unei probleme indiferent de gradul de dificultate al acesteia. Cred că pot elabora cu mai
mare ușurință decât alții soluții la probleme și în mod sigur mult mai bine decât aceștia și mult mai repede.
Identifică mereu modalități de rezolvare a unei situații dificile. Uneori își pot confecționa lucrurile de care
au nevoie. Sunt apreciați pentru că sunt creativi, descurcăreți, culți și pentru că îi sprijină pe ceilalți în
găsirea de soluții adecvate la problemele cu care aceștia se confruntă.
Persoanele cu eficacitate autoeprcepută scăzută au o încredere redusă în capacitatea lor
intelectuală. Atunci când trebuie să rezolve o problemă preferă să apeleze la altcineva pentru a găsi
o soluție adecvată. Aceștia tind să amâne rezolvarea de sarcini și în general apreciază gradul de
dificultate al acestora ca fiind mai mare decât este în mod real. Nivelul lor de cultură este scăzut și în
general sunt percepuți ca fiind neajutorați.
Eficacitatea profesională autopercepută
Persoanele cu eficacitate profesională autopercepută ridicată au convingerea că sunt foarte bine
pregătite din punct de vedere al activității de muncă și că nivelul de cunoștințe și abilități pe care îl dețin
le îndreptățește să aspire la o evidentă recunoaștere profesională. Acest lucru este confirmat de
faptul că în foarte multe situații colegii apelează la ele pentru sprijin profesional sau școlar. De
asemenea, oferirea de ajutor colegilor le confirmă faptul că ar putea să și coordoneze aceste grupuri de
colegi, ele considerându-se mai bine pregătite decât majoritatea. Aspiră la funcții de conducere și cred că
merită o carieră profesională de succes.
Persoanele cu eficacitate profesională autpercepută scăzută, sunt mereu dominate de un
sentiment de inferioritate în ce privește competența profesională, ele fiind mereu în situația de a avea în
activitatea lor, confirmarea altor colegi cu o eficacitate profesională autopercepută mai înaltă. Aceste
persoane cred că ar avea dificultăți în a-și găsi un loc de muncă dacă ar fi puse în această situație.
Nu doresc și nu cred că sunt capabile să acceadă la funcții de conducere înalte. Ele nu cred că ar
putea să se descurce într-o activitate de coordonare profesională.
Eficacitatea educaţională autopercepută

Persoanele cu eficacitate educațională autopercepută ridicată sunt satisfăcute de parcursul lor
școlar, de notele obținute, de studiile finalizate și consideră că toate acestea au fost realizate în termeni
de performanță. Acestea sunt siguri că au obținut întotdeauna aprecierea profesorilor mai mult decât alți
colegi și că au fost mereu poziționați în topul clasei sau al anului de studiu. Sunt de asemenea satisfăcute
de nivelul cunoștințelor asimilate pe parcursul școlii. Ele consideră că performanța școlară depinde strict
de efortul personal depus în sarcină.
Persoanele cu eficacitate educațională autopercepută scăzută nu sunt satisfăcute de nivelul
studiilor atins, nici de notele obținute pe parcursul lor școlar. Ele consideră că nu erau printre elevii sau
studenții preferați ai profesorilor și că evident nu erau în topul pozitiv al clasei. Acestea cred de cele mai
multe ori că nu sunt singurii responsabili pentru parcursul lor școlar nesatisfăcător.
Eficacitatea socială autopercepută

Persoanele cu eficacitate socială autopercepută mare sunt apreciate ca fiind o sursă de suport și
sprijin pentru semenii lor. Sugestiile făcute de acestea sunt mereu urmate de cei din jur. Acestea
sunt satisfăcute de poziția lor socială și sunt bine integrațe într-un sistem de relații sociale. Ei sunt
convinși că au în sfera lor socială suficienți oameni importanți la care pot să apeleze la nevoie. Pentru
acest fapt sunt apreciați de către oamenii din jurul lor. Această categorie de persoane stabilește cu
ușurință contacte sociale și este mulțumită de prietenii pe care și-i face. Consideră că depinde doar de
ele ca oamenii să îi placă.
Persoanele cu eficacitate autopercepută scăzută stabilesc cu dificultate contacte sociale, au
prieteni puțini și cred că nu depinde doar de ele ca să fie placute în societate. Acestea sunt rareori căutate
pentru sprijin și suport și foarte rar sfaturilor lor sunt urmate. Ele sunt puțin satisfăcute de poziția socială
pe care o au și totodată apreciază că au foarte puține relații importante din punct de vedere social.
Eficacitatea familială autopercepută

Persoanele cu eficacitate familială autopercepută ridicată apreciază că sunt un suport real pentru
familia lor. Ele sunt acei membri din familie cărora li se cer sfaturi, care sunt implicați în luarea deciziilor
importante și care, de cele mai multe ori rezolvă problemele importante ale familiei. În familie sunt văzute
ca un model de succes și conduită, fapt pentru care sunt apreciate și valorizate de către ceilalți membri
ai familiei. Persoanele cu eficacitate familială autopercepută ridicată sunt susținute moral de către
membrii familiei în tot ceea ce fac. Acestea consideră că depinde doar de ele să câştige aprecierea
şi suportul familiei.
Persoanele cu eficacitate familială autopercepută scăzută sunt dependente de familie în tot ce
fac. Sunt dependente de sfaturile familiei și de capacitatea acesteia de a le rezolva problemele cu care
se confruntă. Deciziile lor sunt mereu contestate în mediul de familie. Lor li se sugerează întotdeauna un
alt membru al familiei ca model de urmat sub aspectul conduitei și al succesului. De cele mai multe ori,
în ceea ce privește aprecierea familiei fac atribuiri negative interne și stabile.
Eficacitatea stării de sănătate autopercepută

Persoanele cu o eficacitate a stării de sănătate autopercepută ridicată, consideră că starea lor de sănătate
depinde doar de câtă grijă au acestea de ele și de stilul de viață sănătos abordat. De cele mai multe ori,
aceste persoane, au un program de exerciții fizice, de recuperare (odihnă) și de alimentație sănătoasă.
Ele nu văd sau nu anticipează în prezent nici un pericol cu privire la sănătate. Se simt tonice și joviale.
Persoanele cu o eficacitate a stării de sănătate autopercepute scăzute, consideră că starea lor
de sănătate nu depinde de efortul personal întotdeauna. Ele au un tonus scăzut, un nivel ridicat de
anxietate și se tem că într-o zi ar putea să se îmbolnavească grav sau că au moștenit o boală sau o
vulnerabilitate genetică. Cred că ar trebui să fie consultate de un doctor sau un psiholog și probabil
să urmeze un tratament.
Eficacitatea morală autopercepută

Persoanele cu eficacitate morală autopercepută ridicată au sistemul atitudinal cu obiect în relațiile sociale
astfel structurat, încât acestea sunt mereu preocupate de efectul acțiunilor lor asupra semenilor.
Sunt preocupate ca acțiunile lor să nu îi rănească, să nu constituie o dezamăgire pentru ceilalți, să
nu le prejudicieze în vreun fel. Se simt responsabile de orice sarcină asumată, iar atunci când nu reușesc
să o finalizaze tind să se culpabilizeze. Acestea sunt extrem de exigente cu ele însăle din punct de
vedere moral, iar atunci când constată că nu sunt la înalțimea propriilor asteptări se simt vinovate,
sentiment de care încearcă să scape dar nu cu prea mare succes. Ele sunt orientate spre normă, nu spre
oportunitatea situației sau spre autoritate, normă pe care o vor respecta indiferent dacă sunt sau nu
consecinţe.
Persoanele cu eficacitate morală autopercepută scăzută sunt prea puțin interesate de
consecințele acțiunilor lor asupra mediului relațional, social în general sau asupra principiilor morale în
sine. Când nu reușesc să finalizeze o sarcină fac atribuiri externe, considerând că diferiți alți factori din
exterior sunt responsabili de eşec, spre deosebire de persoanele cu eficacitate morală
autopercepută ridicată care tind mereu să facă atribuiri cauzale interne în eșec. Acestea tind să fie
orientate spre autoritate și oportunitate şi nu spre normă, iar dacă pot într-un anume mod să controleze
consecințele, atunci încălcarea normei nu constituie o problemă de ordin moral.
Eficacitatea religioasă autopercepută

Persoanele cu eficacitate religioasă autopercepută ridicată se consideră persoane credincioase,
care susțin că există o entitate care transcende lumea materială, care are caracter subiectiv și personal
și cu care indivizii umani pot stabili o relație. Astfel, ele cred că această entitate îi poate proteja și îi poate
ajuta să își atingă obiectivele. Aceste persoane cred că există o răsplată morală pentru atitudinile pe care
le au oamenii în timpul existenței lor iar ulterior în funcție de răsplată, acestea vor ajunge fie în rai, fie în
iad.
Persoanele cu eficacitate religioasă autopercepută scăzută nu au credința că există o
entitate care transcende dimensiunea materială a existenței și oricum, dacă ar exista această
realitate puțin probabil că se poate stabili o relație eficace cu aceasta. Ele consideră că resursele
cognitive personale sunt mult mai importante pentru succes decât credința și de asemenea, apreciază că
nu există o răsplată morală pentru fapte şi atitudini.
Eficacitatea erotică autopercepută
Persoanele cu eficacitate erotică autopercepută mare sunt identificate ca având o prezență
caracterizată de un tonus psihoafectiv ridicat, sunt agreabile și plăcute în comunicare. Sunt
percepute astfel mai ales de către persoanele de sex opus. Au simțul umorului și sunt spontane și
amuzante. Au de asemenea, capacitatea de a câștiga încrederea celorlalți și a partenerilor lor astfel încât
aceștia să le împartășească cele mai intime confidențe. Aceste persoane au încredere că ar putea
oricând să își găsească un partener și să păstreze o relație pe termen lung. Sunt dezinhibați și fără
rețineri în relațiile intime.
Persoanele cu eficacitate erotică autopercepută scăzută sunt identificate ca având un tonus
psihoafectiv scăzut, sunt puțin agreabile social și nu stârnesc interesul sexului opus. În relația cu
partenerul tind să fie taciturne şi foarte puțin deschise spre comunicare. Sunt rar o sursă de amuzament
şi binedispunere. Tind să fie inhibate, nefavorizând astfel, confidențe profunde din partea
partenerului. Uneori sunt caracterizați de rigiditate și inerție, fapt pentru care, creativitatea, nu este
punctul lor forte într-o relație intimă. Când sunt neangajați într-o relație, aceștia nu au prea mare încredere
că își vor găsi foarte uspr un partener și nici că vor reuși să îl pastreze pe termen lung. În general nu
se consideră o prezență agreabilă în relațiile sociale și acest fapt este adevărat mai ales pentru
persoanele de sex opus.
Eficacitatea standardului de viață autoperceput

Persoanele cu un standard de viață autoperceput ridicat sunt satisfăcute de posibilitățile materiale
și financiare pe care le au, de puterea de cumpărare pe care o au și de independența financiară pe care
o au. Dețin o locuință proprie și cel puțin un mijloc de transport. Ele își pot permite să își optimizeze
garderoba oricând consideră oportun. Fac excursii și merg în vacanță cu familia sau cu prietenii atunci
când doresc. În general, apreciază că își permit să achiziționeze lucrurile pe care le doresc. Aceste
persoane consideră că depinde numai de ele să își optimizeze standardul de viață.
Persoanele cu un standard de eficacitate autoperceput scăzut, au un nivel de securitate materială
scăzută, de cele mai multe ori nu dețin o locuiță sau nu dețin un mijloc de transport propriu. Acestea sunt
nemulțumite de garderoba pe care o dețin și de faptul că de cele mai multe ori nu își permit să își cumpere
ceea ce își doresc. Ele nu își permit să meargă cu familia sau cu prietenii în vacanță întotdeauna când ar
dori acest lucru. Persoanele cu un standard autoperceput scăzut consideră că nu depinde numai de ele
ca să îți optimizeze standardul de viață.

similare.
b. Persoanele cu inteligență adaptativă scăzută în aria academică au dificultăți în a
dezvolta o strategie de rezolvare a unei sarcini. Acestea nu reușesc să stabilească un
plan de rezolvare a etapelor subsecvente rezolvării sarcinii. Ele doresc să li se ofere un
model concret de rezolvare a fiecărei etape a sarcinii, iar gradul de dificultate al sarcinii
să fie calibrat pe capacitatea acestora de a rezolva sarcina respectivă.




lumii.


legale.


b. vârstă.
Notă :
autor.
NUME PRENUME:
Mihail Alina
OCUPATIA:
Studentă
CASĂTORIT /
STUDII (ultimele
RESEDINTA
VARSTA:
22
SEXUL:
F
Data aplicarii:
17.05.2023
Instructiuni:
7) Dezacord Total
8) Dezacord Partial
9) Dezacord
10)Acord
11)Acord Partial
12)Acord Total
1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6
ei.
mine. 1 2 3 4 5 6
respectivă
mele. 1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6
rezolva.
1 2 3 4 5 6
desfășor.
profesională.
1 2 3 4 5 6
adecvat. 1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6
sănătate. 1 2 3 4 5 6
mea. 1 2 3 4 5 6
sportivă. 1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6
(cuplu). 1 2 3 4 5 6
ele. 1 2 3 4 5 6
în viață. 1 2 3 4 5 6
îmi doresc. 1 2 3 4 5 6
lucru. 1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6
preocupă.
mari. 1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6
rezolva problema.
succes. 1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6
genetică. 1 2 3 4 5 6
succesul meu.

Notă :
de autor.
NUME
PRENUME: Mihail Alina
OCUPATIA: Studentă
CASĂTORIT /
STUDII (ultimele
RESEDINTA
VARSTA: 22
SEXUL:
F
Data aplicarii: 17.05.2023
Instructiuni:
13)Dezacord Total
14)Dezacord Partial
15)Dezacord
16)Acord
17)Acord Partial
18)Acord Total
mai exact.
2 sau supărat.
3 ma apuc de lucru.
7 1 2 3 4 5 6
8 1 2 3 4 5 6
9 1 2 3 4 5 6
11
mă învioreze.
13 1 2 3 4 5 6
15 1 2 3 4 5 6
în timp ce lucrez.
16 1 2 3 4 5 6
17 1 2 3 4 5 6
18 1 2 3 4 5 6
19 1 2 3 4 5 6
20
de făcut.
21 noroc.
22
mă relaxează.
24 1 2 3 4 5 6
26 1 2 3 4 5 6
27
sportive.
29
30 jocuri de noroc.
32 timp ce lucrez.
33 1 2 3 4 5 6
35 1 2 3 4 5 6
36 1 2 3 4 5 6
37 1 2 3 4 5 6
38 de oră.
NUME PRENUME:
Mihail Alina
OCUPATIA:
Studentă
CASĂTORIT /
STUDII (ultimele
RESEDINTA
VARSTA:
22
SEXUL:
F
Data aplicarii:
17.05.2023
A B C D E
1 4 1 4 1 5 1 6 1 2
2 5 2 1 2 4 2 7 2 6
3 1 3 3 3 1 3 6 3 7
4 2 4 2 4 8 4 6 4 1
5 6 5 5 5 5 5 7 5 8
6 5 6 4 6 7 6 8 6 1
7 3 7 1 7 6 7 8 7 3
8 3 8 3 8 1 8 6 8 7
9 4 9 2 9 8 9 1 9 1
10 2 10 5 10 7 10 5 10 1
11 3 11 2 11 6 11 7 11 4
12 5 12 1 12 2 12 4 12 8
1. Nume
Mihail Alina
2. Vârstă 22
A1 4 B1 4 C1 5 D1 2 E1 7
A2 5 B2 1 C2 4 D2 1 E2 6
A3 1 B3 3 C3 7 D3 1 E3 4
A4 2 B4 6 C4 8 D4 2 E4 3
A5 6 B5 5 C5 1 D5 5 E5 4
A6 5 B6 4 C6 7 D6 8 E6 8
A7 1 B7 1 C7 6 D7 7 E7 3
A8 3 B8 3 C8 1 D8 6 E8 1
A9 4 B9 2 C9 6 D9 3 E9 5
A 10 2 B 10 5 C 10 8 D 10 4 E 2
10
A 11 3 B 11 2 C 11 2 D 11 2 E 5
11
A 12 6 B 12 6 C 12 6 D 12 5 E 3
12
Procedură:
10 10 6 2 2
3.Indentificați scorul obținut în coloana Scor test din Tabelul nr. 2 (Norme detaliate ale testului SMP Plus
pentru populația adultă)
4. Corelați scorul identificat cu vârsta corespunzătoare a respondentului (subiectului) pentru a obține
rangul percentilei din Tabelul nr. 2;
5.Inregistrați valoarea percentilei: = .....2...4........

Valoare
percentilă
6.Identificați în Tabelul nr. 3 - Transformarea percentilelor și a nivelurilor RPM în coeficient de inteligență

(CI), cea mai apropiată valoare a percentilei din coloana Rang percentil și Coeficientul intelectual
corespunzător din coloana CI
7.Inregistrați aceste valori în tabelul de mai jos:
Cea mai apropiată Valoare a = .......2...3..,.3.........

percentilă
CI = ...... .. ..........
ANEXE:
(Ricki Linksman)
București
Sport practicat —




tonalitatea vocii.


a. Dreapta
b. Stânga






ordine


7




59. Vă place să :
respectivă

61. Vă place să :
62. Vă plac :
63. Vă place să :
etapele

b. Vă gândiţi în mod imaginativ şi inventiv la ceea ce s-ar fi putut întampla, sau la ceea ce poate
fii creat în viitor
66. Vă place să
67. De obicei
68. Sunteţi :
69. Sunteţi :


9
Numele Mih_ail Alina Data 17.05.2023

Sport practicat —
totalul : 0
emisfera stânga.

(Ricki Linksman)
Numele Miha_i_l_Ali_n_a Data 17.05.2023

Sport practicat —
pe toate.

a. Chipul
b. Numele
11
e. Profesorul vă permite să scrieţi sau să desenati informaţiile, să atingeţi în mod direct materialele,
f. Profesorul vă permite să vă sculaţi din banca pentru a executa proiecte, simulari, experienţe, să



mintal
la dreapta
e. Priviţi interlocutorul doar scurt timp, pentru a-i vedea expresia, apoi vă feriţi ochii
f. Priviţi arareori interlocutorul; în majoritate vă uitati în jos, sau în lateral, dar dacă există activitate

în ambient
e. Sunteţi sensibil faţă de sentimentele oamenilor, propriile dumneavoastră sentimente sunt rănite cu
şi acceptat
f. Vă vine greu să stati nemişcat pe locul dumnevoastra, trebuie să vă mişcati mult; dacă nu vă puteti

e. Vă deranjeaza când cineva nu vorbeşte corect şi sunteţi sensibil fata de anumite sunete, precum
f. Lacrimati la episoade triste din filme şi cărţi
g. Vă foiti şi nu vă gasiti locul când sunteţi silit să ramaneti nemişcat şi nu puteti sta prea mult timp în
acelaşi loc

13
a.Văzându-l
b. Auzindu-l
c. Scriindu-l
Numele
Mihail Alina Data 17.05.2023
Sport practicat —

fie conectate.)
Stilul meu de învăţat este: Auditivă
Stilul meu de învăţat este: Aud_i_ti_v_ă
15
București
Sport practicat —
Instrucţiuni:

ITEMI :
1. Când învăţ:
Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
Mi se Nu mi se
perfect bine
3 1
4 2
17
4. Învăţ prin:
perfect bine
3 1
4 2
perfect bine
3 1
4 2
perfect bine
3 1
4 2
perfect bine
3 1
4 2
5. Când învăţ:
perfect bine
3 1
4 2
perfect bine
3 1
4 2
perfect bine
3 1
4 2
perfect bine
3 1
4 2
Numele Mihail Data_17.05.2023

Ali_n_a
Vârsta 22 Profesia Stu_de_n F

Sex:
tă

1.
a. (CE) 3
b. (AE) 3
c. (AC) 3
d. (RO) 2
2.
a. (RO) 2
b. (CE) 3
c. (AC) 3
d. (AE) 3
3.
a. (AC) 3
b. (RO) 2
c. (AE) 3
d. (CE) 2
4.
a. (CE) 2
b. (RO) 2
c. (AE) 3
d. (AC) 3
5.
a. (CE) 3
b. (AC) 2
c. (RO) 3
d. (AE) 3
19
AE = _15
AC = 14
RO = _11 CE = 13
Activă (EA) şi Conceptualizarea Abstractă (CĂ);
TESTE – OPERATIONALIZARE SCALE
Ricki Linksman – Dominanta CEREBRALĂ - Preferinţe emisferice cerebrale
Emisfera cerebrală stângă procesează datele în mod simbolic, sub forma literelor, cifrelor, cuvintelor şi ideilor
abstracte (prin limbaj). Studiile de specialitate confirmă faptul că la majoritatea oamenilor, zona responsabilă de limbaj
se găseşte în emisfera stânga (Ricki, L. 1999). Aceasta emisfera procesează informaţiile pas-cu-pas, secvenţial şi
întampină dificultăţi în perceperea tabloului general dacă informaţiile nu sunt prezentate în aceasta modalitate.
Emisfera cerebrală dreapta proceseaza datele în mod sensorial percepând mediul extern in afara limbajului.
Ea percepe senzaţiile vizuale, auditive, gustative, olfactive, tactile, de mişcare, muzica, sunetele vocii şi cele din natura
fără să le atribuie etichete, respective că pe un film fără dialoguri. Această emisferă procesează datele în mod global,
simultan, ea vede tabloul general dintr-o dată şi întampină dificultăţi în receptarea şi stocarea informaţiilor pas-cu-pas
dacă nu vede tabloul de ansamblu.
Ricki Linksman - Stilul de învăţat
Stilul vizual ( privind) - corespunde subiecţilor care învăţă preponderent privind. Aceştia au specializate
funcţional căile neuronale dintre nervii oculari şi acea parte a creierului care interpretează stimulii vizuali.
Stilul auditiv ( ascultând ) – corespunde subiecţilor care învăţă ascultând, fie chiar şi pe ei însişi în timp ce
parcurg un material sau purtând un dialog cu alţii pe subiectul supus învăţării. La aceşti subiecţii sunt mai specializate
căile neuronale dintre urechi şi acea parte a creierului care interpretează stimulii auditivi.
Stilul tactil ( tehnic, înţelegerea mecanicităţii “cauză – effect”) – corespunde subiecţilor care învăţă
atingând, percepând senzaţiile pielii, folosindu-şi degetele şi mâinile având actul de învăţare acompaniat de
registrul afectiv- emoţional. Căile neuronale dintre neoronii senzitivi de la nivelul mâinilor, degetelor, epidermei, a
reacţiilor fizice sau neuro-vegetative asociate emoţiilor şi acea parte a creierului care prelucrează aceste informaţii
senzoriale sunt la aceşti subiecţi superior specializate.
Stilul kinestezic ( roleplay ) - corespunde subiecţilor care învăţă manipulându-şi în spaţiu principalele grupe
de muşchi, cei mai masivi şi implicându-se în procesul de învăţare prin simulare, transpunere în rolurile altora, explorare
şi participare la viaţă reală, practice o învăţare experienţială. În acest caz sunt specializate căile neuronale dintre
muşchii respectivi şi acea parte a creierului care prelucrează informaţiile ce vin pe aceasta cale.
Stilul de învățare experiențială – Modelul KOLB
Activii sau acomodatorii (AE- Active Experimentation) doresc să experimenteze ceva nou şi să atace probleme
reale. Se plictisesc de proiectele pe termen lung, nu le place să li se amintească că e nevoie să-şi clarifice obiectivele,
structura şi să planifice în detaliu. Subiecţii se gândesc în ce fel informaţia nouă ar putea să le ofere şi modalităţi inedite
de a acţiona. Ei învaţă mai eficient atunci când se pot angaja în proiecte, teme pentru acasă sau discuţii în grup, detestînd
lectura. Prîntre ei sunt mai mulţi extroverţi care ar vrea să atingă, să pipăie totul. Feedback-ul colegilor, autoevaluarea şi
autodirecţionarea sunt preferinţele acestui tip de educabili.
Reflexivilor sau divergenţilor (RO- Reflective Observation) le place analiza, colectarea datelor, compararea
lor, dar le este dificil să înceapă un proiect. Adună informaţia şi ajuta la generarea ei. Se implică în analiza experienţelor
avute şi apreciază avantajul recapitulărilor şi discuţiilor, al feedbackului, dar nu vor să fie primii care iau cuvantul sau să
21
aiba presiunea timpului. Indivizii reflectă felul în care informaţia va afecta anumite aspecte ale vieţii. O apropiere mare
de această dimensiune indică o tentativă imparţială şi reflexivă de abordare a instruirii. În elaborarea raţionamentelor,
aceşti subiecţi se bazează pe observaţii minuţioase. Ei preferă astfel de situaţii de învăţare că lectura şi scrierea. Fiind
introverţi, lectura le este foarte utilă. Educabilii din această categorie aşteaptă de la profesor interpretări experte, dorind
că acesta să le fie şi ghid, şi maestru în repartizarea sarcinilor, iar performanţele lor să fie evaluate prin intermediul
criteriilor din exterior.
Teoreticienii sau asimilatorii (AC- Abstarct Conceptualizatiaon) sunt atraşi de problemele complexe, dar nu li
se pare normal să piarda atâta timp pentru singura experienţă managerială. Nu vor un proiect simplificat şi cred că sunt
prea puţine oportunităţi de a generaliza. Au păreri foarte bine conturate. Subiecţii compară felul în care informaţia
corespunde experienţei anterioare. O apropiere maximă de conceptualizarea abstractă indică prezenţa unei
abordări analitice, conceptuale despre învăţare, care corelează semnificativ cu gîndirea logică şi evaluarea
raţională. Aceşti subiecţi sunt mai mult orientaţi spre obiecte şi simboluri, şi mai puţin spre oameni; ei învaţă mai eficient
atunci când sunt direcţionaţi de o autoritate şi în situaţii impersonale care accentuează teoria şi analiza sistematică;
sunt frustraţi şi însuşesc mai puţin atunci când trebuie să exerseze sau să simuleze. Studiile de caz, lecturile teoretice şi
exerciţiile de reflectare îi ajută mult pe educabilii din această categorie.
Pragmaticilor sau convergenţilor (CE- Concrete Experience) le place să construiască planuri de acţiune pentru
problemele reale în care au expertiza. Nu folosesc teorii şi modele, ci abilităţile de care dispun, spre exemplu, pentru a
intervieva, planifica sau prezenta. Îi supără acţiunile şi discuţiile fără scop. Apropierea maximă de această extremă
relevă faptul că persoanele fac raţionamente, în speţă, în baza emoţiilor şi sunt empatice. Ei consideră că
abordările teoretice sunt inutile şi preferă să trateze fiecare situaţie drept un caz unic. Aceste persoane învaţă cel mai
eficient atunci când li se aduc exemple concrete şi când se pot implica în activităţi. Ei tind să relaţioneze cu colegii, dar
evită autorităţile. Instructorul/profesorul are doar rolul de “salvamont” în instruirea unor astfel de educabili – autodirectivi
şi autonomi.
Notă :
NUME PRENUME:
Mihail Alina
OCUPATIA:
Studentă
CASĂTORIT /
STUDII (ultimele
RESEDINTA (Urban
sau Rural) Urban
VARSTA:
22
SEXUL:
F
Data aplicarii:
17.05.2023
Instructiuni:
19)Dezacord Total
20)Dezacord Partial
21)Dezacord
22)Acord
23)Acord Partial
24)Acord Total
23
Dezacord Acord
2 1 2 3 4 5 6
4 1 2 3 4 5 6
pe mine.
5 opus. 1 2 3 4 5 6
6 1 2 3 4 5 6
sfarsit.
7 1 2 3 4 5 6
10 1 2 3 4 5 6
mult timp cu mine.
13 1 2 3 4 5 6
mine.
15 1 2 3 4 5 6
20 1 2 3 4 5 6
consultat.
21 1 2 3 4 5 6
23 1 2 3 4 5 6
opus.
25 1 2 3 4 5 6
26 1 2 3 4 5 6
mei.
27 1 2 3 4 5 6
mei.
29 1 2 3 4 5 6
importante.
30 1 2 3 4 5 6
conducere.
33 1 2 3 4 5 6
timp.
35 1 2 3 4 5 6
retineri.
38 1 2 3 4 5 6
mea.
41 1 2 3 4 5 6
43 1 2 3 4 5 6
47 1 2 3 4 5 6
48 1 2 3 4 5 6
când am nevoie.
49 1 2 3 4 5 6
50 1 2 3 4 5 6
sunt grav bolnav.
51 1 2 3 4 5 6
52 1 2 3 4 5 6
53 doresc. 1 2 3 4 5 6
54 1 2 3 4 5 6
meu.
56 1 2 3 4 5 6
57 1 2 3 4 5 6
59 1 2 3 4 5 6
61 1 2 3 4 5 6
63 1 2 3 4 5 6
amuzanta.
64 1 2 3 4 5 6
psiholog.
70 1 2 3 4 5 6
studenti.
75 1 2 3 4 5 6
nevoie de un sfat.
76 1 2 3 4 5 6
persoana amuzanta.
77 1 2 3 4 5 6
istet.
80 1 2 3 4 5 6
scoala.
81 1 2 3 4 5 6
mine.
84 1 2 3 4 5 6
vorba cu mine.
85 1 2 3 4 5 6
putea parasi.
86 1 2 3 4 5 6
87 1 2 3 4 5 6
partener.
88 1 2 3 4 5 6
om cu relatii.
89 1 2 3 4 5 6
vacanta.
91 1 2 3 4 5 6
munca.
practici similare.
93 1 2 3 4 5 6
am in prezent.

Sociala 24 35 25 36
Sanatate 28 46 27 46
Morala 36 53 35 54
Erotica 50 73 52 80
viata

de viata
Interpretare: CHESTIONAR DE EFICACITATE DE SINE AUTOPERCEPUTA – CEFA
Chestionarul de eficacitate autopercepută este fundamentat în teoria socio-cognitivă a

eficacității autopercepute a lui A. Bandura. În concepția autorului prin eficacitate autopercepută se
înțelege sistemul de convingeri pe care îl au oamenii cu privire la capacităţile lor de a produce în condiţii
de performanţă influenţă asupra evenimentelor şi situaţiilor pe care le gestionează în viaţă (Bandura,
1994)
Astfel, persoanele care au o eficacitate autopercepută ridicată se angajează să rezolve sarcini
cu un înalt grad de dificultate, își susţin şi îşi dozează în mod optim efortul pentru a-şi atinge obiectivele
fixate, consideră că pot controla toate provocările cu care se confruntă, iar dacă experimentează un eşec
îşi recuperează repede sentimentul şi convingerea de eficacitate.
Pe de altă parte, persoanele cu o eficacitate autopercepută scăzută evită să se angajeze în sarcini cu un
înalt grad de dificultate. Ele consideră că acestea sunt peste capacităţile lor de a le rezolva. Îşi pierd rapid
încrederea în abilităţile personale şi rămân concentrate pe experienţa eşecului şi pe rezultatele negative
(Bandura, 1995).
Relaţia dintre convingerile oamenilor cu privire la capacitatea lor de a realiza performanţă, respectiv dintre
eficacitatea lor autopercepută şi experienţa eşecului şi a rezultatelor negative, în diferite arii de
interes pentru ei în viaţă, conduce în mod frecvent la distres. Distresul conduce însă mai departe, la
diferite afecţiuni psihologice şi psihosomatice.
În consecinţă, cercetările experimentale relevă o serie de corelaţii între eficacitatea
autopercepută scăzută şi diferite afecţiuni psihologice sau somatice. Însăşi Bandura afirma că persoanele
cu eficacitate autopercepută scăzută au de asemenea o autoevaluare scăzută care poate conduce
la depresie (Bandura, 1997).
Cercetări făcute pe pacienţi cu cancer care au obţinut şi scoruri mari la depresie au arătat că aceştia au
fost evaluaţi de asemenea cu eficacitatea autopercepută scăzută (Mystakidou & Co., 2010). Studiile
întreprinse de David J. Moore şi David R. Williams (2011) pe subiecţi obezi cu un control scăzut al
impulsului de a mânca necontrolat au arătat că şi în această situaţie există o corelaţie între distress
şi eficienţa autopercepută scăzută.
Totodată măsuratorile făcute în domeniul psihologiei sănătăţii de Schwarzer, R., & Jerusalem (1995) prin
utilizarea Generalized Self-Efficacy Scale au arătat că există o relaţie între distress şi eficienţa
autopercepută slabă.
Eficacitatea intelectuală autopercepută

Persoanele cu eficacitate intelectuală autopercepută ridicată au convingerea că pot găsi mereu o soluție
de rezolvare a unei probleme indiferent de gradul de dificultate al acesteia. Cred că pot elabora cu mai
mare ușurință decât alții soluții la probleme și în mod sigur mult mai bine decât aceștia și mult mai repede.
Identifică mereu modalități de rezolvare a unei situații dificile. Uneori își pot confecționa lucrurile de care
au nevoie. Sunt apreciați pentru că sunt creativi, descurcăreți, culți și pentru că îi sprijină pe ceilalți în
găsirea de soluții adecvate la problemele cu care aceștia se confruntă.
Persoanele cu eficacitate autoeprcepută scăzută au o încredere redusă în capacitatea lor
intelectuală. Atunci când trebuie să rezolve o problemă preferă să apeleze la altcineva pentru a găsi
o soluție adecvată. Aceștia tind să amâne rezolvarea de sarcini și în general apreciază gradul de
dificultate al acestora ca fiind mai mare decât este în mod real. Nivelul lor de cultură este scăzut și în
general sunt percepuți ca fiind neajutorați.
Eficacitatea profesională autopercepută
Persoanele cu eficacitate profesională autopercepută ridicată au convingerea că sunt foarte bine
pregătite din punct de vedere al activității de muncă și că nivelul de cunoștințe și abilități pe care îl dețin
le îndreptățește să aspire la o evidentă recunoaștere profesională. Acest lucru este confirmat de
faptul că în foarte multe situații colegii apelează la ele pentru sprijin profesional sau școlar. De
asemenea, oferirea de ajutor colegilor le confirmă faptul că ar putea să și coordoneze aceste grupuri de
colegi, ele considerându-se mai bine pregătite decât majoritatea. Aspiră la funcții de conducere și cred că
merită o carieră profesională de succes.
Persoanele cu eficacitate profesională autpercepută scăzută, sunt mereu dominate de un
sentiment de inferioritate în ce privește competența profesională, ele fiind mereu în situația de a avea în
activitatea lor, confirmarea altor colegi cu o eficacitate profesională autopercepută mai înaltă. Aceste
persoane cred că ar avea dificultăți în a-și găsi un loc de muncă dacă ar fi puse în această situație.
Nu doresc și nu cred că sunt capabile să acceadă la funcții de conducere înalte. Ele nu cred că ar
putea să se descurce într-o activitate de coordonare profesională.
Eficacitatea educaţională autopercepută

Persoanele cu eficacitate educațională autopercepută ridicată sunt satisfăcute de parcursul lor
școlar, de notele obținute, de studiile finalizate și consideră că toate acestea au fost realizate în termeni
de performanță. Acestea sunt siguri că au obținut întotdeauna aprecierea profesorilor mai mult decât alți
colegi și că au fost mereu poziționați în topul clasei sau al anului de studiu. Sunt de asemenea satisfăcute
de nivelul cunoștințelor asimilate pe parcursul școlii. Ele consideră că performanța școlară depinde strict
de efortul personal depus în sarcină.
Persoanele cu eficacitate educațională autopercepută scăzută nu sunt satisfăcute de nivelul
studiilor atins, nici de notele obținute pe parcursul lor școlar. Ele consideră că nu erau printre elevii sau
studenții preferați ai profesorilor și că evident nu erau în topul pozitiv al clasei. Acestea cred de cele mai
multe ori că nu sunt singurii responsabili pentru parcursul lor școlar nesatisfăcător.
Eficacitatea socială autopercepută

Persoanele cu eficacitate socială autopercepută mare sunt apreciate ca fiind o sursă de suport și
sprijin pentru semenii lor. Sugestiile făcute de acestea sunt mereu urmate de cei din jur. Acestea
sunt satisfăcute de poziția lor socială și sunt bine integrațe într-un sistem de relații sociale. Ei sunt
convinși că au în sfera lor socială suficienți oameni importanți la care pot să apeleze la nevoie. Pentru
acest fapt sunt apreciați de către oamenii din jurul lor. Această categorie de persoane stabilește cu
ușurință contacte sociale și este mulțumită de prietenii pe care și-i face. Consideră că depinde doar de
ele ca oamenii să îi placă.
Persoanele cu eficacitate autopercepută scăzută stabilesc cu dificultate contacte sociale, au
prieteni puțini și cred că nu depinde doar de ele ca să fie placute în societate. Acestea sunt rareori căutate
pentru sprijin și suport și foarte rar sfaturilor lor sunt urmate. Ele sunt puțin satisfăcute de poziția socială
pe care o au și totodată apreciază că au foarte puține relații importante din punct de vedere social.
Eficacitatea familială autopercepută

Persoanele cu eficacitate familială autopercepută ridicată apreciază că sunt un suport real pentru
familia lor. Ele sunt acei membri din familie cărora li se cer sfaturi, care sunt implicați în luarea deciziilor
importante și care, de cele mai multe ori rezolvă problemele importante ale familiei. În familie sunt văzute
ca un model de succes și conduită, fapt pentru care sunt apreciate și valorizate de către ceilalți membri
ai familiei. Persoanele cu eficacitate familială autopercepută ridicată sunt susținute moral de către
membrii familiei în tot ceea ce fac. Acestea consideră că depinde doar de ele să câştige aprecierea
şi suportul familiei.
Persoanele cu eficacitate familială autopercepută scăzută sunt dependente de familie în tot ce
fac. Sunt dependente de sfaturile familiei și de capacitatea acesteia de a le rezolva problemele cu care
se confruntă. Deciziile lor sunt mereu contestate în mediul de familie. Lor li se sugerează întotdeauna un
alt membru al familiei ca model de urmat sub aspectul conduitei și al succesului. De cele mai multe ori,
în ceea ce privește aprecierea familiei fac atribuiri negative interne și stabile.
Eficacitatea stării de sănătate autopercepută

Persoanele cu o eficacitate a stării de sănătate autopercepută ridicată, consideră că starea lor de sănătate
depinde doar de câtă grijă au acestea de ele și de stilul de viață sănătos abordat. De cele mai multe ori,
aceste persoane, au un program de exerciții fizice, de recuperare (odihnă) și de alimentație sănătoasă.
Ele nu văd sau nu anticipează în prezent nici un pericol cu privire la sănătate. Se simt tonice și joviale.
Persoanele cu o eficacitate a stării de sănătate autopercepute scăzute, consideră că starea lor
de sănătate nu depinde de efortul personal întotdeauna. Ele au un tonus scăzut, un nivel ridicat de
anxietate și se tem că într-o zi ar putea să se îmbolnavească grav sau că au moștenit o boală sau o
vulnerabilitate genetică. Cred că ar trebui să fie consultate de un doctor sau un psiholog și probabil
să urmeze un tratament.
Eficacitatea morală autopercepută

Persoanele cu eficacitate morală autopercepută ridicată au sistemul atitudinal cu obiect în relațiile sociale
astfel structurat, încât acestea sunt mereu preocupate de efectul acțiunilor lor asupra semenilor.
Sunt preocupate ca acțiunile lor să nu îi rănească, să nu constituie o dezamăgire pentru ceilalți, să
nu le prejudicieze în vreun fel. Se simt responsabile de orice sarcină asumată, iar atunci când nu reușesc
să o finalizaze tind să se culpabilizeze. Acestea sunt extrem de exigente cu ele însăle din punct de
vedere moral, iar atunci când constată că nu sunt la înalțimea propriilor asteptări se simt vinovate,
sentiment de care încearcă să scape dar nu cu prea mare succes. Ele sunt orientate spre normă, nu spre
oportunitatea situației sau spre autoritate, normă pe care o vor respecta indiferent dacă sunt sau nu
consecinţe.
Persoanele cu eficacitate morală autopercepută scăzută sunt prea puțin interesate de
consecințele acțiunilor lor asupra mediului relațional, social în general sau asupra principiilor morale în
sine. Când nu reușesc să finalizeze o sarcină fac atribuiri externe, considerând că diferiți alți factori din
exterior sunt responsabili de eşec, spre deosebire de persoanele cu eficacitate morală
autopercepută ridicată care tind mereu să facă atribuiri cauzale interne în eșec. Acestea tind să fie
orientate spre autoritate și oportunitate şi nu spre normă, iar dacă pot într-un anume mod să controleze
consecințele, atunci încălcarea normei nu constituie o problemă de ordin moral.
Eficacitatea religioasă autopercepută

Persoanele cu eficacitate religioasă autopercepută ridicată se consideră persoane credincioase,
care susțin că există o entitate care transcende lumea materială, care are caracter subiectiv și personal
și cu care indivizii umani pot stabili o relație. Astfel, ele cred că această entitate îi poate proteja și îi poate
ajuta să își atingă obiectivele. Aceste persoane cred că există o răsplată morală pentru atitudinile pe care
le au oamenii în timpul existenței lor iar ulterior în funcție de răsplată, acestea vor ajunge fie în rai, fie în
iad.
Persoanele cu eficacitate religioasă autopercepută scăzută nu au credința că există o
entitate care transcende dimensiunea materială a existenței și oricum, dacă ar exista această
realitate puțin probabil că se poate stabili o relație eficace cu aceasta. Ele consideră că resursele
cognitive personale sunt mult mai importante pentru succes decât credința și de asemenea, apreciază că
nu există o răsplată morală pentru fapte şi atitudini.
Eficacitatea erotică autopercepută
Persoanele cu eficacitate erotică autopercepută mare sunt identificate ca având o prezență
caracterizată de un tonus psihoafectiv ridicat, sunt agreabile și plăcute în comunicare. Sunt
percepute astfel mai ales de către persoanele de sex opus. Au simțul umorului și sunt spontane și
amuzante. Au de asemenea, capacitatea de a câștiga încrederea celorlalți și a partenerilor lor astfel încât
aceștia să le împartășească cele mai intime confidențe. Aceste persoane au încredere că ar putea
oricând să își găsească un partener și să păstreze o relație pe termen lung. Sunt dezinhibați și fără
rețineri în relațiile intime.
Persoanele cu eficacitate erotică autopercepută scăzută sunt identificate ca având un tonus
psihoafectiv scăzut, sunt puțin agreabile social și nu stârnesc interesul sexului opus. În relația cu
partenerul tind să fie taciturne şi foarte puțin deschise spre comunicare. Sunt rar o sursă de amuzament
şi binedispunere. Tind să fie inhibate, nefavorizând astfel, confidențe profunde din partea
partenerului. Uneori sunt caracterizați de rigiditate și inerție, fapt pentru care, creativitatea, nu este
punctul lor forte într-o relație intimă. Când sunt neangajați într-o relație, aceștia nu au prea mare încredere
că își vor găsi foarte uspr un partener și nici că vor reuși să îl pastreze pe termen lung. În general nu
se consideră o prezență agreabilă în relațiile sociale și acest fapt este adevărat mai ales pentru
persoanele de sex opus.
Eficacitatea standardului de viață autoperceput

Persoanele cu un standard de viață autoperceput ridicat sunt satisfăcute de posibilitățile materiale
și financiare pe care le au, de puterea de cumpărare pe care o au și de independența financiară pe care
o au. Dețin o locuință proprie și cel puțin un mijloc de transport. Ele își pot permite să își optimizeze
garderoba oricând consideră oportun. Fac excursii și merg în vacanță cu familia sau cu prietenii atunci
când doresc. În general, apreciază că își permit să achiziționeze lucrurile pe care le doresc. Aceste
persoane consideră că depinde numai de ele să își optimizeze standardul de viață.
Persoanele cu un standard de eficacitate autoperceput scăzut, au un nivel de securitate materială
scăzută, de cele mai multe ori nu dețin o locuiță sau nu dețin un mijloc de transport propriu. Acestea sunt
nemulțumite de garderoba pe care o dețin și de faptul că de cele mai multe ori nu își permit să își cumpere
ceea ce își doresc. Ele nu își permit să meargă cu familia sau cu prietenii în vacanță întotdeauna când ar
dori acest lucru. Persoanele cu un standard autoperceput scăzut consideră că nu depinde numai de ele
ca să îți optimizeze standardul de viață.

similare.
b. Persoanele cu inteligență adaptativă scăzută în aria academică au dificultăți în a
dezvolta o strategie de rezolvare a unei sarcini. Acestea nu reușesc să stabilească un
plan de rezolvare a etapelor subsecvente rezolvării sarcinii. Ele doresc să li se ofere un
model concret de rezolvare a fiecărei etape a sarcinii, iar gradul de dificultate al sarcinii
să fie calibrat pe capacitatea acestora de a rezolva sarcina respectivă.




lumii.


legale.


b. vârstă.
Notă :
autor.
NUME PRENUME:
Mihail Alina
OCUPATIA:
Studentă
CASĂTORIT /
STUDII (ultimele
RESEDINTA
VARSTA:
22
SEXUL:
F
Data aplicarii:
17.05.2023
Instructiuni:
25)Dezacord Total
26)Dezacord Partial
27)Dezacord
28)Acord
29)Acord Partial
30)Acord Total
1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6
ei.
mine. 1 2 3 4 5 6
respectivă
mele. 1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6
rezolva.
1 2 3 4 5 6
desfășor.
profesională.
1 2 3 4 5 6
adecvat. 1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6
sănătate. 1 2 3 4 5 6
mea. 1 2 3 4 5 6
sportivă. 1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6
(cuplu). 1 2 3 4 5 6
ele. 1 2 3 4 5 6
în viață. 1 2 3 4 5 6
îmi doresc. 1 2 3 4 5 6
lucru. 1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6
preocupă.
mari. 1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6
rezolva problema.
succes. 1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6
genetică. 1 2 3 4 5 6
succesul meu.

Notă :
de autor.
NUME
PRENUME: Mihail Alina
OCUPATIA: Studentă
CASĂTORIT /
STUDII (ultimele
RESEDINTA
VARSTA: 22
SEXUL:
F
Data aplicarii: 17.05.2023
Instructiuni:
31)Dezacord Total
32)Dezacord Partial
33)Dezacord
34)Acord
35)Acord Partial
36)Acord Total
mai exact.
2 sau supărat.
3 ma apuc de lucru.
7 1 2 3 4 5 6
8 1 2 3 4 5 6
9 1 2 3 4 5 6
11
mă învioreze.
13 1 2 3 4 5 6
15 1 2 3 4 5 6
în timp ce lucrez.
16 1 2 3 4 5 6
17 1 2 3 4 5 6
18 1 2 3 4 5 6
19 1 2 3 4 5 6
20
de făcut.
21 noroc.
22
mă relaxează.
24 1 2 3 4 5 6
26 1 2 3 4 5 6
27
sportive.
29
30 jocuri de noroc.
32 timp ce lucrez.
33 1 2 3 4 5 6
35 1 2 3 4 5 6
36 1 2 3 4 5 6
37 1 2 3 4 5 6
38 de oră.
NUME PRENUME:
Mihail Alina
OCUPATIA:
Studentă
CASĂTORIT /
STUDII (ultimele
RESEDINTA
VARSTA:
22
SEXUL:
F
Data aplicarii:
17.05.2023
A B C D E
1 4 1 4 1 5 1 6 1 2
2 5 2 1 2 4 2 7 2 6
3 1 3 3 3 1 3 6 3 7
4 2 4 2 4 8 4 6 4 1
5 6 5 5 5 5 5 7 5 8
6 5 6 4 6 7 6 8 6 1
7 3 7 1 7 6 7 8 7 3
8 3 8 3 8 1 8 6 8 7
9 4 9 2 9 8 9 1 9 1
10 2 10 5 10 7 10 5 10 1
11 3 11 2 11 6 11 7 11 4
12 5 12 1 12 2 12 4 12 8
1. Nume
Mihail Alina
2. Vârstă 22
A1 4 B1 4 C1 5 D1 2 E1 7
A2 5 B2 1 C2 4 D2 1 E2 6
A3 1 B3 3 C3 7 D3 1 E3 4
A4 2 B4 6 C4 8 D4 2 E4 3
A5 6 B5 5 C5 1 D5 5 E5 4
A6 5 B6 4 C6 7 D6 8 E6 8
A7 1 B7 1 C7 6 D7 7 E7 3
A8 3 B8 3 C8 1 D8 6 E8 1
A9 4 B9 2 C9 6 D9 3 E9 5
A 10 2 B 10 5 C 10 8 D 10 4 E 2
10
A 11 3 B 11 2 C 11 2 D 11 2 E 5
11
A 12 6 B 12 6 C 12 6 D 12 5 E 3
12
Procedură:
10 10 6 2 2
10. Indentificați scorul obținut în coloana Scor test din Tabelul nr. 2 (Norme detaliate ale testului
SMP Plus pentru populația adultă)
11. Corelați scorul identificat cu vârsta corespunzătoare a respondentului (subiectului) pentru a
obține rangul percentilei din Tabelul nr. 2;
12. Inregistrați valoarea percentilei: = .....2...4........

Valoare
percentilă
13. Identificați în Tabelul nr. 3 - Transformarea percentilelor și a nivelurilor RPM în coeficient de

inteligență (CI), cea mai apropiată valoare a percentilei din coloana Rang percentil și Coeficientul
intelectual corespunzător din coloana CI
14. Inregistrați aceste valori în tabelul de mai jos:
Cea mai apropiată Valoare a = .......2...3..,.3.........

percentilă
CI = ...... .. ..........

Psihologia Invatarii Profilul Masculin+Feminin

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihologia Invatarii Profilul Masculin+Feminin

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

Lect. univ. dr. Teofil – Emil Panc

1.1 Rezultat - Chestionarul pentru preferinţa emisferică cerebrală (Ricki Linksman)

1.2 Rezultat - Chestionarul pentru preferinţa stilului de învăţat (Ricki Linksman)

Stilul de învățat este (vizual, auditiv, tactil, kinestezic,) :Kineztezica si auditiva

1.3 Rezultat - Test privind stilurile de învățare experiențială - MODELUL KOLB

Stilul de învățare este: Pragmatic, focalizare pe Experimentare activa si Conceptualizare abstracta

1.4 Rezultat - Chestionar de eficacitate de sine AUTOPERCEPUTA – CEFA : Scoruri

Profesionala Sub 28 28 - 46 Peste 46 Sub 27 27 – Peste 46

Educationala Sub 26 26 - 42 Peste 42 Sub 26 26 - 42 Peste 42

Sociala Sub 24 24 - 35 Peste 35 Sub 25 25 - 36 Peste 36

Familiala Sub 32 32 - 42 Peste 42 Sub 32 32 – Peste 42

Sanatate Sub 28 28 - 46 Peste 46 Sub 27 27 - 46 Peste 46

Morala Sub 36 36 - 53 Peste 53 Sub 35 35 - 54 Peste 54

Religioasa Sub 31 31 - 50 Peste 50 Sub 30 30 - 49 Peste 49

Erotica Sub 50 50 - 73 Peste 73 Sub 52 52 - 80 Peste 80

A standardului Sub 21 21 - 29 Peste 29 Sub 21 21 - 29 Peste 29

Urmatoarele teste nu trebuie integrate in PROFIL. Trebuie doar APLICATE :

1.6. Test RAVEN - de Aplicat.

3.Eficacitatea stilului de învățare:

3.2 Formulați recomăndări pentru creșterea performanței de învățat

Numele Calenic Andrei Data 17.05.2023

1. Inchideţi ochii. Vedeţi rosu. Ce zăriţi ?

2. Inchideţi ochii. Vedeti trei. Ce zăriţi ?

3. În cazul în care cântaţi, vocal sau la un instrument :

5. Când cineva vă vorbeşte

6. Sunteţi mai priceput la :

8. Cu care mână scrieţi ?

9. Când rezolvaţi o problema de matematica, cum vă este mai usor ?

11. Cum este camera sau masa dumneavoastră ?

12. Dacă nu vă spune nimeni ce să faceţi, obişnuiţi să :

13. Dacă nu vă spune nimeni ce să faceţi :

14. Vă place să citiţi o carte sau o revista :

15. Ce atitudine vă descrie cel mai bine ?

16. Când rezolvaţi un puzzle sau când întreprindeti un proiect :

17. Ce metodă de aranjare a însemnărilor preferaţi ?

19. Când sunteţi aşezat la birou :

20. Ce atitudine vă descrie cel mai bine ?

21. Ce vă caracterizează mai bine ?

22. Discutând cu cineva, obisnuiţi să:

24. Vă place să înteprindeti :

28. Ce atitudine vă descrie cel mai bine ?

34. Vă pricepeţi mai bine la :

36. În care dintre următoarele ambiente aţi prefera să vă desfăşuraţi activitatea ?

Numele Calenic Andrei Data 17.05.2023

Scrieţi-vă preferinţa emisferică

Numele C_alen_i_c Data 17.05.2023

1. Când întâlniţi o persoană necunoscută, ce vă frapează prima dată la ea?

5. Când îi învăţati pe altii, cum procedaţi?

6. Ce tip de cărţi preferaţi să citiţi?

1. Ce preferati să faceţi în timpul liber?

4. Care dintre următoarele atitudini vă descrie cel mai bine?

5. Care dintre următoarele atitudini vă descrie cel mai bine?

6. Ce anume vă deranjeaza cel mai mult?

Numele Ca_l_e_n_i_c Andrei Data 17.05.2023

Adunaţi toate răspunsurile notate „a” şi scrieţi totalul: 4

Adunaţi toate răspunsurile notate „b” şi scrieţi totalul: 6

Adunaţi toate răspunsurile notate „c” şi scrieţi totalul: 0

Adunaţi toate răspunsurile notate „d” şi scrieţi totalul: 9

Aranjaţi categoriile în ordinea descrescatoare a punctajelor. (Observatie: Unii indivizi au dezvoltat

Stilul meu de învăţat este: Kinestezică si auditiva

Încercuiţi răspunsul ( cifra )

Numele Cale_nic Andrei Data 17.05.2023

Vârsta 24 Profesia Cu_r_ier M