CU CĂRȚILE PE MASĂ

ȘTIAȚI CĂ…

ARGUMENT

Scriitura de față ți se adresează ție, fie că ești elev, fie că ești dascăl. Evident, fiecare este liber să aleagă modul în care învață, atâta vreme cât este
conștient care sunt abordările care i se potrivesc cel mai bine și care sunt resursele de care are nevoie nu doar pentru a acumula cunoștințe, ci
pentru a deprinde acele obiceiuri personale care să îi faciliteze învățarea pe tot parcursul vieții. Învățarea este un șir de rutine care are în mod
obligatoriu la bază înțelegerea. Etimologic, „înțelegere” vine de la cuvintele latinești „inter” și „legere” care înseamnă „a culege”.) Ca să învățăm
ceva, mai întâi trebuie să înțelegem ce, cum și când să învățăm. Și să ne motivăm și cu de ce…
Ce învățăm? Să gândim și să acționăm independent.
Cum învățăm? Vizual, auditiv, chinestezic.
Când învățăm? În permanență.
De ce învățăm? Ca să ne dezvoltăm, pentru provocare, pentru ca să arătăm că putem, pentru a avea un orizont de cunoaștere care să ne ofere
posibilitatea de a face un pas înainte, din plăcere, pentru că asta e ființa noastră.
Jocul propus de mine este unul interactiv, adică implică atât participarea mea cât și a ta. Acest joc se numește simplu: Cu cărțile pe masă. Regulile
sunt simple și este necesar să le respectăm amândoi. La început ai sarcina de a te întreba de ce trebuie să înveți, completând în cele câteva rânduri
de mai jos.

1
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………….............
REGULI ALE JOCULUI
Regula 1. Scrie frumos! Eu am făcut-o deja.
Regula 2. Respectă ortografia și punctuația! Eu m-am străduit.
Regula 3. Lucrează zi de zi la cartea ta! Antrenează-ți creierul! Eu asta am făcut!
Regula 4. Ieși la joacă în fiecare zi! Eu asta fac!
Acum că ai citit regulile, îți propun un chestionar din care vei afla care stil de învățare ti se potrivește. Daca ești curios, completează-l iar la final
vei afla răspunsul care te va ajuta să înveți mai ușor.

CHESTIONAR PENTRU DEPISTAREA STILULUI DE ÎNVĂȚARE

Completați fiecare propoziție marcând varianta care ți se potrivește (A, B sau C). Nu există un răspuns corect sau greșit. Alegeți-l pe cel care vi
se potrivește.

1. Învăț cel mai bine când:

A- văd informația
B-aud informația
C- experimentez (pun în practică) informația
2. Îmi plac:
2
 A- imaginile
B- poveștile istorisite de cei din jur
C- interacțiunile cu oamenii și excursiile
3. Pentru a mă relaxa:
A- citesc
B- ascult muzică
C-grădinăresc sau fac sport
4. Tind să fiu:
A- contemplativ
B- vorbăreț
C- activ, dinamic
5. Pentru a-mi aminti un număr de telefon:
A- îl scriu de câteva ori
B- îl spun cu voce tare de câteva ori
C- îl notez pe orice am la îndemână
6. La un curs învăț cel mai bine când:
A- am un manual bun, ajutoare vizuale( planșe, ilustrate) și informații scrise
B- profesorul spune lucruri clare și interesante
C-sunt implicat în diverse activități
7. Când învăț pentru un test: A- îmi citesc notițele și scriu un rezumat
B- îmi citesc lecțiile cu voce tare și repet informațiile memorate
C- îmi place să studiez în grup și să utilizez tabele

3
8. Am: A- un simț estetic dezvoltat și sunt foarte atent la detaliile vizuale
B- o plăcere deosebită să povestesc și să apun glume
C- o plăcere deosebită să construiesc lucruri și să fiu activ
9. Îmi plănuiesc săptămâna viitoare:
A-făcând o listă și ținând un calendar detaliat
B- vorbind despre asta cu cineva
C- concepând un calendar pe calculator
10. Când mă pregătesc pentru un test la matematică:
A- scriu formulele pe fișe și utilizez imagini
B- memorez formulele vorbind cu voce tare
C- utilizez cuburi, lego sau modele tridimensionale
11. Adesea:
A- îmi amintesc chipurile dar nu numele
B- îmi amintesc numele dar nu chipurile
C- îmi amintesc evenimentele dar nu numele sau chipurile
12. Memorez cel mai bine când:
A- citesc informațiile și mă folosesc de imagini
B- ascult informațiile și folosesc cuvinte care rimează
C- încerc să fac lucrurile după principiul “încercare și eroare”
13. Când îndrum pe cineva spre o adresă, spun ceva de genul:
A- “Mergeți la dreapta, ajungeți la blocul galben, apoi o luați la stânga, vedeți un stejar mare. Aveți clară imaginea?”
B- “Mergeți la dreapta, treceți trei blocuri, apoi la stânga până la cabinetul psihologic. Ați prins ce am spus?”

4
 C- “Urmați-mă!” După ce i-am arătat direcția prin gesture.
14. Când merg printr-un oraș nou, prefer:
A- să iau o hartă și să găsesc singur drumul
B- să mă opresc și să întreb pe cineva
C- să mă plimb prin zonă și să găsesc de unul singur
Total alegeri
A____________
B____________
C____________

Cel mai mare total indică stilul tău de învățare predominant.

 Dacă cele mai multe răspunsuri sunt A, atunci sunteți vizual.
 Dacă cele mai multe răspunsuri sunt B, atunci sunteți auditiv.
 Dacă cele mai multe răspunsuri sunt C, atunci sunteți kinestezic.1

Acum că ai aflat ce fel de stil de învățare și se potrivește, observă legenda fiecărui stil și găsește-ți exercițiile care ți se potrivesc. Succes!

1
https://www.academia.edu/8379264/CHESTIONAR_DE_IDENTIFICARE_A_STILURILOR_DE_INVATARE
5
Legendă de interpretare

Vizual

Auditiv

Kinestezic

GENUL EPIC

Genul epic cuprinde totalitatea operelor literare, populare și culte, în proză sau în versuri, în care gândurile, ideile și sentimentele autorului sunt
exprimate în mod indirect, prin intermediul acțiunii și al personajelor antrenate în derularea evenimentelor plasate într-un anumit timp și spațiu.
Genului epic îi corespunde, ca mod de expunere predominant, narațiunea.

PERSONAJUL- PARTE INTEGRANTĂ A OPEREI EPICE

REȚINE! Personajul literar reprezintă o instanță narativă prin intermediul căreia scriitorul își exprimă în mod indirect ideile și concepțiile în
opera literară (epică sau dramatică). Acesta este “ființa de hârtie”, cum îl numea Roland Barthes.

6
 1. Clasificarea personajului literar. Tipuri de personaje.

După importanța personajului în operă  Principale După raportarea la realitate sunt  Reale
 Secundare  Fantastice
 Episodice  Legendare
 Figurante  Alegorice
 Istorice
 Simbolice
După gradul de complexitate  Lineare
 Complexe
 Contradictorii
După evoluția lor în timp  Statice
 Dinamice
Din punct de vedere etic  Pozitive
 Negative

7
 1. Alege un personaj preferat dintr-o operă studiată sau un film vizionat și confecționează un costum care crezi că îl reprezintă. Îmbracă-l într-o
scenetă.
2. Desenează un personaj dintr-o operă literară și decupează-l pe bucăți. Amestecă părțile decupate și încearcă să le rearanjezi sub forma unui puzzle.
3. Mimează în fața colegilor câteva acțiuni ale personajului ales și lasă-i să ghicească pe cine imiți.
4. Citește-le colegilor tăi cu voce tare timp de cincisprezece minute un fragment dintr-o operă la care ia parte personajul/personajele tale preferate.
5. Imaginează-ți un alt rol pentru personajul tău și încearcă să dramatizezi în fața colegilor tăi.
6. Încadrează personajul tău preferat în categoriile de mai sus și notează-le.

Formulează cu voce tare o propoziție în

care să enumeri două personaje dintr-un
text citit de tine, notându-le în caseta
alăturată.
Asociază numele personajelor de mai
sus cu o calitate, o floare , un cuvânt sau
un instrument muzical, notându-le în
caseta alăturată.
Ascultă o poveste în care să se
regăsească unul dintre personajele alese
mai sus și imită cu voce tare cinci
replici pe care le-ai memorat, apoi scrie
una în caseta alăturată.
Discută acum cu prietenul tău despre
categoriile în care se încadrează
personajele alese de tine și notează-le.

Azi sunt scriitor!

8
Scrie un text imaginativ de 30 de rânduri în care tu ești personajul principal pozitiv-dinamic-imaginar, unul dintre prietenii tăi va fi personajul
principal-negativ-real, iar cel de-al treilea prieten va fi un personaj fantastic și episodic. Citește-l în fața colegilor, cerându-le să recunoască rolul
fiecărui personaj din textul tău.

Caracterizarea personajului. Tipuri de caracterizare prin limbaj

de către autor Caracterizare indirectă prin gestică, mimică

Caracterizare directă
prin fapte
de către alte personaje prin comportament
relația cu alte personaje
autocaracterizare prin limbaj

1. Citește cu voce tare împreună cu alți doi colegi schema de mai sus și verificați-vă reciproc ce ați reușit să rețineți.
2. Citește pasajul următor cu voce tare, apoi completează cerințele.

“ Într-o zi m-am dus după obicei la profesoara mea de pian, care mă anunță:

9
- Știi că am o elevă nouă, o mititică rusoaică de vreo zece ani, fata unui ofițer rus. O cheamă Antonia. E foarte drăguță și talentată. Trebuie să vie
îndată și o s-o cunoști.
Și, într-adevăr, după puțin timp, fetița își făcu apariția. Subțire, înaltă, părând mai mare decât era, blondă, cu obrazul alb de porțelan, cu ochii
albaștri și cu un surâs foarte grațios.
- Încântat de cunoștință, domnișoară! făcui eu cu o mică ironie de băiat mai mare.
Profesoara, încântată, voi să-mi arate toate talentele Antoniei. Mi-am întrerupt lecția și fata mi-a arătat ce progrese făcuse abia în câteva ședințe, ce
îndemânatice îi erau acum degetele, ce ureche perfectă avea, ce exact ținea măsura și cu ce freamăt întovărășea fiecare notă. Apoi Antonia ne-a
mai arătat și alte talente. În cântecul profesoarei a dansat grațios, variat, agitând un voal împrejurul ei. Am aplaudat, am felicitat, apoi mi-am
reînceput lecția. Antonia se rezimase cuminte de pian și asculta cu răbdare...  Apoi ne-am împrietenit. Ne întâlneam totdeauna la lecția de pian,
unde ea venea mai repede decât trebuia, ca să mă asculte cuminte sau ca să mă reție și să-mi arate progresele. Câteodată vorbeam mai mult, și
cuvintele ei românești aproximative erau o încântare. Păstram tonul glumeț, și ea pe cel grav. Păream eu cel mic și ea cea mare. Succesul meu era
știut de toți. Eram ironizat. Dar totuși eram încântat, căci mi se părea că prețul meu în ochii lui Désirée trebuia să crească. Antonia avea, în
miniatură, instinctele de viitoare femeie. Observa, ținea supărări, prelungea căldura împăcărilor, o enerva tonul meu superior, își aranja, cu noi
variații, panglicile.” ( Anton Holban, Antonia)

a) Numește într-o frază titlul fragmentului și autorul acestuia.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………
b) Enumeră personajele fragmentului în ordinea în care apar.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………

c) Cu ce ocazie se întâlnesc personajele din fragment?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………….

10
 d) Realizează harta personajului Antonia, completând traseul cu trăsăturile sale fizice și morale.

statut social

.
Antonia vârstă

comportament

pasiuni

Trăsături fizice

11
 Trăsături morale

e) Răspunde cu adevărat (A) sau fals (F).

1. Copilul –personaj este chiar autorul.
2. Copilul spune despre Antonia că are un surâs grațios.
3. Antonia nu avea ureche muzicală și nu știa să danseze.
4. Copilul și Antonia se întâlneau în parc.
5. Antonia avea un ton grav.
6. Copilul era încântat de prietenia cu Antonia.
f) Urmărind informațiile culese până acum, încearcă să completezi textul de mai jos:

Personajul literar reprezintă o instanță narativă prin intermediul căreia scriitorul își exprimă în mod indirect ideile și concepțiile în opera
literară (epică sau dramatică). Personajul...............................................(numele lui) din opera...........................................(titulul operei), scrisă
de……………………………………(numele autorului) are rolul de personaj………………………… (principal/secundar), fiind creionat în
text atât prin mijloace ……………………, cât și…………………. de caracterizare. Caracterizarea directă se regăsește în prezentarea portretului
fizic, realizat de narator astfel……………………………………………………………………………………………………..................................
Ca modalități de caracterizare indirectă se remarcă: (se vor enumera toate modalitățile de caracterizare indirectă prezente în text:
comportament/limbaj/mediu/vestimentație/nume, etc.).
12
 Spre exemplu…………………………………………………………………………………………………………………………………....
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Comportamentul…………………………………………………………………………………………………………………………………
(citate din text) sugerează…………………………………………………………………………………………………………………………….
(ce trăsătură de caracter sugerează fiecare citat în parte).
Mediul în care trăiește personajul …………………………………………………………………………………………..(citate din text)
dezvăluie……………………………………………………………………………………………………….(ce trăsătură de caracter trimite mediul
în care trăiește personajul). Vestimentația……………………………………………………………………………………………(citate din text)
conturează ………………………………………………………………………………………………(ce trăsătură de caracter conturează
vestimentația). Prin intermediul numelui, autorul dorește să atragă atenția asupra faptului
că………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………(asupra cărei trăsături de caracter
dorește autorul să atragă atenția prin intermediul numelui).
Prin urmare, personajul……………….(numele lui) are ca trăsătură dominantă de caracter……………………………, care încadrează
personajul într-o tipologie umană, cea a …………………….(exemple de tipologii umane: aventurierul, omul înțelept, avarul (zgârcit, calic),
arivistul (parvenitul), curajosul, intelectualul, obsedatul, tânărul în devenire, copilul universal, ratatul, comicul etc.

13
g) Decupează 20 de cartonașe. Pe cinci dintre acestea vei scrie trăsăturile Antoniei (fizice și de caracter), pe următoarele cinci vei
scrie trăsăturile tale, iar pe celelalte zece îl vei pune pe prietenul tău să scrie zece trăsături ale sale. Acum întoarce cartonașele cu fața în
jos, amestecă-le și apoi fiecare dintre voi va alege cinci dintre acestea. Scrie un text imaginativ în care să existe cel puțin două
personaje care să aibă însușirile pe care le-ai extras. Pune-i un titlu sugestiv, apoi desenează un personaj la alegere din textul scris de
tine.

Completând următorul tabel vei reuși să alcătuiești fișa de caracterizare a unui personaj. Succes!

Fragmente Mijloace de caracterizare Trăsături

1 „Fiul craiului cel mai mic, făcându-se atunci roş cum
îigotca, iese afară în grădină şi începe a plânge în inima
sa,lovit fiind în adâncul sufletului de apăsătoarele cuvinte
aletatălui său.”
2 „- Harap-Alb, fiindcă eşti aşa de bun de ţi-a fost milă
deviaţa noastră, când treceam pe pod şi nu ne-ai stricat
veselia,vreau să-ţi fac şi eu un bine: na-ţi aripa asta, şi când
îi aveavrodată nevoie de mine, să dai foc aripii, şi atunci eu
împreună cu tot neamul meu avem să-ţi venim în ajutor.”
3 — Dă-mi voie ca să mă duc și eu pe urma fraților mei, nu de
alta, dar ca să-mi încerc norocul. Și ori oi putea izbuti, ori
14
 nu, dar îți făgăduiesc dinainte că, odată pornit din casa d-
tale, înapoi nu m-oi mai întoarce, să știu bine că m-oi întâlni
și cu moartea în cale.
4 — Ei, căluțul meu, când ai ști tu în ce necaz am intrat! Sfânt
să fie rostul tătâne-meu, că bine m-a învățat! Așa-i că, dacă
n-am ținut seamă de vorbele lui, am ajuns slugă la dârloagă
și acum, vrând-nevrând, trebuie s-ascult, că mi-i capul în
primejdie?
5 — Harap-Alb, fiindcă ești așa de bun, de ți-a fost milă de
viața noastră, când treceam pe pod, și nu ne-ai stricat
veselia, vreau să-ți fac și eu un bine: na-ți aripa asta, și când
îi avea vrodată nevoie de mine, să dai foc aripei, și atunci eu
împreună cu tot neamul meu avem să-ți venim în ajutor.
NARAȚIUNEA- MOD DE EXPUNERE PRINCIPAL ÎN OPERA EPICĂ

narațiune = povestire a nara = a povesti

Narațiune = povestire

REȚINE!

Narațiunea este modul de expunere, specific genului epic, prin care se relatează (narează) cuiva (ascultător/cititor) un fapt, eveniment, întâmplare
sau o succesiune de fapte, evenimente, întâmplări, reale sau imaginare, care sunt atribuite unor personaje.

Narațiunile pot fi realizate în limbaje diferite:

 (narațiuni verbale) - cu ajutorul cuvintelor - acestea pot aparține unor texte literare sau nonliterare și pot fi orale sau scrise;
 (narațiuni nonverbale) - prin alte mijloace decât cuvintele, prin mișcari, gesturi, mimică, de pildă pantomima;
 (narațiuni mixte)- prin îmbinarea cuvintelor cu diverse alte mijloace, ca benzile desenate, unde se folosesc cuvinte și imagini;

15
 Coordonate ale narațiunii

1 Coordonate de timp Când se petrec întâmplările?

2 Coordonate de spațiu Unde se petrec întâmplările?
3 Personaje Cine participă la acțiune?
4 Acțiune Întâmplări narate într-o ordine logică

REȚINE!
Opera literară scrisă în versuri sau proză în care sunt povestite o succesiune de întâmplări petrecute într-o ordine cronologică, puse pe seama unor
personaje se numește operă narativă și are ca mod principal de expunere, narațiunea.
 

a) Citește și identifică toate coordonatele unei narațiuni în textul de mai jos și completează-le în tabelul de la sfârșitul textului.

Cea mai călduroasă zi de vară de până atunci se apropia de sfârșit, iar pe deasupra caselor mari, pătrățoase de pe Aleea Privet plutea o liniște

toropită.[…] Nemaiputând să se dedice, după cum își făcuseră obiceiul, spălării mașinilor și tunderii ierbii, locuitorii Aleii Privet se retrăseseră la

16
umbră și la răcoare în casele lor, cu ferestrele deschise larg, poate-poate vor reuși să ademenească o adiere inexistentă de vânt. Singura persoană

care rămăsese pe afară era un adolescent care stătea întins pe spate într-un rond de flori din fața casei cu numărul patru.

Era un băiat slăbuț, cu păr negru și cu ochelari, cu o înfățișare delicată, oarecum nesănătoasă, așa cum arată copiii care cresc prea mult într-un timp
prea scurt. Purta o pereche de jeanși rupți și murdari, un tricou decolorat care atârna pe el, iar tălpile adidașilor începuseră să i se dezlipească. Din
pricina felului în care arăta, Harry Potter nu era din cale afară de iubit de vecini, aceștia fiind soiul de oameni care cred că lipsa de grijă față de
felul cum arăți ar trebui pedepsită prin lege, dar, cum în seara aceea se ascunsese îndărătul unei tufe mari de hortensie, nu putea fi zărit de niciun
trecător. De fapt, singurii care l-ar fi putut zări ar fi fost unchiul Vernon sau mătușa Petunia, dacă vreunul dintre ei ar fi scos capul pe fereastra
camerei de zi și s-ar fi uitat drept în jos, spre rondul de flori de dedesubt. Una peste alta, Harry credea că merita să fie felicitat pentru că-i trecuse
prin minte să se ascundă acolo. N-o fi fost prea comod să stea întins pe pământul încins și tare, dar cel puțin nu se zgâia nimeni la el, nu scrâșnea
nimeni din dinți așa de amarnic încât să nu mai poată auzi știrile și nu-i mai arunca nimeni întrebări răutăcioase, cum se întâmpla de fiecare dată
când încerca să stea și el în camera de zi ca să se uite la televizor împreună cu mătușa și cu unchiul lui.

De parcă gândurile lui ar fi zburat înăuntru prin fereastra deschisă, deodată răsună vocea lui Vernon Dursley, unchiul lui Harry:

— Bine că nu e băiatu-ăla pe-aici, să ne tot stea în cale. Apropo, pe unde o fi? (Harry Potter, J. K. Rowling)

1 Coordonate de timp

2 Coordonate de spațiu

3 Personaje

17
 4 Acțiune (extragi patru
idei)

b) Alege dintre cuvintele amestecate, cele care te ajută să-ți construiești propria narațiune.

Fratele meu Privesc mirat spre elefant

În timpul verii La castel
Andreea M-am urcat în toți copacii curții
În vacanță În casa bunicilor
Spiderman O ajut pe mama la gătit
Pe la amiază În grădină
Harry Potter Alerg printre florile parfumate
De Crăciun În vacanță
Animale sălbatice Salvez lumea de răufăcători
În copilărie Sub mărul din grădină
Prietena mea M-am împrietenit cu el/ea
Odată La grădina zoologică
Părinții Răsădesc planta miraculoasă

18
Pentru redactarea unei narațiuni este bine să ții cont de următoarele reguli de scriere:

1. Stabilirea unui cadru spațio-temporal (cronotop) al narațiunii;

2. Alegerea unor personaje;
3.  Stabilirea clară a etapelor desfășurării acțiunii;
4.  Utilizarea unor cuvinte și construcții de legatură între secvențe, prin care asiguri evoluția acțiunii (atunci, deodată, mai târziu, apoi, peste
câteva zile, în final etc.)

Construiește o bandă desenată care să conțină text și imagine, utilizând cuvintele din bulinele de mai sus.

Iată niște modele! Poate te ajută și adresa https://www.youtube.com/watch?v=1pqke1Yt5JA

19
 NARATORUL

Naratorul este creat de autorul operei literare și are misiunea de a relata faptele, de a descrie locurile și de a surprinde gândurile și
intențiile personajelor.

REȚINE! Tipuri de narator

20
Narator la persoana a III-a *naratorul foloseste pronumele la persoana a III-a: el , ei, ea, ele si nu face parte din poveste.
*un narator obiectiv este un observator și descrie sau interpretează gândurile, sentimentele, motivațiile
personajelor.

Narator la persoana I și a II-a *naratorul foloseste pronumele la persoana I: eu -noi, tu-voi și se referă la el pentru a spune povestea. Naratorul
poate fi personaj principal sau secundar.

1. Citește cu voce tare informațiile din tabelul de mai sus.

2. Lecturează fragmentul exemplu și scrie ce tip de narator ai dscoperit.
3. Aruncă o privire peste aplicații și alege-le pe cele care ți se potrivesc.

Tip de narator Exemplu Aplicație

În Harry Potter și piatra filozofală de la J. K. Rowling,

naratorul atotștiutor poate descrie evenimente trecute,
prezente și viitoare care apar în diferite locuri; În plus,
spune ce simt sau gândesc diferite personaje și se
gândește la ele. „Potterii știau foarte bine ce părere au
avut el și Petunia despre ei și despre genul lor ... Nu am
Ți s-a părut interesant fragmentul? Motivează-ți
răspunsul.
Colorează numele celor două personaje care apar

21
 văzut cum el și Petunia ar putea fi amestecați în ceva
de-a face cu el (a căscat și s-a întors) ... Nu, nu i-a putut
afecta la ei ... Ce greșit am fost! (...)
O mână mică s-a închis peste scrisoare și el a dormit,
neștiind că este faimos, neștiind că peste câteva ore va
fi trezit de țipătul doamnei Dursley, când ea deschise
ușa din față pentru a scoate sticlele de lapte. Și nici că
urma să-și petreacă următoarele săptămâni înțepat și
ciupit de vărul său Dudley. Nici nu putea să știe că, în
acel moment, oamenii care se adunau în secret în toată
țara ridicau ochelarii și spuneau, cu voci joase: „De
Harry Potter ... băiatul care a trăit!”
Tip de narator În Şotron, de Julio Cortázar, Horacio Oliveira este
protagonistul și naratorul poveștii:
„... Și era atât de firesc să traversăm strada, să urcăm
treptele podului, să intrăm în talia ei subțire și să ne
apropiem de Magicianul care zâmbea fără surpriză,
convins că eram o întâlnire întâmplătoare a fost cel mai
puțin obișnuit lucru din viața noastră și că Oamenii care
fac întâlniri precise sunt aceiași oameni care au nevoie
22
în text.
Alcătuiește o continuare a fragmentului în care să
integrezi alături de cele două personaje și altele
imaginate de tine. Textul va respecta tipul de
narator descoperit în fragment.
Caută pe hartă țara în care s-a născut Harry Potter
și desenează conturul acesteia.
Construiește o machetă care să reprezinte imaginea
lui Harry Potter.
Citește romanul Harry Potter de J. K. Rowling să îi
cunoști pe prietenii acestuia, Ron Weasley și
Hermione Granger, copii cu puteri de vrăjitori.
Imaginează-ți că ești detectiv. Desenează cinci
obiecte de care te ajuți în meseria ta, apoi gândește
un caz pe care colegii tăi trebuie să îl rezolve.
Pune-i în dificultate apelând la diverse trucuri.
Vizionează filmulețul de mai jos și asigura-te că
de hârtie căptușită pentru a-și scrie singuri sau care poți sa devii un bun detectiv.
https://www.youtube.com/watch?v=V8zMp3dTksg
stoarce tubul de pastă de dinți de jos ”.

În Aventurile lui Sherlock Holmes de Arthur Conan Extrage coordonatele spațiale și temporale,
Doyle, Dr. John Watson - însoțitorul lui Sherlock personajele din fragmente și realizează o hartă a
unui oraș misterios.
Holmes - spune povestea detectivului, care este
personaj principal.
Pentru a afla mai multe despre meseria de detectiv,
îți recomand să lecturezi cartea Aventurile lui
„O noapte - cea din 20 martie 1888- Mă
Sherlock Holmes de Arthur Conan Doyle.
întorceam vizitând un pacient (căci practicam din nou
medicina), când drumul m-a condus pe Baker Street.
Când am trecut pe lângă ușa pe care mi-am amintit-o
atât de bine și care va fi întotdeauna asociată în mintea
mea cu curtarea mea și cu sinistrele incidente ale
Studiului din Scarlet, mi-a venit o puternică dorință de
a-l revedea pe Holmes și de a ști ce face cu puterile sale
extraordinare...

Aplicații pe toate gusturile

23
 Citește framentul de mai jos

Eram mulțumit de felul cum făcusem teza, și de un lucru eram sigur: că o scrisesem cât se poate de corect ca punctuație și ortografie. Am așteptat
aducerea tezelor la română cu aceeași nerăbdare cu care așteptasem și rezultatul celorlalte teze. În sfârșit, a venit și ziua mult dorită! [...]
Câțiva au luat trei, câțiva cinci, restul șase și șapte și unul singur, Constantinescu Dumitru, care făcea compuneri foarte frumoase, nouă!
Ah, cum l-am fericit pe Constantinescu, când am auzit că a luat nouă! Ce bine de el…!
― Popescu-Băjenaru Grigore!
― Prezent!
― Zece!
― Doamne Sfinte!… Visez sau e o glumă?! Mă-ndrept spre catedră, împleticindu-mă, și întind mâna tremurătoare, ca să iau teza…
Camil Petrescu mi-o dă și mă oprește o clipă la catedră:
― Într-adins am lăsat teza ta la urmă, pentru că e cea mai bună din clasă. Du-te la loc și citește-o tare, ca s-o cunoască și colegii tăi! […]
În drum spre bancă, mi se-ntind mâini prietenoase:
― Bravo, Băjenare!
Botez și Ben privesc cu mândrie în jurul lor. În definitiv era un succes, în primul rând, al băncii noastre. Am citit-o foarte emoționat […]. Din
această fericită zi mi s-a stabilit faima, pe care m- am străduit să n-o dezmint niciodată în cei opt ani de școală, de a fi cel mai tare din clasă la
română. Dar teza a avut și alte urmări deosebit de însemnate pentru mine, din punct de vedere școlăresc! Ca să mă prezint cât mai bine la lecții,
bietul tata îmi făcea toate temele la română: rezumate, compuneri, analize gramaticale… A continuat să mă ajute astfel și după faimoasa teză, până

24
într-o bună zi, când întâmplarea mi-a arătat calea cea bună, pe care eu o cam întrezărisem, însă pe care, fie din lipsă de curaj, fie mai mult din lene,
nu îndrăznisem să merg.
Profesorul ne dăduse să facem o compunere cu subiectul Primăvara. […]
N-aveam poftă să-mi văd de lecții, cum n-aș fi avut chef să-mi toarne cineva o găleată cu apă rece în cap. Am lăsat compunerea cu primăvara, ca
de obicei, pe seama tatei, care, din fericire, nu era acasă, ca să mă piseze să-mi fac lecțiile la celelalte materii. Era 3, după prânz; spusese că se-
ntoarce pe la 7 seara. Pân-atunci, a mea era lumea… Și lumea aceasta se mărginea la câteva străzi din jurul casei!
Dar iată că se face 8 și tata nu mai vine!… S-a întunecat de-a binelea și el tot n-a sosit! 9 noaptea! Doamne, dacă a pățit ceva?! Și ce întuneric este!
… […] Mai tare mă roade însă gândul că nu mi-am făcut compunerea […]; îmi iau inima- n dinți și mă hotărăsc să-mi fac singur compunerea. Am
scris despre primăvară ce m-am priceput și cum am crezut eu că este mai bine și mai frumos. Când am terminat de transcris compoziția pe curat, a
sosit și tata. Era 10!
― Ce faci, mă, de ce nu te-ai culcat?
― Am avut lecții multe… și – aici îmi îngroșai glasul cu imputare – după alte toate, ne-a mai dat și o compunere la română!
― Păi, dă să ți-o fac… Despre ce?
― Despre primăvară… dar nu mai e nevoie să mi-o faci. Dac-am văzut că întârzii atâta, am făcut-o eu singur!
― Foarte frumos din partea ta! spuse tata ironic și convins că am făcut o compunere ca vai de lume. Ia s-o citesc și eu!
― Poftim! și îi întind caietul cu sfială. El începe să citească, își strânge buzele și-și ridică sprâncenele cu mirare.
― Din ce carte ai luat-o?
― Din nicio carte! Am făcut-o eu, din capul meu!
― Hai, hai, știi că nu-mi place să minți! Spune de unde ai copiat-o?
― De nicăieri, tată, zău așa, dacă-ți spun… Eu am făcut-o!
― Tu, singur?
― Eu, singur! (Grigore Băjenaru, Cișmigiu & comp.)

25
 Citește textul cu voce tare și extrage zece idei în culori diferite.
 Subliniază cuvintele-cheie.
 Alcătuiește o hartă mentală a lumii copilului, lume care se mărginea la câteva străzi din jurul casei. Nu ezita sa apelezi la imagini pentru a ilustra
structurile.
 Subliniază cu roșu personajele din fragment. Alcătuiește o scriere imaginativă în care tu să fii protagonistul, iar personajele secundare, cele
identificate în fragmentul de mai sus.

 Citește textul cu voce tare și extrage zece idei în culori diferite.

 Transpune ideile în imagini sau benzi desenate.
 Alcătuiește o hartă conceptuală în care să ilustrezi lumea școlii.
 Realizează o listă cu zece asemănări între tine și copilul-elev din fragment.

 Urmărește cu degetul cuvintele-cheie; pronunță respectivele cuvinte și scrie-le din memorie.

26
 Rezumă cu voce tare textul.
 Extrage două stări emoționale pe care le încearcă copilul și asociază-le unor melodii. Explică alegerile.
1. ...............................................................................................................................................................................................................
2. ...............................................................................................................................................................................................................

 Extrage două coordonate spațio-temporale din fragment.

 Asociază o întâmplare din viața ta de elev cu situația prin care trece elevul Băjenaru. Expune-o cu voce tare.

1. Identifică tipul de narator din fragment.

2. Numește modul de expunere predominant din fragment.
3. Extrage personajele și încadrează-le în categorii după importanța lor.
4. Recunoaște și numește mijloacele de caracterizare ale personajelor din fragment.
5. Realizează oral/scris o posibilă continuare a fragmentului în care copilul să fie personaj principal.

27