PSIHOLOGIA EDUCAȚIONALĂ

VRABII Violeta, doctor în psihologie

UPS „I.Creangă”, CFCL

vrabiivioleta11@gmail.com

NUME, PRENUME

TORENTUL

DATA

ACTIVITĂȚI PRACTICE

1. Zi. 16.10.2023
Psihologia învățării Motivația în activitatea de învățare Personalitatea și stările
eului

Atenție la noțiunile: învățare, stiluri de învățare, motivația, motivația externă, motivația

internă, nevoia de autorealizare, copil liber, copil ascultător, copil rebel.

Activitatea1. Ierarhia nevoilor/trebuințelor umane Ab. Maslow.

Sarcina: Analizați ierarhia nevoilor propusă de A. Maslow, exemplificați, la dorință, 1 din ele.
Expuneți 3 modalități prin care această nevoie / trebuință se realizează în instituția DVS.

Nevoi de autorealizare

Nevoi de respect

Nevoi de apartenenţă

Nevoi de securitate

Nevoi fiziologice

Prin dispunerea celor cinci categorii de nevoi într-o structură ierarhică strictă – piramida nevoilor /
trebuințelor, A. Maslow a vrut să arate că nevoile de nivel inferior cer să fie satisfăcute în primul rând şi, prin
urmare, influenţează comportamentul individului înainte ca asupra motivării să influenţeze nevoile de nivel superior.

1. Nevoile fiziologice sunt cele ce asigură funcţionarea normală a organismului. Ele constituie cel mai jos nivel în
ierarhia lui A. Maslow. Din această categorie fac parte nevoia de hrană, apă, aer, locuinţă, căldură, somn şi celelalte
nevoi de primă necesitate, adică acele nevoi indispensabile pe care individul trebuie să le satisfacă pentru a susţine şi
menţine viaţa, pentru a menţine organismul în activitate, pentru a supravieţui.

1
2. Nevoile de securitate, de siguranţă, reflectă dorinţa indivizilor de a se simţi protejaţi de anumite pericole.
Nevoile din această categorie sunt legate de tendinţa şi dorinţa oamenilor de a se afla într-o situaţie stabilă şi de
siguranţă care să-i protejeze de teamă, frică, boli şi alte suferinţe.

3. Nevoi sociale, numite, uneori, şi nevoi de apartenenţă şi participare. Oamenii, ca fiinţe sociale, simt nevoia de a
aparţine la unul sau mai multe grupuri, tind să participe la acţiuni comune, vor prietenie, vor să fie iubiţi, să
participe la acţiuni sociale.

4. Nevoia de stimă, respect, recunoaştere. În legătură cu această categorie de nevoi A. Maslow a identificat două
aspecte: autorespectul şi respectul din partea altor indivizi. Autorespectul este legat de nevoia individului de a avea
realizări, competenţă, autosuficienţă, încredere în faţa oamenilor, independenţă şi libertate. În afară de acestea,
indivizii caută respect din partea altor oameni, nevoia unei bune reputaţii în ochii oamenilor, pe care A. Maslow o
numeşte prestigiu, statut, recunoaştere, atenţie.

5. Nevoi de autorealizare, de autoexprimare, de autoactualizare, de împlinire profesională. Această categorie de

nevoi se află în vârful piramidei ierarhice şi exprimă nevoile care se referă la tendinţa omului de a-și folosi cât mai
complet cunoştinţele, capacităţile, aptitudinile şi deprinderile sale. Aceste nevoi au, într-o măsură mai mare decât
nevoile din celelalte categorii, un caracter individual. Acestea sunt nevoi de creativitate

Activitatea 2. Stilului preferinţial de învăţare

Sarcina: Determinați stilul preferențial de învățare prin Chestionarul VAK și exemplificați (pe
propriul rezultat) modalitățile de manifestare.

ATENȚIEL LA STILURILE DE INVĂȚARE, vor fi la examen

Test de examinare a Stilului preferinţial de învăţare

(dupa: F. Constantinidou si S. Baker, 2002)

Chestionarul VAK (Din eng. Visual-Auditory-Kinesthetic) examinează stilul preferințial de învățare pe conținutul
Percepere - Procesare a informației.

Instrucțiune: Citiți cu atenție fiecare aserțiune. Alegeți varianta de răspuns care vă caracterizează cel mai bine.

1- Aproape niciodată
2- Rareori
3- In 50% din cazuri
4- Frecvent
5- Aproape întotdeauna
Nu există răspunsuri corecte sau incorecte. Fiți sinceri! Este indicat să nu reflectați prea mult asupra fiecărei
aserțiuni, deoarece puteți ajunge la o concluzie neadevărată.

Stilul VIZUAL

1. Iau multe notițe și îmi place să înregistrez lucrurile, mâzgâlesc.

2. Când vorbesc cu cineva, mă concentrez cu greu dacă nu menține contactul vizual cu mine.
3. Eu îmi fac liste și notițe, ca să-mi amintesc mai bine lucrurile.
4. Când citesc ceva, eu acord multă atenție fragmentelor care descriu înfățișarea, îmbrăcămintea ,decorul.
5. Eu am nevoie să-mi notez instrucțiunile pentru a mi le a reaminti.
6. Am nevoie să văd persoana cu care vorbesc, pentru a mă menține concentrat/ă asupra subiectului.
7. Când întâlnesc o persoană pentru prima dată, eu atrag atenție și surprind mai întâi stilul
vestimentar, caracteristicele expuse vederii, acuratețea.
8. Când mă aflu la o petrecere, îmi place să stau într-o parte și să observ oamenii.
9. Când îmi reamintesc informația, eu pot vedea cu „ochii minții” și îmi amintesc unde am văzut-o.
10. Dacă trebuie să explic o nouă procedură sau tehnică, eu prefer să scriu acest lucru.
11. În timpul liber îmi place cel mai mult să mă uit la televizor sau să citesc .
12. Când profesorul are un mesaj pentru mine, eu prefer să mi-l anunțe în scris, electronic.
Total pentru vizual:

2
 Stilul AUDITIV

1. Când citesc ceva, rostesc cu voce tare sau îmi mișc buzele, pentru a auzi cuvintele „în minte”.
2. Când vorbesc cuiva, îmi vine foarte greu să mă concentrez dacă acesta nu reacționează, nu-mi vorbește ca
răspuns.
3. Eu nu iau foarte multe notițe, dar reușesc să-mi reamintesc ceea ce am auzit.
4. Când citesc ceva, eu acord multă atenție fragmentelor care antrenează conversații, dialoguri,
monologuri etc.
5. Eu prefer să-mi vorbesc mie însumi atunci când rezolv o problemă sau rezolv o lucrare.
6. Eu pot înțelege spusele vorbitorului chiar dacă nu mă uit la el.
7. Eu rețin lucrurile mai bine dacă le repet de mai multe ori.
8. Când mă aflu la o petrecere, îmi place cel mai mult să discut profund cu interlocutorul de calitate, subiecte
care mă interesează.
9. Eu mai curând recepționez informația de la radio decât din ziare.
10. Dacă trebuie să explic o nouă procedură sau tehnică, prefer să vorbesc despre aceasta.
11. În timpul liber prefer cel mai mult să ascult muzica.
12. Dacă profesorul are un mesaj pentru mine, eu prefer să mi-l comunice oral, la telefon.
Total pentru auditiv:

Stilul KINESTEZIC/TACTIL

1. Nu mă simt bine confortabil ascultând sau citind instrucțiunile. Eu pur și simplu încep să lucrez asupra
sarcinii sau proiectului concret.
2. Când vorbesc cu cineva, mă concentrez cu mare greu dacă persoana nu manifestă nici un fel de
suport emoțional.
3. Iau notițe și înregistrez ceva, dar rareori revin la ele.
4. Când citesc ceva, eu acord deosebită atenție fragmentelor care scot în evidență sentimentele, dispoziția,
acțiuni, scene dramatice etc.
5. Când citesc îmi mișc buzele.
6. Obișnuiesc să schimb cuvintele și să-mi folosesc mult mâinele atunci când nu găsesc cuvinte potrivite.
7. Masa mea de lucru pare/arată neorganizată.
8. Când mă aflu la o petrecere, am o plăcere deosebită să savurez activitățile desfășurate: dansuri, jocuri, să
mă dau acțiunii.
9. Mie îmi place să mă mișc, să mă deplasez. Mă simt ca și încătușat în timpul ședințelor sau la masă.
10. Dacă trebuie să expun procedura sau tehnica eu prefer să demonstrez acest lucru.
11. În timpul liber prefer cel mai mult să fac mișcare.
12. Dacă profesorul are un mesaj pentru mine, mă simt cel mai confortabil dacă mi-l comunică personal.
Total pentru Kinestezic/tactil:

Scorul mai mare de puncte reprezintă stilul Dvs dominant de învățare.

Interpretarea testului:

Stilul vizual: Persoana preferă să învețe pe baza de ilustrații, imagini, harți, diagrame; pentru eficiența
înțelegerii și stocării informației noi este mai important să vadă textul scris, deoarece prevalează memoria
vizuala; pentru sarcinile de învățare preferă instrucțiunile scrise; studiază mai bine pe baza notițelor și a
organizării conținuturilor în manieră personală; învață mai bine în solitudine.

Stilul auditiv: Persoana învață mai bine prin audierea unui discurs sau a explicațiilor celorlalți. Asociază
conceptele cu diverse sunete și preferă să învețe pe un fundal muzical; are o mai buna memorie auditivă; preferă
discuțiile în grup, dezbaterile; preferă instrucțiunile verbale pentru sarcinile academice; memorizează foarte
bine prin repetiții în voce tare.

Stilul kinestezic: Persoana preferă activități de învățare în care poate să experimenteze, să aplice, să
desfășoare acțiuni practice; are nevoie să atingă, să se implice prin mișcări și manipulări în activitatea de
învățare; își amintește cel mai bine ceea ce face; manifestă tentă de a se juca cu mici obiecte în timp ce ascultă
la ore sau învață; preferă activitățile fizice / sportive.
3
 2. Zi. 17.10.2023
Modalități de eficientiaze a relațiilor interpersonale
Comunicare asertivă Conflict educațional
Atenție la noțiunile: comunicare, comunicare asertivă, conflict, strategii de rezolvare,
Tehnica ABCDE
Activitatea 1. COMUNICAREA ASERTIVĂ
Foaie-resursă STRUCTURA UNUI MESAJ ASERTIV
1. Exprimă-ţi emoţia în legătură cu problema „Mă simt/sunt...”
2. Indică ce anume a cauzat emoţia ta: „Mă simt/sunt...când... (acţiunea)”
3. Explică motivul din care această acţiune te face să te simţi într-un mod sau altul: „Mă
simt/sunt...când...deoarece.”
4. Oferă o alternativă/soluţie asemănătoare de viitor: „Mă simt/sunt...când ...deoarece... Altădată, te rog să/
mi-ar plăcea ca tu să...
Exemplu:
„Mă simt prost când strigi la mine şi cred că nu mă iubeşti. Te rog să nu mai faci aceasta, că mă doare".
Sarcina : ALEGEȚI UN STUDIU DE CAZ ȘI RĂSPUNDEȚI, ASERTIV, PASIV, AGRESIV,
în rol de elev.
1. Aţi stabilit să mergeţi cu colegii la un film la o anumită oră şi zi, dar ei au modificat între timp ziua fără să
3.Un prieten apropiat îţi înşală încrederea spunând lucruri neadevărate despre tine intr-un cerc de prieteni.

Activitatea 2. Tehnica ABCDE

Sarcina. Rezolvați următoarele situații folosind tehnica ABCDE, rol elev.

1. Mâine ai o lucrare de control de la minister şi te-ai culcat mai devreme ca să fii odihnit, în camera
vecină tata şi fratele tău vizionează un meci emoţionant de fotbal. Cum procedezi?

2. Ai aflat că prietenul tău cel mai bun sau prietena ta cea mai bună vorbeşte despre tine cu alţii colegi şi
stârneşte vorbe urâte. Ce îi spui?

3. Profesorul strigă cu furie la tine, pentru că nu ţi-ai pregătit temele. Ce faci?

Activitatea 3. Chestionarul Asertiv, pasiv, agresiv în comunicare

Cât de adevărate sunt următoarele afirmaţii ca descrieri ale comportamentului Dvs.? Notaţi în rubrica
din dreapta cifra care reprezintă răspunsul Dvs. pentru fiecare afirmaţiile corespunzătoare grilei:

1- niciodată adevărat 3- deseori adevărat

2- uneori adevărat 4- întotdeauna adevărat

1. Atunci când munca mea este lăudată, răspund cu mai multă modestie decât simt în realitate.
2. Dacă oamenii sunt nepoliticoşi, voi fi şi eu.
3. Ceilalţi oameni consideră că sunt interesant(ă).
4. Mi se pare dificil să vorbesc cu un grup de necunoscuţi.

4
 5. Nu mă deranjează că folosesc cuvinte usturătoare când asta mă ajută să-mi demonstrez punctul
de vedere.
6. Spun şefului dacă ceva nu-mi convine în aranjarea programului de lucru.
7. Dacă ceilalţi mă întrerup atunci când vorbesc, sufăr în tăcere.
8. Când cineva îmi critică munca/activitatea găsesc o modalitate să-l pun la punct.
9. Pot să-mi exprim mândria pentru ceea ce am făcut fără a fi însă lăudăros.
10. Cred că oamenii profită de mine.
11. Spun oamenilor ceea ce-şi doresc să audă, dacă asta ajută să obţin ce vreau.
12. Nu-mi este greu să cer ajutor cuiva.
13. Împrumut lucrurile mele celorlalţi, chiar dacă asta nu doresc să o fac.
14. Câştig în contradicţii pentru că ştiu să domin discuţia.
15. Pot să-mi exprim sentimentele mele adevărate în faţa cuva la care ţin cu adevărat.
16. Când sunt nervos pe alţii prefer să-mi reţin emoţiile în loc să le exprim.
17. Când critic acţiunea cuiva persoana respectivă mă înfurie.
18. Cred că pot să-mi apăr drepturile mele.

SCOR

Scorul Pasiv

Adunaţi răspunsurile la afirmaţiile: 1, 4, 7, 10, 13, 16.

Total

Scorul Agresiv

Adunaţi răspunsurile la afirmaţiile: 2, 5, 8, 11, 14, 17.

Total

Scorul Asertiv

Adunaţi răspunsurile la afirmaţiile: 3, 6, 9, 12, 15, 18.

Total
Caracteristica tipurilor de comportament

Tipul agresiv: jigneşte, umileşte, dispreţuieşte pe ceilalţi, ton ridicat, ostil, răutăcios, găseşte defecte în tot ce
fac alţii, întrerupe interlocutorul.

Tipul pasiv: negare de sine, nu-şi apără interesele, sentimente de vinovăţie, frică, este supus, reacţionează
bolnăvicios la critică.

Tipul asertiv: respect faţă de sine şi ceilalţi, îşi exprimă dorinţele, sentimentele onest şi deschis, comunică
deschis, critică constructiv, are încredere în forţele proprii, ţine cont de sugestiile celorlalţi, cere şi oferă ajutor
cu plăcere.

Activitatea 4. Chestionarul Abordarea conflictelor

Instrucțiune: Citiți afirmațiile de mai jos și apoi indicați cât de tipic este pentru fiecare dintre
acțiunile dumneavoastră, folosind următorul sistem de notare:

5
 5 - foarte frecvent; 4 - frecvent; 3 - uneori; 2 - rareori; 1 - niciodată.

Nr Afirmația Punctaj
.
1 Este mai ușor să te abții decât să te retragi dintr-o ceartă.
2 Dacă nu poți face pe cineva să gândească la fel ca tine, fă-l să facă ceea ce gândești.
3 Cu vorbe frumoase se cuceresc inimile.
4 O mâna spală pe alta.
5 Hai să ne gândim împreuna.
6 Când doi se ceartă, cine tace primul este mai înțelept.
7 Puterea învinge binele.
8 Vorba dulce mult aduce.
9 Mai bine jumătate decât nimic.
10 Adevărul stă în cunoștințe, nu în părerea majorității.
11 Cine fuge din lupta va trebui să mai lupte o dată.
12 Bătălia este câștigată numai când dușmanii sunt puși pe fugă.
13 Omoară-ți dușmanii cu bunătatea ta.
14 Un schimb drept nu produce nici o ceartă.
15 Nimeni nu are ultimul răspuns, dar fiecare poate contribui cu ceva.
16 Stai departe de cei care nu sunt de acord cu tine.
17 Bătăliile sunt câștigate de cei care cred în victorie.
18 Vorbele bune valorează mult și nu costă nimic.
19 Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte.
20 Numai cel care nu crede că deține adevărul absolut poate beneficia de adevărurile altora.
21 Evită persoanele certărețe pentru că îți vor face viața un iad.
22 Cine nu pleacă îi face pe alții să plece
23 Vorbele bune asigură armonia.
24 Cadourile apropie prietenii.
25 Adu tu conflictele la suprafață și tratează-le direct: numai așa se pot descoperi soluțiile cele
mai bune.
26 Cel mai bun mod de a trata conflictele este de a le evita.
27 Bate cu pumnul în masă dacă vrei să obții ceva.
28 Blândețea triumfă asupra mâniei.
29 O parte din ceea ce vrei este mai bine decât nimic.
30 Sinceritatea, onestitatea și încrederea mișca și munții.
31 Nimic nu este așa de important încât să merite să lupți pentru a-l obține.
32 Există două feluri de oameni: învingătorii si învinșii.
33 Când cineva te lovește cu o piatră, lovește-l cu un fulg.
34 Când fiecare cedează jumătate se poate ajunge la o înțelegere dreaptă.
35 Sapând mereu descoperi adevărul.

Treceți rezultatele obținute în tabelul următor și faceți totalul pe fiecare coloană:

I II III IV V
1 2 3 4 5
6 7 8 9 10
11 12 13 14 15
16 17 18 19 20
21 22 23 24 25
26 27 28 29 30
31 32 33 34 35
Total Total Total Total Total

6
Interpretarea:

I. BROASCA ŢESTOASĂ (Evitarea)

Broasca țestoasa se retrage în carapacea ei pentru a evita conflictul. Ea renunța la scopurile și

relațiile ei personale ce creează conflicte sau cu care este în conflict. Broasca țestoasă crede că nu există
speranța în a încerca să rezolvi un conflict. Se simte neajutorată. Crede ca e mai ușor să te retragi (fizic și
psihologic) dintr-un conflict decât să accepți confruntarea.

II. RECHINUL (Forțarea)

Rechinul încearcă să își domine adversarii făcându-i să accepte soluția lui într-un conflict.
Scopurile lui personale sunt foarte importante pentru el, în timp ce relațiile interpersonale au o importanță
minimă. Caută să-și atingă țelurile cu orice preț. Nu-l interesează nevoile celorlalți. Nu-l interesează dacă
ceilalți îl plac sau îl acceptă. Rechinul presupune că un conflict se rezolvă când o persoană câștigă și
cealaltă pierde. El vrea să fie câștigătorul. A câștiga îi dă un sentiment de slăbiciune, neadaptare și ratare.
Încearcă să câștige prin atac, copleșire și intimidare.

III. URSULEŢUL (Acomodarea)

Pentru ursuleț, relațiile interpersonale sunt foarte importante în timp ce propriile scopuri au o
importanța mică. Ursulețul dorește să fie plăcut și acceptat de ceilalți. El crede că ar trebui evitate
conflictele în favoarea armoniei și mai crede, de asemenea, că oamenii nu pot discuta în contradictoriu
fără a strica relațiile dintre ei. Se teme că, dacă va continua conflictul, cineva va avea de suferit și asta va
compromite relația cu acea persoană. Este în stare să renunțe la scopurile personale pentru a păstra o
relație cu cineva. Ursulețul spune: "Renunț la scopurile și interesele mele, te las să obții ce dorești din
dorința de a mă face plăcute ție." Ursulețul încearcă să aplaneze conflictul din teama de a nu periclita
relația cu cineva.

IV. VULPEA (Compromisul)

Vulpea este interesată în aceeași măsură atât de scopurile personale, cât și de relațiile cu ceilalți.
Vulpea tinde spre compromisuri: renunță parțial la scopurile ei, convingând cealaltă tabără să facă la fel.
Într-o situație conflictuală, soluția vulpii va fi că fiecare parte implicată sa câștige ceva – soluția de
mijloc. Este capabilă să renunțe parțial la scopurile și relațiile ei pentru a ajunge la o înțelegere.

V. BUFNIŢA (Consensul)

Bufnița prețuiește extrem de mult atât scopurile personale, cât si relațiile interpersonale. Ea vede
conflictele ca probleme ce trebuie rezolvate și caută soluții care să satisfacă atât interesele personale, cât
și cele ale taberei adverse. Bufnița vede conflictul ca o metodă de îmbunătățire a relațiilor prin reducerea
tensiunii dintre doua persoane. Încearcă să pornească o discuție ce privește conflictul ca problemă. Prin
căutarea soluțiilor care să satisfacă ambele părți, bufnița menține relațiile. Bufnița nu este mulțumită până
când tensiunile și sentimentele negative nu au fost pe deplin rezolvate.

7
 3 zi. 18.10.2023

Tema. Repere psihopedagogice ale educației în familie

Disciplina pozitivă Dimensiunile constitutive ale EPP (Educație Parentală Pozitivă)

Atenție la noțiunile: disciplină pozitivă, căldură, structură.

ACTIVITATEA 1. Disciplina pozitivă

Subiecte de sensibilizare la acțiune CE, DE CE, CUM Disciplina pozitivă?

8
 Sarcina: Expuneți 3 modalități de formare a căldurii și structurii pentru vârstele expuse mai jos

ACTIVITATEA 2. STILURI DE PĂRINȚI

Sarcina: Expuneți unele mecanisme de imbunătățire a Stilurilor de părinți.

Cum să devină un părinte protector, exigent, interactiv, directiv mai bun ca părinte?

INFORMAȚII UTILE

1. Părintele „protector"
Caracteristicile părintelui protector

• Asigură copilului securitate

• Copilul constituie prioritatea părintelui
• Oferă copilului un rnediu călduros, protector
• Este sensibil la nevoile copilului
• Este factor stabilizator al familiei
• Se sacrifică pentru copil
• Îa în considerare doar aspectele pozitive ale copilului
Riscurile părintelui protector
• Satisface doar nevoile copilului
• Cedează uşor la rugăminţile copilului
• Nu oferă responsabilitate
copilului îngrijorare excesivă

2. Părintele „exigent"
Caracteristicile părintelui
exigent

• Principala responsabilitate este să se asigure corectitudinea (perfecţiunea)

acţiunilor copilului său
• Presează copilul să înveţe, să studieze permanent
• Doresc ca fiul/ fiica lor să fie competitivi şi sî-şi folosească la maximum potenţialul

9
Riscurile părintelui exigent

• Nu tolerează devierea de la drumul corect

• Încearcă să menţină controlul prin stabilirea unor standarde înalte pentru copil
• Nu-şi exteiorizează sentimentele faţă de copil
• Admit cu greu cînd greşesc
• Chiar şi atunci cînd copilul face ceva bine, găseşte ceva de comentat
• Chiar şi greşelile minore ale copilului îl deranjează
Îngrijorare exagerată pentru performanţele
copilului

3. Părintele interactiv"
Caracteristicile părintelui
interactiv

• Îi place să-şi petreacă timpul cu copilul şi cu prietenii acestuia

• Este cald şi înţelegător - copilul apelează la el cînd are probleme
• Îi place să povestească cu copilul
• Confundă, de multe ori, rolul de părinte cu cel de prieten
Riscurile părintelui interactiv
 Nu-i place să-şi refuze copilul
 Are tendinţa de a vedea doar aspectele pozitive ale copilului
 Poate fi uşor manipulat de către copil
 Are încredere în copil şi acceptă ceea ce-i spune, fără să-i pună întrebări legate de o anumită
situaţie
Frica de a nu fi plăcut de copil

Caracteristicile părintelui directiv

• este responsabil, plin de energie şi competent

• constituie un model pentru copil - de multe ori aceştia se laudă cu succesele şi realizările părintelui
• stabileşte el deciziile şi în locul copilului
• este autoritar
• aşteaptă de la copil să devină bun lider
Riscurile părintelui directiv
• decide în locul copilului
• are tendinţa de a folosi furia pentru a controla comportamentul copiilor
• nu acceptă în faţa copiilor că a greşit
• nu ştie să asculte cu adevărat ceea ce le treansmite copilul
• are obiceiul de a-1 zori pe copil să facă un anumit lucru
Frica de a-şi pierde controlul

1
 ACTIVITATEA 3. TESTUL STILUL DE PĂRINTE

Sarcina: Efectuați testul și determinați-vă Stilul de părinte.

Testul II. (B)

Ce loc le revine copiilor în viaţa Dvs.?

Punctajul testului:

* "niciodată" - 0 p.
* "rareori" - 1 p.
* "deseori" - 3 p.
* "totdeauna"- 5 p.
1) Îmi analizez propriul comportament.
2) Eu sunt cel ce impune regulile.
3) Îmi face plăcere când copilul apelează la mine.
4) Am o atitudine conciliantă (care cedează).
5) Mă simt responsabil de ceea ce mi se îmtâmplă.
6) Deseori gândesc:"în ziua de azi oamenii îşi uită
uşor datoria".
7) Ca să nu fac rău, prefer să ascund adevărul.
8) Într-o discuţie cu copilul, îl ascult şi îi
reformulezi punctul de vedere.
9) Copilului îi impun propriul meu punct de vedere.
10) Oamenii trebuie ajutaţi pentru a-şi obţine fericirea
11) Obişnuiesc să negociez.
12) Sunt exigent cu copilul meu.
13) Problemele copilului meu mă privesc şi pe mine.
14) Îmi judec copilul corect.
15) Încerc să rezolv problemele pe care trebuie să
le înfrunt.
16) Am multe stereotipuri şi idei gata fabricate.
17) Doresc ca propriul meu copil să aibă încredere
în mine.
18) Înainte de a lua hotărâre, analizez toate aspectele.
19) Sunt adeptul unei solide educaţii morale.
20) Într-o situaţie conflictuală, încerc, înainte de toate să
nu dramatizez.
21) Consider că şcoala poartă responsabilitate
pentru educaţia copilului.
22) Îmi ajut copilul să-şi rezolve problemele.
23) Când sunt confruntat cu o problemă, încerc, cât
e posibil să nu mă implic.
24) Reacţionez în funcţie de anumite principii în care cred.
25) Mă îngrijorez pentru tot ce se întâmplă cu
copilul meu.
26) Acord importanţă ideilor, părerilor copilului.
27) Cred că munca are o valoare morală.
28) Am tendinţa de a-mi proteja copilul.
29) Înainte de a acţiona, îmi definesc obiectivele.
30) Impun părerea necondiționat.

Interpretarea rezultatelor:

Pentru a vă determina dominanta, totalizaţi punctajele ca în tabelul următor :

1
 Părinte - "despot"/critic Părinte -"dădacă" Părinte - "adult"

Nr. întrebare Punctaj Nr. întrebare Punctaj Nr. întrebare Punctaj

2 10 1
6 3 5
9 7 8
12 13 11
14 4 15
19 17 16
21 20 18
24 22 23
27 25 26
30 28 29
Total Total Total
Punctajul total cel mai mare va indica dominanta atitudinii dumneavoastră faţă de copil. Iată care sunt
caracteristicile comportamentelor prezentate :

a. Părintele-"despot" (critic): persoana respectivă face judecăţi de valoare fără putinţă de a fi atacate,
emite reguli şi principii (morale) cărora ceilalţi trebuie să li se supună. Cu alte cuvinte, are un sistem de
valori ce nu ţine seama de ceilalţi. Relaţia persoanei cu ceilalţi este de tipul dominant-dominat. O astfel de
relaţie între părinte şi copil nu poate duce decât la situaţii de dependenţă a copilului faţă de adult, ceea ce
micşorează posibilităţile de adaptare la situaţii noi.

b. Părintele-"dădacă" are tendinţa de a-şi proteja copilul, de a-1 ajuta şi încuraja în muncă, îi place să fie
iubit de copil. Din păcate o asemenea persoană greşeşte printr-un comportament paternalist. Este foarte
interesat de problemele copilului şi de faptul să nu i se întâmple ceva neplăcut, îi lasă prea puţină
independenţă.

În aceste două cazuri avem de-aface cu persoane care poartă cu ele sentimente şi prejudecăţi imprimate în
copilărie de educaţia pe care au primit-o.

c.Părintele-"adult" este persoana care observă, ascultă, se informează, analizează la rece, fără
sentimentalisme şi emoţie situaţiile ce apar. El reflectează înainte de a acţiona, compară, verifică şi
hotărăşte. Raţionând chir mecanic, o asemenea persoană nu ia în seamă componenţa activă. Totodată, are
o slabă impulsivitate şi nu-şi lasă liberă intuiţia, în maniera sa pragmatică de a evalua. situaţii, persoane
etc., adultul face apel la propria sa experienţă, ale cărei rezultate le aplică într-o manieră inteligentă noilor
situaţii.