PROIECT (RAPORT PSIHOLOGIC)

I. **Prima secţiune a unui raport psihologic conţine itemi referitori

la subiect**

NUME, PRENUME: CHICOSU CEZAR-CĂTĂLIN

DATA NASTERII: 06.05.2000

SPORTUL PRACTICAT – TENIS DE CÂMP

OCUPATIE: STUDENT

LOC DE MUNCA - UNEFS

**După secţiunea informaţiilor despre subiect, următoarea secţiune se

referă la obiectivul evaluării și sinteza științifică a datelor rezultate din
evaluare**

II. OBIECTIVUL EVALUĂRII1 ȘI PREZENTAREA SINTETICĂ A

REZULTATELOR

OBIECTIVUL: IDENTIFICAREA FACTORILOR PSIHOLOGICI CU

RELEVANŢĂ PENTRU DEZVOLTAREA PERSONALĂ ŞI DEZVOLTAREA
CARIEREI PROFESIONALE

**Secţiunea următoare cuprinde prezentarea rezultatelor

evaluarii/psihodiagnosticului precizându-se obligatoriu CE S-A EVALUAT
şi PRIN CE S-A EVALUAT**

1. EVALUAREA STILULUI DE COMUNICARE

Stilul de comunicare se referă la ansamblul particularităţilor de manifestare

caracteristice unei persoane în actul comunicativ. Stilul desemnează: modalităţile
specifice de recepţionare/decodificare a mesajului, modalităţile personale de
prelucrare/interpretare a mesajului şi modalităţile specifice de exprimare a răspunsului,
particularităţile personale de feed-back. Toate acestea decurg din unicitatea şi
individualitatea fiinţei umane, fiind expresia personalităţii umane. Conceptul de stil de
comunicare se aplică doar acolo unde caracteristicile formale, general valabile ale
actului comunicativ se asociază cu anumite maniere personale de receptare-prelucrare-
emitere a mesajelor. Este vorba de maniere de comunicare formate în decursul
dezvoltării individului, stabile şi caracteristice pentru el şi care se manifestă relativ
independent de conţinutul comunicativ vehiculat pentru el şi de contextul concret în
care operează (vezi persoane care comunică "elegant", echilibrat n orice împrejurare /
persoane care comunmică vulgar, agresiv, în orice situaţie). Stilul de comunicare este în
primul rând un indicator al modului în care o persoană şi structurează lumea relaţiilor
1
sociale. În al doilea rând stilul de comunicare este un indicator al modului de prelucrare
a informaţiilor şi de transformare a acestor informaţii în fapte de comportament, în
judecăţi practice, sociale, evaluative etc. Stilul de comunicare este fundamental
determinat de trei elemente:
1- atitudinile persoanei, ca modalităţi constante de raportare a acesteia la viaţa
socială, la semeni şi la sine;
2- modelele de comunicare învăţate - asertiv, non-asertiv, agresiv (cu varianta
sa pasiv-agresivă), manipulator;
3- temperamentul, ca tip de reactivitate a celulei nervoase.

CHESTIONAR PENTRU AUTOCUNOAȘTEREA CELOR PATRU STILURI DE

COMUNICARE ȘI MODALITĂȚI DE A REACȚIONA: FUGĂ, ATAC,
MANIPULARE, ASERTIVITATE . ADAPTAT DE M. ROCO (2001) DUPĂ
CHALVIN2

STILUL DE COMUNICARE NON-ASERTIV (atitudinea de fugă pasivă-evitare) se

manifestă prin tendinţa de a avea un comportament evitativ, prin atitudinea de a fugi
sau a se ascunde mai de grabă decât a înfrunta direct situaţiile şi oamenii, prin tendinţa
de a amâna luarea unmor hotărâri si adesea prin imposibilitatea luării acestora, însoţită
de cedarea către alţii a dreptului de a decide. Persoana poate menifesta un exces de
amabilitate şi conciliere în dorinţa de a evita conflictele, utilizând comunicarea
indirectă a dorinţelor, cu intenţia de a-i mulţumi pe ceilalţi, pe principiul “sentimentele
mele nu contează; numai ceea ce crezi şi vrei tu este important”.
Personalitățile non-asertive nu reuşesc să aibă o bună gestionare a resurselor
(energie psihică, fizică, timp, resurse materiale şi financare) şi, în consecinţă, au o
eficienţă scăzută a adaptării. Sunt mai vulnerabile la stres, comportamentul non-asertiv
fiind adesea acompaniat de o serie de trăiri emoţionale negative precum anxietatea şi
frustrarea.
SCOR TEST = 7

STILUL DE COMUNICARE AGRESIV (atitudinea de atac) – se caraterizează prin

dorinţa persoanei de a se impune cu orice preţ, chiar şi în detrimentul celorlalţi, pe care
îi supără, îi jigneşte, îi umileşte. Principiul după care se derulează comunicarea este “eu
asta cred, asta vreau, ceea ce vrei tu nu contează pentru mine”. Persoana cu un stil de
comunicare agresiv exprimă superioritate şi dispreţ faţă de ceilalţi şi, pentru a domina
cu orice preţ, poate să recurgă chiar la mijlace neadecvate şi brutale. Acest stil de
comunicare limitează adaptarea, deoarece declanşează reacţii aversive din partea
celorlalţi, determină antipatia celor din jur, şi chiar agresivitate, ducând la crearea unui
adevărat “cerc vicios” al agresivităţii.
2
1
SCOR TEST = 9

STILUL DE COMUNICARE MANIPULATOR (atitudinea de manipulare) .

Persoanele caracterizate printr-un stil manipulator, manifestă preferinţa pentru un rol
de culise, în general stau de o parte. Au tendinţa de a aştepta clipa prielnică pentru a
ieşi la lumină şi a se pune în valoare, tendinţa de a căuta intenţii ascunse în spatele
oricăror afirmaţii ale celorlalţi. Persoana evită să spună deschis ceea ce gândeşte, şi, de
fapt nu se ştie niciodată dacă spune advărul sau nu, pentru că, în funcţie de interese, îşi
schimbă opiniile după cele ale interlocutorului; îi place să fie în preajma celor
puternici. Persoanele din această categorie urmăresc ca ceilalţi să facă ceea ce ar dori
ele, dar acest lucru să nu presupună confruntări deschise - fie ele raţionale,
constructive - de tip asertiv, fie ele conflictuale - de tip agresiv; este vorba mai de grabă
de a aştepta ca situaţia să se întoarcă în favoarea lor.

SCOR TEST = 9

STILUL DE COMUNICARE ASERTIV (atitudinea constructivă). Persoanele asertive

(din engleză: „to assert” – „a se afirma”, „a-şi căpăta drepturile”) au capacitatea să
afirme în mod direct ceea ce cred, simt şi vor, într-o modalitate de comunicare ce
realizează în acelaşi timp apărarea propriilor dorinţe şi respectul faţă de ceilalţi. Stilul
asertiv se remarcă printr-o exprimare onestă, directă şi clară a opiniilor şi a drepturilor
proprii, fără agresivitate şi fără a-i leza pe ceilalţi; persoana are capacitatea de a-şi
urmări propriile interese, fără încălcarea nevoilor celorlalţi. Persoana ştie să asculte şi
este dispusă să înţeleagă, ştie să fie ea însăşi şi să se bazeze pe sine. Acestei caracteristici
îi este proprie o structură de trăiri pozitive, confort psihic şi o modalitate de adaptare
eficientă la mediul social. Este cea mai bună atitudine pentru că permite atingerea
scopurilor propuse fără a provoca resentimentele celorlalţi şi chiar câştigându-le adesea
simpatia.

SCOR TEST = 11

INTERPRETAREA STILULUI PERSONAL DE COMUNICARE (puncte tari, puncte slabe):

Dacă analizez strict după chestionar stilul meu de comunicare, rezultă că nu am un stil
de comunicare non-asertiv, prefer să infrunt direct situațiile și oamenii. În general, ” nu
amân pe mâine ce pot face azi” prefer să iau hotărâri singur chiar dacă nu întotdeauna
sunt cele mai bune. În general îmi gestionez bine resursele în special energia fizică și
resursele financiare. Am rezistență la stres încă de mic, în jurul vârstei de 10 ani am
început competițiile de tenis unde trebuia să rezist stresului de a nu pierde și rezista
adversarului chiar și la punctele pierdute din interpretarea mingii în out.
Deși îmi place uneori să mă impun nu încerc asta prin a jigni sau umili pe ceilalți.
Îmi place să fiu în preajma celor puternici dar nu îmi place să stau deoparte, spun ce
gândesc dar îmi urmăresc și interesele.
Stilul meu dominant de comunicare este cel asertiv, sunt respectos comunicativ, onest,
chiar daca îmi urmăresc propriile interese nu încalc nevoile celorlalți. Mă adaptez ușor
oriunde sunt un tip optimist.

Puncte tari: gestionarea resurselor de tot felul, respectul față de ceilalți,

adaptabilitatea și rezistența la stres.

Puncte slabe: încăpățânarea de a lua propriile hotărâri și urmărirea propriilor

interese.

2. EVALUAREA STILULUI DE ÎNVĂȚARE

Stilul de învățare reprezintă modalitatea preferată de receptare,

prelucrare, stocare şi reactualizare a informaţiei şi se formează prin
educaţie.

CUM ÎNVĂȚAȚI CEL MAI BINE ? CHESTIONARUL VACK

Număr total de V încercuite (vizual) = 6

Număr total de A încercuite (auditiv) = 13

Număr total de C încercuite (citit/ scris) = 10

Număr total de K încercuite (kinestezic) = 8

PRIN CE SE CARACTERIZEAZĂ STILUL DV DE ÎNVĂȚARE (care sunt punctele

tari ale stilului dv. de învățare)?
Stilul meu de învățare este unul care se caracterizează mai mult pe partea auditivă, îmi
place să ascult sunt atent când cineva îmi explică un lucru. Îmi place să lucrez în grup să
discut împreună cu ceilalți ideile. Prefer să ascult cursurile înregistrate nu să le citesc și
pot învăța fără probleme chiar și când este gălăgie sau muzică de fundal.
Îmi plac activitățile practice și experimentele și învăț mai ușor dacă mi se dai exemple.
Nu îmi place deloc să scriu, scriu foarte urât, prefer tastatura. Extrag ideile principale
din curs le ordonez și apoi încep să învăț citind de mai multe ori extrasul.
Nu îmi plac schițele, desenele, diagramele, mi se pare greoaie interpretarea lor. În
schimb îmi plac prezentările power point, filmele cu exemple și explicații asupra
subiectelor. Nu îmi schimb locul din bancă, rar numai dacă mi se indică în mod expres.

Punctele tari: lucrul în grup, învăţatul cu muzică sau zgomot de fundal, învățatul prin
activităţi practice, ordonarea ideilor principale şi marcarea acestora cu diferite culori.

3. EVALUAREA CARACTERISTICILOR MEMORIEI

Evaluarea caracteristicilor memoriei verbale categoriale (TESTUL DE
MEMORIE VIZUAL-VERBALĂ CATEGORIALĂ MVVC)

COTA BRUTA VALOAREA DE

SEMNIFICATIE

12 medie

Menționați câteva tehnici de memorare pe care le utilizati frecvent

1. Tehnica culorilor
Învăț mai ușor, memorez, dacă subliniez cu marker de diferite culori ideile principale
din curs.

2.   Ordine
Îmi structurez cursul și ideile principale într-o anumită ordine pntru a mi le aminti mai
ușor.

3. Sistematizare, organizare

Îmi organizez informațiile prin diferite scheme logice sau le organizez în tabele cu
întrebări si răspunsuri.

4. EVALUAREA INTELIGENȚEI EMOȚIONALE

Realizați propriul profil al inteligenţei emoţionale:

F1 –Recunoaşterea propriilor emoţii 13

F2 –Manipularea inteligentă a emoţiilor 11

F3 –Folosirea productivă a emoţiilor 14

F4 –Empatia 13

F5 –Tratarea relaţiilor interpersonale 8

Sunt conștient de propriile sentimente și emoții pentru că mă cunosc foarte bine și

înțeleg cum emoțiile îmi afectează viața mea și a părinților sau celor apropiați. Rar se
întâmplă ca emoțiile să preia controlul asupra mea. Nu sunt egoist și simt empatie
pentru ceilalți și pentru problemele lor. Sunt un bun ascultător și pot înțelege nevoile
celorlalți. Po fi considerat un prieten loial. Îmi este foarte ușor să colaborez și să lucrez
în echipă, pot fi un lider bun datorită abilităților de comunicare și de gestionare a
relațiilor.

COTA BRUTA VALOAREA DE

SEMNIFICATIE

58 mdie

5. COMUNICARE ȘI “CREIER TOTAL” (Teoria lui Herrmann)

N. Herrmann (1982), elaborează un model care înglobează cercetările lui R.

Sperry şi ale lui P. McLean şi care pune în evidență preferințele emisferice cerebrale în
receptarea și procesarea informației, Astfel, există mai multe ”tipuri de creiere”:
reptilian, limbic şi cortex, și 2 emisfere cerebrale (Stânga/Dreapta).
˜ În filogeneză, activitatea creierului reptilian a fost modificată și ”aflată sub controlul”
formațiunilor nervoase apărute ulterior pe scara evoluției.
˜ Predominarea funcțională de dreapta / stânga se corelează cu sistemul limbic și
sistemul cortical
Conform modelului realizat de N. Herrmann (1982), din specificul cerebral decurge şi o
modalitate specifică de comunicare, diferită pentru fiecare cadran cerebral.
Subiectul receptează și interpretează informația în funcţie de organizarea sa cerebrală,
de preferinţele funcționale cerebrale.

Particularități ale funcționării celor 2 emisfere (Personalitatea celor 2 emisfere

cerebrale)
Completați schema de mai jos:
 Mod stâng Mod drept
Logic Capacitate ccreativă

Analitic Spirit de sinteză

Matematic Spirit artistic

Tehnic Globalizare

Relațional Conceptualizare

Controlat Contacte umane

Conservator Emotiv

Planificat Muzician

Organizat Spiritualist

Administrație Exprimare

CHESTIONARUL DE PREFERINŢE ACŢIONALE (ROCO,M., DUPĂ

D.CHALVIN ŞI N.HERRMANN)3

CoS = 73,33%

CoD = 54,44%

LiS = 67,77%

LiD = 65,55

INTERPRETARE și modalități de optimizarea a comunicării:

Ca urmare a scorului obținut rezultă că sunt o persoană logică apreciez lucrurile în

mod analitic, sunt riguros și precis, chiar meticulos, înţeleg cu uşurinţă conceptele
tehnico-ştiinţifice. Am o capacitate dezvoltată de planificare, organizare,
administrare, calităţi de bun manager sau conducător de echipă. Am nevoie de
instrucțiuni cât mai precise şi complexe atunci când fac un lucru şi repet de mai
multe ori modul în care voi proceda atunci când am un lucru important de făcut.
Îmi controlez cu ușurință emoțiile le pot ține sub control cu ușurință dar în acelaşi
timp înţeleg şi împărtăşesc sentimentele şi suferinţele altora. Îmi place să surprind
defectele şi amănuntele, întotdeauna respect regulile. Îmi place să mă exprim
3
verbal nu în scris. Am o bună capacitate de planificare, sunt bun organizator și îmi
place să știu lucrurile sub control.
Nu sunt o persoană căreia să i se poată schimba uşor părerea. Caut soluţii practice
cu un plan detaliat, cu termene fixe pentru punerea în aplicare și nu agreez
schimbările. Am un regim de viață și un orar foarte precis.

6. STAREA DE BINE

DIMENSIUNI PSIHOLOGICE EVALUATE SCOR

Autonomie 28
Controlul mediului 31
Dezvoltarea personală 33
Relații pozitive cu ceilalți 32
Scopul în viață 40
Auto-acceptarea 38

7. ATHLETIC COPING SKILLS INVENTORY (ACSI)

DIMENSIUNI In această coloană descrieți ce In această

PSIHOLOGICE înseamnă dimensiunea psihologică coloană
EVALUATE respectivă: treceți
SCORUL
Abilitatea de a face față 10
adversității
Antrenabilitatea: 11
Concentrarea: 9
Încrederea și motivația de 10
realizare:
Stabilirea obiectivelor și 10
pregătirea mentală:
Punctul de vârf atins sub 6
presiune:
Eliberarea de griji: 7
SCOR TOTAL 63

III. ANALIZA SWOT4

4
 După etapa de evaluare se realizează ANALIZA SWOT, un demers
deosebit de important în alcătuirea programului de intervenție (sau, aşa cum
este cazul dv. pentru DEZVOLTAREA PERSONALĂ ŞI DEZVOLTAREA
CARIEREI PROFESIONALE)

8. ANALIZA SWOT

În cazul dv. nu este necesar sa completati rubricile Oportunitati şi Ameninţări

INTERN
PUNCTE TARI: PUNCTE SLABE:

o Nu mă supăr când un antrenor o Într-o competiție, sunt

îmi spune cum să îndrept o îngrijorat să nu fac greșeli sau să
greșeală pe care am făcut-o, nu o nu reușesc să mă descurc.
iau ca pe ceva personal. o Cred că gândesc mai bine
o Nu mă supăr când un antrenor dacă joc sub preesiune.
mă critică, mă simt ajutat. o Mă neliniștește oarecum ceea
o Dacă un antrenor mă critică ce cred alții despre prestația mea.
sau țipă la mine, îmi îndrept o Creez o mare presiune asupra
greșeala fără să mă supăr. mea făcându-mi griji despre cum
o Îmi îmbunătățesc abilitățile voi juca.
ascultând cu atenție sfaturile și o Mă gândesc și îmi imaginez
instrucțiunile date de antrenor. ce se va întâmpla dacă ceva nu
o Rămân pozitiv și entuziast în merge sau o dau în bară.
timpul competiției, oricât de rău o
merg lucrurile.
o Când lucrurile merg prost,
îmi spun să rămân calm, iar asta
funcționează la mine.
o Când mă simt prea tensionat,
îmi pot relaxa rapid corpul și mă
pot calma.
o Îmi păstrez controlul
emoțional, indiferent de modul în
care merg lucrurile pentru mine.
o În timpul unui joc sportiv, pot
să îmi concentrez atenția și să fac
abstracție de factorii perturbatori.
o Îmi este ușor să nu las
gândurile care distrag atenția să
interfereze cu ceea ce eu privesc
sau ascult.
o Gestionez foarte bine
situațiile neprevăzute din sportul
pe care îl practic.
 OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

Nu este cazul Nu este cazul

EXTERN
Punctele tari – reprezintă resursele personale
Punctele slabe pot să devină obiective ale programului de
dezvoltare personală

IV. DEZVOLTARE PERSONALĂ5

9. DIRECŢII DE OPTIMIZARE A CAPACITĂŢII DE PERFORMANŢĂ

Formulaţi 5 obiective personale (pe termen scurt şi pe termen lung) şi evaluaţi

în ce măsură acestea sunt „SMART”.

Specific – Obiectivul specifică

exact ceea ce se doreşte să se obţină
MĂSURABIL (pentru a nu lăsa loc de
interpretări).
Masurabil – să poată fi apreciat în
SPECIFIC ACCESIBIL unităţi de măsură, să fie
cuantificabil, astfel încât să se ştie
dacă a fost indeplinit.
Accesibil – un obiectiv trebuie să
poată fi realizat cu resursele
TIMP disponibile.
RELEVANT
(Incadrat în Relevant – să fie marcant, să
timp) puncteze pentru atingerea
obiectivului general
Timp – nu este “atemporal” trebuie
să fie bine delimitat în timp (de
când .... până când)
5

Fig. 1 – Caracteristicile obiectivelor SMART

 Bifaţi în tabelul de mai jos în ce măsură este „SMART” obiectivul dumneavoastră

Listă obiective Evaluarea caracteristcilor SMART ale obiectivului

Obiectivul 1: In ce măsură Într-o În mică Într-o În mare Într-o

Perfecţionarea obiectivul 1 foarte măsură oarecare măsură foarte
nivelului de este: mică măsură mare
motricitate în tenis măsură măsură
Specific X

Măsurabil/ X
cuantificabil
Accesibil/ de X
Atins
Relevant X

incadrat în X
Timp
Obiectivul 2: In ce măsură Într-o În mică Într-o În mare Într-o
Perfecţionarea obiectivul 2 foarte măsură oarecare măsură foarte
elementelor este: mică măsură mare
tehnico+tactice măsură măsură
Specific X

Măsurabil/ X
cuantificabil
Accesibil/ de X
Atins
Relevant X

incadrat în X
Timp
Listă obiective Evaluarea caracteristcilor SMART ale obiectivului

Obiectivul 3: In ce măsură Într-o În mică Într-o În mare Într-o

Creşterea obiectivul 3 foarte măsură oarecare măsură foarte
capacităţii de este: mică măsură mare
performanţă măsură măsură
Specific X

Măsurabil/ X
cuantificabil
Accesibil/ de X
Atins
Relevant X

incadrat în X
Timp
Obiectivul 4: In ce măsură Într-o În mică Într-o În mare Într-o
Depăşirea stărilor obiectivul 1 foarte măsură oarecare măspură foarte
de stres în este: mică măsură mare
competiţii măsură măsură
Specific X

Măsurabil/ X
cuantificabil
Accesibil/ de X
Atins
Relevant X

incadrat în X
Timp
Obiectivul 5: In ce măsură Într-o În mică Într-o În mare Într-o
Stăpânirea obiectivul 5 foarte măsură oarecare măspură foarte
emoţiilor este: mică măsură mare
măsură măsură
Specific X

Măsurabil/ X
cuantificabil
Accesibil/ de X
Atins
Relevant X

incadrat în X
Timp