Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ultima Noapte de Dragoste, Întâia Noapte de Război (Camil Petrescu)
Ultima Noapte de Dragoste, Întâia Noapte de Război (Camil Petrescu)
2. Geneza
-a apărut în anul 1930
-romanul s-a născut dintr-o nuvelă prea lungă datorită adăugărilor succesive
-titlu inițial: “Proces-verbal de dragoste și război”
Personaje
-Ștefan Gheorghidiu
-Ela
-Nae Gheorghidiu
-Tache Gheorghidiu
-Domnul Grigoriade
-Vasile Lumânăraru
ȘTEFAN GHEORGHIDIU
1. Introducere
-informații generale despre autor, temă, specie și anul apariției
2. Statut social, psihologic, moral
-din punct de vedere social, personajul principal Ștefan Gheorghidiu reprezintă tipul intelectualului
lucid, inadaptatul superior, care nu-și găsește locul într-o societate dominată de mediocritate și de
lipsă de moralitate
-este student la Filosofie, un intelectual care trăiește în lumea ideilor, a cărților și care are impresia
că s-a izolat de realitatea materială imediată
-moral, el este un pasionat al adevărului, al cunoașterii absolute, care dorește să aibă certitudini
-foarte sensibil, personajul ilustrează, prin drama iubirii sale, perspectivele pe care le are orice
intelectual complex, în relație cu istoria și cu lumea obiectivă: dorește o dragoste trăită la modul
absolut, este indiferent față de partea materială a vieții
-nu acceptă minciuna, compromisul sau falsitatea
-este o victimă a propriului ideal
-din punct de vedere psihologic, el este analitic și hipersensibil, analizând cu luciditate gesturile de
afecțiune pe care Ela i le arată domnului G.
-conștiință lucidă și problematizantă, Gheorghidiu aspiră la iubirea absolută, dar este dezamăgit de
realitate
-trăirea iubirii și a războiului are ca scop cunoașterea de sine: „căutam o verificare și o identificare a
eului meu”
3. O trăsătură evidențiată prin două secvențe (orgoliul -trăsătură definitorie a personajului)
● discuția de la unchiul Tache (ilustrează orgoliul personajului și dezinteresul acestuia față de
lumea materială)
● pe front
-din dorința de a trăi o experiență existențială pe care o consideră definitorie pentru formarea lui ca
om, dar și din orgoliu, Ștefan se înrolează voluntar, deși ar fi putut să evite participarea la război,
folosindu-se de averea sa
-războiul constituie o altă secvență semnificativă pentru orgoliul protagonistului, care constată că
realitatea frontului nu corespunde imaginii despre eroism pe care și-o formase înaintea înrolării
(„Orgoliului meu i se pune acum, de altfel, și o altă problemă”)
4. Titlu
-informații de mai sus
5. Caracterizarea directă/indirectă
● caracterizare directă
-dintre modalitățile de caracterizare directă a personajului, în acest roman subiectiv, de
analiză, scris la persoana I, este folosită adesea autocaracterizarea, pentru portretul fizic,
moral sau psihologic („Eram alb ca un om fără globule roșii”, „Eram înalt și elegant”)
-pentru observarea propriilor trăiri, scriitorul utilizează tehnici moderne ale analizei
psihologice precum: introspecția, autoanaliza lucidă („Evident, mă întreb uneori dacă nu-mi
fac singur această suferință”), monologul interior, cu notarea stărilor fiziologice și a
senzațiilor organice („Mi-era pielea uscată, capul dur și gol să poți lovi cu ciocanul în el”),
fluxul cunoștinței
-caracterizarea directă de către alte personaje este realizată rar, prin intermediul replicilor
scurte, precum aceea a lui Nae Cheorghidiu („N-ai spirit practic...”) ori aceea pe care i-o
adresează Ela lui Ștefan când soțul îi reproșează comportamentul ei din timpul excursiei la
Odobești: „Ești de o sensibilitate imposibilă”.
● caracterizare indirectă
-dintre modalitățile de caracterizare indirectă a personajului, portretul lui Gheorghidiu se
desprinde din fapte, gânduri, limbaj, gesturi, atitudini și din relațiile cu celelalte personaje
-ilustrative pentru idealismul său, pentru credința în absolut și unicitatea iubirii, sunt replicile
ocazionate de discuția de la popotă, din primul capitol: „Orice iubire e ca un monoideism,
voluntar la început, patologic pe urmă”
-dezamăgirea provocată de prăbușirea relației de cuplu, ca urmare a posibilului adulter al
Elei, este depășită dificil
-în raport cu celelalte personaje, Ștefan își dovedește superioritatea morală, respingând
orgolios „valorile” unei societăți meschine
6. Acțiune
-informații de mai sus
7. Perspectiva narativă
-informații de mai sus
8. Conflict
-spre deosebire de romanele tradiționale, în care conflictul este exterior, în romanul lui Camil
Petrescu apare conflictul interior, care se desfășoară în conștiința personajului narator, Ștefan
Gheorghidiu
-el trăiește sentimente contradictorii față de soția sa, Ela
-conflictul interior este generat de raporturile pe care protagonistul le are cu realitatea
înconjurătoare
-principalul motiv al rupturii dintre Ștefan și soția sa este implicarea Elei în lumea modernă pe care
eroul o disprețuiește
-conflictul exterior scoate în evidență relația personajului cu societatea, protagonistul fiind plasat în
categoria inadaptaților social
9. Concluzie
„Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” este un roman modern, psihologic, de tip
subiectiv, reprezentativ pentru o nouă viziune autentică și demitizată asupra războiului. Prin Ștefan
Gheorghidiu, personajul-narator, scriitorul impune în literatura română o nouă tipologie: intelectualul
inadaptat, ce aspiră spre absolut.