Scriere academică

Stupu Luana Beatrice SSL1

1. Într-o campanie de advocacy , cei mai importanți factori de luat în calcul sunt : tema ,care
trebuie să fie un subiect ce stârnește interesul și care respectă dorințele comunității, țintele
primare, adică persoanele împuternicite să îndeplinească cerințele respective iar mai apoi
țintele secundare, adică persoanele care nu au putere de decizie însă îi pot influența pe cei
responsabili cu rezolvarea problemelor supuse dezbaterii.

2. O strategie prin care campaniile de advocacy își pot favoriza reușita este prin formarea de
coaliții , deoarece în primul rând acestea în mod evident pot avea un impact mult mai mare
asupra populației decât acțiunile pe cont propriu, iar în al doilea rând, în acest fel se poate
elimina concurența pentru aceleași obiective.

3. În relațiile internaționale, mai exact în discuțiile diplomatice importante este adesea folosit
aide-memoire-ul , o formă de notiță care are scopul de a rezuma în idei de bază dezbaterea
propriu-zisă și totodată de a păstra detaliile semnificative.

4. Datorită naționalismului exagerat promovat de Hitler, dorinței de a forma Germania Mare și

de reuni populațiile germane si austriece sub o singură națiune, în data de 12 martie 1938
Germania a anexat Austria, eveniment cunoscut sub numele de Anschluss, Austria astfel
devenind o nouă provincie germană, fără independență.

5. În 1864, datorită neînțelegerilor dintre conservatori și liberali, Alexandru Ioan Cuza a dat o
lovitură de stat prin care a dizolvat Adunarea, și a supus spre plebiscit Statutul Dezvoltator al
Convenției de la Paris prin care a introdus legislativul bicameral , Parlamentul format din
Senat și Camera Deputaților.

6. Principala caracteristică a domniei lui Carol I a fost introducerea rotativei guvernamentale în

anul 1895, prin care Partidul Liberal și Partidul Conservator guvernau pe rând.

7. Pentru a moderniza statul, în 1864 conservatorii au propus împroprietărirea țăranilor cu

loturi egale, însă liberalii nu au fost de acord și din acest motiv conservatorii care erau
majoritari in Adunare au dat vot de blam către guvernul condus de Mihail Kogălniceanu.

8. Actuala Constituție a României a fost adoptatâ în 1991 în timpul conducerii lui Ion Iliescu, și
este actul prin care s-a reinstaurat statul de drept, s-a trecut la forma de guvernământ de
republică semiprezidențială și s-a introdus votul universal pentru persoanele de peste 18 ani.
9. În urma Marșului asupra Romei, regele Victor Emanuel a cedat presiunilor politice și a permis
formarea unui nou guvern, eveniment ce l-a favorizat pe Benitto Mussolini să își asume
funcția de dicator.

10. Războaiele Napoleoniene au stat la baza dualismului austro-ungar întrucât înfrângerea

Austriei de către Prusia în 1866 a favorizat compromisul formării Imperiului Austro-Ungar,
acesta încercând să elimine tensiunile interne ale diverselor naționalități care trăiau în cele
două state.

11. Demagogia din politica românească este unul dintre cele mai controversate subiecte
abordate în domeniu, deoarece partidele sunt conștiente că nu au soluții plauzibile pentru
rezolvarea problemelor economice din țară, însă promit în continuare vise deșarte și mint
frumos , doar pentru a ocupa o poziție cât mai înaltă la conducere.

12. După reinstaurarea democrației în 1989, alegerile electorale din România se desfășoară sub
forma scrutinului, mai exact procesul prin care toți cetățenii cu vârsta de peste 18 ani merg la
urne și își expun preferințele printr-un buletin de vot secret.

13. Numeroase țări care s-au aflat sub sfera de influență sovietică dupa anul 1945 au recurs la
revoluții interne de înlăturare a regimului totalitar spre finalul secolului XX datorită
monopartidismului , cenzurii , încălcării drepturilor și libertăților oamenilor , nerespectării
separației puterilor în stat și măsurilor economice drastice aplicate.

14. În cadrul relațiilor internaționale ale secolului XIX din Europa s-a evidențiat importanța
cooperării dintre state, deoarece dacă există o putere dominantă absolută care urmărește
expansiunea hegemonică , pentru a evita fragmentarea etno-culturală și pentru păstra
integritatea teritorială, majoritatea popoarelor europene, mai ales din Peninsula Balcanică,
au fost nevoite să recurgă la ajutor reciproc.

15. În urma Războiului Ruso-Turc din 1876-1877 , colaborarea dintre state , mai exact convenția
ruso- română, a favorizat obținerea independenței de către România dar și a unei identități
naționale accentuate.