Ministerul Afacerilor Interne

Academia de Poliție „ Alexandru Ioan Cuza”

Facultatea de Poliție Relațiile și organizațiile internaționale în
contemporaneitate

Democrația în Germania

Cadru didactic:
Comisar-șef de poliție prof.univ.dr. Țonea Bogdan Nicolae

Masterand:
Niculae Iasmin Maria
 Istoric
Istoria democrației în Germania este una lungă și complexă, cu momente de înflorire și
perioade de întuneric. Începând cu antichitatea și continuând până în prezent, evoluția
democrației în teritoriile germane este strâns legată de contextul istoric și cultural al regiunii.
1. Antichitatea și Evul Mediu: În perioada antichității, triburile germanice erau guvernate
adesea prin consens și adunări ale conducătorilor locali. Cu toate acestea, conceptul de
democrație în sens modern nu era încă dezvoltat. În Evul Mediu, Germania era compusă
dintr-un număr mare de state și orașe-stat, fiecare cu propriile sale forme de guvernare,
unele mai democratice decât altele. De exemplu, în orașele comerciale precum Hamburg
și Lübeck, exista o anumită participare a cetățenilor la procesul decizional.
2. Reforma și absolutismul: În timpul Reformei Protestante din secolul al XVI-lea, unele
principate germane au experimentat o anumită creștere a participării politice și a
libertăților religioase. Cu toate acestea, în secolele următoare, multe dintre aceste teritorii
au căzut sub dominația unor regi absolutiști, iar posibilitățile democratice au fost limitate.
3. Revoluția de la 1848: Revoluția de la 1848 a adus cu sine o serie de revendicări
democratice în întreaga Europă, inclusiv în Germania. Multe state germane au văzut
proteste și cereri pentru reforme constituționale, libertăți civile și un guvern reprezentativ.
Cu toate acestea, revoluția a fost în cele din urmă înăbușită, iar multe dintre cererile
democratice au fost respinse.
4. Formarea Statului Național Unitar: Un moment important în evoluția democrației
germane a fost formarea Statului Național Unitar sub conducerea cancelarului Otto von
Bismarck în secolul al XIX-lea. Unificarea Germaniei sub Prusia a dus la apariția unui
parlament (Reichstag) și a unei constituții care prevedea unele drepturi și libertăți civile,
deși puterea reală rămânea concentrată în mâinile monarhului și a aristocrației.
5. Republica de la Weimar și ascensiunea nazismului: După înfrângerea în Primul Război
Mondial, Germania a fost forțată să devină o republică parlamentară, cunoscută sub
numele de Republica de la Weimar. Acesta a fost un experiment democratic fragil,
marcat de instabilitate politică, hiperinflație și tulburări sociale. Ascensiunea Partidului
Nazist și instaurarea dictaturii lui Adolf Hitler în 1933 a pus capăt Republicii de la
Weimar și a dus la o perioadă întunecată de autoritarism și teroare.
6. Reconstrucția democratică după cel de-al Doilea Război Mondial: După înfrângerea
Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial, țara a fost ocupată și împărțită
între aliați. În 1949, două state germane separate au fost înființate: Republica Federală
Germania (RFG) în vest și Republica Democrată Germană (RDG) în est. RFG a adoptat o
constituție democratică și a devenit un membru activ al comunității internaționale.
7. Reunificarea și democrația germană contemporană: Reunificarea Germaniei în 1990 a
adus împreună cele două state separate și a consolidat democrația în întreaga țară. Astăzi,
Germania este o republică federală parlamentară, cu un sistem politic stabil, o economie
puternică și angajament față de valorile democratice și drepturile omului. 1

1
"The German Idea of Freedom: History of a Political Tradition" de Alan Ryan
 Revoluția din 1848, cunoscută sub numele de "Primăvara Națiunilor" sau "Revoluția
Europeană", a fost un val de revolte în Europa, declanșată de cereri pentru reforme politice,
democratice și sociale în Germania, cum ar fi un guvern reprezentativ și libertatea presei. Cu
toate acestea, revoluția a fost în cele din urmă înăbușită de monarhii și forțele conservatoare, cu
persecuții și exilări ale liderilor revoltei.
Weimar Republic, prima republică democratică din Germania, stabilită în 1919 după
înfrângerea în Primul Război Mondial, a fost marcată de instabilitate politică și socială, guverne
de coaliție, hiperinflație și tensiuni politice. Deși a introdus reforme democratice semnificative și
a avut o constituție progresistă, a fost slăbită de opoziția extremiștilor politici.
Ascensiunea lui Adolf Hitler și a Partidului Nazist la putere în 1933 a încheiat Republica de la
Weimar și a instaurat o dictatură totalitară în Germania. Regimul nazist a abolit libertățile civile,
a persecutat minoritățile, și a condus la Holocaust și la înfrângerea Germaniei în cel de-al Doilea
Război Mondial în 1945.
După înfrângerea Germaniei naziste, țara a fost ocupată de forțele aliate și împărțită în
patru zone de ocupație. În zonele de ocupație occidentale, s-a început reconstrucția democratică,
sprijinită de Programul de Reconstrucție Marshall și de adoptarea unei noi constituții pentru
Republica Federală Germania (RFG) în 1949. Această reconstrucție a inclus reforme politice și
economice, reintegrarea Germaniei în comunitatea internațională și stabilirea unui sistem politic
stabil bazat pe principii democratice și statul de drept.2

Sistemul politic actual

Structura și funcționarea democrației germane contemporane sunt fundamentate pe
principiile constituționale stabilite în Grundgesetz, cunoscută și ca Legea Fundamentală. Această
constituție stabilește un cadru legal și instituțional care asigură respectarea principiilor
democratice, statului de drept și drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Iată o analiză a
principalelor aspecte ale democrației germane contemporane:
1. Separarea puterilor în stat:
 Sistemul german de guvernare respectă principiul separării puterilor în stat între
legislativ, executiv și judiciar.
 Legislativul este reprezentat de Bundestag (Camera Federală), compus din
deputați aleși în mod direct prin alegeri generale la fiecare patru ani.
 Executivul este reprezentat de cancelarul federal (Bundeskanzler), care este șeful
guvernului și este numit de către președintele federal (Bundespräsident) și
răspunde în fața Bundestagului.
 Puterea judiciară este exercitată de către instanțele independente, care sunt
responsabile cu aplicarea legii și asigurarea respectării drepturilor fundamentale.
2. Sistemul parlamentar:
 Germania are un sistem parlamentar în care guvernul este responsabil în fața
parlamentului și poate fi demis printr-o moțiune de neîncredere.
 Bundestagul este centrul vieții politice, unde partidele politice competă pentru a
obține majoritatea și pentru a forma guvernul.
2
"The European Revolutions, 1848-1851" de Jonathan Sperber
 Parlamentul federal are un rol important în procesul legislativ, adoptând legile și
exercitând supravegherea guvernului.
3. Rolul partidelor politice:
 Partidele politice din Germania joacă un rol central în procesul democratic,
oferind alternative politice și concurend pentru sprijinul electoral.
 Principalele partide politice sunt Uniunea Creștin-Democrată (CDU), Partidul
Social Democrat (SPD), Verzii și Partidul Liber Democrat (FDP), alături de alte
partide mai mici și regionale.
 Sistemul electoral german este unul de reprezentare proporțională, care permite
partidelor să fie reprezentate în Bundestag în funcție de procentul de voturi pe
care îl obțin.
4. Procesul electoral:
 Alegerile generale pentru Bundestag au loc la fiecare patru ani și sunt organizate
conform principiilor democrate și transparente.
 Cetățenii germani au dreptul de a-și exprima votul liber și secret pentru partidele
politice și candidații lor preferați.
 Rezultatele alegerilor determină componența Bundestagului și, implicit, formarea
guvernului federal.
Constituția Germană (Grundgesetz) constituie fundamentul democrației germane
contemporane, asigurând garanții solide pentru drepturile și libertățile fundamentale ale
cetățenilor, precum și pentru buna funcționare a instituțiilor statale. Aceasta include protecția
libertății de exprimare, a libertății de întrunire și a libertății presei, precum și principiul statului
de drept și a independenței puterii judecătorești. Grundgesetz-ul servește ca pilon al democrației
germane, asigurând un sistem de guvernare echilibrat și respectarea principiilor democratice. 3

Federalismul german
În cadrul democrației germane, specificul federal se regăsește în structura și funcționarea
sistemului politic și administrativ, fundamentat pe principiul federalismului. Acest principiu
presupune împărțirea puterilor și responsabilităților între guvernul federal și cele 16 state
federale (Bundesländer). Mai jos sunt prezentate câteva aspecte esențiale ale relației dintre
guvernul federal și Bundesländer:
1. Distribuția competențelor: Conform prevederilor Constituției Germane (Grundgesetz),
competențele sunt repartizate între nivelurile federal și statal de guvernare. Guvernul
federal are autoritate în domenii precum apărarea națională, politica externă și
economică, pe când statele federale sunt responsabile de educație, cultură și aplicarea
legii.
2. Rolul Bundesratului: Bundesratul este camera superioară a parlamentului federal,
compusă din reprezentanți ai guvernelor statelor federale. Acesta are o influență
semnificativă în procesul legislativ federal, deoarece trebuie să-și exprime acordul pentru
adoptarea multor legi federale. Prin urmare, Bundesratul asigură o reprezentare adecvată
a intereselor statelor federale în procesul decizional la nivel federal.

3
"The German Polity" de David P. Conradt, Eric Langenbacher și William F. Gaskins.
 3. Conferința șefilor de guvern: Conferința șefilor de guvern ai Bundesländer este un
forum de întâlnire regulat, unde liderii statelor federale discută și coordonează politici și
priorități comune. Această conferință facilitează cooperarea și dialogul între guvernul
federal și statele federale în chestiuni de interes comun.
4. Principiul autonomiei statale: Constituția Germană recunoaște principiul autonomiei
statale, garantând Bundesländerului o anumită independență în gestionarea afacerilor lor
interne. Acest principiu permite Bundesländerului să ia decizii în domenii precum
educația, cultura și poliția, conform specificului și nevoilor regionale.
5. Rolul Curții Constituționale Federale: Curtea Constituțională Federală are
responsabilitatea de a asigura respectarea principiilor constituționale și distribuirea
corectă a puterilor între nivelurile federal și statal de guvernare. Ea servește ca instanță
finală în rezolvarea conflictelor între guvernul federal și Bundesländer sau în cazul
contestării constituționalității legilor.
Aceste aspecte subliniază modul în care democrația germană reflectă principiile
federalismului și stabilește un echilibru între centralizare și descentralizare în cadrul sistemului
politic și administrativ al țării.4
Sistemul federal din Germania a fost conceput cu scopul de a echilibra puterea între guvernul
central și cele 16 state federale (Bundesländer), promovând astfel protejarea diversității regionale
și menținerea unei armonii între centralizare și descentralizare în cadrul guvernării. Iată modul în
care acest sistem contribuie la distribuirea puterii și la conservarea diversității regionale:
1. Repartizarea competențelor: Conform prevederilor Constituției Germane
(Grundgesetz), anumite atribuții sunt încredințate guvernului federal, în timp ce altele
sunt delegate Bundesländerului. Această distribuție a competențelor permite o gestionare
adecvată a problemelor, în funcție de specificul și amploarea acestora, menținând astfel
un echilibru între autoritatea centrală și cea regională.
2. Rolul Bundesratului: Bundesratul, format din reprezentanți ai guvernelor statelor
federale, are un rol semnificativ în procesul legislativ federal. Prin necesitatea acordului
său pentru adoptarea multor legi federale, Bundesratul asigură reprezentarea adecvată a
intereselor regionale și contribuie la protejarea diversității în luarea deciziilor la nivel
național.
3. Autonomia statelor federale: Principiul autonomiei statale, recunoscut de Constituția
Germană, oferă Bundesländerului libertatea de a-și gestiona domeniile de competență,
cum ar fi educația sau cultura, în concordanță cu particularitățile și nevoile regionale.
Această autonomie reprezintă un instrument esențial pentru conservarea diversității
culturale și administrative în Germania.
4. Decentralizarea administrației: Sistemul federal permite Bundesländerului să dispună
de propriile structuri administrative și legislație, facilitând adaptarea politicilor la
specificul și preferințele regionale. Această descentralizare administrativă contribuie la
protejarea identității și diversității culturale și sociale din diferitele regiuni ale țării.
5. Cooperarea interguvernamentală: Prin intermediul conferințelor șefilor de guvern ai
Bundesländerului și a altor mecanisme de colaborare interguvernamentală, se creează un
4
Padgett, Stephen. "Understanding German Politics." Polity Press, 2012.
 cadru propice pentru dialog și coordonare între guvernul federal și statele federale în
chestiuni de interes comun. Aceste forumuri facilitează exprimarea preocupărilor
regionale și implicarea acestora în procesul de luare a deciziilor la nivel național.
Prin intermediul acestor mecanisme și principii, sistemul federal german contribuie la
distribuirea echitabilă a puterii între nivelurile de guvernare și la conservarea diversității
regionale, asigurând un echilibru între coeziunea națională și particularitățile regionale în cadrul
procesului de guvernare.5
În peisajul politic german, se remarcă prezența mai multor partide, fiecare cu ideologie și
platformă distincte:
 Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și Uniunea Creștin-Socială (CSU) reprezintă
piloni ai conservatorismului creștin, urmărind promovarea valorilor tradiționale și
conservatoare, atât în plan social, cât și economic. CDU este prezentă în întreaga
Germanie, în timp ce CSU își concentrează activitatea în landul Bavaria.
 Partidul Social Democrat (SPD) adoptă o perspectivă social-democrată, plasând
accentul pe politici sociale, egalitate și protecția socială, fiind un partid cu o prezență
puternică și istorie îndelungată în politica germană.
 Partidul Verde (Die Grünen) își fundamentează platforma pe valorile ecologiste,
sociale și progresiste, concentrându-se asupra problemelor legate de mediu, drepturile
omului și justiția socială.
 Partidul Liberal Democrat (FDP) reprezintă liberalismul, susținând economia de
piață, libertatea individuală și drepturile civile, fiind recunoscut pentru abordarea sa
pragmatică și pro-business.
 Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) se situează pe partea dreaptă a spectrului
politic, promovând politici anti-imigrație, naționaliste și euro-sceptice, câștigând
popularitate în ultimii ani.
 Partidul Stângii (Die Linke) adoptă o platformă de stânga, pledând pentru socialism și
redistribuirea puterii și resurselor economice, punând accent pe drepturile
muncitorilor, justiția socială și intervenția statului în economie.
Sistemul electoral german combină votul uninominal și cel proporțional, oferind fiecărui
alegător două voturi distincte: unul pentru candidatul din circumscripția sa locală și unul pentru
un partid politic la nivel național. Mandatele sunt distribuite atât pe baza votului uninominal, cât
și pe baza celui proporțional, asigurând astfel o reprezentare echitabilă a diferitelor partide în
Bundestag. Un prag electoral de 5% este impus pentru partidele care doresc să fie reprezentate în
Bundestag. După alegeri, mandatul este distribuit proporțional în funcție de voturi, asigurându-se
că toate preferințele politice sunt reflectate adecvat în cadrul Parlamentului. 6

Concluzii

5
Benz, Arthur, și Broschek, Jörg. "Federal Dynamics: Continuity, Change, and the Varieties of Federalism." Oxford
University Press, 2013
6
Detterbeck, Klaus. "The German Political System." Routledge, 2019.
 În concluzie, istoria democrației în Germania este marcată de o evoluție complexă, cu
momente de înflorire și perioade de întuneric. De-a lungul timpului, Germania a traversat
numeroase etape, de la guvernanța triburilor germanice în antichitate și diversele forme de
guvernare din Evul Mediu, până la formarea statului național unitar în secolul al XIX-lea și
ascensiunea nazismului în secolul al XX-lea.
Reforma de la 1848 și formarea Republicii de la Weimar au reprezentat încercări de a
institui principii democratice în Germania, însă aceste eforturi au fost în cele din urmă înăbușite
de forțele conservatoare și de extremă dreaptă. După cel de-al Doilea Război Mondial, Germania
a trecut printr-un proces de reconstrucție democratică, care a culminat cu reunificarea țării în
1990.
Astăzi, Germania este o republică federală parlamentară, cu un sistem politic stabil și
funcțional, bazat pe principii democratice și statul de drept. Separarea puterilor în stat, sistemul
parlamentar, rolul partidelor politice și procesul electoral transparent sunt elemente fundamentale
ale democrației germane contemporane.
De asemenea, federalismul joacă un rol crucial în modelul de guvernare german,
contribuind la distribuirea echitabilă a puterii între guvernul federal și statele federale, precum și
la protejarea diversității regionale și culturale.
În peisajul politic german, diverse partide politice cu ideologii diferite concurează pentru
sprijinul electoral, iar sistemul electoral proporțional asigură o reprezentare echitabilă a
preferințelor politice ale populației în Bundestag.
În ansamblu, democrația germană contemporană reprezintă rezultatul unei lungi evoluții
istorice și este fundamentată pe valori democratice, respect pentru drepturile fundamentale ale
cetățenilor și principiile statului de drept.

Bibliografie
 Benz, Arthur, și Broschek, Jörg. "Federal Dynamics: Continuity, Change, and the
Varieties of Federalism." Oxford University Press, 2013.
Detterbeck, Klaus. "The German Political System."
Routledge, 2019. Padgett, Stephen. "Understanding German Politics." Polity Press, 2012.
The German Idea of Freedom: History of a Political Tradition" de Alan Ryan
Merkel, Wolfgang, et al. "Political Parties in Germany: A Comparative Perspective."
Routledge, 2017.
Smith, Gordon, et al. "Politics and Society in Germany." Manchester University Press,
2018.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Democrat%C4%83_German%C4%83.
https://www.mae.ro/node/1703.