Racordarea curbelor de tramvai cu clotoida

Racordarea liniilor de tramvai

cu

Regia Autonomă de Transport Bucureşti

- 1998 -

-1-
Adrian Augustin Drăghici

I. Introducere

I.1. Curbura. Reprezentarea curbelor cu ajutorul curburii.

În calcule aliniamentul poate fi considerat ca fiind un cerc cu raza infinită (R =  ).

Curbura C este definită ca fiind inversa razei de curbură:
1
C= (1).

1
Pentru o curbă circulară curbura devine: C = , iar pentru aliniament C = 0 .
R

= f (s ) - (vezi fig.3), suprafaţa dintre curbură axa absciselor este

1
Pentru o diagramă a curburii oarecare: C =

dată de expresia:
s2 s2 2

   
1
= Cds = ds = d care prin
s1 s1 1
integrare:
=− (2)
sau
= (’).
Pentru o curbă circulară (vezi
fig.1) relaţia (2) devine
= (3).

I.2. Acceleraţia transversală necompensată.

Asupra unui vehicul de masă m care circulă printr-o curbă oarecare de rază  acţionează o forţă tangenţială şi una
(v + v) cos  − v (v + v) sin 
normală, deci apar nişte acceleraţii an şi at (vezi fig.4). a t = tlim
→0
şi a n = tlim
→0
.
t t

-2-
 Racordarea curbelor de tramvai cu clotoida

 d
La limită t → 0 şi  → 0 . De aceea putem aproxima: cos  = 1, sin  =  , = ; dacă considerăm că
t dt
arcul AB este arc de cerc cu raza , putem scrie: ds = d . În final se obţin:
dv
at = (4)
dt
d v ds v 2
an = v = = (5).
dt  dt 
v2
Forţa centrifugă este dată de formula: Fcf = ma = m . La vehiculele pe şine (tramvai, metrou cale ferată) această

forţă este produsă de acţiunea de ghidare a firului exterior de şină. În cazul curbelor circulare raza de curbură  este con-
stantă şi este egală cu valoarea razei curbei R. Relaţia (5) devine:
v2
a n = a cf = (6).
R
În această formulă viteza v este în m/s. Dar cum de obicei vite-
zele sînt date în km/h, este necesară conversia mărimilor şi anume:
V
v= . Introducînd această expresie în (6), se obţine:
3,6
V2
a cf = (7)
13R
unde V - km/h, R - m, acf - m/s2.
Prin punctul A realizăm o secţiune transversală - fig.5. Dacă pro-
iectăm acceleraţiile centrifugă acf şi gravitaţională g pe o dreaptă paralelă
cu platforma vagonului se obţine acceleraţia transversală necompensată:
 T = acf cos  − g sin  (8).
Ţinînd seama de relaţia (7) şi de faptul că unghiul  este foarte
mic, putem scrie:
V2 h
T = −g (9)
13R e
Situaţia ideală se obţine atunci cînd T=0. Deci pu-
tem scrie:
e V2
h= (10).
g 13R
Pentru cazul particular: şină CF 49 - e=1500mm,
relaţiile (9) şi (10) capătă următoarea formă:
V2 h
T = − (11)
13R 153
V2
ht = 11,8 (12)
R
Relaţia (11) reprezintă supraînălţarea teoretică ne-
cesară unei curbe cu raza R pentru ca la un vehicul ce o
parcurge cu viteza V să nu apară acceleraţia transversală
necompensată T.
Din studii experimentale a rezultat că pentru a nu fi
resimţită de către călători, acceleraţia transversală trebuie să
se găsească între anumite limite. De exemplu la C.F.R. limi-
tele sînt:
–0,6 m/s2  T  0,6 m/s2 (11’)
Se defineşte insuficienţa supraînălţării ca fiind diferenţa dintre supraînălţarea teoretică şi cea efectivă, sau arată cu
cît supraînălţarea efectivă este mai mică decît supraînălţarea teoretică.
V2
I = 11,8 − hef (13)
R
V2 h
Ţinînd seama de relaţiile (11) şi (11’) se poate scrie: −  0,6 de unde rezultă valoarea minimă a supraî-
13R 153
nălţării:

-1-
Adrian Augustin Drăghici

V2
hmin = 11,8 − 90 (14)
R
unde I=90 mm reprezintă insuficienţa supraînălţării. Pentru o anumită rază şi viteză hef poate fi cu cel mult 90mm
mai mic decît ht i.e. I  90mm .
Viteza maximă cu care poate să circule un vehicul printr-o curbă cu supraînălţarea h, se determină din relaţia
V2
I = 11,8 − h ; se obţine:
R
R
V= (h + 90) (15)
11,8
La R.A.T.B. supraînălţarea maximă admisă este de hmax=50 mm. În acest caz viteza maximă este:
Vmax = 3,44 R (16)
Pe aparatele de cale sau pe curbele fără supraînălţare viteza maximă este:
Vmax = 2,76 R (17)

I.3. Curbe progresive. Rampa liniară

Avînd în vedere faptul că la trecerea de pe aliniament pe o curbă circulară cu raza R, forţa centrifugă apare brusc,
re-
zul-
tă
că
este
ne-
ce-
sară
in-
tro-
du-
ce-
rea
unor
curbe progresive (clotoidă, parabolă cubică, parabolă cubică îmbunătăţită, parabolă de gradul IV, etc.).
În lungul căii aceste curbe pot avea fie o variaţie liniară fie o variaţie în S (pentru viteze mari de circulaţie) - fig.6
şi fig.7.
Înclinarea maximă admisă pe rampele su-
praînălţărilor este de
1
i= (18)
400
La parcurgerea unei curbe de către un ve-
hicul, se limitează viteza de urcare a roţii pe rampa
supraînălţării (fig.8). În urma unor studii s-au de-
terminat limitele maxime ale vitezei de urcare a
roţii, la C.F.R. adoptîndu-se:
0,025m / s  Vv  0,070m / s .
Din fig.8 rezultă:
dy dy dx
Vv = = = iV (19)
dt dx dt
sau dacă introducem viteza V în km/h
V
Vv = i (20)
3,6
Dacă luăm în considerare limitele vitezei de urcare a roţii, se poate determina valoarea maximă a pantei rampei
supraînălţării:
1
i max = (21)
10V
h 1
Lungimea rampei supraînălţării se determină ţinînd seama de cele de mai sus: i = şi i max = obţinîndu-se
l 10V
l max = 10hef Vmax (22)
-4-
 Racordarea curbelor de tramvai cu clotoida

sau dacă se doreşte ca l max să fie exprimat în metri:

l max = 0,01hef Vmax (23)
În formula (23) hef – mm, Vmax – km/h.
O altă caracteristică importantă este viteza de variaţie a insuficienţei supraînălţării pe lungimea curbei progresive.
dI
S-a adoptat ca variaţia maximă să nu depăşească 75 mm/s. Din relaţia (20) putem obţine:
dt
3,6Vv 0,27 h
i max = = . Ştiind că i = rezultă:
V V l
I
l max = V max (24)
270
pentru insuficienţa supraînălţării maximă (I=90 mm), (24) devine:
V
l max = max (25)
3

-1-
Adrian Augustin Drăghici

II. Clotoida.

II.1. Ecuaţiile parametrice ale clotoidei.

Clotoida este o curbă progresivă ce face parte din familia radioidelor şi este descrisă de ecuaţia
1
s = = ct (26)
k
La limită, relaţia (26) devine

-6-
 Racordarea curbelor de tramvai cu clotoida

1
RL = (27)
k
Din figura 10 rezultă:
ds = dx 2 + dy 2 (28)
ds = d (29)
dx = ds cos
(30)
dy = ds sin 
Unghiul  se obţine prin integrarea cantităţii d pe intervalul [0 ; ]. Ţinîndu-se seama de (26) şi (29) rezultă:
 s s

   
1
= d = ds = ksds (31)
0 0 0
2
ks
= (32)
2

Relaţiile (30) se mai pot scrie:

ks 2
dx = ds cos
2
(33)
ks 2
dy = ds sin
2

-1-
Adrian Augustin Drăghici

Folosind dezvoltările în serie Taylor a funcţiilor trigonometrice, putem scrie:

2 4 6
cos = 1 − + − + ....
2! 4! 6!
(34)
 3 5 7
− +sin  =
− + ....
1! 3! 5! 7!
sau dacă ţinem seama de exprimarea seriilor sub formă de sumă:


cos =
n =1
(−1) n
 2n
(2n)!
(34’)


(−1) (2n + 1)!

2 n +1
sin  = n

n =1
Avînd în vedere cele de mai sus, prin integrarea relaţiilor (33) putem scrie:


x=
(−1) (2n)!(2RL1)
n =0
n
2n
(4n + 1)
s 4 n +1
(35)


y=
n=0
(−1) n
1
(2n + 1)!(2 RL) 2 n +1 (4n + 3)
s 4n +3

Avînd în vedere că diferenţa dintre suma primilor 5 termeni şi suma primilor 4 este foarte mică (mult mai mică
decît toleranţa de trasare pe teren a lungimilor), pentru un calcul manual se pot considera primii patru termeni. Pentru un
calcul automat este indicat să se folosească relaţiile:
s


s2
x= cos ds
2 RL
0
(36)
s


2
s
y= sin ds
2 RL
0
Relaţiile (35) şi (36) reprezintă ecuaţiile parametrice ale clotoidei.
s


s2
Prin derivarea relaţiei y = sin ds în raport cu ds şi avînd în vedere că la limită s = L, obţinem tangenta în
2 RL
0
punctul caracteristic RC:
dy L
= tg 0 = sin (37)
ds 2R
obţinîndu-se în final unghiul 0 dintre tangenta în punctul RC şi orizontală:
L
 0 = arctg(sin ) (38)
2R
Din figura 11 se impune condiţia:

0  (39)
2
i.e. la limită, racordarea a două aliniamente să se realizeze doar cu două arce de clotoidă.
Prin aplicarea funcţiei trigonometrice tangentă relaţiei (39) putem obţine:

L  2 R arcsin(tg ) (40)
2
 
Din formula (40) rezultă condiţia: tg  1 , adică   . Deci se poate scrie:
2 2
L
    = 3,141593 (41)
 R lim
L
Pentru raportul   , cu ajutorul relaţiei (38) se determină unghiul limită (o)lim:
 R lim

(0 )lim = rad = 50 g = 45O (42)
4

-8-
 Racordarea curbelor de tramvai cu clotoida

II.2. Elementele principale ale unei racordări cu arce de clotoidă.

Pentru introducerea racordărilor la începutul şi sfîrşitul curbelor, sînt necesare următoarele etape:
- realizarea traseului primar: aliniamente + curbe circulare;
- studierea posibilităţii introducerii curbelor progresive;
- introducerea clotoidelor.
Introducerea clotoidelor se poate realiza prin două metode: fie prin păstrarea valorii razei curbei traseului primitiv,
fie prin păstrarea centrului cercului curbei primitive.

II.2.1. Trecerea de la traseul primitiv la traseul definitiv – păstrarea razei.

În acest caz raza curbei primitive Rp este identică cu raza curbei definitive Rd:
Rp = Rd = R (43)
Retragerea curbei definitive, m, este distanţa pe verticală dintre axa absciselor (suportul punctului Ti) şi o dreaptă
paralelă cu aceasta şi tangentă la curba circulară ce se obţine prin prelungirea arcului de cerc al curbei definitive.

-1-
Adrian Augustin Drăghici

În funcţie de elementele de proiectare: supraînălţarea firului exterior, viteza maximă de circulaţie prin curbă, insu-
ficienţa supraînălţării, se determină lungimea arcului de clotoidă L ţinînd seama de cele trei condiţii arătate la punctul I.3.:
L1 = 0,4hef
Lmax= L2 = 0,01hef Vmax (44)
I
L3 = Vmax
270
Pentru determinarea elementelor principale ale racordării este necesar să cunoaştem unghiul 0 dintre tangenta în
punctul principal RC şi orizontală (vezi figura 12). Valoarea acestui unghi depinde de lungimea curbei progresive şi de raza
L
arcului de cerc al traseului definitiv şi se calculează cu formula (38):  0 = arctg(sin ) .
2R
În funcţie de valoarea unghiului la vîrf dintre aliniamente U, pot exista următoarele cazuri:
 
-U> ( < )
2 2
L  
În acest caz raportul L/R trebuie să fie maxim  i.e  2 arcsin tg  (graficul 1). Unghiul
R  2

maxim la tangentei în punctul principal RC este:  0 = .
2
 
- U (  )
2 2
L
Raportul L/R nu mai depinde de unghiul  condiţia ce se adoptă fiind:  2 (graficul 1). În
R

acest caz unghiul maxim al tangentei în punctul principal RC este:  0 =
4
 L
Pentru un unghi  < cunoscut, se intră cu această valoare în graficul 1; la intersecţia curbei = f ( ) cu ori-
2 R
L
zontala dusă prin punctul a, se determină pe orizontală valoarea   ce se poate folosi în calcule astfel încît să fie înde-
 R  max
 L L
plinită condiţia (39):  0  . Intersectînd verticala din punctul   cu funcţia  0 = f   , se obţine valoarea maxi-
2   max
R R
L L
mă a unghiului 0. Pentru orice valori ale raportului mai mici decît   , condiţia (39) este îndeplinită.
R  R  max
 L
Pentru unghiuri   , 0 nu mai depinde de . Valoarea maximă a raportului rezultă din condiţia 0  0 .
2 R
Odată cunoscută valoarea acestui unghi se pot determina şi celelalte elemente ale racordării (fig.12):
- pentru arcele de clotoidă - coordonatele carteziene ale punctului principal RC;
- p, m.
- pentru arcul de cerc al curbei definitive: - coordonatele carteziene ale mijlocului curbei MC0;
- 0, lungimea arcului de cerc C0, lungimea bisectoarei B0, etc.
În anexa I este prezentat un model de calcul pentru cazul păstrării razei.

- 10 -
Racordarea curbelor de tramvai cu clotoida

-1-
Adrian Augustin Drăghici

II.2.2. Trecerea de la traseul primitiv la traseul definitiv – păstrarea centrului.

Această metodă are caracteristic faptul că raza curbei circulare a traseului primitiv este diferită de cea a traseului
definitiv. Între cele două raze există următoarea relaţie:
Rp = Rd + m (45)
Determinarea lungimii arcului de clotoidă se face în mod identic cu cel prezentat anterior (elementele de proiecta-
re sînt aceleaşi în ambele cazuri).
Particularitatea acestui caz (Rd  Rp), face ca unghiului 0 să se determine printr-o metodă iterativă, presupunînd
ca valoare iniţială valoarea Rd = Rp. La primul pas se calculează:
L


s2
y= sin ds (46)
2 Rd L
0
L
 0 = arctg(sin ) (47)
2 Rd
R p − y0
Din figura 13 se poate scrie următoarea relaţie geometrică: cos 0 = de unde se determină valoarea razei
Rd
curbei definitive:

- 12 -
 Racordarea curbelor de tramvai cu clotoida

R p − y0
Rd = (48)
cos 0
Înlocuind relaţiile (46) şi (47) în (48) se obţine o nouă valoare a razei curbei circulare Rd1. În cazul în care există
diferenţă între Rd şi Rd1, se adoptă ca valoare iniţială Rd1 , după care se recalculează formulele (46), (47) şi (48), obţinînd
Rp2. Calculul iterativ se consideră terminat atunci cînd diferenţa dintre două valori consecutive ale razei traseului definitiv,
este mai mică decît eroarea de măsurare a lungimii pe teren.
Cunoscîndu-se valoarea definitivă Rp se determină, aplicînd (47), unghiul 0. Odată cunoscute aceste valori se pot
calcula şi celelalte elemente geometrice ale racordării.
L
Raportul în cazul păstrării centrului, nu este influenţat de valoarea unghiului la centru . Funcţia (47)
R
L L
 0 = arctg(sin ) este monoton crescătoare doar pe intervalul [0; iar valoarea maximă a raportului este:  .
2 Rd R
(vezi graficul 2).
În anexa II este prezentat un exemplu de calcul pentru cazul păstrării centrului.
Observaţie: pentru verificarea calculelor, s-a adoptat ca valoare a razei curbei primitive, valoarea Rd = R + m, un-
de R şi m sînt valorile din exemplul de calcul prezentat în anexa I.

-1-
Adrian Augustin Drăghici

- 14 -
 Racordarea curbelor de tramvai cu clotoida

Anexa I

Se cunosc:
Unghiul la vîrf dintre aliniamente U=189,000000 g c cc
Raza curbei primitive (circulare) R=200 m
Supraînălţarea efectivă hef=50 mm
Insuficienţa maximă a supaînălţării I=90 mm

Se determină:
Unghiul la centru =11,000000 g c cc
Viteza maximă prin curbă Vmax=48,712 km/h
Lungimea curbei primitive (circulare) C=34,558 m
Lungimea curbei progresive L=25 m

Elementele principale ale racordării:

CURBA PROGRESIVĂ – CLOTOIDA CURBA CIRCULARĂ
Unghiul tangentei în RC 0=3,971125 g c cc Unghiul la centru 0=3,057750 g c cc
Abscisa punctului RC x0=24,990 m Lungimea arcului de cerc C0=9,606 m
Ordonata punctului RC y0=0,521 m Lungimea bisectoarei B0=0,058 m
m=0,132 m
p=12,523 m

Formulele ce au stat la baza calculului sînt:

 = 200 − U
R
Vmax = (hef + I )
11,8
L1 = 0,4hef Trasarea clotoidei:
s
L2 = 0,01hef Vmax

s2
x= cos ds
I 2 RL
L3 = Vmax 0
127
s


C = R s2
200 y= sin ds
2 RL
200   L  0
0 = arctg sin  
   2R  
Trasarea arcului de cerc:
L ycerc = R − R 2 − xcerc
2


s2
x0 = cos ds
2 RL Graficul racordării: clotoidă + ½ arcul de cerc.
0
L
MC0


s2
y0 = sin ds 0.878
2 RL
0
0.585
   
m = y0 − R1 − cos  0   y
a
  200  
0.293
  
p = x0 − R sin  0 
 200 
0
 0 =  − 2 0 AR 0 9.927 19.853 29.78

 x
C0 =  0 R a
200
 
 
B0 = R − 1
1
  
 cos 0  
  2 200  

-1-
Adrian Augustin Drăghici

Anexa II

Se cunosc:
Unghiul la vîrf dintre aliniamente U=189,000000 g c cc
Raza curbei primitive (circulare) Rp=200,132 m
Supraînălţarea efectivă hef=50 mm
Insuficienţa maximă a supaînălţării I=90 mm

Se determină:
Unghiul la centru =11,000000 g c cc
Viteza maximă prin curbă Vmax=48,728 km/h
Lungimea curbei primitive (circulare) C=34,580 m
Lungimea curbei progresive L=25 m

Elementele principale ale racordării:

CURBA PROGRESIVĂ – CLOTOIDA CURBA CIRCULARĂ
Unghiul tangentei în RC 0=3,971125 g c cc Unghiul la centru 0=3,057750 g c cc
Raza curbei circulare definitive Rd=200 m Lungimea arcului de cerc C0=9,606 m
Abscisa punctului RC x0=24,990 m Lungimea bisectoarei B0=0,058 m
Ordonata punctului RC y0=0,521 m
m=0,132 m
p=12,523 m

Iteraţiile necesare determinării razei curbei definitive:

Rd Rp L
2
L . 200 s Rp yo
o atan sin  o = 3.968522 yo sin ds Rd
2. Rd  2. Rd. L  .
0 cos o
200

Rd = 199.999832 L
2
L . 200 s Rp yo
o atan sin  o = 3.971128 yo sin ds Rd
.
2 Rd  2. Rd. L  .
0 cos o
200
Rd = 200 L
2
L . 200 s Rp yo
o atan sin  o = 3.971125 yo sin ds Rd
.
2 Rd  2. Rd. L  .
0 cos o
200
Rd = 200 L
2
L . 200 s Rp yo
o atan sin  o = 3.971125 yo sin ds Rd
.
2 Rd  2. Rd. L  .
0 cos o
200

- 16 -
 Racordarea curbelor de tramvai cu clotoida

Anexa II

Formulele ce au stat la baza calculului sînt:

 = 200 − U
Rp
Vmax = (hef + I )
11,8
L1 = 0,4hef Trasarea clotoidei:
s
L2 = 0,01hef Vmax

s2
x= cos ds
I 2 Rd L
L3 = Vmax 0
127
s


C = R p s2
200 y= sin ds
2 Rd L
L 0


s2
x0 = cos ds Trasarea arcului de cerc:
2 Rd L
0 ycerc = Rd − Rd2 − xcerc
2


s2 Graficul racordării: clotoidă + ½ arcul de cerc.
y0 = sin ds
2 Rd L
0 MC0
0.878
   
m = y0 − Rd 1 − cos  0  
  200  
0.585
  
p = x0 − Rd sin  0  y
a
 200 
0.293
 0 =  − 2 0

C0 =  0 Rd 0
200 AR 0 9.927 19.853 29.78
  x
  a

B0 = Rd 
1
− 1
   
 cos 0  
  2 200  

-1-
Adrian Augustin Drăghici

BIBLIOGRAFIE

1. Vasiliu, I. : Curbe de cale ferată. Editura Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, 1960

2. Radu, C. : Parabola cubică îmbunătăţită, U.T.C.B., 1996

3. Răcănel I. : Drumuri moderne. Racordări cu clotoida. Editura Tehnică, 1987

4. X X X : Instrucţiuni Tehnice Departamentale pentru Proiectarea şi Construcţia Liniilor de

Tramvai, 164/1980

- 18 -
 Racordarea curbelor de tramvai cu clotoida

CUPRINS

I. Introducere 3

I.1. Curbura. Reprezentarea curbelor cu ajutorul curburii 3

I.2. Acceleraţia transversală necompensată 3

I.3. Curbe progresive. Rampa liniară 5

II. Clotoida 7

II.1. Ecuaţiile parametrice ale clotoidei 7

II.2. Elementele principale ale unei racordări cu arce de clotoidă 10

II.2.1. Trecerea de la traseul primitiv la traseul definitiv – păstrarea razei 10

II.2.2. Trecerea de la traseul primitiv la traseul definitiv – păstrarea centrului 13

Anexa I Exemplu de calcul – păstrarea razei 16

Anexa II Exemplu de calcul – păstrarea centrului 17

Bibliografie 19

-1-