Sistem digestiv: ce este Jejunul, care este rolul sau in digestie

Jejunul si ileonul formeaza partea cea mai lunga a intestinului subtire

care reprezinta cea mai lunga parte a sistemului digestiv, avand aproape
7 metri lungime. Este vorba despre un tub muscular, impartit in trei
portiuni: duoden, jejun si ileon. Duodenul sfarama hrana, iar jejunul si
ileonul absorb substantele nutritive si le trimit in sange. In continuarea
intestinului subtire se afla intestinul gros. Acesta face parte din tractul
gastro-intestinal dintre stomac si intestinul gros. La nivelul acestuia, se
realizeaza procesul de digestie si absorbtia alimentelor. Membrana din
mucoasa acopera peretii interiori si este invelita in vili intestinali si
pliuri circulare. Vilii intestinali sunt responsabili cu absorbtia
nutrientilor din alimente iar pliurile circulare ajuta la extinderea
suprafetei intestinului subtire, si faciliteaza realizarea sarcinilor legate
de digestie si absorbtia nutrientilor.
Cum functioneaza jejunul si rolul sau in digestie
Intestinul subtire este responsabil cu finalizarea procesului de digestie
care incepe din gura si se continua in stomac. Functia sa principala este
de a completa digestia, prin actiunea sucurilor enterice si absorbtia
nutrientilor din alimente. Pentru a indeplini aceasta functie, suprafata
complexa a membranei mucoase ase extinde cu ajutorul vililor
intestinali și a pliurilor circulare. Asadar, intestinul subtire este locul
unde are loc 90% din procesul de digestie in timp ce procentul de 10%
are loc in stomac si in intestinul gros. Digestia implica doua parti: prima
este reprezentata de digestia mecanica, iar a doua de digestia chimica.
Digestia mecanica implica mestecarea, sfaramarea si amestecarea
alimentelor in gura, care sunt apoi transferate catre stomac. Digestia
chimica utilizeaza enzime, acizi biliari si alte substante, pentru a
descompune materialul alimentar si a-l absorbi in tesuturile
organismului. Jejunul si ileonul au un rol mobil in abdomen, fiind
inconjurate de o cuta a peritoneului, mezenter ce le permite sa se miste
in interiorul cavitatii abdominale. Mezenterul are o lungime de 15 cm.
Jejunul, alaturi de ileon joaca un rol estential in procesul de irigare cu
sange. Aceste organe primesc sange arterial de la 15-18 ramuri ale
arterei mexenterice superioare. Ramurile se unesc formand arcuri,
numite arcade arteriale iar din aceste arcade ies artere drepte ce
aprovizioneaza cu sange intestinul subtire. Sangele venos de la nivelul
jejunului si ileonului se varsa in vena mezenterica superioara si apoi in
sistemul venos al ficatului.
Diferenta dintre jejun si ileon
Exista mai multe diferente structurale intre jejun si ileon, si anume:
cu privire la plici – peretii jejunului au culoare rosie intensa si sunt mai
grosi decat cei ai ileonului. Grosimea acestuia este data de prezenta unui
numar mare de plici. Aceste plici faciliteaza mucoasa jejunului in
procesul de absorbtie a nutrientilor prin cresterea suprafetei de contact si
prin incetinirea trecerii continutului prin lumenul jejunal.
cu privire la mezenter – arcadele arteriale ale jejunului sunt formate din
bucle largi, care trimit rareori ramificatii catre peretele intestinal. La
nivelul ileonului apar multe bucle mici, din care pornesc numeroase
ramificatii drepte.
cu privire la depozitele de grasime – jejunul are mai putina grasime ce
se situeaza in apropierea insertiei mezenterului. Ileonul are o cantitate
mai mare de tesut gras ce se distribuie in jurul mezenterului.
cu privire la tesutul limfatic – ileonul distal are mai multe zone de tesut
limfatic iar jejunul are numai cativa ganglioni limfatici singulari.
Asadar, exista diferente clatre de structura intre jejun si ileon iar
tranzitia dintre acestea se face gradat.
Care este legatura dintre duoden, jejun si ileon?
Duodenul este portiunea initiala a intestinului si are o lungime de
aproximativ 25 cm. Acesta se extinde de la portiunea finala a
stomacului pana la flexura duodenojejunala, care reprezinta de fapt
granita dintre duoden si jejun. Invelisul din mucoasa intestinului subtire
implica secretina - un hormon care stimuleaza secretia sucurilor
digestive si serotonina - un neurotransmitator in sistemul nervos central.
Acest invelis este responsabil si cu absorbtia de fier si calciu. Jejunul
reprezinta a doua portiune a intestinului, care este precedat de ileon.
Jejunul se deosebeste de ileon prin cateva caracteristici de baza (pereti
mai grosi, vili intestinali si cute circulare mai multe).
Afectiuni ale intestinului subtire
Cateva astfel de probleme catre pot aparea la nivelul intestinului subtire
sunt : boala Crohn, colita, boala celiaca, diferite infectii, sindromul de
colon iritabil, sangerarea, ulcerele, cancerul intestinal si obstructia
intestinala.
Boala Crohn - poate sa apara la orice nivel al tubului digestiv si se
manifesta prin diaree, durere abdominala, scadere ponderala, sindrom de
malabsorbtie, rectoragie.
Colita ulcerativa  – debuteaza cel mai frecvent la nivelul rectului si are
ascensiune progresiva. Simptomele se asociaza cu diaree si prezenta
sangelui in scaun, dureri abdominale, dar si prezenta de mucus si puroi
in scaun.
Boala celiaca este o boala autoimuna cronica severa care apare la
persoanele predispuse genetic la care ingestia de gluten duce la
distrugerea mucoasei intestinului subtire.
Sindromul de colon iritabil este o afectiune digestiva inflamatorie, iar
simptomele acestuia sunt durerile abdominale, flatulenta si diaree,
Manifestarile apar datorita ingestiei alimentare.
Obstructia intestinala este un blocaj care impiedica alimentele sau
lichidele sa treaca prin intestinul subtire si apare dupa interventii
chirurgicale, hernii sau cancer de colon. Pe langa anumite afectiuni
medicale, cauzele acestor boli intestinale sunt factorii genetici, factorii
de mediu sau imunologici.
Cum apare indigestia si legatura dintre indigestie si functionarea
jejunului?
Indigestia nu este doar o problema a adultilor, ea poate aparea inclusiv
la copii si bebelusi. In cazul bebelusilor, cel mai vocal simptom dat de
problemele de digestie sunt colicile abdominale. Ele apar mai ales din
cauza unor erori in tehnica de hranire sau unor intolerante alimentare,
dar pot fi influentate si de starea emotionala a parintilor sau a celor care
ii hranesc.
In cazul copiilor mai mari si al adolescentilor, indigestiile se manifesta
printr-un disconfort in zona abdomenului superior: senzatie de prea plin
in stomac si de arsura gastrica, stari de greata – asociate uneori cu
varsaturi –, balonare – asociata cu regurgitarea, cu eructatii si/sau cu
flatulenta si, uneori, cu diaree. Atunci cand vorbim de indigestie,
indiferent ca vorbim de adulti sau copii, factorii de risc care pot duce la
indigestie includ urmatoarele actiuni:
• Ingerarea prea rapida a alimentelor (Atunci cand mananci in cantitati
prea mari sau prea repede, nu-i dai stomacului ocazia de a procesa
alimentele in mod natural si te expui pericolului reprezentat de
eroziunile le nivelul mucoasei gastrice);
• Stresul emotional in timpul meselor care determina reactii adverse la
nivelul sistemului digestiv (Atunci cand mananci sub influenta unui
stres emotional puternic, primele semne prin care organismul iti spune
ca nu se simte confortabil sunt sughitul si senzatia de balonare. Cand
mancarea ajunge in stomac mestecata insuficient, sistemul digestiv este
suprasolicitat, iar indigestia se manifesta sub forma refluxului
gastroesofagian. Mai mult, un studiu din publicatia medicala Karger
evidentiaza o relatie directa intre refluxul esofagian si o afectiune a
esofagului numita Barett, prin care mucoasa esofagiana este predispusa
la adenocarcinom. Un indiciu al indigestiei cauzate de mancatul sub
influenta unui stres emotional este senzatia de greata, insotita de
regurgitare si de varsaturi);
Pentru a pune un diagnistic medicii fac un consult medical amanuntit,
verifica cauza tulburarii si determina cea mai potrivita forma de
tratament. Uneori aceste boli se vindeca prin administrarea de
medicamente specifice, alteori este nevoie de interventii
chirurgicale.  Pentru a preveni agravarea simptomelor, se recomanda sa
adoptati o dieta echilibrata si sa apelati la un stimulant intestinal. Astfel,
mentineti sanatatea intestinului subtire si preveniti aparitia
complicatiilor. Jejunul este o parte importanta a sistemului digestiv, iar
protejarea lui poate fi realizata prin urmatoarele metode:
Dieta echilibrata: O dieta sanatoasa, bogata in fibre si nutrienti esentiali
poate ajuta la mentinerea sanatatii jejunului. Se recomanda evitarea
alimentelor procesate, a grasimilor saturate si a alimentelor cu continut
ridicat de zahar.
Consumul moderat de alcool: Consumul excesiv de alcool poate afecta
negativ sanatatea jejunului, prin urmare este important sa se consume
alcool in cantitati moderate sau sa se evite complet.
Hidratarea adecvata: Consumul suficient de apa poate ajuta la
mentinerea sanatatii jejunului si a intregului sistem digestiv.
Evitarea fumatului: Fumatul poate afecta negativ sanatatea jejunului si a
intregului sistem digestiv.
Reducerea stresului: Stresul cronic poate afecta negativ sanatatea
jejunului. Practicarea tehnicilor de reducere a stresului, cum ar fi yoga,
meditatia sau exercitiile de respiratie, poate ajuta la reducerea efectelor
negative ale stresului asupra jejunului si a intregului organism.
Bibliografie:
Feldman M, et al. Dyspepsia. In: Sleisenger and Fordtran's
Gastrointestinal and Liver Disease: Pathophysiology, Diagnosis,
Management. 10th ed. Philadelphia, Pa.: Saunders Elsevier; 2016;
Indigestion (dyspepsia). National Institute of Diabetes and Digestive
and Kidney Diseases.
https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/indiges
tion-dyspepsia;
Papadakis MA, et al., eds. Gastrointestinal disorders. In: Current
Medical Diagnosis & Treatment 2015. 54th ed. New York, N.Y.: The
McGraw-Hill Companies; 2015; 
Dyspepsia. Merck Manual Professional Version.
https://www.merckmanuals.com/professional/gastrointestinal-
disorders/symptoms-of-gi-disorders/dyspepsia. Accessed Jan. 28, 2016;

Jejunul reprezintă a doua porțiune a intestinului. Acesta este precedat de

ileon, de care se deosebește prin câteva caracteristici (pereți mai groși,
vili intestinali și falduri circulare mai multe). Ileonul se unește cu cecumul
intestinului gros la joncțiunea ileocecală.