M 9. Asigurarea Securitatii Transporturilor

MINISTERUL TRANSPORTURILOR Ş I INFRASTRUCTURII
CENTRUL NAŢ IONAL DE CALIFICARE Ş I INSTRUIRE FEROVIARĂ - CENAFER
MODULUL 9
Asigurarea securităţii transporturilor
feroviare
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Centrul National de
MINISTERUL MUNCII, POS DRU 2007 - 2013 Calificare şi Instruire
FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI 2007-2013 Feroviară – CENAFER
SOCIALE
AMPOS DRU
2011
Investeşte în OAMENI !”
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 2: „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”
Domeniul major de intervenţie 2.3 „ Acces şi participare la formare profesională continuă”
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/80/2.3/S/55283
Titlul proiectului: „ Calificarea angajaţilor din transporturile feroviare”
MODULUL 9
Asigurarea securităţii transporturilor feroviare
Număr de ore pregătire teoretică = 30 ore

Seminar= 6 ore
Elaborare expert - Samson Gheorghe

suport de curs: expert - Blacioti Gabriela
expert coordonator - Donose Octavian
2
SOCIALE
AMPOS DRU
expert coordonator - Brînduş Daniel
9.1. ÎNCĂRCAREA ŞI ASIGURAREA MĂRFURILOR ÎN VAGOANE
(1) Încărcarea vagoanelor de marfă, dimensiunile încărcăturii, modul de

încărcare şi stivuire a încărcăturii, asigurarea încărcăturilor se efectuează conform
prevederilor Acordului asupra schimbului şi utilizării vagoanelor de marfă între
întreprinderile feroviare (RIV) - anexa nr. II "Încărcarea vagoanelor de marfă
(prescripţii de încărcare- Volumul 1)".
(2) Volumul 1 contine regulile obligatorii ce trebuie respectate pentru
încărcarea şi stivuirea încărcăturilor.
(3) Aplicarea lor garantează siguranţa în exploatare şi prevenirea deteriorării
mîrfurilor şi vagoanelor de marfă. Încărcătorul răspunde de respectarea acestor
reguli. În cazul nerespectării lor operatoriii de transport feroviar pot refuza
acceptarea transporturilor.
9.1.1. Reguli fundamentale privind utilizarea vagoanelor de marfă şi a

vehiculelor de transport.
Este interzis să se modifice construcţia vagoanelor sau vehiculelor de

transport fără acordul proprietarului, de exemplu prin perforări sau sudări de
dispozitive de fixare, decuparea de bucăţi cu aparat de tăiere, etc.
Înainte de a începe încărcarea, suprafeţele de încărcare trebuie să fie curăţate

de gheaţă sau zapadă.
După încărcare sau descărcare, trebuie:

- să se închidă şi să se asigure închiderea uşilor, pereţilor, acoperişurilor,
clapetelor, capacelor, valvelor, etc;
- să se pună pereţii rabatabili ai vagoanelor în poziţie ridicată; pereţii
rabatabili se vor asigura, de exemplu, cu ajutorul unor legături, dacă încărcătura
obligă să fie menţinute lăsate în jos.
- să se pună ţepuşele nefolosite în siguranţă, în lăzile cu ţepuşe. După
încărcare, ţepuşele trebuie să fie puse, în principiu, în poziţie ridicată.
- inscripţiile şi însemnările, ca şi etichetarea vagonului trebuie să fie vizibile.
- să se imobilize celelalte piese sau dispozitive de legare nefixate.
3
SOCIALE
AMPOS DRU
9.1.2. Categorii de linii
(1) Liniile de cale ferată sunt repartizate în categorii definite în funcţie de

sarcina pe osie şi de sarcina pe metru liniar şi anume:
Categoria de linie Sarcina maximă pe osie Sarcina maximă pe metru liniar

A 16 t 5,0 t/m
B1 18 t 5,0 t/m
B2 18 t 6,4 t/m
C2 20 t 6,4 t/m
C3 20 t 7,2 t/m
C4 20 t 8,0 t/m
D2 22,5 t 6,4 t/m
D3 22,5 t 7,2 t/m
D4 22,5 t 8,0 t/m
(2) Categoria de linie corespunzătoare reţelei de cale ferată din România este
C3.
(3) Masa pe osie (sarcina pe osie) a unui vagon se obţine împărţind suma tarei
vagonului şi a masei de încărcare la numărul de osii.
(1)
(4) Masa pe metru liniar (sarcina pe metru liniar) se obţine împărţind suma
tarei vagonului şi a masei de încărcare la lungimea vagonului, în metri, măsurată
cu tampoanele necomprimate.
(2)
unde: T- tara vagonului, greutatea proprie a vagonului în stare goală

N – neto, greutatea încărcăturii
B – bruto, greutatea vagonului în stare încărcată
no – numărul de osii ale vagonului
lvag – lungimea vagonului, măsurată peste tampoanele necomprimate
Aplicaţie practică:
Vagonul nr.315354493662 (4 osii) are pe peretele marcajele prezentate în figurile a
şi b:
21800 kg
(--14,75m--)
20,0t
Figura a Figura b
Stabiliţi sarcina pe osie şi greutatea pe metru liniar ţinând cont că în vagon se

încarcă marfă cu masa = 48 t. Precizaţi dacă în condiţiile date, transportul se poate
îndruma pe infrastructura publică din România.
4
SOCIALE
AMPOS DRU
Rezolvare:
Din figurile a şi b, rezultă:
Tara vagonului – 21,8 tone
Lungimea vagonului peste tampoane – 14,75 metri.
- trasportul nu are sarcina pe osie depăşită pentru categoria de linii din

România;
- trasportul nu are sarcina pe metru liniar depăşită pentru categoria de linii din
România
deoarece cele două condiţii sunt îndeplinite simultan (nu depăşesc valorile maxime
admise de infrastructura publică din România, transportul se poate îndruma fără
a fi tratat ca şi transport cu tonajul depăşit
Aplicaţii practice:
1. Vagonul nr.215314830179 are inscripţionat pe peretele lateral următorul
marcaj. În vagon se încarcă marfă cu masa=28t. Vagonul este pe
două osii. Ce valoare va avea sarcina pe osie în acest caz? În 13.700 kg
aceste condiţii transportul poate fi îndrumat pe reţeaua de cale 18,0 t
ferată din România ?
2. Vagonul nr.315393354420 are inscripţionate pe peretele lateral următorul
marcaj. În vagon se încarcă marfă cu masa=57 t. Vagonul este pe 21.800 kg
patru osii. Ce valoare va avea sarcina pe osie în acest caz ? În 16,0 t
aceste condiţii transportul poate fi îndrumat pe reţeaua de cale
ferată din România ?
3. Vagonul nr.315354766414 are inscripţionate pe peretele lateral următoarele
marcaje. În vagon se încarcă marfă cu masa=55 t.Vagonul este pe patru osii.Ce
valoare va avea sarcina pe osie şi greutatea pe metru liniar în acest caz ?
19.400 kg (-----14,54 m-----)
9.1.3. Limitele de încărcare
(1) Limitele de încărcare sunt înscrise pe vagon. Limita de încărcare

determinantă este cea care rezultă din categoria de linie cea mai slabă a
itinerariului. Ea nu poate fi depăşită.
5
SOCIALE
AMPOS DRU
Figura 1
S - Masa limită de încărcare, exprimate în tone, ce trebuie respectată dacă

vagonul este îndrumat în trenuri care circulă cu viteza maximă de 100 km/h.
SS- Masa limită de încărcare, exprimate în tone, ce trebuie respectată dacă
vagonul este îndrumat în trenuri care circulă cu viteza maximă de 120 km/h.
Exemplu:
Semnificaţiile acestuia sunt:

- 18 tone limita de încărcare când vagonul circulă în tren cu viteza de cel mult 90
km/h pe categoaria de linii A
km/h pe categoaria de linii B
km/h pe categoaria de linii C
- 18 tone limita de încărcare când vagonul circulă în tren cu viteza de cel mult
100 km/h pe categoaria de linii A
- 22 tone Limita de încărcare când vagonul circulă în tren cu viteza de cel mult
100 km/h pe categoaria de linii B şi C
-
Precizare: Marcajul este inscripţionat pe vagon cu vopsea albă.
Vagonul nr.315393354420 are inscripţionate pe peretele lateral următorul
marcaj. Care este limita de încărcare a vagonului când circulă în compunerea unui
tren de marfă care circulă cu viteza de cel mult 70 km/h pe reţeaua de cale ferată
din România?
Rezolvare: Limita maximă de încărcare în acest caz va fi valoarea inscripţionată

sub litera C corespunzător literei S(simbolizează viteză maximă de circulaţie de
100 km/h), în concluzie 57,4 t.
6
SOCIALE
AMPOS DRU
Vagonul nr. 215314830179 are inscripţionate pe peretele lateral următorul
marcaj. Care este limita de încărcare a vagonului când circulă în compunerea unui
tren de marfă care circulă cu viteza de cel mult 60 km/h pe reţeaua de cale ferată
din România?
9.1.4. Repartizarea încărcăturii.
Încărcătura trebuie repartizată pe vagon cât mai omogen posobil, fără însă a
depăşi sarcina maximă pe osie.
Figura 2
Repartizarea încărcăturii trebuie să se facă astfel încât să nu fie depăşite

următoarele rapoarte:
a) pentru vagoanele cu 2 osii; raportul 2 :1 între sarcinile pe osie;
Figura 3
b) pentru vagoanele cu boghiuri; raportul de 3 :1 între sarcinile pe boghiu;
Figura 4
7
SOCIALE
AMPOS DRU
c) raportul de 1.25 :1 între roţile (dreapta/stânga) aceleeaşi osii.
Figura 5
Valorile limită admise la punctul c) pentru diferenţa între sarcinile pe roţi

sunt respectate când centrul de greutate al încărcăturii nu este decalat cu mai mult
de :
-10 cm aproximativ, în sens transversal, în plina sarcină a vagonului ;
-15 cm aproximativ, în sens transversal, în semi – sarcina a vagonului.
Verificaţi pentru vagonul prezentat în figura a.1 de mai jos dacă nu este depăşit
raportul sarcinii pe boghiu.
Figura a.1
Rezolvare:
Sarcina pe boghiu se calculează cu următoarele formule, conform prevederilor Anexei
II RIV.
unde: P1,P2,P3 – reprezintă greutatea fiecărei unităţi de încărcare, exprimată în tone

T – reprezintă tara vagonului
a, b, c - reprezintă distanţele centrelor de greutata ale fiecărei unităţi de
încărcare, faţă de pivotul boghiului, exprimate în metri
8
SOCIALE
AMPOS DRU
E1, E2 – reprezintă sarcinile pe boghiu

Înlocuind valorile P1=16 tone P2=10 tone,P3=4 tone T = 24 tone
a=12 m, b=7m, c=2,5m, l=13m
9.1.5. Încărcături concentrate
Încărcăturile concentrate maxime admisibile sunt inscripţionate într-un

cartuş aplixcat pe vagon. Ele rezultă din poziţionarea si din lungimea încărcăturii
(mai ales la vagoanele platformă)
Figura 6
Se disting două tipuri de poziţionare:
9
SOCIALE
AMPOS DRU
a. încărcătura se sprijină pe podeaua vagonului, fie direct, fie prin

intermediul a cel puţin 4 puncte plasate transversal. Dacă axele punctelor
extreme sunt situate în dreptul sau peste osiile sau pivoţii boghiurilor,
lungimea de sprijin este considerată lungimea totală a încărcăturii.
Sarcina maximă este indicată prin semnul privind distanţa
corespunzătoare:
Lungimea de sprijin =l
a b
d
c
e f
Figura 7
b. sarcina se sprijină numi pe 2 puncte dispuse transversal

sarcina maximă este indicată prin semnul privind distanţa
corespunzătoare.
Lungimea de sprijin=l
Figura 8
Încărcătura în afara osiilor sau pivoţilor nu este admisibilă decât dacă

figurează valori în catuşul sarcinilor concentrate.
În absenţa semnului încârcătura poate fi plasată în 2 puncte
transversale cu condiţia să nu depăşească valorile pentru semnul
10
SOCIALE
AMPOS DRU
Valorile înscrise în cartuşul sarcinilor concentrate sunt calculate pentru o

lăţime de sprijin de :
- minim 2 metri (în caz de încadrare simplă a cartuşului),
- minim 1,2 metri (în caz de încadrare dublă a cartuşului).
Figura 9
Vagonul nr.31535467064-0 are pe peretele lateral
următorul marcaj: 3 23 26
Stabiliţi dacă în acest vagon se poate încărca o 5 27 30
piesă având lungimea de 6 m şi masa de 31 t. 9 39 59
Precizare: Piesa se încarcă direct pe podeaua vagonului.
Rezolvare:
1.Se calculează diferenţa de lungime dintre reperul superior şi inferior care sunt
şablonate pe vagon şi între care se încadrează piesa:
Δl1=9m - 5m=4m
2.Se calculează diferenţa dintre limitele de tonaj corespunzătoare celor de
lungime între care se încadrează piesa:
Δt =39t - 27t=12t
3.Se calculează diferenţa de lungime dintre lungimea piesei şi reperul inferior de
lungime:
Δl2=6m-5m =1m
4.Se calculează surplusul de tonaj faţă de reperul de tonaj inferior corespunzător
lungimii de 6m:
S.tonaj=12t x 1m=3t
4m
5.Se calculează masa maximă pe care o poate avea o sarcină concentrată cu
lungimea de 6m care se încarcă direct pe podeaua vagonului
M.max=27t+3t=30t
6.Deoarece masa piesei fiind de 31t>30t masa maximă care se poate încărca
corespunzătoare unei lungimi de 6m, piesa nu se poate încărca direct pe podeaua
vagonului.
Pentru vagonul din aplicaţia anterioară să se stabilească dacă se poate încărca o
piesă având lungimea de 4,5 m şi masa de 29 t.
Precizare: Încărcătura se sprijină pe 2 puncte dispuse transversal.
9.1.6. Verificarea repartizării încărcăturii.
11
SOCIALE
AMPOS DRU
Repartizarea încărcăturii poate fi verificată prin:

- calcul
- cântărirea diferitelor osii sau boghiuri ale vagonului.
Semnele unei repartizări neomogene a încărcăturii sunt :

- distanţa între ciuperca şinei şi axa tamponului mai mică de 940 mm sau
mai mare de 1065 mm ;
Figura 10
- distanţa dintre brida arcului şi opritorul de arc mai mică de 15 mm.
Figura 11
9.1.7. Reguli fundamentale de încărcare şi stivuire
Atunci când se încarcă mărfuri trebuie să se ia în considerare caracteristicile

vagonului şi ale liniei din parcurs. Siguranţa circulaţiei nu trebuie să fie periclitată
prin: deplasarea încărcăturii sau a poziţiei centrului de greutate prin acţiunea
vântului sau prezenţa gheţii sau zăpezii pe suprafeţele încărcăturii;
Mărfurile trebuie dispuse în mod stabil şi asigurate în sens longitudinal şi

transversal împotriva ridicării de vânt, a căderii, a deplasării, a alunecării şi a
răsturnării. Ele nu trebuie să se deterioreze datorită aşezării sau fixării.
12
SOCIALE
AMPOS DRU
Este convenabil să se utilizeze pereţii, bordurile, ţepuşele şi dispozitivele de

limitare a cursei din construcţia vagonului pentru stivuirea încărcăturii. Bordurile
şi ţepusele trebuie aşezate în general în poziţia de utilizare. Dacă acest lucru nu
este posibil, de exemplu în cazul încărcăturilor agabaritice, mărfurile vor fi stivuite
cu ajutorul unor dispozitive speciale, cu acordul căii ferate expeditoare.
9.1.8. Încărcarea mărfurilor în vrac
Mărfuri ca de exemplu fier vechi, hârtie veche, rebuturi de lemn, pietre,

trebuie repartizate în mod uniform pe toată suprafaţa de încărcare.
Mărfurile care se încarcă în vrac pot fi mărfuri uşoare şi mărfuri grele.
Mărfurile usoare (sau diferite părţi ale acestora) sunt mărfurile susceptibile a
se ridica în timpul transportului ca de exemplu :
- fierul vechi, ca de exemplu table (indiferent de mărime, suprafaţă şi
greutate), piese de caroserie, deşeuri metalice provenite din stanţare, fier vechi uşor
şi greu amestecat.
- scânduri, panouri şi margini de scânduri până la 15 mm grosime
- aşchii,
- pachete de ziare, maculatură în vrac, etc.
Mod de încărcare
1. se încarcă până la marginea superioară a pereţilor, inclusiv la mijlocul

vagonului;
2. similar pentru aşchii, cu dom de încărcare;
3. sunt acoperite pe toată suprafaţa (indiferent de înălţimea încărcăturii).
Figura 12
13
SOCIALE
AMPOS DRU
Mărfurile grele sunt mărfurile care pot cădea din vagon sub efectul vibraţiilor
si a şocurilor la manevră, ca de exemplu:
- scânduri cu o grosime mai mare de 15 mm;
- fier vechi greu ca de exemplu deşeuri de la ambutisare, bucăţi mici şi piese
de fontă, şpan şi aşchii, pietre etc.
Mod de încărcare:
1. se încarcă până la aproximativ 10 cm sub nivelul superior al pereţilor
laterali;
2. pachetele de fier vechi tasate, caroserii de automobile aplatizate la presa
sau nu sunt încărcate puţin sub nivelul superior al pereţilor laterali;
3. nu este admisă încărcarea amestecată a mărfurilor uşoare şi grele de acest
tip.
1. 2. 3.
Figura 13
9.1.9. Încărcarea mărfurilor pulverulente
Mărfurile pulverulente sunt mărfurile încărcate mecanizat cu sau fără dom de

deversare, de exemplu, minereu, pietriş, cărbune, cocs, mere, sfeclă de zahăr etc.
9.1.9.1. Încărcare cu dom de deversare
Mod de încărcare:
1. până la o înălţime de aproximativ 50 cm;

2. mărfurile se sprijină de pereţi şi se încarcă până la o înălţime de 15 cm sub
limita marginii superioare a acestora.;
14
SOCIALE
AMPOS DRU
Figura 14
9.1.9.2. Încărcare fără dom de deversare
3. până la marginea superioară a pereţilor (inclusiv în centrul vagonului)
Figura 15
Marfurile care se pot ridica în timpul mersului datorită vântului de exemplu

apatit, fosfat, nisip de cuarţ sau chiar cele supuse RID trebuie încărcate:
- în vagoane închise sau
- acoperite pe toată suprafaţa cu prelate ;
9.1.10. Acoperirea încărcăturilor cu prelate
Mărfurile trebuie să fie acoperite:

- în conformitate cu RID, tarifele şi prescriptiile vamale;
- pentru a fi protejate împotriva intemperiilor;
- pentru evitarea împrăştierii lor de vânt.
9.1.10.1. Acoperirea cu prelate
Confecţionarea prelatelor
Prelatele se confecţionează din:
- material textil uns;
15
SOCIALE
AMPOS DRU
- rezistente şi greu inflamabile;

- prevăzute cu ochiuri de fixare.
Reguli privind acoperirea încărcăturii

- marca proprietarului ca şi numărul prelatei trebuie să fie vizibile pe fiecare
prelată;
- în cazul încărcăturii cu posibilităţi de glisare, prelatele se fixează direct de
încărcătură sau de sanie;
- ele trebuie să permită scurgerea apei şi să nu formeze ochiuri de apă;
- în cazul utilizării mai multor prelate, marginile lor trebuie să se suprapună
cu aproximativ 50 cm;
- în cazul ancorării indirecte, nici o ancoră metalică nu trebuie să se sprijine
pe prelate.
Reguli privind fixarea prelatelor

- ele trebuie să fie legate solid cu legături nemetalice (rezistenţa la rupere
aprox. 5 KN) la fiecare inel al prelatei (ochi) şi la inelele şi cârligele vagonului cu
noduri duble (numai pe părţile fixe ale vagonului), dar nu cu cuie,
1. fiecare legătură trebuie înnodată cu nod dublu de inelul de prelată (ochi) al
vagonului
2. în cazul utilizării mai multor prelate, fiecare din ele trebuie fixată în zona
de suprapunere cu minim 3 legături oblice de fiecare parte a vagonului.
Figura 16
9.1.10.2. Acoperirea cu grilaj sau plase
Confecţionarea grilajelor sau plaselor

- grilaj metalic (grilaj - galerie) cu lăţimea ochiurilor putând atinge 100
mm
- plasa de material sintetic sau de fibre naturale, cu lăţimea ochiurilor
putând atinge 30 mm.
Fixarea grilajelor sau plaselor

3. fixare la interval de aprox. 2 m, la capătul vagonului, cu ajutorul a 2
legături nemetalice (rezistenţa la rupere aproximativ 0,5 KN)
Grilajul galeriei trebuie să fie:
16
SOCIALE
AMPOS DRU
 înnodat cu fire metalice la filet sau

 trecând firul metalic pe deasupra
- a se agaţa solid grilajul de cârligul vagonului.
Figura 17
9.2. ADMITEREA ŞI EXPEDIEREA TRANSPORTURILOR

EXCEPŢIONALE PE INFRASTRUCTURA FEROVIARA PUBLICĂ
9.2.1. Transporturi excepţionale
1. Un transport este considerat excepţional dacă din cauza dimensiunilor lui,

a gabaritului sau a greutăţii lui, ţinând cont de caracteristicile infrastructurii
feroviare pe care urmează să circule, nu poate fi admis decât cu respectarea unor
condiţii tehnice sau de exploatare speciale.
2. Din categoria transporturilor excepţionale fac parte următoarele

transporturi:
a) încărcăturile care nu corespund prescripţiilor obligatorii din anexa II RIV;
b) unităţi de încărcare care necesită a fi transbordate dacă masa fiecărui
obiect este mai mare de 25 tone;
c) expediţiile care trebuie încărcate pe ferry-boat şi care se încadrează în
dispoziţiile Anexei IV RIV;
d) vagoane cu mai mult de 8 osii dacă sunt încărcate, chiar dacă poartă
semnul RIV;
e) vehicule feroviare de cale ferată care circulă pe roţi proprii, care formează
obiectul unui contract de transport, când nu poartă semnul RIV sau RIC.
9.2.2. Transporturi excepţionale care nu corespund prescripţiilor

obligatorii din Anexa II RIV;
(1) Încărcăturile care nu corespund prescripţiilor obligatorii din Anexa II RIV

vor fi tratate ca transporturi excepţionale dacă:
a) depăşesc gabaritul de încărcare pentru liniile în cauză-ţinând seama de
restricţiile de lăţime prescrise;
b) este depăşită sarcina maximă admisă de linie, lucrări de artă şi de vagon;
17
SOCIALE
AMPOS DRU
c) poziţia centrului de greutate necesită anumite măsuri pentru a nu periclita

siguranţa circulaţiei şi securitatea transporturilor;
d) încărcătura este aşezată pe două sau mai multe vagoane cu scaun
învârtitor, care nu sunt legate între ele cu cuplă cu şurub sau printr-un vagon
intermediar ci printr-o bară de cuplare, prin însăşi încărcătura sau printr-un vagon
intermediar legat cu cele două vagoane portante prin bara de cuplare;
e) se încarcă unităţi flexibile legate în mănuchi sau nelegate în mănuchi - şi
fără scaune învârtitoare - cu o lungime mai mare de 36m.
(2) Transporturile excepţionale pot fi acceptate la transport numai în

condiţiile respectării Instrucţiunilor pentru admiterea şi expedierea
transporturilor excepţionale pe infrastructura feroviară publică- nr. 328.
9.2.3. Primirea la transport pe căile ferate române a transporturilor

excepţionale
(1) Pe liniile infrastructurii feroviare cu ecartament normal din România, orice

transport, din punct de vedere al dimensiunilor - majorate cu sporul în curbele cu
raza de 250 m - şi al greutăţii sale, pentru a se putea efectua, trebuie să nu
depăşească:
a) dimensiunile gabaritelor C.F.R. de vagon - de încarcare - şi de locomotivă;
b) capacitatea sau limita maximă de încărcare şablonată pe vagon, sarcina
maximă pe osie şi pe metru liniar, admise pe toată ruta de circulaţie a transportului
respectiv de către linie, poduri şi vagon.
(2) Elementele de construcţie ale podurilor, tunelurilor, trecerilor superioare,

precum şi cele ale tuturor instalaţiilor şi clădirilor din staţii şi de–a lungul liniei
curente, şi orice obiecte sau materiale depozitate, sunt astfel considerate încât ele
să se găsească în afara conturului gabaritului de liberă trecere, la o distanţă
minimă prevazută în Instrucţiunile nr. 328.
(3) Deoarece pe liniile infrastructurii feroviare din România spaţiul de rezervă

la trecerea pe poduri, prin tuneluri şi în dreptul diverselor construcţii şi instalaţii,
este în general mai mare decât rezerva minimă instrucţională, avută în vedere la
stabilirea gabaritelor CFR de vagon şi de liberă trecere, iar podurile şi tipul şinei
admit depăşirea sarcinilor maxime pe osie şi pe metru liniar de vagon,
transporturile care au depăşirile menţionate la pct 1, literele a) si b) de mai sus pot
fi totuşi efectuate, dar numai pe anumite rute şi în anumite condiţii stabilite
anticipat expedierii lor prin aprobarea de circulaţie, astfel ca circulaţia să se facă în
deplină securitate şi siguranţă pe întreg parcursul.
9.2.4. Transportul excepţional negabaritic
(1) Un transport este negabaritic atunci când conturul geometric transversal

limită al gabaritului CFR de vagon este depăşit, într - un punct sau mai multe, de
18
SOCIALE
AMPOS DRU
conturul geometric transversal majorat cu sporul în curbe al transportului

respectiv. Conturul geometric transversal al transportului se măsoară în staţionare,
în aliniament şi palier.
(2) În traficul internaţional conturul geometric al vagoanelor goale sau

încărcate se va verifica şi analiza dacă este negabaritic, faţă de conturul gabaritului
de vagon - de încărcare - al fiecărei căi ferate străine aflate pe ruta de circulaţie
respectivă.
Figura 18
9.2.5. Transportul excepţional cu tonaj depăşit
(1) Un transport se consideră cu tonaj depăşit atunci când se constată una

din următoarele situaţii:
a) sarcina maximă pe osie, admisă de liniile infrastructurii feroviare de pe
ruta de circulaţie a vehiculului este depăşită de către sarcina pe osie a
transportului respectiv;
Exemplu: Pe liniile infrastructurii feroviare din România are sarcina pe osie mai
mare de 20 t.
b) sarcina maximă pe metru liniar, admisă de linie, poduri şi vagon este
depăşită pe ruta de circulaţie a acestui transport pe una sau mai multe porţiuni.
Exemplu: Pe liniile infrastructurii feroviare din România greutatea pe metru
liniar a transportului este mai mare de 7,2 t.
(2) Pe liniile altor administraţii de cale ferată, sarcina maximă pe osie şi pe
metru liniar admise sunt prevăzute în Anexa II – RIV, şi se pot depăşi numai cu
acordul acestor administraţii, obţinut înainte de încărcarea mărfii de către
operatorul de transport care este solicitat să primească marfa la transport.
19
SOCIALE
AMPOS DRU
9.2.6. Primirea la transport pe calea ferată a mărfurilor negabaritice sau cu

tonaj depăşit
(1) De regulă primirea la transport şi circulaţia transporturilor negabaritice

sau cu tonaj depăşit, pe liniile infrastructurii feroviare publice se pot face în
condiţiile stabilite de către gestionarul infrastructurii feroviare publice printr–un
“acord de principiu” , condiţii ce trebuie îndeplinite din timp de către expeditorul
mărfii sau împuternicitul său, prin operatorul de transport feroviar.
(2) Delegatul expeditorului, împuternicit de acesta prin act oficial, va participa
la măsurători în vederea expedierii transporturilor negabaritice şi va menţiona în
procesul verbal de măsurători calitatea, diametrul şi numărul firelor de sârmă cu
care a legat încărcătura de vagon, semnând procesul - verbal de măsurători.
(3) Delegatul împuternicit pentru fiecare caz în parte va înmâna şefului de
staţie certificatul care atestă calitatea execuţiei şi rezistenţa cadrului care însoţeşte
transportul nebabaritic şi care este prevăzut în proiectul de încărcare sau în Anexa
II – RIV, la aşezarea mărfii pe vagon: cadru – şa sau cadru – sanie.
9.2.7. Verificarea transporturilor
(1) Pe liniile gestionarului infrastructurii feroviare publice se interzice

expedierea transporturilor negabaritice sau cu tonaj depăşit fără a avea o aprobare
de circulaţie emisă anticipat expedierii lor, prin care sunt stabilite ruta şi condiţiile
de circulaţie.
(2) Pentru asigurarea condiţiilor de siguranţă şi securitate în desfăşurarea

activităţilor de transport pe infrastructura feroviară publică, toate transporturile -
numai încărcate, asigurate şi legate de vagon şi gata de expediat - vor fi verificate,
iar cele identificate că fac parte din categoria celor excepţionale, se vor trata în
vederea solicitării şi obţinerii acestei aprobări de circulaţie.
Precizări: Scopul acestei reglementări este de a se evita lovirea lucrărilor de
artă, construcţiilor, instalaţiilor, altor vehicule feroviare de transportul respectiv sau
chiar deraieri de vehicule feroviare.
(3) Verificarea transporturilor se va face permanent de către personalul -

stabilit prin planul tehnic de exploatare - din staţiile de încărcare, de frontieră la
intrare în ţară, de transbordare din parcurs.
(4)Verificarea se face prin examinarea atentă a tuturor vehiculelor,

transporturilor şi a documentelor acestora depuse de predători, iar cele dubioase
din punct de vedere al respectării gabaritului CFR de locomotivă, gabaritului de
vagon - de încărcare - sau al tonajului vor fi măsurate sau li se va stabili încă o dată
greutatea conform reglementărilor în vigoare; acestea vor fi reţinute pentru a fi
tratate de comisia pentru tratarea transporturilor excepţionale în vederea obţinerii
aprobării de circulaţie.
(5) În staţii verificarea, măsurarea şi identificarea lor se vor face pe liniile

stabilite prin planul tehnic de exploatare.
20
SOCIALE
AMPOS DRU
(6) Vor fi verificate şi măsurate obligatoriu pentru a se constata dacă sunt

negabaritice următoarele expediţii:
- toate încărcăturile a căror lungime depăşeste traversa frontală a vagonului,
sau care sunt aşezate între lonjeroanele vagoanelor de construcţie specială;
Figura 19
- toate încărcăturile care depăşesc lăţimea maximă a platformei vagonului,

peste lăţimea maximă a bridelor şi a ţepuşelor;
Figura 20
- toate încărcăturile care nu depăşesc lăţimea maximă a platformei vagonului,

dar au o înălţime-inclusv înălţimea platformei vagonului-mai mare de 3500
mm, măsurată de la nivelul superior al şinei.
Figura 21
21
SOCIALE
AMPOS DRU
Precizări: Pentru eliminarea orcăror dubii din punct de vedere al încadrării acestor
transporturi, în dimensiunile gabaritului CFR de vagon, se impune verificarea lor.
În aceste cazuri nu se va cere aprobare de circulaţie dacă la verificarea lor
prin măsurare, se constată că lăţimile majorate cu sporul în curbe cu raza de
250 m, nu depăşesc în nici un punct dimensiunile gabaritului de vagon.
Pe tabla de însemnări a vagonului şi pe încărcătură predătorul va aplica
eticheta cu menţiunea „Transport verificat şi constatat gabaritic”, iar pe
manşeta albă a scrisorii de trăsură personalul stabilit de operatorul de transport
feroviar în PECM, va face cu creion roşu, aceeaşi menţiune, semnând şi aplicând
ştampila subunităţii.
Precizări: Scopul acestei prevederi este de a se certifica faptul că transportul
este gabaritic şi evita reţinerea inutilă a lui, în parcurs în vederea verificării.
(7) În prevederile de mai sus nu se încadrează mărfurile încărcate pe vagoane

de construcţie specială care au înălţimea platformei mai joasă de 430 mm,
măsurată de la nivelul superior al şinei.
9.2.8. Condiţii de circulaţie
(1) Pentru ca circulaţia transporturilor excepţionale să se efectueze în deplină

siguranţă, trebuie respectate următoarele:
a) condiţiile de încărcare şi asigurare a încărcăturii pe vagon impuse de anexa
II - RIV, Instrucţiunile nr.328 sau de proiectul de încărcare;
b) condiţiile de circulaţie stabilite în telegrama de aprobare a circulaţiei
transportului respectiv şi care se impun prin acordul de principiu, prin reglementări
specifice şi dispoziţii sau sunt determinate de inscripţiile de pe vagon, şi/sau de
avizările personalului de specialitate.
Precizări:Expedierea fără respectarea instrucţionale a transporturilor
negabaritice sau cu tonaj depăşit poate duce la producerea de incindente feroviare
cum ar fi:
-Grupa A pct.1.10(incidente produse în circulaţia trenurilor): lovirea
lucrărilor de artă, construcţiilor, instalaţiilor sau altor vehicule feroviare, de către
transporturi cu gabarit depăşit, de către vagoane cu încărcătura deplasată sau părţile
mobile neasigurate sau neînchise, respectiv de către piese sau subansambluri ale
vehiculelor feroviare sau ale încărcăturii din acestea, în urma cărora nu au fost
înregistrate deraieri de vehicule feroviare;
-Grupa B pct.2.8 (incidente produse în activitatea de manevră): lovirea
lucrărilor de artă, construcţiilor, instalaţiilor sau altor vehicule feroviare, de către
transporturi cu gabarit depăşit, de către vagoane cu încărcătura deplasată sau părţile
mobile neasigurate sau neînchise, respectiv de către piese sau subansambluri ale
vehiculelor feroviare sau ale încărcăturii din acestea;
-Grupa C pct.3.14 (alte incidente produse în legătură cu siguranţa
feroviară): îndrumarea transporturilor cu gabarit depăşit sau a vagoanelor încărcate
fără respectarea reglementărilor specifice(sarcina pe osie depăşită, încărcătura
deplasată sau neasigurată şi altele similare).
9.2.9. Etichetarea transporturilor negabaritice sau cu tonaj depăşit

22
SOCIALE
AMPOS DRU
(1) Când transportul depăşeste gabaritul de liberă trecere, pe tabela de

însemnări a vagonului şi pe încărcatură, expeditorul va aplica o etichetă cu
inscripţia ‘Atenţie gabaritul de liberă trecere depăşit’.
(2) Operatorii feroviari din staţiile de încărcare, de frontieră la intrarea în ţară
sau de transbordare vor face la partea superioară a scrisorii de trăsură, cu creion
roşu, menţiunea ‘Gabarit depăşit’ sau ‘Tonaj depăşit’ specificând ruta de
îndrumare indicată în telegrama de aprobare şi numărul telegramei iar la
documentul de transport va anexa la loc vizibil o copie a telegramei de aprobare şi
un proces verbal de măsurători cu schiţele respective.
(3) Pe arătarea vagoanelor trenului operatorii de transport feroviar vor înscrie
înaintea marcajului vagoanelor cu gabarit depăşit sau cu tonaj depăşit iniţialele
‘GD’ şi/sau ‘TD’ şi vor sublinia cu creion colorat marcajul vagoanelor cu gabarit
depăşit sau cu tonaj depăşit.
(4) Când transportul depăşeste gabaritul CFR de vagon, pe tabela de
însemnări a vagonului şi pe încărcătură expeditorul va aplica o etichetă cu
inscripţia ‘Atenţie gabaritul CFR de vagon – de încărcare depăşit’, iar la export
va ataşa etichetele prevăzute de RIV sau PPV, după caz.
9.3. ADMITEREA LA TRANSPORT A MĂRFURILOR PERICULOASE
9.3.1.Definirea mărfurilor periculoase
Sunt considerate mărfuri periculoase acele substanţe sau produse care, în

timpul transportului, manipulării şi depozitării lor, necesită respectarea deosebit de
strictă a unor condiţii speciale, pentru evitarea accidentelor umane (iradieri,
otrăviri, arsuri sau îmbolnăviri), distrugerii sau degradării mărfurilor prin incendii,
explozii şi altfel de avarieri, precum şi distrugerea sau degradarea materialului
rulant sau a instalaţiilor feroviare şi nu în ultimul rând pentru evitarea impactului
asupra mediului ambiant.
Mărfurile periculoase pot fi:
- nominale - când au o denumire exactă;
- nenominale.
Mărfurile periculoase nominale se definesc prin denumirea oficială de

transport, denumire scrisă cu majuscule în coloana 2 a Tabelului A din RID.
Mărfurile periculoase nenominale se definesc printr-o denumire oficială de
transport generică (nespecificată în alta parte - n.s.a.). Aceasta denumire trebuie
completată cu denumirea tehnică cunoscută, atunci când este cazul. Denumirea se
23
SOCIALE
AMPOS DRU
va înscrie cu litere mici, între paranteze. Aceste mărfuri trebuie să fie încadrate la o
clasă corespunzătoare.
Mărfurile periculoase transportate pe calea ferată pot fi:

- materii periculoase;
- obiecte care conţin materii periculoase;
- ambalaje goale în care s-au transportat materii periculoase.
9.3.2.Clasificarea mărfurilor periculoase
În funcţie de tipul de pericol, conform RID, mărfurile periculoase sunt

grupate în următoarele clase:
Clasa 1 Materii şi obiecte explozibile
Clasa 2 Gaze
Clasa 3 Materii lichide inflamabile
Clasa 4.1 Materii solide inflamabile, autoreactive şi materii explozibile
desensibilizate solide
Clasa 4.2 Materii supuse aprinderii spontane
Clasa 4.3 Materii care, în contact cu apa, degajă gaze inflamabile
Clasa 5.1 Materii comburante (oxidante)
Clasa 5.2 Peroxizi organici
Clasa 6.1 Materii toxice
Clasa 6.2 Materii infecţioase
Clasa 7 Materii radioactive
Clasa 8 Materii corozive
Clasa 9 Materii şi obiecte periculoase diverse
9.3.3. Obligaţiile principalilor participanţi la transportul mărfurilor

periculoase
9.3.3.1. Obligaţiile expeditorului
Expeditorul mărfurilor periculoase are obligaţia să predea la transport o

expediţie conform prescripţiilor RID. El trebuie în mod special:
a) să se asigure că mărfurile periculoase sunt clasificate şi autorizate la
transport în conformitate cu RID;
b) să furnizeze transportatorului informaţiile şi, după caz, scrisorile de
trăsură şi documentele de însoţire necesare (autorizaţii, agrementări, notificări,
certificate etc);
c) să nu folosească decât ambalaje, ambalaje mari, recipiente mari pentru
vrac (GVR) şi cisterne (vagoane – cisternă, containere – cisternă) agreate şi apte
pentru transportul mărfurilor respective şi care poartă marcajele prescrise de RID;
d) să respecte prescripţiile privind modul de expediere şi restricţiile de
expediere;
e) să se asigure ca şi cisternele goale necurăţate şi nedegazate ( vagoane –
cisternă, containere – cisternă) sau vagoanele şi containerele mari pentru vrac goale
şi necurăţate, să fie marcate şi etichetate conform prescripţiilor, iar cisternele goale
24
SOCIALE
AMPOS DRU
necurăţate, să fie închise şi să prezinte aceleaşi garanţii de etanşeitate ca şi când ar

fi pline.
9.3.3.2. Obligaţiile transportatorului
Transportatorul care acceptă la locul de expediere mărfurile care urmează să

fie transportate, trebuie prin sondaj reprezentativ:
a) să verifice ca mărfurile periculoase care urmează să fie transportate sunt
autorizate la transport conform RID;
b) să se asigure că documentaţia prescrisă este anexată documentului de
transport şi îndrumată împreună cu acesta;
c) să se asigure vizual că vagonul şi încărcatura nu prezintă defecte, scurgeri
sau fisuri, lipsuri ale dispozitivelor de echipare, etc;
d) să se asigure că data viitoarei revizii pentru vagoanele – cisternă şi
containerele cisternă nu este depăşită;
e) să verifice ca vagoanele nu sunt supraîncărcate;
f) să se asigure că plăcile – etichetă şi marcajele prescrise pentru vagon sunt
aplicate.
Aceasta trebuie să fie făcută pe baza scrisorii de trăsura şi a documentelor
însoţitoare, printr – un control vizual al vagonului sau al containerelor şi, după caz,
a încărcăturii.
Dacă transportatorul constată o încălcare a prescripţiilor RID, el nu trebuie
să expedieze marfa până când aceasta nu este pusă în conformitate cu prescripţiile
RID.
9.3.3.3. Obligaţiile destinatarului
Destinatarul are obligaţia să nu amâne fără motiv întemeiat acceptarea mărfii

şi să verifice ca după descărcare să fie îndeplinite prescripţiile din RID.
El trebuie în special:
a) să efectueze în cazurile prevăzute de RID curăţarea şi decontaminarea
prescrise a vagoanelor şi containerelor;
b) să supravegheze ca vagoanele şi containerele în întregime descărcate şi
curăţate, degazate şi decontaminate, să nu mai poarte plăcile – etichetă şi marcajele
portocalii.
Un vagon sau un container nu poate fi înapoiat sau reutilizat decât dacă sunt
îndeplinite prescripţiile de mai sus.
9.3.4. Placardarea transporturilor (plăci - eticheta)
a) Placardarea vagoanelor pentru vrac şi a vagoanelor-cisternă.
25
SOCIALE
AMPOS DRU
Pe pereţii exteriori ai vagoanelor care transportă mărfuri periculoase trebuie

aplicate plăci-etichete, care să corespundă etichetei pentru marfa periculoasă
transportată în ceea ce priveşte culoarea şi simbolul.
Atunci când vagonul-cisternă comportă mai multe compartimente în care

sunt transportate două sau mai multe mărfuri periculoase, plăcile-etichetă
corespunzătoare trebuie să fie aplicate pe cele două părţi laterale corespunzătoare
ale compartimentelor în cauză. Dacă aceleaşi plăci-etichetă trebuie aplicate pe toate
compartimentele, ele vor fi puse o singură dată pe ambele părţi.
Dacă sunt cerute mai multe plăci-etichetă pentru acelaşi compartiment,

aceste plăci etichetă trebuie să fie aplicate cât mai aproape una de alta.
Vagoanele-cisternă goale, necurăţate, nedegazate sau nedecontaminate,
precum şi vagoanele pentru vrac goale, necurăţate sau nedecontaminate trebuie să
poarte în continuare plăcile-etichetă cerute de încărcătura precedentă.
Plăcile-etichetă care nu se referă la mărfurile periculoase transportate, sau la

resturile acestor mărfuri, trebuie îndepărtate sau acoperite.
b) Placardarea containerelor mari şi a containerelor cisternă
Plăcile-etichetă trebuie să fi aplicacate pe cele două părţi şi la fiecare

extremitate a containerului mare sau a containerului-cisternă.
c) Placardarea vagoanelor-cisternă şi a containerelor-cisternă goale şi a

vagoanelor şi containerelor mari pentru vrac
Vagoanele-cisternă goale, necurăţate, nedegazate sau nedecontaminate,

precum şi vagoanele pentru vrac goale, necurăţate sau nedecontaminate trebuie să
poarte în continuare plăcile-etichetă cerute de încărcătura precedentă.
9.3.5. Etichete
9.3.5.1 Etichete de pericol:
Etichetele de pericol au forma unui romb, de culoare diferită corespunzătoare

fiecărei clase de pericol. În partea de sus are un semn convenţional iar în partea de
jos o cifră, care reprezintă clasa de pericol
26
SOCIALE
AMPOS DRU
Figura 22
Figura 23
27
SOCIALE
AMPOS DRU
Figura 24
Figura 25
28
SOCIALE
AMPOS DRU
Figura 26
Figura 27
29
SOCIALE
AMPOS DRU
Figura 28
Figura 29 Figura 30
30
SOCIALE
AMPOS DRU
Figura 31
Vagoanele-cisternă şi vagoanele-baterie destinate transportului gazelor

lichefiate sau lichefiate refrigerate sau dizolvate trebuie marcate cu o bandă
nereflectorizantă portocalie continuă de aproximativ 30 cm lăţime, care înconjoară
cisterna la jumătatea înălţimii
9.3.5.2.Marcarea portocalie
Marcajul portocaliu este un sistem de codificare elaborat de un comitet de

experţi ai Comunitatii Europene care permite identificarea imediată a substanţei
transportate, a naturii chimice a acesteia şi, în consecinţă, a naturii pericolului pe
care îl reprezintă. Cunoscând aceste lucruri se vor putea adopta în cel mai scurt
timp măsurile corecte de intervenţie în caz de accident sau incident feroviar.
Marcajul portocaliu conţine două numere şi anume:

-numărul de identificare al substanţei (numarul ONU);
-numărul de identificare al pericolelor (numarul KEMLER).
Marcajul portocaliu se aplică pe fiecare parte laterală a vagoanelor pentru

vrac, vagoanelor-cisternă, containerelor pentru vrac şi a containerelor-cisternă.
Marcajul portocaliu se aplică deasemenea pentru vagoanele-cisternă,
containerele-cisterna, goale, necurăţate, nedegazate sau nedecontaminate, ca şi
pentru vagoanele pentru vrac, containerele mari pentru vrac, goale, necurăţate sau
nedecontaminate. O dată materiile periculoase descărcate şi cisternele curăţate,
degazate sau decontaminate, marcajele de culoare portocalie nu trebuie să mai fie
vizibile.
Marcajul portocaliu poate fi aplicat prin intermediul unui panou, foaie
autocolantă, vopsea sau alt procedeu echivalent, cu condiţia ca materialul utilizat
în acest scop să fie rezistent la intemperii şi să garanteze o semnalizare durabilă.
Numărul de identificare a pericolului trebuie înscris în partea de sus a

marcajului, iar numarul ONU de identificare în partea de jos. Ele trebuie despărţite
printr-o linie neagră orizontală care traversează marcajul la jumătate.
31
SOCIALE
AMPOS DRU
Exemplu de marcaj portocaliu care poartă număr de identificare a

pericolului şi un număr ONU
33- Numărul de identificare a pericolului

( 2 sau 3 cifre, precedate, după caz, de
litera X)
1088-Numărul ONU (4 cifre)
Fond portocaliu
Bordură, linie orizontală şi
cifre negre, grosime 15 mm.
Figura 32
Semnificaţia numărului de identificare a pericolului
20 - gaz asfixiant sau care nu prezintă risc secundar
22 - gaz lichefiat refrigerat, asfixiant
223 - gaz lighefiat refrigerat, inflamabil
225 - gaz lichefiat refrigerat, comburant (favorizează incendiul)
23 - gaz inflamabil
238 - gaz inflamabil, corosiv
239 - gaz inflamabil, care poate să producă spontan o reacţie violentă
25 - gaz comburant (favorizează incendiul)
26 - gaz toxic
28 - gaz corosiv
263 - gaz toxic, inflamabil
265 - gaz toxic şi comburant (favorizează incendiul)
268 - gaz toxic şi corosiv
285 - gaz corosiv, comburant
30 - materie lichidă inflamabilă (punct de aprindere între 23 o C şi 60o C, inclusiv
valorile limită)sau materie lichidă inflamabilă, sau materie solidă în stare topită care
are un punct de aprindere mai mare de 60 0C, încălzită la o temperatură egală sau
mai mare decât punctul său de aprindere, sau materie lichidă cu autoîncălzire.
323 - materie lichidă inflamabilă care reacţionează cu apa, degajând gaze
inflamabile
X323 - materie lichidă care reacţionează periculos cu apa, degajând gaze
inflamabile1)
33 - materie lichidă foarte inflamabilă (punct de aprindere sub 23 oC)
333 - materie lichidă piroforică
X333 - materie lichidă piroforică ce reacţionează periculos cu apa 1)
336 - materie lichidă foarte inflamabilă şi toxică
338 - materie lichidă foarte inflamabilă şi corosivă
X338 - materie lichidă foarte inflamabilă şi corosivă, ce reacţionează periculos cu
apa 1)
32
SOCIALE
AMPOS DRU
339 - materie lichidă foarte inflamabilă, care poate produce spontan o reacţie
violentă
36 - materie lichidă inflamabilă (punct de aprindere între 23 o C şi 60 o C, inclusiv
valorile limită),cu un grad redus de toxicitate, sau materie lichidă cu autoîncălzire şi
toxică.
362 - materie lichidă inflamabilă, toxică, care reacţionează cu apa, degajând gaze
inflamabile
X362 - materie lichidă inflamabilă, toxică care reacţionează periculos cu apa,
degajând gazeinflamabile 1)
368 - materie lichidă inflamabilă, toxică şi corosivă
38 - materie lichidă inflamabilă (punct de aprindere între 23 oC şi 60 oC, inclusiv
valorile limită), care prezintă un grad redus de corozivitate, sau materie lichidă cu
autoîncălzire şi corosivă.
382 - materie lichidă inflamabilă, corosivă, care reacţionează cu apa degajând gaze
inflamabile
X382 - materie lichidă inflamabilă, corosivă, care reacţionează periculos cu apa,
degajând gaze inflamabile 1)
39 - lichid inflamabil, care poate să producă spontan o reacţie violentă
40 - materie solidă inflamabilă sau materie autoreactivă sau materie cu
autoîncălzire
423 - materie solidă care reacţionează cu apa, degajând gaze inflamabile
X423 - materie solidă inflamabilă, care reacţionează periculos cu apa, degajând
gaze inflamabile 1)
43 - materie solidă inflamabilă spontan (piroforică)
44 - materie solidă inflamabilă, care, la o temperatură ridicată, se află în stare
topită
446 - materie solidă inflamabilă şi toxică, care, la o temperatură ridicată, se află în
stare topită
46 - materie solidă inflamabilă sau cu autoîncălzire, toxică
462 - materie solidă toxică, care reacţionează cu apa, degajând gaze inflamabile
X462 - materie solidă, care reacţionează periculos cu apa, degajând gaze toxice 1)
48 - materie solidă inflamabilă sau cu autoîncălzire, corosivă
482 - materie solidă corosivă, care reacţionează cu apa, degajând gaze inflamabile
X482 - materie solidă, care reacţionează periculos cu apa, degajând gaze corosive) 1)
50 - materie comburantă (favorizează incendiul)
539 - peroxid organic inflamabil
55 - materie foarte comburantă (favorizează incendiul)
556 - materie foarte comburantă (favorizează incendiul), toxică
558 - materie foarte comburantă (favorizează incendiul) şi corosivă
559 - materie foarte comburantă (favorizează incendiul), care poate produce
spontan o reacţie violentă
56 - materie comburantă (favorizează incendiul), toxică
568 - materie comburantă (favorizează incendiul), toxică, corosivă
58 - materie comburantă (favorizează incendiul), corosivă
59 - materie comburantă (favorizează incendiul), care poate să producă spontan o
reacţie violentă
60 - materie toxică sau care prezintă un grad redus de toxicitate
606- materie infecţioasă
33
SOCIALE
AMPOS DRU
623 - materie toxică lichidă, care reacţionează cu apa, degajând gaze inflamabile
63 - materie toxică şi inflamabilă (punct de aprindere între 23 oC şi 60 oC, inclusiv
valorile limită)
638 - materie toxică şi inflamabilă (punct de aprindere între 23 oC şi 60 oC, inclusiv
valorile limită) şi corosivă
639 - materie toxică şi inflamabilă (punct de aprindere egal cu sau mai mic de 60
o
C), care poate produce spontan o reacţie violentă
64 - materie toxică solidă, inflamabilă sau cu autoîncălzire
642 - materie toxică solidă, care reacţionează cu apa, degajând gaze inflamabile
65 - materie toxică şi comburantă (favorizează incendiul)
66 - materie foarte toxică
663 - materie foarte toxică şi inflamabilă (punct de apindere egal cu sau mai mic de
60 0C)
664 - materie foarte toxică solidă, inflamabilă sau cu autoîncălzire
665 - materie foarte toxică şi comburantă (favorizează incendiul)
668 - materie foarte toxică şi corosivă
669 - materie foarte toxică, care poate produce spontan o reacţie violentă
68 - materie toxică şi corosivă
69 - materie toxică sau care prezintă un grad mai mic de toxicitate, care poate
produce spontan o reacţie violentă
70 - materie radioactivă
78 - materie radioactivă, corosivă
80 - materie corosivă sau care prezintă un grad redus de corozivitate
X80 - materie corosivă sau care prezintă un grad redus de corosivitate, care
reacţionează periculos cu apa 1)
823 - materie corosivă lichidă care reacţionează cu apa, degajând gaze inflamabile
83 - materie corosivă sau care prezintă un grad redus de corozivitate, şi inflamabilă
(punct de aprindere între 23 oC şi 60 oC, inclusiv valorile limită)
X83 - materie corosivă sau care prezintă un grad redus de corozivitate, şi
inflamabilă (punct de aprindere între 23 oC şi 60 oC, inclusiv valorile limită), care
reacţionează periculos cu apa 1)
839 - materie corosivă sau care prezintă un grad redus de corozivitate, şi
poate produce spontan o reacţie violentă
X839 - materie corosivă sau care prezintă un grad redus de corosivitate şi
poate produce spontan o reacţie violentă şi care reacţionează periculos cu apa 1)
84 - materie corosivă solidă, inflamabilă sau cu autoîncălzire
842 - materie corosivă solidă, care reacţionează cu apa, degajând gaze inflamabile
85 - materie corosivă sau care prezintă un grad redus de corozivitate, şi
comburantă (favorizează incendiul)
856 - materie corosivă sau care prezintă un grad redus de corozivitate, comburantă
(favorizează incendiul), şi toxică
86 - materie corosivă sau care prezintă un grad redus de corozivitate şi toxică
88 - materie foarte corosivă
X88 - materie foarte corosivă, care reacţionează periculos cu apa 1)
883 - materie foarte corosivă şi inflamabilă (punct de aprindere între 23 oC şi 60 oC
C, inclusiv valorile limită)
34
SOCIALE
AMPOS DRU
884 - materie foarte corosivă solidă, inflamabilă sau cu autoîncălzire

885 - materie foarte corosivă şi comburantă (favorizează incendiul)
886 - materie foarte corosivă şi toxică
X886 - materie foarte corosivă şi toxică, care reacţionează periculos cu apa 1)
89 - materie corosivă sau care prezintă un grad redus de corozivitate, care poate
produce spontan o reacţie violentă
90 - materie periculoasă din punct de vedere al mediului înconjurător, materii
periculoase diverse
99 - materii periculoase diverse, transportate în stare caldă.
1) Nu trebuie utilizată apa, în afară de cazul în care experţii autorizează acest lucru.
9.3.5.3 Marcaj pentru materii transportate în stare caldă
Figura 33
9.3.5.4 Etichete de manevră
Eticheta Nr. 13 - A se manevra cu atenţie
Triunghi roşu cu semn de exclamaţie negru pe fond alb
Figura 34
35
SOCIALE
AMPOS DRU
Eticheta Nr. 15 - Trierea prin îmbrâncire sau prin gravitaţie interzisă. Trebuie
să fie legate de un vehicul motor. Nu trebuie să tamponeze, nici să fie
tamponat
Trei triunghiuri roşii cu semn de exclamaţie negru
Figura 35
9.3.6.Tipuri de nereguli
La transportul mărfurilor periculoase se pot întâlni următoarele nereguli:

- Câmpul RID nebifat cu X;
- Menţiunile din scrisoarea de trăsură inexacte sau incomplete;
- Denumirea ultimei mărfi încărcate inexactă, incompletă sau lipsă;
- Lipsă placa de timbru recipient, lipsă înscrisuri pe placa de timbru;
- Ultima revizie periodică a cisternei este lipsă sau depăşită;
- Plăcile-etichetă şi etichetele de manevră inexacte sau lipsă;
- Marcajul portocaliu inexact sau lipsă ;
- Panoul cu limita de încărcare al vagonului nu corespunde mărfurilor
transportate ;
- Limita de încărcare a vagonului depaşită;
- Vagon supraumplut.
36
SOCIALE
AMPOS DRU
9.3.7. Avizarea neregulilor
Când personalul de serviciu constată producerea unui accident, incident sau

eveniment care ar putea sau nu să aibă un impact negativ asupra mediului este
obligat să anunţe imediat conducerea subunităţii sau a punctului se lucru.
Conducerea subunităţii sau a punctului de lucru după ce a fost anunţată de
producerea unui accident, incident sau eveniment în legătură cu transportul
mărfurilor periculoase se va deplasa la faţa locului pentru a lua măsurile ce se
impun.
37

M 9. Asigurarea Securitatii Transporturilor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M 9. Asigurarea Securitatii Transporturilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL TRANSPORTURILOR Ş I INFRASTRUCTURII

CENTRUL NAŢ IONAL DE CALIFICARE Ş I INSTRUIRE FEROVIARĂ - CENAFER

Număr de ore pregătire teoretică = 30 ore

Elaborare expert - Samson Gheorghe

expert coordonator - Brînduş Daniel

9.1. ÎNCĂRCAREA ŞI ASIGURAREA MĂRFURILOR ÎN VAGOANE

(1) Încărcarea vagoanelor de marfă, dimensiunile încărcăturii, modul de

9.1.1. Reguli fundamentale privind utilizarea vagoanelor de marfă şi a

Este interzis să se modifice construcţia vagoanelor sau vehiculelor de

Înainte de a începe încărcarea, suprafeţele de încărcare trebuie să fie curăţate

După încărcare sau descărcare, trebuie:

9.1.2. Categorii de linii

(1) Liniile de cale ferată sunt repartizate în categorii definite în funcţie de

Categoria de linie Sarcina maximă pe osie Sarcina maximă pe metru liniar

unde: T- tara vagonului, greutatea proprie a vagonului în stare goală

Stabiliţi sarcina pe osie şi greutatea pe metru liniar ţinând cont că în vagon se

- trasportul nu are sarcina pe osie depăşită pentru categoria de linii din

9.1.3. Limitele de încărcare

(1) Limitele de încărcare sunt înscrise pe vagon. Limita de încărcare

S - Masa limită de încărcare, exprimate în tone, ce trebuie respectată dacă

Semnificaţiile acestuia sunt:

Rezolvare: Limita maximă de încărcare în acest caz va fi valoarea inscripţionată

9.1.4. Repartizarea încărcăturii.

Repartizarea încărcăturii trebuie să se facă astfel încât să nu fie depăşite

c) raportul de 1.25 :1 între roţile (dreapta/stânga) aceleeaşi osii.

Valorile limită admise la punctul c) pentru diferenţa între sarcinile pe roţi

unde: P1,P2,P3 – reprezintă greutatea fiecărei unităţi de încărcare, exprimată în tone

E1, E2 – reprezintă sarcinile pe boghiu

9.1.5. Încărcături concentrate

Încărcăturile concentrate maxime admisibile sunt inscripţionate într-un

Se disting două tipuri de poziţionare:

a. încărcătura se sprijină pe podeaua vagonului, fie direct, fie prin

b. sarcina se sprijină numi pe 2 puncte dispuse transversal

Încărcătura în afara osiilor sau pivoţilor nu este admisibilă decât dacă

Valorile înscrise în cartuşul sarcinilor concentrate sunt calculate pentru o

9.1.6. Verificarea repartizării încărcăturii.

Repartizarea încărcăturii poate fi verificată prin:

Semnele unei repartizări neomogene a încărcăturii sunt :

- distanţa dintre brida arcului şi opritorul de arc mai mică de 15 mm.

9.1.7. Reguli fundamentale de încărcare şi stivuire

Atunci când se încarcă mărfuri trebuie să se ia în considerare caracteristicile

Mărfurile trebuie dispuse în mod stabil şi asigurate în sens longitudinal şi

Este convenabil să se utilizeze pereţii, bordurile, ţepuşele şi dispozitivele de

9.1.8. Încărcarea mărfurilor în vrac

Mărfuri ca de exemplu fier vechi, hârtie veche, rebuturi de lemn, pietre,

Mărfurile care se încarcă în vrac pot fi mărfuri uşoare şi mărfuri grele.

1. se încarcă până la marginea superioară a pereţilor, inclusiv la mijlocul

9.1.9. Încărcarea mărfurilor pulverulente

Mărfurile pulverulente sunt mărfurile încărcate mecanizat cu sau fără dom de

9.1.9.1. Încărcare cu dom de deversare

1. până la o înălţime de aproximativ 50 cm;

Marfurile care se pot ridica în timpul mersului datorită vântului de exemplu

9.1.10. Acoperirea încărcăturilor cu prelate

Mărfurile trebuie să fie acoperite:

9.1.10.1. Acoperirea cu prelate

- rezistente şi greu inflamabile;

Reguli privind acoperirea încărcăturii

Reguli privind fixarea prelatelor

9.1.10.2. Acoperirea cu grilaj sau plase

Confecţionarea grilajelor sau plaselor

Fixarea grilajelor sau plaselor

 înnodat cu fire metalice la filet sau

9.2. ADMITEREA ŞI EXPEDIEREA TRANSPORTURILOR

9.2.1. Transporturi excepţionale