Tema

Pavel Daniela Mihaela

DEFINITIE TEMPERAMENT
Temperamentul se referă la trăsăturile distinctive ale unei persoane care
influențează modul în care aceasta reacționează și se comportă în diferite
situații. Este adesea considerat ca fiind o componentă a personalității
individuale.
Există mai multe teorii și modele de temperament, iar una dintre cele mai cunoscute este
modelul lui Hippocrate, care clasifică temperamentul uman în patru tipuri: sanguinic,
coleric, melancolic și flegmatic.
1. Sanguinic: Persoanele cu un temperament sanguinic sunt adesea energice, sociabile
și optimiste. Acestea tind să fie entuziaste, extraverte și au o abilitate naturală de a
se adapta la diverse situații sociale. Sunt pline de viață și le place să fie în centrul
atenției. De asemenea, sunt creative și au o abordare pozitivă față de viață.
2. Choleric: Persoanele cu un temperament coleric sunt de obicei puternice, hotărâte și
orientate către acțiune. Acestea sunt energice și se implică activ în diferite activități.
Au o voință puternică și sunt orientate către obiective. Pot fi dominați și pot avea un
temperament aprins. Cholericii sunt în general lideri buni și pot lua decizii rapide și
ferme.
3. Melancolic: Persoanele cu un temperament melancolic sunt adesea sensibile,
introvertite și perfectioniste. Acestea tind să fie critice cu sine și cu alții și pot fi
adesea preocupate de detalii. Melancolicii sunt adesea artistici și creativi, având o
sensibilitate profundă și o înțelegere emoțională a lumii din jurul lor. Pot fi reticenți
în a se implica în situații sociale și preferă adesea să aibă puțini prieteni apropiați.
4. Flegmatic: Persoanele cu un temperament flegmatic sunt adesea calme, răbdătoare
și echilibrate emoțional. Acestea tind să fie rezervate și preferă să evite conflictul.
Flegmaticii sunt buni ascultători și au o abordare echilibrată a vieții. Sunt adesea
stabili și nu sunt afectați de schimbările bruște de mediu sau de situații stresante.
Eu ca trasatura de temperament definitorie cred ca am MELANCOLIC deoarece sunt o
persoana inchisa in sine ,nu imi place sa am prea multi prieteni ,sunt foarte emotiva,
sensibila in anumite cazuri si cu anumite persoane.alta trasatura de caracter care cred
ca mi se potriveste este COLERICUL ,sunt impulsiva,iau unele decizii la nervi,si ma
enervez foarte repede mai ales cand nu mi se da dreptate sau cand gresesc,ma
enervez pe mine pentru faptul ca fac o greseala .

• Este important de menționat că aceste tipuri de temperament sunt doar modele

teoretice și că majoritatea persoanelor pot avea trăsături și caracteristici din mai
multe tipuri de temperament. De asemenea, personalitatea și comportamentul unei
persoane sunt influențate de o combinație complexă de factori, inclusiv genetică,
mediu și experiențe de viață.
DEFINITIE APTITUDINI
Aptitudinile reprezintă latura instrumental-operațională a personalității care
cuprinde acele însuşiri fizice sau psihice ce permit desfăşurarea cu succes a
unei sarcini.
Dupa parerea mea aptitudinea pe care o detin este desenul,este ceva ce imi
place si care ma si descurc ,desenul poate fi considerat atât simplu , cât și
complex, în funcție de perspectivă și nivelul de abilitate. La nivel simplu,
aptitudinea de desen poate fi văzută ca abilitatea de a trasa linii și a crea forme
de bază. Aceasta implică capacitatea de a avea o mână sigură și de a controla
mișcările pentru a obține rezultate vizuale corespunzătoare.
Pe de altă parte, aptitudinea de desen poate fi considerată complexă atunci
când implică abilități mai avansate, cum ar fi perspectiva, iluminarea și detaliile
fine. Aceste abilități necesită o înțelegere mai profundă a principiilor artistice și
capacitatea de a le aplica în mod coerent pentru a crea imagini complexe și
expresive.
De asemenea, aptitudinea de desen poate deveni complexă în măsura în care
persoana dezvoltă propriul său stil artistic, abilități de interpretare și
comunicare prin intermediul desenului și capacitatea de a aborda subiecte și
teme mai profunde și abstracte.
Este important să înțelegem că aptitudinea de desen poate varia de la o
persoană la alta și poate fi influențată de o combinație de factori, inclusiv
talentul natural, experiența și practica regulată. Cu toate acestea, indiferent de
nivelul de complexitate, desenul poate fi o aptitudine valoroasă și o modalitate
de exprimare artistică și creativă.
Desenul poate fi considerat atât o aptitudine generală, cât și o aptitudine
specifică, în funcție de contextul în care este evaluată.
Ca aptitudine generală, desenul implică abilitatea de a reprezenta vizual lumea
înconjurătoare și ideile prin intermediul liniei, formei, tonurilor și compoziției.
Aceasta presupune dezvoltarea abilităților vizuale și motorii, precum și a
înțelegerii conceptelor de bază ale desenului. În acest sens, desenul poate fi
considerat o aptitudine generală, deoarece implică capacitatea de a crea
imagini vizuale utilizând diferite tehnici și materiale.
Pe de altă parte, desenul poate fi, de asemenea, o aptitudine specifică în cadrul
anumitor domenii sau contexte. De exemplu, desenul arhitectural, desenul de
modă, desenul anatomic sau desenul de ilustrație pot necesita abilități și
cunoștințe specifice în domeniul respectiv. Astfel, desenul devine o aptitudine
specifică în măsura în care este aplicat într-un anumit domeniu sau în contextul
unei activități specifice.
În concluzie, desenul poate fi considerat atât o aptitudine generală, în sensul
că implică abilitatea de a crea imagini vizuale, cât și o aptitudine specifică,
atunci când este aplicat într-un anumit domeniu sau context.
Desenul implică elemente din toate cele trei categorii : aptitudine senzorială,
aptitudine intelectuală și aptitudine psihomotrică.
5. Aptitudine senzorială: Desenul necesită o abilitate dezvoltată de a
percepe și interpreta informațiile senzoriale, cum ar fi formele, liniile,
culorile și texturile din jur. Persoanele cu o aptitudine senzorială
dezvoltată pot observa și reprezenta detaliile vizuale, să recunoască
proporțiile și să aprecieze aspectele estetice ale unui desen.
6. Aptitudine intelectuală: Desenul implică procese cognitive și
intelectuale, cum ar fi rezolvarea problemelor și gândirea abstractă.
Persoanele cu o aptitudine intelectuală dezvoltată pot planifica și
organiza compoziția desenului, pot înțelege perspectivele și proporțiile
corecte, pot analiza și interpreta informațiile vizuale și pot exprima
concepte și idei prin intermediul desenului.
7. Aptitudine psihomotrică: Desenul necesită abilități motorii fine și
coordonare ochi-mână dezvoltate. Persoanele cu o aptitudine
psihomotrică dezvoltată pot controla mișcările precise ale mâinii și
degetelor pentru a crea linii și detalii, pot ajusta presiunea aplicată cu
instrumentele de desen și pot obține controlul necesar pentru a crea
forme și texturi.
Astfel, desenul implică o combinație de aptitudini senzoriale, intelectuale și
psihomotorii, iar dezvoltarea acestor aptitudini poate contribui la
îmbunătățirea abilităților de desen.
Desenul implica efor,rabdare,calitate,noutate si originalitate,trebuie sa o faci
din placere ,nu din obligatie,pe mine desenul ma calmeaza,ma traspune intr-
o ,,lume,, unde ma calmez,toate grijile dispar,imi place sa desenez pentru ca
asa ma descarc de toate emotiile negative,desenul pentru mine nu este
numai arta,este un mod de a ma calma,un mod de am petrece timpul liber,un
mod de a imi ocupa timpul liber cu ceva ce imi place.
DEFINITIE CARACTER
Caracterul se referă la trăsăturile distinctive ale unei persoane care determină
modul în care aceasta gândește, simte și acționează. Este o parte integrantă a
personalității individuale și reflectă valorile, principiile, comportamentele și
temperamentul unei persoane.
Caracterul este adesea considerat ca fiind rezultatul interacțiunii dintre factori
genetici, experiențe de viață și influențe culturale și sociale. Este o
componentă a personalității care se dezvoltă și se consolidează de-a lungul
timpului, pe măsură ce o persoană interacționează cu lumea din jur și își
formează convingerile și atitudinile.
Unele trăsături comune asociate cu caracterul includ integritatea, onestitatea,
loialitatea, responsabilitatea, empatia, altruismul și perseverența. Aceste
trăsături caracteristice pot influența comportamentul și relațiile unei persoane,
determinând modul în care aceasta se angajează în interacțiuni sociale, ia
decizii și se comportă în situații dificile.
Caracterul este considerat adesea un indicator al moralității și eticii unei
persoane, reflectând valorile și principiile sale fundamentale. Este important
de menționat că caracterul nu este static și poate fi dezvoltat și îmbunătățit
prin auto-reflecție, creștere personală și eforturi conștiente de a acționa în
conformitate cu valorile și principiile personale.
În concluzie, caracterul este un aspect esențial al personalității care reflectă
trăsăturile distinctive și valorile unei persoane și influențează comportamentul
și relațiile sale cu ceilalți.