Mic Dicionar Frazeologic Portughez Roma

Lavinia Seiciuc
MIC DICȚIONAR FRAZEOLOGIC

PORTUGHEZ-ROMÂN
Coperta: Lavinia Seiciuc
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

SEICIUC, LAVINIA
Mic dicţionar frazeologic portughez-român / Lavinia Seiciuc. -
Suceava : Editura George Tofan, 2016
ISBN 978-606-625-209-6
81'374.8=134.3=135.1
Lavinia Seiciuc
MIC DICȚIONAR FRAZEOLOGIC

PORTUGHEZ-ROMÂN
Editura „George Tofan” SUCEAVA

2016
ABREVIERI
agr. = agricultură filol.= filologie milit. = militar

alchim. = alchimie filos. = filosofie miner. = mineralogie
anat. = anatomie fiz. = fizică Moz. = Mozambic
Ang.= Angola fiziol. = fiziologie muz. = muzică
antropol.= antropologie gastron. = gastronomie ornit. = ornitologie
arh. = arhaic geogr. = geografie peior. = peiorativ
arhit. = arhitectură geol. = geologie pol. = politică
arg.= argou herald. = heraldică poligr. = poligrafic
Az. = Azore histol. = histologie pop. = popular
biol. = biologie ihtiol. = ihtiologie Port. = Portugalia
bot. = botanică inf. = informal psihol. = psihologie
Braz. = Brazilia ind. = industrie reg. = regional
chim. = chimie informat. = informatică rel. = religie
col. = colocvial iron. = ironic S. Tomé = São Tomé
constr. = construcții ist. = istorie și Príncipe
cosm. = cosmetică înv. = învechit sport = sport
echit. = echitație jur. = juridic taurom. = tauromahie
econ. = economie lit. = literatură teat. = teatru
educ. = educație log. = logică tehn. = tehnic
embriol.= embriologie Mad. = Madeira var. = variantă
entom. = entomologie mar. = maritim vet. = veterinar
fam. = familiar matem. = matematică vulg. = vulgar
farm. = farmacie med. = medicină zool. = zoologie
fig. = figurat meteor. = meteorologie zoot. = zootehnie
Mic dicționar frazeologic portughez-român

A
a água que demanda/ cala o navio a brincar, a brincar = uşor-uşor,
= pescajul unei nave. încetul cu încetul, cătinel-cătinel,
A água silenciosa é a mais câte-un pic.
perigosa = Apele liniştite sunt a cabeça a tramontana = cu capul
adânci, Pisica blândă zgârie rău. în nori, picat din lună.
a asa de um edifício = aripa unei à cabeça de = în faţa, înaintea,
clădiri. dinaintea.
à babugem da água = la suprafaţa a cabeça de um alfinete = gămălie
apei, pe oglinda apei. de ac.
à balda = de-a valma, în dezordine. a cabeça de um prego = floarea
à barba (Braz.; fig.) = sub nasul cuiului.
cuiva, la mintea cocoșului. à cabralina = cu violenţă, cu forţa,
à beira = alături, vis-à-vis. cu de-a sila.
à beira de = lângă, în apropiere de. a cada passo = la fiecare pas, la tot
à beira-mar = pe plajă, pe litoral, pe pasul.
coastă, la malul mării. a capricho = cu stil, cu distincţie.
a bem = de bunăvoie. à capuchinha = pe ascuns, pe
a bem de = spre binele cuiva, în furiş.
favoarea cuiva. a cara da vítima = figură de
a bem de dizer = cică. victimă.
à boca da noite = la căderea nopţii. À carne de lobo dente de perro =
à boca de = în apropiere, la doi La lemnul tare trebuie secure
paşi. ascuțită.
à boca pequena = în secret, cu A carne é fraca = Carnea este
prudenţă. păcătoasă, Omul este slab în faţa
a bom preço = ieftin. ispitelor.
a bordo = la bord. à casa cheia = cu casa închisă
a braço(s) com = în luptă cu (despre un spectacol).
cineva. à cautela = cu prudenţă, cu

8
precauţie. a despeito de = în ciuda, în ciuda

a cavaleiro de = mai presus de. faptului că, deşi.
A cavalo dado não se olha o a destempo = în contratimp.
dente = Calul de dar nu se caută la a deusa das cem bocas = faima.
dinţi. à dica = la doi paşi, la o aruncătură
A cavalo dado não se olha o de băţ. aproape, alături.
dente = Calul de dar nu se caută la a dois dedos = la doi paşi, la o
dinți. aruncătură de băţ, aproape.
à certa = tocmai. a eito = în continuare, fără
a chinclopé = [a sări] într-un picior. întrerupere.
à chucha calada = pe ascuns, pe a enfesto = în sus, în amonte.
furiş, pe neştiute. à esparavela = dezbrăcat, în pielea
a coberto = în siguranţă, la goală.
adăpost. à facaia = pe trei cărări, din gard în
a coberto de = la adăpost de, ferit de. gard.
a compasso = în ritm. à face de = la nivelul.
à conta de = din cauza, din pricina. à face do mundo (fig.; fam.) = în
a contento = la ghici. fața tuturor, în public, deschis.
a contento de = pe voia cuiva, pe à falsa fé = prin trădare.
placul cuiva. à fancaia = fără nicio noimă, fără
a contrapelo = în răspăr. sens, fără logică.
a corta-mato = de-a dreptul, pe à farta = din abundenţă, din belşug.
arătură. a fartar = din plin, din belşug, la
a cote = (despre haine:) de toată greu (col.).
ziua, de purtat. à feição = la modă.
à cunha = plin ochi. a ferro e a fogo = prin foc şi sabie.
a curto prazo = pe termen scurt. a ferro frio = cu arme albe.
à custa de = cu preţul, în detrimentul. A ferrugem gasta o ferro e o
a custo = cu greu, de-abia. cuidado o coração = Rugina moale
a dar, a dar = agitat, cu mişcări roade fierul tare, Buturuga mică
bruşte şi dezordonate. răstoarnă carul mare.
a desamão = pe de lături, pe a fio = în şir, unul după altul.
arătură, pe lângă (adv.). à flor da água = la suprafaţa apei.
à desbanda = alături. à flor da pele = 1. la suprafaţa
à desfilada = fără oprire, în viteză, pielii; 2. superficial, lejer, uşor.
în galop. a folhas tantas = la un moment dat,
à despedida = în sfârşit, în fine. în aceste condiţii.
9
à for de = după moda cuiva, în stilul à jeira = cu ziua.

cuiva. a jusante (geogr.) = la gurile râului,
à força = cu forţa, violent. la vărsare.
à formiga = pe ascuns, pe furiş. à larga = cu generozitate.
à frente de = 1. în faţa, dinaintea; 2. à legua = (de) la distanță, (de) la un
în fruntea, la comanda. kilometru (fig.).
a frio = fără anestezie, pe viu, în à letra = literalmente.
carne vie. A língua não mente o que o
a frouxo = din belşug, cu toptanul, coração sente = Ce-i în gușă-i și-n
la greu (col.). căpușă.
à fula = în viteză, în grabă. a longo prazo = pe termen lung.
à fula-fula = în mare grabă. à luz do dia = la lumina zilei.
a fundo = complet, total. a luz do sol = lumina soarelui.
a furta-passo = cu prudenţă, cu à má cara = cu forţa, cu de-a sila,
băgare de seamă, încetişor. cu anasâna; vrei, nu vrei, bea
a furto = pe furiş, pe ascuns. Grigore agheasmă.
à gagosa = fără efort, de-a gata, à má fila = prin trădare.
moca (arg.). a maior parte = majoritatea, cea
à gangosa (reg.) = cu învârteli, prin mai mare parte.
mijloace necinstite. a mão = 1. cu mâna, la mână, de
a garganta do vale = gura văii. mână, fără ajutorul instrumentelor;
à garnela = la discreție, din 2. la îndemână.
abundență à mão armada = armat (în constr.
à gatesga = pe ascuns, pe furiș. precum jaf armat).
a gosto = după bunul plac, relaxat, à mão de semear = la îndemână.
comod. à mão livre = cu mâna liberă, fără
à grande = în stil mare, în lux și ajutorul instrumentelor.
opulență. à mão-tenente = aproape, la mică
a granel = 1. en gros; 2. vrac; 3. la distanţă.
grămadă, de-a valma, claie peste a máquina de Estado = aparatul de
grămadă. Stat.
à guisa de = în chip de, pe post de. à maravilha = de minune, minunat,
a horas = la timp. excelent, nemaipomenit.
a horas mortas = noaptea târziu. a marcha dos acontecimentos =
à ilharga = alături, aproape. cursul evenimentelor.
à jardineira (gastron.) = garnitură a marchas forçadas = în marș
de legume crude asortate. forțat.
10
à medida que = pe măsură ce. A palavras loucas orelhas

a médio prazo = pe termen mediu. moucas = La vorbe nătângi, urechi
a medo = cu teamă, cu frică. astupate.
a menos que = doar dacă nu, cu A pão duro, dente agudo = La
excepția faptului de a, exceptând lemnul tare trebuie secure ascuțită.
situația în care. a partir de = începând de/ cu.
A mentira não tem pé = Minciuna a paso acelerado = în marș forțat.
are picioare scurte. A pássaro dormente tarde lhe
a meu ver = după părerea mea, în entra cevo no ventre = Când
opinia mea. doarme undița în mână fuge peștele
a miúdo = des, adesea, deseori. în ea (rar).
a mofo = gratis, pe degeaba. a passos largos = repede, în
A montanha deu a luz um rato = viteză.
S-a scremut muntele și a născut un à pata = 1. pe jos, cu piciorul; 2. de
șoarece. mână, cu mâna, manual.
a monte = la ghici, pe ghicite. a pé = pe jos, cu piciorul, la pas,
a montes = din belșug, din fără a recurge la un vehicul.
abundență. a pé enxuto = fără a se uda pe
a morte do Império Romano (ist.) picioare, fără a intra în apă.
= căderea Imperiului Roman. a pé firme/ quedo = fără teamă,
à mostra = în văzul lumii. fără ezitare.
A noite e boa conselheira = a pé-coxinho (Port.) = într-un picior,
Noaptea e un sfetnic bun. sărind într-un picior.
A ociosidade é a mãe de todos os a pedido = la cerere.
vícios = Lenea e mama tuturor a pedido de alguém = la cererea
viciilor. cuiva.
a olho = din ochi, fără a măsura. a peito = cu hotărâre, în mod ferm,
a olho nu = cu ochiul liber, fără decis.
ajutorul unui instrument optic. a peito descoberto = cu curaj, cu
a olhos vistos = vizibil cu ochiul vitejie, cu pieptul gol (fig.).
liber. a pele do pêssego = pielița de la
à orça = din ochi, cu aproximație, piersică.
fără a măsura. a pêlo = la fix (inf.).
a ordem do dia = ordinea de zi. à perna solta (col.) = în pas de
a origem de um rio = izvoarele voie, fără efort.
unui râu. a pés juntos (fig.) = insistent, cu
à paisana = în civil, în haine civile. obstinaţie, cu încăpăţânare.
11
a plenos pulmões = cu voce tare, desandar = gata cu binele, s-au

strigând, din toți rărunchii, din toți dus zilele bune.
bojocii. a rogo = la cerere.
a portas fechadas = cu ușile închise. a seu modo = în felul său.
a prazo = în rate. à socancra = pe furiș, pe ascuns.
a procura e a oferta (econ.) = à sombra = la umbră, la răcoare.
cererea și oferta. à surda = pe furiș, tiptil, în liniște.
à prova de água impermeabil. a tal ponto que = în asemenea
a prumo = vertical, pe verticală. măsură încât.
a punhos fechados = cu pumnii a tempo = la timp.
strânși. a tento = cu atenție, cu grijă.
A quanto estamos hoje? = În cât à testa de = în fruntea, la comanda.
suntem azi?, În ce dată suntem? à toa = de-a valma, în dezordine.
a quatro mãos = la patru mâini. a toda a brida = mâncând
A que propósito? = Pe ce motiv? pământul, în mare viteză, în mare
Ca ce chestie? (col.). grabă.
A quem dói o dente que vá ao a toda a diligência = în viteză, cu
dentista = Dintele când te doare cu toată viteza, cât mai repede.
cleștele se domoale. a toda a força = prin orice mijloace,
A quem madruga Deus ajuda = cu orice preţ, cu orice chip.
Cine se scoală de dimineață a toda a hora = mereu, neîncetat,
departe ajunge. întruna, continuu.
à raiz da carne = pe pielea goală. a toda vela (mar.) = cu toate
à raiz do cabelo = complet, în pânzele sus, cu toată viteza.
întregime. a todo o transe = orice ar fi, orice
A raposa dormente não lhe s-ar întâmpla, cu orice preț.
amanece galinha no ventre = à tona da água = la suprafața apei.
Când doarme undița în mână fuge à tona de água = în derivă.
peștele din ea (rar). a toque de caixa = cu toată viteza,
à razão de juros = fără judecată, mâncând pământul.
fără chibzuință. a torto e direito = cu capul înainte,
a refeição da manhã (gastron.) = fără a se gândi, orbeşte.
micul dejun. à tripa-forra = pe săturate, din plin,
a retalho = en détail, cu amănuntul. din abundenţă, la greu (col.), o
à risca = întocmai, exact, precis. gaşcă (arg.), căcălău (vulg.).
a risco de = cu riscul de. a trote (echit.) = la trap.
a roda da fortuna começa a a última moda = ultima modă,
12
ultimul răcnet. dansa.

à uma = în unanmitate. abandono do cargo =
à unha = cu propriile mâini. neprezentare la locul de muncă, cu
a unha(s) de cavalo = în mare intenţia de a nu mai reveni.
viteză, mâncând pământul. abandono do lar conjugal =
a unhas e dentes = cu toate forţele, părăsirea căminului conjugal.
cu ferocitate, cu ghearele şi cu dinţii. aberração da luz (fiz.) = aberaţia
A união faz força = Unirea face luminii.
puterea, Unde-s doi puterea crește. aberto dos peitos (vet.) = afecțiune
à vara larga = fără restricții, la a animalelor de povară sau de jug
libera alegere, în deplină libertate. care, în urma unor eforturi excesive,
a velha guarda = vechea gardă. are mușchii pectorali slăbiți și cade
A ventre farto o mel amarga = Ce-i frecvent la pământ.
prea mult nici porcii nu mănâncă, abóbada celeste = bolta cerească,
Ce-i prea mult strică, Mai răruț că-i bolta cerului.
mai drăguț (col.). abóbada palatina (anat.) = bolta
a verdade nua = adevărul gol-goluț. palatină, cerul gurii.
a voz do sangue = 1. glasul sângelui, abono de família = alocaţie pentru
tendinţă înnăscută de a se apropia minori sau pentru alte persoane
sau de a-i proteja pe cei de acelaşi aflate în grija cuiva.
sânge, fie că sunt cunoscuţi sau nu; 2. abrir a boca = 1. a căsca; 2. a
glasul sângelui, formă de intuiţie prin rămâne cu gura căscată, a se mira;
care cineva recunoaşte o persoană 3. a cere insistent.
străină ca fiind de acelaşi sânge. abrir a cabeça = a-i crăpa capul
a/ em traços largos = în linii mari, cuiva.
în general. abrir a mão = a ceda.
abafar o respiro = a-și înăbuși abrir a marcação (sport) = a
suspinele. deschide scorul.
abaixar a cabeça = a-şi pleca abrir alas = a se desfăşura pe
capul, a se umili. flancuri, a se dispune ordonat pe
abaixar as orelhas (fam.) = a lăsa rânduri în lateral.
capul în jos de rușine sau timiditate. abrir as goelas (col.) = a ţipa, a
abaixar/ baixar a crista = a-şi zbiera, a-şi scuipa bojocii (pop.).
pleca capul, a se supune, a renunţa. abrir as pernas = 1. a accepta sau
abanar a cabeça = a da din cap, a a propune un contact sexual (o
clătina din cap. femeie); 2. a ceda sub presiune, a
abanar o capacete/ esqueleto = a se lăsa ușor; 3. (sport) a juca prost
13
în mod intenționat, pentru a-și lăsa a cheltui, a-şi deschide baierile

adversarul să câștige. pungii, a sări cu banul (arg.).
abrir assento = a înregistra (o abrir os dedos (Braz.; col.) = a o
naştere, un deces, o căsătorie, un șterge, a o lua la sănătoasa.
act etc.). abrir os olhos (fig.) = a deschide
abrir do peito = a fi extenuat, a ochii, a-şi da seama, a înţelege.
cădea din picioare de oboseală, a fi abrir os olhos a alguem = a-i
mort de obseală (fig.). deschide ochii cuiva, a-i arăta
abrir dos peitos = 1. (vet.) a obosi, adevărul.
a se extenua; 2. (Braz.; reg.) a face abrir trincheira (milit.) = a săpa
un gest de generozitate neașteptat. tranșee.
abrir mão de algo = a-şi lua mâna abrir-se com alguém = a se
de pe ceva, a lăsa baltă, a lăsa în destăinui cuiva.
voia soartei. absolvição da instância =
abrir muito a boca = a cere un preţ încetarea urmăririi penale.
exagerat, a umfla preţul. abuso de confiança = abuz de
abrir no pé (Braz.; reg.) = a-şi lua încredere.
picioarele la spinare, a o lua la açafrão bravo = şofranul de
sănătoasa. toamnă (Crocus serotinus).
abrir o apetite = a deschide pofta, acarretar despesas = a presupune
a deschide apetitul. cheltuieli.
abrir o bico = 1. a vorbi, a deschide acção de graças (rel.) = rugăciune
gura, a deschide pliscul; 2. a pârî, a de mulțumire către Dumnezeu.
denunța, a ciripi (fig.); 3. a da aceitar com sacrifício = a accepta
semne de oboseală. cu greu, a se lăsa rugat.
abrir o coração = a-şi spune oful, aceleração da gravidade (fiz.) =
a-şi vărsa amarul, a-şi vărsa acceleraţia gravitaţională.
năduful. acenar com a cabeça = a saluta
abrir o peito = 1. a-și deschide din cap.
sufletul, a-și deschide inima, a face acender o lume = a aprinde focul, a
mărturisiri sincere, a face face focul.
confidențe; 2. a cânta. acento agudo (lingv.) = accent
abrir os bofes = a începe să strige. ascuţit.
abrir os braços a = a-şi deschide acertar a mão = a câştiga o sumă
braţele pentru cineva, a primi cu frumoasă la jocurile de noroc.
braţele deschise. achar a rua pequena = a merge pe
abrir os cordões à bolsa = a plăti, trei cărări, a da din gard în gard, a fi
14
beat. afogar em sangue uma povoação/

achatar o beque = 1. a se lăsa dus um país = a îneca în sânge o
de nas; 2. a cădea în nas. localitate, o regiune sau o ţară, a
acima de = mai presus de. face o baie de sânge, a provoca un
aço temperado = oțel călit. masacru.
actividades circum-escolares afogar-se em pouca água = a se
(educ.) = activităţi extracurriculare. îneca într-un pahar cu apă.
activo de uma empresa = activele agarrar a ocasião pelos cabelos =
unei societăţi comerciale. a fi pe fază, a nu rata ocazia.
acto contínuo = imediat. agarrar-se a um cabelo = a se
açúcar amarelo (Port.; gastron.) = agăţa de un pai.
zahăr brut, zahăr nerafinat. aglomerado de cortiça (ind.) =
açúcar de confeiteiro (Braz.; plăci aglomerate din lemn, PAL.
gastron.) = zahăr pudră. agora assobia-lhe às botas! =
açúcar em pó (Port.; gastron.) = prea tîrziu! ai pierdut ocazia!
zahăr pudră. agora mesmo = chiar acum.
açúcar mascavado (Port.; gastron.) agradar a gregos e troianos = a
= zahăr brun. împăca şi capra, şi varza.
açúcar mascavo/ mulatinho água abaixo = în aval.
(Braz.; gastron.) = zahăr brun. água acima = în amonte.
açúcar não refinado (Braz.; gastron.) água benta = apă sfinţită, agheasmă.
= zahăr brut, zahăr nerafinat. água bruta = rachiu, trăscău, apă
acusa-cristos, acusa-pilatos = de foc.
delator, denunţător „de profesie”. água choca = apă stătută.
acusar quarenta (pop.) = a nu fi água com gás = apă carbo-gazoasă.
bun de nimic. água de briga = rachiu, trăscău,
adoçar a boca a = a linguşi pe apă de foc.
cineva, a se face plăcut cuiva. água de cal = apă de var.
adquirir um nome célebre = a-și água de nascente = apă de izvor.
câștiga un renume, a deveni faimos. água de setembro = rachiu,
advogado do diabo = avocatul trăscău, apă de foc.
diavolului. Água mole em pedra dura tanto
afiar a língua (fig.) = a critica dur. bate até que fura = Cu răbdarea
afinal de contas = în concluzie, în treci şi marea.
definitiv. água morta = apă stătută.
afincar na cara = a-i spune în faţă, água nativa = apă de izvor.
a-i spune de la obraz. água potável = apă potabilă.
15
água que gato/ passarinho não (col.).

bebe = rachiu, trăscău, apă de foc. ajustar contas com = a-şi regla
água viva = apă de izvor. conturile cu cineva.
águas mortas = reflux. ajuste de contas = reglare de
Águas passadas não movem conturi.
moinhos = Ce-a fost, a fost, Mortul ala arriba! = expresie folosită de
de la groapă nu se mai întoarce. pescari atunci când trag barca pe
águas vertentes (geogr.) = pâraie mal.
de munte. albardar o burro à vontade do
águas vivas = mareea înaltă, dono = a juca după cum îi cântă
mareea de primăvară. altul, a fi la cheremul cuiva.
aguçar o dente = a-şi sufleca alça-pé (fig.) = piedică, beţe în
mânecile, a se apuca de ceva. roate.
aguçar o(s) dente(s) = a se pregăti álcool ordinário = alcool etilic.
pentru a savura o mâncare sau alface-d’água (Braz.; bot.) = salată
pentru a se bucura de ceva. de apă (Pistia stratiotes).
aguentar a barra (Braz.) = a nu se alfinete de gancho = ac de
da bătut. siguranţă.
aguentar a mão = a suporta sau a alfinete-de-ama [var.: alfinete-de-
perpetua o situaţie. dama] = ac de siguranţă.
agulha de marear (mar.) = compas algo parecido = cam așa ceva,
maritim, busolă de navigație. ceva asemănător.
ainda agora = mai înainte (cu puţin algum tempo atrás = cu ceva
timp în urmă). vreme în urmă.
ainda assim = chiar şi aşa, cu toate alicate de bico curvo (tehn.) =
acestea. cleşte şpiţ cu vârful îndoit.
ainda bem = din fericire. alienação mental (psih.) = alienare
ainda mesmo que = chiar dacă. mintală.
ainda que = cu toate că, deşi. alisar o cabelo = a pieptăna uşor
ainda que chovessem mós de părul, a-l netezi.
moinho = orice s-ar întâmpla. alma danada = om ticălos.
Ainda que mude a pele a raposa, alma de cântaro = om ticălos.
seu natural nunca despoja = alma do outro mundo = fantomă,
Lupu-și schimbă părul, dar năravul spectru.
ba, Năravul din fire n-are lecuire. alma do padeiro = miez de pâine.
ajuntar joelhos (Braz.; reg.) = a alma penada = strigoi.
tăia frunză la câini, a freca menta alta traição (jur.) = înaltă trădare.
16
alto e bom som = clar, cu claritate. din flora mediteraneană

alto e malo = în grabă, de (Ornithogalum umbellatum sau
mântuială. Ornithogalum angustifolia).
altos e baixos = bune şi rele. anã branca (astron.) = [stea] pitică
alusão transparente = aluzie albă.
transparentă. anã vermelha (astron.) = [stea]
ama-de-leite = doică. pitică roşie.
amanhã de manhã = mâine análise factorial (psihol.) = analiză
dimineață. a factorilor.
amargas de boca = amărăciuni, anatomia fina = histologie.
necazuri, supărări. andador das almas = călugăr
amargo de boca = amăreală. cerşetor din poartă în poartă.
amarrar a cara = a se bosumfla, a andar à babugem = a trăi pe
se supăra, a face bot. spinarea cuiva, a trăi pe spezele
amarrotar os colarinhos a = 1. a altuia, a merge la ciupeală, a se lipi,
lua la trei păzeşte, a lua la rost, a a se băga muscoi (arg.).
lua la refec, a lua la rapanghel andar à cata de = a căuta ceva.
(arg.), a certa, a jigni; 2. a-i da andar à corda = a fi sub papuc, a
replica, a-i închide gura cuiva. se lăsa manevrat.
amassa-barro (Braz.; ornit.) = andar à divina = a nu avea niciun
pasăre din fauna sudamericană sfanţ, a fi rupt în coate.
care își construiește cuiburi andar a dormir = a fi cu capul în
arboricole din lut (Furnarius rufus). nori, a fi neatent.
Amigos, amigos, negócios a andar à faca-sola = a umbla pe jos
parte = Frate, frate, dar brânza-i pe de unul singur.
bani. andar a flaino = a umbla lela, a se
amor captativo = dragoste plimba, a merge fără niciun scop.
posesivă. andar à gaiosa (reg.) = a tăia
Amor com amor se paga = Bine frunză la câini, a freca menta (fam.),
faci, bine găseşti, După faptă şi a freca mangalul (col.).
răsplată (în sens pozitiv). andar à galela (reg.) = a merge la
amor oblativo = dragoste pentru culesul măslinelor.
cei din jur. andar à mama = a fi un parazit, a
amor pátrio = dragoste de țară, căpușa, a trăi pe spinarea cuiva.
patriotism. andar à monte = a se ascunde de
amor-das-onze-horas (Braz.; bot.) = poliţie.
bălușcă, plantă liliacee ornamentală andar à nora = 1. a-şi lua lumea în
17
cap; 2. a umbla fără ţintă; 3. a fi cu a nu avea după ce bea apă, a fi la

capul în nori. sapă de lemn, a fi foarte sărac.
andar à solta = a fi liber, a umbla andar aos pulinhos = a ţopăi, a
liber. face salturi, a sări ca iepurii.
andar à toa = 1. a o lua pe arătură; andar aos sobejos = a se mulţumi
2. a merge la ghici; 3. a umbla lela, cu resturi, a fi pomanagiu.
a vagabonda. andar aos ss e rr = a se clătina, a
andar à tuna = a tăia frunză la umbla pe trei cărări.
câini, a freca menta. andar às aranhas = 1. a o lua pe
andar ao cimo da água (fig.) = a se arătură; 2. a merge la ghici.
menţine la suprafaţă, a se menţine andar às cambaretas = a se
pe linia de plutire. clătina, a merge pe trei cărări, a da
andar ao corrente = a fi la curent, a din gard în gard.
fi la zi cu informaţiile. andar ás migalhas = a se mulţumi
andar ao fanico (pop.) = a o lua pe cu resturi, a fi pomanagiu.
căi greşite. andar às moscas (fig.) = a tăia
andar ao lambisco de = a cerceta frunză la câini (fig.), a freca menta
cu atenție, a căuta esența. (fig.), a o bate-n cap (arg.).
andar ao laréu (reg.) = a umbla andar cimeiro = 1. etajul superior; 2.
lela, a vagabonda. (fig.) capul, mintea, creierul, mansarda
andar aos baldões = a cădea din (fig.).
lac în puţ, a da dintr-una într-alta. andar com a barriga à boca = a fi
andar aos bordos = a se clătina, a cu burta la gură.
merge pe trei cărări, a da din gard în andar com a cabeça à razão de
gard. juros = a fi năuc, a o lua pe arătură,
andar aos cachopinhos = a ţopăi, a o lua razna.
a face salturi, a sări ca iepurii. andar com a cabeça ao léu = a
andar aos caídos = a trăi pe merge cu capul gol (descoperit).
spinarea cuiva, a trăi pe spezele andar com a cabeça nas nuvens/
altuia, a merge la ciupeală, a se lipi, no ar = a fi cu capul în nori, a fi
a se băga muscoi (arg.). picat din lună.
andar aos canhos = a se mulţumi andar com a casa às costas = a
cu resturi, a fi pomanagiu. se muta des, a-şi schimba des
andar aos gambozinos = a umbla domiciliul.
lela (pop.), a umbla teleleu Tănase andar com arcas enfuscadas = a
(pop.), a umbla fleura (pop.). face mişmaşuri, a băga strâmbe
andar aos grilos como a raposa = (col.), a băga fitile (fam.), a urzi
18
intrigi. andar de cola alçada (Braz.; reg.)

andar com as mãos/ de mãos nas = a se simți entuziasmat, euforic.
algibeiras = a sta cu mâinile în sân, andar de cu tremido (Port.; col.) =
a tăia frunză la câini, a freca menta a merge cu maşina.
(col.). andar de déu em déu = a bate din
andar com cara de poucos = a poartă în poartă.
avea o figură încruntată, a fi andar de esguelha com alguém =
supărat, nervos. 1. a se avea ca şoarecele cu pisica;
andar com ela fisgada = a avea o 2. a-i purta sâmbetele cuiva.
idee fixă, a fi obsedat de ceva. andar de esperanças = a fi gravidă
andar com minhocas na cabeça = o femeie.
a avea gărgăuni în cap. andar de gatas = a merge în patru
andar com o bicho no ouvido = a labe.
dormi iepureşte, a fi prudent şi andar de hora para hora = 1. a fi
neîncrezător. aproape gata, a fi pe punctul de a
andar com o credo na boca = a fi face ceva; 2. a se apropia de
speriat, a-i tremura picioarele, a-i termen o o femeie gravidă, a fi pe
ţâţâi fundul (fam.). punctul de a naște.
andar com os miolos em água = a andar de mãos espanadas = a sta
fi frânt de oboseală. cu mâinile în sân, a tăia frunză la
andar de balão = a fi gravidă, a fi câini, a freca menta.
cu mingea la centru (arg.), a fi cu andar de orelha em pé (fam.) = a
burta la gură. umbla cu fruntea sus, a umbla cu
andar de boca em boca = a fi în nasul pe sus.
gura lumii, a fi pe buzele tuturor. andar de ventas = a umbla cu
andar de bombo = (pop.) a fi nasul pe sus.
gravidă, a fi cu burta la gură (fam.), andar em bolandas = a fi pe fugă,
a fi cu mingea la centru (arg.). a alerga încoace şi încolo, a trage
andar de cabeça erguida/ ca MIG-ul (arg.).
levantada = a umbla cu fruntea sus, andar em dia = a fi la zi, a avea
cu capul sus, cu demnitate. toate puse la punct.
andar de candeias às avessas andar em polvorosa = a umbla
com alguém = a fi la cuţite cu cineva. încoace și încolo, a umbla de nebun
andar de casa em casa = a umbla (col.).
din poartă-n poartă. andar fora dos eixos = a se
andar de charola (pop.) = a merge comporta anormal sau necuviincios.
pe umerii cuiva, a fi dus în cârcă. andar lebre = a nu avea un chior
19
(arg.), a nu avea un sfanț (col.), a nu andar o diabo à solta = a se

avea un ban în buzunar. întâmpla o serie de nenorociri.
andar mouro na costa = a spiona andar pelo beiço = a-i scăpăra
pe cineva. călcâiele, a-i fugi ochii, a fi îndrăgostit.
andar na berra = a fi pe buzele andar pelos cabelos = a fi necăjit,
tuturor, a fi în gura târgului. supărat.
andar na boa-vai-ela = a petrece, a andar por arame = a călca pe ouă,
chefui, a trage un chiolhan, a o face a fi prudent.
lată. andar sobre brassas = a călca pe
andar na casa dos ... anos = a ouă, a fi precaut într-o stare de
avea vreo ... ani. tensiune.
andar na gandaia = a tăia frunză la andar/ estar de trombas (fam.) = a
câini, a freca menta (fam.), a freca fi îmbufnat, a fi botos.
mangalul (col.). anéis de Saturno (astron.) = inelele
andar nas bocas do mundo = a fi lui Saturn.
în gura lumii, a fi de notorietate anel constritor (anat.) = sfincter.
publică. angina de peito = anghină pectorală.
andar no ar = a fi cu capul în nori, a animal doméstico = animal
fi aerian. domestic.
andar no gamanço = a trăi din animal selvagem = animal sălbatic.
furturi. animal-de-teta = dobitoc, idiot.
andar no ganso = a umbla pe trei aniversário natalício = zi de
cărări, a se clătina de beat. naștere, aniversarea zilei de
andar no laréu (reg.) = a umbla naștere.
lela, a vagabonda. anjo tutelar, anjo-custódio, anjo-
andar no trinque (Braz.) = a se da-guarda = înger păzitor.
îmbrăca frumos, a se îmbrăca la ano anomalístico (astron.) = an
patru ace. astronomic.
andar nos calcanhares de alguém Ano Bom = revelion.
= a se ţine scai de cineva, a se ţine ano civil = an calendaristic.
ca râia de cineva, a-i sufla cuiva în ano da graça = anul de graţie (din
ceafă. era creştină), e. n., d. H.
andar numa fona = 1. a nu sta ano de boa safra = an bogat în
locului o clipă; 2. a fi zgârie-brânză, recolte.
a-şi mânca de sub unghii. ano lectivo (educ.) = an academic,
andar o carro adiante dos bois = an universitar, an şcolar.
a pune carul înaintea boilor. Ano Novo = Anul Nou, 1 ianuarie.
20
antes de = înainte de, înaintea. ao deus-dará = la întâmplare, fără

antes de tudo = înainte de orice, în un plan.
primul rând. ao endireito de = înspre, către, în
Antes minha face com fome direcţia.
amarela, que vergonha nela = Mai ao envés = invers, pe dos.
bine sărac și cinstit decât bogat și ao fim e ao cabo = la urma urmei,
umilit. prin urmare, în concluzie.
antes que = înainte (de), mai Ao homem de esforço a fortuna
curând decât. lhe põe ombro = Norocul îi ajută pe
ao abandono = în voia soartei, în cei ce se ajută singuri.
plata Domnului. ao jeito de = după modelul,
Ao amigo que não é certo, com conform cu, în modul.
um olho cerrado e outro aberto = ao laré = fără ocupație, cu mâinile-n
Cine are vecini răi doarme iepurește sân (fig.), cu burta la soare (fig.).
(rar). ao largo = departe.
ao ar livre = în aer liber. ao longo de = de-a lungul, în
ao cabo = la sfârşit, în final. cursul, în decursul.
ao cair da folha = toamna, la ao lusco-fusco = în amurg, pe
toamnă. înserat.
ao cair da noite = la căderea nopţii, ao meio-dia = la amiază, la prânz.
în amurg. ao mesmo tempo = în același timp,
ao cavalete = claie peste grămadă, totodată, de asemenea.
unii peste alţii. ao nascer do sol = la răsăritul
ao certo = cu siguranţă, fără soarelui, în zori.
îndoială, exact, precis. ao nivel de = la nivel de.
ao cima de = la suprafaţa. ao ouvido = la ureche, în secret, în
ao correr da pena (despre un text taină.
scris:) = redactat în grabă, scris pe ao pé = alături, lângă, aproape.
genunchi. ao pé da letra = 1. literalmente; 2.
ao correr do cabelo = uşor, lejer. cu stricteţe, fără a se abate de la
ao desamparo = în voia sorţii, la recomandări sau cerinţe.
mila Domnului, fără apărare, fără ao pé do ouvido = la ureche, în
ajutor. şoaptă.
ao desbarato = cu greu, cu mari ao pintar da faneca = la momentul
eforturi, cu sânge şi sudoare. oportun, la fix, la ţanc (fam.).
ao desdém = fără afectare, cu ao redor = în jur de, circa,
naturaleţe. aproximativ.
21
ao romper da manhã = când se de cheltuială, a-i trage o

crapă de ziuă, la revărsatul zorilor. chelfăneală.
ao sabor (gastron.) = după gust. apanhar um bigode = a se face de
ao sol nado = la răsăritul soarelui, baftă, a se face de râs
în zori. apanhar um calor = a trage o
ao sul = la sud. sperietură.
ao viés = pieziș, oblic, pe apanhar um chá = a-şi lua porţia, a
diagonală. i se ţine o predică, a fi certat.
ao/ de/ em través = de-a apanhar um chumbo = a pica un
curmezișul, de-a latul. examen.
aos ombros = pe umeri. apanhar um sabonete (pop.; fig.) =
Aos seus serviços = La ordinele a primi o chelfăneală, a primi o
Dvs., La dispoziția Dvs. săpuneală (fig.).
apagar a luz = a stinge lumina. apanhar uma moela (col.) = a se
apalpar as costelas a (fig.) = a-i îmbăta, a trage o beție.
înmuia oasele cuiva (fig.), a-i da de apanhar uma raposa = a pica un
cheltuială (fig.), a-l bate. examen.
apanhar a dente = a învăța pe de apanhar uma tampa = a suferi un
rost, din memorie. eșec, a da greș.
apanhar a sua conta = a da aparecer no tablado = a apărea pe
seama, a şi-o lua în freză/ banană scenă.
(col.), a o lua pe cocoaşă (col.). aparelho de televisão = televizor.
apanhar alguém com a boca na aparelho fonador (fonol.) = aparat
botija = a surprinde în flagrant fonator.
delict. apertar a boca = a mânca puţin.
apanhar bonés = a da greş, a da apertar as mãos à cabeça = a se
rasol (col.), a o rasoli (col.), a da lua cu mâinile de cap.
chix (arg.). apertar o paso = a mări pasul, a
apanhar moscas = a tăia frunză la mări viteza.
câini, a trage mâţa de coadă, a apertar o pé = a grăbi pasul, a iuţi
freca menta (col.), a freca mangalul pasul.
(col.), a o bate în cap (vulg.). apertar os ossos (col.) = a da
apanhar no ar = a prinde din zbor, mâna cu cineva.
a înţelege şi a reţine fără efort. apesar de = în ciuda.
apanhar o pião à unha = a fi pe apesar de que = în ciuda faptului
fază, a profita de ocazie. că.
apanhar para tabaco = a-i da cuiva apesar disso = cu toate acestea, în
22
ciuda acestui fapt. la corp.

aplausos tempestuosos = aplauze arcas encouradas = secrete,
furtunoase. mistere.
aplicar o código a = a pedepsi, a arco de triunfo = arc de triumf.
da de cheltuială. arco mourisco (arhit.) = arc bizantin.
apostar no cara ou coroa = a da areado da cabeça = cu capul în
cu banul. nori, picat din lună.
aprender à sua custa = a învăţa pe arear a cabeça = a-şi aerisi creierii.
spinarea proprie, a învăţa din areias movediças = nisipuri
propriile greşeli. mișcătoare.
aprender em cabeça alheia = a argumento sandio = argument
obţine ceva pe pielea altuia. prostesc, argument stupid.
aprovação tácita = acord tacit. argumentos procedentes =
apunhalar pelas costas (fig.) = a argumente logice, argumente
înjunghia pe cineva pe la spate pertinente.
(fig.), a lucra pe cineva pe la spate, arma branca = armă albă.
a trăda pe cineva. arma de arremeso = lansator de
aqueduto de Sílvio (anat.) = proiectile.
apeductul cerebral, apeductul Sylvius. arma de fogo = armă de foc.
Aqui é que a porca torce o rabo! armado e equipado = pregătit,
= Aici e problema!, Aici e buba! dotat, echipat cu toate cele
(fam.). necesare pentru îndeplinirea unei
Aqui-d’el-rei! [var.: aque-d’el-rei!] = activităţi.
Ajutor!, Săriţi! armar a = a cere orice sau te miri
ar condicionado = aer condiţionat. ce, a avea pretenţii nejustificate.
ar pesado = aer greu, aer închis. armar alguém cavaleiro = a învesti
arame farpado = sârmă ghimpată. pe cineva cu titlul de cavaler.
Aramos, diz a mosca, e estava no armar ao efeito = a păstra
corno do boi = De n-ar fi musca pe aparenţele, a crea o imagine.
resteu, ar rămâne pământul nearat armar ao pingarelho = a stoarce
(rar). lacrimi cuiva, a atinge la coarda
arca d’água = castel de apă. sensibilă, a turna o poveste
arca da aliança = tabernacol unde lacrimogenă pentru a obţine un
se păstrau tablele legilor. avantaj oarecare.
arca de Noé (fig.) = haos, mulţime armar aos cucos = a se preface, a
pestriţă. umbla cu cioara vopsită.
arca por arca = piept la piept, corp arquitectura paisagista =
23
peisagistică. acoperire.
arrancar pela raiz = a smulge din arte mágica = 1. magie, vrăjitorie;
rădăcină. 2. scamatorie, prestidigitaţie,
arranha-ceus = zgârie-nori. iluzionism.
arranjar a sua trouxa = a-și face artérias e veias coronárias (anat.)
bagajele, a-și face boccelele. = vase coronariene.
arranjar lenha para se queimar artes mecânicas = artizanat.
(fig.) = a-și săpa singur groapa (fig.). artes representativas = arte
arrastar a asa = a se mișca plastice.
senzual. artigo de fundo = articol de fond,
arrastar as asas a alguém = a-i editorial.
face curte cuiva, a seduce, a vrăji artigo de grande saída = articol
(col.). aflat la mare căutare.
arrastar pelas ruas da amargura = artigos de luxo = articole de lux,
a vorbi pe cineva de rău. produse de lux.
arregaçar as mangas = a-şi árvores nuas = arbori desfrunziți.
sufleca mânecile, a se apuca de Ás armas! = La arme! (strigăt de
treabă. alarmă).
arregalar o olho a = a-și dori ceva, às boas = cu binişorul, pe cale
a tânji după ceva. amiabilă.
arreganhar a tacha = a râde cu toţi às cabritas = în spinare.
dinţii, a rânji. às cavaleiras/ às cavalinhas/ às
arreganhar os dentes = 1. a râde cavalitas = călare, în cârcă, în
cu toţi dinţii, a-şi rânji fasolele (col.); spate, în spinare.
2. a-şi arăta colţii, a ameninţa. ás cegas = orbeşte, pe orbecăite.
arrepiar os cabelos = a-i face părul às claras = în faţa tuturor, sub
măciucă. privirile tuturor, fără ascunzişuri.
arriar o calhau (pop.) = a face às direitas = pe drept, pe bune
treaba mare, a defeca. (col.).
arriscar a cabeça/ pele = a-şi risca às duas por três = dintr-o dată, pe
pielea, a-şi pune pielea-n joc, a-şi neaşteptate.
asuma un risc, a-şi risca fundul, a-şi às duras = cu greu, de-abia.
pune pielea la bătaie. às dúzias = cu toptanul, la greu
arrotar postas de pescada = 1. a o (col.), buchet (col.).
face pe grozavul, a nu-i ajunge cu às encobertas = pe ascuns, pe
prăjina la nas; 2. a se da drept o furiş.
persoană bogată, fără a avea às escâncaras = pe faţă, în public,
24
la vedere. (Patagioenas picazuro).

às fincas = din răsputeri. asa-de-barata (Braz.; bot.) = specie
as forças vivas = comunitatea de arbust leguminos din Asia
activă dintr-un oraş sau dintr-o (Caesalpinia pulcherrima).
regiune. asa-de-papagaio (Braz.; bot.) =
às furtadelas = pe ascuns, pe furiş. arbore leguminos din flora braziliană
as grandes potências = marile (Erythrina falcata).
puteri. asa-de-sabre (ornit.) = numele
às migalhas = puțin câte puțin, câte generic dat păsărilor colibri din
un pic, cu țârâita (fam.). genul Campylopterus.
as ocorrências do dia = asa-de-telha (ornit.) = pasăre din
evenimentele zilei. fauna sudamericană (Molothrus
às tontas = la ghici, la nimereală. badius).
as três Graças (mitol.) = cele trei asilo de mendicidade (Braz.) = azil
Graţii. de bătrâni.
As verdades doem = Adevărul assembleia constituinte = adunare
doare. constituantă.
as vicissitudes da sorte = vitregiile assentar a cabeça = a câştiga
sorții, vicisitudinile soartei. experienţă şi judecată.
às/ nas barbas de alguém (fig.) = assentar a mão = a-şi da mâna, a
sub nasul cuiva, sub ochii cuiva. căpăta precizie şi îndemânare.
Asa Branca (Braz.) = 1. numele assentar a mão = a-şi da mâna, a
unui cântec folcloric compus în anul se roda, a se obişnui cu o activitate.
1947 de Luiz Gonzaga și Humberto assentar arraiais = a se instala, a
Teixeira; 2. dramă braziliană se stabili într-un loc.
regizată în 1981 de regizorul de film assentar as costuras a = a lovi
Djalma Limongi Batista; 3. cartier uşor o haină nouă pe care o poartă
din Goiânia; 4. pseudonimul lui cineva, a face „stop tarif” (col.).
Waldemar Ruy dos Santos, assentar pé = a se opri, a sta în
comentator sportiv. loc.
Asa de Águia = grup muzical din assentar praça = a se înrola în
Brazilia (1987-2011). armată.
asa delta = deltaplan. assento de nascimento = Registrul
Asa Norte/ Sul = cartiere în de Evidenţă a Naşterilor.
Districtul Federal Brasília. assim assim = aşa şi aşa.
asa-branca (Braz.; ornit.) = specie assim como = de asemenea.
de porumbel din fauna sudamericană assim como assim = într-un fel sau
25
altul. pe cineva de mâini şi de picioare

assim e assado = şi-aşa, şi-aşa, în (fig.), a-i restrânge posibilităţile, a-l
ambele feluri. limita.
assim por diante = şi aşa mai até a médula dos ossos (fig.) =
departe. până-n măduva oaselor (fig.), până
assim que = de îndată ce. în zona cea mai intimă a fiinţei,
Assim seja! = Aşa să fie!, Șă dea complet, în întregime.
Domnul!, Șă-ţi fie gura aurită! até à ponta dos cabelos = până-n
assinar de cruz = a semna un pânzele albe.
document facând o cruce în locul até aos olhos = până la limită, ochi
semnăturii propriu-zise. (adv.).
Assoa-te a esse guardanapo! = até as orelhas (fam.) = până-n gât,
Să-ți fie învățătură de minte! la saturație.
assumir uma obrigação = a-și Até breve! = Pe curând!
asuma o răspundere. Até já! = Pe curând!
asumir a responsabilidade = a-și Até lá ainda vai correr muita água
asuma responsabilitatea. debaixo da ponte = O să mai curgă
ataque de loucura = atac de ceva apă pe Dunăre până atunci.
nebunie. Até lá não me doa a cabeça =
atar de pés e mãos (fig.) = a lega Puţin
îmi pasă, Mă doare-n cot. atirar-se de cabeça = a se
Até logo! = Pe curând! La arunca cu capul înainte, a risca.
revedere! atrasado mental = retardat,
até o cu fazer bico (vulg.) = până înapoiat mintal.
a nu mai putea, până a cădea pe auscultação da opinião pública
jos. = sondarea opiniei publice.
até o pescoço (fig.; fam.) = până- auto de posse = act de proprietate.
n gât. ave de arribação = 1. pasăre
até quando = până când. migratoare; 2. (fig.) om
Até que enfim! = În sfârşit! nestatornic.
atendedor de chamadas = robot ave de rapina = pasăre de pradă.
telefonic. aviso de recepção = aviz de
atingir a maioridade = a ajunge primire, confirmare de primire.
la vârsta majoratului, a deveni aviso prévio = preaviz.
major. avô torto = bunic vitreg.
atirar à cabeça = a acuza sau a avocação de poderes =
jigni pe cineva. împuternicire, procură.
26
azedo como rabo-de-gato = acru azoinar os ouvidos a alguém =

ca agurida, acru de ți se a-i face cuiva capul calendar, a-l
strepezesc dinții, acru de ți se bate la cap, a-i roade urechile
face gura pungă. (fam.), a-i mânca ficaţii (fam.), a-l
azoinar a cabeça = a plictisi pe freca la melodie (arg.), a-i freca
cineva, a-l toca la cap, a-i face ridichea (arg.).
capul calendar.

27
B
babar-se por (fig.) = a-i curge baixar o bico = 1. a bea sau a
balele, a saliva după ceva sau mânca în exces; 2. a tăcea, a
cineva. renunța la discuții.
bacalhau de lastro (mar.) = cod baixar os braços = a renunţa, a
(Gadus morhua) de calitate ceda.
inferioară, care se folosea uneori ca baixo latim (lingv.) = latina
lest pe vasele de pescuit. medievală.
bacia hidrográfica (geogr.) = bazin baixo ventre (anat.) = 1.
hidrografic. abdomenul inferior; 2. zona genitală,
bacilo icteróide (med.) = așa-zisul vintre.
bacil al frigurilor galbene, înainte de balançar o galho da roseira
a se demonstra faptul că această (Braz.; col.) = a trage vânturi, a se
boală infecțioasă este de natură beși (vulg.).
virală (flavovirus). balão de ensaio (meteor.) = balon
baço acessório (anat.; med.) = meteorologic.
splină accesorie sau auxiliară, balão de oxigénio = butelie de
numită și splină supranumerară sau oxigen.
splenulă, mic nodul de țesut splenic banco de gelo (geogr.) = banchiză.
separat de splina propriu-zisă, banda de música (muz.) =
apărut ca urmare a unei anomalii în orchestră de suflători.
dezvoltarea embriologică. banda desenhada = bandă
bacoreja-se que = se zice că, desenată.
vorbeşte lumea că, umblă vorba că. bandeira a meia haste/ a meio
baile de máscaras = bal mascat. pau = steag în bernă (în semn de
baixar a cabeça/ grimpa = a pleca doliu).
capul (fig.), a se recunoaște învins, banhar as mãos/ banhar-se no
a se supune, a mai lăsa din nas, a sangue de alguém = a asasina pe
deveni mai umil, a lăsa orgoliul cineva, a-şi murdări mâinile cu
deoparte, a se umili. sângele cuiva (fig.), a avea sângele
baixar à sepultura = a se duce la cuiva pe mâini (fig.).
groapă, a fi îngropat. banho de lodo = baie de nămol.
28
baptismo de desejo = botez pe barca de S. Pedro = Biserica

care îl primesc după moarte cei Catolică.
nebotezaţi în timpul vieţii, dar care Barqueiro passa barqueiro = O
şi-au exprimat dorinţa în acest sens. mână spală pe alta, Cine se-
baptismo de sangue = martiraj în aseamănă se-adună.
numele religiei creştine de persoane barras da cara = tuleie.
nebotezate. barreira do som (fiz.) = bariera
baralho de cartas = pachet de cărţi sonică.
de joc. barrete frígio = bonetă frigiană.
barba à americana = cioc, țăcălie, barriga da perna = pulpa piciorului.
barbișon. barriga de aluguel (Braz.) = mamă-
barba a barba (Braz.) = corp la surogat care dă naștere unui copil
corp, în confruntare. pentru o altă femeie.
barba à inglesa = favoriți, cotleți, barriga de samburá (Braz.; reg.) =
barbă crescută pe obraji și rasă pe persoană cu abdomenul
bărbie. proeminent.
Barba Branca = denumire sub care Barriga grande não da
este cunoscută o emisiune de mărci entendimento e pode dar
poștale braziliene din 1877, sofrimento = Burtă mare, minte mică.
reprezentându-l pe împăratul Dom barriga-branca (Braz.; reg.) =
Pedro II. bărbat aflat sub papuc, bărbat slab,
barba cerrada = barbă de la o care se lasă dominat de soția sa.
ureche la alta. barriga-cabeluda (Braz.; ihtiol.) =
barba de arame = rasă de câini pește teleostean de mici dimensiuni
braziliană; grifon cu barbă. din apele Indoneziei și Malaeziei
barba de bode = cioc, țăcălie, (Trichogaster trichopterus).
barbișon. barriga-d´água (Braz.) = 1. (bot.)
barba rapada = barbă rasă arbore din flora nativă a Braziliei, al
complet. cărui trunchi conține o cantitate
barba-azul = barbă-albastră, însemnată de lichid care curge
afemeiat. atunci când scoarța este perforată
barba-branca, barba-de-velho (Hydrogaster trinervis); 2. (bot.)
(Braz.; bot.) = numele generic dat arbore din pădurile braziliene cu
plantelor din genul Clematis. lemn de calitate superioară
barbicha-de-bode (Port.; bot.) = (Vochysia tucanorum); 3. (med.;
specie de plantă compozită din flora pop.) ascită.
iberică (Urospermum picroides). barriga-de-ferro ucraniano =
29
animal fantastic din seria cărţilor şi bater às desmortes (reg.) = a trage

filmelor Harry Potter ale scriitoarei J. o bătaie soră cu moartea, a-i da o
K. Rowling, având înfăţişarea unui mamă de bătaie.
dragon argintiu cu ochii roșii și bater boca = a se certa, a se lua în
gheare lungi (în original: Ukranian clanţă.
Ironbelly). bater com a cabeça nas paredes
barriga-listada (Braz.; ihtiol.) = = a se da de ceasul morţii.
pește teleostean din apele tropicale bater com a língua nos dentes
ale Oceanului Atlantic (Katsuwonus (fig.) = a-și da drumul la gură, a-i
pelamis). scăpa un cuvânt, a se da de gol, a
barriga-verde (Braz.) = 1. locuitor da din casă, a-l lua gura pe dinainte,
al statului brazilian Santa Catarina; a revela un secret.
2. individ demn de dispreț. bater com os calcanhares no
batalha campal (milit.) = bătălie în rabo = a o lua la sănătoasa, a-şi
câmp deschis. pune coada pe spinare, a fugi.
batalha naval (milit.) = bătălie navală. bater em retirada = a bate în
batalha sangrenta = luptă retragere.
sângeroasă. bater na orelha = a face pe plac.
batata da perna (anat.) = pulpă, bater na tecla = a bate la cap, a
pulpa piciorului. sâcâi.
bate-boca (Braz.) = ceartă, bater no peito= a avea remușcări,
scandal, discuţie aprinsă. a se căi.
bate-cu = 1. trântă, căzătură în bater no rosto = a lovi în față, a da
fund; 2. bătaie la fund. la față (col.).
bater (as) asas = 1. a zbura, a bate bater nos peitos = a se bate cu
din aripi; 2. a fugi. pumnul în piept (fig.) în semn de
bater (os) chifre(s) (Braz.; col.) = a remușcare, a-și smulge părul din
se îmbulzi, a se călca în picioare. cap (fig.), a-și mușca mâinile (fig.).
bater a alguém na cara = a-i trage bater num morto = frecţie la
una cuiva, a-l pocni. piciorul de lemn (fam.), acţiune
bater a asa = 1. a face curte; 2. a o inutilă pentru găsirea unei soluţii la o
şterge, a se evapora (fig.). problemă.
bater a boa porta = a bate la o uşă bater o pé (fig.) = 1. a bate din
deschisă/ porţi deschise, a găsi picior, a se încăpăţâna; 2. (fig.) a
sprijin sau ajutor. pune piciorul în prag, a înfrunta
bater a bota (pop.) = a-şi lepăda bater o queixo/ o(s) dente(s) (inf.)
ciubotele, a-şi lăsa ciolanele, a muri. = a-i clănțăni dinții de frig, a tremura
30
de frig, a dârdâi de frig. bebida refrescante (gastron.) =

bater palmas = 1. a aplauda, a bate băutură răcoritoare.
din palme; 2. a îngheţa de frig, a-şi beco sem saída = 1. fundătură, drum
sufla în pumni. înfundat; 2. (fig.) situaţie fără ieşire.
bater papo = a da din gură, a beiço rachado (med.; pop.) = buză-
tolocăni. de-iepure, fantă labială.
bater perna = a umbla hai-hui, a beijo de Judas = sărutul Iudei.
umbla fără grabă sau fără scop. bela-diana (Braz.; bot.) =
bater um papo = a sta la taclale, a lipscănoaică sau ocheșică, floare
sta de vorbă relaxat. ornamentală originară din America
bater-lhe com a porta na cara = a- de Nord (Coreopsis tinctoria).
i trânti uşa-n nas. bem assim = de asemenea.
bater-se até o primeiro sangue/ bem comum = binele comun.
até fazer sangue = a se duela până Bem feito! (iron.) = Bravo!, Bună
în momentul în care unul dintre rivali treabă!
este rănit. Bem haja! = Mulţumesc!, Doamne-
batido de leite (gastron.) = milk- ajută!
shake. bem lançado = care are un început
batuíra-de-rabo-preto (ornit.) = bun în viață.
nume dat unei păsări din familia bem pouco = destul de puțin.
Scolopacidae (Limosa limosa). bem poucos = câțiva.
bebedor de sangue = individ crud, bem que = deşi, cu toate acestea.
sângeros. bem se lhe dar = a nu-i păsa nici
beber à saúde de = a bea în cât negru sub unghie.
sănătatea cuiva, a închina paharul, Bem vindo! = Bine ai/ aţi venit!, Fii/
a închina în cinstea cuiva. fiţi binevenit!
beber azeite = a fi uns cu toate alifiile. bem visto = îndrăgit, iubit.
beber do fino = 1. a fi la curent, a fi bem-te-vi = (ornit.) pasăre din familia
bine informat, a şti şi toaca-n cer (inf.); Tyrannidae (Pitangus sulphuratus).
2. a se învârti în sfere/ cercuri înalte. bens de consumo = bunuri de larg
beber o sangue = formulă de consum.
ameninţare cu moartea sau cu bens de raiz = proprietăţi imobiliare.
represalii dure. besta de carga/ de tiro = animal de
beber os ares por alguém = a fi în povară.
limbă după cineva (fam.), a-i béstia de lavra = vită de povară,
scăpăra călcâiele, a-i fugi ochii, a fi bou înjugat la plug sau la car.
foarte îndrăgostit. bete-ombro (Braz.; sport) = joc de
31
echipă practicat în Brazilia, derivat periferice.

din cricket-ul britanic; cunoscut şi bexiga tímida (med.) = vezică
sub denumirile de bete, tacobol, rușinoasă, paruresis sau urofobie,
taco şi bets. teamă patologică de necesitatea de
bexiga de cão (Braz.) = păpălău, a urina în locuri publice.
lampion chinezesc sau floarea bexiga urinária (anat.) = vezică
lampion, plantă perenă erbacee din urinară.
familia Solanaceae, cu proprietăți bexigas brabas (Braz.; med.) =
medicinale (Physalis alkekengi). variolă confluentă, formă gravă de
bexiga de fel (anat.) = vezicula variolă în care pustulele nu se
biliară. prezintă izolat, ci formează arii
bexiga do ferrado (zool.) = punga întinse pe corp în care veziculele se
de cerneală la cefalopode. contopesc între ele.
bexiga hiperativa (med.) = vezică bexigas brancas (Braz.; med.) =
urinară hiperactivă. pustule de variolă.
bexiga hipoativa (med.) = vezică bexigas confluentes (med.) =
urinară hipoactivă. pustule confluente de variolă.
bexiga inflável = balon, jucărie de bexigas cristalinas/ doidas/
cauciuc foarte subțire, mai ales în loucas (med.) = varicelă, vărsat de
formă de sferă, umplută cu aer sau vânt.
cu un gaz ușor. bexigas da peste (med.) = variolă
bexiga natatória (zool.) = vezică sau neagră, variolă hemoragică, formă
bășică înotătoare, sac membranos din gravă de variolă în care se produc
tractul digestiv al majorității speciilor hemoragii la nivelul veziculelor, care
de pești, umplut cu un amestec capătă o culoare violet-închis și
gazos, care funcționează ca organ uneori se gangrenează.
hidrostatic, permițând animalului să bexigas de carneiro (Braz.; vet.) =
plutească sau să se deplaseze la 1. râie, scabie; 2. pecingine,
diverse adâncimi în funcție de eczemă.
cantitatea de aer conținută în acest bexigas mansas (Braz.; med.) =
organ la un moment dat. varioloid, formă ușoară de variolă,
bexiga neurogênica (med.) = vezică apărută mai ales după vaccinare.
neurogenă, disfuncție neurogenă a bexigas negras/ pretas (med.) =
vezicii urinare care constă în variolă neagră, variolă hemoragică,
afectarea funcției aparatului urinar formă gravă de variolă în care se
inferior, cauzată de o leziune produc hemoragii la nivelul
anatomică a inervației centrale sau veziculelor, care capătă o culoare
32
violet-închis și uneori se în care se utilizează tușul și o peniță

gangrenează. foarte fină; 2. desen realizat prin
Bico calado! = Ține-ţi pliscul!, Ține- această tehnică.
ţi gura!, Să nu-ţi aud gura!, Ciocul bico de proa (mar.) = extremitatea
mic! (col.). superioară a prorei unei
bico da área (sport) = zona careului ambarcațiuni.
de 16 m pe terenul de fotbal. bico de viúva = formă a scalpului în
bico de álcool = beție. care părul are aspectul unui vârf pe
bico de Bunsen (Braz.; chim.) = frunte.
bec Bunsen. bico do pé = vârful piciorului, șpiț.
bico de candeeiro/ lamparina bico do peito/ seio (anat.) =
(Braz.; reg.; med.) = fimoză. mamelon, sfârc.
bico de clarinete (Braz.; agr.) = metodă bico-aberto (ornit.) = denumire dată
de tăiere utilizată în horticultură. păsărilor din genul Anastomus din
bico de confeitar (gastron.) = familia berzelor.
poche, pungă cu vârf metalic sau bico-agudo (Braz.; ornit.) = pasăre
din plastic folosit pentru ornat sau de dimensiuni mici din fauna
umplut. Americii Centrale și de Sud
bico de coruja (Braz.; econ.) = (Oxyruncus cristatus).
veche unitate monetară a Braziliei, bico-assovelado (Braz.; ornit.) =
înlocuită în 1942 cu cruzeiro. specie de pasăre al cărei habitat se
bico de criança = susetă. întinde din Mexic până în Brazilia
bico de diamante (arhit.) = 1. (Ramphocaenus melanurus).
ornament care sugerează un bico-blanco/ bico-branco (Braz.;
diamant fațetat; 2. model reg.) = cal cu vârful botului alb.
ornamental realizat pe plăcuțe de bico-chato (ornit.) = denumire
faianță în sec. al XVI-lea în generică dată speciilor de păsări din
Peninsula Iberică. genurile Tolmomyias și
bico de escrever = stilou, toc Rhynchocyclus.
rezervor. bico-chato-de-orelha-preta (Braz.;
bico de gás (chim.) = arzător, ornit.) = specie de pasăre din fauna
lampă de laborator. americană (Tolmomyias
bico de jaca (Braz.) = 1. tehnică de sulphurescens).
prelucrare a cristalelor și pietrelor bico-cruzado (ornit.) = pasăre din
semiprețioase; 2. obiect realizat prin familia Fringillidae numită și
această tehnică. forfecuță (Loxia curvirostra).
bico de pena = 1. tehnică de desen bico-curto (ornit.) = pasăre din
33
familia Fringillidae (Serimus bico-de-obra (inf.) = lucru greu de

serimus). realizat.
bico-de-agulha (Braz.; ornit.) = bico-de-papagaio = 1. (med.)
specie de colibri din pădurile osteofită pe coloana vertebrală; 2.
braziliene (Galbula rufoviridis). nas coroiat; 3. (bot.) crăciuniță,
bico-de-asno = daltă cu doiă steaua-Crăciunului, poinsettia
tăișuri. (Euphorbia pulcherrima).
bico-de-cegonha (bot.) = plantă din bico-de-pato = 1. agrafă pentru păr
familia Geraniaceae, cunoscută la sub formă de clește; 2. (gastron.)
noi sub diferite denumiri: clonțul- croissant cu lapte, ascuțit la un
cocostârcului, cucute, cumătră, capăt; 3. (inf.) speculum, instrument
floarea-vinului, gherghetin, iarba- medical folosit la investigațiile
șoarecului, mușcată, mușcata- ginecologice; 4. plug cu brăzdar.
vinului, năprasnică, pălăria-cucului, bico-de-pimenta (ornit.) = pasăre
pliscul-berzei, pliscul-cocorului, din familia Thraupidae (Saltatricula
poala-Sfintei-Marii, priboi etc. atricollis sau Saltator fuliginosus).
(Erodium cicutarium). bico-de-pomba (bot.) = numele a
bico-de-cera (ornit.) = pasăre din două plante din familia Geraniaceae
familia Ploceidae (Amandava (Geranium columbinum și Geranium
amandava). dissectum).
bico-de-coral (ornit.) = pasăre din bico-de-prata (ornit.) = pasăre din
familia Thraupidae (Saltatricula familia Thraupidae (Ramphocelus
atricollis sau Saltator fuliginosus). carbo).
bico-de-corvo (gastron.) = bico-de-veludo (ornit.) = pasăre din
sortiment de măsline de culoare familia Thraupidae (Schistochlamys
maro închis, conservate în ruficapillus).
saramură și usturoi, maturate cel bico-doce (ihtiol.) = rechin din
puțin un an. familia Hexanchidae (Heptranchias
bico-de-grou (bot.) = numele a perlo).
două specii de geranium bico-gordo/ bico-grosso (ornit.) =
(Robertiella robertianum și Geranium nume dat mai multor specii de
purpureum). vrabie (genul Passer).
bico-de-lacre (ornit.) = pasăre din bico-rasteiro/ bico-tesoura (ornit.)
familia Thraupidae (Saltatricula = pasăre marină din familia Laridae,
atricollis sau Saltator fuliginosus). forfecarul-negru (Rynchops niger).
bico-de-mocho (arhit.) = ornament bicos de alfinetes (fig.) = chițibușuri,
al unei cornișe. detalii realizate meticulos.
34
bife de cabeça chata (arg.) = de gheţuri.

sardină. boa estiva = aşezare echilibrată a
bigode chinês = riduri care unesc încărcăturii unei nave maritime.
lateralele nasului cu colțurile gurii. boa nova = veste bună.
bigode de arame (Braz.; col.) = boa presença = aspect fizic plăcut.
bărbat cu mustața răsucită și cu boa sorte = noroc.
vârfurile ascuțite. Boa vai ela! = Vai de capul nostru!,
bigode de ferradura = mustață în Bună treabă! (ironic).
formă de potcoavă, care acoperă boa ventura = noroc, soartă bună.
buza superioară și se prelungește în Boa viagem! = Drum bun!
jos pînă la linia mandibulei. boas palavras = vorbe frumoase.
bigode de gato (Braz.) = 1. resort boca a boca = [respiraţie] gură la
subțire din cupru; 2. (electron.) fir gură.
subțire și ascuțit utilizat ca boca de cena = stal, spaţiu aflat la
conductor electric. parter în sălile de spectacol, în faţa
scenei.
bigode de guidão = mustață cu
vârfurile curbate în sus și fixate cu boca de fumo = local unde se vând
ilegal narcotice.
ceară, mustață în furculiță.
bigode de leite = mustață de lapte. boca de urna = propagandă
electorală la intrarea la urne.
bigode de morsa = mustață goasă
și stufoasă. boca de vaso = om vorbăreţ,
moară stricată, meliţă.
bigode inglés = mustață cu
vârfurile lungi și subțiri, orientate în boca do estômago = epigastrul.
lateral. Boca Preta Sertanejo = rasă
bigode lápis = mustăcioară fină pe canină de vânătoare originară din
buza superioară. Brazilia.
boca seca (med.) = xerostomie,
bigode-de-broxa = mustață scurtă
sub nas, mustață în periuță. diminuare a fluxului de salivă din
bilhete de identidade = buletin de cavitatea bucală.
boca-aberta = gură-cască.
identitate, carte de identitate.
boca-de-fogo = gură de foc, piesă
bilhete do tesouro = bilet de
de artilerie.
bancă.
bilhó da serra = castană uscată. boca-de-incêndio = hidrant.
biscoitos de champanhe (Braz.; boca-de-sino = armă de foc cu
ţeava scurtă și răsfrântă ca o pâlnie,
gastron.) = pișcoturi.
bispo coadjudor = episcop asistent. blunderbuss.
blindagem eléctrica (fiz.) = ecranare. boca-doce (Cabo Verde, Moz.;
bloco erático = rocă transportată ihtiol.) = nume dat unei specii de

35
rechini (Heptranchias perlo). haină, buzunar în căptuşeală.

boca-negra (ihtiol.) = pește din bom de bico (Braz.) = 1. bun de
familia Sebastidae, din grupul gură; 2. mincinos, lăudăros.
scorpiilor de mare (Helicolenus Bom dia! = Bună dimineaţa!, Bună
dactylopterus.). ziua! (formulă de salut adresată
boca-preta (zool.) = numele unei până la ora prânzului).
specii de macac din familia Bom proveito! = 1. Poftă bună!,
Cebidae, originar din Amazonia Poftă mare!; 2. Distracție plăcută!
(Saimiri sciureus L.). Bom sangue não mente = Sângele
boceta de Pandora = cutia Pandorei. apă nu se face.
bochecha corada = roşu ca racul Bom sucesso! = Succes!, Baftă!,
(de ruşine). Noroc!
bode expiatório = ţap ispăşitor, Bom vinho, má cabeça = Cine bea
Acarul Păun. vin își bea și punga, și mintea, Cine
bofe-de-burro (Port.; bot.) = plantă bea pân’ la-mbătare nume bun în
asteracee din Madeira şi Canare lume n-are.
(Andryala glandulosa). bomba H = bomba atomică.
bofetada de luva branca = 1. borrar a pintura = a şterge cu
palmă morală; 2. insultă mascată. buretele, a o lua de la zero.
bofetada sem mão = 1. palmă bota-de-elástico = persoană
morală; 2. insultă mascată. retrogradă, fosilă (fig.), dinozaur (fig.).
boia de salvação = colac de salvare. botar corpo (col.) = a începe să
bola de carne = pârjoală, chiftea, aibă rotunjimi, a dezvolta un trup de
ruladă de carne la cuptor. femeie adultă.
bola de sabão = clăbuc, balon de botar o dedo na ferida (Braz.) = a
săpun. pune degetul pe rană, a pune
bola-ao-cesto (sport) = baschet. punctul pe i.
Bole o rabo o cão, não por ti, mas botar o galho dentro (Braz.) = 1. a
pelo pão = Câinele, când se gudură se retrage, a se închide în sine; 2. a
tare, vrea mâncare. fi precaut, a fi temător.
bolear a perna = a încăleca, a se botar o pé no mundo = a-şi lua
urca în şea. picioarele la spinare, a o lua la
boletim meteorológico = buletin sănătoasa.
meteorologic. botar/ deitar as unhas a/ em = a
bolsa do fel = vezica biliară. pune gheara pe ceva, a pune mâna
bolsa do ferrado (zool.) = punga pe ceva, a obţine, a-şi însuşi.
de cerneală la cefalopode. botar/ pôr (os) chifres em alguém
bolso falso = buzunar interior la o = a-și înșela partenerul de viață, a-i

36
pune coarne (fig.). persoană care conduce sau

botar/ pôr nos chifres da Lua = a dirijează o activitate într-un mod
ridica în slăvi, a cânta osanale. rigid; 2. (sport) confruntare în care
botar/ pôr os bofes pela boca doi oponenţi se prind de mâna
(fam.; fig.) = a-şi scuipa plămânii/ opusă, cu coatele lipite şi aşezate
bojocii (fam.; fig.), a gâfâi epuizat pe masă, fiecare încercând să
după un efort fizic. forţeze braţul adversarului în partea
braço com braço = la braţ, de braţ, opusă, astfel încât să atingă masa
braţ la braţ. (cunoscut în limbajul uzual ca
braço curto = pierde-vară, leneş. skandenberg sau skanderbeg); 3.
braço de alavanca (fiz.) = a) partea confruntare între doi oponenţi.
unei pârghii între punctul de sprijin braço-de-mono (Braz.; bot.) =
şi rezistenţă (braţul rezistenţei) şi arbust din familia Solanaceae
partea dintre punctul de sprijin şi (Solanum martii).
forţa actantă (braţul forţei); b) braço-de-preguiça (Braz.; bot.) =
fiecare dintre cele două plantă agăţătoare din flora braziliană
perpendiculare trasate din punctul de (Solanum cernuum Vell.).
sprijin în direcţia forţei (braţul forţei) şi Branco é, galinha o põe =
în direcţia rezistenţei (braţul [Mănăstire-ntr-un picior,] ghici
rezistenţei). ciupercă ce-i?, E la mintea
braço de anjo (herald.) = braţ de cocoşului.
culoarea carnaţiei umane reprezentat branqueamento de capitais =
între imaginile unor nori. spălare de bani.
braço de armas = 1. persoană branquear capitais/ dinheiro = a
muncitoare şi sârguincioasă; 2. spăla bani.
bărbat puternic, viguros, robust. brincadeira de mau gosto = glumă
braço de mar = braţ de mare, proastă, glumă de prost gust.
strâmtoare. brincar com o fogo (fig.) = a se
braço de rio = braţ de râu. juca cu focul, a-şi asuma riscuri
braço de roupa = mânecă. periculoase.
braço direito (fig.) = mâna dreaptă, brinco de mola = bucşă de
omul de încredere, secundul cuiva. suspensie la autovehicule.
braço morto = braţ de râu secat, burro como um calhau = prost ca
braţ mort. gardul, prost de dă în gropi, prost de
braço no braço = la braţ, de braţ, bubuie (col.).
braţ la braţ. burro de carga (fig.) = sclav pe
braço secular = justiţia civilă. plantaţie (fig.), iobag pe moşie (fig.),
braço-de-ferro = 1. mână de fier, persoană care munceşte din greu.

37
burro de sorte = persoană care are buscar um pé = a căuta o scuză, a

un noroc chior. căuta un pretext.
Burro morto, cevada ao rabo = buzinar aos ouvidos de = a-i face
(aprox.:) După război mulți viteji se- cuiva capul calendar, a se ţine de
arată; proverb care se foloseşte capul cuiva, a-l bate la cap, a-i
atunci când măsurile luate au venit roade urechile (fam.), a-l freca la
prea târziu pentru a salva o situaţie. melodie (arg.), a-i freca ridichea
buscar água em cesto = a căra (arg.).
apă cu ciurul, a face un lucru
prostesc, lipsit de logică.
C
cá por coisas = pur şi simplu, uite- cabeça de turco = ţap ispăşitor,
aşa, pentru că (pentru motive care Acarul Păun.
nu se divulgă). cabeça desgrenhada = chică, păr
caapiá-verdadeiro (Braz.; bot.) = nepieptănat.
plantă din fauna sudamericană al cabeça esturrada = cap
cărei latex este utilizat ca adjuvant înfierbântat, persoană violentă.
în sudarea fracturilor (Dorstenia cabeça forte = persoană cu talent
brasiliensis). sau intelect.
cabaz de compras = coşul zilnic. cabeça levantada = cu fruntea sus.
cabeça d’alhos (fig.) = om Cabeça que não tem juízo, quem
nehotărât, indecis. o paga é o corpo = Unde nu-i cap,
cabeça de alho = căpățână de vai de picioare.
usturoi, căciulie de usturoi. cabeça vazia = cap sec.
cabeça de cartaz = cap de afiş. cabeça-d’água = hidrocefalie.
cabeça de coco = cap sec. cabeça-de-abóbora (fig.) = om
cabeça de dedo = vârful degetului, nehotărât, indecis.
buricul degetului. cabeça-de-alho chocho (fig.) = om
cabeça de lista = în capul listei. distrat, cu capul în nori.
cabeça de melão = cap chel. cabeça-de-avelã (fig. ) = om distrat,
cabeça de página = antetul paginii. cu capul în nori.
cabeça de ponte = cap de pod. cabeça-de-bugalho = cap sec,

38
persoană distrată. în nori.

cabeça-de-burro (fig.) = cap sec, cabeça-oca = cap sec.
om lipsit de inteligenţă. cabeças de motim = capii unei
cabeça-de-camarão = cap pătrat. răscoale.
cabeça-de-carneiro (reg.) = taxă cabelo à escovinha = păr tuns
de înmormântare plătită preotului de periuţă.
o persoană la moartea soţului/ cabelo black power = coafură afro.
soţiei. cabelo branco = păr alb.
cabeça-de-casal = 1. capul familiei; cabelo castanho = păr șaten, păr
2. persoană care deţine uzufructul castaniu.
sau administrarea unei moşteniri cabelo de anjo = bumbac de siliciu,
pâna la lichidarea sau predarea substanță filamentoasă și lipicioasă
acesteia. despre care unii susțin că ar fi
cabeça-de-cobra = 1. (ornit.) legată de aparițiile OZN-urilor sau
pasăre răpitoare din familia Picidae, ale Fecioarei Maria; în general, este
cunoscută ca ciocănitoarea pestriţă vorba de fire de mătase produse de
mare (Dendrocopos major); 2. unele specii de păianjeni în timpul
(ihtiol.) peşte din familia Channidae, migrației.
răpitor considerat peşte invaziv în cabelo encarapinhado = păr creț și
unele zone (Channa argus). lânos, specific negrilor.
cabeça-de-passarinho = cap sec. cabelo grisalho = 1. păr alb; 2. păr
cabeça-de-pau = peroană cărunt, păr grizonant.
împuternicită să facă licitaţii în cabelo lanoso = păr creț și lânos,
numele alteia. specific negrilor.
cabeça-de-ponte (milit.) = cap de cabelo loiro (louro) = păr șaten
pod, poziţie înaintată după linia deschis spre blond.
frontului, cucerită de la inamic şi cabelo negro/ preto = păr negru,
utilizată pentru a lansa atacuri de păr brunet.
mai mare anvergură. cabelo oleoso = păr gras, păr cu
cabeça-de-prego (med.) = furuncul. tendințe de îngrășare.
cabeça-de-tremoço = tip de şurub cabelo pixaim (peior.) = păr creț și
(cu capul în stea/ imbus/ torx). lânos, specific negrilor.
cabeça-de-vento = cap sec. cabelo postiço = perucă.
cabeça-dura = cap pătrat. cabelo rente = păr scurt.
cabeça-leve = persoană distrată. cabelo ruivo = păr roșcat.
cabeça-no-ar = persoană cu capul cabelo seco = păr uscat, deshidratat.

39
cabelo-de-cão (bot.) = plantă anuală cada qual = fiecare.

sau anual hibernantă din familia Cada qual estende a perna até
Poaceae, hirușor (Poa annua). onde tem coberta = Nu te întinde
cabelo-de-cobra (zool.) = gen de mai mult decât ți-e plapuma.
viermi paraziţi (Gordioidea). cada um por si = fiecare pentru el.
cabelo-de-vénus (bot.) = plantă din Cada um sabe as linhas com que
familia Pteridaceae, cunoscută sub se cose = Fiecare cu ce-l doare.
denumiri precum părul Maicii cada vez = de fiecare dată.
Domnului, buricul-Venerei, părul- cada vez mais = tot mai mult, din
Venerei, părul-orfanei, pericica-fetei ce în ce mai mult.
etc. (Adiantum capillus-veneris). cada vez que = de câte ori, ori de
cabelo-vivo (zool.) = gen de viermi câte ori.
paraziţi (Gordioidea). cadeia de montanhas (geogr.) =
caber na cova de um dente = a fi lanț muntos.
un mizilic. cadeira de encosto = sofa de mici
cabo do mundo = la capătul lumii, dimensiuni, cu spătar pe două laturi.
la dracu’-n praznic, unde şi-a cadeira eléctrica = scaun electric.
înţărcat dracul copiii, unde şi-a caderneta predial = carte funciară.
pierdut dracul potcoavele, unde a caderno de encargos = caiet de
dus mutul iapa. sarcini.
cabra-cega = 1. baba-oarba; 2. (Braz.; café da manhã (Braz.; gastron.) =
reg.; entom.) libelulă (Anisoptera). mic-dejun.
cabra-montês, cabra-montesa Caía água que Deus a dava =
(zool.) = capră-de-munte, ibex Ploua cu găleata.
(Capra ibex, Capra pyrenaica). cair a cabeça aos pés a = a
caçar a corrição = a vâna cu câini. rămâne cu gura căscată, a-i pica
caçar à gabiarra (reg.) = a duce falca (col.).
apă în ciur, a duce soarele în obroc, cair a propósito = a veni cu
a face un lucru inutil și ridicol. intenţie, a veni special pentru ceva.
Cada cabeça sua sentença = Câte cair ao comprido = a cădea cât e
capete, atâtea păreri, Câte bordeie, de lung.
atâtea obiceie. cair aos pés = a-i cădea cuiva la
Cada ovelha tem sua parelha = picioare, a se umili, a implora.
Cine se-aseamănă se-adună, A tunat cair bem = a-i pica bine, a plăcea, a
și i-a adunat, Spune-mi cu cine te- simpatiza.
nsoțești ca să-ți spun cine ești. cair como sopa no mel = a veni la

40
ţanc. (col.), a se tira (arg.).

cair como tordos = a cădea ca cair mal = a-i pica prost, a
muştele. displăcea, a detesta.
cair como um pato = a pica de cair morto = a cădea mort.
fraier, a cădea de fazan (arg.), a lua cair na arola = a cădea în plasă, a
ţeapă (col.). se lăsa înşelat.
cair de cabeça = a cădea de sus, a cair na boca/ goela do lobo = a se
pierde totul. băga singur în gura lupului, a intra
cair de cama = a cădea la pat. în gura lupului.
cair de cu (col.) = 1. a cădea în cair na miséria = a ajunge în mizerie.
fund; 2. (fig.) a rămâne în curul gol cair na pele de = a face bășcălie de
(vulg.), a ajunge la sapă de lemn; 3. cineva, a-și bate joc, a ridiculiza.
(fig.) a pica în fund de uimire (fam.), cair na razão = a-i pica fisa, a
a rămâne cu gura căscată, a-i pica pricepe.
plombele (col.), a fi uimit, a fi cair na ruína = a cădea în ruină.
surprins. cair nas garras de = a cădea în
cair de joelhos = a îngenunchia, a mâinile cuiva (fig.), a-i cădea în
cădea în genunchi. gheare.
cair de pé (fig.) = 1. a renunţa la o cair no entendimento = a-i pica
funcţie înaltă pentru a evita umilirea fisa, a pricepe.
publică; 2. a lupta cu curaj până la cair no esquecimento = a cădea în
sfârşit, a cădea eroic. uitare.
cair de riso = a se prăpădi de râs, a cair no goto (pop.) = a rămâne
se tăvăli pe jos de râs. ceva în gât, producând tuse sau
cair do céu = a pica din cer, a-l aduce sufocare.
un vânt, a sosi pe neaşteptate. cair no laço = 1. a cădea în
cair em cima de = a i se sparge în capcană, a cădea în laț; 2. a pica în
cap, a trage ponoasele, a plăti mrejele cuiva, a se îndrăgosti.
oalele sparte. cair no logro = a cădea în capcană.
cair em desgraça = a cădea în cair no lombo de alguém = a
dizgraţie. cădea (o responsabilitate) pe umerii
cair em graça = a câştiga favorurile cuiva (fig.), a cădea (un necaz) pe
cuiva. capul cuiva (fig.).
cair em si = a-şi recunoaşte greşelile. cair numa ratoeira = a cădea în
cair fora (Braz.) = a pleca de capcană.
undeva, a ieşi de undeva, a se căra cair o Carmo e a Trinidade = a se

41
face gaură în Cer, a veni colac praznic, unde şi-a înţărcat dracul
peste pupăză. copiii, unde şi-a pierdut dracul
cair o coração aos pés = a i se potcoavele, unde a dus mutul iapa.
prăbuşi cerul, a suferi o dezamăgire calças boca-de-sino = pantaloni
profundă, a simţi o mare decepţie evazaţi.
sau dezamăgire. calças de lista = pantaloni în dungi.
cair o queixo (Braz.) = a rămâne cu calda bordalesa (chim.) = zeamă
gura căscată, a-i pica fața (col.). bordeleză, soluţie de sulfat de cupru
cair para trás = a cădea pe spate. utilizată ca fungicid la stropirea
cair pela base = a se dovedi lipsit culturilor (mai ales a pomilor
de fundament. fructiferi şi a viilor).
cair sem sentido = a leșina, a-și calda do arroz = supă de legume şi
pierde cunoștința. carne utilizată ca bază pentru
caixa alta (poligr.) = litere prepararea mâncărurilor de orez.
majuscule. caldeira de Pêro Botelho = cazanul
caixa baixa (poligr.) = litere cu smoală, (p. ext.) iadul, infernul.
minuscule. caldinho sem sal = persoană
caixa de tabaco = tabacheră. lipsită de haz, insipidă, nesărată,
caixa de velocidades (tehn.) = plictisitoare.
cutie de viteze. caldo de cultura (fig.) = pepinieră
caixa negra = cutie neagră. de cultură, leagăn de civilizaţie.
caixa postal = cutie poștală. caldo requentado = încercare de
cal apagada = var stins. reînnodare a unei relaţii, de obicei
calar a boca/ a caixa/ o bico = a-şi lipsită de succes.
ţine gura, a închide pliscul (fam.), a-i caldo-verde (gastron.) = supă
tăcea fleanca (arg.) , a se opri din tradiţională portugheză, făcută din
vorbit, a tăcea. varză şi cartofi, dreasă cu ulei de
calar a caixa = a-şi ţine gura, a măsline şi ornată cu felii de cârnat.
calar baioneta (milit.) = a monta calhau rolado = piatră de râu.
baioneta la armă. calor latente (fiz.) = căldură latentă,
calçado sob medida = încălțăminte căldură absorbită de un corp în
la comandă. procesul de schimbare a stării de
calcanhar de Aquiles = călcâiul lui agregare și care nu este marcată de
Ahile, punct slab, slăbiciune. termometru.
calcanhar de Judas/ do mundo calor opressivo = caniculă, căldură
(col.) = la capătul lumii, la dracu’-n sufocantă.

42
calor tropical = caniculă, căldură cantar de galo = a o face pe

insuportabilă. cocoşul, a avea ifose, a se da mare,
cama e mesa = pensiune, casă şi a-şi da aere.
masă, bed-and-breakfast. cantar loas = a înălța osanale
camada electrónica = învelişul de cuiva, a ridica în slăvi pe cineva, a
electroni al unui atom. adula pe cineva.
Câmara Municipal = Consiliul cantar vitória = a sărbători victoria,
Orășenesc. a se bucura de un succes.
caminhos tortos = drumuri canto da sereia = vorbe dulci,
întortochiate. vrăjeală (col.).
campo de concentração = lagăr cão de fila = câine de pază.
de concentrare. Cão que ladra não morde =
campo de gelo = banchiză. Câinele care latră nu muşcă.
campo eléctrico (fiz.) = câmp capacete de gelo (med.) = compresă
electric. cu gheaţă sub forma unui coif care se
campo raso = câmpie netedă. pune pe capul bolnavilor.
campo santo = cimitir. capitalismo monopolista (econ.) =
Candeia que vai à frente alumia capitalism monopolist.
duas vezes = 1. Cine se scoală de capitão do mato (Braz.) = în trecut,
dimineaţă departe ajunge; 2. Primul individ însărcinat cu prinderea
venit, primul servit. sclavilor fugari, ascunşi în pădure.
caneta luminosa = stilou digital, e- capitão-de-bigode (Braz.; ornit.) =
pen. pasăre insectivoră din fauna
cânhamo-da-nova-zelândia (Braz.; sudamericană, care se preface
bot.) = numele mai multor specii de moartă pentru a scăpa de prădători
plante tehnice din genul Phormium. (Nystalus chacuru).
cantar ao desafio = a cânta într-un cápsula supra-renal = glanda
duet în care fiecare cântăreţ suprarenală.
interpretează pe rând câte un cuplet cara a cara = faţă în faţă.
ca răspuns la precedentul. cara de abade = figură jovială,
cantar com sentimento = a cânta rubicondă.
cu simțire. Cara de beato/ Palavras de santo,
cantar de cabeça = a cânta cu unhas de gato = Pisica blândă
voce de cap, a cânta în falset. zgârie rău, De după cruce se ițește
cantar de clérigo = a trâmbiţa un diavolul.
succes, a se lăuda, a se împăuna. cara de comprometido = faţă de

43
puşcăriaş, figură suspectă. cara rubicunda = figură rubicondă.

cara de cu à paisana = faţă de cur cara unhaca = persoană de
(vulg.). încredere.
cara de enterro = figură tristă, , faţă cara zavada = neobrăzat, cu
lungă o faţă de parcă i s-au înecat obrazul gros.
corăbiile. cara-de-raposa (Braz.; bot.) =
cara de fome = faţă trasă şi slabă. arbust decorativ și medicinal din
cara de ladrão = faţă de puşcăriaş, familia Solanaceae, de origine
figură suspectă. sudamericană, ale cărui fructe
cara de lua cheia = figură galbene cu aspect cerat au o formă
rubicondă. extrem de curioasă, cu numeroase
cara de páscoa = persoană veselă protuberanțe la bază (Solanum
şi jovială. mammosum).
cara de pato = expresie facială cara-dourada (ornit.) = pasăre din
care se vrea senzuală, cu buzele familia Tyrannidae (Phylloscartes
țuguiate și obrajii supți. roquettei).
cara de pau = neobrăzat, cu caras-pintadas = mișcare a
obrazul gros. studenților brazilieni din august-
cara de pergaminho = faţă uscăţivă septembrie 1992, având ca scop
şi ridată, faţă stafidită. demiterea președintelui Fernando
cara de Quaresma = chip slab şi Collor de Melo.
suferind. cara-suja (ornit.) = două specii de
cara de réu = faţă de puşcăriaş, papagal din familia Psittacidae
figură care trezeşte neîncrederea. (Pyrrhura frontalis și Pyrrhura
cara de tacho = figură perplexă. cruentata).
cara de tomate = figură rubicondă, carburar bem = a merge bine, a
om care roşeşte uşor. funcţiona, a da rezultate.
cara de vergalho = expresie de carga cerrada (milit.) = salvă trasă
supărare, de proastă-dispoziţie. simultan din mai multe arme.
cara deslavada/ dura/ estanhada carga d’água = aversă de ploaie.
= nesimţit, neruşinat, neobrăzat. carga de ossos = sac de oase,
cara direita = figură cinstită, persoană extrem de slabă.
onestă. cargo público = funcţie publică.
cara feia = gorilă, bodyguard. carne ao ponto (gastron.) = carne
cara metade = jumătatea cuiva făcută, gătită suficient pentru a nu fi
(soţul sau soţia, perechea). în sânge.

44
Carne Arouquesa (gastron.) = Porco Transmontano (gastron.) =

carne de vită provenită de la vaci carne de porc provenită de la porci
din rasa Arouquesa, produs din rasa Bísaro, produs portughez
portughez cu Denumire de Origine cu Denumire de Origine Controlată
Controlată din 21 iunie 1996. din 15 decembrie 2007.
carne artificial/ cultivada/ de Carne de Bravo do Ribatejo
laboratório/ de cultura/ in vitro (gastron.) = carne de vită provenită
(gastron.) = carne realizată artificial de la vaci din rasa Brava, produs
în laborator în scopul de a înlocui pe portughez cu Denumire de Origine
piaţă carnea de consum provenită Controlată din 8 noiembrie 2013.
de la animale sacrificate. carne de cordão (gastron.) = fleică
carne barreada (gastron.) = tocană de vită din partea inferioară a
originară din Azore, tipică pentru abdomenului, în spatele ugerului.
regiunea braziliană Paraná, dar carne de cordeiro (gastron.) =
consumată şi în Brazilia sau carne de miel.
Portugalia; se prepară din carne de carne de criação (gastron.) = carne
vită amestecată cu slănină de porc, de oaie sau capră.
ceapă, usturoi, piper şi dafin, fiartă carne de frango (gastron.) = carne
până se desprinde de os. de pasăre provenită de la galinacee
Carne Barrosã (gastron.) = carne (pui, cocoş sau găină).
de vită provenită de la vaci din rasa carne de fumeiro (gastron.) =
Barrosã, produs portughez cu carne pregătită pentru afumătoare.
Denumire de Origine Controlată din carne de fumo (gastron.) = carne
14 noiembrie 1996. afumată, afumătură.
carne bovina/ de boi/ de vaca carne de lata (gastron.) = carne în
(gastron.) = carne de vită. suc propriu comercializată în
carne branca (gastron.) = 1. carne conserve.
de pasăre (pui, curcan, raţă etc.); 2. carne de minha carne = jumătatea
peşte (carne de peşte). mea (de obicei soţia).
Carne Cachena da Peneda carne de ovinos (gastron.) = carne
(gastron.) = carne de mânzat de oaie.
provenită de la vaci din rasa carne de pescoço (Braz.; pop.) =
Cachena, produs portughez cu persoană dificilă, om sucit (pop.).
Denumire de Origine Controlată din carne de porco à alentejana/ com
28 februarie 2002. amêijoas (gastron.) = cunoscut fel
Carne de Bísaro Transmontano/ de mâncare din gastronomia

45
portugheză, preparat din carne friptă decedată recent, mort de puţină

de porc amestecată cu scoici, boia vreme.
de ardei, dafin, vin şi usturoi; se Carne Frita = Walfrido Rodrigues
serveşte cu cartofi prăjiţi, coriandru dos Santos, cel mai faimos jucător
şi lămâie. brazilian de biliard, născut în anul
carne de porco/ suína (gastron.) = 1927 la Propriá, statul Sergipe din
carne de porc. nordul Braziliei.
carne de soja (gastron.) = proteină carne mal passada (gastron.) =
din soia texturată, felii sau cuburi de carne în sânge.
soia, carne din soia. Carne Marinhoa (gastron.) = carne
carne de sol/ de vento/ do ceará/ de vită provenită de la vaci din rasa
do sul (gastron.) = pastramă de vită Marinhoa, produs portughez cu
uşor sărată, uscată în curent de aer. Denumire de Origine Controlată din
carne de vinha-d'alhos (gastron.) 21 iunie 1996.
= fel de mâncare tipic din Insulele Carne Maronesa (gastron.) = carne
Madeira, preparat din carne de porc, de vită provenită de la vaci din rasa
vin alb, oţet, usturoi, dafin, busuioc, Maronesa, produs portughez cu
sare şi piper, care se marinează Denumire de Origine Controlată din
timp de minimum două zile şi apoi 2 iulie 1996.
se fierbe în zeama rezultată; apoi se Carne Mertolenga (gastron.) =
prăjeşte în untură de porc şi se carne de vită provenită de la vaci
serveşte cu pâine prăjită în aceeaşi din rasa Mertolenga, produs
untură. portughez cu Denumire de Origine
carne de vitela (gastron.) = carne Controlată din 21 iunie 1996.
de mânzat, carne de viţel. Carne Mirandesa (gastron.) =
carne em seu próprio suco carne de vită provenită de la vaci
(gastron.) = carne în suc propriu. din rasa Mirandesa, produs
carne esponjosa (med.) = 1. portughez cu Denumire de Origine
excrescenţă cărnoasă anormală în Controlată din 14 noiembrie 1996.
plăgi sau tumori etc.; 2. excrescenţă carne moída (gastron.) = tocăniţă
cărnoasă în interiorul sau exteriorul cu carne.
dinţilor cariaţi, rezultată din carne morta = 1. gangrenă; 2. zonă
hipertrofia pulpei dentare. a corpului lipsită de căldură, senzaţii
carne estufada (gastron.) = carne sau mişcare.
fiartă, rasol. carne nova (Braz.; arg.) =
carne fresca (peior.) = persoană prostituată tânără, prospătură.

46
carne para canhão (depr.) = carne sudamericană (Pouteria

de tun, militari trimişi pe front în gardneriana); 6. (Braz.; bot.) plantă
scopuri combative fără şanse reale din familia Proteaceae, endemică în
de supravieţuire. Brazilia şi Argentina (Rhopala
carne picada (gastron.) = carne brasiliensis).
tocată. carne-do-sertão (gastron.) =
carne sarnenta = carne stricată, pastramă de vită uşor sărată, uscată
carne împuțită. în curent de aer.
carne sem osso = 1. pară mălăiaţă carne-esfoladiça (gastron.) = carne
(fig.), recompensă câştigată uşor; 2. de berbec, ţap etc.
lucru perfect, fără defecte sau carne-quebrada (med.; fam.) = 1.
dezavantaje. entorsă; 2. astenie, slăbiciune fizică.
carne verde (gastron.) = carne carne-seca/ carne-velha (gastron.) =
proaspătă, nepreparată termic sau pastramă de vită uşor sărată, uscată
chimic. în curent de aer.
carne vermelha (gastron.) = carne caro como fogo = scump ca ochii
roşie, carne provenită de la din cap.
mamifere (cu excepţia porcului, a carregar a celha = a se încrunta.
cărui carne nu este definitiv carregar nas costas (fig.) = a duce
clasificată între roşie şi albă). în spate (fig.), a cădea ceva pe
carne viva = 1. ţesutul muscular umerii cuiva (fig.), a avea o
expus în urma unei răniri involuntare responsabilitate.
sau a unei intervenţii chirurgicale; 2. carregar nos calos a = a cere prea
(fig.) carne vie. multe, a-i lua cuiva şi pielea de pe
carne-de-vaca = 1. (Braz.; pop.) el, a lua zece piei de pe cineva, a
lucru obişnuit, comun, care se exploata.
găseşte pe toate drumurile; 2. (Braz.; carregar nos ombros (fig.) = a ține
bot.) arbust sau arbore din flora pe cineva pe palme (fig.), a proteja
braziliană, cu multiple utilizări, inclusiv pe cineva, a-i sufla în borș (fig.).
în industria celulozei şi hârtiei (Styrax carregar uma barriga (Braz.) = a fi
leprosus); 3. (Braz.; bot.) arbore cu gravidă, a fi însărcinată o femeie.
proprietăţi medicinale din flora carregar/ levar/ trazer algo no
braziliană (Rhopala elegans); 4. sangue = a avea ceva în sânge, a
(Braz.; bot.) arbore din familia avea un talent sau un viciu înnăscut.
Oleaceae (Linociera mandiocana); 5. carreira de tiro (milit.) = poligon de
(Braz.; bot.) arbust fructifer din flora trageri.

47
Carreiro de Santiago = Calea sogra (inf.) = casă de nebuni (fig.),

Lactee. casă unde nu există reguli şi
carro de combate (milit.) = car de disciplină.
asalt, car blindat, tanc. Casa da Suplicação (ist.) = vechi
carro de praça (transp.) = taxi. forme ale Curții de Apel care au
carro ligeiro (transp.) = automobil. funcționat în teritoriile portugheze
carta aberta = scrisoare deschisă. până în sec. al XIX-lea.
carta constitucional = constituţia casa das máquinas (mar.) = sala
unui stat. maşinilor pe o navă.
carta corográfica = hartă detaliată. casa de banho = baie, sală de baie.
carta de condução = permis auto, casa de corecção = casă de
carnet de conducere. corecţie pentru minori, instituţie
carta de crédito (econ.) = scrisoare pentru delincvenţii juvenili.
de credit. casa de despejo (Az.) = hambar,
carta de crença (econ.) = siloz.
credenţial, scrisoare de acreditare. casa de hóspedes = casă de
carta de valia = scrisoare de oaspeţi.
recomandare. casa de jantar = sufragerie.
carta/ cartão de membro = carnet casa de malta = casă unde
de membru. locuiesc claie peste grămadă
cartão perfurado = cartelă perforată. persoane numeroase, fără legături
cartas parietais = tapet. de rudenie între ele.
carteira comercial (econ.) = casa de modas = casă de modă.
portofoliu comercial. casa de orates = ospiciu, casă de
carteira de identidade (Braz.) = nebuni.
carte de identitate, buletin de casa de passe = casă de toleranţă,
identitate. bordel.
cartilagem de conjunção (histol.) = casa de pasto = cârciumă, bufet.
disc de creştere, cartilaj de creştere. casa de penhores = munte de
carvão de pedra (miner.) = cărbune pietate, casă de amanet.
de pământ. casa de prego = casă de amanet.
casa da adova (înv.) = sală de casa de reclusão = închisoare,
vizite la închisoare. penitenciar.
casa da guarda (milit.) = corp de casa de saúde = clinică privată.
gardă. casa de tolerânça = casă de
casa da Joana/ da mãe Joana/ da toleranță, bordel.

48
casa do rancho = cabinele destinate caso fortuito = caz fortuit, situaţie

echipajului pe un vas comercial. neprevăzută provocată de cauze
Casa dos Vinte e Quatro = corp naturale.
administrativ care gestiona caso omisso (jur.) = lacună
interesele breslelor în Evul Mediu. legislativă, situaţie neprevăzută de
casa lotérica (Braz.) = casă de lege.
pariuri, oficiu loto. caso que = în caz că.
casa pia = cămin, casă de caritate castanha pilada = castană decojită
pentru copii. şi uscată.
casa professa = mănăstire. castelos no ar = castele de nisip,
Casa roubada, trancas à porta = iluzii.
După ce-au furat caii, degeaba mai catar milho (ironic) = a tasta foarte
încui grajdul. încet la mașina de scris sau la
casa suspeita = bordel, casă de computer.
toleranţă. caução carcerária = cauţiune.
casaco assertoado = sacou la cauda de andorinha 1. (arhit.)
două rânduri. fortificație a unei piețe care se
casal agrícola = gospodărie rurală. lărgește progresiv, amintind de
casamento de razão = căsătorie forma pe care o are coada
din interes. rândunelelor; 2. (vet.) protuberanță
casamento inter-racial = căsătorie care apare pe maxilarul cabalinelor
mixtă, căsătorie interrasială. în jurul vârstei de șapte ani.
Cascos de Rolha = la capătul lumii, cauda de cometa = coada unei
la dracu’-n praznic, unde şi-a comete.
înţărcat dracul copiii, unde şi-a cauda do avião = coada avionului.
pierdut dracul potcoavele, unde a cauda do dragão (astron.) =
dus mutul iapa. punctul în care Luna traversează
caso contrário = în caz contrar, ecliptica.
dacă nu, altfel. cauda do vestido = trenă la o
caso de consciência = caz de rochie.
conştiinţă, dilemă provocată de un cauda equina (anat.) = coada de
conflict de interese. cal, terminație a măduvei spinării
caso de espécie = caz particular, care cuprinde nervii spinali lombari,
caz special. sacrali și coccigieni.
caso de força maior = caz de forţă cauda-de-cavalo (bot.) = coada-
majoră. calului, specie de plantă din familia

49
Equisetaceae. cauză care produce un efect.

cauda-de-chifre da Hungria = causa final = scopul final.
animal fantastic din seria cărţilor şi causa formal = natura lucrurilor.
filmelor Harry Potter ale scriitoarei J. causa primeira/ última (filos.) =
K. Rowling, având înfăţişarea unui Dumnezeu.
dragon extrem de agresiv, cu solzi causar sede = a face sete.
negri și protuberanțe cornoase pe causar suspeitas = a da naștere la
coadă (în original: Hungarian suspiciuni, a trezi bănuieli.
Horntail). Cautela e caldos de galinha
cauda-de-leão (bot.) = plantă nunca fizeram mal a doentes =
medicinală și ornamentală de Paza bună trece primejdia rea.
origine mediteraneană, cunoscută la cavalheiro de indústria = escroc,
noi sub denumirile de talpa-gâștei, farsor, şarlatan, pungaş.
coada-leului, creasta-cocoșului sau cavalinho-das-bruxas (Port.;
iarbă-flocoasă (Leonurus cardiaca). entom.) = libelulă (Anisoptera).
cauda-de-raposa (bot.) = 1. moțul- cavalinho-de-cão, cavalinho-de-
curcanului, plantă ornamentală și judeu, cavalinho-de-são-jorge,
medicinală din flora asiatică și cavalinho-do-diabo (Braz.; reg.;
africană (Amaranthus caudatus); 2. entom.) = libelulă (Anisoptera).
numele unor specii de plante cavalo de cem moedas = obiect
ornamentale din genul Acalypha; 3. arătos, care-ţi ia ochii, sorcovă (fig.),
coada-vulpii, specie de graminee pom de Crăciun (fig.).
cultivată ca plantă furajeră cavalo de frisa (milit.) = baricadă
(Alopecurus pratensis); 4. plantă de lemn şi sârmă ghimpată.
medicinală din familia compozitelor cavalo de sela (echit.) = cal de
(Conyza canadensis); 5. coada- călărie.
calului, specie de plantă din familia cavalo-de-teta = dobitoc, idiot.
Equisetaceae. cavalo-judeu (Braz.; reg.; entom.) =
cauda-de-são-francisco (Braz.; libelulă (Anisoptera).
bot.) = plantă din flora nativă a caveira de burro = ghinion.
Braziliei (Lycopodium saururus). cédula pessoal = certificat de
cauda-de-véu (ihtiol.) = caras auriu, naştere.
specie de pește originar din China, cegueira cromática (med.) =
foarte popular printre pasionații de daltonism.
acvarii (Carassius auratus). cegueira verbal (med.) = alexie sau
causa eficiente = cauză eficientă, dislexie.

50
celibato eclesiásico = celibat platformă orizontală situată pe

religios, jurământ de castitate făcut catargul unei nave, care foloseşte
de preoţii catolici sau de călugări şi ca post de observaţie sau pentru
călugăriţe. mânuirea velelor.
censura teológica = cenzură céu velho = petic de cer senin care
religioasă. se arată printre nori după ploaie.
centro de gravidade (fiz.) = centru céu-da-boca (anat.; pop.) = cerul
de greutate. gurii, palatul dur, bolta palatină.
cerca de = lângă, în apropiere de, chá à inglesa = ceai cu lapte.
la doi paşi de. chá dançante = ceai dansant,
cercar galinhas = a umbla pe trei petrecere cu dans care are loc
cărări, a merge din gard în gard. după-amiaza şi se prelungeşte până
cérebro abdominal (anat.) = plexul seara.
solar. chá de parreira (fam.) = vin.
cérebro dessecado (farm.) = chaga viva = suferinţă, durere
extract pe bază de substanță profundă.
cenușie extrasă din creier de vită, chamar à baila = a lansa o
utilizat în tratarea bolilor sistemului provocare, a sfida.
nervos. chamar a capítulo/ a contas = a
cérebro electrônico (inform.) = cere socoteală cuiva, a trage la
computer. răspundere, a lua la bani mărunţi pe
cerrar os olhos = a închide ochii, a cineva.
muri. chamar à ordem = a chema la
cerrar perna (Braz.; reg.) = a da ordine.
pinteni, a-şi îndemna calul. chamar à pedra = a trage la
certidão de teor = reproducere răspundere, a cere socoteală.
fidelă a unui document de arhivă. chamar alguém a campo = a
certidão narrativa = extras dintr-un provoca pe cineva, a sfida, a
document de arhivă. desfide.
certificado de óbito (jur.) = chamar ao telefone = a chema la
certificat de deces. telefon.
Cesteiro que faz um cesto faz um chamar o gregório = a vomita, a
cento, caso tenha verga e tempo da la raţe/ peşti/ vulpi (col.).
= Cine fură azi un ou, mâine va fura chamar por telefone = a suna la
un bou. telefon.
cesto da gávea (mar.) = gabie, chamar-lhe um figo = a mânca cu

51
poftă ceva bun. trage jarul pe oala lui, a-şi da singur

champô anticaspa (Port.) = apă la moară.
șampon împotriva mătreții. chegar a mostarda ao nariz = a-i
champô anti-queda (Port.) = sări muştarul, a-i sări ţandăra.
șampon împotriva căderii părului. chegar a roupa ao pêlo a = a-i da
champô para cabelos coloridos/ de cheltuială, a-i trage o mamă de
tingidos (Port.) = șampon pentru bătaie, a snopi în bătaie, a-i rupe
păr vopsit. fundul.
champô para cabelos oleosos chegar à última hora = a muri, a-i
(Port.) = șampon pentru păr gras. suna ceasul, a-i veni ora.
champô para cabelos ressecados chegar a vias de facto = a sări la
(Port.) = șampon pentru păr uscat. bătaie după o discuţie aprinsă, a
chapa ganha/ gasta = lipsă de simţ trece de la vorbe la fapte (doar cu
practic (mai ales pecuniar). referire la violenţa fizică).
chapéu de coco = melon, pălărie chegar ao arco cruzeiro = a-şi
bărbătească cu calota rotundă şi pune pirostriile (fam.), a se căsători.
boruri înguste, intrată în modă la chegar aos ouvidos de alguém =
începutul sec. al XX-lea. a ajunge la urechile cuiva, a afla o
chapéu de três bicos = tricorn. informație.
chapéu-de-chuva = umbrelă de chegar às boas = a se conforma, a
ploaie. se resemna, a ceda.
chapéu-de-sol = umbrelă de soare. chegar-lhe a mostarda ao nariz =
chapéu-dos-telhados (bot.) = a-i sări muştarul, a-i sări țandăra, a
plantă grasă din familia se enerva.
Crassulaceae, comestibilă și cu chegar-se à razão/ ao rego = a se
proprietăți medicinale (Umbilicus conforma, a se resemna, a ceda.
rupestris). cheio de dedos (Braz.; col.) = 1.
chave de parafusos (tehn.) = timid, rușinos; 2. încurcat, rușinat.
șurubelniță. cheio de não-prestas/ de nove
chave do enigma = cheia enigmei, horas = plin de ifose, plin de sine.
amănunt semnificativ. cheirar a chamusco = a nu mirosi
chefe de Estado = şef de stat. a bine.
Chega de maçada! = Gata cu cheirar a cueiros = a avea caş la
prostiile! gură, a fi lipsit de experienţă.
chegar a brasa à sua sardinha = cheque sem cobertura = cec fără
a-şi trage spuza pe turta lui, a-şi acoperire.

52
chicote da barriga (col.) = penis. chocolate de leite (Port.; gastron.)

Chifre de África (geogr.) = = ciocolată cu lapte.
Peninsula Somalia, Africa de Nord- chocolate preto (Port.; gastron.) =
Est. ciocolată neagră.
chifre de boi (Braz.; miner.; reg.) = chorar de barriga cheia = a avea
1. silimanit în formă de discuri; 2. de comentat, a se plânge din orice,
cianit, disten. fără vreun motiv real.
chifre de cabra (Braz.; reg.) = 1. chorar de cara lavada = a plânge
zgârie-brânză, avar, zgârcit; 2. şiroaie, a plânge cu lacrimi amare.
individ inutil, parazit social. chorar lágrimas de sangue (fig.) =
Chifre de Ouro (geogr.) = golful a plânge cu lacrimi de sânge (fig.), a
Cornul de Aur (Haliç) din Istambul. vărsa lacrimi amare, a deplânge o
chifre-de-ouro (Braz.; ornit.) = suferinţă extremă.
specie de colibri (Heliactin bilopha). chorar na barriga da mãe = a se
chifre-de-veado (bot.) = gen de naşte cu căiţă pe cap, a fi norocos.
ferigi din familia Polypodiaceae ale chorar pelas cebolas do Egipto =
căror frunze amintesc de coarnele a regreta vremurile bune de
ramificate ale cervidelor altădată, a fi nostalgic.
(Platycerium). chorar por um olho azeite por
chifre-de-veado, chifre-do-diabo outro vinagre = a vărsa lacrimi de
(Braz.; bot.) = plantă ornamentală crocodil, a simula o tristețe sau o
originară din Brazilia, cu flori suferință.
galbene și fructe comestibile chover a cântaros/ a potes = a
(Proboscidea lutea). ploua cu găleata.
chifres-longos romeno, chifre chover no molhado = a bate pasul
longo da Roménia = animal pe loc, a descoperi apa caldă.
fantastic din seria cărţilor şi filmelor chuchar com = a face mişto de
Harry Potter ale scriitoarei J. K. cineva (arg.), a-l lua la împins
Rowling, având înfăţişarea unui vagoane (col.).
dragon cu solzii verzi și coarne aurii chuchar de = a-şi bate joc de cineva.
(în original: Romanian Longhorn). chupa-chupa = 1. (Braz.; bot.)
chocolate com leite (Braz.; plantă din fauna sudamericană al
gastron.) = ciocolată cu lapte. cărei latex este utilizat ca adjuvant
chocolate de cozinha, chocolate în sudarea fracturilor (Dorstenia
para culinária (Port.; gastron.) = brasiliensis); 2. acadea.
ciocolată menaj. chupar os olhos a alguém = a-i fi

53
foarte drag, a pierde din ochi de círculo judicial (jur.) =

drag. circumscripţie juridică.
chuva de pedra (meteorol.; pop.) = círculo polar (geogr.) = cerc polar.
grindină. círculo vicioso = cerc vicios.
Cidade Invicta = Porto, oraş în cirurgião plástico (med.) = chirurg
Portugalia. plastician.
cidade livre = oraș liber. cisão nuclear (fiz.) = fisiune
cidade-dormitôrio = localitate nucleară.
rezidenţială ai cărei locuitori fac cissura de Sílvio (anat.) = apeductul
naveta la locul de muncă în alte cerebral, apeductul Sylvius.
localităţi. clara de ovo = albuş de ou.
ciência infusa = 1. (rel., filos.) claras em castelo (Port.; gastron.)
cunoaştere preternaturală; 2. prin = albușuri bătute spumă.
extensie: cunoștințe obținute fără claras em neve (Braz.; gastron.) =
efort. albușuri bătute spumă.
ciências exactas = ştiinţele exacte, claro como água = clar ca bună ziua.
ştiinţele reale. clase operária = clasa muncitoare,
ciências naturais = științele naturii. proletariatul.
cilindro das estradas = tăvălug clima sadio/ salutar = climă
sau compactor de formă cilindrică sănătoasă.
utilizat pentru tasarea solului, a cobra-de-cabelo = familie de viermi
materialelor de construcţie sau a paraziţi (Nematomorpha).
asfaltului pe şosele. coca-bichinhos, coca-minhocas =
cinco-réis = 1. veche monedă chiţibuşar.
portugheză; 2. (fig.) mizilic, fleac. coçar a/ na cabeça = a-i părea rău,
cinco-réis de gente = 1. un nimeni; a regreta.
2. mucos, ţânc cu caş la gură. coçar o cu pelas paredes/ esquinas
cinto de castidade = centură de (vulg.) = a freca menta (fam.), a freca
castitate. mangalul (col.), a o bate în cap (arg.),
cintura industrial = zonă industrială. a tăia frunză la câini.
cintura pélvica (anat.) = centura côdea do pão (Port.; gastron.) =
pelviană. coajă de pâine.
circos lunares = lanţuri muntoase Código do Trabalho (jur.) = Codul
pe Lună. Muncii.
circular de serviço = circulară, código penal (jur.) = cod penal.
ordin scris trimis subalternilor. coisa das arábias = prostie, lucru

54
stupid. com a boca na botija = cu mâţa-n

coisa de estalo = lucru senzaţional, sac (fam.).
chestie beton (col.), chestie super com a boca para baixo = cu gura
(col.). în jos.
coisa de farta-velhaco = mult şi com a borda debaixo de água =
prost, lucru de proastă calitate care într-o situaţie critică.
se găseşte din abundenţă. Com a breca! = Aoleu!, Vai de
coisa de lana-caprina = fleac, mine!, Fir-ar să fie!, La naiba!
mizilic, lucru lipsit de importanță. (exprimă spaimă sau nemulţumire).
coisa de três estalos = lucru com a cabeça descoberta = cu
senzaţional, chestie beton (col.), capul gol (neacoperit).
chestie super (col.). com a cara para o chão = cu faţa
coisas da breca = lucruri în jos.
înspăimântătoare. com a carinha na água = cu o
coisas do arco-da-velha = lucruri figură fericită, radios.
fabuloase, luxoase, exorbitante. com a língua de fora (fig.) = cu
coisas e loisas = tot felul de chestii limba scoasă (fig.), cu efort sau cu o
(lucruri sau chestiuni diverse dorință foarte mare de a obține
neprecizate). ceva.
coisíssima nenhuma = nimic, com a mão do gato = pe ascuns,
canci (arg.), ciuciu (arg.). pe furiş; utilizat mai ales în cazurile
cola-de-cavalo (bot.) = coada- în care cineva îşi asumă creditul
calului, specie de plantă din familia pentru munca altuia.
Equisetaceae. com a mão na consciência = cu
colectivo partitivo = colectiv mâna pe inimă, cu sinceritate şi de
restrâns. bună-credinţă.
colégio misto (educ.) = colegiu mixt. com ambas as mãos = din toată
colher louros = a culege laurii, a inima, din tot sufletul, fără rezerve.
triumfa. com armas e bagagens = cu căţel,
coluna vertebral = şira spinării, cu purcel.
coloana vertebrală. com as mãos vazias = cu mâna
com (os) pés de lã = pe furiş, pe goală, fără nimic.
ascuns, pe tăcute, tăcând şi făcând. com as tripas na mão = cu curaj,
com a barriga cheia = gravidă, cu cu tupeu.
burta la gură, cu mingea la centru com cabeça = cu cap, cu judecată.
(arg.). com cara de asno = dezamăgit.

55
com cara de caso = cu o expresie i bun pentru Manda, Nu-i frumos ce-
preocupată pe faţă. i frumos, e frumos ce-mi place mie.
com cara de fome = slăbit, supt la com o suor do rosto = cu
faţă, tras la faţă. sudoarea frunții.
com certeza = cu siguranţă, fără com o tempo = cu timpul, în timp.
îndoială. com pena = cu greu, de-abia.
com cogulo = 1. plin ochi, ras; 2. com pés e cabeça = care are
cu vârf şi îndesat. logică.
com efeito = într-adevăr, com todo o rigor = cu toată
realmente. rigoarea.
com fogo no rabo = în mare grabă, com todos os efes-e-erres = în
de-i sfârâie călcâiele, cu feștila la detaliu, în amănunt.
cur (vulg.). com tudo = totuși, cu toate
com jeito = cu grijă, cu atenție. acestea.
com mão diurna e noturna (var.: com tudo isto = cu toate acestea.
com mão noturna e diurna) = zi şi com uma mão atrás e outra
noapte, fără oprire, fără încetare. adiante = numai cu hainele de pe el,
Com muito prazer! = Cu multă sărac lipit pământului, la sapă de
plăcere! lemn.
com o coração nas mãos (fig.) = com uma mão sobre a outra = cu
cu mâna pe inimă (fig.). mâinile în sân, cu mâinile sub cur
com o credo na boca = cu inima (vulg.), fără activitate.
cât un purice. com uma perna às costas = cu
com o pé atrás = cu picioare de mare uşurinţă, cu o mână la spate
plumb, lent. (fig.), şi legat la ochi (fig.).
com o pé direito = cu dreptul, cu com un pé adiante e outro atrás =
un început bun. cu picioare de plumb, lent.
com o pé esquerdo = cu stângul, com unhas e dentes = cu dinţii şi
cu un început prost. cu ghearele, cu toate forţele şi prin
com o pé no estribo = pe picior de toate mijloacele.
plecare, pe punctul de a pleca. com unhas e dentes = cu mari
Com o que come minha vizinha eforturi, în disperare, cu ghearele şi
não aproveita tripa minha = Cu ce cu dinţii.
mă-ncălzește pe mine? (col.). com urgência = de urgență.
Com o que sara o fígado enferma comemoração dos fiéis defuntos
o baço = Ce-i bun pentru Tanda nu- = pomenirea morţilor în data de 2

56
noiembrie. comer papas com um fuso = a fi

comer à custa da barba longa = a ticăit, a se mocăi.
mânca pe cheltuiala altcuiva. comissão de trabalhadores =
comer a dois carrilhos = a suge la sindicat, organizaţie a angajaţilor
două oi. dintr-o societate.
comer à tripa-forra = a-şi umple comissão fabriqueira = organism
burta, a mânca de-a pocni, a băga care se dedică administrării
la maţ/ ghiozdan (col.). temporare a unei biserici catolice.
comer alguém por uma perna = a comissão mista = comisie mixtă.
păcăli pe cineva în cel mai urât mod como a palma da mão = limpede
posibil, a-l lucra pe la spate. ca-n palmă.
comer as papas na cabeça a = 1. como água = din plin, din
a-i scuipa seminţe în cap cuiva abundenţă, la greu, o gaşcă (arg.),
(fig.), a fi mai înalt; 2. a lua de sus căcălău (vulg.).
pe cineva; 3. a păcăli, a duce cu como boca de lobo = întuneric
zăhărelul, a profita de cineva, a face beznă, întuneric de să-ţi bagi
să-i mănânce din palmă. degetele-n ochi.
comer barriga = 1. (la jocuri) a como Pilatos no credo = nici cât
pierde rândul în favoarea negru sub unghie, a se spăla pe
adversarilor; 2. (Braz.) a greși din mâini (fig.).
neatenție como sardinhas em canastra = ca
comer com os olhos = a sorbi din sardelele în cutie.
priviri, a dori ceva foarte mult. como um só homem = ca un
comer da mesma gamela = 1. a fi singur om, toți ca unul.
într-un gând cu cineva, a se potrivi Como vão os amores? = Ce mai
perfect în gusturi şi idei; 2. a faci? Cu dragostea cum stai? Care
convieţui cu cineva. mai e viaţa ta?
comer do coco = a o lua pe coajă, compasso de espera = pauză.
a o lua pe cocoaşă. complexo de Édipo (psihol.) =
comer gato por lebre = a se lăsa complexul lui Oedip.
înșelat, a se înșela. complexo de Electra (psihol.) =
comer o couro a/ de (alguém) = a complexul Electrei.
biciui. comprar por tuta-e-meia = a
comer o pão que o Diabo cumpăra ieftin, a cumpăra la un preț
amassou = a o duce greu, a avea o de nimic.
viaţă de câine. computador electrónico = calculator

57
de buzunar. conhecer pela pinta = a cunoaște

comum de dois = substantiv de la prima vedere, a cunoaște din
invariabil după genul gramatical, prima.
substantiv ambigen. conjunto contínuo (matem.) =
concorrência vital = 1. la Charles mulţime continuă.
Darwin, selecţia naturală, principiu consagração eucarística (rel.) = în
conform căruia supravieţuieşte catolicism, sacramentul euharistic,
individul cel mai bine adaptat (sau adică prefacerea pâinii şi a vinului în
specia cea mai adaptată); 2. luptă trupul şi sângele lui Isus Cristos.
pentru supravieţuire. conselho saudável = sfat înțelept.
condenar à morte = a condamna la consoante contínua (lingv.) =
moarte. consoană fricativă sau africată.
condenar à revelia (jur.) = a consultar o travesseiro = a se
condamna în contumacie. gândi peste noapte, noaptea e un
conduzir alguém pelo nariz = a sfetnic bun.
duce pe cineva de nas, a-l avea la consultor jurídico = consultant
degetul cel mic. juridic.
conduzir práticas = a purta discuții. consumpção da hóstia (rel.) = în
cone de sombra = con de umbra. catolicism, cuminecătură.
conferência plenária = conferință conta colectiva = cont comun.
în plen. conta de capitão = notă de plată
configuração electrónica (chim.) = umflată.
configuraţia de electroni a unui atom conta redonda = socoteală
sau a unei molecule. rotundă/ rotunjită.
confissão de dívida = poliţă, conta-de-cobra (Braz.; bot.) =
chitanţă care atestă o datorie în plantă din fauna sudamericană al
bani. cărei latex este utilizat ca adjuvant
conhecer a dedo = a ști pe în sudarea fracturilor (Dorstenia
dinafară. brasiliensis).
conhecer como a palma da sua contador de Geiger (fiz.) = contor
mão = a cunoaşte la perfecţie, a Geiger.
cunoaşte ca pe propriile buzunare. contanto que = dacă, în caz că, cu
conhecer de ginjeira = a cunoaște condiţia să.
ceva ca pe propriul buzunar. contas do Porto = plată făcută
conhecer em pessoa = a cunoaște „nemţeşte”.
personal, a cunoaște în persoană. contos largos = poveste complicată.

58
contra ventos e marés = împotriva reprezentarea simbolică a acesteia.

a tot și toate, orice s-ar întâmpla. Coração de Leão (ist.) = Inimă-de-
contra-almirante (mar.) = Leu, supranumele regelui Richard I
contraamiral. al Angliei (1157-1199).
contra-assalto (milit.) = contraatac. coração de Maria (rel.) = 1. Inima
contradomínio de uma função Preasfântă a Fecioarei, simbolul
(matem.) = codomeniul unei funcţii. iubirii lui Isus pentru umanitate; 2.
contrair matrimónio = a se căsători. reprezentarea simbolică a acesteia.
contrair parentesco = a deveni coração de pedernal/ pederneira
rude. (fig.) = inimă de piatră (fig.).
contra-relógio = contracronometru. coração de pomba = pâinea lui
contra-senha = parolă. Dumnezeu, persoană bună la suflet.
contrato de adesão = contract Coração do Norte (geogr.) =
unilateral. Khorasanul de Nord, provincie în
convenção antenupcial = contract Iran.
prenupţial. Coração do Sul (geogr.) =
convenção dos direitos do homem Khorasanul de Sud, provincie în
= convenţia drepturilor omului. Iran.
conversa fiada = flecăreală. coração estragado = inimă perversă.
conversar alguém = a trage de coração mole = persoană care se
limbă pe cineva. emoţionează uşor.
conversar com o travesseiro = a coração partido = 1. inimă frântă,
reflecta la o problemă peste noapte. suferinţă din dragoste; 2. afecţiune
convidado retardatário = oaspete medicală denumită cardiomiopatia
întârziat. Takotsubo.
cor de tijolo = cărămiziu. Coração Razavi (geogr.) =
coração alongado (arhit.) = Khorasan Razawi, provincie în Iran.
deschizătură în formă de inimă la coração venoso periférico (anat.)
unele ferestre ogivale. = pulpa piciorului.
coração de carlos (astron.) = Inima coração-ardente (bot.) = plantă
lui Carol (Alpha Canum Venaticorum ornamentală din familia
sau Cor Caroli), stea dublă din Fumariaceae, numită şi cerceii-
constelaţia Câinii de Vânătoare. doamnei (Dicentra spectabilis).
coração de Jesus (rel.) = 1. Inima coração-da-índia (bot.) = plantă
Preasfântă a lui Isus, simbolul iubirii agăţătoare originară din zonele
lui Isus pentru umanitate; 2. tropicale şi subtropicale ale Asiei şi

59
Africii (Cardiospermum halicacabum). coração-de-nossa-senhora (bot.)

coração-de-boi = 1. (bot.) soi de = numele mai multor plante de
tomată; 2. (Braz.; bot.) varietate de gradină.
mango; 3. (Braz.; bot.) specie de coração-de-rainha (bot.) = arbust
arbust din familia Annonaceae fructifer din America de Sud, ale
(Annona reticulata). cărui fructe se comercializează şi în
coração-de-bugre = arbust din România sub denumirea de măr de
flora braziliană (Lithraea zahăr, annona sau chirimoya
brasiliensis). (Anona cherimola).
coração-de-estudante (bot.) = 1. coração-de-são-tomás (bot.) =
planta din familia Begoniaceae fructele unei specii de acacia
(Begonia platinifolia); 2. denumire căţărătoare (Acacia scandens).
dată altor specii din aceeaşi familie. coração-magoado (bot.) = 1.
coração-de-galo (bot.) = 1. plantă din flora braziliană
varietate de strugure; 2. varietate de (Lysianthus uliginosus); 2. numele a
măslină. două plante ornamentale cu frunze
coração-de-jesus (bot.) = plantă decorative (Iresine herbstii şi
medicinală din familia Compositae Plectranthus scutellarioides).
(Mikania officinalis). coração-verde = 1. (bot.) arbore
coração-de-lamarinau (bot.) = din America tropicală, cu coajă
specie de arbore din Timor. amară şi astringentă, utilizată în
coração-de-maria (bot.) = 1. plantă tratamentul paludismului (Nectandra
ornamentală din familia rodioei); 2. prea tânăr pentru
Fumariaceae, numită şi cerceii- dragoste, necopt.
doamnei (Dicentra spectabilis); 2. corar de vergonha = a roși de
numele a două plante ornamentale rușine.
cu frunze decorative (Iresine herbstii corda sensível = coarda sensibilă.
şi Plectranthus scutellarioides). cordão sanitário (med.) = cordon
coração-de-negro (bot.) = 1. plantă sanitar.
din familia Celastraceae (Maytenus cordão umbilical (anat.) = cordon
gonocladus); 2. albiţie, arbore ombilical.
originar din Oceania şi nordul cores alegres = culori vii, culori
Australiei, cultivat deseori ca arbore ţipătoare.
decorativ (Albizia lebbeck); 3. corno anterior (anat.) = partea
arbore din familia leguminoaselor anterioară a materiei cenușii din
(Swartzia grandifolia). măduva spinării.

60
corno cutâneo (med.) = zonă coroa de laranjeira = cunună de

îngroșată a epidermei cu aspect lămâiţă purtată de mirese la nunţile
cornos. tradiţionale.
Corno de África (geogr.) = coroa de louros = cunună de lauri.
Peninsula Somalia, Africa de Nord- corpo a corpo = 1. corp la corp,
Est. direct; 2. luptă corp la corp; 3.
corno de Gabriel/ Torricelli conflict de idei între persoane; 4.
(matem.) = trompeta lui Torricelli, (Braz.; polit.) contact direct cu
suprafață de rotație obținută prin alegătorii, baie de mulțime.
rotirea curbei y=1/x în jurul axei corpo aberto (rel.) = (în practicile
absciselor. religioase afro-braziliene:) trup
Corno de Ouro (geogr.) = golful vulnerabil în fața vătămării.
Cornul de Aur (Haliç) din Istambul. corpo adiposo (entom.) =
corno inglês (muz.) = corn englez. 1. formațiune lobulară de țesut
corno manso (fig.) = bărbat aflat adipos în glandele genitale ale
sub papucul nevestei. amfibienilor; 2. strat de țesut adipos
corno posterior (anat.) = partea care acoperă viscerele insectelor în
posterioară a materiei cenușii din stadiul larvar.
măduva spinării. corpo alado (entom.) = glandă
corno sacro (anat.) = protuberanță endocrină la insecte.
a osului sacru. corpo amarelo/ lúteo (anat.) =
corno ventral (anat.) = partea corpus luteus sau corpul galben,
anterioară a materiei cenușii din corp endocrin aflat în interiorul
măduva spinării. ovarului responsabil de secreția
corno da abundância/ de progesteronului.
Amalteia = cornul abundenței. corpo astral (rel.) = corpul astral,
corno de Ámon = amonit, ordin de partea spirituală sau energetică a
moluște cefalopode fosile din corpului uman, care supraviețuiește
paleolitic, cu cochilia spiralată și după moarte.
compartimentată. corpo caloso (anat.) = corpul calos,
corno de carneiro (arhit.) = spirală formațiune aflată în interiorul
la capitelurile coloanelor ionice. comisurii creierului, care unește
cornos-do-diabo (Braz.; bot.) = emisferele cerebrale.
plantă ornamentală originară din corpo canelado/ estriado (anat.) =
Brazilia, cu flori galbene și fructe corpul striat, formațiune de materie
comestibile (Proboscidea lutea). cenușie și albă situată în fața

61
talamusului. împărtășanie, grijanie.

corpo carotídeo (anat.) = corpo de delito (jur.) = corpul
formațiune de țesut cromafin delict.
puternic vascularizat, aflat la Corpo de Deus (rel.) = Corpus
bifurcația arterei carotide. Christi, sărbătoare catolică ce are
corpo cavernoso (anat.) = corp loc anual la șaizeci de zile după
cavernos, fiecare din cele două Paște în cadrul căreia are loc
formațiuni cilindrice de țesut erectil venerarea euharistiei.
aflate pe partea dorsală a penisului corpo de exército/ tropas (milit.) =
sau a clitorisului și care provoacă corp de armată, ansamblu de trupe
erecția. implicate într-o operațiune militară.
corpo celeste/ cósmico/ sideral corpo de inclusão (bacter.) =
(astron.) = corp ceresc. element intracelular care apare în
corpo celular (anat.) = corpul protoplasma și nucleul celulelor în
celular al neuronului sau soma, cadrul unor infecții virale precum
partea centrală a neuronului care hidrofobie, variolă, herpes etc.
conține nucleul și din care emerg corpo de jurados (jur.) = jurați, juri
dendritele și axonul. (înv.).
corpo cetônico (chim.) = corp corpo de luz (echit.) = distanță
cetonic, produs al catabolismului echivalentă cu lungimea unui cal.
lipidelor. corpo de prova = eșantion, mostră,
corpo ciliar (anat.) = corp ciliar, probă.
structură orbiculară aflată în corpo de saúde (milit.) = corpul
interiorul globului ocular. medical.
corpo da batalha (milit.) = unitate corpo de texto (poligr.) = corpul
militară combatantă. textului.
corpo da guarda (milit.) = corp de corpo diplomático = corpul
gardă. diplomatic.
corpo da igreja (rel.) = 1. naosul corpo directivo = conducerea unei
unei biserici; 2. turma de credincioși. instituţii, consiliul director.
corpo de baile (teatru) = corp de corpo discente (educ.) = elevii sau
balet. studenţii unei instituţii de
corpo de bombeiros = unitate de învăţământ.
pompieri. corpo docente (educ.) = corpul
Corpo de Cristo (rel.) = trupul lui profesoral, personalul didactic dintr-
Isus, euharistie, cuminecătură, o instituţie de învăţământ.

62
corpo esponjoso (anat.) = corp natură organică.

spongios, masă de țesut erectil corpo perturbador (astron.) = corp
situată în partea inferioară a ceresc care modifică traiectoria
penisului și care conține uretra. altuia.
corpo estranho = corp străin. corpo político (pol.) = guvernul sau
corpo expedicionário (milit.) = statul în ansamblul său.
trupe aflate în misiune în afara țării. corpo pré-estelar (astron.) =
corpo fechado (rel.) = (în practicile condensat prestelar.
religioase afro-braziliene:) trup corpo psamomatoso (med.) =
invulnerabil. psamom, masă de materie
corpo franco (milit.; înv.) = 1. calcaroasă ce apare în unele
detașament de voluntari recrutați tumoriale sistemului nervos.
pentru activități militare specifice; 2. corpo radioativo (fiz.) = substanță
trupe speciale pregătite pentru radioactivă.
misiuni periculoase. corpo redondo (matem.) = corp
corpo gasoso (fiz.) = corp în stare geometric tridimensional de rotație.
gazoasă. corpo saliente (arhit.) = element
corpo geniculado (anat.) = corp arhitectonic în relief.
geniculat, fiecare din cele patru corpo sem alma (fig.) = sat fără
protuberanțe ale diencefalului care câini (fig.), orice entitate sau
funcționează ca centri de sinapse instituție dezorganizată, lipsită de
pentru cortexul cerebral. conducere.
corpo geométrico (matem.) = corp corpo sólido (fiz.) = corp în stare
geometric tridimensional. solidă.
corpo humano = corpul uman, corpo vítreo (anat.) = corp vitros,
corpul omenesc. umoare vitroasă.
corpo inorgânico (zool.) = corp corpúsculo central (fiz.) = centriol.
anorganic. corregedor do cível (înv.) =
corpo negro (fiz.) = corp absolut judecător de drept civil.
negru, suprafață ideală care corregedor do crime (înv.) =
absoarbe complet radiația, fără a o judecător de drept penal.
reflecta. correia de transmissão (tehn.) =
corpo neutro (chim.) = corp neutru, curea de transmisie.
care nu este nici acid, nici alcalin. corrente contínua (fiz.) = curent
corpo orgânico (zool.) = structură continuu.
care este parțial sau în totalitate de corrente de tráfego (transp.) =

63
trafic rutier pe un sens de mers al corrida de fundo (sport) = cros

şoselei. fond, alergare pe o distanţă mai
corrente eléctrica (fiz.) = curent mare de 1.500 de metri.
electric. corrida de touros (taurom.) =
corrente eólica = vânt. coridă de tauri.
correr a cortina sobre = a acoperi, cortado à escovinha (despre păr)
a ascunde. = tuns periuţă, tuns foarte scurt.
correr a coxia = a umbla teleleu cortar a cabeça = a-şi pune capul,
Tănase, a umbla fleura, a umbla de a jura.
nebun. cortar a cabeça de alguém (fig.;
correr a toque de caixa = a da pe fam.) = a opri pe cineva, a-i tăia
cineva afară cu ameninţări sau macaroana (fam.).
lovituri. cortar a direito = a o lua pe
correr atrás de foguetes = a umbla scurtătură, a o lua de-a dreptul.
după potcoave de cai morţi, a visa cortar a palavra a alguém = a
cai verzi pe pereţi. întrerupe pe cineva, a-i tăia vorba.
correr Ceca e Meca = a umbla în cortar as asas a alguém (fig.) = a-i
lung şi-n lat, a bate drumurile. tăia cuiva aripile (fig.), a-i pune
correr com alguém = a da pe piedici, a-l limita, a-l descuraja.
cineva afară, a-i da papucii, a cortar as cartas = a tăia cărţile (la
alunga. jocurile de cărţi).
correr de boca em boca = a fi în cortar às despesas = a reduce
gura lumii, a fi pe buzele tuturor. cheltuielile.
correr em bica = a vărsa sau a cortar as pernas a (col.) = a pune
turna într-un şuvoi neîntrerupt. beţe în roate, a împiedica, a strica
correr parelhas = a egala, a aduce planurile.
la acelaşi nivel. cortar as unhas rentes = a-şi
correr risco de = a fi în pericol de. mânca de sub unghii, a fi zgârie-
correr rumores = a umbla vorba, a brânză, a fi zgârcit.
circula zvonul. cortar com = a rupe cu, a încheia
correr sangue = a curge sângele în relaţiile cu, a termina cu.
valuri, a avea loc un măcel. cortar na casaca a alguém = a
corre-vai-di-lo (reg.) = bârfitor, vorbi de rău pe cineva, a-l forfeca.
gură-spartă, intrigant, colportor. cortar o coração = a i se rupe
corrida de cavalos (echit.) = cursă inima, a simți mil sau tristețe.
de cai. cortar o nó górdio = a tăia nodul

64
gordian. ridicături liniare și paralele.

cortar o pescoço (col.) = a tăia costumes nacionais = tradiții și
gâtul cuiva, a-i lua gâtul (inf.). obiceiuri populare.
cortar os braços = a-i pune cuiva cotovelo de tenista (col.; med.) =
piedici. cotul tenismanului sau epicondilită,
cortar os braços e as pernas = a afecţiune medicală care constă în
lăsa pe cineva complet neputincios. inflamarea tendoanelor inserate pe
cortar/ tosar na pele de uma epicondilii humerali, ducând la
pessoa = a vorbi de rău pe cineva, reducerea mobilităţii în zona cotului.
a bârfi. couro cabeludo = scalp, pielea
Cortina de Ferro = Cortina de Fier. capului.
cortina de fogo (milit.) = linie de couro cru (ind.) = piele brută,
foc. nepreparată, netăbăcită.
cortina de fumo (milit.) = perdea de couro da Rússia (ind.) = piele
fum. tăbăcită cu extracte vegetale
Corvos a corvos não se tiram os tanante din scoarţă de mesteacăn şi
olhos = Corb la corb nu-și scoate arin.
ochii. couro fresco (ind.) = piele brută,
Cos demónios!, Cos diabos! = La nepreparată, netăbăcită.
naiba!, La dracu’!, Fir-ar să fie! couro lavrado (ind.) = piele de
costela esternal (anat.) = fiecare Córdoba, piele prelucrată în relief şi
din cele şapte coaste superioare. cu intarsii metalice.
costela falsa (anat.) = fiecare din couro nonato (ind.) = piele de viţel
cele cinci coaste inferioare. nenăscut, aflat în uter în momentul
costela flutuante (anat.) = coastă sacrificării vacii gestante.
flotantă, fiecare din ultimele două couro seco (ind.) = piele brută,
coaste inferioare. uşor sărată şi uscată.
costela verdadeira (anat.) = fiecare couro vegetal (ind.) = piele
din cele şapte coaste superioare. artificială obţinută din prelucrarea
costela-de-adão (bot.) = monstera unor anumite tipuri de materiale
sau planta-uragan, specie de plantă vegetale.
din familia Araceae, originară din couro verde = 1. (ind.) piele brută,
Mexic şi cultivată mai ales ca plantă nepreparată, netăbăcită; 2. (Braz.;
de apartament (Monstera deliciosa). la pl.) piese de îmbrăcăminte din
costela-de-vaca (Braz.; reg.) = piele din costumul locuitorilor din
denivelare a terenului în formă de zonele rurale (vestă, brâu şi

65
jambiere). criar barriga = a lenevi într-un

couro-branco (ind.) = piele dolce far’niente.
preparată în vederea tăbăcirii cu criar calo = a se obişnui, a căpăta
alaun şi sare. experienţă.
couro-n’água = 1. viteaz, curajos; criar corpo = a prinde contur.
2. (Braz.; reg.) persoană risipitoare, crime de lesa-majestade = crimă
extravagantă, nechibzuită. de lezmaiestate.
cozer uma bebedeira = a dormi crime de lesa-pátria = crimă
pentru a scăpa de o mahmureală. împotriva statului.
cozido à portuguesa = ghiveci, crise de nervos = criză de nervi.
tocană, fel de mâncare tradiţională crista de ave = creasta unei păsări.
portugheză preparată din carne, crista de montanha = creastă de
orez, cartofi şi legume. munte.
cravo-aromático, cravo-da-Índia, crista-de-galo (Braz.) = 1. (bot.)
cravo-de-cabecinha, cravo-da- numele generic al mai multor specii
terra-de-minas, cravo-da-terra-de- de plante din genurile Celosia,
são-paulo, cravo-giroflê (bot.) = Amaranthus și Heliotropium; 2.
arbore de cuişoare (Syzygium (entom.; reg.) numele unui fluturedin
aromaticum). pădurile tropicale (Heliconius erato).
cremor de tártaro (chim.) = bitartrat crista-de-mutum (Braz.; bot.) =
de potasiu. plantă agățătoare din flora
crepúsculo da vida = amurgul amazoniană cu frunze compuse și
vieţii. flori portocalii (Mucuna huberi).
crescer água na boca = a-i curge crista-de-peru (Braz.; bot.) = 1.
balele după ceva, a-i lăsa gura apă arbust originar din insulele
cuiva, a saliva după ceva. Pacificului (Acalypha hispida); 2.
Cria corvo, tirar-te-á o olho = arbust ornamental originar din
Dacă crești șarpele la sân o să te Brazilia (Centropogon
muște. surinamensis).
criada de dentro = menajeră. cristal de neve = fulg de zăpadă.
criado grave = asistent sau servitor crivo de Eratóstenes (matem.) =
personal. ciurul lui Eratostene, procedeu de
criança de mama = sugar, copil de determinare a tuturor numerelor
țâță. prime până la o anumită limită.
criar ao(s) peito(s) = a crește la crivo-traqueano (bot.) = fascicul
sân (și fig.). libero-lemnos.

66
cronista-mor = cronicarul principal fam.).

al unei opere, istoric desemnat de cu de foca (col.; înv.) = alimente
monarh pentru a consemna istoria sau băuturi aproape congelate.
unui regat. cu de galinha (Braz.; reg.) =
crosta do pão (Braz.; gastron.) = cusătură strâmbă.
coajă de pâine. cu de jegue (Braz.) = pahar de
crusta terrestre (geol.) = scoarţa cachaça (rachiu de trestie de zahăr)
terestră. băut rapid, după care se consumă o
cruz de Santo André = crucea felie de lămâie înmuiată în zahăr.
Sfântului Andrei. cu de Judas (vulg.) = la capătul
cruza-bico (ornit.) = pasăre din lumii, la dracu’-n praznic, unde şi-a
familia Fringillidae numită și înţărcat dracul copiii, unde şi-a
forfecuță (Loxia curvirostra). pierdut dracul potcoavele, unde a
cruzar os braços = a sta cu mâinile dus mutul iapa.
în sân, a sta deoparte, a rămâne cu de mãe joana = 1. chestiune în
indiferent, a nu se implica, a nu se care se amestecă toată lumea; 2.
băga în seamă (col.). problemă în legătură cu care toată
cruzar os joanetes = a merge pe lumea îşi dă cu părerea.
trei cărări, a se împletici din cauza cu de sono (col.) = somnoros,
beţiei. persoană căreia îi este în
Cruzeiro do Sul (astron.) = permanenţă somn.
constelaţia Crucea Sudului. cu do conde/ do mundo = la
cu da perua (Braz.) = la capătul capătul lumii, la dracu’-n praznic,
lumii, la dracu’-n praznic, unde şi-a unde şi-a înţărcat dracul copiii, unde
înţărcat dracul copiii, unde şi-a şi-a pierdut dracul potcoavele, unde
pierdut dracul potcoavele, unde a a dus mutul iapa.
dus mutul iapa. cuando seja mister = la nevoie, în
cu de boi = haos, dezordine, caz de nevoie.
tevatură. cu-de-cachorro/ cu-de-mulata (bot.)
cu de ferro = elev sau student = Suzana-cu-ochi-negri, plată
serios şi sârguincios, tocilar (fig.; ornamentală din familia Acanthaceae
originară din Africa (Thunbergia Cuidado que a língua não te corte
alata). a cabeça = Fiecare pasăre pe limba
cu-de-galinha (zool.) = moluscă ei piere.
gasteropodă din Oceanul Atlantic Cuidado que a língua não te corte
(Tegula viridula). a cabeça = Fiecare pasăre pe limba

67
ei piere. partea din spate a piciorului, în

culto de dulia (rel.) = cult dedicat spatele genunchiului.
sfinţilor. curva de nível (geogr.) = curbă de
culto de hiperdulia (rel.) = cult nivel.
dedicat Fecioarei Maria. curvar a cabeça/ a cerviz = a pleca
culto de latria (rel.) = cult dedicat capul, a se supune, a se umili.
lui Dumnezeu. cuspir para o ar = a se umfla în
cultura geral = cultură generală. pene, a se împăuna, a se lăuda.
curador de órfãos = magistrat Custa/ sai mais caro/ Mais vale a
însărcinat cu drepturile şi interesele mecha que o sebo = Scump la
orfanilor minori. tărâțe și ieftin la făină, Mai mare
curar de = a avea grijă de, a se daraua decât ocaua.
îngriji de. custar a vida = a costa viaţa.
cúria régia = organ administrativ şi custar os dentes da boca/ os
juridic, cu rol consultativ, în olhos da cara = a costa exagerat
monarhia portugheză, în vigoare de mult, a costa și ochii din cap.
până în a doua jumătate a sec. al custas de parte = cheltuieli de
XIII-lea. judecată plătite părţii câştigătoare
Curtas pernas tem a mentira e după un proces.
alcança-se asinha = Minciuna are custe o que custe = fie ce-o fi,
picioare scurte. orice ar fi, cu orice preţ.
curto-circuito = scurtcircuit. Cutelo mau corta o dedo e não o
curva da perna (anat.; fam.) = pau = Unde dai și unde crapă.

D
da cabeça aos pés = de sus în jos, prăpastiei, a se afla într-o situaţie
din cap până-n picioare. delicată; 2. a-şi asuma riscuri inutile,
da mão à boca = de la mână pân’ a se juca cu focul.
la gură, imediat. dançarina do ventre = dansatoare
Da mão à boca se perde a sopa = din buric, dansatoare orientală.
De la mână pân’ la gură se pierde dar (um) galho (Braz.) = a da
îmbucătura, Într-o clipă se poate naștere la complicații, a stârni un
pierde totul. scandal.
da mesma forma = de asemenea, dar a alma ao Criador = a-şi da
la fel. duhul, a-şi da sufletul, a-şi da ultima
da popa à proa = de la început suflare, a muri.
până la sfârșit, de la un capăt la dar a bênção = a binecuvânta, a da
altul. binecuvântarea, a blagoslovi.
dado e arregaçado = oferit din dar a cara = a înfrunta situaţia, a da
toată inima. piept.
dado que = dat fiind că, având în dar à casca = a se fâstâci.
vedere că, din moment ce. dar a casca = a se înfuria, a-i sări
dador de sangue = donator de muştarul, a-i sări ţandăra.
sânge. dar à costa (mar.) = a naufragia în
dama de honor = 1. doamnă de ape puţin adânci în apropierea
onoare la curtea unui monarh; 2. coastei.
domnişoară de onoare la o nuntă. dar à dica = a denunţa, a ciripi (fig.,
dança de São Vito (med.; pop.) = arg.), a da în gât (arg.).
coreea Sydenham, condiţie medicală dar a entender = a da de înţeles.
caracterizată prin mişcări spontane şi dar à estampa = a da la tipar, a
neregulate, provocate, de multe ori, publica.
de un reumatism infecţios. dar a língua = a scoate limba, a
dança de/ do ventre = dans din arăta limba.
buric, (p. ext.) dans oriental. dar à língua = 1. a da din gură, a
dançar na corda bamba = 1. a fi bârfi, a fi indiscret; 2. a-şi da drumul
pe muchie de cuţit, a fi pe marginea la gură, a da din casă (fam.), a face
69
o mărturisire sau un denunţ. dar ao badalo = a-i merge meliţa, a

dar à luz = a da naştere, a naşte. da din gură.
dar a mão = 1. a da o mână de ajutor, dar ao beque = a se clătina pe
a ajuta; 2. a da mâna cu cineva, a picioare, a se împiedica.
strânge mâna cuiva; 3. a ceda mâna dar ao cu (vulg.) = a da din fund, a
la jocurile de cărţi, a pasa. merge legănându-şi şoldurile.
dar a palma a = a recunoaşte dar ao dente = a da din fălci, a
superioritatea cuiva. băga la ghiozdan (fam.), a mânca, a
dar a perceber = a da de înțeles. mesteca.
dar à perna = 1. (col.) a umbla dar ao diabo = a da la naiba, a da
încoace şi încolo, a alerga, a fi la păcatele, a trimite la dracu’.
mereu pe drumuri; 2. (col.) a dansa. dar ao pêlo = a se supăra, a se
dar a sua palavra = a-și da enerva.
cuvântul. dar ao rabo = 1. (despre animale) a
dar a última mão a = a face da din coadă; 2. a-și freca mâinile
ultimele retuşuri. de bucurie; 3. a da din fund.
dar à unha = a munci cu atenţie şi dar aos butes (fam.) = a o tuli, a o
migală. şterge, a o lua la sănătoasa, a-şi lua
dar à vela (mar.) = a ridica pânzele, picioarele la spinare, a-şi pune
a ieși în larg. coada pe spinare.
dar a vida = a-şi da viaţa, a se dar aos calcanhares = a o lua la
sacrifica. sănătoasa, a-şi pune coada pe
dar a(s) mão(s) à palmatória = 1. a spinare, a fugi.
bate palma, a încheia un târg, a dar aos queixos = a mesteca, a
cădea de acord într-o privinţă cu molfăi, a mânca.
cineva; 2. a-şi recunoaşte vina sau dar ares a = a aduce cu, a semăna
greşeala, a o da la pace (arg.). cu.
dar a/ uma mão = a da o mână de dar ares de = a avea un aer
ajutor. familiar, a semăna cu ceva sau
dar água pela barba = a da bătăi cineva.
de cap, a face necazuri, a provoca dar as boas-festas = a face urări
încurcături, a cauza dificultăţi. de sărbători.
dar anca (echit.; despre cai) = a se dar as boas-noites = a spune
lăsa încălecat. noapte bună, a se duce la culcare.
dar andamento = a (se) grăbi, a-i dar as boas-tardes = a da bineţe, a
da bice, a-i da bătăi. da bună ziua, a da bună seara, a

70
saluta. dar carena a = a face bucăţi, a face

dar as boas-vindas = a ura bun fărâme, a distruge.
venit. dar carta de alforia a = a elibera, a
dar às canelas = a o lua la reda libertatea.
sănătoasa, a-şi pune coada pe dar carta-branca a alguém = a da
spinare. mână liberă cuiva.
dar as costas = a se întoarce cu dar cartas = a avea pâinea şi
spatele, a-i întoarce spatele cuiva. cuţitul, a fi pe treaba lui, a face
dar às de vila-diogo = a o lua la jocurile.
fugă, a o şterge englezeşte, a o lua dar cavalaria = a fi sub papuc, a se
la sănătoasa. lăsa dominat.
dar as despedidas = a sfârşi. dar cobertura a = a aproba, a
dar as mãos = 1. a-şi da mâna, a-şi consimţi.
strânge mâinile; 2. a se ţine de dar com a cabeça pelas paredes
mână, a sta mână în mână; 3. a = a se da cu capul de pereţi.
bate palma, a cădea de acord dar com a língua nos dentes (fig.)
asupra unei înţelegeri. = a-și da drumul la gură, a-i scăpa
dar às pernas (col.) = a umbla un cuvânt, a se da de gol, a da pe
încoace şi încolo, a alerga, a fi gură (arg.), a revela un secret.
mereu pe drumuri; 2. a o lua la dar com a porta na cara = a-i trânti
sănătoasa, a-şi pune călcâiele pe uşa-n nas.
spinare. dar com a veia = a găsi punctul
dar asas (fig.) = a-i da cuiva libertate. sensibil.
dar boa tarde = a da bună seara. dar com o nariz na porta = a nu
Dar bofetada e esconder a mão é găsi ceea ce caută.
de vilão = C-o mână te mângâie, cu dar com o pé = a da cu piciorul
alta te zgârie, Pe din față te linge, (fig.), a dispreţui, a rata intenţionat o
pe din dos te frige. ocazie.
dar bota = a da greş, a o da în dar com o rabo na cerca (Braz.;
bară. fam.) = a da colțul (col.), a da ortul
dar brado = a da prilej de bârfă, a popii, a muri.
intra în gura lumii. dar com os burros na água = a
dar cabes = a întreprinde o acţiune nimeri cu oiştea în gard.
bine gândită şi pusă la punct. dar com os calcanhares nas
dar cabo de = a face capătul, a costas = a o lua la sănătoasa, a-şi
face felul. pune coada pe spinare, a fugi.

71
dar com os ossos em = a ajunge, gură, a-i scăpa un cuvânt, a se da

a sfârşi. de gol.
dar com os pés (fig.) = 1. a da cu dar de mamar = a alăpta, a da să
piciorul (fig.), a respinge; 2. (fig.) a-i sugă unui copil.
da papucii cuiva, a termina o relaţie. dar de mão = a lăsa din mână, a-şi
dar com os pratos na cara = a fi lua mâna de pe ceva, a lăsa, a
nerecunoscător, a mușca mâna abandona.
care-l hrănește, a plăti binele cu rău. dar de ombros = a da din umeri, a
dar confiança = a permite ridica din umeri a nepăsare,
tratamentul cu familiaritate. resemnare sau neştiinţă.
dar conhecimento de = a aduce la dar de rosto (fig.; fam.) = a da nas
cunoştinţă, a comunica, a face o în nas.
dare de seamă, a raporta. dar de ventre = a defeca, a face
dar conta = a-şi da seama. caca (fam.), a face treaba mare
dar corda a = a-i da apă la moară (fam.).
cuiva ca să vorbească mult. dar desprezo = a dispreţui, a nu
dar corda ao relógio = a întoarce acorda importanţă.
ceasul. dar dois dedos de conversa/ de
dar de barato = a da pe gratis, a prosa (fam.) = a schimba o vorbă
ceda uşor, a se vinde ieftin. cu cineva, a sta la taclale (fam.).
dar de bico (Braz.) = 1. a nu da dar em droga = a se duce de râpă,
importanță, a ignora; 2. (sport) a a se duce pe apa Sâmbetei, a se
șuta balonul de fotbal cu vârful duce naibii.
ghetei. dar entrada a mercadorias = a
dar de cachete (Braz.) = a lua la face intrarea mărfurilor.
palme pe cineva. dar fé = a certifica, a confirma.
dar de caras com = a da nas în dar garupa (Braz.; reg..) = 1.
nas cu. (echit.; despre cai) a permite să fie
dar de corpo (col.) = a defeca, a încălecat de mai mult de o
face treaba mare. persoană; 2. a lua pe cineva ca
dar de cu (vulg.) = a derapa pe însoțitor pe cal sau pe bicicletă.
şosea cu deplasarea în lateral a dar graxa a = a peria pe cineva
părţii din spate a autovehiculului. (fig.), a linguși, a pupa în fund
dar de face (fig.; fam.) = a da nas în (vulg.), a lăuda excesiv.
nas. dar guita a = a-i da apă la moară
dar de língua = a-și da drumul la cuiva ca să vorbească mult.

72
dar largas a = 1. a despiedica un dar o cavaco = a face de râs, a

cal sau un alt animal; 2. (fig.) a umili.
înlătura piedicile din calea cuiva, a-i dar o corpo ao manifesto = a da
da frâu liber. piept, a se zbate pentru a obţine
dar lugar a suspeitas = a da ceva.
naștere la îndoieli, a trezi suspiciuni. dar o couro às varas = a da ortul
dar manteiga = a linguși, a peria popii, a-şi lepăda ciubotele, a-şi lăsa
(fig.), a pupa în fund (vulg.). oasele.
dar margem = a da motive, a da dar o cu (vulg.) = a fi sodomizat, a
ocazia. practica sexul anal ca participant
dar mostras de valor = a da pasiv, a o lua în cur (vulg.).
dovadă de curaj. dar o cu e três/ cinco/ dez tostões
dar na balda = a găsi buba. por (vulg.) = a-i plăcea foarte mult
dar na fina (reg.) = a avea baftă ceva sau cineva, a-şi da şi sufletul
(fam.). pentru ceva sau cineva, a face orice
dar na tecla = a pune degetul pe pentru ceva sau cineva.
rană. dar o flanco = a da naştere la
dar na veia = a găsi o modalitate. discuţii, a intra în gura lumii, a fi
dar nas vistas = a sări în ochi, a subiect de bârfă.
ieşi în evidenţă. dar o fora (Braz.) = a o şterge, a o
dar no couro = a o nimeri, a merge tăia (col.), a o tivi (arg.).
drept la ţintă. dar o pé e tomar a mão = a abuza
dar no goto (pop.) = a rămâne ceva de cineva, a-i da un deget şi a-i lua
în gât, producând tuse sau toată mâna.
sufocare. dar o peito a = a alăpta un sugar, a
dar no miolo = a-i trece prin minte, da să sugă, a da țâță (pop.).
a-i da prin cap. dar o sinal da batalha = a da
dar no pé = a o lua la sănătoasa, a- semnalul de începere a luptei.
și lua picioarele la spinare. dar o tom = a da tonul.
dar o arroz a = a pedepsi. dar os bons-dias = a da bineţe, a
dar o braço = a da braţul cuiva, a-i da bună ziua, a saluta.
oferi braţul. dar os parabéns = a felicita.
dar o braço a torcer = a ceda, a se dar os últimos retoques = a face
da bătut, a se lăsa convins. ultimele retușuri.
dar o cascarrão = a se înfuria, a-i dar ouvidos = a asculta, a da
sări muştarul, a-i sări ţandăra. ascultare, a acorda atenția cuvenită.

73
dar palmas = a aplauda. vinde mărfurile.

dar para baixo (fig.) = a pune la dar sangue = a dona sânge.
pământ, a doborî. dar sebo nos calcanhares = a o
dar para tabaco = a da de lua la sănătoasa, a-şi pune coada
cheltuială (glumeţ), a trage o mamă pe spinare, a fugi.
de bătaie. dar sepultura = a înmormânta, a
dar para trás = a se opune, a riposta. îngropa.
dar passada = a ceda calea, a lăsa dar seu sangue por uma causa =
să treacă. a-şi pune viaţa în slujba unei cauze
dar pé = 1. a oferi o scuză, a oferi un (şi a avea de suferit din acest
pretext; 2. despre o apă curgătoare motiv).
sau stătătoare: a avea adâncime dar um ar da sua graça = a zâmbi,
mică, suficientă pentru ca o persoană a surâde.
să stea în piciare cu capul la suprafaţa dar um bigode = 1. a se lăuda, a le
apei, a ajunge până la gât. înflori; 2. a da cuiva o lecţie, a pune
dar pela conta = a-şi da seama. la punct pe cineva; 3. (Braz.) a
dar pela fieira = a da cu ţârâita, a ucide vânatul în care a tras
da foarte puţin. altcineva și nu a nimerit.
dar por conta a face o plată dar um bordo = a da o raită, a da o
parţială. tură.
dar por paus e por pedras = a dar um capote = a câştiga la
scoate foc pe nări, a tuna şi fulgera. diferenţă mare de puncte, a da
dar princípio = a începe, a da clasă, a da ceaţă.
startul. dar um corpo à terra = a îngropa.
dar prova = a da dovadă. dar um empurrão (fig.) = a face o
dar que cuidar = a provoca favoare/ un favor.
îngrijorare, a da bătăi de cap. dar um ponto na boca = a închide
dar que entender = a da de gândit. gura, a tăcea.
dar que falar = a fi pe buzele dar um salto = a face un salt.
tuturor, a intra în gura lumii. dar uma no cravo e outra na
dar rabo ao nambu (Braz.; col.) = a ferradura = a nimeri una da şi alta
da prilej de bârfă, a se expune. nu, a bâjbâi.
dar rebate = a da alarma. dar uma pisada no pé = a călca pe
dar remate = a termina, a finaliza, a cineva pe picior.
încheia. dar uma vista de olhos a = a
dar saída às mercadorias = a arunca un ochi, a arunca o privire, a

74
observa superficial. dar-se o mesmo com alguém = a i

dar vaia = a huidui, a fluiera. se întâmpla la fel, a i se întâmpla
dar valor = a acorda importanță. același lucru.
dar vida = a înviora, a însufleți. das unhas dos pés à raiz dos
dar vida a alguém = a-i da viață cabelos = din cap până-n picioare,
cuiva, a-l naște. din creştet până-n tălpi, de la a la z,
dar volta ao estômago = a i se în întregime, complet.
întoarce stomacul pe dos. de A a Z = de la început până la
dar volta ao miolo (fam.) = a se sfârşit, de la a la z, de la cap la coadă.
gândi pe îndelete, a reflecta. de alto coturno = de neam, de
dar volta ao mundo = a face rang înalt.
înconjurul lumii, a face ocolul de arrepiar os cabelos = de să ţi
pământului. se facă părul măciucă, de să ţi se
dar voltas à cabeça = a nu-i da zbârlească părul în cap, de să ţi se
pace un gând. facă pielea de găină.
dar voto de louvor = a aduce de assento = cu calm, fără agitaţie.
cuvinte de laudă. de baioneta calada (milit.) = cu
dar/ passar sebo nas botas (col.) baioneta la armă (în poziţie de
= a o lua la sănătoasa, a-și lua atac).
picioarele la spinare, a fugi. de baldão = de-a valma, în
darem-se como o cão e o gato = a dezordine şi confuzie.
se avea ca pisica şi câinele, a nu se de bandeja = pe degeaba, pe
înţelege. nasturi (fam.), pe de-a moaca
dares e tomares = ceartă, dispută, (fam.).
discuţie în contradictoriu. de barriga = gravidă, însărcinată.
dar-lhe com a porta na cara = a-i de batida = la repezeală, în grabă,
trânti uşa-n nas. pe genunchi.
dar-lhe para o arrocho = a avea de beiça caída, de beiço caído =
apucături rele. amărât, botos, mofluz.
dar-se ao desfrute = a se de bico revolto (Braz.) = fanfaron,
maimuţări, a se da în stambă. lăudăros, arogant.
dar-se ao desprezo = a ajunge rău, de boa mente = din tot sufletul, cu
a sfârşi prost. plăcere, cu drag.
dar-se ao luxo = a-și permite luxul. de boa nota = de renume, cu bună
dar-se ares = a-şi da aere, a-şi da reputație.
importanţă, a se da mare. de boa-fé = de bună-credinţă.

75
de boca aberta = absorbit, preocupat de cacaracá = de doi lei, fără

de ceva. însemnătate.
de borco = cu faţa în jos, cu gura în de caixão à cova = o petrecere cu
jos, pe burtă. fast, cu cheltuieli extravagante.
de borla = la mişto, la oha (col.). de caminho = imediat.
de bota-abaixo = din rădăcină, de cana rachada = strident,
contundent, radical. cacofonic.
de braço dado = la braţ, de braţ, de canelo = puternic, sănătos,
braţ la braţ. zdravăn.
de braços abertos = cu braţele de cangalhas = cu picioarele în
deschise. sus, cu roţile-n sus (col.).
de braços cruzados = cu mâinile în de cara a cara = faţă în faţă.
sân. de caras = de la prima vedere,
de bruços = cu faţa în jos, cu gura dintr-un foc, cu uşurinţă.
în jos, pe burtă. de casa e pucarinho în deplină
de cabeça = din minte, din intimitate.
memorie, mental, pe de rost, din de caso pensado = cu
cap. premeditare.
de cabeça baixa = cu capul plecat, de catrâmbias = cu picioarele în
cu umilinţă. sus, cu roţile-n sus (fam.).
de cabeça descoberta = cu capul de certeza = cu siguranţă, fără
descoperit, cu respect, cu reverenţă. îndoială.
de cabeça fria = cu calm, cu sânge de chapa = în faţă, direct, fără
rece. ocolişuri.
de cabeça inchada (arg.) = trist. de chofre = deodată, dintr-o dată.
de cabeça levantada = cu capul de cocarinhas, de cócoras = pe
sus, cu fruntea sus, cu demnitate. vine.
de cabelo na venta = cu toane, cu de comer e chorar por mais = (d.
proastă dispoziţie, cu iritare. alimente) bun de să te lingi pe
de cabelo no coração = crud, degete.
insensibil. de comum acordo = de comun
de cabo a rabo = de la cap la acord.
coadă, de la început până la sfârşit, de contado = cu banii jos, în
de la a la z. efectiv, cu bani gheață, cash.
de cabo de esquadra = care de contínuo = imediat, în continuare.
denotă prostie şi incompetenţă. de cor = din memorie, pe de rost.

76
de coração = din toată inima, cu degetul arătător ridicat pentru a

bunăvoinţă. avertiza sau a amenința.
de corpinho/ de corpo bem feito = de destaque = distins, important.
îmbrăcat sumar, lejer. de direito = de drept.
de corpo e alma = 1. în persoană; de enche-mão = 1. umflat,
2. din toată inima, fără rezerve. consistent; 2. perfect, excelent; 3.
de corpo inteiro (fig.) = 1. integru, pe drept, pe bune (col.).
dintr-o bucată (fig.), cu coloană de enfiada = unul după altul, în şir
vertebrală (fig.); 2. în mărime indian.
naturală, reprodus în întregime într- de entrada = la început, pentru
un portret. început.
de corpo mole (Braz.; col.) = bleg, de esbarrunto = îngrozitor,
molatec. înspăimântător.
de corpo presente = 1. în prezența de escacha-pessegueiro =
cuiva; 2. în fața cadavrului unui extraordinar, uimitor, uluitor, de să-ţi
defunct. baţi copiii (arg.), de să te caci pe
de corrida = din mers, pe fugă. tine (vulg.).
de cortar a faca = dur, violent, de escantilhão = în grabă, la
înrăit. grămadă, buluc, în dezordine.
de costas ao alto = cu burta la de esguelha = din lateral, dintr-o
soare, cu ochii în tavan, fără nicio parte, oblic.
ocupaţie productivă. de face = în față, față în față.
de cote = (despre haine:) de toată de facto = de fapt, în realitate, într-
ziua, de purtat. adevăr.
de coturno = important, elevat. de feição = cum trebuie, cum scrie
De couro alheio correias la carte, adecvat.
compridas = Ușor e a da din a altuia de feito = efectiv, în fapt, de fapt.
(rar). de fio a pavio = de la cap la coadă,
de criar bicho = din plin, din de la a la z, de la un capăt la
belşug, la greu (col.). celălalt.
de crista caída (fig.) = descurajat, de fio a pavio = de-a fir a păr, de la
pleoștit, cu moralul la pământ. început până la sfârşit, de la a la z,
de curto = din scurt, imediat. de la cap la coadă.
de cutrelha (reg.) = în dezordine, la de fito feito = cu intenţie,
grămadă, buluc. intenţionat, anume.
de dedo em riste (Braz.) = cu De focinho de cão não se tira

77
manteiga = Din coadă de câine nu de levada = în grabă, superficial.

faci sită de mătase. de ligeiro = ușor, cu ușurință, cu
de fora a fora = de la un capăt la delicatețe.
altul, de la cap la coadă, de la a la z. de longe = de departe, de la distanță.
de força maior = inevitabil. de longo a longo = pe toată
de forma a = pentru a, pentru ca lungimea, de la un capăt la altul.
să. de má mente = fără nicio plăcere,
de forma que = astfel că, astfel de nevoie.
încât. de madrugada = în zori, dis-de-
de frente = în faţă, faţă în faţă, în dimineață.
persoană. de mão a mão = 1. direct; 2. fără
de fresco = recent, de puţin timp. formalităţi, pe încredere.
de gangão (Braz.) = din mers, pe de mão beijada/ lavada = pe
fugă, la repezeală. degeaba, pe nasturi (fam.), pe de-a
de gatas = frânt de oboseală, rupt moaca (fam.), moca (arg.).
de oboseală. de mão em mão = din mână în
de gaveto = edificiu cu fațada mână, direct.
rotunjită aflat la intersecția a două de mão(s) na cinta/ na ilharga =
străzi. cu aroganţă, cu ifose, dându-şi
de golpe = brusc, dintr-o dată, din importanţă, ca pe moşia lui tată-su
senin, pe nepregătite. (fam.).
de gorra = camaraderește, fără bani. de mão-cheia = 1. umflat,
de graça = gratuit, fără bani, moca consistent; 2. perfect, excelent.
(arg.). de mãos a abanar = fără un sfanţ,
de hoje para amanhã = de azi pe rupt în fund.
mâine, de pe-o zi pe alta, în pripă. de mãos a dar, a dar = dând din
de ilharga = într-o parte, dintr-o mâini.
parte. de mãos largas = cu generozitate.
de improviso = dintr-o dată, deodată. de mãos limpas = cu mâinile
de joelhos = 1. în genunchi, curate, fără nicio vină.
îngenunchiat; 2. (fig.) la pământ, de mãos vazias = cu mâna goală,
învins, umilit. fără nimic.
de lado a lado = dintr-un capăt în de massas = de masă, generalizat.
altul. de meia cara = pe gratis, pe-o
de lamber os dedos = de să te lingi nimica toată, moca.
pe degete, gustos, delicios. de memória = din memorie, pe de

78
rost. de pé = 1. în picioare, vertical, în

de mestre = magistral, de maestru, poziţie ridicată; 2. pe picioare, în
de optimă calitate. putere.
de miolo mole (fam.; fig.) = 1. prost de pé atrás (fig.) = cu rezerve, cu
la cap (col.); 2. într-o ureche. neîncredere, ezitant.
de mofo = gratis, pe degeaba. de pé quebrado (lit.) = trăsătură a
de nariz em pé = cu capul sus, cu versurilor neregulate din punct de
nasul pe sus. vedere prozodic (cu silabe în plus
de nascimento = de la naștere, din sau în minus).
naștere. de pedra e cal = o persoană cu
de nascimento ilustre = de origine principii solide, un om ferm.
nobilă. de peito a peito = de braț, la braț,
De noite todos os gatos são braț la braț.
pardos = Noaptea toate pisicile de peito feito = în mod deliberat,
sunt negre. intenționat.
de novo = din nou, iarăși. de perfil = din profil.
de olhos fechados = cu ochii de permeio = între, la mijloc.
închiși, orbește, fără a reflecta de perna estendida = relaxat, fără
asupra consecințelor. stres.
de ora avante = de acum înainte, de pernas para o ar = cu susu-n
de azi înainte, pe viitor. jos, cu fundu-n sus, în dezordine.
de orelha (fam.) = din auzite, din de perto e de longe = de aproape
zvonuri. și de departe.
de outiva = din auzite. de plano = în întregime.
de outros tempos/ outras eras = de pólo a pólo = dintr-un capăt în
de altădată, de pe vremuri, din altul.
vremurile bune. de ponto em branco = impecabil,
de ouvido = 1. din auzite, din de nota zece.
zvonuri, pe surse; 2. după ureche, de pouca monta = neînsemnat,
fără o pregătire teoretică temeinică. irelevant, neglijabil.
de papo = cu aroganță, cu de preferência = de preferință,
superioritate, de sus. preferabil.
de papo descansado = cu sânge de primeira água = de calitate
rece, calculat. excelentă, de cinci stele, la mare
de passada = în drum, în trecere, în artă, la marele fix, prima-ntâia (col.).
treacăt. de primeira plana = de categoria

79
întâi, de prima clasă. cavaleiro = a face din ţânţar

de procedência desconhecida = armăsar.
cu origine necunoscută. de um traço = dintr-un foc.
de prol (înv.) = 1. de viță nobilă; 2. de um trago = dintr-o înghițitură,
de vază, important. dintr-o sorbitură.
de próprio punho = scris cu de uma assentada = dintr-un foc.
propria mână. de uma figa! = super!, beton! (col.),
de queixo caído = trist, abătut. marfă! (col.).
de rastos = târâș. de utilidade pública = de utilitate
de renome mundial = de renume publică.
mondial. de vanguarda = de avangardă,
de repente = dintr-o dată, deodată. avangardist, progresist.
de rosto = faţă în faţă. de vez em quando = din când în
de salto = dintr-o dată. când.
de se lhe tirar o chapéu = jos de vez em quando = din când în
pălăria! când.
de segunda mão = la mâna a debaixo da asa de alguém = sub
doua, second hand. protecția cuiva.
de sol a sol = din zori până în zorii debaixo de = sub, dedesubtul.
zilei următoere. debaixo de chave = sub cheie,
de sua cabeça = din propria sa bine păzit.
minte, din capul său. debaixo de forma = în bune
de tacha arreganhada = cu un condiţii, aşa cum trebuie.
rânjet, râzând şi arătându-şi dinţii. debaixo do braço = sub braţ.
de tal modo = în acest fel, astfel. debaixo do nariz de = sub nasul
de tempo a tempo = din când în cuiva, în prezenţa imediată a cuiva.
când, din vreme în vreme, din timp debruçar-se da janela = a se
în timp. apleca pe fereastră.
de tenção = cu intenție, intenționat. debulhar-se em lágrimas = a
de todas as partes = din toate plânge de-i sare cămaşa de pe el.
părțile. decâmetro quadrado = ar, măsură
de três assobios = de milioane, ca de suprafaţă egală cu 100 m2.
lumea, prima-ntâi, la mare artă, la decisão unilateral = decizie
marele fix, ţâţă de mâţă (arg.). unilaterală.
de trombas (fam.) = îmbufnat, botos. declaração de falência (econ.) =
de um arqueiro fazer um declaraţie de faliment.

80
declaração de guerra = declaraţie orientată în unghi spre interior.

de război. dedo hipocrático (med.) = deget
declaração em público = hipocratic, acel deget rotunjit la
declarație publică. capăt şi cu unghia convexă, întâlnit
declarar parede = a intra în grevă. în unele boli infecţioase oculte.
dedo anular = degetul inelar. dedo indicador = degetul arătător.
dedo auricular = degetul mic. dedo meão/ médio = degetul
Dedo da Galileia = regiune în mijlociu.
nordul statului Israel. dedo mindinho/ minguinho/
dedo de Deus = mâna lui mínimo = degetul mic.
Dumnezeu, voia Domnului, voinţa dedo mostrador = degetul arătător.
divină. dedo polegar = 1. degetul mare de
dedo de mestre = mână bună, la mână, police, policar; 2. degetul
talent, pricepere, fineţe. mare de la picior, haluce.
dedo de zinco (anat.) = deget de dedo-de-dama, dedo-de-preta (bot.)
zinc, în biologia moleculară: = diverse varietăţi de struguri de
secvenţă de aminoacizi legaţi de un masă.
atom de zinc, ce interacţionează cu dedo-durar (Braz.; col.) = a
ADN-ul. denunţa pe cineva, a pârî.
dedo em botoeira (med.) = deget dedo-duro = 1. (Braz.; col.)
în butonieră, afecţiune ce constă în persoană care face un denunţ; 2.
poziţia flectată a degetului, datorată (Braz.; col.) informator al poliţiei.
unei elongări sau secţionări defender a pele = a-și urmări
longitudinale a tendonului propriile interese, a-și trage spuza
corespunzător. pe turta lui, a-și trage jarul pe oala
dedo em gatilho (med.) = deget în lui.
trăgaci, afecţiune dureroasă cauzată deformação elástica (fiz.) =
de o inflamaţie a tendoanelor ce deformare elastică.
flexează degetele, având ca efect o deformação profissional =
blocare a degetului în flexie, urmată deformaţie profesională, defect
de eliberarea sa bruscă. profesional.
dedo em martelo (med.) = deget în deitar a bênção = a binecuvânta, a
ciocan, afecţiune a tendoanelor da binecuvântarea, a blagoslovi.
degetelor de la mână sau de la deitar a carga ao mar (fig.) = a-şi
picior, care constă în deformarea lor vărsa maţele, a da la raţe (col.), a
în flexie, ultima falangă fiind da la peşti (col.), a da la vulpi (col.),

81
a vedea o vulpe (arg.), a-şi vărsa arunca flăcări pe nări, a tuna şi

maţele, a vomita. fulgera.
deitar a casa abaixo = a-şi face de deitar o barro à parede = a-şi
cap, a face balamuc. asuma un risc, a se aventura.
deitar a fateixa a = a pune gheara deitar o(s) cabrito(s) fora/ ao mar
pe ceva, a pune gabja (arg.). (fig.) = a-şi vărsa maţele, a da la
deitar a luva a = a pune mâna pe raţe (col.), a da la peşti (col.), a da
ceva. la vulpi (col.), a vedea o vulpe (arg.),
deitar a mão a/ em = a pune mâna a-şi vărsa maţele, a vomita.
pe ceva, a pune stăpânire pe ceva. deitar o rabo do olho = 1. a trage o
deitar água na fervura = a aplana privire, a se uita cu coada ochiului;
un conflict, a calma spiritele, a linişti 2. a urmări, a supraveghea pe
apele, a calma spiritele, a tempera o ascuns.
situaţie de criză. deitar os bofes pela boca = a fi
deitar as barbas de molho = a-şi obosit, a se sătura de vorbit.
lua măsuri de precauţie. deitar os braços de fora = a sări
deitar as mãos á cabeça = a se lua calul, a fi arogant.
cu mâinile de cap, a-şi smulge părul deitar os corninhos/ cornos de
din cap. fora = a-şi scoate ghearele, a-şi
deitar bota = a da greş, a o da în arăta colţii, a prinde glas, a prinde
bară. curaj, a îndrăzni.
deitar cartas = a da în cărţi, a ghici deitar os gatázios a = a pune
în cărţi. mâna pe ceva, a pune gheara, a
deitar contas = a face calcule, a înșfăca.
face socoteli. deitar para = a da în/ spre, a avea
deitar dinhero para a janela fora = ieşire sau acces la.
a arunca banii pe fereastră, a cheltui deitar pérolas a(os) porcos = a
excesiv sau nejustificat. strica orzul pe gâşte.
deitar foguetes = a jubila, a se deitar poeira aos olhos a = a
bucura cu mult entuziasm, a sări în arunca praf în ochi, a înșela, a minți.
sus de bucurie, a sărbători un deitar por fora = a da pe dinafară.
succes. deitar sangue = a sângera, a-i
deitar foguetes antes da festa = a curge sânge.
se bucura de o realizare înainte de deitar sortes = a trage la sorţi.
a o obţine. deitar veneno em = a împroşca cu
deitar lume pelos olhos = a venin pe cineva, a vorbi urât despre

82
cineva. dente-de-cão (bot.) = pirul gros,

deitar-se com as galinhas = a se plantă rizomatoasă, din familia
culca odată cu găinile. gramineelor, dăunătoare pentru
deixar a barba = a-și lăsa barbă. culturi (Cynodon dactylon).
deixar a desejar = a lăsa de dorit. dente-de-coelho = greutate,
deixar de boca aberta = a lăsa cu dificultate.
gura căscată. dente-de-gato = 1. (bot.) orice
deixar de mão = a lăsa din mână, plantă din genul Phaseolus; 2. (bot.)
a-şi lua mâna de pe ceva, a lăsa, a osul-iepurelui, plantă spinoasă cu
abandona. flori albe sau roz din familia
deixar em paz = a lăsa în pace. leguminoaselor (Ononis spinosa).
deixar o umbigo em (Braz.) = a fi dente-de-víbora peruano = animal
născut într-un anumit loc. fantastic din seria cărţilor şi filmelor
deixar os cueiros = a se maturiza. Harry Potter ale scriitoarei J. K.
deixar passar carros e carretas = Rowling, având înfăţişarea unui
a fi indiferent la toate, a sta dragon arămiu cu coarne scurte (în
nepăsător, a nu-i păsa nici cât negru original: Peruvian Vipertooth).
sub unghie. dentes de rato = dinți mici și
deixar rodar = a lăsa la voia ascuțiți.
întâmplării. dentes postiços = proteză dentară,
delico-doce = 1. delicios, savuros; dinți falși.
2. (fig.) înfumurat, vanitos, afectat. dentro de = înăuntrul, în interiorul.
delírio agudo (med.) = delir acut. dentro de casa = în familie.
delta delta = deltaplan. dentro de pouco = în curând.
demais a mais = mult prea mult. dentro em breve = foarte curînd,
densidade de tráfego (transp.) = dintr-o clipă într-alta, dintr-un
densitate de trafic rutier, număr de moment într-altul.
vehicule pe kilometru pe un sens de dentro em/ de pouco = îndată,
deplasare. imediat, în scurt timp.
dente de leite = dinte de lapte. deparar com = a da de ceva, a da
dente decíduo = dinte de lapte. peste cineva, a fi luat prin
dente do siso = măsea de minte. surprindere de ceva sau cineva.
dente infantil = dinte de lapte. Depois da borrasca, o remanso =
dente molar = măsea, molar. După ploaie vine soare.
dente queixal = măsea, molar. depois de = după, în urma, în
dente temporário = dinte de lapte. spatele.

83
depois de séria reflexão = după o spăla pe mâini, a se sustrage dintr-o

matură chibzuință. situaţie neplăcută, a scăpa de o
depois que = după ce. problemă incomodă.
depor as armas = a depune descansar em alguém = a (se)
armele, a se preda. lăsa în grija cuiva.
depositar confiança em alguém = descarga eléctrica (meteor.) =
a îndrăgi pe cineva, a aprecia pe descărcare electrică.
cineva. descer o braço em = a ridica mâna
depósito a prazo (banc.) = depozit la cineva, a-l lovi, a-l bate.
la termen. descobrir a careca a = a-i da jos
depressão barométrica = zonă de masca cuiva, a-l demasca.
joasă presiune atmosferică, ciclon. descobrir campo = a deschide
depressão económica = criză drum.
economică, depresiune. descobrir os podres a alguém = a
derivados de petróleo = derivate arăta defectele cuiva, a-l da de gol.
din petrol. desde as unhas dos pés aos
derramar o seu sangue por uma cabelos da cabeça = din fir a păr,
causa = a se sacrifica pentru o complet, total.
cauză, a-şi vărsa sângele, a-şi da desde já = din acest moment,
viaţa. începând de azi.
derreter dinheiro = a topi banii, a desde logo = 1. numaidecât; 2.
arunca cu bani în câini (fig., col.). evident.
desafivelar a máscara = a(-şi) desde o ventre materno = din
scoate masca, a(-şi) da arama pe burta mamei, de dinainte de a se
faţă. naşte.
desagregação vegetativa = desde quando = de când.
reproducere asexuată la plante, prin desde que = de când, din
butăşire, marcotaj etc. momentul în care, din moment ce,
desaparecer sem deixar rastos = având în vedere că.
a dispărea fără urmă. desempenhar alguém da sua
desapartar para a esquerda = a se palabra = a dezlega pe cineva de
da deoparte, a se retrage. cuvântul dat sau de o promisiune.
desatar o punho da rede (Braz.; desenferrujar a língua (fig.) = a
reg.) = a fugi în grabă, a o șterge începe să vorbească după o
(fam.). perioadă de tăcere.
descalçar a bota (pop.) = a se desenferrujar as pernas = a face

84
jogging. ai.
desenlace tétrico = sfârșit tragic. Deus tira os dentes mas arreganha
desfazer-se de = a scăpa de ceva, a goela = Când Dumnezeu închide o
a da sau a arunca. ușă deschide o fereastră.
desfazer-se em = a da pe dinafară dever os cabelos da cabeça = a
de, a deborda de. avea datorii mari.
desgostos de amor = supărări/ dever os olhos da cara = a fi
necazuri din dragoste. înglodat în datorii.
desmanchar a cara = a făţui, a devorar com os olhos = a mânca
cosmetiza. din ochi.
desopilar o fígado = 1. a se distra dez-réis = 1. veche monedă
copios, a fi vesel și binedispus; 2. a portugheză de mică valoare; 2.
se tăvăli pe jos de râs, a râde de-a fleac, mizilic, marafet.
se prăpădi. dez-réis de gente = ţânc, puşti,
despedir-se à francesa = a o plod, juma’ de buletin (col.).
şterge englezeşte. dez-réis de mel coado = cantitate
despejar a água às azeitonas mică, nesemnificativă.
(col.) = a urina, a-şi pudra nasul dia de comadres = joia de dinainte
(col.; fig.), a scutura trandafirul (col.; de Miercurea Cenuşii (Lăsatul
fig.), a da mâna cu un prieten (col.; Secului).
fig.). dia de compadres = miercurea de
despejar a tripa = a defeca. dinainte de Miercurea Cenuşii
despir a pele = a-şi schimba pielea (Lăsatul Secului).
(fig.), a se regenera, a întineri. dia de gala = sărbătoare, zi festivă,
desporto-rei (sport) = sportul rege, zi nelucrătoare.
fotbalul. dia de luto = zi de doliu.
desse jeito = astfel, în acest fel. dia de ontem = 1. ziua de ieri; 2. pe
desta feita = de data aceasta, de vremuri.
data asta, tura asta (col.). dia de recepção = zi de primire.
desta maneira = astfel, în acest fel, dia nascente = zori de zi, răsărit.
în felul acesta. dia onomástico = zi onomastică,
desvio da coluna vertebral (med.) ziua numelui.
= deviaţie a coloanei vertebrale. dia santo = sărbătoare religioasă.
Deus dá nozes a quem não tem dia útil = zi lucrătoare.
dentes = Dumnezeu îți dă, dar nu-ți dia-a-dia = viaţa de zi cu zi,
bagă-n traistă, Prost să fii, noroc să cotidianul.

85
diante de = în faţa. disco compacto = CD, compact

dianteira da cabeça = creştetul disk.
capului. disco de vídeo = DVD.
dias decretórios (med.) = perioadă disco flexível (inform.) = dischetă,
critică a unei boli sau condiţii floppy disk.
medicale grave. disco rígido (inform.) = hard disk.
dias úteis = zile lucrătoare. discriminação racial = discriminare
dia-santo = gaură în ciorap sau în rasială.
cizme. discurso directo (lingv.) = vorbire
diferente como a água do vinho = directă, discurs direct.
ca de la cer la pământ. discurso indirecto (lingv.) = vorbire
difusão da luz (fiz.) = dispersia indirectă, discurs indirect, discurs
luminii. raportat.
dinheiro como milho = bani discussão renhida = discuție
căcălău (vulg.), bani de să-i întorci aprinsă.
cu lopata, un purcoi de bani. dispor em renque = a așeza în
dinheiro de sardinhas = bani cu rând, a alinia.
ţârâita. dissolver o matrimónio = a
dinheiro miúdo = bani mărunți, divorța.
mărunțiș, mărunt. distância focal (opt.) = distanţa
direito canónico (jur.) = drept focală a unei lentile sau oglinzi
canonic în Biserica Catolică. sferice.
direito consuetudinário (jur.)= distocia de ombro (med.) =
drept cutumiar. complicaţie apărută uneori în timpul
direito costumeiro (jur.) = drept naşterii naturale, în situaţia în care
cutumiar. umerii fătului nu pot trece de simfiza
direito das gentes (jur.) = drept pubiană.
internaţional. dito agudo = vorbă de duh.
direito de antena = spaţiu de antenă. dito e feito = zis şi făcut.
direito natural (jur.) = drept al omului. dito-cujo = Nea Omu’, Nea Caisă,
direito positivo (jur.) = drept legiferat. Cutărică, Cutărescu.
direito sucesivo (jur.) = drept ditongo crescente (lingv.) = diftong
succesoral. ascendent.
direitos civis (jur.) = drepturi civile. ditongo decrescente (lingv.) =
disciplina do trabalho = disciplina diftong descendent.
muncii. Diz ao amigo segredo, pôr-te-á os

86
pés ao pescoço = Spui unuia un do coração = din inimă,din suflet,

secret și-ți va pune gheara-n piept din adâncul sufletului.
(rar). Do dito ao feito vai grande pleito
dizer à boca cheia = a face public = De la vorbă la faptă e cale lungă,
un fapt, a împrăştia o veste, a da Ușor de zis, greu de făcut.
sfară-n ţară. do mesmo modo = de asemenea,
dizer a sua graça = a-și spune la fel.
numele, a se prezenta. do pé para a mão (fig.) = 1. de la
dizer adeus = a-şi lua rămas-bun, mână pân’ la gură; 2. pe
a-şi lua adio. neaşteptate, pe nerăsuflate; 3. la
dizer algo nas bochechas de mintea cocoşului, floare la ureche.
alguém = a spune verde-n faţă, a i- do peito = din inimă, din toată
o spune de la obraz. inima, din suflet, din adâncul
dizer cara a cara = a o spune sufletului.
verde-n faţă, a o spune de la obraz. do princípio ao fim = de la început
dizer cobras e lagartos de = a până la sfârșit.
vorbi de rău pe cineva. do sul = de sud.
dizer com os seus botões = a do tempo da onça (Braz.) = de pe
vorbi la pereţi, a vorbi în pungă vremea lui Pazvante Chiorul.
(col.). dobrar a cerviz = a-şi pleca capul,
dizer consigo = a-şi spune în a-şi pleca fruntea, a ceda, a se
barbă, a vorbi singur. supune.
dizer de plano = a spune verde în dobrar a finados = a bate clopotele
față, a vorbi deschis. a mort.
dizer nas ventas = a spune de la dobrar a língua (fig.) = 1. a se
obraz, a spune verde în față. corecta, a reveni asupra celor spuse;
dizer porcarias = a vorbi volgar, a 2. a vorbi cu respect despre ceva sau
vorbi porcos. cineva.
dizer que não = a spune că nu, a dobrar o cotovelo (Braz.; reg.) = a
nega. bea, a se îmbăta.
dizer respeito a = a se referi la. dobrar os joelhos = 1. a se așeza
dize-tu-direi-eu = ceartă în care în genunchi, a cădea în genunchi, a
persoanele vorbesc simultan, fără îngenunchia; 2. (fig.) a fi supus unor
să se asculte una pe alta. umilințe, a se supune, a se umili, a
diz-que-diz-que = bârfă, intrigă, pleca capul.
gura lumii. doce de leite (gastron.) = desert

87
tipic sudamerican obținut prin Domingo Gordo (rel.) = duminica

fierberea laptelui sau a laptelui de Lăsatul-Secului.
condensat pâna la caramelizare. dom-rodrigo (gastron.) = desert
documentário cinematográfico = specific din bucătăria portugheză
film documentar. preparat din „zdrenţe” de ou fierte în
documento valioso = document sirop şi din migdale.
autentic. dono da casa = stăpânul casei.
doença do peito = boală de plămâni. dor de barriga (med.) = colici
doença do sono (med.) = boala abdominale.
somnului. dor de cabeça = bătaie de cap,
dói-dói = (în limbajul copiilor:) problemă dificilă.
„buba”, rană sau lovitură dureroasă. dor de cotovelo (col.) = 1. suferință
dois a dois = doi câte doi, în din dragoste; 2. gelozie.
perechi. Dor de cotovelo e dor de marido,
dois dedos de = o cantitate mică. ainda que doa logo é esquecido =
dois pontos (lingv.) = două puncte. Sărace bărbate, că aseară muriși și
Domingo de Entrudo (rel.) = nu te mai putui uita (rar), Morții cu
duminica de Lăsatul-Secului. morții și viii cu viii.
dor penetrante = durere ascuțită. dourar a pílula a alguém = a
dores de barriga/ de cabeça = prezenta lucrurile într-o lumină
necazuri, neplăceri, dureri de cap favorabilă.
(fig.), bătăi de cap. doutor da Igreja = teolog ale cărui
dores do parto (med.) = durerile scrieri sunt considerate ca fiind
facerii, durerile nașterii, travaliu. purtătoare ale adevărurilor
dormir à sombra dos louros = a doctrinare.
se culca pe lauri, a se culca pe-o doutor da mula ruça = medic
ureche. nepriceput, doctorul lui peşte (col.).
dormir ao sereno = a dormi sub doutor de lareira = persoană
cerul liber. incultă, dar care îşi dă cu părerea,
dormir o sono eterno = a dormi impostor, farsor, diletant.
somnul de veci. duiker-de-ventre-branco (zool.) =
dos pés à cabeça = din cap până-n specie de antilopă mică din
picioare, de sus până jos. regiunea Africii Centrale
dos pés à cabeça até às orelhas = (Cephalophus leucogaster).
din cap până-n picioare, din tălpi şi duma cana = excelent, de bună
până-n creştet. calitate, la mare artă, la marele fix,

88
prima-ntâi (fam.). duro de ouvido = tare de urechi,

dunnart-do-ventre-cinzento (zool.) surd.
= specie de şoarece marsupial duro de roer = dur, dificil, indigest
originar din zonele aride ale (fig.).
Australiei (Sminthopsis duro de roer = greu de înghiţit,
griseoventer). greu de digerat.
duro de cabeça = greu de cap. dúzia de frade = treisprezece.

E
É leve o fardo no ombro alheio = editor responsável = redactor.
Milă mi-e de tine, dar de mine mi se educação de base (educ.) =
rupe inima, Lucrurile nu sunt educaţie bazică.
întotdeauna ceea ce par, E ușor să educação funcional (educ.) =
vorbești când nu ești direct implicat, educaţie funcţională.
E ușor să dai sfaturi în loc să pui efectivo de população = eşantion
umărul. de populaţie pe care se realizează
é ouro sobre azul = nici că se un studiu statistic.
putea mai bine. efeito de estufa = efect de seră.
É pena = E păcat. efeito de halo (psihol.) = efect de
é uma grande cabeça = este halou, prejudecată cognitivă potrivit
extrem de inteligent, e un cap, e un căreia percepția asupra unei
geniu. trăsături este influențată de
eclipse mental (med.) = percepția asupra unei alte trăsături
psiholepsie. ale aceleiași persoane sau aceluiași
economia de mercado (econ.) = obiect.
economie de piaţă. eis senão quando = dintr-o dată,
economia planificada (econ.) = deodată.
economie planificată. eixo de revolução (matem.) = axă
economia política (econ.) = de rotaţie.
economie politică. eixo de simetría (matem.) = axă de
economia social (econ.) = economie simetrie.
socială. ela por ela = expresie care se
edição crítica (filol.) = ediţie critică. referă la schimbul unor obiecte
edição definitiva (filol.) = ediţie considerate ca având valoare
definitivă. asemănătoare.
edição diplomática (filol.) = ediţie elefante branco = elefant alb (fig.),
diplomatică. obiect rar, dar inutil şi costisitor.
editor de texto (informat.) = em abono da verdade = în numele
program de editare computerizată. adevărului.
editor literário = editor literar. em alto grau = în cel mai înalt grad.
90
em bloco = în bloc, în masă. em claro = fără a pune geană pe

em boas mãos = pe mâini bune. geană, fără a închide un ochi,
Em boca do discreto o público é făcând noapte albă.
secreto = În gura celui discret orice em comum = în comun, împreună.
lucru e secret. em conclusão = în încheiere, în
Em boca fechada as moscas não sfârşit, în final.
têm entrada = În gura închisă nu em conformidade = în
intră musca, Tăcerea e de aur, Dacă conformitate, în acord.
tăceai, filozof rămâneai. em confusão = în dezordine, în
em bom direito (jur.) = conform debandadă, în neorânduială.
normelor sau legilor în vigoare. em contraposição = în schimb, pe
em breves palavras, em breves de altă parte.
termos = pe scurt, în două cuvinte, em corpo = vulnerabil, expus.
într-un cuvânt, pe scurt. em corpo e alma = 1. în persoană;
em bruto (econ.) = brut. 2. din toată inima.
em cabelo = cu capul gol em couro = în pielea goală, în
(descoperit). fundul gol, dezbrăcat.
em carne e osso = în carne şi em curto prazo = pe termen scurt.
oase, pe viu, în persoană. em destaque = proeminent, notabil.
em carne viva = în carne vie. em diferido (radioteleviziune;
Em casa de ferreiro espeto de despre emisiuni) = înregistrată, care
amieiro/ pau = Cizmarul n-are nu se transmite în direct.
pantofi. em face = în faţă, dinainte.
em casa do Diabo = la capătul em face de = în faţa, înaintea,
lumii, la dracu’-n praznic, unde şi-a dinaintea.
înţărcat dracul copiii, unde şi-a em falso = în van, în zadar.
pierdut dracul potcoavele, unde a em flagrante = cu mâţa-n sac
dus mutul iapa. (fam.).
em cheio = verde-n faţă. em forma = în bune condiţii, aşa
em cima da perna = pe genunchi cum trebuie.
(fig.), la repezeală, de mântuială, em frente = în faţă, înainte.
dat peste cap. em frente de = în faţa, înaintea,
em cima de = deasupra, pe. dinaintea.
em cima do(s) joelho(s) = la em gebre (reg.) = în pielea goală, în
repezeală, de mântuială, în grabă, fundul gol, dezbrăcat.
pe genunchi (fig.). em grande escala = la scară largă,

91
în cantitate mare, în stil mare. em pé de guerra = înarmat.

em joelhos = în genunchi, em pe de igualdade = pe picior de
îngenunchiat. egalitate.
em leitão = în pielea goală, în em pêlo = 1. gol, în pielea goală; 2.
fundul gol, complet dezbrăcat. (echit.) fără șea.
em letras de ouro = clar și evident. em perfeita união = în perfectă
em linha = 1. în linie; 2. la rând, la înțelegere.
coadă. em pés/ pezinhos de lã = pe furiş,
em lombo de (fig.) = pe spinarea pe ascuns, pe tăcute, tăcând şi
cuiva (fig.), pe spezele cuiva. făcând, tiptil.
em longo prazo = pe termen lung. em pilha = din abundență, în
em lugar de = 1. în loc de; 2. în loc cantitate mare.
să. em pleno dia = în plină zi.
em mangas de camisa = în em primeira mão = nou, la prima
cămaşă, fără sacou. mână.
em mãos = expresie care apare pe em primeiro lugar = în primul rând.
scrisori atunci când ele sunt trimise em privado = în privat, în particular.
printr-un intermediar. em pró/ prol/ proveito de = în
em médio prazo = pe termen folosul, în favoarea.
mediu. em punho = în mână, în pumn.
em meio = în mijloc, la mijloc. em redondo/ redor = în jur.
em nenhum lugar = nicăieri. em remate = în sfârșit.
em osso = 1. (echit.) fără șea; 2. em resumo = pe scurt, în concluzie.
sărac lipit pământului, în fundul gol em riba = sus, în sus.
(fam.). em sangue (gastron.) = în sânge,
em paga = în schimb. puţin crud.
em papos de aranha (pop.; corect: em secreto = în secret, în taină.
em palpos de aranha) = într-o em segunda mão = uzat, la mâna a
situație disperată, fără ieșire, în doua, second hand.
rahat până-n gât (vulg.). em segundo lugar = în al doilea
em particular = mai ales, în rând.
special, îndeosebi. em sinal de reconhecimento = în
em pé = 1. în picioare, ridicat, semn de recunoștință.
vertical; 2. despre ierburi, fructe sau em substância = în esență.
legume: pe ramură, în buchet. em suma = pe scurt, într-un cuvânt,
Em pé! = În picioare! Sus! Drepți! adică.

92
em temperatura ambiente (Braz.; companie multinaţională.

gastron.) = la temperatura camerei. empresa pública = companie de
em todo o caso = în orice caz, cu stat, întreprinderre de stat.
toate acestea, oricum. empurrar com a barriga = 1. a nu
em todo o lugar = în tot locul, la tot găsi o soluție la o problemă; 2. a
pasul, pretutundeni, peste tot. amâna rezolvarea unei chestiuni.
em tom dogmático = pe un ton ce encher a barriga = a-şi umple
nu admite contraziceri. burta, a-şi umple maţul, a băga la
em triunfo = solemn. maţ, a-şi pune burta la cale.
em troca = în schimb, la schimb. encher a cabeça de sonhos (fig.;
Em troca de quê? = La ce bun? fam.) = a-i băga idei în cap, a-i băga
em última análise/ instância = în gărgăuni în cap.
ultimă instanţă. Ensaboar a cabeça do asno é
em vantagem = în avantaj. perder sabão/ perda de sabão =
em vão = în van. Nu strica orzul pe gâște, Știe țăranul
em vida = în viață. ce-i șofranul! (col.).
em/ na verdade = într-adevăr. encher a pança = a-şi umple burta,
em/ no osso = 1. (despre o clădire) a-şi umple maţul (fam.), a băga la
la roșu; 2. (despre piese de ghiozdan (fam.), a-şi pune burta la
mobilier) nefinisat, nelăcuit. cale.
emanação radioactiva (chim.) = encher as medidas = a îndeplini
emanaţie gazoasă radioactivă. cerinţele, a satisface aşteptările.
emanações vulcânicas (geogr.) = encher barriga de corvo = a
emanaţii de gaze vulcanice. ajunge oale şi ulcele, a da colţul
emendar a mão = a schimba modul (col.).
de abordare a unei probleme, a face encher o cu (vulg.) = a-şi umple
corecţii. burta, a-şi umple maţul, a băga la
emendar os bigodes (Braz.; reg.) = maţ, a-şi pune burta la cale.
a se lua la păruială, a se lua la encher o olho = a satisface, a
bătaie. mulțumi.
empós de (arh.) = după, după encher o papo = 1. a se îndopa, a-
aceea. și umple burta, a băga la maț (col.);
empregar todos os meios 2. a câștiga bine, a-și umple
possiveis = a utiliza toate mijloacele, buzunarele.
a face uz de toate posibilitățile. encher o rabo (Braz.; col.) = a
empresa multinacional = firmă sau băga la maț (col.), a-și umple burta.

93
encher tripa = 1. (col.) a trage mâţa a se îmbăta; 2. a-şi face de cap, a

de coadă, a-şi umple timpul, a-şi se distra; 3. a o lua pe arătură, a o
face de lucru aşteptând să treacă lua razna.
timpul; 2. (col.) a trage bărbi (col.), a engarrafamento de trânsito
bate câmpii cu graţie, a divaga de la (transp.) = ambuteiaj în traficul
subiect. rutier.
encher-se de polpa = a-și da aere, engolir a língua = 1. a-și înghiți
a-și da importanță. limba (fig.), a rămâne tăcut; 2. a-și
encolher o umbigo (arg.) = a da mușca limba, a-și mușca buzele, a
înapoi, a se da bătut. regreta, a se căi.
encolher os ombros = a da din engolir a pílula (fig.) = a înghiți
umeri, a ridica din umeri a gălușca (fig.), a înghiţi hapul, a fi
nepăsare, resemnare sau neştiinţă. nevoit să accepte ceva vrând-
encomenda com valor declarado nevrând.
= colet cu valoare declarată. engolir em seco = a-şi înghiţi
encostado ao pé da imbaúba vorba.
(Braz.; reg.) = relaxat, fără stres, engolir marmelos crus = a tăcea şi
într-un dolce far’ niente. a înghiţi, a suporta lucruri extrem de
encostar os bigodes = a se ridica neplăcute.
sau a se coborî la nivelul cuiva. enquanto ao mais = în rest, în
encosto de cabeça = tetieră. ceea ce privește celelalte.
enfermar de (fig.) = a avea un Enquanto há vento molha-se a
defect, a suferi de. vela = Bate fierul cât e cald.
enfiar a cabeça na areia = a-şi enquanto o Diabo esfrega um
băga capul în nisip (ca struţul). olho = cât ai zice peşte, într-o
enfiar a carapuça = a înghiţi clipită.
găluşca, a primi critici. enquanto o sangue me girar nas
enfiar água no espeto = a căra veias = cât mai am sânge în vine,
apă cu ciurul, a face un lucru cât mai am zile pe pământ, cât timp
prostesc, lipsit de logică. trăiesc eu.
enfiar um barrete (pop.) = a se enquanto que = pe măsură ce, în
dezumfla, a rămâne dezamăgit. măsura în care.
enfiar um barrete a (pop.) = a ensaboar a cara de alguém = a-i
înşela, a trage o ţeapă cuiva, a da trage o palmă cuiva.
plasă cuiva. ensaboar o juízo = a bate la cap, a
enfiar o pé na jaca (Braz.; col.) = 1. freca la melodie (arg.).

94
ensacar a carne (gastron.) = a cocoșului, a fi evident.

umple cârnaţii sau alte produse de entrar por um ouvido e sair por
mezelărie. outro = a-i intra pe o ureche și a-i
ensinar o pai-nosso ao vigário = a ieși pe cealaltă, a nu da atenție, a
vinde castraveţi grădinarului. nu da importanță.
ensino superior (educ.) = entre (os) dentes = printre dinți,
învățământ superior. fără a deschide gura prea mult.
Ente Supremo = Dumnezeu. entre a cruz e a caldeirinha = între
entender da poda = a se pricepe la ciocan şi nicovală.
toate. entre a espada e a parede = între
enterrar a unha = a vinde foarte ciocan şi nicovală.
scump, a exploata, a jupui (fig.). entre a vida e a morte = între viaţă
entornar o caldo = a da lucrurile şi moarte.
peste cap, a întoarce totul cu fundul entre ambas as águas = ezitant,
în sus. indecis, cu fundul în două luntri
entrada de serviço = intrare de (col.).
serviciu. entre as dez e as onze = 1. uşor
entrar com = a lua peste picior, a ameţit de băutură; 2. ca viţelul la
face mişto de cineva (col.). poartă nouă, prostit, perplex.
entrar com o corpo = a se asocia entre cão e lobo (fig.) = în amurg,
unei întreprinderi fără a investi bani. pe înserat.
entrar com o pé direito = a păşi cu entre Cila e Caríbdis = între ciocan
dreptul (fig.), a avea succesul şi nicovală.
asigurat. Entre dois dentes molares não
entrar com o pé esquerdo = a păşi metas os polegares = Nu băga
cu stângul (fig.), a da greş încă de la degetul între ciocan și nicovală.
început. entre o martelo e a bigorna = între
entrar em casa de = a se lua de ciocan și nicovală.
cineva, a-i căuta pricină. entregar a alma ao Criador = a-şi
entrar em cena = a intra în scenă, da sufletul, a-şi da duhul, a se ridica
a apărea. la Ceruri.
entrar em moda = a începe să fie entregar o jogo = a arunca prosopul,
la modă. a se da bătut, a se recunoaşte
entrar na matéria = a trece la învins.
subiect. equador celeste (astron.) =
entrar pelos olhos = a fi la mintea ecuatorul ceresc.

95
equilíbrio estável (fiz.) = echilibru relâmpago = a cădea din lac în puț.

stabil. escaravelho da batateira (entom.)
equilíbrio instável (fiz.) = echilibru = gândacul de Colorado
instabil. (Leptinotarsa decemlineata).
era de César = era lui Cezar, care esclarificação dos metais =
începe în anul 38 î.e.n. purificarea metalelor.
era de Cristo = era noastră, era escola politécnica (educ.) = institut
creştină, după Hristos. politehnic.
Era uma vez = A fost odată ca escola profissional (educ.) =
niciodată. școală profesională.
erguer pela cola (Braz.; col.) = a escola rural (educ.) = școală rurală.
salva pe cineva dintr-o situație escorrer a água às azeitonas (col.)
dificilă, a scoate din căcat (vulg.). = a urina, a-şi pudra nasul (col.;
erguer/ levantar a crista = a se fig.), a scutura trandafirul (col.; fig.),
obrăznici, a face pe cocoşul (fam.), a da mâna cu un prieten (col.; fig.).
a se umfla orezul în cineva (arg.). escravatura branca = trafic de
erosão monetária (econ.) = inflaţie. carne vie, trafic de prostituate.
erro crasso = eroare crasă, escrever a bico de pena = a scrie
greşeală grosolană, greșeală liber și fluent, fără a se preocupa de
evidentă. corectitudinea gramaticală și
Erro da cabeça é pago pela ortografică sau de conținut.
cabeça = Capul face, capul trage. escrever na areia = a construi
erro palmar = eroare crasă, castele de nisip, a face lucruri care
greșeală grosolană, greșeală nu sunt de durată.
evidentă. escritor de nota = scriitor faimos.
erva-de-santa-luzia (Braz.; bot.) = escuro como breu = 1. întuneric
salată de apă (Pistia stratiotes). beznă, beznă de să-ţi bagi degetele-
erva-santa = tutun. n ochi; 2. negru ca fundul ceaunului,
escada de serviço = scară de negru ca păcura.
serviciu. esfera de acção = sferă de
escadear o cabelo de alguém = a-i influenţă.
ciunţi părul cuiva. esfregar as mãos de contente = a-
escala cromática (muz.) = gamă şi freca mâinile de bucurie, a-şi
cromatică (alcătuită din semitonuri arăta satisfacţia.
succesive). és-nordeste (geogr.) = est-nord-est.
escapar do trovão e dar no espada de Dâmocles = sabia lui

96
Damocles. espírito santo de orelha = elev

espada de dois gumes = sabie cu care suflă răspunsurile unui coleg.
două tăişuri, situaţie care are espíritu crítico = spirit critic.
avantaje şi dezavantaje. espíritu de crítica = înclinaţie spre
espada-preta = peşte-spadă. cârcoteală, nemulţumire.
espalancar os olhos = a se holba. espreitar o furo = a căuta o ieşire
espantar a caça = a proceda dintr-o situaţie, a căuta cea mai
intempestiv într-o acţiune, a se bună soluţie.
repezi. espremer a cabeça = a-şi stoarce
esperar por sapatos de defunto = creierii.
a visa la cai verzi pe pereţi, a umbla esqueleto externo (zool.) =
după potcoave de cai morţi. exoschelet.
esperar um ratinho = a aștepta un esqueleto interno (zool.) =
moment, a aștepta o clipă. endoschelet.
espinha bífida = spină bifidă, esquentar a cabeça (fig.; fam.) = a-
afecţiune medicală congenitală a i face capul calendar cuiva, a-l bate
coloanei care constă în lipsa sudurii la cap.
complete a arcului vertebral. esquentar o peito = a bea băuturi
espinha carnal = bubiţă, coş. alcoolice, a bea o șpârlă (col.), a
espinha da escápula = omoplat. duce sub nas (fam.).
espinha dorsal = coloană vertebrală. Essas idéias você tem na
Espinha e Fimose = personaje cabeça? = Ce-o fi în capul tău?
dintr-un desen animat brazilian és-sueste (geogr.) = est-sud-est.
lansat pe o pagină de internet Esta lebre está corrida = Problema
(Charges.com.br) de către umoristul e ca și rezolvată, S-a rezolvat, Am
Maurício Ricardo Quirino. rezolvat chestiunea.
espinha geniana (anat.) = tubercul estabelecimento comercial de
mentonier/ genian/ mandibular, auto-serviço = magazin cu
protuberanţă localizată pe partea autoservire.
interioară a mandibulei. estação de rádio = post de radio.
espírito de contradição = spirit de estação termal = stațiune balneară
contradicţie. cu ape termale.
espírito de finura = isteţime. estado civil = stare civilă.
espírito lúcido = cap limpede, estado coloidal = suspensie coloidală.
minte lucidă. estado crepuscular (med.) = stare
espírito maligno = spirit rău, demon. semiconştientă care precede crizele

97
epileptice. estar a fogo e a sangue = a fi la

estado de equilíbrio (fiz.) = stare cuțite, a se urî, a se dușmăni.
de echilibru. estar à frente = a fi în frunte, a fi
estado de sítio = stare de asediu. fruntaș.
estado interessante = cu burta la estar a pão e água = a fi la pâine şi
gură, gravidă. apă.
estado precário = stare precară, estar a pão e laranjas = a mânca
situație precară. răbdări prăjite, a suferi de foame.
estalar a castanha na boca = 1. a estar a pensar na morte da
exploda mămăliga; 2. a fi surprins bezerra = a fi cu gândul aiurea, a fi
de un eveniment, a fi luat pe de pe altă planetă, a se gândi la
neaşteptate; 3. a cădea în propria nemurirea sufletului.
capcană. estar à/ na dependura = a fi la
estância termal = stațiune balneară ananghie.
cu ape termale. estar aí para as curvas = a fi pe
estar à altura de = a face faţă, a fi fază, a fi pregătit pentru ceva.
la înălţimea situaţiei, a avea estar ao corrente/ facto = a fi la
competenţa necesară. curent, a fi la zi cu informaţiile.
estar à bica = a se afla în estar às portas da morte = a fi pe
apropiere, a fi la doi paşi. moarte, a fi pe patul de moarte.
estar à boca do abismo = a fi pe estar até ao pescoço (inf.) = a fi
marginea prăpastiei. sătul până-n gât.
estar à brocha (pop.) = a da de estar bem com alguém = a se
belea, a intra în belele, a da de avea bine cu cineva, a se afla în
dracu’, a intra în rahat (vulg.). bune relaţii cu cineva.
estar a cabeça de = a fi în fruntea, estar com a barriga a dar horas =
a fi responsabil pentru. a fi rupt de foame, a avea o foame
estar a caldos = a fi la dietă lichidă, de lup, a-i chiorăi maţele.
a nu consuma alimente solide. estar com a barriga no espinhaço
estar à coca = a sta la pândă, a fi = a fi numai piele și os, a-i număra
pe fază. coastele.
estar a curti-las = a fi vai de capul estar com a bolha (pop.) = a fi
lui, a o duce rău, a avea necazuri. prost-dispus, a fi cu capsa pusă, a i
estar a dois dedos de = a fi la doi se pune pata (col.).
paşi de, a fi la o aruncătură de băţ estar com a corda na garganta/
de, a se afla aproape de. pescoço (fig.) = a-i ajunge funia la

98
par, a fi într-o situație fără ieșire. estar com/ manter os dedos

estar com a corda toda = a vorbi cruzados = a ţine pumnii (fig.),
exagerat de mult, a avea logoree. superstiţie care constă din a
estar com a fina = a fi prudent, a fi încrucişa degetele în scopul de a
cu băgare de seamă. purta noroc sau de a influenţa
estar com a garganta doente favorabil soarta.
(med.; pop.) = a-l durea în gât, a estar como peixe na água = a se
avea roșu în gât (pop.). simți în elemental său, a se simți ca
estar com a língua coçando (col.) peștele în apă.
= a-l mânca limba, a fi pe punctul de estar como um cacho = a fi rupt/
a spune ceva nepotrivit. mort de beat, a fi beat ca porcul, a fi
estar com a pinga = a fi amețit de mangă/ rangă/ blană/ muci/ flenduri/
băutură, a fi cu chef, a fi pilit (col.). varză.
estar com as mãos na massa = a estar de atalaia = a sta de veghe, a
munci de zor, a se ocupa intens de sta de şase (arg.).
o activitate, a băga ca MIG-ul (col.). estar de barriga (Braz.) = a fi
estar com cara de poucos amigos gravidă, a fi însărcinată o femeie.
= a fi prost-dispus. estar de beiça = a fi amărât, a sta
estar com ela ferrada para = a botos.
avea intenţia să, a fi chitit să (fam.). estar de casa e pucarinha = a fi
estar com o pé no estribo = a fi pe oaspetele cuiva, cu casă şi masă.
picior de plecare, a fi pe punctul de estar de lombo duro (Braz.; reg.) =
a pleca. 1. a refuza să facă ceva, a se
estar com o sangue quente = a-i opune, a se împotrivi unei hotărâri;
fierbe sângele în vine, a fi furios. b) (echit.; despre cai) a se apleca,
estar com os burros = a fi prost- rotunjund spatele, atunci când este
dispus, a fi cu capsa pusă (fam.). înșeuat sau călărit.
estar com os pés na/ para cova estar de nojo = a fi în doliu.
(fig.) = a fi cu un picior în groapă estar de papo cheio = a fi cu burta
(fig.), a fi pe ducă, a fi pe dric, a fi pe plină, a fi cu rânza plină.
moarte. estar de passagem = a fi în
estar com saudades = a-i fi dor, a trecere.
duce dorul. estar de pé = a rezista, a continua,
estar com um grão na asa = 1. a fi a rămâne în picioare.
binedispus; 2. a fi uşor ameţit (de estar de perninha = a se relaxa, a
băutură). se distra.

99
estar de vela = a sta de veghe. provoace o vărsare de sânge, a fi

estar de/ com veia para alguma pornit împotriva cuiva.
coisa = a avea talent la ceva, a se estar em veia de felicidade = a
pricepe la ceva, a avea înclinații obține cu ușurință ceea ce-și
spre ceva. dorește, a-i merge bine.
estar debaixo de olho = a fi estar em vigor (jur.) = a fi în
supravegheat. vigoare.
estar deserto de = a fi mort după estar entre a cruz e a caldeirinha
ceva sau cineva, a saliva după ceva = a se găsi între ciocan şi nicovală.
sau cineva, a fi în limbă după cineva estar entre o martelo e a bigorna
(col.). = a se afla între ciocan şi nicovală.
estar em boas mãos = a fi pe mâini estar entre quatro paredes = a fi
bune. închis între patru pereți.
estar em bom pé = a fi pe estar fora de uso = a fi ieșit din uz.
picioarele sale, a avea o situaţie estar limpo (fig.) = a nu avea un
bună, a se afla într-o situaţie chior (arg.), a nu avea un sfanț
favorabilă. (col.), a nu avea un ban în buzunar.
estar em bons termos = a se avea estar louco de alegria = a fi nebun
bine (fam.), a fi în termeni buni. de fericire.
estar em branco = a fi pe dinafară, estar mal = a-i fi rău.
a nu avea habar. estar mal de saúde = a se simți
estar em cuidados = a-şi face griji, rău, a fi bolnav, a sta prost cu
a se îngrijora. sănătatea.
estar em curso uma moeda = a fi estar molhado até os ossos = a fi
în circulaţie o monedă. ud până la piele.
estar em dia = a fi la zi, a avea estar montado na ema (Braz.) = a
toate puse la punct. fi beat, a fi cu mustu-n freză (col.).
estar em dívida = a fi dator, a fi estar muito em baixo = a fi la
datornic, a avea datorii. pământ, a fi vai de capul lui.
estar em maus lençóis = a fi la estar na berra = a fi pe buzele
ananghie, a fi în rahat (vulg.). tuturor, a fi în gura târgului.
estar em obras = a fi în construcție. estar na espinha = 1. a fi numai
estar em pele e osso = a fi numai piele şi os, a-i număra coastele; 2. a
piele și os, a fi foarte slab. fi la sapă de lemn, a fi sărac lipit
estar em perigo = a fi în pericol. pământului.
estar em sangue = a fi dispus să estar na estica = a fi cu un picior în

100
groapă, a fi pe ducă, a fi pe dric. estar o caldo entornado = a se

estar na forja = a se afla în faza de duce de râpă, a se duce pe apa
proiect, a fi în curs de demarare. Sâmbetei, a se duce naibii.
estar na hora = a fi timpul să estar o relógio adiantado = a
înceapă. merge ceasul înainte, a o lua ceasul
estar na onça = a fi în mizerie, a fi înainte.
la sapă de lemn. estar o relógio atrasado = a fi
estar na pele de alguém = a fi în ceasul în urmă, a rămâne ceasul în
pielea cuiva. urmă.
estar na tela = a fi subiect de estar para morrer = a fi pe moarte,
discuție, a fi pe buzele tuturor. a fi pe patul de moarte.
estar no fio = (despre haine:) a se estar pela ponta dos cabelos = a
mai ţine într-o aţă, a fi rărite, a fi fi pe fugă, a fi cu timpul la limită.
uzate. estar pelo beicinho = a-i scăpăra
estar no gume = a fi pe muchie de călcâiele, a-i fugi ochii, a fi
cuțit, a fi pe marginea prăpastiei, a fi îndrăgostit.
în pericol. estar pelo beiço = a-i scăpăra
estar no osso = a se afla într-o călcâiele, a-i fugi ochii, a fi
stare jalnică, a fi în ultimul hal. îndrăgostit.
estar no papo (glumeț) = a fi estar pelos cabelos = a fi sătul
obținut ceea ce își dorea, a-și fi până-n gât.
atins obiectivele. estar por cima da carne seca = a
estar no preio = a fi sub tipar. fi prosper, a avea o situaţie
estar algo no sangue/ na massa materială bună, a avea osânză
do sangue = a avea ceva în sânge, (pop.).
a fi obișnuit cu ceva, a avea ceva estar por trás da cortina = a
înnăscut. acţiona din umbră.
estar no seu elemento = a se simţi estar por um fio = a atârna de un
în largul său, a fi în elementul său. fir de păr, a se afla într-o situaţie de
estar nos braços de Morfeu = a fi mare risc.
în braţele lui Morfeu, a dormi. estar por uma linha = a fi cât pe
estar num lago = a fi ud pâna la ce, a fi la mustață.
piele, a fi ud leoarcă. estar preso pelos cabelos = a se
estar num mar de rosas = a fi în al panica.
nouălea cer, a călca pe norișori estar sem recursos = a fi lipsit de
(fig.). posibilități.

101
estar sob a tutela da lei = a se afla ecvestră.

sub protecția legii. estátua jacente = statuie înfăţişând
estar sobre brasas = a sta ca pe o persoană întinsă sau aşezată.
ace, a fi neliniştit. estátua pedestre = statuie
estar um cavaco = 1. a fi slab ca înfăţişând o persoană în picioare.
un ţâr; 2. a fi stafidit/ smochinit. estatura meã = statură mijlocie,
estar/ ir à garra (col.) = 1. (mar.) a înălțime medie.
pluti în derivă; 2. a rătăci fără țintă, a estender a perna = 1. a se relaxa,
fi pierdut. a se distra, a sta cu burta la soare;
estátua equestre = statuie 2. a da ortul popii; 3. a grăbi pasul.
înfăţişând o persoană călare, statuie estender o bacalhau a alguém
(pop.) = a-i strânge mâna cuiva, a Polară.
da noroc cu cineva. Estrela Polar (astron.) = Steaua
Estende-se o pé conforme o Polară.
lençol = Nu te întinde mai mult estrela-do-egito (Braz.; bot.) =
decât ți-e plapuma. ocheșică sau lipscănoaică, floare
esticar a canela/ o pernil (pop.) = ornamentală originară din America
a da colţul (arg.), a da ortul popii. de Nord (Coreopsis tinctoria).
esticar as pernas (Braz.; col.) = a estudos preliminares =
da ortul popii, a da colțul, a muri. prolegomene, studii preliminare.
estofo de baixo = imoral, nemernic, esturjão-ventre-nú (ihtiol.) = viză,
vicios. specie de sturion din apele mărilor
estouras/ frigir os miolos (fig.) = Neagră, Caspică şi Aral, prezent şi
a-și stoarce creierii, a-și bate capul în apele unor râuri (Dunăre, Volga,
(fig.), a se concentra. Don etc.), pe cale de dispariţie
estoura-vergas = târâie-brâu, lasă- (Acipenser nudiventris).
mă-să-te-las. exame verbal (educ.) = examen
Estrada de Santiago (astron.; pop.) oral.
= Calea Lactee. exercer um poder = a exercita
estrela anã (astron.) = stea pitică. presiuni, a face uz de influență.
estrela binária (astron.) = stea exigir a lua = a cere imposibilul, a
dublă. cere luna de pe cer.
estrela de alva (astron.; pop.) = explorar o filão = a profita de
luceafărul de dimineaţă, planeta ocazie.
Venus. êxtase místico = extaz mistic.
Estrela do Norte (astron.) = Steaua êxtase patológico = extaz

99
patologic. rădăcinii unui număr.

extracção de uma raiz (matem.) = Extremo Oriente (geogr.) =
operaţie matematică de calcul al Extremul Orient.

F
fábrica da igreja = entitate care se falar com os olhos = a spune ceva
ocupă de administrarea temporară a din priviri, a se uita cu subînțeles.
unei biserici catolice. falar como um livro = a vorbi ca
face a face = faţă în faţă. din cărți, a fi documentat.
fácil como a água = simplu ca falar de barriga cheia = a avea de
bună ziua. comentat, a se plânge din orice, fără
factor reso/ factor rhésus (histol.) vreun motiv real.
= Rh sanguin, factorul Rh. falar de outiva = a vorbi din auzite.
factorial de um número inteiro n falar de papo = 1. a vorbi de sus, a
(matem.) = n factorial, produsul vorbi pe un ton arogant; 2. a vorbi în
tuturor numerelor întregi de la 1 la cunoștință de cauză, a fi autorizat în
numărul n. ceea ce spune.
faixa de rodagem (transp.) = falar de papo cheio = a se plânge
carosabil. nejustificat de ceva.
faixa de terreno = fâşie de teren. falar de poleiro = a vorbi autoritar.
Falai no mau, aparelhei o pau = falar do alto da burra = a vorbi
Vorbești de lup și lupu-i la ușă. cuiva de sus, a fi arogant,
Falando do diabo apareceu o condescendent.
rabo = Vorbești de lup și lupu-i la falar grosso = a vorbi de sus.
ușă. falar no deserto = a vorbi la pereţi,
falar à mão = a întrerupe pe cineva a vorbi în pungă (col.).
din vorbă. falar para o boneco = a vorbi la
falar ao coração = a atinge pe pereţi, a vorbi în pungă (col.).
cineva la coarda sensibilă, a încerca falar pelas tripas do Judas = a
să-l emoţioneze. vorbi exagerat de mult, a da din
falar com cabeça = a vorbi înţelept. gură, a fi o moară stricată.
falar com o coração na boca = a falar pelos cotovelos (col.) = a
vorbi sincer, fără ocolişuri. vorbi exagerat de mult, a fi o moară
falar com o coração nas mãos = stricată, a da din gură a vorbi ca o
a-şi pune sufletul pe tavă, a-şi moară stricată, a turui din gură, a
deschide inima. avea logoree.

101
falar por entre (os) dentes = a favas contadas = lucru sigur, cum
bombăni. te văd şi cum mă vezi.
falar por falar = a vorbi ca să nu Faz pena = E păcat.
tacă. fazê-la fresca = a da greş, a o da în
falar por sinais = a vorbi prin bară (col.), a o feşteli (fam.), a o
semne. face de oaie (fam.), a se face de
Falei no lobo, ver-lhe-ei a pele = baftă, a se face de rahat (vulg.).
Vorbești de lup și lupu-i la ușă. fazenda superfina = țesătură foarte
Falem cartas, calem barbas = Să fină.
vorbească cine știe, nu cine vrea. fazer a barba = a se bărbieri, a se
falsa testemunha (jur.) = martor rade.
mincinos, sperjur. fazer a cabeça de alguém (fig.;
falsear o pé = 1. a călca rău, a-i fam.) = a-i face capul calendar
scăpa piciorul; 2. a se împiedica; 3. cuiva, a-l bate la cap, a-l plictisi.
a cădea. fazer a cama a = a-i săpa groapa
faltar à palabra = a nu-şi ţine altuia.
cuvântul, a nu se ţine de cuvânt, a fazer a corte a = a face curte cuiva.
nu-şi respecta promisiunea. fazer a festa e deitar os foguetes
faltar com = a înceta să mai facă = a râde la propriile glume.
sau să ofere ceva cuiva. fazer a sua perna = a avea un rol
faltarem os pés = a-şi pierde într-o activitate, a lua parte la ceva.
echilibrul, a se dezechilibra. fazer algo com um pé nas costas
família de palavras (gram.) = (fig.) = a face ceva cu ochii închiși
familie lexicală. (fig.).
família humana = umanitatea, fazer alguém de fel e vinagre = a
omenirea. face pe cineva cu ou şi cu oţet.
farinha até dar ponto (Braz.; fazer alguém louco = a înnebuni
gastron.) = făină cât încape. pe cineva.
farinha de rosca (Braz.; gastron.) = fazer alto = a opri, a face să
pesmet. oprească.
farrapo-velho (gastron.) = fel de fazer amor = a face dragoste.
mâncare improvizat din resturile zilei fazer as unhas = 1. a-şi tăia
anterioare. unghiile (sau a le pili); 2. a-şi face
fato de ver a Deus = hainele bune, unghiile, a-şi face manichiura.
hainele de duminică. fazer as vezes de = a înlocui, a
fato safado = haină uzată. substitui.
favas contadas = certitudine. fazer avenida = a se plimba.
102
fazer bando por si = a nu se lua cu fazer calar / tapar a(s) boca(s) ao

turma (fam.), a face opinie separată. mundo = a închide gura lumii.
fazer barba, cabelo e bigode (inf.) fazer cara = a face mutre, a
= a repurta succese pe toată linia, a strâmba din nas.
câștiga tot ce se poate câștiga. fazer casa = a câştiga bani, a
fazer barriga = a se curba spre acumula bunuri.
exterior un obiect, a avea o fazer caso de = a avea grijă de, a
suprafață sau o zonă convexă. se ocupa de, a se interesa de.
fazer beicinho/ beiço = a strânge fazer cenas = a face o scenă, a
guriţa în semn de plâns (despre face valuri, a se da în spectacol.
copii). fazer cera = 1. a se preface că
fazer bico/ biquinho = a se îmbufna. lucrează, timpul trece, leafa merge;
fazer boa cara/ figura = a face o 2. a tăia frunză la câini, a freca
figură frumoasă, a repurta un succes. menta, a freca mangalul.
fazer boas/ más ausências a = a fazer coima = a da greş, a o da în
vorbi de bine/ de rău pe cineva care bară, a o rasoli (col.).
nu este de faţă. fazer com as mãos e desmanchar
fazer boca = a lua o gustare, a lua com os pés = a face o faptă bună
un dop (fam.) înainte de a consuma urmată de o faptă rea.
alcool. fazer conta a = a fi util.
fazer boca doce a = a lăuda, a fazer coro com = a-i ţine isonul
alinta cu vorbe, a spune vorbe dulci. cuiva, a-i bate în strună.
fazer boca-de-siri = a tăcea chitic, fazer corpo mole (Braz.; fig.) = a
a tăcea mâlc. se fofila, a se sustrage, a fugi de
fazer bochecha = a-şi umfla obrajii. răspundere.
fazer bom cinto = a avea parte de fazer correr sangue = a provoca o
o vânatoare de succes la iepuri sau vărsare de sânge, a provoca un
potârnichi. masacru.
fazer bom mercado = a cumpăra fazer crescer água na boca = a
ieftin, a face o afacere bună. face să-i lase gura apă, a-i face
fazer boquinha = a se bosumfla, a poftă, a fi îmbietor.
se îmbufna. fazer cruzes em boca = 1. a
fazer braço-de-ferro = a-şi impune ramâne cu buza umflată; 2. a
cu forţa punctul de vedere. rămâne nemâncat.
fazer caixinha = a păstra un secret, fazer das tripas coração = 1. a se
a-şi pune fermoar la gură, a-i fi oţeli, a suporta ceva cu răbdare; 2.
buzele pecetluite. a lupta pentru ceva, a face eforturi,
103
a se strădui. împăuna.
fazer de tudo = a face de toate, a fazer galhofa = a râde de cineva, a-
face orice. și bate joc, a face mișto (col.), a
fazer de uma pulga um cavaleiro face caterincă (arg.).
armado = a face din țânțar armăsar. fazer gato-sapato de = a abuza pe
fazer diferença = a face diferenţa, cineva, a-l trata rău.
a distinge, a deosebi, a schimba. fazer gosto = a face plăcere.
fazer diligências = a face eforturi, a fazer jeito = a conveni, a cădea de
se strădui. acord.
fazer dominó para os dois lados = fazer justiça por suas mãos = a-și
a juca la două capete, a fi cu curul face singur dreptate.
în două luntri (vulg.). fazer loucuras = a face nebunii.
fazer efeito = a-şi face efectul. fazer má cara = a face mutre, a
fazer em pedaços = a face bucăți, strâmba din nas.
a sfărâma. fazer má cara a = a-i face figuri
fazer em postas (gastron.) = a cuiva, a-l trata prost.
felia, tranșa, a tăia bucăți. fazer má figura = a da greş, a o da
fazer espécie = a provoca uimire. în bară (col.).
fazer face a = 1. a se afla față în fazer mal = a face rău, a face un
față cu; 2. a face faţă. rău.
fazer figas = a arăta figa (col.), a fazer malha = a tricota, a împleti.
arăta degetul mare printre arătător fazer mão baixa em = a fura.
şi mijlociu, cu pumnul strâns, în fazer mau sangue = a-i face sânge
semn de insultă sau pentru a face rău cuiva, a-i provoca suferinţe sau
cuiva în ciudă. necazuri.
fazer figura de urso = 1. a o feşteli fazer memória = a-și aduce aminte,
(fam.), a o face de oaie (fam.), a se a-și aminti.
face de baftă, a se face de rahat fazer milagres (fig.) = a face minuni
(vulg.); 2. a se obrăznici, a se purta (fig.).
urât. fazer nana = a face nani.
fazer finca-pé = a insista, a relua o fazer negociação = a face o
idee. tranzacție.
fazer fitas = a face figuri, a face o fazer nulo = a anula.
scenă, a provoca un scandal. fazer o que vem à cabeça = a face
fazer frente = a se opune, a rezista, ce-i trece prin cap.
a ţine piept, a face faţă. fazer ouvidos de mercador (fam.)
fazer gala = a se lăuda, a se = a nu da importanţă, a face pe
104
surdul. vedea de propriile interese pecuniare.

fazer ouvidos moucos (fam.) = a fazer um figurão = a face o figură
face pe surdul. frumoasă, a repurta un mare
fazer parelha = a se potrivi. succes.
fazer parte = a face parte. fazer um jeito a = a face o favoare
fazer pé atrás = a se regrupa, a se cuiva.
retrage pentru a pregăti contraatacul fazer uma perna = 1. a lua locul
sau rezistenţa. unui alt jucător la masă; 2. a intra
fazer pé de alferes = a face curte într-o negociere sau într-o
cuiva, a vrăji (col.). conspiraţie.
fazer pergunta = a întreba, a fazer uso de palavra = a lua
interoga, a pune întrebări. cuvântul.
fazer ponteria = a trage la țintă, a fazer valer os seus direitos = a-și
ochi. apăra drepturile.
fazer por = a se strădui, a face fazer vento = a fi vânt, a bate vântul.
aforturi pentru a obţine ceva. fazer ver = a arăta, a indica, a
fazer por fazer = a face ca să fie demonstra.
făcut, a face de mântuială. fazer-se de casa = a se face
fazer práticas = a face demersuri. comod, a se face de-al casei.
fazer rosto a = 1. a se afla față în fazer-se esquerdo = a face pe
față cu; 2. a face faţă. prostul, a face pe niznaiu.
fazer ruído = 1. a face zgomot, a fazer-se fino = a se obrăznici, a
face gălăgie; 2. a face valuri (fig.), a călca pe bec (inf.).
face fițe. fazer-se magro = a slăbi, a pierde
fazer rumor = a face zgomot, a în greutate.
face gălăgie. fazer-se temer = a se face temut.
fazer saber = a face cunoscut. febre acmástica (med.) = febră
fazer sangue = 1. a sângera ca ondulantă.
urmare a unei răniri; 2. a pedepsi cu febre intermitente (med.) =
severitate. malarie, paludism, friguri (palustre).
fazer sombra = a face umbră. febre intermitente/ palustre/ terçã
fazer sombra a = a se opune cuiva. (med.) = friguri, malarie, paludism.
fazer tromba (fam.) = a se febre tifóide (med.) = febră tifoidă,
bosumfla, a se îmbufna. boală infecțioasă provocată de
fazer tudo o possível = a face tot bacteria Salmonella typhi.
posibilul. febre-amarela (med.) = friguri
fazer tudo pela barriga = a-şi galbene.
105
febre-de-malta (med.) = bruceloză fermentação acética (chim.) =

sau febră malteză, boală infecţioasă fermentaţie acetică.
specifică zonei mediteraneene. fermentação alcoólica (chim.) =
febre-dos-fenos (med.) = febra fermentaţie etilică, fermentaţie
fânului, alergie la polen, rinită alcoolică.
alergică. fermento biológico (Braz..; gastron.)
febre-dos-três-dias (med.) = febra = drojdie.
dengue, viroză cu febră de scurtă fermento biológico fresco (Braz.;
durată transmisă prin înţepăturile de gastron.) = drojdie proaspătă.
ţânţar. fermento biológico instantâneo
fechar a porta na cara de alguém (Braz.; gastron.) = drojdie instant.
= a-i trânti uşa-n nas. fermento biológico seco (Braz.;
fechar a sete chaves = a fereca cu gastron.) = drojdie uscată.
şapte lacăte, a păzi cu străşnicie. fermento de padeiro (Port.;
fechar com chave de ouro = a gastron.) = drojdie.
încheia cu succes ceva. fermento do coalho (gastron.) =
fechar o corpo (rel.) = (în practicile cheag extras din stomacul unor
religioase afro-braziliene:) a părăsi animale şi folosit pentru prelucrarea
trupul invulnerabil. laptelui pentru a obţine brânzeturi.
fechar os olhos = 1. a tolera, a fermento natural (gastron.) = maia.
închide ochii (fig.); 2. a dormi, a ferrar a galhada = a trage un pui de
ațipi; 3. a muri. somn.
fechar os olhos a alguém = a ferrar a unha = a vinde scump.
veghea pe cineva aflat pe patul de ferrar o cão = a fi datornic, a avea
moarte, a-l însoți în ultimele clipe. de plătit o datorie.
fechar-se em copas = a-şi ţine ferrar o galho = a trage un pui de
gura, a sta în banca lui (col.). somn, a se culca, a dormi.
fecundação in vitro (med.) = ferro fundido = fontă.
fecundare in vitro. ferro-velho = 1. anticar, negustor
feira da ladra = talcioc, târg de de obiecte vechi sau folosite; 2. rable,
vechituri. vechituri, obiecte uzate şi fără valoare.
feira franca = târg la care vânzătorii ferver em pouca água = 1. a se
nu plătesc impozit. agita din nimic, a face mult zgomot
feito à máquina = făcut la mașină. pentru nimic, a face din ţânţar
feito por mão de mestre = ieşit armăsar; 2. a-i sări ţandăra din
dintr-o mână de maestru, făcut orice.
exact aşa cum trebuie. ferver o sangue a alguém = 1. a-i
106
fierbe sângele în vine de furie, ură rămâne mofluz, a fi dezamăgit.

sau dorinţă de răzbunare; 2. a fi ficar com o coração apertado = a
nerăbdător sau agitat. avea o strângere de inimă.
festa das flores (rel.) = Paştele. ficar com o cu na mão (Braz.; arg.)
festas móveis (rel.) = sărbători = a-i ţâţâi curul de frică (vulg.), a
religioase cu dată variabilă, precum tremura ca varga (de frică), a se
Paştele. căca pe el de frică (vulg.).
fiar fino = a fi mai complicat decât ficar com o santo e a esmola = a
pare la prima vedere. împușca doi iepuri dintr-o lovitură.
fiar-se na Virgem e não correr = a ficar com uma grande cachola = a
se baza pe alţii, a nu face niciun se dezumfla, a rămâne cu buza
efort propriu. umflată.
fibra colagénea (histol.) = fibră de ficar como uma bicha = a-i sări
ţesut conjunctiv. ţandăra, a-i sări muştarul, a se
fibra estriada (histol.) = fibră înfuria.
musculară striată. ficar de boca aberta = a rămâne cu
fibra lisa (histol.) = fibră musculară gura căscată, a-i cădea faţa (col.), a
netedă. rămâne paf (fam.), a rămâne mască
Fica quieto! = Stai liniștit!, Stai (col.).
locului! ficar de cama = a sta la pat.
ficar a apitar = a rămâne cu buza ficar de cara à banda = a se
umflată, a rămâne mofluz. dezumfla, a rămâne cu buza umflată.
ficar a chuchar/ chupar no dedo = ficar de cara ao lado = a fi umilit, a
a rămâne cu buza umflată, a fi ruşinat, a-i crăpa obrazul.
rămâne mofluz (fam.). ficar de nariz torcido (fig.; fam.) =
ficar à divina = a rămâne în pielea a păstra ranchiună, a rămâne
goală (fig.), a rămâne fără nimic, a supărat sau nervos pe cineva, a-i fi
pierde tot. ciudă, a avea resentimente.
ficar branco como cal = a se face ficar de orelha murcha = a se
alb ca varul. pleoşti, a se dezumfla (fig.), a fi
ficar com = a pune mâna pe ceva, dezamăgit.
a obţine, a moşteni. ficar de orelhas baixas (fam.) = a
ficar com a cara à banda = a fi pleca cu coada între picioare, a
umilit, a fi făcut de trei parale. rămâne mofluz, a rămâne cu buza
ficar com nariz de palmo e meio/ umflată.
de pistola/ comprido (fig.; fam.) = ficar de papo para o ar = a tăia
a rămâne cu buza umflată, a frunză la câini, a freca menta (fam.),
107
a freca mangalul (col.). ficar nas lonas = a rămâne în

ficar de pé = a rezista, a continua, pielea goală (fig.), a rămâne fără
a rămâne în picioare. nimic, a pierde tot.
ficar de queixo caído = 1. a ficar no pé de = a fi deasupra, a fi
rămâne cu buza umflată, a rămâne mai presus.
mofluz (fam.); 2. a-i pica fața (col.), ficar no seu lugar = a rămâne la
a-i cădea falca (col.), a rămâne cu locul său.
gura căscată. ficar no tinteiro = a rămâne nespus
ficar de sobra = a fi de prisos, a fi un lucru.
în plus. ficar num bolo = a ajunge vai de
ficar em águas de bacalhau = a se capul lui, a ajunge în mizerie.
duce de râpă, a se duce pe apa ficar para semente = a trăi prea
Sâmbetei, a se duce naibii. mult, a nu mai muri, a avea viaţă
ficar em branco = 1. a nu pricepe lungă.
boabă, a se uita ca viţelul la poartă ficar por alguém = a garanta
nouă, a nu pricepe o iotă; 2. a nu pentru cineva, a-şi pune obrazul.
realiza niciun punctaj la jocuri. ficar sem camisa = a pierde totul, a
ficar entalado na garganta = a se rămâne în fundul gol (fam.).
îneca cu mâncare, băutură sau alt ficar sem pinga de sangue = 1. a-i
obiect înghițit. fugi pământul de sub picioare, a
ficar gamado em (Braz.) = a cădea suferi un şoc emoţional; 2. a-i fugi
în fund de admirație (fam.), a-i pica sângele din obraz, a se face palid, a
plombele (col.), a fi încântat de ceva se albi la față.
sau cineva. ficar sem sangue nas veias = a nu
ficar limpo (fig.) = a rămâne fără un mai avea nicio picătură de sânge în
chior (arg.), a rămâne fără un sfanț obraz, a-i fugi sângele din obraz, a
(col.), a rămâne fără un ban în păli de consternare sau groază.
buzunar. ficar senhor do campo = a fi
ficar mudo = a rămâne fără glas. stăpân pe situație.
ficar na dependura = a rămâne ficar sobre a cabeça de = a sta pe
fără bani, a-i fluiera vântul prin capul cuiva.
buzunare. ficar teso = a rămâne fără niciun
ficar na gaveta = a fi dat uitării, a ban, a rămâne calic (col.), a fi în
rămâne uitat. gaură (col.), a fi în căcat cu banii
ficar na mão = a cădea în mâinile (vulg.).
cuiva, a cădea în cursă, a se lăsa ficar/ ir na cola de alguém = a se
păcălit. ţine scai, a se ţine lipcă.
108
Fidalguia sem comedoria é gaita termină niciodată.

que não assobia (pop.) = Calic- fincar na pança (Mad.) = a se
calic, cu coada bârlig. îndopa, a mânca exagerat, a mânca
fígado cardíaco (med.) = cirrose ca porcul (fam.).
causada por obstrução da veia fino como um coral = isteţ, cu
hepática. mintea brici.
fígado de enxofre (chim.) = 1. orice fio de água = firul apei.
sare alcalină de sulf; 2. sulfură de fio-de-prumo = fir cu plumb.
potasiu (K2S). fissão nuclear (fiz.) = fisiune
fígado flutuante (med.) = ficat nucleară.
mobil, dislocat. fita métrica = 1. metru de croitorie;
fígado gordo/ gorduroso (med.) = 2. ruletă (de măsurat).
ficat gras, ficat mărit, cu infiltraţii de Fizeste-a bonita! = Ai făcut-o de
grăsime. oaie!, Bună treabă!
figueirinha-hera (bot.) = plantă flagrante delito = flagrant delict.
cățărătoare originară din Asia (Ficus flocos de aveia = terci din fulgi de
pumila). ovăz cu lapte şi zahăr.
figurão das dúzias = secătură, flor-de-enxofre (agr.) = soluţie pe
nemernic, lichea. bază de sulf utilizată pentru tratarea
fila indiana = şir indian. viţei-de-vie.
filho de algo = hidalgo, mic nobil flores de retórica = stil elegant în
spaniol sau portughez. vorbire.
Filho de peixe sabe nadar = Ce fluido perfeito (fiz.) = fluid ideal.
naște din pisică șoareci mănâncă. fluidos elásticos (fiz.) = substanţe
filho incestuoso = copil născut în în stare gazoasă.
urma unei relații incestuoase a fluxo e refluxo = maree, flux şi reflux.
părinților. focinho-curto sueco = animal
filho menor = fiul mai mic. fantastic din seria cărţilor şi filmelor
filho natural = fiu nelegitim, fiu din Harry Potter ale scriitoarei J. K.
afara căsătoriei, copil din flori. Rowling, având înfăţişarea unui
filho pródigo = fiul risipitor. dragon albastru (în original:
filho-da-mãe = 1. fiu bastard, copil Swedish Short-Snout).
din flori; 2. individ ordinar, repugnant. focinho-de-barro (bot.) = specie de
filho-família = copil minor. gura-leului (Antirrhinium majus).
Filhos pequenos – dores de focinho-de-porco (ihtiol.) = specie
cabeça, filhos grandes – dores de de somn din bazinul Amazonului
coração = Grijile unei mame nu se (Oxydoras niger).
109
focinho-de-rato (ihtiol.) = specie de folha decídua (bot.) = frunză

peşte din familia Albulidae, cunoscut căzătoare.
şi ca ubarana-focinho-de-rato, care folhas conexas (bot.) = frunze
trăieşte în apele tropicale ale opuse, frunze în dispunere
Atlanticului (Albula vulpes). decusată.
focinho-de-tenca (anat.; pop.) = folhas mortas = frunze moarte,
colul uterin. frunze uscate.
fogo brando (Braz.; gastron.) = foc folículo de Graaf (anat.) = folicul de
mic. Graaf, folicul ovarian.
fogo posto = foc pus, incendiere folículo piloso = folicul pilos, folicul
intenţionată. capilar.
fogo rasante = foc razant. fome canina = 1. foame de lup; 2.
fogo-de-artifício = foc de artificii. bulimie, cinorexie.
fogo-de-bengala = foc bengal, tip fondue bourguignonne (termen
de foc de artificii. francez; gastron.) = fel de mâncare
fogo-de-santelmo/ fogo de São din carne de vită tăiată cubuleţe şi
Telmo/ fogo de Santo Elmo (fiz.) = prăjită în ulei încins, servită cu
focul Sfântului Elmo, descărcare diferite tipuri de sosuri.
electroluminescentă ce apare pe fonte baptismal = cristelniţă.
vârfurile înalte înaintea furtunilor cu fonte de chafurdo = izvor sau
descărcări electrice. fântână de mică adâncime de forma
fogo-de-santo-antão/ fogo de unui bazin acoperit.
Santo Antônio (med.) = ergotism, fonte limpa = origine certă,
intoxicație gravă cu alcaloizi aflați în provenienţă sigură.
cornul-secarei. fontes da cabeça (anat.) = tâmple.
fogo-de-vista (fig.) = cioară vopsită, fora de casa = în aer liber.
măr frumos şi-năuntru găunos, fora de mão = foarte departe, într-
persoană sau obiect care sunt un loc greu accesibil, peste mână.
aspectuoase, dar lipsite de calitate. fora de monção = inoportun.
fogo-do-ar = petardă. fora-da-lei = lucru sau persoană
fogo-fátuo (chim.) = fosforescenţă aflate în afara legii.
produsă de gazele emanate din fora-de-jogo (sport) = offside, ofsaid.
organisme aflate în descompunere. força aérea = forţele aeriene,
foi dito e feito = zis şi făcut. aviaţia militară.
foi um ar que lhe deu = şi dus a força de inércia (fiz.) = inerție, forţă
fost. de inerţie a corpurilor.
folha de serviço = fişa postului. força motriz = forță motoare.
110
forçar a barra (Braz.) = a insista, a forțe de intervenție.

bate la cap, a toca. forças nucleares (fiz.) = forţe
forças armadas = forţele armate, nucleare, forţe neelectrostatice care
puterea militară a unui stat. asigură coeziunea nucleului.
forcas caudinas = furcile caudine, Formiga Branca = societate
cumpănă, situaţie dificilă. secretă a revoluţionarilor civili
forças de intervenção (milit.) = înfiinţată în
Portugalia după proclamarea continuă.
republicii. fundo social (econ.) = capital social
fornido de carnes = gras, grăsan. al unei societăţi comerciale.
forte como uma rocha = puternic fundos públicos (econ.) =
ca un stejar. obligaţiuni de stat.
fossas abissais = fose abisale. fura-bolo = băgăcios, curios,
franco-mação = francmason. persoană curioasă.
franco-maçonaria = francmasonerie, fura-bolos = 1. (pop.) degetul
masonerie. arătător; 2. persoană activă,
frente a frente = faţă în faţă. întreprinzătoare, care se descurcă
Frio de mãos, quente de coração cu uşurinţă.
= Cine are mâinile reci este sincer. fura-olho, fura-terra (Braz.; reg.;
frio de rachar = frig de crapă entom.) = libelulă (Anisoptera).
pietrele. fura-paredes = şmecher, persoană
fruta-pão = fructul arborelui de pâine. isteaţă şi descurcăreaţă.
frutos-de-mar = fructe de mare, fura-vidas = 1. persoană activă şi
moluşte şi crustacee marine întreprinzătoare; 2. (Braz.) aventurier.
comestibile. furta-cor = changeant, care îşi
fugir a boca para a verdade = a-l schimbă culoarea în funcţie de
lua gura pe dinainte. unghiul de unde este privit.
fugir à legua = a fugi cât îl țin furta-passo = trap mărunt al cailor.
picioarele, a-i scăpăra călcâiele. furtar as voltas a = a o lua pe alt
fugir com o rabo à seringa = a se traseu decât altcineva, de obicei o
eschiva, a se coti (col.). persoană care trebuie evitată.
fugir de Cila para cair em furtar o corpo a = a eschiva o
Caríbdis = a cădea din lac în puţ. lovitură, a se feri.
fumo de palha (fig.)= foc de paie fusão nuclear (fiz.) = fuziune
(fig.). nucleară.
função clorofilina = fotosinteză. fuso horário = fus orar.
função contínua (matem.) = funcţie futuro risonho = viitor luminos,
111
viitor promițător.

G
gado miúdo (zoot.) = cornute; televiziunii MTV Brasil difuzat în
ovine și caprine. perioada 1997-1998.
gado vacum (zoot.) = vite, bovine. garra cubital (med.) = poziție
galaico-português, galécio- contractată a mâinii determinată de
português, galego-português paralizia mușchilor lombricali și
(lingv.) = galaico-portughez. interosoși ai mâinii.
galinha-cega = baba-oarba. garra de águia (sport) = stil de arte
galo de briga = cocoş de lupte. marțiale chinezești.
gânglios cerebróides = ganglioni garra de Arquimedes (milit.) =
dorsali (prima pereche). gheara lui Arhimede, armă despre
ganhar a dianteira = a trece care se presupune că ar fi fost
înainte, a depăși. proiectată de către Arhimede pentru
ganhar a palma = a câștiga, a apărarea orașului Siracuza, având
obține victoria, a învinge pe cineva forma unui un braț de macara de
într-o competiţie. care erau suspendate cârlige care
ganhar a partida (fig.) = a câștiga erau lansate asupra corăbiilor din
partida (fig.), a repurta un succes apropiere pentru a le opri sau
într-o acțiune. scufunda.
ganhar a vida = a-şi câştiga garra-do-diabo (bot.) = gheara-
existenţa, a-şi duce traiul. diavolului, numele sub care sunt
ganhar confiança = a prinde cunoscute mai multe plante
încredere. (Harpagophytum) din familia
ganhar corpo = a prinde contur. Pedaliaceae.
ganhar o pão = a-și câștiga pâinea. garrafa de Leyde (fiz.) = butelie de
ganhar pé = a sta în picioare în Leyda, condensator cilidric alcătuit
apă, cu capul la suprafaţă. dintr-un recipient din sticlă aflat între
ganhar terreno = a câștiga teren. două armături metalice.
garantias constitucionais (jur.) = garrafa-termo = termos.
drepturi constituţionale. gás ideal (fiz.) = gaz perfect, gaz
Garganta e Torcicolo (Braz.) = ideal.
program de divertisment interactiv al gás inerte (chim.) = gaz nobil, gaz
113
rar, gaz inert. generator de energie electrostatică.

gás perfeito (fiz.) = gaz ideal. gerente comercial (econ.) =
gases raros (chim.) = gaze rare. director comercial al unei firme, care
gastar cera com ruins defuntos = însă nu este acționar.
a strica orzul pe gâşte. gerente social (econ.) = asociat
gata-borralheira = gospodină, care își asumă și conducerea firmei.
femeie care se dedică activităților glândula fechada (anat.) = glandă
casnice. endocrină.
Gato escaldado de água fria tem glóbulo branco (histol.) = globulă
medo = Cine se frige cu ciorbă suflă albă, leucocită.
şi în iaurt, Tot păţitu-i priceput. glóbulo vermelho (histol.) =
gato-pingado (pop.) = 1. individ globulă roşie, hematie.
care este plătit pentru a merge în goela de pato = 1. se spune relativ
cortegiul funerar cu o lumânare în la gâtlejul persoanelor care au
mână; 2. persoană irelevantă, ins, obiceiul de a înghiţi îmbucături mari
individ. de alimente; 2. macaroane scurte,
gato-sapato = joc asemănător cu cu diametrul mare.
baba-oarba. goela-d’água (ornit.) = pasăre din
geada negra (meteor.) = îngheț familia Thraupidae, originară din
care survine târziu primăvara. America de Sud (Sporophila
gelar-se a alguém o sangue nas beltoni).
veias = a-i îngheţa cuiva sângele în goela-de-lobo (bot.) = specie de
vine, a i se ridica părul măciucă, a fi gura-leului (Antirrhinium majus).
îngrozit. golpe de Estado = lovitură de stat.
gelos flutuantes = gheţuri golpe de mão (milit.) = atac realizat
plutitoare, aisberguri. prin surprindere de către un grup
género próximo = gen proxim. mic de combatanţi asupra unui
géneros alimentícios = grupe de punct strategic al inamicului.
alimente. golpe de mestre = lovitură de
gente bem (pop.; peior.) = lumea maestru.
bună. golpe de morte/ preto = lovitură
geração espontânea = generaţie mortală.
spontană. golpe de vista = privire.
gerador eléctrico (fiz.) = generator goma-elástica = cauciuc natural,
de tensiune. gumilastic (înv.).
gerador electrostático (fiz.) = goma-guta = gutapercă, substanță

114
impermeablă asemănătoare cu grau centesimal (fiz.) = grad

cauciucul extrasă din frunzele unor centigrad, grad în sistemul
plante exotice. centesimal.
gosto a mofo = gust de mucegai. graus de significação (lingv.) =
gota a gota = încetul cu încetul, pas grade de comparaţie.
cu pas, câte un pic. grelha de salários = grilă de
governar a vida = a-și procura salarizare.
mijloace de subzistență, a da din Gros Ventre (cuv. fr.; antropol.) =
coate (fig.). trib nativ american din familia
gozar de uma boa opinião = a se algonquină, situat în statul Montana.
bucura de o bună reputație. grupo sanguíneo (histol.) = grupă
grã-fino (Braz.; peior.) = individ sanguină, grupă de sânge.
bogat și elegant, distins. guarda avançada (milit.) =
granada de mão (milit.) = grenadă avangardă.
de mână. guarda da retaguarda (milit.) =
grande caloria = kilocalorie. ariergardă.
grande osso (anat.) = osul carpian, guarda de honra (milit.) = gardă de
unul din oasele mâinii situat între onoare.
osul trapezoidal şi cel unciform. guarda-cama = baldachin care
grande-área (sport) = careul de 11 acoperă patul.
metri la fotbal, suprafaţa de guarda-chuva = umbrelă de ploaie.
pedeapsă. guarda-costas = 1. navă a pazei de
grandes lábios (anat.) = labiile coastă; 2. bodyguard.
mari. guarda-fatos = garderob, şifonier.
Grão a grão enche a galinha o guarda-florestal = inspector în
papo = Bob cu bob se umple sacul. garda forestieră.
grão-de-bico = năut (Cicer guarda-fogo = grătar sau paravan
arietinum). metalic în faţa şemineului.
grão-mestre = Mare Maestru în guarda-jóias = casetă de bijuterii.
masonerie sau în unele ordine guarda-louça = mobilă destinată
cavalerești. păstrării veselei, bufet, comodă.
grão-tinhoso (pop.) = dracul, guarda-mão = garda unei săbii sau
diavolul, necuratul, Ucigă-l-toaca, spade.
Ucigă-l-crucea, Cel-de-pe-comoară. guarda-nocturno = paznic de
grão-vizir = Marele Vizir, primul noapte.
ministru în Imperiul Otoman. guarda-portão = portar al unei

115
clădiri. guarda-pratos = mobilă destinată

păstrării veselei, bufet, comodă. şifonier.
guarda-quedas = paraşută. guarda-vista = vizetă, mască de
guardar algo como uma relíquia = protecţie a ochilor.
a păstra ceva ca pe sfintele moaște. guerra aberta = război declarat, pe
guardar no seio = a păstra în faţă.
adâncul inimii, a păstra în adâncul guerra atómica = război atomic,
sufletului. război nuclear.
guardar silêncio = a păstra liniștea, guerra civil = război civil.
a păstra tăcerea. guerra de morte = război pe viaţă
guarda-raios = paratrăsnet. şi pe moarte.
guarda-redes (sport) = portar la guerra de rapina = război de
fotbal, handbal, hochei etc. cotropire.
guarda-roupa = garderob, şifonier. guerra intestina = luptă internă,
guarda-sol = umbrelă de soare. război civil.
guarda-soleiro = fabricant sau guerra intestina = război intern,
vânzător de umbrele. lupte intestine.
guarda-vassouras = plintă care guerra mundial = război mondial.
protejează partea inferioară a unui guerra santa = Războiul Sfânt
perete. împotriva necredincioşilor.
guarda-vestidos = garderob,

H
há muito tempo = demult, pe hereditariedade psicológica
vremuri, odinioară. (psihol.) = ereditate psihologică.
há pouco = de curând, recent. hérnia discal (med.) = hernie de
há pouco tempo = nu demult, disc.
recent, cu puțin timp în urmă. hidrocarbonetos etilénicos
há um pedaço de tempo = de (chim.) = hidrocarburi nesaturate
ceva vreme, acum ceva timp. cu formula CnH2n.
hábitos menores = 1. lenjerie de hiperbolóide de duas folhas
corp, rufărie; 2. haine de casă. (matem.) = hiperboloid cu două
há-de-haver (econ.) = poliță, pânze.
scrisoare de credit. hiperbolóide de uma folha
harpa-eólia = clopoței de vânt. (matem.) = hiperboloid cu o pânză.
hasta pública = licitație publică. hipertimia maníaca (med.) =
haver às mãos = 1. a avea la hipertimie pozitivă, creșterea
îndemână, a avea acces la ceva; 2. patologică a euforiei sau bunei
a deține. dispoziții în stările maniacale.
haver de = a trebui să, a fi obligat hipertimia melancólica (med.) =
să, a avea de. hipertimie negativă, stare patologică
haver mister = a avea nevoie, a-i fi caracterizată prin depresie,
necesar, a-i fi indispensabil. anxietate, angoasă.
haver por bem = a face bine să, a hispano-romano (lingv.) = ibero-
se deranja să. romanic.
hematite vermelha (min.) = argilă história da carocinha = minciună
de culoare roșie, bogată în oxid de gogonată.
fier, utilizată ca pigment. História Sagrada (rel.) = Cartea
hera-da-china, hera-miúda (bot.) = Sfântă, Biblia.
plantă cățărătoare originară din Asia hoje de manhã = azi dimineață.
(Ficus pumila). hoje em dia = în prezent, în zilele
hera-de-canteiro, hera-terrestre noastre, în ziua de azi.
(bot.) = specie de plantă târâtoare homem das arábias = fanfaron,
(Glechoma hederacea L.). lăudăros.
117
homem de bem = om de bine, om homem-rã = scafandru, scufun-

cinstit, om dintr-o bucată, persoană dător.
onestă şi onorabilă. Honras sem proveito não fazem
homem de Deus = om bun. jeito = Calic-calic, cu coada bârlig.
homem de Estado = om de stat. hora a hora = în permanență, în
homem de juizo são = om cu fiecare clipă.
scaun la cap. hora da onça beber água =
homem de luas = om ciudat. moment de cumpănă.
homem de nada = om de nimic. hora H (milit.) = ora prevăzută
homem de negócios = om de pentru începera unei operațiuni
afaceri. militare.
homem de palavra = om de horário de trabalho = program de
cuvânt. lucru, orar.
homem de peito = bărbat viteaz, horas e horas = ore în șir, multă
îndrăzneț. vreme, timp îndelungat.
homem de peso = om cu greutate. horizonte celeste/ racional/
homem de pouco peito = bărbat geocêntrico (astron.) = orizont
slab din fire, nevolnic. ceresc.
homem de prol (înv.) = bărbat de horizonte geográfico/ real (geogr.)
viță nobilă. = orizont geografic.
homem de proveito = om util horizonte sensível/ real (geogr.) =
societății. orizont real.
homem de talento = om talentat. hospedeira do ar = însoțitoare de
homem de vária cultura = om cu o zbor, stewardesă, air-hostess.
cultură enciclopedică. humidade absoluta/ relativa
homem do mar = om al mării, (meteor.) = umiditate absolută/
marinar sau pescar. relativă.
homem maduro = bărbat matur. humor aquoso (anat.) = umoarea
homem-bom (ist.) = denumire dată apoasă.
în vechime consilierilor locali ai unui humor vítreo (anat.) =
oraș.
umoarea vitroasă, corpul vitros.

I
ida e volta = dus-întors. impingir gato por lebre = a umbla
idade avançada = bătrânețe, cu cioara vopsită, a înşela pe
vârsta a treia. cineva cu privire la calitatea
Idade Contemporânea (ist.) = obiectului sau serviciului oferit.
Epoca Contemporană (de la imposto de capitais/ sobre
Revoluția Franceză din 1789 și rendimentos de capital (econ.) =
până în zilele noastre). impozit pe profit.
Idade Média (ist.) = Evul Mediu imposto sobre doações (jur.) =
(476-1453). taxă notarială pentru donație.
Idade Moderna (ist.) = Epoca imposto sobre susessões (jur.) =
Modernă (1453-1789). taxă notarială de succesiune/
idade núbil = vârsta minimă moștenire.
acceptată pentru ca cineva să se imposto único (econ.) = impozit
căsătorească. unic pe venit.
ideia preconcebida = prejudecată, impressão digital = amprentă
preconcepție. digitală.
identificar-se com = a se identifica impulsão de uma força (fiz.) =
cu cineva, a-i împărtăși opiniile sau impulsul unei forțe.
sentimentele. impulso vital (filos.) = elan vital,
Imaculada Conceição (rel.) = termen din filosofia bergsoniană.
Imaculata Concepţie, Neprihănita inconsciente colectivo (psihol.) =
Zămislire (înv.), sărbătoare catolică inconștientul colectiv.
dedicată Fecioarei, celebrată pe 8 independentemente de =
decembrie. indiferent de, independent de.
imagem real (fiz.) = imagine reală. índice de refracção (fiz.) = indice
imagem virtual (fiz.) = imagine de refracție.
virtuală. índice de um radical (matem.) =
íman natural (geol.) = magnetit sau indicele unei rădăcini.
magnetită, oxid natural de fier cu indivíduo de cor = persoană de
proprietăți feromagnetice (Fe3O4). culoare, persoană cu caracteristici
imperativo categórico = datorie. negroide.
119
indo-europeu (lingv., etnol.) = indo- instrumentos de vento/ sopro

european. (muz.) = instrumente de suflat.
indo-português (lingv., etnol.) = insulto apopléctico (med.) = atac
indo-portughez, termen referitor la de apoplexie.
locuitorii vechilor posesiuni integralismo lusitano (ist.) =
portugheze din India sau la limbile integralismul lusitan, mișcare
vorbite de aceștia. politică portugheză inițiată în anul
indução electromagnética (fiz.) = 1914 împotriva democrației
inducție electromagnetică. republicane din 1910, în scopul de
inês-d’orta (Port.; pop.) = 1. individ a promova o mentalitate nouă,
slab de minte, prost, idiot; 2. individ catolică, naționalistă, monarhistă și
nebun, dus cu pluta (fam.). antiliberală.
in-fólio (poligr.) = in folio, format de intensidade de luminação (fiz.) =
carte în care coala tipografică este intensitatea luminii.
îndoită în două. intensidade de uma corrente
infra-som (fiz.) = infrasunet. eléctrica (fiz.) = intensitatea
inhame-de-lagartixa (Mad.; bot.) = curentulu electric.
plantă grasă din familia interferência da luz (fiz.) =
Crassulaceae, comestibilă și cu interferența luminii.
proprietăți medicinale (Umbilicus intervalos lúcidos = momente sau
rupestris). perioade de luciditate.
in-octavo (poligr.) = in octavo, intestino cego (anat.) = cecum,
format de carte în care coala porţiune a tractului digestiv situată
tipografică este îndoită în opt. între ileon şi colon.
in-quarto (poligr.) = in folio, format intestino delgado (anat.) =
de carte în care coala tipografică intestinul subţire, segment al
este îndoită în patru. tractului digestiv situat între stomac
inquisitor-geral, inquisitor-mor şi colon.
(ist.) = Marele Inchizitor. intestino grosso (anat.) =
instâncias superiores (jur.) = intestinul gros, segment al tractului
instanțele superioare, de la Curtea digestiv situat între intestinul subţire
de Apel la Tribunalul Suprem. şi anus, cuprinzînd cecumul,
institução pia = instituție de colonul şi rectul.
binefacere. intestino primitivo (embriol.) =
instrução primária (educ.) = celenteriu, cavitate centrală unică e
învățământ primar. embrionului în faza de gastrulă.

120
intestino recto (anat.) = rect sau ir ao cabo do mundo (fig.) = a

rectum, ultima porţiune a intestinului merge până la capătul lumii (fig.).
gros. ir ao chão = a se duce de râpă, a
intestino tímido (med.) = se duce pe apa Sâmbetei, a se
parcopresis, tulburare psihologică duce naibii.
ce constă în imposibilitatea de a ir ao cu (vulg.) = a sodomiza, a
defeca în prezenţa imaginară sau practica sexul anal ca participant
reală a altor persoane. activ, a da la buci (vulg.).
ir à cara de alguém = a pocni pe ir ao encontro de = a veni în
cineva, a lovi peste faţă sau în nas. întâmpinarea cuiva, a-i ieși cuiva
ir à confiança = a merge la sigur. înainte.
ir à enga = a merge muscoi (col.), a ir ao mar e não achar água = a nu
se prezenta neinvitat mai ales la fi în stare de a rezolva o treabă
masă. simplă.
ir a gancho (arg.) = a intra la bulău ir ao pêlo a (alguém) a = trage o
(arg.), a intra la pârnaie (arg.), a mamă de bătaie, a snopi în bătaie.
intra la pușcărie. ir aos arames = a se înfuria.
ir à garra = a merge în derivă. ir aos fungões a alguém = a-i
ir à mão de = a certa, a dojeni, a trage cuiva o palmă peste faţă.
contrazice. ir aos pés (Braz.; reg.) = a defeca,
ir à parede = a se supăra, a se a face treaba mare (fam.).
enerva, a se înfuria. ir às do cabo = 1. a profera injurii
ir à praça = a fi scos la licitație. și amenințări; 2. a rupe relaţiile cu
ir a Roma e não ver o papa = a se cineva, a nu-şi mai da „bună ziua”.
îneca ca țiganul la mal. ir às nuvens = a se irita, a se supăra.
ir à serra = a se rușina, a se jena. ir bater a outra porta = a căuta o
ir a terra = a se distruge, a se soluţie alternativă.
dărăpăna. ir buscar lã e ficar tosquiado = a
ir a todo o gás = a merge în viteză. se duce bou și a se întoarce vacă.
ir ao ar (fig.) = 1. a se evapora ir de barra fora = a fi degradat.
(fig.), a dispărea în ceață (col.); 2. a ir de cabeça abaixo = a se duce
se duce de râpă, a se duce pe apa de râpă.
Sâmbetei, a se duce naibii. ir de socorro = a veni în ajutor, a
ir ao beija-mão de alguém = a sări în ajutor.
pupa pe cineva în fund, a se arăta ir desta para melhor = a muri, a da
slugarnic faţă de cineva. ortul popii, a-şi lepăda ciubotele, a-

121
şi lăsa oasele.
ir embora = a pleca, a se căra (col.). piept (fig.), a muri.
ir na alheta = a urmări, a-i călca pe ir pelos ares = a sări în aer (şi fig.).
urme, a-i sufla în ceafă, a se ţine ir por água abaixo = a se duce de
scai, a se ţine lipcă. râpă, a se duce pe apa Sâmbetei, a
ir na bebida = a se lăsa dus cu se duce naibii.
zăhărelul, a se lăsa dus de nas. ir por diante = a merge înainte, a
ir na brasa (pop.) = 1. a se mişca continua.
foarte repede; 2. a fugi mâncând irem-se os olhos em = a-i fugi
pământul. ochii după ceva, a-și dori ceva.
ir na cola de alguém (Braz.; col.) = irmã de caridade = soră de
a imita pe cineva în comportament caritate.
sau a prelua ideile cuiva. irmãos consanguíneos = frați
ir na esteira de = a călca pe după tată (de la mame diferite).
urmele cuiva, a-i urma exemplul. irmãos de leite = frați de lapte.
ir nas pegadas = a călca pe urme. irmãos germanos = frați buni, frați
ir no balão = a cădea de fraier, a după mamă și după tată.
lua plasă (fam.), a lua ţeapă (arg.). irmãos uterinos = frați după mamă
ir no bote = a se lăsa dus de nas. (de la tați diferiți).
ir no embrulho (pop.) = a lua ţeapă ir-se à gaita = a se duce pe apa
(col.), a pica de fraier. Sâmbetei, a se duce de râpă.
ir no encalço = a urmări, a-i călca ir-se de gorgotó (reg.) = a cheltui
pe urme, a-i sufla în ceafă, a se ţine mult pe mâncare și băutură.
scai, a se ţine lipcă. ir-se embora = a pleca.
ir no fole = a lua ţeapă (col.), a se ir-se embora sem dizer água vai
lăsa dus de nas. nem água vem = a pleca fără o
ir nos calcanhares de alguém = a vorbă, a nu-şi lua rămas-bun.
se ţine scai de cineva, a se ţine ca isótopos do hidrogénio (chim.) =
râia de cineva, a-i sufla cuiva în izotopii hidrogenului (deuteriul și
ceafă. tritiul).
ir num pé e vir/ voltar no outro/ Isso para mim é chinês = Nu
noutro (col.; fig.) = a umbla iute ca pricep o iotă, Nu pricep o boabă.
prâsnelul, a alerga dintr-o parte în Isto não é fole de ferreiro! = Gata
alta. cu prostiile!
ir para as malvas (fig.) = a se duce
la groapă, a-i crește grădiniță pe

J
Já a formiga tem catarro = Te dai jasmineiro-galego (bot.) = iasomie
mare, O faci pe deşteptul, Te bagi (Jasminum officinale)
în seamă (col.). João Pestana, joão-pestana =
já agora = pentru aceasta, din Moș Ene.
acest motiv, ca atare. joão-barbudo, joão-doido (Braz.;
já que = din moment ce, având în ornit.) = pasăre din fauna Braziliei
vedere că. (Malacoptila striata).
já ter barbas = 1. a fi bătrân; 2. a fi joão-bobo, joão-teimoso (Braz.) =
de notorietate, a fi deja fumată (arg.). hopa-mitică.
já... já = ori... ori..., fie... fie... joão-bobo, joão-tolo (Braz.; ornit.)
janela de guilhotina = fereastră = pasăre insectivoră din fauna
care culisează în plan vertical. sudamericană, care se preface
jantar do ramo = masă oferită în moartă pentru a scăpa de prădători
mod tradițional zidarilor și (Nystalus chacuru).
dulgherilor după terminarea joão-congo (Braz.; ornit.) = pasăre
construcției unei case. din fauna sudamericană care
jardim zoológico = grădină zoologică. trăiește în colonii și își construiește
jardim-de-infância, jardim-escola cuiburi suspendate de ramurile
(educ.) = grădiniță de copii. arborlor (Cacicus haemorrhous).
jardim-infantil (educ.) = creșă joão-de-barro (Braz.; ornit.) =
pentru copii. pasăre din fauna sudamericană
jasmim-do-cabo (bot.) = nume dat care își construiește cuiburi
mai multor specii de gardenii arboricole din lut (Furnarius rufus).
(familia Rubiaceae). joão-fernandes, joão-ninguém =
jasmineiro-do-campo, jasmineiro- Nea Omu’, Nea Caisă (col.), individ
do-monte (bot.) = specie de oarecare, lipsit de importanță.
iasomie cu flori galbene (Jasminum joão-pinto (Braz.; ornit.) = pasăre
fruticans) de mici dimensiuni din fauna
jasmineiro-amarelo (bot.) = specie sudamericană, capabilă să imite
de iasomie cu flori galbene din cântecul altor păsări sau alte sunete
Madeira (Jasminum odoratissimum) muzicale (Icterus jamacaii).
jasmineiro-branco (bot.) = iasomie joco-serio = jumătate în glumă,
regală (Jasminum azoricum) jumătate în serios.
123
joelho coroado (vet.) = formaţiune jogo de azar = joc de noroc.

caloasă pe partea anterioară a jogo do empurra (col.) = pasarea
genunchiului la cabaline. responsabilității dela unul la altul,
joelho de corredor (med.) = fuga de răspundere.
genunchiul alergătorului, tendinită jogos florais = concursuri literare
rotuliană, sindromul tractului ilotibian. înfiinţate în Evul Mediu şi care încă
Joelho de Porco = numele unei au loc în Portugalia.
formaţii punk braziliene din anii ’70. jornada de trabalho = 1. zi de
jogar à cara = a insulta pe cineva muncă, zi de lucru; 2. zi lucrătoare.
în faţă. jornal mural = gazetă de perete.
jogar a pancada = a se lua la bătaie. juiz da Relação (jur.) = judecător al
jogar a última carta = a-şi juca Curții de Apel.
ultima carte, a face o ultimă juiz de campo (sport) = arbitru
încercare. juiz de paz (jur.; înv.) = judecător
jogar as cristas = a face tevatură, de pace.
a face balamuc. juízo a posteriori = opinie
jogar com perna de pau = a juca fundamentată pe experiență.
un joc de cărţi cu mână moartă, juízo a priori = preconcepție,
punând cărţile partenerului imaginar prejudecată.
cu faţa în sus. juízo de Deus (rel.) = judecata lui
jogar de garupa (echit.; despre cai) Dumnezeu, serie de teste aberante
= a zvârli din copite, a lovi. la care erau supuși cei acuzați de
jogar de mão = 1. (despre cai:) a erezie pentru a le confirma sau
lovi cu picioarele din faţă; 2. a fi infirma vinovăția.
primul la jocurile de cărţi având juliana-dos-jardins (Braz.; bot.) =
poziţia din dreapta în raport cu cel plantă cruciferă foarte parfumată,
care împarte cărţile. cunoscută și ca nopticoasă, viorea-
jogar uma carta = a-şi juca cartea, de-noapte sau mirodenie (Hesperis
a face o mutare. matronalis).
jogo da argolinha = joc tradiţional juntar o útil ao agradável = a
popular, datând de pe vremea îmbina utilul cu plăcutul.
turnirurilor medievale, în care junto de = alături de, lângă.
cavalerul, în galopul calului, trebuia jurar dedo com dedo = a jura
să petreacă vârful lăncii printr-un încrucișând degetele.
inel, care mai apoi era oferit ca jurar pela pele de = a jura
trofeu unei domniţe. răzbunare.
jogo das escondidas = joc de-a v-aţi juros de mora (econ.) = penalizări
ascunselea. pentru întârziere.

124
justiça de Fafe = bătaie dată cu

bățul sau cu varga.

L
lábio leporino (med.; pop.) = buză pe buze (fig.), a se linge pe degete
de iepure. (fig.), a savura o mâncare.
laços de parentesco = legături de lamber os pés de alguém (fig.) =
rudenie de sânge sau prin alianță. a-i linge tălpile cuiva (fig.), a-l pupa
laços de sangue = legături de în fund (fig.), a-l peria (fig.), a-l
rudenie de sânge. linguşi.
lado a lado = alături, unul lângă lampreia de ovos (gastron.) =
altul. desert portughez servit mai ales de
Lagarto, lagarto! = Bate-te peste Crăciun, preparat din gălbenușuri de
gură!, Bate în lemn! ou fierte în sirop de zahăr sub forma
lagosta-das-árvores (entom.) = unor tăiței și care se așază pe
insectă de mari dimensiuni din platou în forma unui pește.
fauna australiană (Dryococelus lançamento de peso (sport) =
australis). aruncarea greutății.
lagosta-das-pedras (zool.) = lança-minas (milit.) = lansator de
crustaceu comestibil de mari mine.
dimensiuni, ajungând până la 45 lança-mísseis (milit.) = lansator de
cm, din Marea Mediterană și rachete.
Atlanticul de Est (Scyllarides latus). lançar a consciência fora de casa
lágrimas de crocodilo/ mostarda = a nu-şi face probleme, a nu avea
= lacrimi de crocodil, falsă suferinţă, scrupule.
suferință simulată. lançar a luva (fig.) = a arunca
lágrimas de São Bernardo = foame. mănușa, a provoca, a desfide.
lamber a(s) unha(s) = 1. a se lançar água ao mar = a face un
bucura de ceva, a fi satisfăcut, a-şi lucru inutil.
freca mâinile de satisfacţie; 2. a lançar em/ na face a alguém (fig.;
linge farfuria (fig.), a nu lăsa nimic în fam.) = a face reproșuri, a aduce
farfurie, a mânca tot; 3. a-i plăcea acuzații.
ceva foarte mult, a se linge pe lançar em/ no rosto a alguém (fig.;
degete (fig.). fam.) = a face reproșuri, a aduce
lamber os beiços (fig.) = a se linge acuzații.
126
lançar ferro (mar.) = a ancora. patră semiprețioasă formată dintr-un

lançar luz sobre = a aduce amestec de minerale, precum
clarificări, a explica. lazurită, pirită, calcită etc.
lançar mão de = a se folosi de, a lápis-tinta = creion chimic.
utiliza. laranja de umbigo = varietate de
lançar o barro à parede = a rupe portocală zemoasă şi cu conţinut
pisica (fig.), a se aventura, a tranșa ridicat de zahăr.
o chestiune, a-și asuma o decizie. Larga! (mar.) = exclamație utilizată
lançar os olhos para = a arunca o pentru a ordona lăsarea parâmelor.
privire, a arunca un ochi (fig.), a-și largar do pé de alguém = a lăsa pe
arunca ochii (fig.). cineva în pace.
lançar poeira aos olhos de lata de lixo = tomberon de gunoi.
alguém (fig.) = a arunca praf în ochii latim clássico (lingv.) = latina
cuiva (fig.). clasică.
lançar suspeitas = a arunca bănuieli. latim macarrónico (iron.) = latină
lançar um repto = a lansa o de baltă, latină plină de greșeli sau
provocare, a arunca mănușa, a simulacru de limbă latină.
desfide. latim popular/ vulgar (lingv.) =
lançar uma olhada/ olhadela = a latina vulgară, latina populară.
arunca o privire, a arunca un ochi latim tardio (lingv.) = latina târzie.
(fig.). latino-americano (etnol., lingv.) =
lançarse de cabeça = a se arunca latino-american, latinoamerican.
cu capul înainte, a risca. lava-bunda/ lava-cu = 1. (Port.;
lançar-se nos braços de alguém = ornit.) nume comun dat fluierarilor,
a se arunca în braţele cuiva (şi fig.). păsări din familia Scolopacidae,
lance de olhos = privire scurtă, genurile Tringa și Actitis; 2. (Braz.;
fugitivă. reg.; entom.) libelulă (Anisoptera).
lanterna-de-aristóteles (zool.) = lava-dente (Port.) = 1. (pop.)
lanterna lui Aristotel, aparat băutură, păhăruț; beție; 2. (reg.)
masticator al echinoidelor (arici-de- predică (fig.), morală (fig.), perdaf
mare). (fig.).
lanterna-mágica = lanternă lavagem de dinheiro (Braz.) =
magică, dispozitiv optic de proiecție spălare de bani.
a imaginii, precursor al diascopului lava-louça = mașină de spălat
și al proiectoarelor moderne. vase.
lápis-lazúli (miner.) = lapis-lazuli, lava-pé (Port.; bot.) = plantă

127
compozită din flora spontană a protejează o minoritate.

Peninsulei Iberice, asemănătoare cu lei de meios (jur.) = bugetul de stat.
un ciulin, cu flori galbene lei do mercado (econ.) = legea
(Centaurea ornata). pieței.
lava-pés (rel.) = spălarea Lei do Ventre Livre (jur.) =
picioarelor în Joia Mare. cunoscută şi ca Lei Rio Branco,
lava-pratos (Braz.; bot.) = arbust lege din Imperiul Brazilian,
leguminos din flora braziliană, cu promulgată în data de 28
proprietăți medicinale (Senna septembrie 1871, în care se stipula,
sclerocarpa). printre altele, că începând cu
lavar as mãos = a se spăla pe intrarea în vigoare a legii toţi copiii
mâini (fig.), a se eschiva de la o născuţi din femei sclave vor fi
responsabilitate. consideraţi cetăţeni liberi.
lavar dinheiro (Braz.) = a spăla bani. lei estatística = lege statistică.
lavar em sangue uma afronta = a lei fonética (lingv.) = lege fonetică,
se răzbuna pentru un afront, a-l lege a transformărilor fonetice.
şterge cu sânge. lei marcial (pol.; mil.) = lege
lavar o peito = a spune ce are pe marțială.
suflet, a se descărca vorbind, a-și leite batido (gastron.) = milk-shake.
ușura conștiința vorbind. leite condensado (gastron.) = lapte
lavrar um auto = a întocmi un act. condensat îndulcit.
Lé com lé, cré com cré = A tunat şi leite de limpeza (cosm.) = lapte
i-a adunat, Spune-mi cu cine te- demachiant.
nsoţeşti şi o să-ţi spun cine eşti. leite de magnésia (chim.) =
leão-do-mar = lup de mare, marinar suspensie apoasă de hidroxid de
bătrân și cu experiență. magneziu.
leão-marinho (zool.) = leu-de-mare, leite de papo (zool.) = secreție a
mamifer acvatic asemănător cu foca gușii unor specii de păsări cu care
(Otaria byronia). își hrănesc puii; lapte de porumbel.
lebre-da-patagónia, lebre-das- leite de pastagem (gastron.) =
pampas, lebre-patagônica (zool.) lapte bio, lapte ecologic.
= mamifer rozător din fauna leite de soja (gastron.) = lapte de
sudamericană (Dolichotis soia.
patagonum). leite desnatado (Braz.; gastron.) =
legítima defesa = legitimă apărare. lapte degresat.
lei de funil = lege injustă, care leite do dia (gastron.) = lapte

128
pasteurizat cu termen scurt de acromatică.

valabilitate. lente anamórfica (fiz.) = lentilă
leite em pó (gastron.) = lapte praf. anamorfică.
leite evaporado (gastron.) = lapte lente bicôncava (fiz.) = lentilă
condensat neîndulcit. biconcavă.
leite fermentado (gastron.) = lapte lente biconvexa (fiz.) = lentilă
acru. biconvexă.
leite gordo (Port.; gastron.) = lapte lente de contacto = lentilă de
integral. contact.
leite integral (Braz.; gastron.) = lapte lente de contacto descartável =
integral. lentilă de contact de unică folosinţă.
leite magro (Port.; gastron.) = lapte lente electrónica (fiz.) = lentilă
degresat. electronică.
leite meio gordo (Port.; gastron.) = lentilha-d’água (bot.) = 1. numele
lapte semidegresat. mai multor specii de lintiță, plantă
leite semidesnatado (Braz.; acvatică din familia Lemnaceae; 2.
gastron.) = lapte semidegresat. (Braz.) salată de apă (Pistia
leite-creme (gastron.) = cremă sau stratiotes).
budincă din lapte, ouă, zahăr și lentilha-do-campo (Braz.; bot.) =
făină. plantă din regiunile tropicale ale
leite-de-cal (chim.) = apă de var, Americii de Sud (Aeschynomene
lapte de var, suspensie apoasă de hystrix).
var stins. ler com sentido = a citi cu simțire,
leite-de-coco (Port.), leite de coco cu intonație.
(Braz.) (gastron.) = lapte de cocos. ler nas entrelinhas = a citi printre
leite-de-galinha (bot.) = bălușcă, rânduri.
plantă liliacee ornamentală originară ler no coração = a-i citi gândurile
din flora spontană mediteraneană cuiva, a-i ghici sentimentele.
(Ornithogalum umbellatum, ler pela cartilha de = a fi discipolul
Ornithogalum angustifolia). cuiva, a imita, a copia pe cineva.
leitor de discos (informat.) = CD- ler pela mesma cartilha/ pelo
ROM sau DVD-ROM. mesmo breviário = a fi de-o mamă,
leituga-de-burro (Port.; bot.) = a tunat şi i-a adunat, cine se
specie de plantă compozită din flora aseamănă se adună.
iberică (Urospermum picroides). lés-nordeste (geogr.) = est-nord-
lente acromâtica (fiz.) = lentilă est.

129
lés-sueste (geogr.) = est-sud-est. levantar da lama = a scoate din

letra a letra = cuvânt cu cuvânt. mizerie.
letra de câmbio (econ.) = cambie, levantar ferro (mar.) = a ridica
poliță, scrisoare de credit, bilet la ancora.
ordin. levantar os olhos = 1. a privi direct,
letra de forma = literă tipografică. a privi în ochi; 2. (fig.) a aspira la
letra de mão = scris de mână. ceva, a-și dori ceva greu de atins.
Leva-arriba! = Trezirea! Scularea! levantar poeira = a ridica praful, a
În picioare! stârni praful.
leva-dente (Port.; pop.) = 1. levantar uma planta = a face o
mușcătură; 2. ceartă, ocară, perdaf schiță.
(fig.), săpuneală (fig.). levar a água ao seu moinho = a-şi
levadinho da breca = furios, turbat trage spuza pe turta lui, a-şi trage
(fig.), îndrăcit. jarul pe oala lui.
levado da breca/ dos diabos = dat levar a banca à glória = a lua
dracului, individ temut sau potul, a câştiga la un joc de noroc
insuportabil,, afurisit. toată suma disponibilă.
levantamento de rancho (milit.) = levar à barra do tribunal = a da în
greva foamei susținută de un grup judecată.
de militari. levar à bebida = a duce cu
levantar a cerviz = a se revolta zăhărelul, a duce de nas.
pentru a-şi câştiga libertatea. levar a carta a(o) Garcia = a scăpa
levantar a grimpa = a-și recâștiga dintr-o situaţie delicată.
demnitatea, a reacționa, a ridica levar a cruz ao calvário = 1. a
capul (fig.). duce o treabă neplăcută la bun
levantar a lebre = a atrage atenția, sfîrşit; 2. a-şi duce crucea, a se
a sesiza o problemă neprevăzută. resemna cu soarta.
levantar a mão contra alguém = a levar à frente = a duce mai
ridica mâna la cineva, a-l lovi. departe, a face să progreseze.
levantar as mãos ao céu = a-i levar a mal = a nu-i plăcea, a nu
mulțumi cerului, a-i mulțumi lui suporta, a detesta.
Dumnezeu. levar a palma a (alguém) = a-i
levantar cabeça = a-şi face o smulge cuiva o victorie, a învinge pe
situaţie (materială sau socială). cineva într-o competiţie.
levantar cabelo = a provoca levar a sua avante = a-şi impune
oroare, a face pielea de găină. voinţa.

130
levar a sua fisgada = a merge iute ca prâsnelul.

până-n pânzele albe. levar jeito = a avea sens, a se potrivi.
levar água ao rio = a face un lucru levar nas bitáculas/ nas
inutil. bochechas = a încasa o palmă, a
levar água no bico (fig.) = a avea primi o palmă.
intenții ascunse, a pune ceva la levar nas ventas/ nos queixos = a
cale. o lua în bot (col.), a încasa lovituri.
levar alguém à certa = a duce cu levar para tabaco (fig.) = a primi o
zăhărelul. chelfăneală (fam.), a o încasa, a-i
levar alguém pelo nariz (fig.; fam.) da de cheltuială (fig.).
= a duce pe cineva de nas, a-l avea levar um bico = a fi făcut cu ou şi
la degetul cel mic. cu oţet, a-şi primi porţia.
levar ao castigo = a seduce o levar um susto = a trage o spaimă.
femeie. levar uma coisa na cabeça = a
levar às carranchas (reg.) = a duce avea ceva pe suflet, a nu-i ieşi ceva
în cârcă, a duce în spinare pe din minte.
cineva. levar vida alegre = a o duce bine, a
levar às estrelas = a adula, a peria avea o viață ușoară.
(fig.). levar/ tomar no cu (vulg.) = a fi
levar as lampas a alguém = a sodomizat, a practica sexul anal ca
depăși pe cineva, a avea un avantaj participant pasiv, a o lua în cur
în fața cuiva. (vulg.).
levar barriga (Braz.; jurnal.) = a levar-se do diabo = a se înfuria, a-i
publica o știre falsă. sări țandăra, a-i sări muștarul (col.).
levar caminho = a se rătăci, a se levedura de cerveja = drojdie de
pierde. bere.
levar caro = a cere prea multe, a-i liberdade de indiferença (psihol.)
lua cuiva şi pielea de pe el, a lua = puterea de a lua decizii fără a
zece piei de pe cineva, a exploata. argumenta.
levar com a porta na cara = a fi liberdade poética (lit.) = licență
refuzat, a primi un răspuns negativ. poetică.
levar couro e cabelo = a cere prea lição em branco = lecţia care
multe, a-i lua cuiva şi pielea de pe urmează a fi studiată.
el, a lua zece piei de pe cineva, a liga-liga/ liga-osso (Braz.; bot.) =
exploata. plantă din fauna sudamericană al
levar fogo no rabo = a se mişca cărei latex este utilizat ca adjuvant

131
în sudarea fracturilor (Dorstenia limpa-vidros = racletă pentru

brasiliensis). spălarea geamurilor.
ligar as trompas (med.) = a lega limpo de mãos = cinstit, onest,
trompele uterine (printr-o procedură integru.
chirurgicală în scopul de a evita linda-flor (Braz.; bot.) =
sarcinile nedorite) lipscănoaică sau ocheșică, floare
ligas-verdes (Port.; etnol.) = ornamentală originară din America
muzică și dans popular mirandez de Nord (Coreopsis tinctoria).
(Trás-os-Montes, Portugalia). língua afiada = persoană cu limba
limão-bravo (Braz.; bot.) = arbust ascuțită (fig.), viperă (fig.).
ornamental originar din sud-estul língua aglutinante/ aglutinativa
Braziliei (Polygala klotschi). (lingv.) = limbă aglutinantă.
limiar diferencial (fiziol.) = prag de língua analítica/ isolante (lingv.) =
sensibilitate. limbă izolantă.
limpa-botas = lustragiu, văcsuitor língua azul = 1. (lingv.) bolak, limbă
de ghete. artificială creată de francezul Léon
limpa-calhas (transp.) = persoană Bollack în 1899; 2. (vet.) boala limbii
sau utilaj care se ocupă de albastre, viroză a animalelor
curățarea șinelor feroviare. rumegătoare transmisă de unele
limpa-chaminés = hornar, coșar. insecte.
limpa-neves (transp.) = utilaj de língua brasílica/ geral (lingv.) =
deszăpezire. numele dat de europeni în sec. al
limpa-pára-brisas = ștergător de XVI-lea – al XVII-lea limbii tupi,
parbriz. vorbite de-a lungul coastei
limpa-pés = scobitor pentru copite, braziliene.
spatulă cu care se realizează língua comprida = limbă ascuțită
curățarea copitelor la animale. (fig.), gură spurcată.
limpa-queixos (Port.; reg.) = língua de chegada (lingv.) = limba-
lovitură dată cu palma. țintă, limba în care se traduce un
limpar a barra (Braz.) = a o scoate text.
la capăt, a-i da de capăt. língua de fogo = limbă de foc,
limpar a garganta = a-și drege flamă.
glasul. língua de origem/ partida (lingv.) =
limpar/ tirar o sebo (col.) = 1. a da limba-sursă, limba din care se
de cheltuială, a scărmăna, a trage o traduce un text.
mamă de bătaie; 2. a omorî; 3. a língua de prata = limbă ascuțită (fig.).
învinge, a înfrânge. língua de sinais (Braz.; lingv.) =
limbajul semnelor, limbajul surdo-
132
muților. língua isolada (lingv.) = limbă

língua de sogra = bârfă, calomnie, izolată, limbă despre care nu se
mărturie mincinoasă. poate dovedi apartenența la o
língua de terra (geogr.) = istm. familie lingvistică.
Língua do maldizente e ouvido do lingua mãe (lingv.) = limbă-mamă,
que o ouve são irmãos = La fel de limbă din care provine o alta.
vinovat e cel care bârfește, ca cel língua materna/ nativa (lingv.) =
care ascultă. limba maternă.
língua do pê = limba păsărească, língua padrão (lingv.) = limbă
limbă folosită uneori de copii pentru standard, limbă literară.
a împiedica înțelegerea de către língua pátria (lingv.) = limbă
adulți; constă în adăugarea unei națională.
silabe după fiecare silabă a língua pendente (vet.) = defect la
cuvintelor, în această silabă cabaline constând din aceea că
consoana p înlocuind consoanele limba este ținută permanent în
originare și păstrându-se vocalele. afară.
língua d'oc (lingv.) = grup de língua suja (col.) = gură spurcată,
dialecte (provensale) vorbite în persoană care vorbește obscen.
Franța la sud de râul Loara, langue língua veicular (lingv.) = lingua franca.
d'oc. língua viperina = persoană cu
língua d'oïl (lingv.) = grup de limba ascuțită (fig.), viperă (fig.).
dialecte (franceze) vorbite în Franța língua viva (lingv.) = limbă vie,
la nord de râul Loara, langue d'oïl. limbă modernă.
língua escolástica (lingv.) = limbă língua-alvo (lingv.) = 1. limbă
de cult, limba textelor religioase. străină care se învață de către
língua extinta/ morta (lingv.) = cineva; 2. limba-țintă în traduceri.
limbă moartă, limbă dispărută. língua-cervina (bot.) = năvalnic sau
língua franca (lingv.) = lingua limba-cerbului (Escolopendrium
franca, sistem convențional de vulgare).
comunicare utilizat mai ales pentru língua-de-andorinha (bot.) =
dezvoltarea relațiilor comerciale în măcrișul iepurelui (și: măcrișul-
regiuni unde coexistă două sau mai marunt, măcrișul-roșu, măcrișul-de-
multe limbi și creat pe baza unor câmp), plantă din familia
elemente lingvistice provenind din Polygonaceae (Rumex acetosella).
acestea. língua-de-araçari, língua de
língua gestual (Port.; lingv.) = tucano (Braz.; bot.) plantă
limbajul semnelor, limbajul surdo- umbeliferă cu proprietăți medicinale
muților. (Eryngium pristis).
133
língua-de-boi (bot.) = vinețică, care duce cu vorba, care te face din

plantă din familia Lamiaceae (Ajuga vorbe (arg.), care are vrăjeală / texte
reptans). (col.) 2. gură-spartă, persoană
língua-de-cão (bot.) = plantă din incapabilă de a ține un secret.
familia Boraginaceae, cunoscută și língua-de-vaca (bot.) = 1. miruță,
ca limba-câinelui (Cynoglossum denumire dată unor plante din
creticum). familia Boraginaceae; 2. (Braz.)
língua-de-cobra (bot.) = denumire numele a diferite specii de
dată mai multor specii de plante din compozite (Chaptalia integerrima,
familia Ophioglossaceae, spontane Chaptalia nutans, Chaptalia
în flora portugheză. tormentosa); 3. (Braz.) plantă
língua-de-galinha (bot.) = plantă utilizată în industria textilă
din familia Fabaceae. (Sansevieria cylindrica); 4. arbust
língua-de-gato = 1. daltă folosită la din flora sudamericană (Vernonia
sculptura în lemn; 2. (gastron.) tweedieana).
limbă de pisică, biscuit subțire, de língua-de-víbora = persoană cu
formă alungită, cu capetele rotunjite limba ascuțită (fig.), viperă (fig.).
și mai îngust în porțiunea din mijloc. língua-fonte (lingv.) = limba-sursă,
língua-de-lagarto, língua-de-teju limba din care se traduce un text.
(Braz.; bot.) = numele unei specii de linguagem de programação
arbust din genul Casearia cu (informat.) = limbaj de programare.
proprietăți medicinale (Casearia linha agónica = curbă agonică,
sylvestris). agonă.
língua-de-ovelha (bot.) = patlagină linha de cintura = 1. linie de
sau limba-oii (Plantago lanceolata). fortificaţii; 2. (transp.) linie feroviară
língua-de-perdiz (bot.) = troscot de centură care ocoleşte un oraş.
(Polygonum aviculare). linha directa = descendență,
língua-de-sogra (gastron.) = fursec rudenie pe linie directă.
dintr-o foaie preparată cu făină, linha do horizonte (geogr.) = linia
zahăr și scorțișoară, rulată în formă orizontului.
cilindrică sau conică. linho-bravo, linho-das-pétalas-
língua-de-tiú (Braz.; bot.) = 1. pequenas, linho-de-três-semen-
specie de plantă originară din sudul tes (bot.) = plantă cu flori galbene
Braziliei (Maytenus salicifolia); 2. înrudită cu inul (Linum trigynum).
numele unei specii de arbust din linho-da-nova-zelândia (Braz.;
genul Casearia cu proprietăți bot.) = numele mai multor specii de
medicinale (Casearia sylvestris). plante tehnice din genul Phormium.
língua-de-trapos = 1. persoană linho-de-cuco, linho-de-raposa
134
(bot.) = plantă parazită târâtoare, nu-și scoate ochii.

lipsită de clorofilă, cunoscută la noi lobo-cerval (zool.) = râs iberic, linx
sub denumirile de cuscută, torțel, iberic (Lynx pardinus).
borangic, iniță, întorțel etc. (Cuscuta lobo-marinho (zool.) = denumire
epithymum). generică dată mai multor specii de
linho-estreito, linho-rijo (bot.) = focă (Arctocephalus).
plantă cu flori galbene înrudită cu logo no princípio = chiar de la
inul (Linum strictum). început.
linho-purgante (bot.) = inul pitic loja de barbeiro = frizerie.
sau ineață, plantă medicinală loja de ferragem = magazin de
utilizată ca laxativ sau purgativ feronerie.
(Linum catharticum). loja de sapateiro = cizmărie.
lista dos telefones = carte de telefon. lombo-preto (ihtiol.) = specie de
lista eleitoral = listă electorală. rechin din apele braziliene, protejată
lista nominal = listă nominală. prin lege (Carcharias lamia sau
livre-pensador = liber-cugetător. Carcharhinus falciformes).
livro das quarenta folhas = pachet Longe de vista, longe do coração
de cărți de joc. = Ochii care nu se văd se uită.
livro de bolso = carte în format de Longe vá o agouro! = Dumnezeu
buzunar. să ne ţină! Domnul să ne aibă în
livro de bordo (mar.) = jurnal de pază!
bord. longes terras = meleaguri îndepărtate.
livro de cabeceira = carte de louça da China, louça fina =
căpătâi. veselă din porțelan.
livro de consulta = ghid, îndreptar. louça de barro = vase de lut.
livro de cozinha = carte de bucate. lousa sepulcral = piatră de
livro de estudo/ de texto/ didático mormânt, lespede funerară.
= manual. lua cheia (astron.) = lună plină.
livro de mão = manuscris. lua de mel = lună de miere.
livro de ponto = fișă de pontaj. lua nova (astron.) = lună nouă.
livro de reclamações = condică de lucro líquido = profit net.
reclamații. lugar de repouso = loc de odihnă.
livro de registro = registru, lugar oculto = loc ascuns,
condică. ascunziș, ascunzătoare.
lobo com pele de ovelha (fig.) = lugar-tenente = locțiitor.
lup în blană de oaie (fig.), persoană lume brando (Port.; gastron.) = foc
fățarnică, prefăcută. mic.
Lobo não mata lobo = Corb la corb lusco-fusco = crepuscul, amurg.
135
luta libertadora = luptă pentru

libertate, luptă de eliberare.
luta pela existência = lupta pentru
supraviețuire.
luta pela paz = lupta pentru pace.
luta renhida = luptă acerbă, luptă
crâncenă.
luta sem quartel = luptă fără cruțare.
lutar peito com peito = a lupta
corp la corp.
luz eléctrica = lumină electrică.
luz pálida/ tíbia = lumină chioară,
lumină slabă.
luzir o olho a alguém = a-i sclipi
ochii de bucurie.

M
má cabeça = om lipsit de judecată. Mais faz a vista do dono que as
má cara = față bolnăvicioasă, suas mãos = Ochiul stăpânului
aspect bolnăvicios al feței. îngrașă vita.
má sorte = ghinion. Mais fere a língua do adulador
má ventura = nenorocire. que a espada do perseguidor =
má vida = desfrâu, desfrânare. Gura taie mai rău decât sabia,
maçã-de-adão (anat.; pop.) = mărul Ferește-mă, Doamne, de prieteni,
lui Adam (pop.). că de dușmani mă feresc singur.
macaquinho-de-bambá (Braz.; mais hora menos hora = din clipă-
reg.; entom.) = libelulă (Anisoptera). n clipă, dintr-o clipă în alta, dintr-un
maço de cartas = teanc de scrisori. moment în altul.
maço de cigarros = pachet de mais outro = încă unul.
țigări. Mais perto estão os dentes que
má-criação = proastă-creștere, os parentes = Genunchele mai
lipsă de educație. aproape decât călcâiele (rar), Frate,
madeira de construção = lemn frate, dar brânza-i pe bani.
pentru construcții. mais tarde = mai târziu.
mãe de prole numerosa = mamă mais uma vez = încă o dată.
cu mulți copii. Mais vale ser cabeça de burro
mãe-d’água = 1. izvor, puț, fântână; que rabo de leão = Decât codaș la
2. (fig.) smiorcăit, plângăcios; 3. oraș, mai bine-n satul meu fruntaș.
(Braz.) zână a apelor. Mais vale tarde que nunca = Mai
maioria absoluta = majoritate bine mai târziu decât niciodată.
absolută. Mais vale um pássaro na mão que
maioria relativa = majoritate relativă. dois a voar = Nu da vrabia din
maioria simples = majoritate simplă. mână pe cioara de pe gard.
mais cedo = mai devreme. Mais vale verde no meu papo que
mais dia, mais amanhã = în maduro no alheio = Nu da vrabia
curând, foarte curând. din mână pe cioara de pe gard.
mais e mais = tot mai mult, din ce Mais vêem quatro olhos que dois
în ce mai mult. = Două capete gândesc mai bine
137
decât unul singur. Moraceae, din flora braziliană

mais-valia = plus-valoare. (Brosimum gaudichaudii).
Mal alheio pesa como un cabelo = mama-de-cachorra, maminha-de-
Milă mi-e de tine, dar de mine mi se cachorro (Braz.; bot.) = plantă
rupe inima. ornamentală din familia Mirtaceae,
mal de São Lázaro (med.; pop.) = din flora reginii Minas Gerais
lepră. (Eugenia formosa).
mal disposto = prost-dispus, mandar à fava/ àquela banda = a
indispus. trimite la naiba, a trimite la dracul.
mal elefântico (med.) = mandar bugiar (pop.) = a trimite la
elefantiazis. naiba, a da la dracul/ dracului, a
Mal que se ignora, coração que băga în mă-sa (vulg.).
não chora = Ce nu știi nu te face să mandar cavar batatas = a trimite la
suferi. naiba, a trimite la dracu’, a-l băga în
mala de senhora = poșetă de mă-sa (vulg.).
damă. mandar papos = a vorbi de rău, a
mal-afortunado = nenorocit, nefericit. face comentarii negative, a mânca
mal-agradecido, mal-aventurado rahat (col.).
= nerecunoscător, ingrat. mandar para a outra vida = a
mala-posta = diligență. trimite pe lumea cealaltă, a omorî.
maldizer a sua sorte = a-și plânge mandar passear = a trimite la
soarta, a-și blestema zilele. plimbare, a trimite la naiba (col.).
mal-encarado = urât, respingător. mandar recado = a trimite un
mal-entendido = 1. neînțeles, mesaj, a da de veste.
înțeles greșit; 2. neînțelegere, eroare. mandar uma boca (col.) = a face
mal-estar = indispoziție fizică, stare un comentariu (inoportun), a da o
de rău. sugestie malițioasă, a comenta, a
malhar em ferro frio = a munci în mânca rahat (vulg.).
zadar. maneira de pensar = mod de
malhar no ferro enquanto está gândire.
quente = a bate fierul cât e cald, a manejar a pena = a avea condei, a
profita de ocazie. scrie bine.
má-língua = bârfitor, clevetitor, manejar as armas = a mânui armele.
limbă ascuțită (fig.). mania de perseguição (psihol.) =
mama-cadela, mamica-de-cadela mania persecuției.
(Braz.; bot.) = arbust din familia manifestar as suas opiniões

138
políticas = a-și declara opiniile individ meschin, avar, zgârie-

politice. brânză.
manteiga de porco (gastron.) = mão de ensino = ceartă, ocară,
untură de porc. perdaf.
manter a cabeça fria = a-şi păstra Mão de Fátima = hamsa, amuletă
sângele rece, a-şi păstra cumpătul. contra deochiului, reprezentând o
manter a ordem = a menține ordinea. palmă cu degetele întinse şi lipite.
mão amiga = protector, binefăcătorul mão de ferro = 1. mână de fier,
cuiva. opresiune, tiranie; 2. severitate,
mão certa/ certeira = mână sigură, stricteţe; 3. instrument utilizat în
care nu dă greş. horticultură, asemănător cu o greblă
mão cheia = de prima mână, de de mici dimensiuni.
calitate. mão de finado/ leitão = 1.
mão chifrada = gest de protecţie persoană care întotdeauna iese în
contra deochiului făcut prin ridicarea pierdere în afaceri; 2. persoană
mâinii cu palma în afară şi îndoind căreia îi merg toate pe dos, om
spre palmă degetele mijlociu şi ghinionist; 3. individ meschin, avar,
inelar. zgârie-brânză.
mão da curva (mar.) = latura mai mão de gato = 1. fard de obraz; 2.
scurtă a traverselor. mănuşă cu un deget; 3. (Braz.; bot.)
mão de barca (mar.) = frânghie cu plantă din familia Connaraceae
care se leagă de navă plasele de specifică florei braziliene (Connarus
pescuit. erianthus); 4. (Braz.; bot.) liană din
mão de cabelo (Braz.; folcl.) = familia Loganiaceae (Strychnos
figură mitică din regiunea São Paulo brasiliensis).
(Botucatu), înfăţişată ca o femeie mão de macaco = 1. (med.) mână
înaltă şi slabă, îmbrăcată în alb, de maimuţă, afecţiune a nervului
care, în loc de degete, are la mâini median al mâinii, care conduce la
şuviţe de păr lung şi moale, cu care atrofia muşchilor din regiunea
le mângâie chipul celor care suferă tenară; 2. (Braz.; col.) poliţist corupt.
de insomnie sau care dorm până mão de mestre = mână de
târziu dimineaţa. maestru, talent, pricepere, abilitate.
mão de defunto = 1. persoană care mão de obra = 1. activitate
întotdeauna iese în pierdere în manuală care are drept rezultat un
afaceri; 2. persoană căreia îi merg produs; 2. costurile de execuţie a
toate pe dos, om ghinionist; 3. unei lucrări; 3. mână de lucru, forţă

139
de muncă. circulaţie pe partea dreaptă a şoselei.

mão de onça (bot.) = 1. plantă din mão inglesa (transp.) = sens de
flora braziliană (Marantha circulaţie pe partea stângă a
noctiflora); 2. arbore sudamerican şoselei, în vigoare în Marea
din familia Marcgraviaceae Britanie, Irlanda, o parte din fostele
(Marcgravia coriacea). colonii britanice, unele ţări din
mão de onze (Braz.; reg.; col.) = Commonwealth, Japonia etc.
moment decisiv, ziua Z, ora H. mão invisível (econ.) = termen prin
mão de papel (poligr.) = top de care filosoful scoţian Adam Smith
hârtie conţinând 25 de coli. denumea legea cererii şi a ofertei.
mão de pilão = pisălog (pistil) din mão na roda (Braz.) = ajutor
lemn cu care se mărunţeşte ceva în oportun, binevenit.
piuă (mojar). mão perdida da baralha =
mão de rédea = căpăstru. întâmplare neaşteptată, situaţie
mão de sal = un praf de sare. neprevăzută.
mão de vaca = picior de vită din mão própria (Braz.) = serviciu
care se prepară diverse mâncăruri. poștal cu predarea corespondenței
mão do canto = gamă muzicală. direct în mâinile destinatarului.
mão do regador = aspersor montat mão única (Braz.; transp.) = sens
la un capăt al furtunului utilizat unic.
pentru udarea sau irigarea culturilor. mão-aberta (Braz.) = 1. mână-
mão dupla (Braz.; transp.) = stradă spartă, risipitor, cheltuitor; 2.
sau șosea cu două sensuri de mers. persoană generoasă, darnică.
mão expedita = trăsătură a mão-atadas = 1. persoană îngustă
persoanelor care scriu extrem de la minte, om obtuz; 2. individ
uşor. meschin, avar, zgârie-brânză
mão fendida (med.) = ectrodactilie, mão-boba (Braz.) = 1. mişcare
formă de malformaţie congenitală a mascată a cuiva care încearcă să
mâinii care se manifestă prin lipsa atingă pe cineva cu intenţii
degetelor centrale şi, de multe ori, libidinoase; 2. mişcarea mascată a
prin sindactilia degetului inelar cu mâinilor unui hoţ de buzunare; 3.
degetul mic. persoana care practică astfel de
mão firme = mână fermă, mână gesturi.
sigură, care scrie sau desenează mão-cheia = mână, cantitate sau
fără ezitări. porţiune dintr-o materie care încape
mão francesa (transp.) = sens de într-o mână.

140
mão-curta (zool.) = mamifer cheltuitor.

brazilian din familia cervidelor mãos de anéis = mâini fine,
(Mazama rufina). elegante.
mão-dadas (herald.) = imagine a mãos de fada/ prata = mâinile unei
două mâini drepte unite. femei talentate la cusut şi la brodat.
mão-de-branco (Braz.; bot.) = Mãos de mais, trabalho de menos
plantă ornamentală din familia = Unde-s doi puterea crește.
Amaryllidaceae (Alstroemeria Mãos frias, coração quente, amor
amazonica). para sempre = Cine are mâinile
mão-de-judas = dispozitiv pentru reci este sincer.
stingerea lumânărilor (utilizat mai mãos limpas = mâini curate, cinste,
ales în Săptămâna Patimilor). integritate.
mão-francesa = piesă din lemn sau mãos postas = mâinile întinse spre
metal utilizată pentru a susţine cer pentru rugăciune sau implorare.
acoperişuri, rezervoare de apă etc. mão-supinas = poziţie a mâinilor
mão-furada (Braz.) = mână-spartă, ridicate cu palmele în sus.
risipitor, cheltuitor. mão-travessa = un lat de palmă,
mão-largas = persoană generoasă, măsură a lungimii echivalentă cu
darnică. lăţimea mâinii, măsurată cu
mão-leve = hoţ de buzunare. degetele lipite, exceptând degetul
mão-mole = molâu, individ slab, mare.
care nu se impune. máquina a vapor = mașină cu
mão-morta (jur.) = proprietatea unui aburi.
bun care nu poate fi înstrăinat. máquina de costura = mașină de
mão-pelada = 1. raton (Procyon cusut.
cancrivorus); 2. (folcl.) animal máquina de escrever = mașină de
fantastic din folclorul statului scris.
brazilian Minas Gerais, imaginat ca máquina de moer carne = mașină
un lup de culoare roşcată cu una din de tocat carne.
labele din faţă chircită şi lipsită de maquinaria agrícola = utilaje
păr. agricole.
mão-pendente = mită, şpagă. mar banzeiro (mar.) = mare agitată.
mão-posta = acord, decizie mar bravo (mar.) = furtună pe
comună, pact. mare.
mão-quadra = mână întinsă. mar de leite/ rosas (mar.) = mare
mão-rotas = mână-spartă, risipitor, liniștită, mare calmă.

141
mar proceloso (mar.) = mare matar a cabeça (fig.) = a-şi bate

agitată. capul (fig.).
mar revolto (mar.) = mare agitată. matar a sangue frio = a ucide cu
mar tempestuoso (mar.) = mare sânge rece, a asasina cu
furtunoasă. premeditare sau fără remuşcări.
marcar... horas o relógio = a fi matar a sede = a-și potoli setea, a-
ora... și astâmpăra setea.
marcha fúnebre = marș funebru. matar dois coelhos de uma
marcha triunfal = marș triumfal. cajadada = a împuşca doi iepuri
marco fontanário = cişmea. dintr-o lovitură.
maré alta/ cheia (mar.) = flux. matar o bicho = a bea alcool pe
maré baixa/ vazia (mar.) = reflux. stomacul gol (mai ales dimineaţa).
maré do carvoeiro = ocazie unică, matar o bicho do ouvido a = a-i
oportunitate. face cuiva capul calendar, a-l bate la
maria-de-barro (Braz.; ornit.) = cap, a-i roade urechile (fam.), a-i
pasăre din fauna sudamericană mânca ficaţii (fam.), a-l freca la
care își construiește cuiburi melodie (arg.), a-i freca ridichea
arboricole din lut (Furnarius rufus). (arg.).
marinha de guerra (milit.) = marina matar o bicho do ouvido a = a-i
militară. face cuiva capul calendar, a-l bate la
marinha mercante (mar.) = marina cap, a-i roade urechile (fam.), a-i
comercială. mânca ficaţii (fam.), a-l freca la
marta zibelina (zool.) = zibelină, melodie (arg.), a-i freca ridichea
samur, sobol (Martes zibellina). (arg.).
martelo de ferreiro = baros. materialismo dialéctico (filos.) =
martelo de pressão = ciocan materialism dialectic.
pneumatic. materialismo histórico (filos.) =
más notícias = vești proaste. materialism istoric.
mascar tabaco = a mesteca tutun. mau de contentar = greu de
máscara antigás = mască de gaze. mulțumit, veșnic nemulțumit,
massas trabalhadoras = oamenii mofturos, năzuros.
muncii. mau olhar = deochi.
mata virgem = pădure virgină. mau sucesso = 1. ghinion; 2.
mata-bicho = 1. păhărel de insucces.
băutură; 2. gustare, masă frugală; 3. maxilar inferior (anat.) = maxilar
(Braz.) bacșiș. inferior, mandibulă, falcă.

142
maxilar superior (anat.) = maxilar osoasă.

superior. medula supra-renal (anat.) =
máximo divisor comum de dois medulosuprarenala, zona centrală a
ou mais números inteiros glandei suprarenale, responsabilă
positivos (matem.) = cel mai mare de secreția adrenalinei și
divizor comun a două sau mai multe noradrenalinei.
numere întregi pozitive. medusa-acalefa (fig.) = fleac,
mecânica de precisão = mecanică nimic, lucru lipsit de importanţă.
fină. meia desfeita (gastron.) = tocană
mecânico dentista = tehnician sau ghiveci din bucătăria
dentar. portugheză, făcut cu bucăţi de cod,
medicina forense/ legal = cartofi şi năut.
medicină legală. meia resposta = răspuns în doi
medicina interna = medicină internă. peri.
medicinas alternativas = medicină meia-direita (sport) = mijlocaș-
alternativă. dreapta.
médico assistente = medic curant. meia-esquerda (sport) = mijlocaș-
medida de capacidade = unitate stânga.
de măsură a capacității. meia-laranja = orice obiect în formă
medida de comprimento = unitate de semicerc.
de măsură a lungimii. meia-lua = semilună.
medidas precaucionais = măsuri meia-luz = semiîntuneric, penumbră.
preventive. meia-noite = miezul nopții.
medir alguém dos pés à cabeça = meia-noite e meia = ora
a măsura pe cineva din cap până-n douăsprezece și jumătate noaptea.
picioare. meio termo = cale de mijloc,
medir as palavras (fig.) = a-și moderație.
măsura cuvintele, a vorbi prudent. meio-dia = amiază.
medir as suas forças = a-și meio-morto = aproape mort, nici
măsura puterile. viu, nici mort.
medir tudo pela mesma bitola = a meios audiovisuais = mijloace de
le pune pe toate în aceeaşi oală, a informare în masă, mass-media.
nu face distincţiile necesare. meios de produção (econ.) =
medula espinal/ espinhal (anat.) = mijloace de producție.
măduva spinării. meios preventivos = mijloace de
medula óssea (anat.) = măduva prevenție.

143
melro de bico amarelo = 1. om prezidiului.

tipicar, meticulos; 2. om şiret, mesmo assim = cu toate astea.
viclean. mestre de meninos (educ.) =
membro abdominal/ inferior/ învățător.
pélvico/ posterior (anat.) = fiecare mestre-cuca, mestre-cuco (col.) =
dintre cele două membre inferioare maestru bucătar, chef.
(posterioare), picior. mestre-de-armas = maestru de
membro anterior/ superior/ arme, profesor de scrimă.
torácico (anat.) = fiecare dintre cele mestre-de-capela = dirijorul unui
două membre superioare cor bisericesc.
(anterioare), braţ. mestre-de-cerimónias = maestru
membro fantasma (med.) = de ceremonii.
membru-fantomă, senzaţie pe care mestre-de-dança = profesor de
o trăiesc unele persoane ce au dans.
suferit amputaţii. mestre-de-obras = diriginte de
membro genital/ masculino/ viril șantier.
(anat.) = membrul viril, penis. mestre-escama = bărbier.
membro honorário = membru mestre-escola (educ.) = 1.
onorific. învățător; 2. (rel.) dascăl, diacon.
memória portentosa = memorie mestre-sala = 1. maestru de
fenomenală, memorie de elefant. ceremonii la palat, mareșal al curții;
menino bem (pop.; peior.) = tânăr 2. persoană care conduce dansul.
de bani gata. metais nobres (chim.) = metale
mentir descaradamente = a minți nobile.
cu nerușinare. metais pesados (chim.) = metale
mentira de rabo = minciună grele.
sfruntată, minciună gogonată. metais preciosos = metale
mera fantasia = pură fantezie. prețioase.
mercador a retalho = vânzător en metal amarelo = alamă.
détail, vânzător cu amănuntul. metal sonante = bani sunători, bani
mercador por atacado = angrosist, gheață, bani peșin, cash.
vânzător en gros. metal virgem (miner.) = minereu
mero acaso = pură întâmplare, metalic.
coincidență. meter a cara = a se băga în seamă,
mesa de cabeceira/ noite = noptieră. a-şi băga nasul unde nu-i fierbe
mesa presidencial = masa oala.

144
meter a choupa a = a pune ceva meter macaquinhos na cabeça de

sau pe cineva sub lupă, a lua la bani (alguém) = a-i băga cuiva tot felul
mărunţi. de idei în cap.
meter a língua no fim do meter mãos à obra = a se apuca
espinhaço (vulg.; fig.) = a tăcea din de treabă, a munci de zor, a se
gură, a-și ține fleanca (arg.). ocupa intens de o activitate, a băga
meter a mão em cumbuca (Braz.) ca MIG-ul (col.).
= 1. a cădea în mâinile cuiva, a meter na cabeça = a-şi băga în
cădea în cursă, a se lăsa păcălit; 2. cap, a băga la cap, a reţine, a
a umbla cu mâța-n sac. învăţa.
meter a mão na consciência = a-şi meter na cabeça de = a-i băga
examina conştiinţa. cuiva ceva în cap, a-l convinge.
meter a pata = 1. a se băga, a-și meter na ordem = a chema la
băga nasul unde nu-i fierbe oala, a ordine.
se băga în seamă (col.); 2. (Braz.; meter no bico de alguém = a
reg.) a da cu bâta în baltă, a da cu destănui cuiva un secret.
muci în fasole, a o face de oaie, a meter no coração = a pune la
vorbi gura fără el. inimă.
meter a pata na poça = a da cu meter-se no coração = a câştiga
bâta în baltă, a da cu muci în fasole, simpatia cuiva, a i se băga pe sub
a o face de oaie, a vorbi gura fără piele.
el. meter num chinelo = a umili pe
meter a sua colherada = a se băga cineva, a-l face de două parale.
în seamă, a se băga ca musca-n meter o bedelho = a se băga în
lapte, a-şi băga nasul unde nu-i seamă, a cădea ca musca în lapte,
fierbe oala. a se băga ca musca în fundul
meter a tormentos = a supune la calului.
chinuri, a chinui, a canoni (înv.). meter o bico = a-și băga nasul
meter água = a face o gafă, a da cu unde nu-i fierbe oala.
bâta în baltă, a da cu muci în fasole, meter o braço = a ridica mâna la
a o face de oaie. cineva, a lovi.
meter cunha por = a pune o pilă meter o dedo em tudo = a-și băga
cuiva (fam.), a interveni pentru nasul peste tot, a fi indiscret.
cineva. meter o focinho = a-şi băga nasul
meter fouce em seara alheia = a-şi unde nu-i fierbe oala.
băga nasul unde nu-i fierbe oala. meter o nariz em tudo = a-şi băga

145
nasul peste tot, a-şi băga nasul meter uma lança em África = a
unde nu-i fierbe oala, a fi băgăreţ. avea succes într-o chestiune dificilă.
meter o pé na argola (col.; fig.) = a meter uma rolha na boca a = a-şi
da cu bâta-n baltă, a da cu muci în pune fermoar la gură.
fasole (fam.). meter-lhe o comer na boca = a
meter o pé na tábua = a accelera hrăni pe cineva.
puternic (la volan), a o călca (col.). meter-se à cara = a-şi face apariţia,
meter o pé no atoleiro/ lodo = a a se băga în seamă.
ajunge la sapă de lemn, a sărăci. meter-se a sebo (col.) = a-și da
meter o rabo entre as pernas = a aere, a-și da importanță, a se da
pune coada între picioare, a pleca rotund (fam.).
capul, a se da bătut, a se meter-se de gorra = a se lipi (col.),
recunoaște învins. a se băga muscoi (col.), a se
meter ombros a uma empresa = autoinvita.
1. a pune umărul (la treabă), a face meter-se em altas cavalarias = a
eforturi; 2. a da o mână de ajutor. se întinde mai mult decât îi e
meter os cornos (col.) = a se plapuma.
dedica trup și suflet unei activități. meter-se em brio = a se arunca în
meter os dedos pelos olhos = 1. a foc (fig.), a se lupta cu ghearele şi
încerca să înșele pe cineva, a cu dinţii.
arunca praf în ochi; 2. a-i impune meter-se em casa = a se retrage, a
cuiva ceva, a-l obliga să vorbească se izola de lume.
sau să gândească într-un anumit fel; meter-se na boca do lobo = a se
3. a-i scoate ochii cuiva (fig.), a-i băga în gura lupului.
reproşa ceva, a-i impune un punct meter-se nas encóspias = a se
de vedere. fofila.
meter os peitos = a se pune pe meter-se numa camisa-de-onze-
treabă, a pune osul la treabă, a se varas = a se băga în bucluc, a intra
dedica trup și suflet unei activități. în belea.
meter os pés na algibeira de (fig.) método heurístico (educ.) =
= a face mişto de cineva (col.), a lua metoda euristică de învățare, prin
pe cineva peste picior. care elevul descoperă singur
meter os pés pelas mãos = 1. a-şi informațiile.
pierde capul, a se zăpăci; 2. a metro corrido = metru liniar.
amesteca mere cu pere, a spune metro cúbico = metru cub.
sau a face lucruri fără cap şi coadă. metro quadrado = metru pătrat.

146
Meu dito, meu feito = Ți-am zis eu! Afacerilor Externe.

meu negro (Braz.) = dragul meu. Ministério do Trabalho e
mexer com os nervos de alguém Previdência Social (Braz.; pol.) =
= a călca pe cineva pe nervi (fig.), a Ministerul Muncii, Familiei, Protecției
scoate din sărite. Sociale și Persoanelor Vârstnice.
mexer na ferida = a pune sare pe Ministério do Trabalho, Solida-
rană. riedade e Segurança Social (Port.;
mexer os cordelinhos = a trage pol.) = Ministerul Muncii, Familiei,
sforile, a face aranjamente. Protecției Sociale și Persoanelor
mexer os ovos (gastron.) = a bate Vârstnice.
ouăle. Ministério dos Negócios
milha marítima = milă marină, Estrangeiros (Port.; pol.) =
unitate de măsură egală cu 1,852 Ministerul Afacerilor Externe.
km. ministério público = procuratură.
milhã-pata-de-galo (bot.) = plantă ministro plenipotenciário (pol.) =
din familia Poaceae (Echinochloa ministru plenipotențiar.
crus-galli). miolo de pão = miez de pâine.
milho ardido (Braz.) = porumb de miolo de pote/ quartinha (Braz.;
proastă calitate, atins de secetă sau reg.) = o ceapă degerată (fig.), lucru
de ger. lipsit de importanță.
milho miudo (bot.) = mei (Panicum missão penosa = misiune dificilă.
miliaceum). misturar alhos com bugalhos = a
milhões largos = nenumărate aduna mere cu pere, a confunda
milioane. lucrurile.
milícia celeste (rel.) = legiune de mó de gente = mulțime de oameni.
îngeri. mó de palha = stog de paie.
Ministério da Fazenda (Braz.; pol.) mobilização geral = mobilizare
= Ministerul de Finanțe. generală.
Ministério da Justiça (pol.) = moço solteiro = bărbat necăsătorit,
Ministerul Justiției. celibatar.
Ministério da Saúde (pol.) = modo de vida = mod de viață.
Ministerul Sănătății. módulo de elasticidade (fiz.) =
Ministério das Finanças (Port.; coeficient de elasticitate.
pol.) = Ministerul de Finanțe. moeda corrente = monedă în
Ministério das Relações circulație.
Exteriores (Braz.; pol.) = Ministerul moeda falsa = monedă falsă,

147
monedă calpă. chei.

moeda fraca = monedă slabă, molho de trigo = snop de grâu.
monedă devalorizată. momento oportuno = moment
moeda soante = bani sunători, bani oportun.
gheață, bani peșin, cash. montanhas concordantes (geogr.)
moela-de-mutum (Braz.; bot.) = = lanţuri muntoase paralele cu
arbore din flora amazoniană ţărmul.
(Lacunaria grandiflora). montanhas discordantes (geogr.)
moer a paciência = a pune = munţi poziţionaţi oblic sau
răbdarea la încercare. perpendicular pe coasta mării.
moer os ossos (fig.) = a-i înmuia montar casa = a-și aranja locuința,
oasele, a trage cuiva o mamă de a (re)decora o locuință.
bătaie, a trage cuiva o bătaie soră montar em osso (echit.) = a călări
cu moartea. fără șea.
moinho de água = moară de apă. montar uma peça (teat.) = a pune
moinho de vento = moară de vânt. în scenă o piesă.
molhar a garganta/ goela (col.) = monte de ruinas = o ruină, o
a-şi muia buzele, a-şi umezi gâtlejul, grămadă de moloz.
a sorbi o cantitate mică de băutură, monte de socorro = munte de
de obicei alcoolică. pietate, casă de amanet.
molhar a mão de alguém (Braz.) = monteiro-mor = pădurar.
a unge pe cineva, a mitui, a da moral do exército (milit.) = moralul
șpagă. trupelor.
molhar a palavra (fig.) = a bea vin. morar em casa do diabo (fig.) = a
molhar o bico (col.) = 1. a-şi muia locui la dracu’-n praznic, a locui
buzele, a-şi umezi gâtlejul, a sorbi o departe.
cantitate mică de băutură, de obicei morder alguém os lábios (fig.;
alcoolică; 2. a lua mită. fam.) = a-și mușca buzele, a-i fi
molhar o peito = a bea băuturi ciudă.
alcoolice, a bea o șpârlă (col.), a morder no calcanhar = a muşca
duce sub nas (fam.). de fund, a vobi de rău pe cineva în
molho branco = un fel de rântaş ascuns.
sau béchamel, sos preparat cu făină morder o cotovelo (Braz.; col.) = a-
prăjită în unt, stinsă cu lapte şi la și roade mâinile de invidie, a crăpa
care se adaugă zeamă de lămâie. de ciudă.
molho de chaves = legătură de morder os beiços = a-şi muşca

148
buzele de ciudă sau de supărare. mostrar as unhas = a-şi arăta

morrer à míngua = a muri de colţii, a-şi da arama pe faţă, a da
foame. cărţile pe faţă, a nu se mai preface.
morrer de riso (fig.) = a muri de râs mostrar enfado = a-și manifesta
(fig.), a se tăvăli pe jos de râs (fig.). nemulțumirea.
morrer de sede (fig.) = a muri de mostrar indiferença = a se arăta
sete (fig.), a fi foarte însetat. indiferent, a face pe indiferentul, a
morrer de sede à beira de água = arăta indiferență.
a muri de foame ca măgarul lui mostrar má cara = a face bot, a se
Buridan. bosumfla, a se supăra, a se şifona.
morrer na casca = a se duce de mostrar os bofes (fig.) = a vorbi pe
râpă, a se duce pe apa Sâmbetei, a șleau, a vorbi fără ascunzișuri.
se duce naibii. mostrar os dentes = 1. a râde cu
morrer por alguém (fig.) = a muri toţi dinţii, a-şi rânji fasolele (col.); 2.
după cineva (fig.), a muri de dragul a-şi arăta colţii, a ameninţa.
cuiva (fig.). motivo ponderoso = motiv serios,
morte macaca = moarte lipsită de motiv întemeiat.
glorie. motivos ocultos = motive
mosca tsé-tsé (entom.) = musca- necunoscute.
țețe (Glossina). motor de combustão interna
mosca-das-frutas (entom.) = (tehn.) = motor cu ardere internă.
musculița bețivă, musculița-de-oțet mover às lágrimas = a mișca pâna
(Drosophila melanogaster). la lacrimi, a emoționa.
mosca-de-cavalo (entom.) = 1. mover discórdias = a stârni
streche, strechea-cailor discordie.
(Gastrophilus equi); 2. (Braz.) movimento de resistência =
muscă parazită a cabalinelor mișcare de rezistență.
originară din America de Sud movimento helicoidal (fiz.) =
(Neivamyia lutzi). rotație elicoidală.
moscas volantes (med.) = muscae movimento libertador = mișcare
volitantes sau miodezopsie. de eliberare.
mosquitos por corda = agitaţie, movimento operário = mișcare
confuzie, balamuc. muncitorească.
mostrador luminoso = ecran movimento perpétuo = perpetuum
luminos, cadran luminos. mobile.
mostrar a língua = a scoate limba. movimento pró paz = mișcare

149
pentru pace. mudar de casa = a-şi lua boccelele,

movimento revolucionário = a-şi strânge catrafusele.
mișcare revoluționară. mudar de cor = 1. a-și schimba
movimentos hercínios (geol.) = culoarea; 2. (fig.) a se schimba la
orogeneza hercinică. față, a păli.
mudança de tempo = schimbarea mudar de estado = a se căsători.
vremii. mudar de parecer = a-și schimba
mudar a água às azeitonas (col.) = părerea, a se răzgândi.
a urina, a-şi pudra nasul (col.; fig.), mudar de tom = a schimba tonul.
a scutura trandafirul (col.; fig.), a da Muita mão é beijada que se
mâna cu un prieten (col.; fig.). quisera ver cortada = Fă-te frate
mudar a pele = a-şi schimba pielea cu dracul până treci puntea.
(fig.), a se regenera, a întineri. muita parra e pouca uva = prea
multe vorbe goale, mult zgomot gospodină.
pentru nimic. mulher de faca e calhau = femeie
muito bem = foarte bine, de acord, bătăuşă.
OK. mulungu-crista-de-galo (Braz.;
muito menos = 1. mult mai puțin; 2. bot.) = arbore cu lemnul dur și
cu atât mai puțin. rezistent (Tabebuia cassinoides).
Muito obrigado! = Mulțumesc munições de boca = 1. provizii,
frumos!, Mulțumesc mult! alimente; 2. furaje pentru animale.
muito senhor de seu nariz = cu mururé-de-pajé (Braz.; bot.) =
nasul pe sus, vanitos, orgolios. salată de apă (Pistia stratiotes).
mulher da vida [fácil] = prostituată, musgo islándico (biol.) = lichen.
femeie ușoară, femeie de stradă. música de câmara (muz.) = muzică
mulher de casa = casnică, de cameră.

N
na boca de = în opinia, după nu deschide gura, a sta ca mutul, a
părerea. închide pliscul.
na cabeça = în faţa, înaintea, não achar vau = a nu găsi nicio
dinaintea. soluție, a nu avea ieșire.
na cara = în prezenţa. não arredar (o) pé = a se menţine
na cara de = sub nasul cuiva. pe poziţii, a nu abandona, a nu
na crista da onda (fam.; fig.) = pe renunţa.
val, pe cai mari. não atar nem desatar = a ezita, a fi
na frente de = în faţa, înaintea, indecis, a fi cu curul în două/ şapte
dinaintea. luntri (vulg.).
na hora H = la momentul oportun. não bater bem da bola = a nu fi în
na medida do possível = în limita toate minţile, a nu gândi normal.
posibilităților. não caber na cabeça de ninguém
na medida em que = având în = a fi de neconceput.
vedere că, dat fiind că. não caber na pele = 1. a da pe
na ponta da unha = la perfecţie, la dinafară de gras, a fi obez; 2. (fig.) a
mare artă, ţâţă de mâţă (col.). se umfla în pene, a se lăuda.
na roda do ano = în cursul anului. não cair em cesto roto = a nu se
na semana dos nove dias = la afla în pericol de a fi uitat sau
Paștele cailor, când o zbura porcul. ignorat.
nada de particular = nimic não cair no chão = a nu trece
deosebit, nimic special. neobservat.
nadar de braçada = a înota în stilul não chegar aos calcanhares/ aos
bras. pés de alguém = a nu-i ajunge nici
nadar em riquezas = a înota în până la buricul degetelor, a nu-i
bani (fig.), a se scălda în bani (fig.). ajunge cuiva nici la călcâie, a nu se
nadar em sangue um país = a ridica la înălţimea cuiva.
avea o rată ridicată a mortalităţii. Não dá a mecha para o sebo = Ce
nadas de costas = a înota pe iei pe mere dai pe pere.
spate. Não dá quem tem, senão quem
não abrir o bico = a-şi ţine gura, a quer bem = Nu dă cel care are, ci
151
cel care iubește. nasul lui.

não dar acordo de si = a-şi fi não entender patavina = a nu
pierdut cunoştinţa, a zăcea în pricepe boabă, a nu pricepe o iotă.
nesimţire, a fi leşinat. não estar bom da cabeça = a nu fi
não dar anca (echit.; despre cai) = în toate minţile, a fi bătut în cap, a
a împiedica un călăreț să urce în nu gândi normal.
șea. não estar com meias medidas = a
não dar cavaco = a nu da atenţie, a nu umbla cu jumătăți de măsură.
nu băga în seamă, a nu băga de não falar a mesma língua = a fi pe
seamă. altă lungime de undă (fam.), a fi din
não dar meia para a caixa = a da alt film (col.), a nu se înțelege, a nu
cu bâta în baltă, a spune prostii. comunica.
não dar um pio = a tăcea mâlc, a não faltar um cabelo = a nu lipsi
nu zice nici „pâs”. nici un capăt de aţă.
não deixar pôr os pés no pescoço não fazer esterco = a sta în banca
= a avea coloană vertebrală, a avea lui, a nu provoca discuţii sau
mândrie, a nu se lăsa dominat. scandal.
Não dês o dedo ao vilão que ele não fazer farinha com alguém = a
te tomará a mão = Dacă-I dai nas nu se înţelege cu cineva, a nu se
lui Ivan, el se suie pe divan, Îi dai un înghiţi, a nu se suporta.
deget și-ți ia toată mâna. Não há carne sem osso, nem
Não diga a língua por onde pague fruta sem caroço = Nu este pădure
a cabeça = Fiecare pasăre pe limba fără uscături, Toți trandafirii au spini.
ei piere. não haver nada melhor = a nu
Não diz mais a língua que o que exista nimic mai bun.
sente o coração = Ce-i în gușă-i și- não ir com os cornos de alguém
n căpușă. (col.) = a nu suferi pe cineva, a nu-l
não dizer a cara com a careta = a putea suporta.
îndruga verzi şi uscate, a bate não ir lá das pernas = a-şi pierde
câmpii cu graţie. firea, a se pierde cu firea, a nu face
não dizer coisa por coisa = a vorbi faţă, a nu ajunge prea departe.
în dodii, a nu avea logică. não levantar cabelo = a nu ridica
não dizer sim, nem não = a nu capul, a fi obedient.
spune nici da, nici nu. não levantar um dedo (fig.) = a nu
Não é o mel para a boca do asno mișca un deget (fig.), a nu face nici
= Nu strica orzul pe gâște, Știe cel mai mic efort.
țăranul ce-i șofranul! (col.), Nu-i de não menos = nu mai puțin.

152
Não metas a mão em prato onde não poupar a pele de alguém = a

te fiquem as unhas = Nu-ți băga nu scăpa ocazia de a vorbi de rău
nasul unde nu-ți fierbe oala. pe cineva.
Não metas o nariz onde não es não poupar forças = a nu
chamado = Nu-ți băga nasul unde precupeți niciun efort, a nu-și cruța
nu-ți fierbe oala. forțele.
não meter o dente = a nu pricepe não querer estar na pele de
nimic. alguém = a nu-şi dori să fie în
não meter o dente em = a nu se pielea cuiva, a nu-şi dori să fie în
băga, a nu încerca măcar. locul cuiva.
não meter prego nem estopa = a Não sabe o couro onde aperta o
nu se băga în seamă (col.), a nu sapato = Fiecare cu ce-l doare.
interveni cu opinii într-o discuţie. não saber onde meter as mãos =
não morrer de amores = por a nu a se ruşina, a se intimida, a se simţi
se omorî după, a-l lăsa rece. stingherit.
não obstante = totuși, cu toate não saber onde tem/ traz a
acestea. cabeça = a nu-şi vedea capul de
Não ocupa mais pés de terra o treabă.
papa que o sacristão = De moarte não saber pescoço (col.) = a nu
nimeni nu scapă, Oamenii sunt egali avea idee, a nu ști nimic.
în fața morții. Não saiba a tua mão esquerda o
não olhar às despesas = a nu se que faz a direita = Să nu știe
uita la cheltuieli. stânga ce face dreapta.
não passar alguém pela garganta não sair de cabeça a = a nu-i ieşi
(col.; fig.) = a-i sta în gât cuiva (fig.), din minte, a-l obseda.
a nu-l putea înghiți (fig.), a fi não se dar por achado = a (o) face
nesuferit. pe prostul, a face pe niznaiul.
não passar da cepa torda = a nu Não se moleste! = Nu vă deranjați!
ieşi la liman, a nu-o scoate la capăt. Não se pescam trutas a bragas
não passar pela cabeça de enxutas = Pică, pară mălăiaţă, în
ninguém = a fi o mare prostie. gura lui nătăfleaţă.
não pegar olho/ os olhos = a nu não ser carne nem peixe = a nu fi
închide un ochi, a face noapte albă. nici albă, nici neagră, a nu avea
não poder mais = a nu mai putea, niciun Dumnezeu.
a nu mai rezista. não ser de ferro = a nu fi de piatră,
não pôr pé em ramo = a fi precaut, a nu se arăta indiferent faţă de ceea
a acționa prudent. ce se întâmplă în jur.

153
não ser de garupa = a nu se trage nu-şi vedea capul de treabă.

de șireturi, a nu permite intimități. não ter mãos de si = a nu avea
não ser desavesso (reg.) = a nu fi control asupra propriei persoane, a
chiar de aruncat, a avea o oarecare nu se putea controla.
utilitate. não ter no cu o que o periquito
não ser osso para estar em boca roa (Braz.; arg.) = a nu avea după
de cachorro = a nu strica orzul pe ce bea apă, a fi sărac lipit
gâște. pământului, a fi rupt în cur (vulg.), a
não ser para cócegas = a nu-i arde fi în căcat cu banii (col.; vulg.), a nu
de glume. avea bani nici să se pişe în centru
não ser para o bico de alguém (col.; vulg.).
(fam.) = a nu fi de nasul cuiva não ter osso nem espinha = a fi
(fam.). floare la ureche, a fi simplu ca bună
nao só..., mas também... = nu ziua, a fi păr la ceas (col.).
doar..., ci și... não ter outro recurso = a nu avea
Não te metas em contenda, não te alternativă, a nu avea încotro.
quebrarão a cabeça = Nu te băga não ter papas na língua = a vorbi
în cearta altora. pe șleau, a spune lucrurilor pe
não tem onde cair morto = a fi nume, a spune verde în față.
sărac lipit pământului, a nu avea nici não ter pé = a nu atinge fundul apei
după ce bea apă. cu picioarele.
não ter azeite na lâmpada = a fi não ter pés nem cabeça = a nu
slăbit, a nu avea energie, a nu avea avea nici cap, nici coadă, a fi lipsit
putere. de logică.
não ter coração = a fi lipsit de não ter sangue nas veias = a nu
inimă, a fi hain. avea curaj, a nu avea sânge în
não ter eira nem beira = a fi sărac instalație (col.), a nu avea coaie
lipit pământului, a nu avea unde (vulg.).
cădea mort, a nu avea după ce bea não ter serventia nenhuma = a nu
apă. servi la nimic.
não ter espinha nos ossos = a nu não ter tempo para se coçar = a
avea nicio problemă. nu-şi mai vedea capul de treabă, a
não ter freio na língua = a nu-şi nu avea timp nici să-şi tragă sufletul.
pune frâu limbii, a vorbi vrute şi não ter tomado chá em criança =
nevrute. a nu avea cei şapte ani de acasă.
não ter mãos a medir (col.) = a fi não ter trégua = a nu avea liniște.
foarte ocupat, a fi prins cu treburi, a não ter um real = a nu avea un

154
sfanț, a nu avea un chior (arg.). avea nici o legătură cu subiectul.

não ter um tostão no bolso = a nu nariz arrebitado/ chato = nas cârn.
avea un sfanț, a nu avea un chior nariz de beterraba (inf.) = nas
(arg.). mare şi roşu.
não tirar os olhos de = a nu-și mai nariz de cavalete = nas acvilin, nas
lua ochii de la ceva sau de la coroiat.
cineva. nariz de palhaço = nas de clovn.
não tocar na/ a ponta de um nariz do ferrolho = butonul sau
cabelo = a nu-i atinge nici un fir de mânerul zăvorului.
păr din cap. nariz escorrendo = guturai, rinită.
não tomar pé = 1. a nu atinge nariz torcido = om ursuz,
fundul apei cu picioarele; 2. (fig.) a morocănos.
nu putea depăşi un obstacol sau o nariz-de-cera = 1. frază sforăitoare,
dificultate. maximă pompoasă care se
não valer a atenção = a nu merita utilizează în orice situaţie; 2. zicală,
să-i dea atenție, a nu merita băgat zicătoare.
în seamă. nas barbas de (fig.) = în prezența
não valer a cabeça de um alfinete cuiva (pe care îl deranjează), în
= a nu face nici cât o ceapă sufletul cuiva (fig.).
degerată. nas bochechas = faţă în faţă.
não valer a pena = a nu merita. nas horas de estalar = în ultimul
não valer nada = a nu valora nimic, moment, în al treisprezecelea ceas,
a nu avea nicio valoare. pe ultima sută de metri.
não valer um cu (Port.; arg.) = a fi nas trevas = pe ascuns, în taină, în
egal cu zero (col.), a nu face nici cât secret.
o ceapă degerată, a fi lipsit de nas trevas da noite = la adăpostul
valoare sau importanţă. nopții, în întunericul nopții.
não valer um pataco/ uma nas vésperas = în ajun.
sardinha a nu face două parale, a nascer com o/ de cu (virado) para
nu face nici cât o ceapă degerată. a Lua (vulg.) = a se naşte cu căiţă
não ver bóia (pop.) = a nu vedea pe cap, a fi mâncat rahat când era
nimic. mic (vulg.), a avea noroc cu carul, a
não ver um palmo à frente do fi foarte norocos.
nariz = a nu avea minte, a fi prost nascer entre dois foles = a se
ca gardul. naşte cu căiţă pe cap, a fi mâncat
não vir ao caso = a fi irelevant, a rahat când era mic (vulg.), a fi foarte
se potrivi ca nuca în perete, a nu norocos.

155
nascimento helíaco (astron.) = nem carne nem peixe = nici albă,

situație în care un corp ceresc nici neagră, nici laie, nici bălaie.
răsare simultan cu Soarele. nem cheta = nimic, o laie (arg.), nici
natureza morta = natură moartă. pe dracu’ (col.).
nau almirante (milit.) = navă-amiral, nem chique nem mique = nimic, o
vas-amiral. laie (arg.), nici pe dracu’ (col.).
nau de guerra (milit.) = navă de nem chus nem bus = niciun sunet,
război, vas de război. niciun cuvânt.
navalha de barba/ barbear = brici. nem fum nem funeta = nicio vorbă,
nave cósmica/ sideral = navă niciun cuvânt.
cosmică, navetă spațială. nem mais, nem menos = nici mai
navio cargueiro (mar.) = cargou, mult, nici mai puțin.
cargobot. nem muito, nem pouco = nici prea
navio de alto bordo (mar.) = vas mult, nici prea puțin.
de dimensiuni mari, navă de mare nem sequer um = nici măcar unul
tonaj. singur.
navio de conserva (mar., milit.) = Nem tudo o que luz e ouro = Nu
navă însoţitoare care asigură paza tot ce strălucește este aur, Nu tot ce
sau protecţia altei nave. zboară se mănâncă.
navio de vela (mar.) = Nem um dedo faz mão, nem uma
ambarcațiune cu pânze, corabie. andorinha verão = Cu o floare nu
navio mercante (mar.) = vas se face primăvară.
comercial. nem um, nem outro = nici unil, nici
negar a/ de pés juntos = 1. a-l lua altul.
pe nu în braţe; 2. a refuza categoric. nesse emmeio = cu acest prilej, cu
negócio de ocasião = afacere această ocazie.
bună. nesta conformidade = astfel, în
negócio rendoso = afacere acest sens, având în vedere acest
profitabilă, afacere rentabilă. lucru.
nem à mão de Deus Pai = sub neste comenos = acum, în acest
nicio formă, în niciun caz. moment.
Nem aquece, nem arrefece = Nici neste meio tempo = în tot acest
nu ajută, nici nu strică. timp.
Nem aquenta, nem arrefenta = nevoeiro estelar (astron.) =
Nici nu ajută, nici nu strică. nebuloasă.
Nem cada dia rabo de sardinha = nicles de bitocles = nimic, nimica-
Nu-i duminică în fiecare zi. nimicuţa.

156
Ninguém aponte faltas alheias no pino do verão = în toiul verii.

com o dedo sujo = Vezi paiul din no princípio = la început.
ochiul altuia, dar nu vezi bârna din no tempo dos Afonsinhos = pe
ochiul tău. vremea lui Pazvante Chiorul.
Ninguém diga “desta água não nobre arte = box, pugilism.
beberei” [nem “deste pão não noite alta/ velha = noapte adâncă.
comerei”] = Vezi paiul din ochiul noite fechada = noapte neagră,
altuia, dar nu vezi bârna din ochiul noapte întunecoasă.
tău, Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i noite luarenta = noapte cu lună,
face. clar de lună.
no bico dos pés = în vârful nome comum (lingv.) = substantiv
picioarelor. comun.
no cimo da cabeça = în creştetul nome de guerra = poreclă.
capului. nome próprio (lingv.) = substantiv
no dia de São Nunca = la Sfântu’ propriu.
Aşteaptă, la Paştele cailor. nome sem mancha = nume fără
no entanto = cu toate acestea, în pată, nume onorabil.
ciuda acestui fapt, totuşi. nomear a dedo = a desemna pe
no fim de contas = la urma urmei, cineva anume într-o funcție.
prin urmare, în concluzie. nos braços = în braţele cuiva, de
nó górdio = nodul gordian. gâtul cuiva.
no laré = fără ocupație, cu mâinile-n notícia de chapa = ştire preluată
sân (fig.), cu burta la soare (fig.). aproape identic de toate mijloacele
no montante de... = în valoare de informare în masă, ştire la indigo.
totală de... novelo de neve = bulgăre de
no nariz de alguém (fig.; fam.) = zăpadă.
sub nasul cuiva, la îndemână. Novíssimo Continente = Australia.
no osso = (despre autovehicule) cu Novo Continente = Lumea nouă,
pneurile uzate. America.
no outono da vida = în toamna novo em folha = nou-nouţ, în ţiplă.
vieții, la vârsta senectuții. nu em pêlo (fam.) = în pielea goală.
no ouvido la ureche, în secret, în núcleo atómico (chim.) = nucleu
taină. atomic.
no peito e na raça (arg.) = cu num abrir e fechar de olhos = într-
violență, cu orice preț. o clipită, cât ai zice „peşte”.
no pino da noite = în puterea num ape = într-o clipită, cât ai zice
nopții. „peşte”.

157
num belo dia = într-o bună zi,

cândva.
num credo = cât ai zice peşte, într-
o clipită, pe dată.
num lambisco = într-o clipă, într-o
clipită, într-o secundă.
num volver de olhos = într-o
clipită, cât ai zice „peşte”.
numa hora = într-o oră.
numa palavra = într-un cuvânt, pe
scurt.
número redondo = cifră rotundă.
núvens plúmbeas = nori plumburii.

O
O amor aguça o engenho = o costume = Lupu-și schimbă
Dragostea te face priceput. părul, dar năravul ba, Năravul din
o belo sexo = sexul frumos. fire n-are lecuire.
o bico do sapato = vârful o mais tardar = cel târziu.
pantofului, șpițul. o miolo da questão (fig.) = miezul
o calcanhar da meia = călcâiul de problemei.
la ciorap. o Mundo Antigo = Lumea Veche,
o cisne de Mântua (lit.) = poetul Europa.
Publius Vergilius Maro (70-19 î.e.n.). o mundo operário = clasa
o coração da cidade = centrul muncitoare.
orașului. o nascer do sol = răsăritul soarelul.
O coxo bem sabe de que pé o novel par = tinerii căsătoriți.
coxeia = Fiecare cu ce-l doare. o Novo Mundo = Lumea Nouă,
Ó da guarda! = Ajutor! America.
o demais = restul, ceea ce rămâne o orçamento do Estado = bugetul
sau este în plus. de stat.
o dia de amanhã = ziua de mâine, o pão de cada dia = pâinea cea de
viitorul. toate zilele.
o dobre dos sinos = clopote de o pátrio ninho = locurile natale.
înmormântare. o peso militar = putere militară.
o dom da palavra = darul vorbirii. o pináculo da glória = culmile
o globo terrestre = globul gloriei.
pământesc. o pôr do sol = apusul soarelui.
O hábito não faz o monge = Nu O prazer vai a cavalo e leva a
haina îl face pe om. pena à garupa = După râs vine
Ó laré! = Ca să vezi!, Ce spui?! plâns.
O lobo muda o pêlo mas não o o primeiro do mês = întâi ale lunii,
vezo = Lupu-și schimbă părul, dar prima zi din lună.
năravul ba, Năravul din fire n-are o pró e o contra = argumentele și
lecuire. contraargumentele.
O lobo perde os dentes mas não o punho da camisa = mâneca de
159
la cămașă. de odihnă veșnică.

o punho da espada = mânerul o seio da pátria = patria-mumă,
spadei trupul patriei personificate.
O que a água deu, a água o levou o seio de Abraão = 1. (rel.) locul în
= Cum a venit, aşa s-a dus, Domnul care odihneau sufletele celor drepți
a dat, Domnul a luat. înainte de venirea lui Isus; 2. (fig.)
O que a boca apetece o coração sânul lui Avram, loc în care omul
deseja = Ochii văd, inima cere. trăiește în belșug și fericire.
O que não leva-se por bem não o seio de Deus = raiul, paradisul.
leva-se por mal = Vorba dulce mult o sexo forte = sexul tare.
aduce, Prinzi mai multe muşte cu o tempo das vindimas = vremea
miere decât cu oţet. recoltei, vremea culesului viilor.
O que o olho não veja o coração O tempo urge = Timpul nu
não deseja = Ochii care nu se văd așteaptă.
se uită. O uso faz o mestre = Repetiția e
O que o sábio guarda no coração mama învățării, Practica te învață.
tem na boca o beberrão = Vinul o veio da questão = miezul
dezleagă limbile. priblemei.
O que tem o cu com as calças? = O ventre em jejum não ouve a
Ce are una cu alta?, Ce legătură nenhum = Flămândul n-are urechi
are? de ascultat (rar).
O rabo é o pior de esfolar = Ce-i o véu da noite = întunericul nopții.
mai greu abia începe, La urmă e cel obedecer às ordens = a se supune
mai greu, Ultima sută de metri e cea ordinelor.
mai grea. obra de caridade = operă de
o raio da roda = spița de la roată. binefacere.
o reino do céu = împărăția obra de fancaría = treabă făcută de
cerurilor. mântuială.
o reverso da medalha = reversul obra de mão = lucru manual, lucru
medaliei. de mână.
O saber não pesa na cabeça = obra literária = operă literară.
Știința nu cere de mâncare. obras completas (lit.) = opere
O sangue pede vingança/ grita complete.
por vingança = Sângele cere obras de malha = tricotaje.
răzbunare, Sângele cere sânge. obras escolhidas (lit.) = opere
o seio da glória = paradisul, locul alese.

160
obras inéditas (lit.) = opere inedite. olhar de soslaio = a privi pieziș.

obras póstumas (lit.) = opere olhar na cara = a privi în față, a se
postume. uita în ochi.
obras públicas = lucrări publice. olhar para anteontem/ ontem = a
observação de lei = respectarea fi cu capul în nori, a fi aerian, a fi
legii. distrat.
observar o regulamento = a olhar/ tratar alguém por cima do
respecta regulamentul. ombro = a privi pe cineva de sus, a
ocasião favorável = ocazie bună, arăta dispreţ sau condescendenţă.
oportunitate. olho composto/ facetado (entom.)
ocasionar perdas = a provoca = ochi compus.
pierderi. olho da rua = afară.
ocorrer às necessidades = a olho de lince = ochi de șoim, ochi
satisface nevoile, a asigura nevoile. de vultur, vedere ascuțită, perceptivă.
ódio mortal = ură de moarte. Olho do amo engorda o cavalo =
oés-noroeste (geogr.) = est-nord- Ochiul stăpânului îngrașă vita.
est. olho do cu (arg., vulg.) = anus,
oés-sudoeste (geogr.) = est-sud- ochiul maro (arg., vulg.).
est. olho gordo/ grande (col.) =
ofender a lei = a încălca legea. ambiție, invidie.
oferecer o braço = a da braţul olho mágico = 1. tub catodic utilizat
cuiva, a-i oferi braţul. în receptorii de radioteleviziune 2.
oferecer préstimos = a oferi servicii. vizor, ochi magic la ușă.
oficial de diligências = grefier. olho pineal/ parietal/ epifisar
oficial de carreira (milit.) = ofițer de (zool.) = ochi pineal, ochi rudimentar
carieră. prezent la unii saurieni.
oficial de reserva (milit.) = ofițer în Olho por olho, dente por dente =
rezervă. Legea Talionului, Ochi pentru ochi,
óleo de fígado de bacalhau (farm.) dinte pentru dinte.
= untură de pește. olho vivo = inteligență, perceptivitate.
óleo de mamona/ rícino (farm.) = olho-branco 1. (Cabo Verde; ihtiol.)
ulei de ricin. = specie de rechin (Heptranchias
óleo mineral (miner.) = țiței, petrol. perlo) 2. (ornit.) păsări din familia
olhar ao diante = a privi în viitor. Zosteropidae.
olhar com o rabo dos olhos = a se olho-d'água = izvor de suprafață.
uita cu coada ochiului. olho-de fogo (ihtiol.) = specie de

161
pește teleostean (Hemigrammus olho-de-sapo = 1. (geol.) rocă

ocellifer). șistică originară din Galicia formată
olho-de-boi = 1. lucarnă 2. din cristale de feldspat și cuarț
fereastră ovală sau rotundă 3. (bot.) albastru; 2. (bot.) soi de struguri albi
margaretă (Leucanthemum vulgare) folosiți în viticultură.
4. (Mad.) felinar sau lanternă de olho-de-sogra (Braz.) = desert tipic
mână 5. (Braz.) marcă filatelică pentru aniversări în Brazilia,
emisă de Guvernul Imperial preparat cu migdale, lapte
brazilian în 1843. condensat și nucă de cocos.
olho-de-cabra (bot.) = pătlagină, olho-de-tigre = ochi de tigru, piatră
limba-oii (Plantago lagopus). semiprețioasă.
olho-de-cão (ihtiol.) = specie de olho-de-vidro (ihtiol.) = specie de
pește teleostean (Priacanthus pește teleostean (Priacanthus
arenatus Cuv.). arenatus Cuv.).
olho-de-coruja (entom.) = specie olho-marino, olho-meirinho =
de fluture de noapte (Caligo izvor de apă care apare pe sol.
eurilochus brasiliensis). olhos âmbar/ ocre = ochi căprui cu
olho-de-gato = 1. onix 2. (bot.) nuanțe de auriu sau arămiu.
plantă leguminoasă (Guilandina olhos avelhã = ochi căprui deschis
banduc). cu irizații verzi.
olho-de-mocho (bot.) = plantă din olhos azuis = ochi albaștri.
familia Asteraceae (Tolpis barbata). olhos castanhos = ochi căprui.
olho-de-peixe = verucă plantară. olhos cinza = ochi cenușii, ochi
olho-de-perdiz = 1. bătătură între albaștri cu nuanțe spre gri.
degetele de la picioare; 2. varietate olhos de cabra cega/ morta =
de smochin; 3. tip de țesătură de privire de câine bătut, privire de
lână; 4. (bot.) plantă din familia îndrăgostit fără speranţă.
Ranunculaceae, cunoscută sub olhos de carneiro mal morto = 1.
numele de cocoșel-de-câmp sau ochi lipsiţi de expresie; 2. privire de
ruscuță (Adonis aestivalis). câine bătut, privire de îndrăgostit
olho-de-poeta/ olho-preto/ fără speranţă.
susana-dos-olhos-negros (bot.) = olhos rasos de água = ochi
Suzana-cu-ochi-negri, plată înlăcrimaţi.
ornamentală din familia olhos verdes = ochi verzi.
Acanthaceae originară din Africa olhos-de-boi = plantă din familia
(Thunbergia alata). Asteraceae (Coleostephus myconis).

162
olhos-de-gato (bot.) = plantă din naiba!

familia Boraginaceae cu flori mici, Ora sebo! (Braz.; fam.) = Fir-ar să
albastre (Pentaglottis fie!, La naiba!
sempervirens). oração concessiva (lingv.) =
olho-verde (Cabo Verde; ihtiol.) = propoziţie concesivă.
specie de rechin (Hexanchus orbe terrestre = glob pământesc.
griseus). ordem de despejo = ordin de
ombro a ombro = (în competiţii) în evacuare.
situaţie de egalitate, fără ca vreunul ordem pública = ordine publică.
să aibă vreun avantaj, în remiză. orelha de couve-flor = deformare a
ombro a/ com/ por ombro = umăr pavilionului auricular datorată unor
la umăr, alături, împreună. leziuni repetate.
ombro congelado (med.) = orelha-de-boi (bot.) = gușa-
capsulită adezivă sau sindromul porumbelului, plantă din familia
umărului îngheţat, afecţiune Caryophyllaceae (Silene vulgaris).
medicală caracterizată prin rigiditate orelha-de-gato = 1. (bot.) plantă din
şi dureri la nivelul articulaţiei familia Hypericaceae, specie de
umărului. pojarniță sau sunătoare (Hypericum
Ombro, armas! (milit.) = La umăr connatum); 2. (bot.) plantă din
arm’! familia Asteraceae, asemănătoare
ondas ultracurtas (fiz.) = unde cu păpădia, cunoscută și ca
ultrascurte. buruiană-porcească (Hypochaeris
onde quer que seja = oriunde, radicata); 3. (bot.) plantă din familia
oriunde ar fi. Melastomataceae, cu flori mov sau
operação cesariana (med.) = violet, numită și floarea-prințesei
operație de cezariană. (Tibouchina holosericea); 4. (bot.)
operação melindrosa = operație ciupercă necomestibilă din familia
riscantă. Helvelaceae, cunoscută ca
operações militares (milit.) = zbârciog-negru (Helvella lacunosa).
operațiuni militare. orelha-de-lebre, orelha-de-mula
operário agrícola = agricultor. (bot.) = plantă din familia
operário petroleiro = petrolist. Boraginaceae, cunoscută și ca
opinião pública = opinia publică. limba-câinelui (Cynoglossum
opor resistência = a opune creticum).
rezistență. orelha-de-macaco = 1. (bot.)
Ora bolas! = = Fir-ar să fie!, La specie de mimoză (Enterolobium

163
glaziovii); 2. (bot.) specie de organizație de partid.

orhidee; 3. (gastron.) desert din organização sindical = sindicat.
foietaj copt și pudrat cu zahăr, órgão de imprensa = organ de
palmier. presă.
orelha-de-monge (bot.) = plantă Oriente Médio (geogr.) = Orientul
din familia Crassulaceae, cu frunze Mijlociu.
cărnoase, întrebuinţată în medicina orogenia hercínia (geol.) =
homeopată (Umbilicus rupestris). orogeneza hercinică.
orelha-de-mula-comprida/ os cabos de ave (gastron.) = pui
lanceolada (bot.) = limbariță, specie tacâm (piese considerate produse
de plantă lanceolată din familia de carmangerie inferioare, precum:
Alismataceae (Alisma lanceolatum). capul, gâtul, picioarele, aripile).
orelha-de-negro (bot.) = specie de os cinco sentidos = cele cinci
mimoză (Enterolobium glaziovii). simțuri.
orelha-de-pau (bot.) = specie de Os dedos das mãos não são
ciupercă din familia Polyporaceae iguais = Cinci degete la o mână și
(Pycnoporus sanguineus). nu seamănă unul cu altul.
orelha-de-rato (bot.) = nu-mă-uita, os demais = ceilalţi.
miozot (Myosotis sp.). os dentes, o cabelo e as unhas
orelha-de-rato vulgar (bot.) = (fig.) = proprietăţi imobiliare.
struna-cocoșului, plantă sălbatică os desígnios da Providença =
din vestul Europei (Cerastium voia Celui de Sus, voia Domnului.
fontanum). Os homens conhecem-se pelas
orelha-de-urso (bot.) = plantă de palavras e os bois pelos cornos =
origine alpină, cultivată și ca plantă Boul se leagă de coarne și omul de
decorativă (Primula auricula). limbă (rar).
orelhas de abano = urechi os meus = ai mei, familia mea.
clăpăuge. Os novos amores esquecem os
orelhas-de-abade (gastron.) = velhos = Cui pe cui se scoate.
cornulețe din făină, zahăr, ou și unt, Os olhos são o espelho da alma =
coapte în cuptor și presărate cu Ochii sunt oglinda sufletului.
zahăr pudră și scorțișoară. os termos da lei (jur.) = termenii
orelhas-de-elefante (gastron.) = legii.
desert din foietaj copt și pudrat cu os vaivéns da fortuna =
zahăr, palmier. nestatorniciile soartei.
organização do Partido = os verdes anos = anii tinereții.

164
osso da sorte (col.) = iadeş, os în osso do cavalo = silex.

formă de furcă format prin fuziunea osso do pai joão (anat.; pop.) =
claviculelor la păsări. coccisul.
osso de correr = os cu măduvă. osso do quadril (anat.; pop.) = os
iliac. ouro de lei = 1. aur marcat; 2. (fig.)
osso do vintém (anat.; pop.) = oul lucru de calitate superioară.
piciorului, os proeminent care ouro em barra = lingou de aur.
uneşte laba piciorului de femur. ouro negro (Braz.) = 1. petrol, țiței;
osso duro de roer = problemă sau 2. cauciuc.
persoană dificilă. ouro verde (Braz.) = cafea.
osso inominado (anat.; pop.) = outra vez = 1. altă dată; 2 altădată.
osul iliac. outro dia = zilele trecute.
osso malar (anat.) = osul malar, ouvido absoluto (muz.) = ureche
zigomatic sau jugal, os de formă absolută, capacitatea de a
pătrată, situat pe partea laterală recunoaște sau de a reproduce
superioară a craniului. orice ton muzical fără ajutorul
osso marsupial (zool.) = lamă instrumentelor.
osoasă în interioarul cavităţii ouvido biónico (med.) = implant
cotiloide a osului iliac la marsupiale. cohlear.
osso parietal (anat.) = os parietal, ouvido de nadador (med.) = otită
os pereche ce formează cutia externă.
craniană, situat între frontal şi ouvido externo (anat.) = urechea
occipital, deasupra osului temporal. externă.
osso-do-pénis (zool.) = os situat în ouvido interno (anat.) = urechea
penisul anumitor mamifere. internă.
ossos da suã = spinare de porc. ouvido médio (anat.) = urechea
ossos de borboleta = fleacuri, medie.
nimicuri, bagatele, lucruri fără ouvido musical = ureche muzicală.
importanţă. ovo cozido (gastron.) = ou fiert
ossos do ofício = dezavantajele tare.
sau problemele unei situaţii sau ovo estrelado (gastron.) = ou-ochi,
funcţii, riscurile meseriei. ou prăjit.
ou oito, ou oitenta = totul sau ovo quente (gastron.) = ou fiert
nimic. moale
.

P
paço do concelho = primărie país de origem = țara de origine.
(clădirea primăriei). país natal = patria natală.
pacto de não agressão (milit.) = palavra de honra = cuvânt de
pact de neagresiune. onoare.
padecer da cabeça = a fi cu capul Palavra de honra! = Pe cuvânt de
(fam.), a nu fi întreg la minte. onoare!, Pe cuvântul meu!
Padre-Santo = Sfântul Părinte, Palavra de rei não volta atrás =
papa. Cuvântul dat nu se ia înapoi.
pagar à boca do cofre = a plăti pe palavra por palavra = cuvânt cu
loc. cuvânt, mot-à-mot.
pagar arcas = a plăti taxele de Palavras leva-as o vento = Vorbele
şcolarizare în universităţi. zboară, scrisul rămâne.
pagar as favas = a plăti oalele palavras-cruzadas = rebus, cuvinte
sparte, a fi tras la răspundere pentru încrucișate.
răul făcut de altcineva. palhas alhas = foi de usturoi.
pagar com a mesma moeda = a palitos la reine (Port.; gastron.) =
plăti cu aceeași monedă. pișcoturi.
pagar com língua de palmo = a fi palma da mão = palmă, palma
pus la plată. mâinii.
pagar pelos outros/ pela língua palma-branca (bot.) = specie de
dos outros (fig.) = a plăti oalele palmier (Polyandrococcos
sparte, a plăti pentru faptele caudescens).
altcuiva. palma-crísti (bot.) = ricin sau
pai de família = tată de familie, căpuşă (Ricinus communis).
capul familiei. palma-de-cristo (bot.) = ricin sau
Pai Eterno = Dumnezeu. căpuşă (Ricinus communis).
painho-de-ventre-branco (ornit.) = palma-de-engorda (bot.) = cactus
mică pasăre marină din familia de origine mexicană aclimatizat în
Hydrobatidae, care cuibăreşte în nord-estul Braziliei, utilizat aici ca
insulele Capului Verde şi Madeira furaj pentru vite (Opuntia
(Pelagodroma marina). cochenillifera).
166
palma-de-ferro = tehnică din artele pleoapa mobilă, pleoapa superioară.

marţiale chinezeşti. pancada de criar bicho = bătaie
palma-de-guiné (bot.) = specie de soră cu moartea.
palmier african din care se extrage pano de algodão = pânză de
uleiul de palmier (Elaeis bumbac.
guineensis). pano de linho = pânză de in.
palma-de-igreja (bot.) = 1. specie pano de prato = șervet de
de palmier ornamental originar din bucătărie, șervet de vase.
nordul Africii (Phoenix dactylifera); pão amanhecido (Braz.; gastron.)
2. plantă ornamentală din familia = pâine de o zi.
Cycadaceae (Cycas circinalis). pão árabe, pão pita (gastron.) =
palma-de-santa-rita (bot.) = lipie.
gladiolă, nume comun pentru diferite pão ázimo (gastron.) = azimă,
specii de flori din familia Iridaceae. pâine nedospită.
palma-de-são-josé (bot.) = crin de pão com grãos (gastron.) = pâine
Paşte, plantă ornamentală din cu semințe.
familia Liliaceae (Lilium longiflorum). Pão com olhos, queijo sem olhos
palma-do-campo (bot.) = plantă e vinho que salte aos olhos =
leguminoasă cu flori galbene Pâinea cu găuri, brânza fără găuri și
(Cassia uniflora). vinul, să facă gaură-n cer (rar.),
palma-forrageira/ palma-miúda/ Fiecare lucru are rânduiala sa.
palma-doce (bot.) = cactus de pão de batata (Braz.; gastron.) =
origine mexicană aclimatizat în pâine cu cartof.
nord-estul braziliei, utilizat aici ca pão de centeio (gastron.) = pâine
furaj pentru vite (Opuntia de secară.
cochenillifera). pão de fatias (gastron.) = pâine
palma-mestiça (bot.) = specie de feliată.
palmier (Coccos romanzoffiana pão de forma (gastron.) = pâine la
pulposa). tavă.
palma-petiza (bot.) = specie de pão de leite (gastron.) = pâine cu
palmier (Coccos adorata). lapte.
palma-real (bot.) = specie de pão de milho (Port.; gastron.) =
palmier (Gulielmia insignis). pâine de porumb.
pálpebra inferior (anat.) = pleoapa pão de queijo (Braz.; gastron.) =
inferioară. chiflă cu brânză.
pálpebra móvel/ superior (anat.) = pão de sanduíche (gastron.) =

167
pâine toast. papel crepe = hârtie creponată.

pão de trigo (gastron.) = pâine din papel de cozinha transparente
făină de grâu. (Braz.) = folie transparentă de
pão de véspera (Port.; gastron.) = bucătărie.
pâine de o zi. papel de embrulho = hârtie de
pão duro (gastron.) = pâine uscată, ambalaj, hârtie de împachetat.
pâine veche. papel de escrever = hârtie de scris.
pão folha, pão sírio (Braz.; papel de lustro = hârtie glacé.
gastron.) = lipie. papel de parede, papel pintado =
pão francês, pão de sal, pão tapet.
careca (Braz.; gastron.) = papel de seda = foiță de țigări.
minibaghetă. papel filme (Braz.) = folie
pão integral (gastron.) = pâine transparentă de bucătărie.
integrală, pâine neagră. papel higiénico = hârtie igienică.
pão seco (gastron.) = pâine goală. papel químico (Port.) = indigo,
pão seco (gastron.) = pâine uscată. hârtie de indigo.
pão sem sal = 1. (gastron.) pâine papel toalha (Braz.) = prosop de
fără sare; 2. (col.) individ nesărat, hârtie.
persoană anostă. papel vegetal = 1. hârtie de calc; 2.
pão suado = pâine câștigată cu hârtie de copt.
sudoarea frunții. papo de rola (geol.) = nume dat
Pão, pão, queijo, queijo = Ce-i în unor varietăți de pirită cu irizații.
gușă-i și-n căpușă. papo-branco (ornit.) = specie de
pão-celeste, pão da alma, pão do colibri (Leucochloris albicollis).
céu (rel.) = cuminecătură, ostie papo-cabeça (peior) = conversație
sfințită. pe teme intelectuale, conversație
pão-de-ló (gastron.) = pandișpan. academică.
pão-farinha (Braz.; gastron.) = papo-cabeça (peior.) = conversaţie
tapioca. cu pretenţii intelectuale.
papa-fumo, papa-vento, papa- papo-de-anjo = 1. (gastron.) desert
mosquito (Braz.; reg.; entom.) = făcut din gălbenușuri amestecate cu
libelulă (Anisoptera). zahăr și apoi fierte în sirop; 2. lucru
papel alumínio (Braz.) = folie de frumos, plăcut.
aluminiu. papo-de-fogo (ornit.) = specie de
papel carbono (Braz.) = indigo, colibri (Clytoloema rubinea).
hârtie de indigo. papo-de-mutum (Braz.; bot.) =

168
arbore veșnic verde din flora par de jarras (fig.) = cuplu căsătorit
braziliană al cărui lemn dur este de bătrâni decrepiți.
folosit în construcții de edificii și para as calendas gregas = la
pentru căile ferate, ca traverse Sfântu Aşteaptă, la Paştele cailor,
(Lacunaria jenmani). când o face plopul pere şi răchita
papo-de-pavão (bot.) = plantă micşunele, la anu’ când o făta
medicinală din flora indiană cârlanu’, la anul şi la mulţi ani, când
(Combretum decandrum). o zbura porcul.
papo-de-peru (Braz.; bot.) = 1 para baixo = în jos.
plantă medicinală cățărătoare din para cima = în sus.
flora braziliană (Aristolochia para diante = pe viitor, de acum
brasiliensis); 2 o altă plantă înainte.
târâtoare originară din selva para inglês ver = de ochii lumii, de
sudamericană (Aristolochia dragul aparențelor.
cordigera). para já = de moment, pentru
papo-de-pomba (arhit.) = linie moment, deocamdată.
formată din două curbe opuse, una para melhor = înspre mai bine.
convexă în partea superioară și una para os alfinetes = bani de
concavă în partea inferioară. cheltuială.
papo-de-vento (ornit.) = varietate para que = pentru ca, pentru ca să,
de porumbel cu gușa proeminentă. în scopul de a.
papo-firme = 1. lucru sigur, lucru Para quem é, bacalhau basta =
cert; 2. persoană de cuvânt, parolist; Las’ că-i ajunge (despre o persoană
3. conversație serioasă. lipsită de importanţă într-un anumit
papo-furado (Braz.; pop. și col.) = cerc).
1. vorbărie, vorbe goale, taclale, para rir = în glumă.
tolocăneală (pop.); 2. lăudăroșenie, para sempre = pentru totdeauna.
fanfaronadă. pâra-quedas = parașută.
papo-ruivo (Gal.; ornit.) = pasăre pára-quedista = parașutist.
de mici dimensiuni cu pieptul roșu și parar a atenção = a atrage atenția.
spinarea brună (Erithacus rubecula). parar o trabalho = a înceta lucrul, a
papo-ruivo real (Gal.; ornit.) = intra în grevă.
pasăre cu capul negru și pieptul parar um golpe = a para o lovitură.
roșcat (Pyrrhula pyrrhula). pára-raios = paratrăsnet.
papo-seco (gastron.) = pâine din parecerem-se como um ovo e um
făină de grâu cu coaja subțire. espelho = a nu avea nicio legătură,

169
a nu se potrivi, a nu semăna deloc. passar a mão em = a se folosi de,

parelha de bois = pereche de boi. a utiliza.
parque de artilharia (milit.) = parc passar a mão pela cabeça de
de artilerie. alguém = 1. a ierta pe cineva, a-i
parque de munições (milit.) = ierta greşeala, a-l cruţa; 2. a trata pe
depozit de muniții. cineva cu indulgenţă.
partidário da paz = adeptul păcii. passar a mão pelo pêlo a = a peria
partido operário (pol.) = partid pe cineva (fig.), a pupa în fund, a
muncitoresc. linguși.
partir a cara = a-i sparge faţa cuiva. passar a mão pelo pêlo a = a peria
partir por meio = a împărți în pe cineva (fig.), a pupa în fund, a
jumătate, a face pe din două. linguși.
partir sem dizer água vai nem passar a noite ao relento = a-și
água vem = a pleca fără o vorbă, a petrece noaptea sub cerul liber.
nu-şi lua rămas-bun. passar a noite em branco = a face
partir sem rumo conhecido = a noapte albă, a nu închide un ochi.
pleca spre o destinație necunoscută. passar à ofensiva = a trece la
parto cesariano (med.) = ofensivă, a trece la atac.
cezariană. passar a perna a alguém (col.) = a
parto da imaginação = rodul depăşi pe cineva, a obţine un
imaginației. avantaj asupra cuiva.
parto prematuro (med.) = naștere passar a vau = a trece prin vad.
prematură. passar adiante = a trece înainte.
parto sem dor (med.) = naștere passar ao esquerdo = a ascunde
fără dureri. pe sub mână, fraudulos.
passa de uva (Port.; gastron.) = passar as raias = a încălca limitele,
stafidă. a întrece măsura.
passado na tripa do macaco = passar das marcas = a încălca
trecut prin ciur şi prin dârmon, vulpe limitele.
bătrână. passar em revista = a trece în
passagem de nivel = trecere la revistă.
nivel (cu calea ferată). passar nos peitos (vulg.) = a avea
passar à fieira = a lua la puricat relații sexuale cu cineva, a se culca
(fam.), a verifica cu mare atenţie. cu cineva.
passar a fome = a face foamete, a passar o couro = a biciui, a lovi cu
suferi de foame. cravaşa, biciul sau cureaua.

170
passar o pé = a-şi lua picioarele la perdaf.

spinare, a-i sfârâi călcâiele, a fugi. passar sebo nas canelas (col.) = a
passar o pé adiante da mão = a o lua la sănătoasa, a-și lua
sări calul, a scăpa hăţurile, a face picioarele la spinare, a fugi.
excese într-o anumită direcţie. pássaro bisnau = individ viclean şi
passar o pé em alguém = a înşela ticălos.
pe cineva, a obţine un avantaj Pássaro que não canta tem nó na
asupra cuiva, a-l face (arg.). garganta = De frică îi pare cușma
passar o rio a nado = a trece râul pisică.
înot. passo de boi = ca melcul, cu viteza
passar os olhos por = a/și arunca melcului, ca după mort, ca după
ochii pe ceva, a arunca o privire. dric.
passar pela cabeça = a-i trece prin passo grave = pas lent, pas de
cap, a-i trece prin minte, a-i veni o voie.
idee. passo livre = liberă trecere.
passar pelas armas = a împuşca, a pata braba = cal foarte rapid sau
ucide cu armele. nărăvaș.
passar pelas brasas (fig.) = a pata de camelo (col.) = cămilă
dormi puţin. (col.; fig.), forma de W în care se
passar pelas forcas caudinas = a prezintă organele sexuale feminine
trece prin furcile caudine, a trece sub un pantalon mulat.
printr-o situaţie dificilă şi umilitoare. pata de coelho (folcl.) = talisman
passar por silêncio = a trece sub norocos realizat din lăbuţa din
tăcere. stânga spate a unui iepure mort într-
passar um bode = a face cu ou şi un cimitir în ziua de vineri, 13.
cu oţet, a trage un perdaf, a face de Pata de Elefante (muz.) = numele
trei parale. unei formții rock din Brazilia (2002-
passar um exame (educ.) = a trece 2013).
la un examen, a promova un pata de ganso (anat.) = pes
examen, a fi admis la un examen. anserinus, fascicul de tendoane ale
passar uma coisa sem selo = a mușchilor tibiei, care realizează
crede pe cuvânt. rotația internă a genunchiului.
passar uma lei/ um decreto (jur.) = Pata Negra (gastron.) = jambon
a emite o lege/ un decret. crud, maturat între 8 și 36 de luni,
passar umas gáspeas a alguém = produs în Spania și în sudul
a certa pe cineva, a-i trage un Portugaliei din porci de rasă iberică

171
crescuți liber în păduri de stejar. cartilaginos din familia

pata-choca = 1. femeie grasă și Scyliorhinidae, unul dintre rechinii
indolentă; 2. (Braz.; zool.) specie de cei mai comuni în apele europene
crab de mari dimensiuni, de culoare (Scyliorhinus canicula).
neagră sau albăstruie, cu cleștii patas ambulatórias (zool.) =
asimetrici (Cardisoma guanhumi). apendice (picioare) locomotorii la
pata-de-cavalo (bot.) = plantă artropode.
erbacee tropicală sau subtropicală patas falsas/ membranosas (zool.)
din familia Umbelliferae, cu = pseudopode prevăzute cu
proprietăţi medicinale (Centella ventuze, cu ajutorul cărora se
asiatica). deplasează omizile lepidopterelor și
pata-de-elefante (bot.) = arbore larvele himenopterelor.
ornamental din famlia patas natatórias (zool.) =
Asparagaceae, originar din Mexic înotătoare la mamiferele acvatice și
(Beaucarnea recurvata). semiacvatice.
pata-de-galo (bot.) = plantă patente de invenção = patent de
medicinală din familia Apocinaceae invenție.
(Spirolobium australe). patinagem artística = patinaj
pata-de-leão (bot.) = edelweiss, artistic.
floare-de-colț, albumiță, floarea- patins de rodas = patine cu rotile,
reginei (Leontopodium alpinum). role.
pata-de-lebre (bot.) = spece de pato bravo (ornit.) = rață sălbatică
arbore de balsa (Ochroma lagopus). (Anas platyrhynchos).
pata-de-lobo (bot.) = pedicuţă, património nacional = patrimoniu
plantă medicinală din familia național.
Lycopodiaceae (Lycopodium pau de virar tripas = schelet
clavatum). ambulant, persoană extrem de slabă.
pata-de-vaca (bot.) = arbore paulo-pires (Braz.; ornit.) = pasăre
medicinal din familia Fabaceae din insectivoră din fauna sudamericană,
flora atlantică braziliană (Bauhinia care se preface moartă pentru a
forficata var. pruinosa). scăpa de prădători (Nystalus
pata-maxila (zool.) = chelicer, chacuru).
gnatopod, apendice toracic al pau-sangue (Braz.; bot.) = arbore
arahnidelor și crustaceelor cu rol în din flora sudamericană al cărui lemn
prinderea și fărâmițarea hranei. este folosit în construcţii (Terminalia
pata-roxa (ihtiol.) = specie de pește glabrescens).

172
paz universal = pace pe pământ. acestora în timpul intervenţiilor

pé aguçado = picior ţinut cu vârful specifice (marcare, castrare etc.).
întins. pé de anjo (Braz.; pop.) = 1. pantofi
pé ambulacrário (zool.) = sistem sport de culoare albă; 2. (col.) picior
ambulacrar la echinoderme. mare.
pé ante pé = 1. pe vârfuri; 2. cu pé de atleta (med.) = piciorul de
precauţie, cu mare atenţie; 3. la pas, atlet, micoza piciorului sau tinea
mergând fără grabă, în plimbare. pedis, infecţie fungică ce apare la
pé boto (med.) = malformaţie nivelul tălpii şi al degetelor.
congenitală a piciorului, în care pé de cabra = băutură alcoolică
vârful este răsucit. tradiţională din Insulele Madeira,
pé cavo (med.) = picior scobit sau preparată din vin sec, bere neagră,
cavus, acel picior care prezintă o zahăr, ciocolată şi coajă de lămâie.
curbură exagerată a arcului plantar. pé de coelho (folcl.) = talisman
pé chato (med.) = picior plat sau norocos realizat din lăbuţa din
platfus, acel picior care prezintă o stânga spate a unui iepure mort într-
curbură insuficientă a arcului un cimitir în ziua de vineri, 13.
plantar, talpa tinzând să fie paralelă pé de cuba (ind.) = cultură de
cu solul. microorganisme utilizată în industria
pé côncavo (med.) = picior scobit băuturilor pentru a provoca
sau cavus, acel picior care prezintă fermentaţia alcoolică.
o curbură exagerată a arcului pé de macuco (Braz.; pop.) =
plantar. încurcă-lume, persoană care mai
pé cúbico = picior cubic, unitate de mult strică decât ajută.
măsură a volumului utilizat în unele pé de meia = o şosetă sau un
ţări anglofone egală cu aproximativ ciorap (dintr-o pereche).
28 litri. pé de monte = poalele muntelui.
pé cúbico padrão = picior cubic pé de mosca (poligr.) = pilcrow,
standard (abreviat scf), unitatea de denumire a simbolului ¶, care
măsură a unui gaz ocupând un desemna anterior litera cu corpul de
picior cubic la temperatura de 60° 4 unităţi, iar actualmente este
Fahrenheit şi presiunea de 14,73 simbolul care marchează sfârşitul
psi. de paragraf.
pé de amigo (Braz.; reg.) = mod de pé de oiro/ ouro (Braz.) = bun
a lega animalele din turmă (cabaline dansator, persoană talentată la
sau bovine) pentru a evita loviturile dans.

173
pé de página (poligr.) = subsolul sumă de bani plătită lunar de INSS

paginii. (Institutul Naţional al Asigurărilor
pé de pavão (Braz.) = picior urât Sociale) contribuabililor care, după
sau strâmb. împlinirea a 30 de ani în câmpul
pé de rebolo (Braz.) = persoană cu muncii, continuau să lucreze şi să
picioare mari şi groase. cotizeze la fondul asigurărilor
pé de serra = poalele pădurii. sociale; aceste beneficii încetau în
pé de valsa (Braz.) = bun dansator, momentul în care salariatul ieşea la
persoană talentată la dans. pensie (sistem abrogat în 16 aprilie
Pé de Valsa = supranumele unui 1994 prin Legea 8870).
fotbalist brazilian care şi-a pé no chão = sărăntoc, amărât,
desfăşurat activitatea în teren în anii coate-goale.
’40-’50 (Antônio Machado de pé plano (med.) = picior plat sau
Oliveira). platfus, acel picior care prezintă o
pé de vento = vânt puternic, rafală. curbură insuficientă a arcului
pé de vinho = sedimente sau plantar, talpa tinzând să fie paralelă
depuneri pe fundul sticlelor de vin. cu solul.
pé do estribo (echit.) = 1. piciorul pé romano = picior roman, unitate
stâng, piciorul care se pune primul de măsură a distanţei din Imperiul
în scări atunci când se încalecă; 2. Roman, echivalentă cu aproximativ
piciorul stâng din faţă la cabaline. 29,6 centimetri.
pé do ouvido (anat.) = regiunea pé torto (med.) = malformaţie
mastoidiană. congenitală a piciorului, în care
pé equino (med.) = varus equinus, vârful este răsucit.
malformaţie severă în care pacientul pé-atrás = precauţie, neîncredere.
nu poate păşi decât pe vârful pecado da carne = păcat trupesc.
piciorului. pecado mortal = păcat de moarte,
pé fendido (med.) = ectrodactilie, păcat capital.
formă de malformaţie congenitală a pé-cascudo (Braz.; col.) = diavolul,
piciorului care se manifestă prin Ucigă-l Toaca, Ucigă-l Crucea, Cel
lipsa degetelor centrale şi, de multe de pe Comoară, Aghiuţă, Michiduţă.
ori, prin sindactilia degetelor pé-coxinho = joc de copii în care
laterale. aceştia sar într-un picior, şotron.
pé na cova = 1. muribund, pé-d’água = ploaie scurtă şi
persoană care are aspectul unui puternică, ploaie torenţială.
muribund sau grav bolnav; 2. (Braz.) pé-de-alferes = relaţie amoroasă,

174
curte. (Braz.; col.) diavolul, Ucigă-l Toaca,

pé-de-altar = taxă încasată de Ucigă-l Crucea, Cel de pe Comoară,
preotul paroh pentru oficierea Aghiuţă, Michiduţă.
botezurilor, a cununiilor şi a pé-de-cachorro (Braz.) = 1. individ
înmormântărilor. demn de dispreţ, insignifiant; 2.
pé-de-bezerro (bot.) = plantă femeie urâtă, neatrăgătoare.
mediteraneană din familia Araceae pé-de-cana (Braz.; col.) = beţiv,
cu tuberculi comestibili (arum beţivan, sugativă (fam.).
italicum). pé-de-cantiga = pretext, abureală
pé-de-bode (Braz.) = 1. ciocan de (col.).
dulgher, folosit pentru baterea şi pé-de-cavalo (bot.) = plantă erbacee
scoaterea cuielor; 2. revolver scurt tropicală sau subtropicală din familia
şi cu ţeava cu diametru mare; 3. Umbelliferae, cu proprietăţi medicinale
Roadster, model de automobil (Centella asiatica).
marca Ford din anii ’20. pé-de-chinelo (Braz.; col.) = 1.
pé-de-boi = 1. persoană retrogradă, sărăntoc, coate-goale, maţe-fripte;
individ cu idei învechite; 2. (Braz.) 2. drum situat pe malul unei ape; 3.
persoană harnică, om muncitor, cal persoană laşă, slabă.
de povară (fig.); 3. (Braz.; bot.) pé-de-chumbo = 1. persoană care
arbore din familia Leguminosae se mişcă greu sau lent; 2. (Braz.)
(Bauhinia macrostachya). atribut conferit portughezilor în
pé-de-branco (Braz.) = porţiune Pernambuco, în timpul frământărilor
plană a unui canal navigabil. politice dintre anii 1817-1824; 3.
pé-de-burro = 1. (zool.) moluscă (Braz.) vitezoman; 4. (Braz.; bot.)
bivalvă cu cochilia striată (Venus jaleş de grădină, plantă ornamentală
verrucosa); 2. (Braz.; bot.) specie de originară din Brazilia (Salvia
stânjenel, plantă din familia splendens).
Iridaceae (Iris sisyrinchium); 3. pé-de-cotovia (bot.) = nemţişor,
(Braz.; bot.) specie de ignamă numele mai multor specii de plante
sălbatică. cu flori din familia Ranunculaceae
pé-de-cabra = 1. levier; 2. glonţ din (genul Delphinium).
plumb de calibru mic, alică; 3. (bot.) pé-de-galinha = 1. (bot.) plantă din
plantă tropicală sau subtropicală din familia Poaceae (Digitaria
familia Convolvulaceae utilizată în sanguinalis); 2. (bot.) plantă din
medicina tradiţională ca analgezic şi familia Poaceae (Echinochloa crus-
cicatrizant (Ipomoea pes-caprae); 4. galli); 3. (bot.) hiruşor, plantă din

175
familia Poaceae (Poa annua); 4. rid numele unei specii de trifoi

format la comisura exterioară a (Trifolium arvense).
pleoapelor; 5. stabilopod, structură pé-de-lobo (Port.; bot.) = pedicuţă,
din beton utilizată la construcţia plantă medicinală din familia
digurilor de tip sparge-val. Lycopodiaceae (Lycopodium
pé-de-galo = 1. picior unic central al clavatum).
unei mese; 2. (bot.) hamei (Humulus pé-de-macaco (Braz.; bot.) =
lupulus); 3. (Braz.; bot.) specie de pedicuţă, plantă medicinală din
piciorul-cocoşului, plantă perenă din familia Lycopodiaceae (Lycopodium
familia Ranunculaceae (Ranunculus clavatum).
bulbosus); 4. (Braz.) osie la pé-de-meia = 1. bunuri, avere; 2.
vehicule. economii, bani albi pentru zile
pé-de-ganso (bot.) = talpa-gâştei negre.
sau piciorul-gâştiii, numele mai pé-de-moleque (Braz.) = 1.
multor specii de plante din genul (gastron.) desert din bucătăria
Chenopodium (Chanopodium braziliană, un fel de alviţă crocantă,
murale). făcută din migdale prăjite peste care
Pé-de-Garrafa (Braz. centrală; se toarnă caramel; 2. (reg.;
folcl.) = fiinţă supranaturală ale cărei gastron.) plăcintă din făină de
urlete sinistre îi dezorientează pe manioc; 3. macadam, pavaj din
vânători, făcându-i să se rătăcească pietre de dimensiuni diferite.
în junglă; această fiinţă are un pé-de-ouvido (Braz.) = lovitură
singur picior, iar urmele lăsate pe aplicată cu palma peste ureche.
pământ arată ca cele ale fundului pé-de-panzina (Braz.) = lovitură
unei sticle. dată cu piciorul în abdomen.
pé-de-gato = 1. (echit.) piesă de pé-de-papagaio (Braz.; bot.) =
harnaşament; 2. (bot.) plantă din plantă din familia Poaceae (Eleusine
familia Compositae (Gnaphalium indica).
dioicum). pé-de-parede (Braz.) = liniuţa, joc
pé-de-grito (bot.) = spânz, specie al cărui scop este cel de a arunca o
de plantă din Europa, extrem de monedă cât mai aproape de un
toxică (Helleborus foetidus). perete.
pé-de-leão (bot.) = creţişoară, iarba pé-de-pata (Braz.) = piesă metalică
Maicii Domnului sau planta- ce susţine barele pe care este
doamnelor (Alchemilla vulgaris). aşezată o litieră utilizată pentru
pé-de-lebre (bot.) = papanaş, transportul persoanelor.

176
pé-de-pato (Braz.) = 1. labă de înot; arcadă, o boltă sau o armătură.

2. diavolul, Ucigă-l Toaca, Ucigă-l pedra angular = cheie de boltă.
Crucea, Cel de pe Comoară, pedra de armas = blazon.
Aghiuţă, Michiduţă. pedra de moinho = piatră de
pé-de-pau (Braz.) = arbore, copac moară.
sălbatic. pedra preciosa = piatră prețioasă.
pé-de-perdiz = 1. (bot.) numele a pé-duro (Braz.) = 1. ţăran; 2. animal
diferite specii de plante din familia de turmă (vită, ovină, cabalină etc.)
Euphorbiaceae (genul Croton); 2. metis sau de o rasă incertă,
(Braz.; bot.) numele unei plante corcitură.
medicinale din flora braziliană pé-encarnado (Braz.; reg.) = specie
(Simarouba versicolor); 3. (bot.) de pasăre de câmp din familia
varietate de struguri albi. Tinamiformes specifică faunei
pé-de-vento = furtună, uragan. sudamericane din Amazon
pedir a mão = a cere mâna cuiva, a (Crypturellus parvirostris).
cere pe cineva în căsătorie. pé-espalhado (Braz.) = 1. persoană
pedir a palavra = a cere cuvântul. desculţă, persoană care nu este
pedir com modos = a cere obişnuită să umble încălţată; 2.
respectuos. amărât, amărăştean (arg.),
pedir contas = a cere socoteală. sărăntoc, coate-goale.
pedir em casamento = a cere pé fermentador = cultură de
mâna, a cere în căsătorie, a peți. microorganisme utilizată în industria
pedir justica = a cere să se facă băuturilor pentru a provoca
dreptate. fermentaţia alcoolică.
pedir licença = a cere voie, a cere pé-fresco (pop.) = 1. puşti, băieţel;
permisiunea. 2. ţăran; 3. persoană care umblă
pedir perdão = a cere iertare. desculţă; 4. membru sau susţinător
pedir por boca = a pretinde, a cere al partidului popular înfiinţat în
ceva având certitudinea ca acel Portugalia la Revoluţia din 1836; 5.
lucru se va obţine. paria, individ aflat la marginea
pedir quartel = a cere îndurare. societăţii.
pedir satisfações = a cere pé-frio (pop.) = persoană
satisfacție. ghinionistă (la joc sau în afaceri)
pé-direito (arhit.) = 1. înălţimea care atrage ghinionul şi asupra
unui etaj măsurată de la podea la celorlalţi, piază-rea, gură pocită.
tavan; 2. stâlp de susţinere pentru o pega de caras (taurom.) = figură

177
prin care taurul este prins din faţă. trăi pe teritoriul Statelor Unite;
pega de cernelha (taurom.) = bigfoot, sasquatch.
lovitură dată de picador în zona peito a peito = de braț, la braț, braț
greabănului. la braț.
pegar à unha (taurom.) = manieră peito aberto = inimă sinceră și
de hărţuire în lupta cu taurii apărută deschisă.
după 1836, anul în care s-a decretat peito bovino (gastron.) = cap de
în Portugalia interzicerea uciderii piept de vită.
animalelor în timpul reginei Maria a Peito de Aço (sport) = poreclă dată
II-a. fotbalistului brazilian Edvaldo Izídio
pegar barriga (Braz.) = a rămâne Neto (Recife, 12 noembrie 1934 –
însărcinată, a rămâne gravidă. Rio de Janeiro, 19 ianuarie 2002),
pegar bochecha (Braz.; arg.) = a dublu campion mondial cu
merge cu naşul, a călători fără bilet. selecționata Braziliei în 1958 și
pegar de estaca = a prinde rădăcini 1962.
(şi fig.). peito de armas = platoșă, cuirasă,
pegar em rabo de foguete (Braz.; parte a armurii care proteja pieptul.
col.) = a accepta un compromis peito de forno (Braz.; gastron.) =
neplăcut sau o sarcină dificilă. preparat culinar din bucătăra
pegar no bico da chaleira (Braz.) amazoniană pe bază de carne
= a pupa pe cineva în fund, a se tocată de broască țestoasă, care se
arăta slugarnic faţă de cineva. condimentează cu lămâie, sare și
pegar no pé = a sâcâi, a piper, se acoperă cu tapioca și se
inoportuna. coace în cuptor direct în carapacea
pegar no sono = a adormi. ventrală a animalului.
pegar o pião na unha = 1. a profita peito de frango (gastron.) = piept
imediat de vorbele cuiva, fără a-i de pui, piept de pasăre.
permite să retracteze sau să se peito de moça (Braz.; reg.;
răzgândească; 2. a tranşa o situaţie, gastron.) = desert copt sau prăjit din
a acţiona hotărât, a rupe pisica în aluat, de formă rotundă și ușor
două (fam.; fig.). ascuțită în centru.
pegar pelo pé = a surprinde, a lua peito de morte (mar.) = nod care
pe nepregătite. unește două parâme.
pé-grande = denumire dată unei peito de peru (gastron.) = 1. piept
primate antropoide de mari de curcan; 2. (Braz.) sandvici cu
dimensiuni care se presupune că ar salam sau parizer.

178
peito de prova = platoșă, cuirasă, familia Solanaceae, de origine

parte a armurii care proteja pieptul. sudamericană, ale cărui fructe
peito de quilha (echit.) = cal cu galbene cu aspect cerat au o formă
pieptul slab și descărnat, cu sternul extrem de curioasă, cu numeroase
proeminent. protuberanțe la bază (Solanum
peito de sapateiro (med.; pop.) = mammosum).
pectus excavatum sau piept peito-de-pomba (Braz.; bot.) =
înfundat, deformare a toracelui care arbore din familia Meliaceae, utilizat
constă în aspectul concav al mai ales pentru lemnul său dur,
sternului și al coastelor care se uniform, de culoare albă (Guarea
prind pe acesta. silvae).
peito de vênus (Braz.; gastron.) = peito-ferido (Braz.; reg.; ornit.) =
budincă cu lapte de cocos, zahăr și pasăre de mici dimensiuni, înrudită
amidon (în ortografie portugheză: cu cucul, din fauna centro- și
peito de vénus). sudamericană (Tapera naevia).
peito do pé (anat.) = partea peito-largo (fam.) = bodyguard,
superioară a labei piciorului. agent de pază, agent de securitate,
peito escavado (med.) = pectus gorilă (fig., fam.).
excavatum sau piept înfundat, peitoril da janela = pervazul
deformare a toracelui care constă în ferestrei.
aspectul concav al sternului și al peito-roxo (Braz.; ornit.) = specie
coastelor care se prind pe acesta. de papagal din nordul Braziliei
peito-celeste (ornit.) = pițigoi sau (Amazona vinacea).
cinteză din familia Estrildidae, din peixe miúdo = pește mărunt, albitură.
Africa centrală și de sud Pela boca morre o peixe = Fiecare
(Uraeginthus angolensis). pasăre pe limba ei piere, Dacă
peito-celeste (ornit.) = specie de tăceai, filozof rămâneai.
pițigoi sau cinteză din fauna africană Pela boca se aquenta o forno =
(Estrilda angolensis). Cuptorul pe la gură se încinge (rar),
peito-celeste-de-face-carmesim proverb utilizat pentru a-i ironiza pe
(ornit.) = pițigoi sau cinteză din cei care se încălzesc bând băuturi
familia Estrildidae, din Africa sub- alcoolice.
sahariană tropicală (Uraeginthus pela certa = cu siguranţă, fără
bengalus). îndoială.
peito-de-moça (Braz.; bot.) = pela goela abaixo (Braz.; col.) = a
arbust decorativ și medicinal din mânca sau a bea foarte repede.

179
pela maior parte = în cea mai mare pele-anserina (fig.) = piele de găină
parte. (fig.), fior.
pela rua = pe stradă. pé-leve = 1. persoană sprintenă,
Pelas unhas se conhece o leão = vioaie; 2. vagabond, pierde-vară.
Leul după urmă se cunoaşte, pele-vermelha (etnol.) = (indian)
proverb care exprimă ideea că piele roşie, denumire generică a
oricine poate fi cunoscut prin triburilor indigene din America de
comportamentul sau faptele sale. Nord.
pele arrepiada (fig.) = piele de película aderente (Port.) = folie
găină (fig.), fior. transparentă de bucătărie.
pele bronzeada = 1. piele bronzată; Pelo amor de Deus! = Pentru
2. ten măsliniu. [numele lui] Dumnezeu!
pele cor de oliva = ten măsliniu. Pelo dedo se conhece o gigante =
pele da unha = pielița unghiei, proverb utilizat pentru a arăta că un
cuticulă. detaliu aparent nesemnificativ poate
pele de foca = dispozitiv care fi relevant pentru a cunoaște
acoperă schiurile pentru a împiedica valoarea unui obiect sau a autorului
alunecarea în timpul urcării. unei opere.
pele de galinha (fig.) = piele de pêlo na venta (inf.) = temperament
găină (fig.), fior. dezagreabil; 2. (inf.) îndrăzneală,
pele de lixa (Braz.; med.) = variolă curaj.
confluentă, formă gravă de variolă pêlo riço = păr creț, păr cârlionțat.
în care pustulele nu se prezintă pelo sim, pelo não = pentru orice
izolat, ci formează arii întinse pe eventualitate.
corp în care veziculele se contopesc pêlo-de-cão (bot.) = plantă anuală
între ele. sau anual hibernantă din familia
pele de ovo (Braz.) = ţesătură Poaceae, hirușor (Poa annua).
lucioasă şi elastică din bumbac pelo-duro (Braz.) = animal de
natural sau sintetic. turmă (vită, ovină, cabalină etc.)
pele do diabo (ind.) = piele de drac, metis sau de o rasă incertă,
ţesătură din bumbac uşor catifelată. corcitură.
pele e osso = piele și os, foarte pelos cabelos = cu de-a sila, cu
slab. anasâna, împotriva voinţei cuiva;
pele senil = pigmentaţie pronunţată vrei, nu vrei, bea Grigore
care apare pe pielea persoanelor de agheasmă.
vârsta a treia. pelos olhos = de dragul cuiva.

180
pé-manquinho = joc de copii în perder a maré/ a ocasião = a rata

care aceştia sar într-un picior, ocazia.
şotron. perder a pista = a pierde urma.
pena capital, pena de morte = perder as estribeiras = a scăpa
pedeapsa capitală, pedeapsa cu hăţurile, a sări peste cal.
moartea. perder de vista = a pierde din
pena pecuniária = amendă. vedere, a scăpa, a omite.
pender para = a avea înclinații perder o caminho = a se rătăci.
pentru, a avea talent la. perder o fio à meada = a-şi uita
penetrar a verdade = a pricepe vorba, a uita ce-a vrut să spună, a-şi
adevărul, a-și da seama de adevăr. pierde şirul vorbelor.
pé-quebrado (lit.) = vers neregulat perder o norte = a se rătăci (și fig.).
în structura strofei. perder o pé = a ajunge la apă
pé-queimado (Braz.; reg.) = balena adâncă, a nu mai atinge fundul apei
mascul. cu piciorul.
pequeno almoço (Port.; gastron.) = perder o seu latim = a-și risipi
mic-dejun. timpul și eforturile, a-și pierde
pequenos lábios (anat.) = labiile vremea încercând ceva fără succes.
mici. perder o tempo e o feitio = a da
pé-quente = 1. pessoa que tem greş, a eşua.
sorte na vida; 2. motorista que perder o tino = a-și pierde capul
abusa da velocidade. (fig.).
pé-rachado, pé-rapado (Braz.; perder pé = 1. a nu atinge fundul
reg.) = amărăştean (arg.), amărât, apei; 2. a rămâne confuz, a rămâne
sărăntoc, coate-goale. în ceaţă (col.).
percepção extra-sensorial perder terreno = a pierde teren.
(psihol.) = percepţie extrasenzorială, perdoar as dívidas = a șterge
ESP. datoriile.
percurso de rio (geogr.) = curs de pergunta de algibeira = întrebare
apă. încuietoare.
perder a cabeça = a-şi pierde perigo de morte = pericol de moarte.
capul, a-şi pierde sângele rece. perigo pendente = pericol iminent.
perder a linha (fig.) = a scăpa permanecer em pé = a rămâne în
frâiele, a-și pierde busola (col.). picioare, a sta în picioare.
perder a mão = a-și ieși din mână, permutar idéias = a face schimb de
a-și pierde îndemânarea. opinii, a schimba păreri.

181
perna armada (herald.) = imaginea perna-de-saracura (bot.) = specie

unui picior îmbrăcat în zale sau de plantă dăunătoare din familia
armură. Asteraceae (Eupatorium
perna artificial = proteză a pinnatifidum).
membrelor inferioare. perna-fina (fam.) = 1. persoană cu
perna de governo = persoană maniere afectate; 2. persoană laşă,
influentă. fricoasă.
perna de pau = 1. (col.; despect.) perna-longa (ornit.) = specie de
persoană care foloseşte o proteză pasăre acvatică înrudită cu
sau un membru inferior artificial; 2. piciorongul (Himantopus himantopus).
persoană împiedicată, perna-manca (Braz.) = traversă de
neîndemânatică, persoană care are lemn.
două picioare stângi (fig.); 3. (col.; pernas de pau = picioroange,
peior.) jucător de fotbal netalentat. catalige.
perna de serra (Braz.) = piesă din Pernas, para que te quero! [sic!]
lemn de formă paralelipipedică (Braz.) = pe-aici ţi-e drumul!,
utilizată în construcţii. exclamaţie atribuită unei persoane
perna de xis = 1. persoană care care fuge cât poate de repede din
şchioapătă; 2. persoană cu faţa unui pericol iminent (expresia
picioarele strâmbe, ixat (fam.). prezintă o anomalie gramaticală, şi
perna lavada (ornit.) = 1. numele anume dezacordul utilizării formei te
mai multor specii de păsări din în locul formei vos; există şi varianta
familia Formicariidae (Formicarius Pernas, para que vos quero!,
ruficeps ruficeps, Formicarius utilizată în Portugalia).
colma); 2. bibilică, pasăre din familia perna-verde-comum (ornit.) =
Numididae (Numida meleagris). fluierarul cu picioare verzi, pasăre
perna-de-moça (ihtiol.) = 1. specie acvatică din familia Scolopacidae
de rechin din apele de coastă ale (Tringa nebularia).
Europei şi Americii (Galeorhinus pés da cama = picioarele patului,
galeus); 2. specie de peşte din partea opusă faţă de căpătâiul
apele oceanice sudamericane patului.
(Cynoscion leiarchus); 3. specie de pés de lebre (transp.) = macazuri,
scrumbie (Scomberomorus cavalla). şine mobile care permit trecerea
perna-de-pau (ornit.) = specie de unei garnituri de tren, metrou sau
pasăre acvatică înrudită cu tramvai de pe o linie pe alta.
piciorongul (Himantopus brasiliensis). pés e pelo = pe jos şi desculţ.

182
pesar as suas palavras = a-și masă, ping-pong.

măsura cuvintele. pintar a bexiga (Port.; col.) = a-și
pesar os prós e os contras = a face de cap, a se distra zgomotos.
cântări argumentele pro şi contra. pintar o caneco = a face tămbălău,
pescar em/ nas águas turvas = a a face caterincă.
pescui în ape tulburi, a profita de pe pintar o diabo = a face nebunii, a
urma unei situaţii neclare. se purta ca un nebun.
pescoço pelado/ nu 1. gât golaș de pintura a óleo = pictură în ulei.
Transilvania sau Turken, rasă de piquete de greve = pichet de
găini originară din Europa Centrală; greviști.
2. Label Rouge, rasă de găini cu pires de moelas (col.) = a se
gâtul golaș originară din Franța. îmbăta două sau mai multe zile la
peso líquido = greutate netă. rând.
pessoa de distinção = persoană pisar aos pés = a călca în picioare.
de vază, personalitate. pisar no pé de alguém (col.) = 1. a
pessoa de letras gordas = provoca pe cineva, a sfida; 2. a jigni
persoană neinstruită, semidoct. pe cineva.
pessoa de levar e trazer = pisar o orgulho de alguém = a răni
colportor, bârfitor. pe cineva în orgoliu, a răni mândria
pessoa moral (jur.) = persoană cuiva.
juridică. pisar os calcanhares = 1. a-i călca
pessoa que tem cartas = persoană cuiva pe urme, a se ţine după
cu bacalaureat. cineva, a-i veni din urmă cuiva; 2.
peste bubónica = ciumă bubonică. (peior.) a se ţine scai de cineva, a
pião das nicas = țap ispășitor. se ţine ca râia de cineva, a-i sufla
picado das bexigas = 1. cu urme cuiva în ceafă.
de vărsat pe faţă; 2. un om cu pista de vôo = pistă de decolare/
toane, capricios, nesuferit. aterizare.
pica-fogo (Braz.; reg.; entom.) = pistola automática = pistol
libelulă (Anisoptera). automat.
piloto de provas = pilot de încercare. pito-do-coisa-ruim, pito-do-demo
pimentão recheado (gastron.) = (Braz.; reg.; entom.) = libelulă
ardei umplut. (Anisoptera).
pinga a pinga = picătură cu plano quinquenal = plan cincinal.
picătură. plenos poderes = puteri depline.
pingue-pongue (sport) = tenis de pobreza franciscana = sărăcie

183
lucie, mizerie. ponte pênsil = pod suspendat.

Pobreza não é vileza = Sărăcia nu ponto de bonde (Braz.; transp.) =
e un păcat. stație de tramvai.
poço petrolífero = sondă de petrol. ponto de cadeia = cusătură sub
poço sem fundo = 1. persoană formă de lanţ.
extrem de cultă şi înţeleaptă; 2. ponto de chegada = punct de sosire.
bogăţii nenumărate. ponto de ebulição (fiz.) = punct de
pode ser = poate, cine știe. fierbere.
poder aquisitivo (econ.) = putere ponto de exclamação (lingv.) =
de cumpărare. semnul exclamării.
poder executivo (pol.) = putere ponto de fusão (fiz.) = punct de
executivă. topire.
poder legislativo (pol.) = putere ponto de interrogação (lingv.) =
legislativă. semnul întrebării.
podre de rico = putred de bogat. ponto de mira (milit.) = cătarea
Põe tu a mão e Deus te ajudará = armei.
Unde pui mâna, Dumnezeu pune ponto de partida = punct de plecare.
mila, Dumnezeu îți dă, dar nu-ți ponto de vista = punct de vedere.
bagă în traistă. ponto e vírgula (lingv.) = punct și
pois bem = OK, în regulă, de acord. virgulă.
pois é, pois sim = chiar așa, pontos de reticência (lingv.) =
desigur. puncte de suspensie.
política clientelar = clientelism, pôr (o) peito a = 1. a ține piept, a
nepotism, favoritism. înfrunta; 2. a pune umărul, a pune
política exterior (pol.) = politică osul la treabă, a se strădui, a face
externă. eforturi; 3. a se încăpățâna.
Pólo Norte (geogr.) = Polul Nord. pôr à boca no mundo = a striga.
Pólo Sul (geogr.) = Polul Sud. pôr a boca no trombone = a
polpa de madeira = 1. masă trâmbiţa, a face cunoscut adevărul.
lemnoasă; 2. celuloză. pôr alguém a cabeça em água =
pomo de discórdia = mărul a-şi stoarce creierii.
discordiei. pôr a cabeça em água a alguém =
ponte de coberta (mar.) = covertă, a toca la cap pe cineva, a bate la
punte de manevră. cap.
ponte de comando (mar.) = punte pôr a cabeça sobre = a-şi pune
de comandă. capul pentru ceva, a garanta.

184
pôr a calva à mostra = a-şi da farmec, ca prin minune.

arama pe faţă. pôr as armas = a depune armele.
pôr a careca à mostra a alguém = pôr as barbas de molho = a-şi lua
a-i vedea adevărata faţă cuiva, a-i măsuri de precauţie.
descoperi şi/ sau deconspira pôr as cartas na mesa = a pune
defectele cuiva. cărţile pe masă, a da cărţile pe faţă.
pôr a coberto = a pune la adăpost. pôr as coisas nos eixos = a pune
pôr a mão na consciência = a fi lucrurile la punct, a face ordine.
sincer, a vorbi cu mâna pe inimă. pôr as mãos na cabeça = a se lua
pôr a pão e água = a ține cu pâine cu mâinile de cap.
și apă, a pedepsi sever. pôr as tripas ao sol = a face cuiva
pôr a(s) mão(s) no fogo = a băga un buzunar la burtă (arg.).
mâna în foc (fig.), a garanta pentru por assim dizer = 1. să zicem, ca
cineva, a susţine cu certitudine să zic aşa; 2. mai bine zis.
ceva. por baixo da/ de mão = pe sub
pôr alguém no olho da rua = a da mână, la negru, pe ascuns, pe furiş.
pe cineva afară. por bem = cu cele mai bune intenţii.
pôr alguém num cristo = a chinui Por bem fazer, mal haver = Bine
pe cineva. faci și rău primești.
pôr alguém pela lama = a vorbi de por cabeça = pe cap, de căciulă, de
rău pe cineva, a-l împroșca cu noroi, fiecare.
a-l bârfi, a-l defăima. pôr casa = a-şi întemeia un cămin.
por alto = în general, în mare, fără por causa das dúvidas = din
detalii. precauţie.
por amor à arte = de amorul artei, por cima de = dincolo de, mai presus
dezinteresat. de.
por amor de = din cauza, ţinând pôr cobro a = a sfârşi cu, a o
seama de, de dragul. termina cu, a pune punct.
Por amor de Deus! = Pentru por consequência = prin urmare,
[numele lui] Dumnezeu! ca atare, aşadar, în consecinţă.
pôr ao corrente = a pune la curent, por conta, peso e medida = în
a informa. condiţii optime, cum scrie la carte.
por artes de berliques e por contemplação = în vederea.
berloques = prin cine ştie ce por costume = din obișnuință.
mijloace, învârteli, mânăreli, urzeli. pôr de atalaia = a da de veste, a da
por artes mágicas = ca prin de ştire.

185
pôr de banda = a călca în picioare, obligatoriu.

a umili, a dispreţui pe cineva. por grosso = en gros, cu ridicata
pôr de lado = a da deoparte, a (înv.), cu toptanul (înv.).
respinge, a disprețui. por isso = de aceea.
por descargo de consciência = por juros de herdade (jur.) = prin
pentru liniştea sufletească a cuiva, drept ereditar.
pentru a-şi linişti conştiinţa. pôr mãos à obra = a se apuca de
por desfastio = de distracţie. treabă, a munci de zor, a se ocupa
por despedida = în ultimul rând, la intens de o activitate, a băga ca
sfârşit. MIG-ul (col.).
por desporto = pentru distracţie, por medo = de frică.
fără alte obligaţii. por miúdo = amănunțit, în
por detrás = pe la spatele cuiva, pe amănunt, în detaliu.
ascuns. pôr na boca de alguém = a pune
pôr dique a = a pune piedici, a cuvinte în gura altuia.
pune beţe în roate. pôr na rua = a arunca în stradă, a
pôr em dia = a aduce la zi, a pune da afară din casă.
la punct, a pune în ordine. pôr nas estrelas = a adula, a peria
pôr em movimento = a pune în (fig.).
mișcare. por nenhum preço = cu niciun preț,
pôr em platos limpos = a clarifica cu niciun chip.
o problemă, a lămuri lucrurile. pôr nos cornos da Lua = a ridica
pôr em prática = a pune în în slăvi, a cânta osanale.
practică. pôr o carro à frente dos bois = a
pôr em relevo = a scoate în pune carul înaintea boilor.
evidență, a sublinia, a reliefa. pôr o dedo na chaga/ ferida = a
pôr em xeque = a pune la bătaie. pune degetul pe rană, a pune
por enquanto = deocamdată, pe punctul pe i.
moment. por o mal de alguém = din păcate
por excelência = prin excelenţă. pentru cineva, din nefericire pentru
pôr face a (fig.; fam.) = a înfrunta. cineva.
por fás e por nefas = la bine şi la pôr o preto no branco = a scrie
rău, în toate împrejurările. negru pe alb, a redacta în scris.
por fora = 1. pe afară, pe dinafară; pôr o selo = a finaliza, a încheia.
2. în mod excepţional. pôr os cabelos em pé = a-i face
por força = în mod necesar, părul măciucă.

186
pôr os corninhos ao sol = a-şi por turnos = pe rând, alternativ.

scoate ghearele, a prinde glas. por último = în sfârșit.
pôr os cornos a/ em = a-și înșela pôr um batoque na boca = a
partenerul de viață, a-i pune coarne închide gura, a tăcea.
(fig.). por um cabelo = la mustaţă.
pôr os miolos em água = a-şi pôr um cadeado na boca de
stoarce creierii. alguém = a-i astupa gura cuiva, a
pôr os olhos em alguém = a păși nu-i permite să vorbească.
pe urmele cuiva, a lua exemplul por um pêlo = cât pe ce, la
cuiva. mustață.
pôr os olhos em algo = a pune por uma unha negra = la mustaţă.
ochii pe ceva, a-și dori ceva. por vias de regra = de regulă, de
pôr os olhos no chão = a coborî obicei, în mod normal.
privirea, a lăsa ochii în jos. por volta do meio-dia = pe la
pôr os ossos num feixe = a trage amiază, pe la ora prânzului.
cuiva o mamă de bătaie, a trage porco-montês (zool.) = porc-mistreț
cuiva o bătaie soră cu moartea. (Sus scrofa).
pôr os pontos nos is = a pune porem-se os cabelos em pé a = a i
punctul pe i. se face părul măciucă, a i se zbârli
pôr peito à corrente = 1. a înota părul din cap, a i se face pielea de
contra curentului; 2. a se împotrivi, a găină.
se opune, a opune rezistență. pôr-se a cavar = a o lua la
Por qual razão? = Din ce motiv?, sănătoasa, a o rupe la fugă, a-şi lua
Din ce cauză? picioarele la spinare.
Por que carga de água? = De ce?, pôr-se à coca = a sta la pândă, a fi
Din ce motiv? pe fază.
por respeito = din respect. pôr-se à frente de = a se pune în
pôr sebo nas canelas (col.) = a o fruntea, a prelua conducerea.
lua la sănătoasa, a-și lua picioarele pôr-se ao fresco = a se pune la
la spinare, a fugi.por seu turno = la adăpost, a da bir cu fugiţii.
rândul său. pôr-se em pé = a se ridica în
pôr solas = a pingeli pantofii, a picioare.
pune tălpi noi la pantofi. pôr-se na alheta = a o şterge, a o
por sua causa = din vina lui. tuli.
por terra = pe uscat. pôr-se na horizontal = a se culca,
por toda noite = toată noaptea. a se întinde la orizontală.

187
pôr-se nos bicos dos pés = a se de acasă.

ridica pe vârfuri. práticas escolares (educ.) =
pôr-se nos píncaros da soberba = practici pedagogice, metode
a se umfla în pene, a se lăuda. pedagogice.
porta de armas = poarta principală prato fundo = farfurie adâncă.
a cazărmii. prato liso/ raso = farfurie întinsă.
porta de serviço = acces de serviciu. prato saboroso = mâncare gustoasă.
porta de traseira = ușa din spate, preço corrente = prețul pieței.
ușa din dos. preço de factura = preţ de cost,
porta-aviões (milit.) = portavion. preţ de fabrică.
porta-bandeira (milit.) = port- preço de taxa/ de tabela = preț fix.
drapel, stegar. preeminente cientista = savant de
porta-moedas = portmoneu. marcă, om de știință ilustru.
portas adentro = înăuntru, în pregar mesmo nas bochechas = a
interior. spune verde-n faţă, a i-o spune de
porta-voz = purtător de cuvânt. la obraz.
porto molhado = vamă maritimă pregar no deserto = a vorbi la
sau fluvială. pereţi, a vorbi în van.
posição de defesa = poziție preponderência de votos =
defensivă, poziție de apărare. majoritate de voturi.
posição social = poziție socială, presença de espírito = prezență de
statut social. spirit.
posto de mando = post de comandă. presente rico = cadou costisitor.
posto de observação = punct de pressão atmosférica (meteor.) =
observație. presiune atmosferică.
potencial humano = potențial uman. prestar atenção = a fi atent, a
pouca-vergonha = nesimțire, acorda atenție.
nerușinare. prestar homenagem = a aduce un
pouco a pouco = puțin câte puțin, omagiu.
încetul cu încetul. prestar juramento = a depune
pouco mais ou menos = mai mult jurământ.
sau mai puțin. prestar ouvido = a asculta, a da
pousar as armas = a depune armele. ascultare, a acorda atenția cuvenită.
praça de touros (taurom.) = arenă prestar serviços = a asigura
de coride. servicii, a oferi servicii.
prata da casa = fonduri proprii, bani prestar socorro = a da ajutor.

188
prestar tributo = a aduce tribut, a prizonier de război.

aduce prinos. privação de vista = pierderea
prestar um serviço = a face un vederii.
serviciu. privado de recursos = lipsi de
préstito fúnebre = cortegiu funerar. mijloace, fără posibilități.
previdências sociais = asigurări proceder direito = a proceda
sociale. corect.
Primeiro de Maio = 1 Mai, Întâi prócer político (Braz.) = leader
Mai. politic.
Primeiro Ministro (pol.) = prim processo de produção (econ.) =
ministru, premier. proces de producție.
princípio de causalidade = processo verbal = proces verbal.
principiul cauzalităţii. procurador geral (jur.) = procuror
princípio de contradição (log.) = general.
principiul contradicţiei. procurar chifres na cabeça do
prisão celular = încarcerare, cavalo = a căuta nod în papură.
pedeapsă executată în celulă. procurar pé = a căuta pricină, a
prisão de ventre (med.; pop.) = avea chef de scandal.
constipaţie. procurar uma agulha no palheiro
prisão preventiva = arest = a căuta acul în carul cu fân.
preventiv. produto de grande procura =
prisioneiro de guerra (milit.) =
produs la mare căutare. prorromper em lágrimas = a
profissão de fé = mărturisire de izbucni în plâns.
credință. prorromper em riso = a izbucni în
prometer mundos e fundos = a râs.
promite marea cu sarea. prova escrita (educ.) = probă
promotor de desordens = scrisă, examen scris.
scandalagiu. prova oral (educ.) = probă orală,
promotor público (jur.) = procuror. examen oral.
pronto socorro (med.) = unitate de provar por a + b = a aduce dovezi
primire urgențe. incontestabile, a dovedi negru pe
propriedade rural = moșie, alb.
domeniu rural. provisões de boca = provizii, de-
propulsão por jacto hidráulico ale gurii.
(tehn.) = propulsie cu jet de apă. Próximo Oriente (geogr.) = Orientul

189
Apropiat. degetelor.
pugnar pela liberdade = a lupta punho-punhete (Braz.) = numele
pentru libertate. unui joc în care copiii așază pumnii
pulmão de aço (med.) = dispozitiv strânși unul peste altul, ca o
medical sub forma unei cabine în coloană, schimbând anumite
care sunt trataţi pacienţii cu paralizia întrebări și răspunsuri fixe și
muşchilor care asigură respiraţia. încercând să-i facă pe cei care au
pulmão de água (med.; fam.) = pumnii la baza coloanei să-și
edem pulmonar. retragă mâinile.
pulmão do time (sport) = sportiv cu punhos de renda = 1. manșete de
o bună rezistență fizică la alergat. dantelă; 2. delicatețe în fapte sau
pulmão folhoso (entom.) = saci vorbe.
pulmonari, aparat respirator al puxar a orelha de alguém = a
arahnidelor (păianjeni şi scorpioni) trage pe cineva de urechi, a urechi.
format din lamele dispuse paralel ca puxar pela língua (fig.) = a trage de
filele unei cărţi. limbă (fig.), a căuta să afle un
punho caído (med.) = carpoptoză, secret.
afecțiune provocată de paralizia puxar uma fumaça (col.) = a trage
mușchilor extensori ai mâinii sau un fum din țigară.

Q
Qual cabaça! = Nici vorbă!, Nici pieptiș, cărare abruptă.
pomeneală!, Nici nu poate fi vorba quebra-costelas = îmbrățișare
[de aşa ceva]! viguroasă, strângere în brațe.
qualidade superior = calitate quebrar a cabeça = a-şi sparge
superioară. capul (fig.), a-şi stoarce creierii, a-şi
quando as galinhas tiverem bate capul.
dentes = când o zbura porcul, când quebrar o coração de alguém = a-
o face plopul pere şi răchita i frânge inima cuiva.
micşunele, la Paştele cailor, la quebrar o protocolo = a încălca
Sfântu’ Aşteaptă. protocolul.
quando bem = deşi, cu toate astea. quebrar pela espinha = a ajunge la
Quantas cabeças, tantas sapă de lemn.
sentenças = Câte capete, atâtea quebrar um osso = a-și rupe un os,
păreri, Câte bordeie, atâtea obiceie. a suferi o fractură.
quantía redonda = sumă rotundă. quebrar un galho (Braz.; col.) = a
quanto tempo = cât timp. da o mână de autor la nevoie, a
quantum de acção (fiz.) = scoate pe cineva din rahat (vulg.).
constanta lui Planck. quebreira de cabeça = bătaie de
quarta-feira = miercuri. cap.
quarto de dormir = dormitor. queda de água = cădere de apă,
Que canudo! = Ce plictiseală! cascadă.
Que espiga! = Ce nasol! (arg.), Ce queijo creme (Port.; gastron.) =
naşpa! (col.). cremă de brânză.
Que lhe parece? = Ce părere queijo do reino, queijo prato
aveți? Cum vi se pare? Ce ziceți? (Braz.; gastron.) = cașcaval.
Que tal? = Ce mai faci? queijo flamengo (Port.; gastron.) =
Que vergonha! = Ce rușine! cașcaval.
quebra-cabeças = 1. necazuri, queimar as pestanas = a-și toci
probleme, dificultăți; 2. problemă coatele (fig.), a fi silitor la învățătură.
dificilă; 3. puzzle, ghicitoare. queixo duplo = bărbie dublă.
quebra-costas (pop.) = drum queixo-duro (Braz.) = 1. (arg.)
191
persoană (de obicei un deținut) care Quem não quer ser lobo não lhe
nu-și denunță colegii; 2. persoană veste a pele = Cui i-e frică de lup
care știe să păstreze un secret; 3. să nu meargă în pădure.
persoană încăpățânată sau Quem não tem fortuna em cama
hotărâtă. quebra as pernas = La omul sărac
queixo-ruivo (Braz.; zool.) = specie nici boii nu trag, Cine n-are noroc, n-
de pecari, mamifer sălbatic are.
asemănător cu porcul, fără a fi Quem não trabuca não manduca
înrudit cu acesta (Tayassu pecari). = Cine nu muncește nu mănâncă.
Quem (de) moço/ novo não Quem procura sempre acha =
morre, de velho não escapa = Toți Cine caută găsește.
suntem datori cu o moarte, O Quem quer bolota trepa = Cum îţi
moarte are omul, Moartea nu alege. aşterni, aşa ai să dormi.
Quem a cera quer abrandar as quem quer que seja = oricine ar fi.
unhas há-de queimar = Cine trage Quem quer ver o lobo fale-lhe na
folosul trage și ponosul. pele = Vorbești de lup și lupu-i la
Quem cala consente = Și tăcerea ușă.
e un răspuns. Quem semeia ventos colhe
Quem com maus vizinhos tempestades = Cine seamănă vânt
vizinhar com um olho há de culege furtună.
dormir e com outro vigiar = Cine Quem seu inimigo poupa nas
are vecini răi doarme iepurește (rar). mãos lhe morre = Pe cine nu lași
Quem desdenha quer comprar = să moară nu te lasă să trăiești.
Strugurii sunt acri. Quem tem boca vai a Roma =
Quem lhe comeu a carne que lhe Dacă nu ştii, întreabă.
roa os ossos = Cine trage folosul Quem tem pronta a língua não
trage și ponosul, Cine greșește tem prontas as mãos = Cine
plătește, După faptă și răsplată. vorbește, mai mult zăbovește, Ușor
Quem muito abarca, pouco aperta de zis, greu de făcut.
= Cine fuge după doi iepuri nu Quem vai muito depressa pode
prinde niciunul. quebrar a cabeça = Graba strică
Quem não arrisca não petisca = treaba, Cine se grăbește și ce are
Cine nu riscă nu câștigă. prăpădește.
Quem não pode morder não Quem vê caras não vê corações =
mostre os dentes = Dacă nu poți Aparenţele înşală.
mușca, nu-ți arăta colții. querer a alguém como às

192
meninas dos seus olhos = a iubi pe cineva ca pe ochii din cap.

querer abranger o céu com as mai vrea să-l vadă în ochi.
mãos = a vrea luna de pe cer, a querer voar sem ter asas = a
visa la cai verzi pe pereţi, a visa încerca un lucru imposibil.
avioane (col.), a dori un lucru questão de confiança = chestiune
imposibil. de încredere.
querer bem = a iubi. questão de lana-caprina = fleac,
querer mal = a urî. mizilic, lucru lipsit de importanță.
querer mama = a nu se descurca questão pendente = problemă
singur, a fi un neajutorat, a fi ouat nerezolvată, chestiune nerezolvată.
(fig.), a aștepta tot timpul ca quinta-feira = joi.
altcineva să-i rezolve problemele. quinta-feira de comadres = joia
querer ver alguém pelas costas = din săptămâna lăsatului sec de
a nu putea suferi pe cineva, a nu dinaintea începerii postului Paştelui.

R
rabo alçado (pop.) = persoană jucător prin împingerea mingii în
umilită sau speriată, care pune laterala adversarului și recuperarea
coada între picioare (fig.). ei pe partea cealaltă.
rabo da cachoeira (Braz.) = partea rabo-branco (ornit.) = pietrarul sur
inferioară a unei căderi de apă, (Oenanthe oenanthe).
poalele cascadei. rabocoelha (ornit.) = diverse specii
rabo de arraia (Braz.; sport) = două de găinușă de apă (Rallidae).
tipuri de lovituri executate în rabo-de-andorinha (constr.) =
capoeira. îmbinare în coadă de rândunică.
rabo de cavalo = coadă de cal, rabo-de-anho (bot.) = soi de
pieptănătură cu părul strâns la struguri.
spate. rabo-de-arara (bot.) = crăciuniță,
rabo de foguete (Braz.; col.) = poinsettia (Euphorbia pulcherrima).
problemă dificilă. rabo-de-bacalhao (ornit.) = nume
rabo de galo (Braz.) = 1. (col.) generic dat șoimilor (Falconidae).
cocteil cu vermut și cachaça; 2. rabo-de-bugio (Braz.) = nume
(reg.) macetă. generic dat ferigilor (Pteridophyta).
rabo de maré (Braz.) = tip de rabo-de-caldeira = aromă de fum
pororoca între Costa do Pará- pe care o au unele vinuri.
Maranhão și Cayenne, în Guiana rabo-de-cão (bot.) = denumire
Franceza. generică pentru unele specii de
rabo de peixe (Braz.) = denumire plante din genul Cynosurus.
comună dată automobilelor de lux rabo-de-cavalo = 1. (bot.) coada-
produse în anii ’50. calului, specie de plantă din familia
rabo de saia (Braz.) = 1. fustă (fig.), Equisetaceae; 2. (bot.) hrean
femeie, persoană de sex feminin; 2. (Armoracia rusticana).
tip de petardă. rabo-de-cobra/ rabo-de-rato (bot.)
rabo de tatu (Braz.) = biciușcă din = coada-calului, specie de plantă
piele. din familia Equisetaceae.
rabo de vaca (Braz.; sport) = în rabo-de-cutia (Braz.; bot.) = arbore
fotbal, dribling executat de un ornamental din flora braziliană cu
194
flori galben-aurii (Stifftia tânără sau adultă; 2. (Braz.)

chrysantha). drăcușor.
rabo-de-escrivão (Braz.; ornit.) = rabo-de-tatu = un fel de bici din
pasăre din familia Cuculidae din piele, împletit până la capăt.
fauna Americii de Sud (Piaya rabo-de-zorra (bot.) = lupariță,
cayana). lupoaie, busuioc-sălbatic
rabo-de-foguete (ornit.) = nume (Orobanche ramosa).
generic pentru unele specii de rabo-de-zorra-macio (bot.) = plantă
pițigoi (Paridae). graminee din familia Alopecuraceae.
rabo-de-galo (bot.) = nume dat rabo-leva = fâșie textilă sau de
unor graminee din familia Poaceae. hârtie care se agață, în chip de
rabo-de-gato = 1. (bot.) soi de farsă, de hainele trecătorilor, în
struguri albi; 2. (bot.) varietate de perioada de Lăsatul-Secului de
mere cultivate în Portugalia; 3. (bot.) dinaintea postului Paștelui.
plantă din familia Gramineae rabo-queimado/ rabo-ruço/ rabo-
rabo-de-leque = treaptă mai lată ruivo (ornit.) = codroș, nume dat
într-o parte decât în cealaltă, la unor păsări din familia Turdidae,
scările în spirală. genul Phoenicurus.
rabo-de-ovelha (bot.) = soi de rachar lenha = a sparge lemne.
struguri. rachar o bico (Braz.) = a râde în
rabo-de-palha = 1. pată pe hohote, a râde de-a se prăpădi.
reputația cuiva; 2. (Braz.; ornit.) raios actínicos (fiz.) = radiaţii
pasăre din familia Cuculidae din actinice.
fauna Americii de Sud (Piaya raios catódicos (fiz.) = radiaţii
cayana). catodice.
rabo-de-porco (bot.) = plantă din raios cósmicos (fiz.) = radiaţii
familia Euphorbiaceae. cosmice.
rabo-de-raposa = 1. (bot.) plantă raios e coriscos = ameninţări şi
acvatică (Ceratophyllum demersum); injurii.
2. (mar.) tip de nod marinăresc; 3. raios gama (fiz.) = radiaţii gamma.
(Braz.; bot.) nume generic pentru ranger os dentes = a scrâşni din
diverse graminee; 4. (bot.) moțul- dinţi de ciudă sau de durere.
curcanului, plantă ornamentală și rapazinho-dos-velhos (Braz.;
medicinală din flora asiatică și ornit.) = pasăre insectivoră din
africană (Amaranthus caudatus). fauna sudamericană, care se
rabo-de-saia = 1. (fam.) femeie preface moartă pentru a scăpa de

195
prădători (Nystalus chacuru). recolher-se em casa = a se

rasgo de generosidade = act de retrage, a se izola de lume.
generozitate. rede ferroviária (transp.) = rețea de
rasgo de heroísmo = act de căi ferate.
eroism. reembolsar as despesas = a
Raspa-te! = Pleacă de aici!, Cară-te deconta cheltuielile.
de aici!, Dispari! refinaria de açúcar = fabrică de
rato de biblioteca = șoarece de zahăr.
bibliotecă. refinaria de petróleo = rafinărie de
rato de sacristia = bigot, fățarnic. petrol.
razão de Estado (pol.) = rațiune de reflexo condicionado (fiziol.) =
stat. reflex condiționat.
rebelião armada (milit.) = insurecție reforma agrária = reformă agrară.
armată. refreas as paixões = a-și înfrâna
rebentar a boca = a se umple de patimile.
bube. refrescar a cabeça = a se calma, a
rebentar a cara = a-i ieşi bube, a se linişti, a se potoli.
avea o erupţie. refrescar o sangue = a bea ceva
recalcar as lágrimas = a-și rece, a se răcori cu o băutură.
ascunde lacrimile, a-și reține regatear o preço = a negocia
lacrimile, a-și înăbuși plânsul. prețul, a se târgui.
receber o devido = a primi exact ce região abissal = zona abisală.
merită. regiões ocultas = zone
receber os parabéns a primi necercetate.
felicitări. regra de falsa posição (matem.) =
receber um não = a fi refuzat, a regula reducerii la absurd.
primi un refuz. reino animal (biol.) = regnul animal.
rechaçar um assalto (milit.) = a Reino do Ventre (rel.) = în budism:
respinge un atac. spaţiu metafizic locuit de Regii
reclusão perpétua = închisoare pe Înţelepciunii; Regatul Pântecului.
viață. reino dos animais (biol.) = regnul
recolher água em peneira = a căra animal.
apă cu ciurul, a face un lucru reino vegetal (biol.) = regnul
prostesc, lipsit de logică. vegetal.
recolher-se aos braços de Morfeu relações tensas = relații încordate.
= a se duce la culcare. relógio de água = clepsidră cu apă.

196
relógio de areia = clepsidră. renovar a memória = a împrospăta

relógio de bolso = ceas de memoria.
buzunar. renovar o ar = a aerisi.
relógio de cuco = ceas cu cuc. reparação geral = reparație capitală.
relógio de frontão/ de torre = reparar em migalhas = a se lega
orologiu, ornic, ceasornic. de amănunte.
relógio de mesa = ceas de masă. reparo das forças = refacerea
relógio de parede = ceas de forțelor.
perete. repelir um ataque (milit.) = a
relógio de pêndulo = pendulă. respinge un atac.
relógio de ponto = ceas de pontaj. repor no lugar = a pune la loc.
relógio de pulso = ceas de mână. reprezentar um papel = a juca un
relógio de sol = ceas solar. rol.
relógio despertador = ceas requeijão cremoso (Braz.;
deșteptător. gastron.) = cremă de brânză.
remate de cabeça (sport) = lovitură requerer explicações = a cere
cu capul, gol înscris cu capul. explicații.
remédio válido (med.) = rés-do-chão = parter.
medicament eficace, tratament resistir à tentação = a rezista
eficient. ispitei.
remeter ao acaso = a lăsa la voia responder à letra = a da un
întâmplării. răspuns precis.
remir a culpa = a-și răscumpăra responder às esperanças = a
greșeala. corespunde așteptărilor.
remorder-o a consciência = a-l responder por escrito = a
mustra conștiința. răspunde în scris.
remunerar os danos = a responder que não = a zice că nu,
compensa daunele. a răspunde negativ, a nega sau a
rendas do Estado = veniturile refuza.
statului. responder que sim = a zice că da,
render a guarda (milit.) = a a răspunde afirmativ.
schimba garda. responder sem trepidar = a
render as armas (milit.) = a depune răspunde fără șovăială, a răspunde
armele. fără ezitare.
rendimento do trabalho (econ.) = responder torto = a da un răspuns
productivitatea muncii. dur.

197
resposta peremptória = răspuns forma unui aparat de dializă portabil,

categoric. miniatural, cu consum redus de apă
resposta seca = răspuns sec. şi care nu impune imobilizarea
restabelecer a saúde = a se pacientului.
însănătoși, a se face bine. rim flutuante (med.) = rinichi
restrição das liberdades = deplasat, rinichi dislocat.
limitarea libertății. rima encadeada (lit.) = rimă
reter as lágrimas = a-și ascunde realizată între finalul unui vers și
lacrimile, a-și reține lacrimile, a-și mijlocul versului următor.
înăbuși plânsul. rim-de-boi (Braz; bot.) = arbore de
revirar o estômago = a întoarce bumbac, arbust din flora braziliană
mațele pe dos, a face scârbă. (Gossypium brasiliensis)
revirar os olhos = a da ochii peste rio abaixo (geogr.) = în aval.
cap. rio acima (geogr.) = în amonte.
revista da imprensa = revista presei. rir até rebentar as ilhargas (fig.) =
revista mensal = revistă lunară. a se tăvăli pe jos de râs (fig.).
revista semanal = revistă rir-se a bandeiras despregadas =
săptămânală. a râde în hohote, a se tăvăli pe jos
revista teatral = teatru de revistă. de râs, a râde de-a se prăpădi.
revogar uma lei (jur.) = a abroga o riscar da memória = a șterge dn
lege. memorie.
rezar pelo mesmo breviário = a Ri-se o sujo do mal lavado = Râde
tunat şi i-a adunat, cine se- ciob/ hârb de oală spartă, Râde
aseamănă, se-adună, parcă ar fi de- dracul de porumbe negre, dar pe
o mamă. sine nu se vede.
rezar-lhe pela alma = cum a venit, riso amarelo = râs strâmb, râs
aşa s-a dus; a-şi lua adio de la mânzesc.
ceva, a se resemna pentru riso louco = râs nebun, râs isteric.
pierderea unui obiect. riso sarcástico = râs sarcastic.
Ri melhor quem ri no fim = Cine riso sardónico = râs sardonic.
râde la urmă râde mai bine. riso seco = râs forțat.
rijo de boca (d. animale, în special roçar o cu pelas paredes/
cabaline) = nărăvaş, greu de strunit esquinas (vulg.) = a freca menta
(care nu acceptă să fie înhămat). (fam.), a freca mangalul (col.), a o
rim artificial (med.) = rinichi bate în cap (arg.), a tăia frunză la
artificial, dispozitiv medical sub câini.

198
rocha abissal (geol.) = rocă privirea.

abisală. rodar os calcanhares = a o lua la
rocha efusiva (geol.) = rocă sănătoasa, a-şi pune coada pe
vulcanică. spinare, a fugi.
rodar com a vista = a cuprinde cu rodear uma questão = a ocoli
miezul chestiunii. romper o fogo (milit.) = a deschide
roer a corda = a nu-şi ţine cuvântul, focul.
a-şi încălca o promisiune. romper o matrimónio a desface
roer os ossos = 1. a se lipi (col.), a căsătoria.
profita, a culege resturile; 2. a căra rosto a rosto = faţă în faţă.
mapa (col.), a fi negru pe plantaţie roubar no peso = a fura la cântar.
(col.), a duce tot greul în timp ce alţii roubar o coração = a fura inima.
profită; 3. a rămâne cu resturile, cu roubo por esticão = tâlhărie, jaf
partea cea mai proastă din ceva. violent.
roer um osso = a se târâi, a-şi roupa branca/ de baixo/ interior/
duce zilele, a se chinui să facă un íntima = lenjerie de corp, rufărie.
lucru lipsit de beneficii sau glorie. roupa de cama = așternuturi,
Roma e Pavia não se fizeram num lenjerie de pat.
dia = Roma nu s-a construit într-o roupa de domingo/ ir à missa/ ver
zi. a Deus = hainele bune, hainele de
romance de amor = poveste de duminică.
dragoste. roupa de grife (Braz.) = haine de
romance policial (lit.) = roman firmă, haine de designer.
polițist. roupa de marca = haine de firmă,
romper as águas (med.) = a i se haine de designer.
rupe apa unei femei gravide. roupa do trinque = haine noi.
romper as dúvidas = a alunga rua de sentido único (transp.) =
îndoielile. stradă cu sens unic.
romper as hostilidades (milit.) = a ruir como um castelo de cartas =
începe ostilitățile. a se nărui, a se prăbuşi ca un castel
romper as ondas (mar.) = a sparge de cărţi de joc.
valurile.

S
sabão de barba = săpun de bărbierit. călătorie.
sabão líquido = 1. săpun lichid; 2. saco-cama = sac de dormit.
detergent lichid. sacro colégio (rel.) = colegiul
sabedoria popular = înțelepciunea cardinalilor din Biserica Catolică.
populară. sacudir a água do capote = a
saber de cor = a ști pe dinafară, a arunca mâţa moartă în curtea altuia,
ști pe de rost. a fugi de răspundere, a da vina pe
saber de cor e salteado = a şti la altcineva, a fi de vină mortul.
perfecţie, ca pe apă. sacudir a cerviz = a-şi scutura
saber guiar a sua barca = a şti să- jugul.
şi pună ordine în viaţă. sacudir as cadeiras (col.) = a da
saber manejar os negócios = a se din fund, a dansa.
pricepe la afaceri, a avea cap de saia de baixo = jupon.
afacerist. saia de balão = crinolină.
saber onde tem o nariz (fig.; fam.) saia rodada = fustă lungă.
= a fi sigur pe el. saia-calça = fustă-pantalon.
saber que nem gaita = a fi bun de saia-casaco = taior de damă, deux-
să te lingi pe degete. pièces.
saciar a fome = a potoli foamea, a saí-bico-fino (ornit.) = pasăre din
sătura. familia Fringillidae (Dacnis cayana).
saciar os desejos = a satisface sair à janela = a ieși la fereastră.
poftele, a potoli dorințele. sair da concha = 1. a se arăta, a se
saco de água quente = buiotă. ivi, a apărea după o absenţă; 2. a
saco de confeitar/ confeiteiro înflori, a cunoaşte o perioadă
(Braz.; gastron.) = poche de șprițat. propice.
saco de dormir = sac de dormit. sair de embaraços = a ieși la liman
saco de mão = poșetă, geantă de (fig.), a scăpa de greutăți.
mână. sair do preio = a ieși de sub tipar, a
saco de pasteleiro (Port.; gastron.) fi publicat.
= poche de șprițat. sair o rio do leito = a ieși râul din
saco de viajem = geantă de matcă.
200
sal amarga, sal de Epsom (farm.) înainte, săritură în cap.

= sare amară, sulfat de magneziu salto em altura (sport) = săritură în
heptahidratat folosit ca purgativ înălțime.
(MgSO4.7H2O). salto em comprimento (sport) =
sal de cozinha (gastron.) = sare de săritură în lungime.
bucătărie. salva de gargalhadas = hohote de
sal fino (gastron.) = sare fină. râs.
sal grosso (gastron.) = sare salva de palmas = aplauze.
grunjoasă. salvar a pele = a-şi salva pielea, a-
sal iodado (gastron.) = sare iodată. şi scăpa pielea.
sal marinho (gastron.) = sare de salvar as aparências = a salva
mare. aparențele.
sala de espera = sală de așteptare. salvar-se em água de bacalhau =
sala de jantar = sufragerie, a se salva la mustaţă.
încăpere unde se ia masa. sangramento do nariz (med.) =
sala de jantar = sufragerie. epistaxis, hemoragie nazală.
sala de visitas = salon. sangue arterial (fiziol.) = sânge
sal-e-pimenta = (despre țesături:) arterial, sânge bogat în oxigen care
sare-și-piper, pepit. este transportat prin artere de la
salgueiro-chorão (bot.) = salcie inimă la celelalte organe.
plângătoare (Salyx babylonica). sangue azul = sânge albastru,
salsa picante (gastron.) = sos sânge nobil sau regal.
picant. sangue bom (col.) = prieten,
saltar a terra = a coborî pe pământ camarad, intim.
(dintr-un avion sau de pe o sangue da parra (pop.) = vin.
ambarcațiune). sangue das uvas = must.
saltar ao pescoço de alguém (fig.; sangue de cristo = 1. (col.) vin
fam.) = a-i sări la gât cuiva, a-i sări roşu; 2. (pop.) vin.
la jugulară. sangue de salamandra (alchim.) =
saltar aos olhos = a fi evident, a sânge de salamandră, vechea
sări în ochi, a fi la mintea cocoșului. denumire a acidului azotos,
saltar de contente = a sări în sus cunoscut alchimiştilor şi ca spiritul
de bucurie. azotului fumans sau acid azotos
salto à vara (sport) = săritură cu flogisticat.
prăjina. sangue de tatu (Braz.) =
salto de cabeça = salt cu capul denumirea comună a unor tipuri de

201
sol de culoare roşie, ideale pentru anumite poziţii sociale sau funcţii.
plantaţiile de cafea. sangue misturado = sânge
sangue do baço (vet.) = antrax amestecat, metisaj de populaţii sau
(cărbune sau dalac), boală rase.
contagioasă a animalelor copitate, sangue nobre = sânge albastru,
transmisibilă şi la om, cauzată de sânge nobil.
Bacillus anthracis. sangue pobre (fiziol.) = sânge
sangue dos filósofos (alchim.) = în diluat, în care se identifică un număr
alchimie sau în filosofia antică, scăzut de hematii.
presupusul spirit mineral al sangue quente (biol.) = sânge cald,
metalelor. sânge de tipul celui pe care îl au
sangue e solo (ist.) = 1. sânge şi vertebratele cu sistem circulator
pământ, traducere a expresiei complet.
germane Blut und Boden, introdusă sangue rico (fiziol.) = sânge în care
de politologul Karl Haushofer, cu hematiile sunt prezente în
sensul se element de maximă concentraţie ridicată.
importanţă pentru cineva; 2. sânge sangue ruim (col.) = 1. sânge
şi pământ, principiu utilizat de Adolf stricat (fig.), persoană cu obârşie
Hitler şi de ideologii nazişti ai celui nesănătoasă; 2. (p. ext.; fig.) neam
de Al Treilea Reich în scopul de a prost.
justifica expulzarea sau sangue suga (fam.) = lipitoare,
exterminarea populaţiilor de alte parazit (fig.), persoană care refuză
origini decât cea germană. să muncească şi abuzează de cei
sangue frio = 1. (biol.) sânge rece, din jur.
sânge de tipul celui pe care îl au sangue tricolor (Braz.; sport) =
reptilele şi vertebratele cu sistem denumire dată membrilor şi
circulator incomplet, aflat în suporterilor clubului de fotbal
permanenţă la temperatura Juventus din Jaraguá do Sul.
ambientală; 2. (fig.) sânge rece, sangue venoso (fiziol.) = sânge
luciditate, prezenţă de spirit, venos, sânge sărăcit în oxigen care
autocontrol. este transportat către plămâni
sangue infecto (ist.) = sânge pentru a se reoxigena.
murdar sau impur, expresie utilizată sangue vivo = sânge pur, sânge
în Peninsula Iberică în Evul Mediu neamestecat.
cu referire la evrei şi mauri, în sangue-de-adão = 1. (bot.) salvie,
scopul de a le refuza accesul la jaleş de grădină, plantă ornamentală

202
din familia Lamiaceae (Salvia urticarie, erupţie cutanată.

splendens); 2. (bot.) salvie tropicală, sangue-suga (zool.) = lipitoare
plantă ornamentală din familia (Hirudo medicinalis).
Lamiaceae (Salvia coccinea). santa-lúcia (Braz.; bot.) = salată de
sangue-de-boi (Braz.) = 1. (ornit.) apă (Pistia stratiotes).
pasăre din familia Thraupidae, cu Santo Lenho (rel.) = Sfânta Cruce.
penaj roşu şi negru, din fauna Santo Ofício (rel.) = Sfântul Oficiu,
braziliană (Ramphocelus brasilius Inchiziția.
dorsalis); 2. (ornit.) pasăre tropicală Santos da casa não fazem milagres
din familia Tyrannidae, cu penaj = Nimeni nu-i profet în ţara lui.
roşu strălucitor (Pyrocephalus rubinus são e salvo = viu și nevătămat.
rubinus); 3. (bot.) plantă medicinală sapatos anabela = pantofi cu toc
din flora braziliană (Myrcia ortopedic.
sellowiana). sapatos de salto-alto = pantofi cu
sangue-de-cristo = 1. (bot.) arbust toc înalt.
din familia Rubiaceae (Sabicea sapatos de taco = pantofi cu toc.
cana); 2. (Braz.; bot.; reg.) specie sapatos de verniz = pantofi de lac.
de porumbel (Columbina talpacoti). sapatos plataforma = pantofi cu
sangue-de-dragão = răşină platformă.
vegetală produsă din seva saraiva de balas = ploaie de gloanțe.
dragonierului, arbore din flora saraiva de insultos = ploaie de
atlantică (Dracaena draco), cu insulte.
proprietăţi cicatrizante, antioxidante, sarar os maus costumes = a
antiinflamatorii, antivirale, dezvăța de obiceiurile proaste.
bactericide şi analgezice. Se vires as barbas do teu vizinho
sangue-de-drago (bot.) = 1. arbore a arder, põe-te a mexer = Învață
din familia Euforbiaceae, cu din greșelile altora.
proprietăţi medicinale (Croton sebe viva = gard viu.
urucurana); 2. varietate de dracenă, sebo de murumuru = unt vegetal
plantă ornamentală din familia extras din semințele unui palmier
Liliaceae (Dracaena Van-Houtte). din flora sudamericană, utilizat în
sangue-de-nosso-senhor, fabricarea săpunului (Astrocaryum
sangue-do-cordeiro (bot.) = arbust murumuru).
din familia Rubiaceae (Sabicea sebo de ucuuba = ulei de ucuuba,
cana). grăsime vegetală extrasă din
sangue-novo (Braz.; pop.) = semințele unui arbore sudamerican

203
(Virola surinamensis), utilizată la voie, după gust.

fabricarea săpunurilor, a lumânărilor segundo reza a tradição =
și lămpilor, dar și în medicina conform tradiției.
tradițională. segundo tenente (milit.) =
sebo em rama = osânză crudă, sublocotenent.
nepreparată. segurança de Estado = siguranța
sebo vegetal = ceară vegetală, statului, securitatea statului.
substanță grasă obținută din diverse segurar a barra (Braz.) = a nu se
plante, utilizată, după caz, în da bătut.
cosmetică, în gastronomie, în seio aéreo (anat.) = sinus osos.
industria lumânărilor și săpunurilor seio da Igreja = sânul bisericii (fig.),
sau a vopselei. turma de credincioși, comunitatea
sebo-mineral (miner.) = ozocherită credincioșilor.
sau ceară de pământ, ceară seio de laço = porțiunea aflată la
minerală aromatică, alcătuită din jumătatea lasoului, atunci când un
hidrocarburi parafinice, aflată în capăt al acestuia este ținut în mână
stare naturală în zăcăminte de către crescătorul de animale, iar
petrolifere, utilizată la fabricarea celălalt este înfășurat în jurul
lumânărilor și a cerii minerale. animalului.
secos e molhados = băcănie. seio frontal (anat.) = fiecare din
secreção interna (fiziol.) = secreție cele două sinusuri frontale.
internă a glandelor endocrine. seio intercavernoso (anat.) = sinus
secretaria de Estado (pol.) = intercavernos.
minister. seio maxilar (anat.) = fiecare din
Segredo em boca de mulher é cele două sinusuri maxilare.
como manteiga em focinho de seio piriforme (anat.) = sinus
cão = Femeile nu știu să țină un piriform, reces piriform, șanț laringo-
secret. faringian.
seguir a pista = a urmări. seio sagital (anat.) = sinus sagital.
seguir o exemplo = a urma seio venoso (zool.) = cavitate ce se
exemplul. deschide în atriumul inimii unor
segunda tenção = mintea cea de vertebrate.
pe urmă. seios acessórios do nariz (anat.)
segunda via = copie, duplicat. = sinusuri paranazale (frontal,
segunda-feira = luni. maxilar, sfenoid și etmoid).
segundo o talante = de voie, după seios cavernosos (anat.) = sinusuri

204
cavernoase. sem dizer nem chus nem bus = în

seios esfenoidais (anat.) = sinusuri linişte, fără a zice „pâs”.
sfenoide, sinusuri sfenoidale. sem dúvida = fără îndoială.
seios etmoidais (anat.) = sinusuri sem eira nem beira = fără casă,
etmoide, sinusuri etmoidale. fără masă.
seios paranasais (anat.) = sinusuri sem embargo = cu toate acestea,
paranazale (frontal, maxilar, sfenoid pe de altă parte, în ciuda acestui
și etmoid). fapt.
seios venosos durais (anat.) = sem espessantes (gastron.) = fără
sinusuri venoase durale. agenți de îngroșare.
seja qual fôr = oricare ar fi. sem freio = de neoprit.
seja quem for = oricine ar fi. sem furo = fără scăpare, fără ieşire,
selo postal = timbru poștal, marcă fără soluţie.
poștală. sem glúten (gastron.) = fără gluten.
sem açúcar adicionado (gastron.) sem lactose (gastron.) = fără lactoză.
= fără adaos de zahăr. sem mais tardar = fără întârziere.
sem apelo nem agravo = fără sem medida = fără măsură, în
ieşire, fără perspectiva de a găsi o exces.
soluţie sau o rezolvare. sem motivo = fără motiv, fără niciun
sem aviso = 1. fără preaviz; 2. pe motiv.
neașteptate, din senin. sem nome = de nedescris.
sem casa = fără domiciliu. sem parar = fără încetare, fără
sem cerimónia = fără a se formaliza, oprire, neîncetat.
în largul său. sem perda de tempo = fără a
sem conservantes (gastron.) = fără pierde vremea.
conservanți. sem pés nem cabeça = fără cap şi
sem conto = fără sfârşit. fără coadă, fără niciun dumnezeu,
sem contradição = incontestabil. fără logică.
sem corantes (gastron.) = fără sem piedade = fără milă, fără cruțare.
coloranți. sem preâmbulos = fără niciun
sem despegar = fără întrerupere, preambul, fără a lungi vorba.
fără oprire. sem princípios = fără principii, lipsit
sem destino = la întâmplare, la de principii.
derută, fără ţintă. sem querer = neintenționat, fără
sem dizer água vai = pe intenție.
nepregătite, ca din oală. sem razão alguma = fără motiv,

205
fără niciun motiv. sentir muito = a regreta, a-i părea

sem remissão = fără milă, fără rău.
cruțare. sentir na carne própria/ na
sem reserva = fără rezerve, fără própria pele = a simţi pe propria
ezitare. piele, a simți în carne proprie.
sem resguardo = neatent, imprudent. sentir-se em casa = a se simţi în
sem respirar = fără oprire, fără largul său.
încetare, fără răgaz. sepultar um segredo = a păstra un
sem restrição = fără restricții. secret.
sem rumor = fără zgomot, în ser a cara de alguém = a semăna
tăcere, în liniște. leit cu cineva.
sem tento = nechibzuit. ser a coqueluche de = a fi idolul
sem termo = fără sfârșit. cuiva, a fi boala cuiva (pop. şi fam.).
sem testemunha = fără martori, în ser a pura verdade = a fi purul
privat. adevăr, a fi adevărul gol-goluț.
sem tir-te nem guar-te = pe ser a última palavra = a fi ultimul
neașteptate, din senin. răcnet.
sem tom nem som = fără cap și ser alvo de = a face obiectul, a fi
coadă, fără noimă, fără sens. supus.
sem trégua = fără răgaz, fără ser bom para = a fi bun la.
oprire, fără încetare. ser carta fora do baralho = 1. a nu
sem tugir nem mugir = fără un avea valoare în sine; 2. a fi dat la o
sunet, fără a scoate un sunet. parte.
sempiterna glória = glorie eternă. ser da corda = a fi de-o teapă.
sempre que = 1. de fiecare dată ser da mesma carne = a fi de
când; 2. cu condiția de a/ ca/ să. acelaşi sânge, a fi de acelaşi neam,
sempre-em-pé (Port.) = hopa- a fi rudă cu cineva.
mitică. ser da pele/ da raça do diabo = 1.
sempre-verde, sempre-viva (bot.) a fi rezistent, ce-i rău nu piere, ai
= imortelă (Helichrysum). mai văzut drac mort?; 2. a fi dat
senhor de baraço e cutelo = dracului, a fi dracul gol, a fi afurisit;
satrap, tiran, individ care îşi impune 3. a fi obraznic, a avea pe dracul în
voinţa în mod abuziv. el.
sentidos cutâneos = simţul tactil. ser das berças (peior.) = a fi de la
sentimento de culpabilidade = ţară, a fi de la coada vacii.
mania persecuţiei. ser de boa cepa = a fi de familie

206
bună. şi os, a-i număra coastele.

ser de cabo-de-esquadra = a fi ser posto a um canto = a fi pus la
lipsit de logică. colţ, a fi pus la locul lui.
ser de gancho = a fi un individ ser ruim de boca = a fi mereu
dificil și complicat. nemulţumit, a se plânge constant.
ser do chifre furado (fam.) = a ser senhor de sí = a fi propriul său
avea curaj, a avea tupeu, a fi stăpân.
tupeist. ser todo olhos = a se uita cu
ser do sangue de (alguém) = a fi atenție.
sânge din sângele cuiva, a se înrudi ser todo ouvidos = a fi numai ochi
cu cineva, a fi rudă de sânge cu și urechi.
cineva. ser um bom garfo = a mânca
ser do seio de = a fi protejatul exagerat de mult, a fi mâncău.
cuiva, a fi omul cuiva, a fi favorizat ser um bombo de festa = a fi ciuca
de cineva. bătăilor.
ser dos quatro costados = a fi ser um cérebro (fig.) = a fi un
cum trebuie, a fi complet, a fi corect. geniu, a fi o capacitate.
ser função de = a fi în funcţie de, a ser um coração aberto/ lavado = a
depinde de. fi sincer şi deschis.
ser meianoite = a fi miezul nopții. ser um livro aberto = a fi ca o carte
ser mentira de rabo e cabeça = a deschisă.
fi o minciună gogonată. ser um meio sangue = a fi mulatru,
ser mister, ser necessário = a fi a fi din tată alb şi mamă neagră sau
necesar, a fi indispensabil. invers.
ser o braço direito de = a fi mâna ser um par de galhetas = a fi doi la
dreaptă, a fi omul de încredere sau leu (fam.), a umbla mereu cu
secundul cuiva. cineva, formând o pereche ridicolă.
ser o mais que alguém pode fazer ser um pé-de-chumbo = a fi încet,
= a fi tot ce poate face cineva. a se mişca în reluare (col.).
ser o santo do dia = a fi eroul zilei. ser uma barra = a fi o capacitate.
ser óbvio = a fi evident, a fi ser uma malva (fig.) = a fi blând, a
limpede, a se vedea de la o poștă fi delicat ca o floare.
(fam.). ser uma mão na roda = a fi de
ser pau para toda a colher = a fi mare ajutor la momentul oportun.
bun la toate, a face de toate. ser unha com carne com alguém
ser pele e ossos = a fi numai piele = 1. a fi prieten intim cu cineva; 2. a

207
fi la cataramă cu cineva. soberano bem = binele suprem.

ser/ ter um bom papo = a avea socar o fígado = a scoate dn sărite,
glagorie (fam.), a avea papagal a călca pe coadă (fig.).
(col.), a vorbi bine. sociedade anónima = societate
serviço de chá = serviciu de ceai. anonimă.
serviço militar (milit.) = serviciu sócio de mérito = membru de
militar. onoare.
serviço público = serviciu public. socorro urgente (med.) = prim ajutor.
serviços de transmissões (milit.) = sofrer fome = a suferi de foame, a
transmisiuni. face foamete.
servir a mesa = a pune masa. sofrer privações = a trăi în lipsuri,
servir a pátria = a servi patria. a trăi în mizerie.
servir de exemplo = a sluji de sofrer que nem sovaco de
exemplu. aleijado (Braz.; reg.) = a suferi ca
servir de pantalha = a-i servi de un câine, a suferi intens.
paravan. soldado novel (milit.) = recrut,
servir-se de = a avea amabilitatea răcan, pifan (arg.).
să, a fi drăguț să. soldadura autogénea = sudură
sessão plenária = sesiune în plen. autogenă.
sexta-feira = vineri. soltar a língua (fig.) = 1. a da din
silêncio sepulcral = tăcere gură, a flecări, a vorbi ca o moară
mormântală. stricată; 2. a-și da drumul la gură, a
sinais de bexiga = semne de da pe gură (arg.).
vărsat. soltar o cão = a dezlega câinele, a
sinal da Cruz (rel.) = semnul crucii, da drumul la câine.
binecuvântare. soltar palavras ao vento = a vorbi
sinistro marítimo (mar.) = naufragiu. în vânt, a vobi la pereți.
sistema galáctico (astron.) = galaxie. soltar uma pedrada = a arunca cu
sistema tributário (econ.) = sistem piatra.
de impozitare. soltura do ventre (med.; pop.) =
situação preta = situație gravă. diaree, pântecăraie (pop.).
só pele e ossos = numai piele și solução de continuidade = lacună,
os, slab, costeliv. întrerupere.
sob o pretexto = sub pretextul. solução madura = soluție matură,
sob palavra = pe cuvânt de onoare. chibzuită.
sob ressalva = cu condiția. sombra e água fresca = ca un
paşă, ca bulibaşa.
208
sombreirinho-dos-telhados (bot.) alguém) = a i se sui sângele la cap,

= plantă grasă din familia a-i sări muştarul (fam.), a se înfuria.
Crassulaceae, comestibilă și cu sublimado corrosivo (chim.) =
proprietăți medicinale (Umbilicus clorură de mercur.
rupestris). suceda o que suceder = fie ce-o fi,
sonhos cor-de-rosa = visuri orice ar fi, orice s-ar întâmpla.
fericite, iluzii. suco de frutas (gastron.) = suc de
sono de chumbo = somn greu, fructe.
somn de plumb. suco de tomate (gastron.) = suc de
sono eterno = somnul de veci, roșii.
moartea. suco gástrico (fiziol.) = suc gastric.
sono profundo/ selto = somn suco natural de laranja (gastron.)
adânc, somn profund. = suc natural de portocale.
soprar a lição = a sufla sucos entéricos (fiziol.) = sucuri
răspunsurile unui elev examinat. intestinale.
sortes várias = sortimente variate. sufocar as emoções = a-și înăbuși
sossegar a dor = a potoli durerea. emoțiile.
Sua alma, sua palma = Fiecare sufrágio universal = vot universal.
pasăre pe limba ei piere, Semeni sujar a água que se bebe = a-şi
vânt, culegi furtună, proverb care pune singur beţe în roate, a şi-o
sugerează că acţiunile noastre au face cu mâna lui.
consecinţe pe măsură. sujeitar a cólera = a-și stăpâni
sua santidade = sfinția sa. furia, a-și ține mânia în frâu.
suar as estopinhas = a face sulcar a terra = a ara, a brăzda
eforturi cu sudoarea frunţii, a munci pământul.
de-ai sări capacele (col.). sulcar o mar = a străbate apele, a
suar em bica = a transpira cutreiera mările, a naviga.
abundent, a transpira ca tractoriştii superar os obstáculos = a depăși
(fam.), a asuda ca o scroafă în piedicile.
călduri (col.). superioridade numérica =
suar sangue = 1. (med.) a avea superioritate numerică.
urme de sânge în transpiraţie; 2. suplício da roda = tragere pe
(fig.) a munci din greu, a munci pe roată.
brânci; 3. (fig.) a se chinui, a se Supremo Tribunal (jur.) = tribunal
căzni. suprem.
subir à cabeça = a i se urca la cap. suprimento de ordenado (econ.) =
subir o sangue à cabeça (de spor salarial.
209
surdo de nascença = surd din

naștere.
suspender os pagamentos (econ.)
= a suspenda plățile.
suspensão de armas (milit.) =
acord de încetare a focului,
armistițiu.
sustentar a sua opinião = a-și
susține părerea.
sustentar uma família = a întreține
o familie.
suster as lágrimas = a-și înghiți
lacrimile, a-și înăbuși plânsul.

T
tabaco de rolo = tutun de minore.
mestecat. tapar os ouvidos = a-și astupa
tabaco-rapé = tutun de prizat. urechile.
tabela alfandegária = listă de taxe tapar um buraco (fig.) = a astupa o
vamale. gaură (fig.), a asigura strictul
tabela de logaritmos (matem.) = necesar într-o anumită privinţă.
tabel de logaritmi. tarja de luto = chenar negru de
tabela de preços = listă de prețuri. doliu.
tabelo de marcador (sport) = taxa alfandegária = taxă vamală.
tabela de marcaj, tabela de scor. taxa de câmbio = rată de schimb
tábua de multiplicação (matem.) = valutar.
tabla înmulțirii. taxa predial = impozit pe clădiri.
Tal amo, tal criado = Cum e turcul teatro anatómico = sală de disecții,
și pistolul, Așa mamă/ tată, așa fiică/ laborator de disecții.
fiu. teatro de guerra (milit.) = teatru de
tangerina cravo (bot.) = varietate operațiuni militare.
de mandarină. teatro lírico (muz.) = operă.
Tantas cabeças tantas carapuças tecido cartilagíneo (histol.) = ţesut
= Fiecare cu ce-l doare. cartilaginos.
tantas vezes = de atâtea ori. teia de aranha = pânză de
Tanto faz dar-lhe na cabeça que păianjen.
na cabeça lhe dar = Ce mi-e baba teias de aranha = castele de nisip,
Rada, ce mi-e Rada baba?, Aceeași iluzii, fantezii.
Mărie cu altă pălărie. temperatura crítica (fiz.) =
tapado como um calhau = prost ca temperatura critică a unui gaz,
gardul, prost de dă în gropi, prost de temperatură maximă la care acesta
bubuie (col.). se poate afla în stare lichidă la
tapar a boca (a) = a-i astupa gura presiuni mari.
cuiva, a nu-l lăsa să vorbească. tempo coberto (meteor.) = vreme
tapar buracos (fig.) = a astupa închisă, vreme mohorâtă.
nişte găuri (fig.), a plăti nişte datorii tempo livre = timp liber.
211
tempo variável (meteor.) = timp sau violent la orice ofensă.

variabil, vreme schimbătoare. ter a barriga a dar horas = a fi rupt
temporada teatral = stagiune de de foame, a avea o foame de lup, a-
teatru. i chiorăi maţele de foame.
tempos remotos = timpuri ter a boca apertada = a nu avea
străvechi, cele mai vechi timpuri. poftă de mâncare.
tempos revoltos = vremuri tulburi. ter a cabeça a andar à roda = a i
tendão calcâneo, tendão de se învârti capul, a nu-şi mai vedea
Aquiles (anat.) = tendonul lui Ahile. capul, a fi copleşit.
tenente-coronel (milit.) = ter a cabeça a zumbir = a-i zumzăi
locotenent-colonel. capul, a nu-şi mai vedea capul, a nu
Tenha paciência! = Ai răbdare! se auzi gândind.
ténia (Port.)/ tênia (Braz.) inerme ter a cabeça em água = a fi frânt
(zool.) = specie de tenie care are ca de oboseală.
gazdă intermediară bovinele (Tenia ter a cabeça no seu lugar = a fi cu
saginata) capul pe umeri.
tenra amizade = prietenie recentă. ter a cara bem calçada = a fi trecut
tenra donzela = fecioară, domniță. prin ciur şi prin dârmon, a fi vulpe
tenra idade = vârstă fragedă. bătrână.
Tens cada ideia! = Ce-ţi trece prin ter a espinhela caída a fi slăbit, a
cap?!, Ce prostii îţi mai vin în se simţi neputincios fizic.
minte?!, Ce idei mai ai şi tu! ter a faca e o queijo na mão = a
tentar a paciencia = a pune avea pâinea și cuțitul.
răbdarea la încercare. ter a língua maior que o corpo = a
tentar a ventura = a-și încerca fi o moară stricată, a fi flecar, a fi
norocul. vorbăreț.
tentativa malograda = încercare ter a mão furada = a fi generos, a fi
eșuată, încercare nereușită. cheltuitor, a fi mână-spartă.
tentear todos os meios = a ter a pele grossa = a avea pielea
încerca prin toate mijloacele, a face groasă, a fi imun la atacurile altora.
uz de toate mijloacele. ter à perna = a avea pe urmele
teoria dos conjuntos (matem.) = sale, a fi urmărit.
teoria mulţimilor. ter algo embaixo do nariz (fig.;
ter (o) sangue na guelra = 1. a fi fam.) = a avea ceva sub nas, a avea
impulsiv, a fi temperamental, a fi la îndemână.
nechibzuit; 2. a reacţiona exagerat ter algo na ponta da língua = a-i

212
sta pe limbă. ter bolha (pop.) = a fi obsedat, a

ter alguém à perna = 1. a fi urmărit avea o manie.
de cineva, a avea codiţă (col.); 2. a ter bom ouvido = a avea ureche, a
fi incomodat sau deranjat avea ureche muzicală.
permanent de cineva. ter bom sangue = a avea o
ter alguém boa garganta = a avea constituţie fizică sănătoasă, a fi
voce bună. robust, a fi puternic şi sănătos.
ter amor à pele = a fi prudent, a nu- ter bons pulmões = a avea o voce
şi asuma riscuri, a nu-și risca pielea. puternică, sonoră.
ter areia (na cabeça) = a avea ter cabeça = a avea cap, a fi
păsărele/ gărgăuni în cap (fam.), a inteligent.
avea păianjeni la mansardă (col.), a ter cabelos/ pêlos no coração = a
avea pitici pe creier (col.), a avea fi crud, a fi insensibil.
manii sau alte dereglări psihice. ter calor = a-i fi cald.
ter as costas largas = a fi de cursă ter cama e mesa = a avea casă și
lungă, a fi rezistent, a-şi îndeplini masă.
toate responsabilităţile în mod ter cara de lata = a minţi de-
corespunzător. ngheaţă apele, a minţi fără ruşine.
ter as costas quentes = a avea ter cara de poucos amigos = a
spate, a conta pe protecţia cuiva. avea o figură ursuză, a fi ciufut.
ter as unhas grandes = a fi ter cara de Sexta-Feira Santa = a
agresiv, aspru, indocil. fi trist, a fi abătut.
ter azar a = a nu avea la inimă, a nu ter carta branca = a avea mână
putea înghiţi, a detesta. liberă.
ter barba(s) = a fi bătrân. ter categoria = a avea valoare, a
ter bebido água de chocalho = a avea clasă.
trăncăni ca o meliţă, a turui ca o ter caveira de burro enterrada = a
moară stricată, a i se duce gura la avea ghinion.
ceafă. ter cérebro (fam.; fig.) = a avea
ter boa boca = a mânca de toate, a cap, a fi deștept, a avea o minte
nu fi pretenţios la mâncare. strălucită.
ter boas saídas = a fi glumeț, a fi ter chifres (fig.) = a fi încornorat
spiritual. (fig.), a fi înșelat de partenerul de
ter boja para = a avea sânge în viață.
vene/ pompă/ instalaţie (col.), a ter complexos = a fi complexat.
avea tăria necesară. ter coração = a fi inimos, a fi bun la

213
suflet. ter dedo para alguma coisa = a

ter coração de bronze/ pedra/ avea mână bună la ceva, a fi
rocha = a avea o inimă de piatră, a talentat, priceput.
nu se lăsa mişcat de suferinţele sau ter dedos de fada = a avea talent
rugăminţile celor din jur. la cusut şi la brodat.
ter coração de leão = a fi viteaz, a ter dois pesos e duas medidas =
fi curajos. a fi părtinitor, a nu judeca cu
ter coração de neve = a avea o aceeași măsură, a avea dublu
inimă de gheaţă, a fi insensibil. standard.
ter coração de ouro = a avea o ter duas caras = a avea două feţe,
inimă de aur, a fi generos şi a fi făţarnic.
empatic. ter em vista = a avea în vedere.
ter coração de pomba = a fi pâinea ter entre mãos = a lucra la ceva, a
lui Dumnezeu, a fi bun ca pâinea se ocupa de ceva.
caldă. ter escola = a se pricepe la ceva, a
ter coração duro = a fi rău la inimă, fi bun la ceva, a le avea cu ceva
a fi ticălos, insensibil. (col.).
ter coração grande = a avea o ter espinha por alguém = a avea
inimă mare, a fi generos. un dinte împotriva cuiva.
ter coração lavado = a fi onest, a fi ter excelência = a fi greu de atins.
sincer. ter fibra = a avea fler, a avea mână
ter coração mole = a fi sentimental, bună, a se pricepe, a fi competent.
a fi sensibil, a fi milos. ter fome = a-i fi foame.
ter corda = a fi limbut, a fi o moară ter frio = a-i fi frig.
stricată. ter ganas de = a avea chef de.
ter cornos (fig.) = a fi încornorat ter garra = 1. a avea stăpânire de
(fig.), a fi înșelat de partenerul de sine, a avea voință, autodisciplină;
viață. 2. a avea talent, a fi competent.
ter costela de = a fi din spiţa cuiva, Ter garras não é o mesmo que ser
din seminţia cuiva, a fi din neam de. leão = Nu tot ce zboară se mănâncă,
ter culpas no cartório = a fi cu Nu toate muștele fac miere, Nu tot ce
musca pe căciulă (fam.), a se face strălucește este aur.
vinovat de ceva. ter goela de pato = a înghiţi
ter de/ que = a trebui să. îmbucături mari de alimente.
ter debaixo da língua = a-i sta pe ter horizontes largos = a avea
limbă. ambiții, a avea aspirații înalte.

214
ter juizo = a avea minte. gărgăuni în cap.

ter liberdade = a avea libertate. ter miolo (fam.; fig.) = a avea cap, a
ter linha = a fi corect, a acționa fi deștept, a avea o minte strălucită.
corect. ter miolo mole (fam.; fig.) = 1. a fi
ter lugar = a avea loc, a se prost la cap (col.); 2. a fi într-o ureche.
desfășura. ter miolos de galhina (fam.; fig.) =
ter lume no olho = a fi inteligent, a- a avea creier de găină (fig.), a nu
i sclipi ochii de inteligență. avea creier nici cât o muscă.
ter má boca = a fi mofturos la ter muita tripa = a fi interminabil, a
mâncare. nu se mai sfârşi.
ter macaquinhos no sótão = a-i ter muito bagaço = a fi putred de
lipsi o doagă, a avea pitici pe creier bogat, a învârti banii cu lopata.
(fig.), a avea păianjeni la mansardă ter na palma da mão = a avea
(fig.). situația sub control.
ter mais olhos que barriga = a fi ter na unha = a avea ceva în mâini,
lacom, a fi mâncăcios. a deţine ceva, a avea în posesie.
ter mão e mando em = a controla ter nascido debaixo de bom
ceva, a dirija ceva. planeta = a fi născut sub o stea
ter mão leve = a fi bătăuş din fire. norocoasă, a fi născut cu căiță pe
ter mão para = a avea mână bună, cap.
a fi îndemânatic. ter nascido en berço de ouro = a
ter mãos = a acţiona cu prudenţă, fi născut/ crescut în puf.
a-şi lua măsuri de precauţie. ter o braço comprido = a avea
ter mau focinho = a fi iritabil, a fi mână lungă (fig.), a avea putere sau
nervos. influență.
ter maus bofes (fam.; fig.) = a fi ter o caldo entornado = a fi
arțăgos, a avea un caracter odios. debandadă, haos, degringoladă.
ter maus fígados = 1. a avea un ter o coração ao pé da boca = 1. a
caracter urât, a fi poamă-rea (pop.); vorbi pe şleau, a spune verde în
2. a fi furios, a fi nervos. faţă; 2. a se emoţiona sau a se
ter medo = a-i fi frică, a se teme. întrista cu uşurinţă, a fi sensibil.
ter meios de subsistência = a ter o coração ao pé da goela = 1.
avea mijloace de subzistență. a se emoţiona sau a se întrista cu
ter melhoras um doente (med.) = uşurinţă, a fi sensibil; 2. a sta cu
a se simți mai bine un bolnav. sufletul la gură, a avea morcov
ter minhocas na cabeça = a avea (arg.), a fi preocupat, a se îngrijora.

215
ter o coração na boca = a vorbi ter os miolos em água = a fi frânt

fără ocolişuri, a vorbi pe şleau, a fi de oboseală.
direct. ter os ouvidos cheios = a fi sătul
ter o corpo fechado (rel.) = (în să audă același lucru.
practicile religioase afro-braziliene:) ter os pés (fincados) na terra = a
a fi imun la atacurile din afară fi cu picioarele pe pământ, a fi cu
datorită amuletelor sau ritualurilor. capul pe umeri.
ter o diabo no corpo (fig.) = 1. a fi ter ouvidos de ferreiro = a fi tare
vioi, a fi energic; 2. a fi îndrăzneț, a de urechi, a nu auzi sau a nu
avea vână (fam.), a avea sânge în înțelege ce i se spune.
pompă (arg.); 3. a-l avea pe dracul ter ouvidos de tísico = a auzi
în el, a fi afurisit. foarte bine, a avea auzul fin.
ter o dom da palavra = a vorbi ter palavra = a avea cuvânt, a fi om
bine, a fi un bun orator, a avea de cuvânt.
talente oratorice. ter pé = a umbla încoace şi încolo.
ter o juízo nos calcanhares = a ter pêlo (inf.) = a fi curajos, a avea
gândi cu curul (vulg.), a nu avea sânge în vine.
minte nici cât o găină. ter pêlo na venta = a fi irascibil, a fi
ter o rabo preso (Braz.; col.) = a un om nervos, a avea un caracter
avea ceva de ascuns, a avea dezagreabil.
schelete în dulap (fig.), a ascunde ter peneiras nos olhos = a avea
un secret neplăcut. un văl pe ochi, a nu vedea limpede.
ter o rei na barriga = a fi plin de ter pernas de alicate = a fi
sine, a fi plin de ifose, a-şi da aere. crăcănat, a avea paranteze (fam.).
ter o sangue quente = 1. a-i sări ter pernas para andar = a avea
ţandăra din nimic, a fi irascibil; 2. a fi toate condiţiile pentru o reuşită, a
focos, pasional, a avea sânge avea tot ce-i trebuie.
fierbinte. ter pontaria = a fi un bun țintaș, a
ter olho (vivo) = a fi isteț și ținti bine.
perspicace, a se pricepe la ceva, a ter por bem = a lua de bun, a
avea ochi bun. accepta ceva ca fiind adevărat.
ter olhos na ponta dos dedos = a ter préstimo = a fi util, a avea
fi îndemânatic. utilitate.
ter os dias contados = a avea ter rabo-de-palha = a fi oaia
zilele numărate, a fi pe ducă, a fi cu neagră, a avea reputația pătată.
un picior în groapă. ter razão = a avea dreptate.

216
ter sangue azul nas veias = a fi de ter um papel importante = a juca

neam nobil. un rol important.
ter sangue de barata = a fi ter uma aduela a menos = a-i lipsi
imperturbabil, a afişa un calm o doagă, a nu avea toate ţiglele pe
englezesc, a nu reacţiona, a-i curge casă.
apă cu gheaţă prin vene. ter uma boa cartilha = a avea cap,
ter sangue frio = a avea sânge a avea ceva în cap, a fi inteligent şi
rece, a avea prezenţă de spirit, a informat.
avea reacţii calme şi rapide. ter uma cabeça dura = a fi
ter saudades = a-i fi dor, a duce încăpăţânat ca un catâr.
dorul. ter uma fome de rabo = a avea o
ter sede = a-i fi sete. foame de lup, a-i chiorăi maţele, a i
ter sempre na boca = a repeta se lipi stomacul de spinare.
acelaşi lucru. ter unha (Braz.) = a fi un violonist
ter sete fôlegos = a fi foarte rezistent. sau un chitarist talentat.
ter só cartas de trunfo = a fi pe ter unhas na palma da mão = a fi
val. hoţ, a avea mâna lipicioasă (fig.).
ter sucesso = a avea succes. ter vergonha = a-i fi rușine.
ter tacto = a avea tact. ter vistas curtas = a fi lipsit de
ter tento na bola = a avea minte, a inteligenţă, a nu-l duce mintea.
avea creier în cap, a avea ceva în ter zanga = a-i repugna, a-i face
tărtăcuţă (col.). scârbă.
ter tineta para = a avea talent la, a terça-feira = marți.
avea înclinații pentru. termo peremptório (jur.) = ultimul
ter topete = a avea tupeu. termen.
ter um bom paladar = a avea un termo usado (lingv.) = 1. termen în
simț al gustului foarte dezvoltat. uz; 2. termen uzual.
ter um fraco por alguém = a avea terra da promissão = pământul
o slăbiciune pentru cineva, a avea o făgăduinței.
febleţe pentru cineva. terra firme = uscatul, pământul,
ter um grão na asa = 1. a fi partea continentală sau insulară a
binedispus; 2. a fi uşor ameţit (de planetei.
băutură). terra opima/ rica = pământ mănos,
ter um lindo enterro = a da greş o pământ roditor.
acţiune, a nu fi încununată de terra revolta (agr.) = pământ arat,
succes. pământ afânat.

217
terra vegetal (agr.) = cernoziom. proprietăți medicinale în afecțiunile

terra virgem (agr.) = pământ virgin. hormonale feminine datorită
terras de regadio (agr.) = terenuri conținutului de substanțe care
irigate. stimulează producția de acid folic și
terras produtivas (agr.) = prolactină (Vitex agnus-castus).
pământuri fertile, pământuri testículo-de-perro (Braz.; bot.) =
roditoare. varietate de orhidee (Orchis
terreno sequioso (agr.) = teren mascula)
arid. teta de negra (gastron.) = nalbă în
tesouro público = tezaur de stat. ciocolată, desert realizat din albuș
testa da vela (mar.) = parte a velei bătut, gelatină și zahăr, așezate pe
care se fixează pe catarg. o foaie de napolitană și învelite într-
testa-de-ferro = marionetă, om de un strat fin de ciocolată.
paie, persoană cu o funcție oficială teta-de-cabra (bot.) = soi de viță-
manipulată din umbră de o altă de-vie cu struguri albi din insula São
persoană sau de un grup de Miguel (Azore).
interese. teta-de-vaca (Braz.; bot.) = arbust
testemunha de acusação (jur.) = decorativ și medicinal din familia
martor al acuzării. Solanaceae, de origine
testemunha de defesa (jur.) = sudamericană, ale cărui fructe
martor al apărării. galbene cu aspect cerat au o formă
testemunha ocular (jur.) = martor extrem de curioasă (Solanum
ocular. mammosum).
testemunha-chave (jur.) = martor- tifo endémico (med.) = tifos
cheie. endemic, boală epidemică
testemunhar gratidão = a-și provocată de bacteria Rickettsia
manifesta recunoștința. typhi.
testículo de cão (Braz.) = păpălău, tifo epidémico (Port.)/ epidêmico
lampion chinezesc sau floarea (Braz.), tifo exantemático (med.) =
lampion, plantă perenă erbacee din tifos exantematic, boală epidemică
familia Solanaceae, cu proprietăți gravă provocată de bacteria
medicinale (Physalis alkekengi). Rickettsia prowazekii.
testículo-de-frade (Braz.; bot.) = tinta simpática = cerneală
mielărea, plantă cu fructe simpatică, cerneală care devine
astringente, utilizată în trecut pentru vizibilă în urma unei reacții chimice.
proprietățile sale anafrodiziace, cu tintura de iodo (farm.) = tinctură de

218
iod. tirar devassa = a deschide un

tirado das canelas = persoană proces penal, a începe urmărirea
dezinvoltă, prezentabilă, agreabilă. penală.
tira-olho (Braz.; reg.; entom.) = tirar do nada = a scoate apă din
libelulă (Anisoptera). piatră seacă.
tirar à barriga = a băga ceva la maţ tirar informações = a obține informații.
(fam.), a mânca prost sau pe fugă. tirar licença = a căpăta
tirar a barriga de misérias = a permisiunea, a i se da voie.
mânca după o pauză mai lungă (mai tirar na garupa = 1. a salva pe
ales pe cheltuiala altcuiva). cineva, a da o mână de ajutor la
tirar à boca = a îmbuca ceva, a momentul oportun; 2. a se împotrivi
băga ceva la maţ (fam.). din toate puterile, a refuza categoric.
tirar a desforra = a i-o plăti cuiva, a tirar o corpo fora (fig.) = 1. a scăpa
se răzbuna. dintr-un necaz; 2. a se sustrage cu
tirar a pele de alguém = a exploata abilitate de la o corvoadă.
pe cineva, a-l jupui de bani. tirar o couro de = 1. a vorbi de rău
tirar a roupa = a-și scoate hainele, pe cineva; 2. a exploata pe cineva,
a se dezbrăca. a-l jupui de bani.
tirar água à nora = a face o muncă tirar o cu da reta = a se spăla pe
de uzură, a face zi de zi aceeaşi mâini (fig.), a se fofila.
treabă. tirar o cu da seringa (Braz.) = a
tirar as aranhas/ as teias de ieși din impas, a scoate cămașa
aranha da cabeça de alguém = a-i (fig.), a scăpa cu fața curată.
deschide ochii cuiva, a-l face să tirar o dedo (Braz.) = 1. a pleca, a
vadă realitatea. se căra/ cărăbăni (arg.); 2. (reg.) a
tirar as cataratas = a-i deschide face un lucru pentru prima oară în
ochii cuiva, a-i lua un văl de pe ochi, viață.
a-l face să vadă adevărul. tirar o folar = (despre preotul
tirar chapa = a fotografia, a face o paroh:) a umbla cu chiralesa, a
poză. vizita şi a binecuvânta casele în
tirar da boca = a-şi lua de la gură, Săptămâna Mare sau în postul
a-şi rupe de la gură. Paştelui.
tirar da lama = a scoate din tirar o pão a alguém (fig.) = a-i lua
mizerie. cuiva pâinea de la gură (fig.).
tirar de dificuldades = a scoate pe tirar o pé da lama/ do lodo = a se
cineva dintr-un necaz. ridica la o situaţie mai bună, a-şi

219
îmbunătăţi condiţia. a-și lua măsuri de precauție.

tirar o ventre da miséria/ de tomar banho = a face baie.
misérias (col.) = a râde soarele şi la tomar compromisso = a-şi asuma
fereastra sa, a se întoarce roata, a o sarcină, a-şi lua o obligaţie, a face
da norocul peste cineva necăjit. o promisiune.
tirar proveito = a scoate foloase. tomar confiança = a-şi lua libertatea.
tirar um dente (med.) = a scoate un tomar conta = 1. a băga de seamă;
dinte, a extrage un dinte. 2. a pune stăpânire.
tirar uma pestana = a trage un pui tomar corpo = a prinde contur.
de somn. tomar em brincadeira = a lua în
tiro de aviso (milit.) = foc de glumă, a lua ceva ca pe o glumă.
avertizare. tomar gargarejos (fig.) = a face
toar bem = a plăcea. curte unei fete aflate la fereastră
tocar as raias = a ajunge la limită. sau în balcon.
tocar música (muz.) = a cânta la un tomar lugar = a lua loc, a se așeza.
instrument. tomar medidas = a lua măsuri.
tocar na ferida = a pune degetul pe tomar na cabeça (fig.; fam.) = a da
rană, a pune punctul pe i. greș.
todo o dia = toată ziua, toată ziulica tomar o freio nos dentes (fig.) = 1.
(pop.). a se răzvrăti; 2. a abuza.
todo o mundo = toată lumea. tomar o sol = a face plajă, a face
todos os dias = în fiecare zi, zilnic. băi de soare, a sta la soare.
toldarem-se os ares = a fi pe punctul tomar pé = 1. a sta în picioare în
de a izbucni o furtună (şi fig.). apă, cu capul la suprafaţă, a atinge
tomar (a) medida = a lua măsurile, fundul; 2. a pune bazele unui
a măsura. proiect.
tomar alguma coisa a peito = 1. a tomar pé de/ em (Braz.; col.) = a se
se încăpățâna, a se crampona de interesa de ceva, a se informa.
ceva, a se strădui, a face eforturi; 2. tomar prática de alguém = a
a se dedica, a se dărui; 3. a lua învăța din experiența cuiva.
ceva în serios, a o lua personal. tomar providências = a lua măsuri
tomar ar = a lua aer, a ieşi la aer, a de precauție.
se plimba. tomar tabaco = a priza tutun.
tomar as dores por alguém = a lua tomar uma cidade = a cuceri un
partea cuiva, a-i lua apărarea. oraș.
tomar as medidas de precaução = tomar uma resolução = a lua o

220
hotărâre, a lua o decizie. trabalho braçal = muncă fizică.

toque de alarme (milit.) = alarmă. trabalho científico = lucrare
toque de alvorada (milit.) = științifică.
deșteptarea. Trabalho de rico, serviço de
torcer a cara = a strâmba din nas. corno = Măr frumos și-năuntru
torcer a orelha = a regreta, a avea găunos, Nu tot ce strălucește este
păreri de rău, a se răzgândi. aur, Nu tot ce zboară se mănâncă,
torcer o focinho/ o nariz = a Aparențele înșală.
strâmba din nas, a-şi arăta trabalho de sapa = 1. (milit.)
neplăcerea sau dezgustul. săparea tranșeelor; 2. (fig.)
torcer o pescoço (col.) = a-i suci activitate subversivă.
gâtul cuiva. trabalho forçado = muncă silnică.
torcer o rosto (fig.; fam.) = a-și trabalho intelectual = muncă
întoarce fața de la ceva. intelectuală.
tornar a si = a-și veni în fire, a-și trabalho maneiro = muncă ușoară,
reveni. muncă fără efort.
tornar pouso (mar.) = a arunca trabalho manual = lucru manual.
ancora. trabalho penoso = muncă dură,
tornar-se rico = a se îmbogăți. muncă grea.
tornar-se rubro = a roși. trabalhos de parto (med.) =
torto como um arrocho = rău, travaliu, durerile nașterii, durerile
ticălos, om de nimic. facerii (pop.).
torto das pernas = cu picioare trabalhos forçados = muncă
strâmbe. silnică (înv.), muncă în folosul
tosão de ouro = lâna de aur. comunităţii.
tosse comprida/ convulsa (med.) trabalhos públicos = lucrări
= tuse convulsivă, tuse publice.
măgărească, boală infecțioasă traço de união (lingv.) = cratimă,
provocată de bacterii din genul liniuță de unire.
Bordetella. tradução textual (lingv.) =
trabalhar para o bispo = 1. a traducere literală, traducere cuvânt
pierde vremea inutil făcând ceva; 2. cu cuvânt, traducere mot-à-mot.
a munci pe nimic, pe degeaba, pe tráfego ferroviário (transp.) = trafic
nasturi (col.). feroviar.
trabalhar sem parança = a munci tráfico de armas/ de drogas =
fără oprire. trafic de arme/ droguri.

221
tráfico de escravos = comerț cu transport aerian.

sclavi. transporte ferroviário (transp.) =
tráfico de influência = trafic de transport feroviar.
influență. transporte marítimo (transp.) =
tráfico de mulheres = trafic de transport maritim.
carne vie. transporte público (transp.) =
traga-moiros, traga-mouros = 1. transport public.
lăudăros, fanfaron; 2. scandalagiu. transtornar os projectos = a strica
tragar com os olhos = a mânca din planurile.
priviri. transtorno de cabeça (med.; pop.)
tragar uma afronta = a înghiți o = deranj mintal.
insultă. traquejar a caça = a urmări
trair a confiança = a înșela vânatul.
încrederea. tratar de alto = a trata de sus, a
trair os seus juramentos = a-și trata cu condescendență.
încălca jurămintele. tratar alguém nas palmas = a ţine
trajar à moda = a se îmbrăca la pe cineva pe palme, a-l proteja.
modă, a fi în pas cu moda. travar as armas = a încrucișa
transe espirita = transă de armele.
medium. travar batalha (milit.) = a începe
transferir o dia da partida = a-și lupta.
amâna plecarea. travar conhecimento = a face
transfusão de sangue (med.) = cunoștință.
transfuzie de sânge. travar negociações = a începe
transgredir as regras = a încălca negocierile.
regulile. trazê-la fisgada = a avea o idee
transido de frio = înghețat de frig, fixă, a fi obsedat de ceva.
rebegit de frig. trazer a campo = a aduce în
transido de medo = mort de frică discuţie, a pune pe tapet o
(fig.). chestiune.
transigir com a própria trazer à colação = a aduce vorba.
consciência = a ajunge la un trazer à memoria = a aduce
compromis cu propria conștiință. aminte.
transpor a fronteira = a trece trazer à sirga = a remorca.
granița. trazer água no bico = a pune ceva
transporte aéreo (transp.) = la cale.

222
trazer alguém atravessado na se căsători, a-și pune pirostriile.

garganta = a-i sta cineva în gât, a trem blindado (Braz.; milit.) = tren
nu-l putea înghiţi, a nu-l putea blindat.
suferi. trem de aterragem (Port.; transp.)
trazer alguém debaixo de olho = a = tren de aterizare.
sta cu ochii pe cineva, a-l trem de aterrissagem/ poso
supraveghea. (Braz.; transp.) = tren de aterizare.
trazer alguém nas palmas = a ţine trem de carga (Braz.; transp.) =
pe cineva pe palme, a-l proteja. tren marfar.
trazer exemplos = a aduce trem de laminagem (Braz.) =
exemple. laminor.
trazer fogo no rabo = a se mişca trem directo (Braz.; transp.) = tren
iute ca prâsnelul. direct.
trazer na boca = a şti pe de rost. trem misto (Braz.) = tren mixt.
trazer no coração = a purta în tremer como varas verdes = a
suflet. tremura ca varga.
trazer notícias = a aduce vești. tremer o queixo = a tremura, a
trazer o diabo no ventre = a avea avea frisoane.
draci, a avea pe dracul în el, a fi tremor de terra = cutremur de
capul răutăţilor, a fi coleric sau pământ.
isteric. tres dias seguidos = trei zile la
trazer o rei na barriga = a fi plin de rând.
sine, a fi plin de ifose, a-şi da aere. tribunal colectivo (jur.) = tribunal
trazer pelo beiço = a avea la unde prezidează trei judecători.
cheremul său pe cineva. tribunal da Relação (jur.) = Curtea
trazer proveito = a aduce folos. de Apel.
trazer um chibatão = a se întoarce tribunal de 1ª instância (jur.) = 1.
cu mâna goală (de la vânătoare). judecătorie; 2. tribunal.
trazer uma coisa na cabeça = a tribunal de 2ª instância (jur.) =
avea ceva pe suflet, a nu-i ieşi ceva Curtea de Apel.
din minte. tribunal de comarca (jur.) =
trazer uma espinha atravessada tribunal regional.
na garganta = a avea un nod în tribunal militar (milit.) = tribunal
gât, a fi preocupat sau îngrijorat de militar.
ceva. tribunal popular (jur.) = tribunal
trelar os bigodes (Braz.; reg.) = a popular.

223
trigo candial (bot.) = grâu de (Pithecoctenium cynanchoides).

toamnă (Triticum aestivum). tripa-de-galinha (Braz.; bot.) = 1.
trigo tremês (bot.) = grâu de plantă din flora Braziliei, din familia
primăvară (Triticum aestivum). Euphorbiaceae (Dalechampia
trigo-sarraceno, trigo-mourisco ficifolia); 2. arbust din regiunea Mato
(bot.) = hrișcă (Fagopyrum Grosso din familia Leguminosae
esculentum). (Dalbergia gracilis); 3. plantă
trilhar mares = a străbate mările. leguminoasă cățărătoare din flora
trinta cães a um osso = Americii de Sud (Vigna caracalla).
concurenţă mare, mulţi pe un loc, tripa-de-judas (Braz.; bot.) = liană
expresie utilizată pentru a indica din familia Phytolaccaceae
faptul că există mulţi aspiranţi (Agdestis clematidea).
pentru acelaşi statut. tripa-de-ovelha (bot.) = plantă din
trinta por uma linha = talmeș- familia Asteraceae asemănătoare
balmeș, dezordine, ace, brice și cu păpădia (Andryala integrifolia).
carice (arg.). tripas à moda do Porto (Port.;
tripa enfarinhada (Port.; gastron.) gastron.) = mâncare tradiţională din
= fel de mâncare tradiţional din oraşul Porto, în care se regăsesc
nordul Portugaliei, constând din diverse tipuri de carne, burtă,
burtă de porc umplută cu mălai, cârnaţi şi fasole albe.
piper şi chimen, care se serveşte tripas de aveiro (Port.; gastron.) =
prăjită şi tăiată felii. desert tradiţional din centrul
tripa fina (anat.; pop.) = intestinul Portugaliei, prezentat sub forma
subţire. unor plăcinte rectangulare din
tripa gaiteira (Braz.; anat.; reg.) = foietaj, umplute cu diferite creme,
intestinul gros. fructe sau ciocolată.
tripa grossa (anat.; pop.) = tripas de gato = 1. (med.) catgut, fir
intestinul gros. de sutură utilizat în chirurgie; 2. (rar)
Tripa Virada = numele unei joc constând din trasarea pe hârtie a
publicaţii satirice portugheze unei linii ce urmăreşte puncte
apărute în mai 1823 la Lisabona sub marcate de cifre consecutive pentru
conducerea lui José Agostinho de a obţine astfel un desen.
Macedo (trei numere). tripas de porco grelhadas (Port.;
tripa-de-frade (Braz.; bot.) = plantă gastron.) = burtă de porc fiartă, apoi
agăţătoare originară din zonele rumenită pe cărbuni, asezonată cu
tropicale ale Americii de Sud lămâie, usturoi şi piper.

224
tritão-de-ventre-laranja (zool.) = braziliană Copa Studio și difuzat

amfibian din fauna Peninsulei începându cu anul 2011 pe canalele
Iberice (Lissotriton boscai). TV Brasil și TV Cultura, preluat apoi
trocar as pernas (col.) = a merge și de Cartoon Network.
pe trei cărări, a se împletici. tromba-d’agua = trombă de apă,
trocar de língua (Braz.) = a sta la tornadă de mici dimensiuni.
taclale, a conversa. tromba-de-elefante (bot.) = specie
trocar dinheiro = a schimba bani. de agavă, plantă ornamentală
trocar pernas = a umbla hai-hui, a originară din Mexic (Agave attenuata).
se plimba, a da o talpă (col.). trompa alpina (muz.) = instrument
Tromba Trem (Braz.) = serial de de suflat din Alpii elveţieni
animație produs de televiziunea asemăntor
buciumului Trópico do Câncer (geogr.) =
trompa de Eustáquio (anat.; mai Tropicul Racului.
ales la plural) = trompa lui Eustachio Trópico do Capricórnio (geogr.) =
(Eustache) sau tuba auditivă, canal Tropicul Capricornului.
ce face legătura între urechia medie tubo de ensaio (chim.) = eprubetă.
şi faringe tubo digestivo (anat.) = tub
trompa de Falópio (anat.; mai ales digestiv.
la plural) = trompa lui Fallopio sau Tudo no seu tempo = Toate la
trompă uterină, oviduct sau timpul lor.
salpinge, canal ce uneşte fiecare tudo-nada = o nimica toată.
ovar de laterala corespunzătoare a tumor maligno (med.) = tumoare
uterului malignă.
tropas mercenárias (milit.) = trupe tuta-e-meia = o nimica toată.
de mercenari.

U
ubarana-boca-de-rato (ihtiol.) = viteză.
specie de peşte din familia um pé no saco (fig.) = 1. persoană
Albulidae, cunoscut şi ca ubarana- pisăloagă; 2. lucru plictisitor.
focinho-de-rato, care trăieşte în um pedaço suculento de carne
apele tropicale ale Atlanticului (gastron.) = o bucată de carne
(Albula vulpes). suculentă.
Última Ceia (rel.) = Cina cea de um pobre diabo = un amărât, un
Taină. nenorocit.
última morada (fig.) = mormânt, um pouco = un pic, puțin.
cimitir. um pouco de tudo = câte un pic
Última palavra! = E ultimul meu din toate.
cuvânt! um pouco mais = încă un pic, încă
ultrapassar a paciência = a ajunge puțin.
la limita răbdării. um rio de dinheiro = un purcoi de
ultrapassar um rio = a trece un bani, o gașcă de bani (col.), o
râu. grămadă de cotoare (arg.), bani
um a um = unul câte unul. căcălău (vulg.).
um dia de juízo = o zi infernală, o zi um zero à esquerda = un zero
îngrozitoare. barat, o nulitate, un om fără valoare.
um mar de sangue = o mare de Uma andorinha só não faz Verão,
sânge. nem um dedo só faz a mão = Cu o
um negalho de pão = o bucată de floare nu se face primăvară.
pâine, un codru de pâine. Uma mão lava a outra e ambas o
um palminho de cara = feţişoară rosto = O mână spală pe alta și
drăgălaşă. amândouă obrazul.
um par de galhetas = o pereche de Uma mão lava a outra e ambas o
palme, două scatoalce. rosto = O mână spală pe alta și
um pau por um olho = afacere amândouă obrazul.
bună, câștig nesperat sau nemeritat. uma réstia de cebolas/ cenouras/
um pé lá, outro cá = mâncând aneto = o legătură de ceapă/
pământul, în mare grabă, în mare morcovi/ mărar.
226
uma roda de gente = o mulțime de lungă și ascuțită.

oameni. unha do martelo (tehn.) = partea
uma só palavra = doar o vorbă, ascuţită a unei unelte (ciocan, teslă
numai un cuvânt. etc.).
uma tempestade em copo d’água unha do/ no olho (med.) =
= furtună într-un pahar cu apă. pterigion, afecţiune medicală care
uma vez = odată. constă într-un pliu triunghiular care
umbigo de boi = 1. un fel de bici invadează corneea dinspre
sau cravaşă; 2. baston învelit în conjunctivă şi care poate cuprinde
piele. uneori pupila.
umbigo-branco (bot.) = numele unha encravada (med.) = 1.
mai multor specii de ciuperci inflamaţie a dermei în zona unghiei,
comestibile. panarițiu; 2. unghie încarnată
umbigo-de-freira = biscuit dulce unha negra (med.) = afecţiune
sau pişcot care se serveşte la ceai. medicală caracterizată prin
umbigo-de-vénus (Port.; bot.) = formarea unei echimoze sau a unui
plantă grasă din familia cheag de sânge sub unghie în urma
Crassulaceae, comestibilă și cu unui traumatism.
proprietăți medicinale (Umbilicus unha perdida (zool.) = pinten,
rupestris). unghie care nu atinge solul la unele
umbigo-de-vênus (Braz.; bot.) = păsări sau mamifere.
plantă grasă din familia unha-d’anta (Braz.; bot.) = 1.
Crassulaceae, cu întrebuinţări în arbore din familia Fabaceae din
medicina homeopată (Cotyledon pădurile atlantice ale Braziliei
umbilicus). (Bauhinia forficata); 2. arbore
unha com carne = prieteni la ornamental din familia Fabaceae
cataramă. (Sweetia dasycarpa); 3. arbore
unha da âncora (mar.) = vârful ornamental brazilian (Acosmium
ascuţit al ancorei. dasycarpum).
unha de cabra (tehn.) = levier. unha-de-asno (bot.) = podbal,
unha de cavalo (Braz.; fig.) = lucru plantă medicinală din familia
sau persoană greu de suportat. Asteraceae (Tussilago farfara).
unha(s) de fome = zgârie-brânză, unha-de-boi (Braz.; bot.) = 1.
persoană meschină, avară, unul arbore din familia Fabaceae din
care-şi mănâncă de sub unghii. pădurile atlantice ale Braziliei
unha de gavião (Braz.) = unghie (Bauhinia forficata); 2. nume dat mai

227
multor specii de plante medicinale; din flora braziliană (Bauhinia

3. nume dat mai multor specii de langsdorffiana, Bauhinia radiata,
plante agăţătoare din flora braziliană Bauhinia sprucei).
(Bauhinia langsdorffiana, Bauhinia unha-de-vaca-branco și unha-de-
radiata, Bauhinia splendens, vaca-lilás (bot.) = două varietăți de
Bauhinia sprucei). plante cu flori albe, respectiv violacee,
unha-de-boi-do-campo (Braz.; din subfamilia Caesalpinioideae
bot.) = plantă medicinală din flora (Bauhinia variegata).
braziliană (Bauhinia rufa). unha-de-vaca-roxa (Braz.; bot.) =
unha-de-cavalo (bot.) = podbal, plantă medicinală din flora braziliană
plantă medicinală din familia (Bauhinia rufa).
Asteraceae (Tussilago farfara). unha-de-veado (Braz.; bot.) =
unha-de-gato (bot.) = 1. arbust din plantă din familia Solanaceae din
flora sudamericană (Mimosa flora spontană braziliană (Solanum
sepiaria); 2. plantă tropicală graveolens).
căţărătoare, cu flori galbene unha-de-velha (Braz.; zool.) =
(Dolichandra unguis-cati). specie de moluscă bivalvă din apele
unha-de-gato-da-praia (Braz.; bot.) Atlanticului (Tagelus gibbus).
= plantă solanacee din flora unha-gata (bot.) = numele a trei
braziliană (Solanum ruptor). plante fasolacee (Ononis
unha-de-gato-do-sertão (Braz.; antiquorum, Ononis campestris,
bot.) = planta leguminoasă din flora Ononis procurrens).
braziliană (Mimosa unguiscatis). unha-gata-de-sintra (Port.; bot.) =
unha-de-morcego (bot.) = plantă plantă fabacee din flora continentală
tropicală căţărătoare, cu flori Portugaliei (Ononis cintrana).
galbene (Dolichandra unguis-cati). unha-gata-transmontana (Port.;
unha-de-urubu (Braz.; zool.) = bot.) plantă fabacee din flora
specie de moluscă bivalvă din apele continentală Portugaliei (Ononis
Atlanticului (Tagelus gibbus). spinosa).
unha-de-vaca (Braz.; bot.) = 1. unhas em vidro de relógio (med.)
plantă leguminoasă agăţătoare din = hipocratism digital, hipertrofia
flora Braziliei (Bauhinia splendens); falangelor distale ale degetelor de la
2. arbore din familia Fabaceae din mâini ca urmare a unor afecţiuni
pădurile atlantice ale Braziliei medicale cardiace sau pulmonare.
(Bauhinia forficata); 3. nume dat mai unhas-de-gato (Port., Azore, Mad.;
multor specii de plante agăţătoare bot.) = plantă fabacee din flora

228
continentală şi insulară a Portugaliei bot.) = plantă fabacee din flora

(Vicia hirsuta). continentală Portugaliei şi din
unhas-gata-macia (Port., Mad.; insulele Madeira (Ononis mitissima).
único no seu género = unic în felul mită, a da şpagă, a unge pe cineva.
său. untar as rodas = a mitui, a da șpagă.
unidade de acção = unitate de untar as unhas de = a mitui, a da
acțiune. şpagă (fam.), a unge pe cineva.
unidade de medida = unitate de urna eleitoral = urnă electorală.
măsură. usar babadouro (fig.) = a fi cu caş
unidade de vistas = comuniune de la gură, a fi necopt.
opinii. usar de prudência = a fi prudent, a
unidade militar (milit.) = unitate fi precaut.
militară. usar o cérebro = a gândi, a-și pune
uniforme de gala = uniformă de mintea la contribuție.
gală. usina de açúcar = fabrică de zahăr.
unir o povo = a uni poporul. usos e costumes = tradiții și
Uns comem figos e a outros obiceiuri.
rebentam-lhes a boca = Părinții utensílio doméstico = obiect de uz
mănâncă aguridă și copiilor li se casnic.
strepezesc dinții. uva passa (Braz.; gastron.) = stafidă
untar as mãos a = a mitui, a da
.

229
V
Va a bater a outra porta! = Cântă traversa un râu.
la altă masă!, Plimbă ursul!, Asta să varrer da memória = a șterge din
i-o spui lui mutu’!, Las-o baltă! memorie.
vaca leiteira (zoot.) = vacă de vasos comunicantes (fiz.) = vase
lapte. comunicante.
vacina antivariólica (med.) = vasos sanguíneos (anat.) = vase
vaccin antivariolic. de sânge, vase sanguine.
vaga de frio (meteor.) = val de frig. vazar-se em sangue = a sângera
vagão cama/ leito (transp.) = abundent, a pierde o mare cantitate
vagon de dormit. de sânge.
vagão restaurante (transp.) = veia cava (anat.) = vena cavă.
vagon restaurant. veia cava inferior (anat.) = vena
Vai para o raio que te parta! = cavă inferioară.
Trăsni-te-ar Dumnezeu! veia cava superior (anat.) = vena
Vai passear! = Du-te și te plimbă! cavă superioară.
Plimbă ursul! (arg.). veia da arca (anat.) = vena bazilică.
vala comum = groapă comună. veia de água (geogr.) = firul apei.
vale de correio = mandat poștal. veia epigástrica (anat.) = vena
vale de lençóis (iron.) = pat. epigastrică.
valer caro = a costa mult, a costa veia poética = inspirație poetică,
scump. talent.
Valha-me Deus! = 1. Doamne- veia porta (anat.) = vena portă.
ajută!; 2. Doamne ferește! veia salvatela (anat.) = vena bazilică.
valor militar = curaj ostășesc. veia supra-renal (anat.) = vena
valor nominal (econ.) = valoare suprarenală.
nominală. veia-artéria (anat.) = artera
valor nominal = valoare nominală. pulmonară.
Vão-se os anéis, fiquem os dedos veias jugulares (anat.) = venele
= Sănătate, că-i mai bună decât jugulare.
toate. veias leônicas (anat.) = venele
varar um rio = a trece un râu, a sublinguale.
230
veias supra-hepáticas (anat.) = ventre livre = digestie bună,

venele suprahepatice. digestie regulată.
vela de ignição (tehn.) = bujie. ver as orelhas ao lobo (fig.) = a-și
velada de armas (milit.) = ajunul vedea moartea cu ochii (fig.), a se
bătăliei. afla într-un pericol iminent.
velar as suas intenções = a-și ver com bons olhos (fig.) = a privi
disimula intențiile. cu ochi buni (fig.).
velho como a Sé de Braga = vechi ver com os olhos da fé = a crede
de când lumea și pământul. fără a cerceta, a avea o încredere
Velho Continente = Lumea veche, oarbă.
Europa. ver estrelas = a vedea stele verzi.
velho e relho = vechi, antic și de ver flamengos à meia-noite = a
demult (fam.). ajunge într-un impas.
Velho Testamento (rel.) = Vechiul ver longe (fig.) = a avea viziune, a
Testament. vedea departe (fig.).
venda a varejo/ retalho (econ.) = ver mundo = a vedea lumea, a
vânzare cu amănuntul, vânzare en călători prin lume.
détail. ver o argueiro no olho alheio, e
venda por atacado (econ.) = não ver a trave no seu olho = a
vânzare en gros. vedea paiul din ochiul celuilalt și a
venda por miúdo = comerț cu nu vedea bârna din ochiul său.
amănuntul, comerț en détail. ver os prós e os contras = a
vendar a razão = a întuneca cântări argumentele pro şi contra.
mințile. ver pelas costas = a evita pe
vender a bom mercado = a vinde cineva, a se feri de cineva.
ieftin. ver por um canudo = a vedea de la
vender caro a pele/ a vida = a-şi distanţă.
vinde scump pielea, a-i da de furcă ver se pegam as bichas = a
adversarului conştient fiind de lipsa încerca marea cu degetul, a face o
sorţilor de izbândă. încercare.
vender gato no saco = a vinde ver tudo cor-de-rosa = a vedea
mâța-n sac, a vinde pielea ursului totul în roz, a fi exagerat de optimist.
din pădure. verbo auxiliar (lingv.) = verb
veneno mortal = otravă mortală. auxiliar.
vento de popa (mar.) = vânt din verbo intransitivo (lingv.) = verb
pupa, vânt prielnic. intranzitiv.

231
verbo irregular (lingv.) = verb belele, a fi / a intra în rahat (vulg.).

neregulat. ver-se grego = a ajunge într-o
verbo reflexivo (lingv.) = verb situație neplăcută, a intra în rahat
reflexiv. (vulg.).
verbo transitivo (lingv.) = verb ver-se nas ataqueiras = a o
tranzitiv. încurca, a da de belea, a intra în
verdade de facto = adevăr empiric belele, a fi / a intra în rahat (vulg.).
sau experimental. verso branco/ solto (lit.) = vers alb,
verdades amargas = adevăruri vers cu rimă albă.
care dor, adevăruri supărătoare. verso errado/ de pé quebrado (lit.)
vergar a cabeça = a-şi pleca capul, = vers care nu respectă prozodia.
a se umili. verso heróico (lit.) = vers
verme roedor (entom.) = 1. decasilabic.
(entom.) molie de haine (Tinea verso livre (lit.) = vers liber, fără
pellionela) sau de alimente rimă și ritm clasic.
(Tenebria mollitor); 2. (entom.) car verter águas (col.) = a urina, a-şi
de lemn (Abnobium pertinix); 3. pudra nasul (col.; fig.), a scutura
(entom.) acarian (Acari); 4. (fig.) trandafirul (col.; fig.), a da mâna cu
viermele conștiinței. un prieten (col.; fig.).
verme-cabelo (zool.) = gen de verter lágrimas = a vărsa lacrimi.
viermi paraziţi (Gordioidea). verter sangue = 1. a sângera, a-i
verme-crina-de-cavalo (zool.) = curge sânge în urma unei lovituri
gen de viermi paraziţi (Gordioidea). sau răniri; 2. a-şi vărsa sângele.
vermelho claro = roșu deschis. vestido de noiva = rochie de
vermelho retinto = roșu închis. mireasă.
ver-se à brocha (pop.) = a da de via férrea (transp.) = cale ferată.
belea, a intra în belele, a da de Via Láctea (astron.) = Calea
dracu’, a intra în rahat (vulg..) Lactee.
ver-se em apuros = a o încurca, a via marítima (transp.) = cale
da de belea, a intra în belele, a fi/ a maritimă.
intra în rahat (vulg.). via pública = stradă.
ver-se em calças pardas = a da de vias respiratórias (anat.) = căile
necaz, a da de belea, a fi în rahat respiratorii.
(vulg.). vice-versa = viceversa.
ver-se em palpos de aranha = a o vício de conformação (med.) =
încurca, a da de belea, a intra în malformaţie congenitală.

232
vida de cachorro/ cão = viață de vinho novo (gastron.) = vin nou, vin
câine. tânăr.
vida latente (biol.) = viață latentă, vinho rosado/ rosé/ clarete
stare a organismelor vii în care se (gastron.) = vin rosé.
reduc funcțiile vitale, așa cum se vinho seco (gastron.) = vin sec.
întâmplă, de exemplu, în hibernare vinho spumante (gastron.) = vin
sau estivație. spumos.
vida particular/ privada = viața vinho suave (gastron.) = vin
privată. demidulce.
vida tormentosa = viață agitată. vinho tinto (gastron.) = vin roșu
vida uniforme = viață monotonă. sau negru.
vide de enforcado = liană. vinho velho (gastron.) = vin vechi.
vigario de Cristo (rel.) = papa. vinho verde (gastron.) = vin
vigário forâneo (rel.) = arhiepiscop. șampanizat natural, obținut din
vinho a martelho (col.) = vin prost, struguri culeși timpuriu.
poșircă. vir à baila = a pica la ţanc.
vinho batizado (gastron.) = vin vir à boca = a-i sta pe limbă.
botezat, vin diluat cu apă. vir à cabeça = a-i veni în minte, a-şi
vinho branco (gastron.) = vin alb. aminti.
vinho de benefício/ fortificado/ vir à cabeça a alguém = a i se
generoso/ licoroso/ tratado sparge în cap, a trage ponoasele, a
(gastron.) = vin puternic, vin cu o plăti oalele sparte.
alcoolemie ridicată. vir à colação = a veni vorba.
vinho de mesa (gastron.) = vin de vir à estacada = a lua poziţie, a
masă. susţine public o idee sau o
vinho de orelha = vin de calitate persoană.
superioară. vir à mão = a se potrivi, a fi
vinho doce (gastron.) = vin dulce. oportun.
vinho fino (gastron.; reg.) = porto, vir a pêlo = a se potrivi, a veni la fix
vin de Porto. (inf.).
vinho meio-seco/ semi-seco vir a talho de fouce = 1. a veni la
(gastron.) = vin sec. ţanc, a se potrivi, a fi oportun.
vinho mouro (gastron.) = vin vir ao caso = a fi relevant, a se
nebotezat, vin nediluat cu apă. potrivi.
vinho natural (gastron.) = vin vir ao mundo = a veni pe lume, a
natural. se naște.

233
vir ao pensamento = a veni în vir com os grilos = a fi beat, a

minte. umbla pe trei cărări.
vir às mãos = a lupta, a se lupta. virar a cabeça a (alguém) = a
vir com as mãos abanando = a convinge pe cineva, a-l face să-şi
veni cu mâinile goale.
schimbe părerea. viver na penúria = a trăi în mizerie,
virar as arcas = a face cale a trăi în lipsuri.
întoarsă. voar de boca em boca = a fi în
virar o bico ao prego = a schimba gura lumii, a fi pe buzele tuturor.
vorba, a schimba subiectul în mod vogar à mercê das ondas (mar.) =
intenţionat. a naviga în derivă.
virar o rosto a alguém (fig.; fam.) = voltar à carga = a insista asupra
a-i întoarce spatele cuiva. unui subiect.
virar os pés pela cabeça = a se da vomitar as tripas = a-şi vărsa
peste cap, a face o tumbă. maţele, a vomita violent.
virar/voltar as costas a alguém = vôo rasante = zbor razant.
a-i întoarce spatele cuiva, a-i da cu votar ao desprezo = a dispreţui, a
flit (col.). nu acorda importanţă.
Virou-se o feitiço contra o votar em branco = a vota/ a semna
feiticeiro = Cine sapă groapa altuia în alb.
cade singur în ea, A căzut în voz activa (lingv.) = diateza activă.
propria-i capcană. voz comum = opinia generală.
vista aguda (fig.) = minte ascuţită, voz cristalina = voce cristalină.
perspicacitate. voz de cabeça (muz.) = voce de
viver à barriga forra = a trăi în cap.
opulenţă şi lux. voz de pipia = voce stridentă.
viver às sopas de alguém = a trăi voz mansa = voce blândă.
pe spinarea cuiva, a trăi pe voz passiva (lingv.) = diateza
socoteala cuiva. pasivă.
viver de papo para o ar = a tăia voz possante = voce puternică.
frunză la câini, a freca menta, a voz retumbante = voce de stentor.
freca mangalul (col.). Vozes de burros não chegam ao
viver em paz = a trăi în pace, a céu = Vorbe goale, Vorbe de clacă.
conviețui pașnic.

X
x-acto = cutter, cuțit cu lamă fină, de tuse.
retractabilă, pentru tăieturi de xara-branca, xara-preta (Mad.;
precizie. ihtiol.) = varietăți ale unei specii de
xaile-manta = șal gros, de mari rechin selacian (Centrophorus
dimensiuni. squamosus).
xaque-mate (sport) = șah-mat. xeque-mate (sport) = șah-mat.
xampu anti queda (Braz.) = xícara de chá = ceașcă de ceai.
șampon împotriva căderii părului. xícara de pano = recipient
xampu anticaspa (Braz.) = șampon decorativ în forma unei cești,
împotriva mătreții. realizat din materiale textile.
xampu para cabelo cacheado/ xícara de porcelana = ceașcă de
ondulado (Braz.) = șampon pentru porțelan.
păr ondulat. xícara sem asas = ceașcă fără
xampu para cabelos oleosos toartă, de forma unui pahar sau a
(Braz.) = șampon pentru păr gras. unui bol de mici dimensiuni.
xampu para cabelos tingidos xilema primário (histol.) = xilem
(Braz.) = șampon pentru păr vopsit. primar.
xarope de ácer/ de bordo xilema secundário (histol.) = xilem
(gastron.) = sirop de arțar. primar.
xarope de ipeca (Braz.; farm.) = xisto betuminoso (miner.) = șist
sirop emetic extras dintr-o plantă bituminos.
medicinală originară din Brazilia
(Psychotria ipecacuanha).
xarope de milho (gastron.) = sirop
de porumb.
xarope de palmeira (gastron.) =
sirop de palmier.
xarope dos bebos (Braz.; col.) =
cachaça, rachiu alb din trestie-de-
zahăr.
xarope para tosse (farm.) = sirop
Z
zanga-burrinha (Braz.) = căluț de pe bărbații care trec pe aproape.
jucărie, leagăn în formă de cal sau zodíaco azteca/ maia = zodiacul
de alt animal care se poate încăleca maya.
de către copii. zodíaco celta/ druida = zodiacul
zangar-se por nada = a se supăra celtic.
din nimic, a se supăra din orice. zodíaco chinês = zodiacul
zão-zão = 1. zumzet, zumzăit, chinezesc.
zgomot, rumoare; 2. zvon, bârfă. zodíaco das árvores = zodiacul
zás-catrás!, zás-trás! = poc!, buf!, celtic.
pleosc! zona adoral (zool.) = zonă adorală,
zé-cuecas (Port.; reg.) = prostovan, structură de natură membranoasă
imbecil, idiot. care mărginește peristomul unor
zé-da-véstia, zé-dos-anzóis, zé- protozoare.
faz-formas, zé-godes, zé- zona de operações militares
ninguem, zé-quitólis (pop.) = Nea (milit.) = zonă de operațiuni militare.
Caisă, Nea Omu’ (col.), individ zona diáfana (geogr.) = zonă
oarecare. pelagică luminoasă.
zé de quinca (Braz.; col.) = anus. zona frígida/ glacial (geogr.) =
zé-pereira (muz.; pop.) = toboșar. zona arctică.
zé-povinho = Badea Gheorghe, zona perigosa (milit..) = zonă de
omul din popor. bătaie a armelor.
zero à esquerda = nulitate, zona proibida (milit.) = zonă
persoană lipsită de calități. interzisă.
zero-quilômetro (Braz.) = 1. zona temperada (geogr.) = zonă cu
(despre autovehicule:) cu zero climă temperată, zonă temperată.
kilometri la bord, ieșit din fabrică; 2. zona temperada (geogr.) = zona
prin extensie: nou-nouț, în țiplă. temperată.
zigue-zague, zigue-zigue (Braz.; zona tórrida (geogr.) = zona
reg.; entom.) = libelulă (Anisoptera). tropicală.
zirra-zirra (Port.; pop.) = strigăt cu
care culegătoarele din vii îi curtează
236
BIBLIOGRAFIE
*** Dicionário Priberam da Língua Portuguesa [em linha], 2008-2013,

http://www.priberam.pt/dlpo/
*** Dicionário da Língua Portuguesa da Porto Editora – com Acordo
Ortográfico [em linha], http://www.infopedia.pt/
*** Dicionário da Língua Portuguesa, 8ª edição revista e actualizada, Porto
Editora, Porto, 1999
*** Dicio – Dicionário Online de Português [em linha], http://www.dicio.com.br/
Almeida Costa, J.; Sampaio e Melo, A., Dicionário da Língua Portuguesa,

Porto Editora, Porto, 8.ª edição revista e actualizada, 1999
Ghițescu, Mihaela, Dicționar de proverbe spaniol-portughez-român, Editura
Științifică și Enciclopedică, București, 1980
Mocanu, Angela; Mocanu, Pavel, Dicționar portughez-român și român-
portughez, Editura Teora, București, 1999
Moura Correia, Emanuel; Melim Teixeira, Persília, Dicionário Prático de
Locuções e Expressões Correntes, Papiro Editora, Porto, 2007
Figueiredo, Cândido, Novo Dicionário da Língua Portuguesa, Bertrand,
Lisboa, 1913
Weiszflog, Walter, Michaelis Moderno - Dicionário da Língua Portuguesa,
Melhoramentos, São Paulo, 2004

237
Tipografia
SC ROF IMP SRL
Suceava
Str. Mărăşeşti Nr. 7A
tel. 0230-532299
tel./fax. 0230-523476
mobil: 0745392 984
0745 585 954
email: rofimpsrl@yahoo.com

Mic Dicionar Frazeologic Portughez Roma

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mic Dicionar Frazeologic Portughez Roma

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lavinia Seiciuc

MIC DICȚIONAR FRAZEOLOGIC

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

MIC DICȚIONAR FRAZEOLOGIC

Editura „George Tofan” SUCEAVA

agr. = agricultură filol.= filologie milit. = militar

Mic dicționar frazeologic portughez-român

Mic dicționar frazeologic portughez-român

precauţie. a despeito de = în ciuda, în ciuda

à for de = după moda cuiva, în stilul à jeira = cu ziua.

à medida que = pe măsură ce. A palavras loucas orelhas

a plenos pulmões = cu voce tare, desandar = gata cu binele, s-au

ultimul răcnet. dansa.

în mod intenționat, pentru a-și lăsa a cheltui, a-şi deschide baierile

beat. afogar em sangue uma povoação/

água que gato/ passarinho não (col.).

alto e bom som = clar, cu claritate. din flora mediteraneană

cap; 2. a umbla fără ţintă; 3. a fi cu a nu avea după ce bea apă, a fi la

intrigi. andar de cola alçada (Braz.; reg.)

(arg.), a nu avea un sfanț (col.), a nu andar o diabo à solta = a se

antes de = înainte de, înaintea. ao deus-dará = la întâmplare, fără

ao romper da manhã = când se de cheltuială, a-i trage o

ciuda acestui fapt. la corp.

la vedere. (Patagioenas picazuro).

altul. pe cineva de mâini şi de picioare

azedo como rabo-de-gato = acru azoinar os ouvidos a alguém =

Mic dicționar frazeologic portughez-român

baptismo de desejo = botez pe barca de S. Pedro = Biserica

animal fantastic din seria cărţilor şi bater às desmortes (reg.) = a trage

de frig, a dârdâi de frig. bebida refrescante (gastron.) =

echipă practicat în Brazilia, derivat periferice.

violet-închis și uneori se în care se utilizează tușul și o peniță

familia Fringillidae (Serimus bico-de-obra (inf.) = lucru greu de

bife de cabeça chata (arg.) = de gheţuri.

Mic dicționar frazeologic portughez-român

rechini (Heptranchias perlo). haină, buzunar în căptuşeală.

Mic dicționar frazeologic portughez-român

pune coarne (fig.). persoană care conduce sau

Mic dicționar frazeologic portughez-român

burro de sorte = persoană care are buscar um pé = a căuta o scuză, a

Mic dicționar frazeologic portughez-român

persoană distrată. în nori.

Mic dicționar frazeologic portughez-român

cabelo-de-cão (bot.) = plantă anuală cada qual = fiecare.

Mic dicționar frazeologic portughez-român

ţanc. (col.), a se tira (arg.).

Mic dicționar frazeologic portughez-român

Mic dicționar frazeologic portughez-român

calor tropical = caniculă, căldură cantar de galo = a o face pe

Mic dicționar frazeologic portughez-român

puşcăriaş, figură suspectă. cara rubicunda = figură rubicondă.

Mic dicționar frazeologic portughez-român

Carne Arouquesa (gastron.) = Porco Transmontano (gastron.) =

Mic dicționar frazeologic portughez-român

portugheză, preparat din carne friptă decedată recent, mort de puţină

Mic dicționar frazeologic portughez-român

carne para canhão (depr.) = carne sudamericană (Pouteria

Mic dicționar frazeologic portughez-român

Carreiro de Santiago = Calea sogra (inf.) = casă de nebuni (fig.),

Mic dicționar frazeologic portughez-român

casa do rancho = cabinele destinate caso fortuito = caz fortuit, situaţie

Mic dicționar frazeologic portughez-român

Equisetaceae. cauză care produce un efect.

Mic dicționar frazeologic portughez-român