1 Chestiuni de studiat

1.1 Implementarea in MATLAB-Simulink a modelului de regim

dinamic.

1.2 Simularea pornirii directe in gol

1.3 Simularea pornirii directe in sarcină

3
2 Scheme electrice
2.1 Scheme generala

2.2 Scheme ret, ea

3 Date nominale
Pn = 3[kW ]
Un = 220/380[V ]∆/Y
In = 13.8/8[A]∆/Y
cos(ϕn) = 0.8
nn = 1420[rot/min]
J = 0.025[Kgm2 ]
F = 0.005[N ms]
R1 = 1.5[Ω]

4
 4 Codul MATLAB
1 Pn = 3 0 0 0 ;
2 Un = 3 8 0 ;
3 In = 8 ;
4 fn = 50;
5 nn = 1 4 2 0 ;
6 J = 0.025;
7 F= 0 . 0 0 5 ;
8 R1 = 1 . 5 ;
9 wn = 2 ∗ p i ∗ f n ;
10 Sn = s q r t ( 3 ) ∗ Un ∗ In ;
11 p = 2;
12 Usc = 7 7 . 6 3 ;
13 Isc = 8;
14 Psc = 5 4 7 ;
15 Rsc = Psc / ( 3 ∗ I s c ∗ I s c ) ;
16 Xsc = s q r t ( Usc ∗ Usc / (3 ∗ I s c ∗ I s c ) − Rsc ∗ Rsc ) ;
17 Xsigma1 = Xsc / 2 ;
18 Xsigma2p = Xsc / 2 ;
19 R2p = Rsc − R1 ;
20 Lsigma1 = Xsigma1 / wn ; Lsigma2p = Xsigma2p / wn ;
21 I10 = 3 . 5 7 ;
22 P10 = 2 2 6 ;
23 U1n = 3 8 0 ;
24 Pmv = 1 2 8 ;
25 c o s f i 1 0 = P10/ s q r t ( 3 ) / I 1 0 /U1n ;
26 s i n f i 1 0 = s q r t (1 − c o s f i 1 0 ˆ 2) ;
27 E = s q r t ( ( U1n/ s q r t ( 3 ) ∗ c o s f i 1 0 − R1 ∗ I 1 0 ) ˆ2+(U1n / s q r t ( 3 ) ∗
s i n f i 1 0 − Xsigma1 ∗ I 1 0 ) ˆ 2) ;
28 Pfe = P10 − 3 ∗ R1 ∗ I 1 0 ∗ I 1 0 − Pmv;
29 c o s f i 1 0 p = Pfe /3/ I 1 0 /E ;
30 s i n f i 1 0 p = s q r t (1 − c o s f i 1 0 p ˆ 2) ;
31 Rfe = E/ I 1 0 / c o s f i 1 0 p ;
32 Xmiu = E/ I 1 0 / s i n f i 1 0 p ;
33 Lmiu = Xmiu / wn ;
34 Mn = 60 ∗ Pn / 2 / p i /nn ;
35 n1 = 1 5 0 0 ;

5
5 Implementarea in MATLAB-Simulink a modelului
de regim dinamic.

6
7
6 Reprezentări grafice
6.1 Curenţii din stator la functionarea ı̂n gol

6.2 Curenţii din rotor la functionarea ı̂n gol

8
6.3 Turaţie,Alunecare si Cuplu ı̂n Gol

6.4 M=f(s) ı̂n gol

6.5 n=f(M) ı̂n gol

9
6.6 Curenţii din stator la functionarea ı̂n sarcină

6.7 Curenţii din rotor la functionarea ı̂n sarcină

10
6.8 Turaţie,Alunecare si Cuplu ı̂n sarcină

6.9 M=f(s) ı̂n sarcină

6.10 n=f(M) ı̂n sarcină

11
7 Observat, ii s, i Concluzii
Alegerea procedeelor de pornire a motoarelor asincrone trebuie să se facă lundu-se ı̂n
considerat, ie atât cerint, ele sistemului de act, ionare electric cât s, i pe cele ale ret, elelor de
distribut, ie a energiei electrice.
Astfel, cuplul de pornire al motorului trebuie să fie mai mare decât cuplul static al meca-
nismului de antrenat, iar ı̂n timpul pornirii să se asigure accelerarea rapidă a mecanismului
de antrenat, fără s, ocuri dinamice periculoase , mai ales, elementelor transmisiei.
Curentul de pornire să nu conducă la căderi de tensiune, care să ducă la perturbări ı̂n
funct, ionarea celorlalte receptoare cuplate la aceeas, i ret, ea s, i totodată curent, ii de pornire
să nu conducă la solicitări termice dăunătoare, mai ales izolat, iei infăsurărilor.
În cadrul laboratorului am implementat ı̂n mediu de lucru MATLAB-Simulink pornirea
directă am motorului asincron care ı̂n realitate se foloses, te pentru motoare cu puterea
mai mică de 10kW.
Din reprezentările grafice observăm că la simularea pornirii ı̂n sarcină, curentul absorbit
de motorul asincron trifazat este mai mare fată de simularea pornirii ı̂n gol.Că s, i valori
la sarcină avem aproximativ 80 de amperi iar la gol avem 60 de amperi.
În sarcină observăm că rotor chiar s, i ı̂n perioadă ı̂n care circuitul este ı̂ntrerupt curentul
din rotor nu se anulează datorită existent, ei câmpului electromagnetic.
Alunecarea mas, inii este mai mare pentru pornirea ı̂n sarcină fată de pornirea ı̂n gol ,dar
spre deosebire de gol , ı̂n sarcină după reinchiderea comutatorului alunecarea recreste
până la valoarea de 0.6.
Cuplul electromagnetic al mas, inii pentru funct, ionarea ı̂n gol este sesizabil mai mic fată
de valoarea la funct, ionarea ı̂n sarcină,mult mai sesizabil după a 2 conectare.
La funct, ionarea ı̂n sarcină, turat, ia mas, ini asincrone este de 1400 rot/min , mai mică decât
ı̂n funct, ionarea ı̂n gol, 1500 rot/min, datorată efortului suplimentar pe care trebue să-l
facă masină ı̂n antrenarea ei.
Pornirea motorului asincron trifazat prin legarea directă la ret, ea nu este indicată datorită
s, ocurilor mari de curent dar de scurtă durată care afectează izolat, ia.Din acest motiv se
foloses, te doar la motoarele de putere mică, sub 10kW la care s, ocul de curent care ar
valoarea s, i de 10In.
O metodă mult mai bună este pornirea prin intermediul unui variator de tensiune.

12