PASCAL Tudor AkLÁĄ %ţ4i_

(uz personal)
310440501RSL201140
PASCAL Tudor
Luminiţa HURBEAN
(uz personal) Doina FOTACHE

.
310440501RSL201140 SoIuţÍÍ ínformatíce ínlegralo
uenitu gesiíunea afacorílor-ERP

Colecţia $ocietatea Inforiirnţională

Coordoitator — proí flr. Ioiî GIt. Roşca
PASCAL Tudor
(uz personal) Referent ştíinţific:
Doina FOTACHE Luminiţa HURBEAN
prof. unív. dr. Dinu AIRINEI

310440501RSL201140 Redactor:
Florin ERHAN
SoIuţíí informalíce înteuratc
Copertă:
Adriana POPESCU enIru geslíunea afacerílor-[RP
Tehnoredactare computerizată:
Luminiţa DRAGOMIR

Revizie text:
Elena COVRIG

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

FOTACHE, DOINA
Soluţii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor-ERP I Doina Fotache, Luminiţa Hurbean, -

Bucureşti: Editura Economică, 2004

Bibliogr.
ISBN 973-590-984-7 I1
1. Hurbean, Luminiţa

004:334.7+65+65.012.4
i
de
 r
PASCAL Tudor
(uz personal)
ISBN 973-590-984-7

310440501RSL201140 Copyright © Editura Economică, 2004

Cupríns
Autorul poartă întreaga răspundere rnorată, Iegafă şi materială,
faţă de editură şi terţe persoane, pentru conţinutul lucrării.
Introducere 9

Capitolul 1
Debníţia şi evoluţia sistemelor ŁnterpriseResoIJrcePIanniĐg 13

Î .1. ERP contextul apariţiei şi evoluţiei sale

—
14
1.2. Delănirea sisternelor ERP 15
1 .2.1 :ERP perspectivă istorică
—
15
1.2.2. Definiţii, defîniţii 16
1.2.3. Abordarea structurală tehriologică a sistemelor ERP 18
1.3. Intreprinderea şi sistemele ERP 22
1.4. Module functionale 24
Ł5. Piaţa rnondiaă 29
1.6. Sistemele ERP astăzi 32
1.7. ERP, încotro9 33

Capitolul 2
tutplemeutarea sistemelor integrate 37
v
Editura Economică 2.1. Decizia adoptării ERP 37
010702, BUCUREŞTI, sector 1, 2.2. Motivaţii 39
Calea Grîviţei nr. 21, etaj VH; 2.3. $tructura unui proiect ERP 41
tel.: 231.55.77; 231 .55.78; 231.55.79;
telifax: 231 .55.80; 212.81.02;
2.4. Faze şi activităţi 42
E-mail: edecon@edecon.ro; 2.5. Procesul de selecţie ERP 50
office @ edeconomica.com; 2.6. Strategii de implementare 54
http: //www.edecon.ro;
www.edeconomica.com
2.7. Strategii de tranziţie ERP 59
2.8. Metodologii de implernentare ERP 63
Comenzí la:
Editura Economică Capitolul 3
Distribuţie ImactuI [RP asuiira moUíuluí organizaiional 65

3.1. Transformări organizaţionale 66

010553, Bucureşti, sector 1, 3.2. Optimizări tehnologice
Calea Dorobanţilor nr. 33 A'
72
.

telifax: 210.73.10; 21 0.63.07; .3. Transformari culturale şi profesionale 79

http: //www.e-economicshop.com 3.4, Organizaţia care fnvaţă continuu 83
PASCAL Tudor Selnţd inermatwe Íntegrate pentru geslhinea aíacinioi-fRP ns
6

(uz Lnieriirise
personal)
Capitolul 4
Resourco Planuíug şí afacetíle electronice .87
CapitOJUl 6
Pia;a [nlernnse Resource Planning 181

310440501RSL201140
4.1. Extinderea ERP spre e-business
4.2. Customer Relationship Management
94
99
6.1. Peisajul mondial al aplicaţiilor de întreprindere
6.2. Marii actori pe plan mondial: de la BOPSE la BOPS
6.2.1. SAP garanţia succesului
181
183
4.2.1. Evołuţia aplicaţülor CRM ĺ 00 —
184
101 6.2.1.1. Lungul drum de Ia RJ3 System la mySAP.com 185
4.2.2. CRM definire şi motivaţii
—

105 6.2.1.2. Ce este mySAP.com ‘2 188

4.2.3. Taxonomia aplicaţiilor CRM
108 6.2.1.3. $AP şi firmeîe mici şi mijîocii 189
4.2.4. Piaţa intemaţionałă
110 6.2.1.4. SAPînRomânja 190
4.2.5. Aplicaţii CRM în România
114 6.2.2. Oracle certificatul calităţii 191
4.3. Supply Chain Management
—

4.3.1. Definiţii SCM 114 6.2.2.1. Despre Oracle şi politica ei 192

11$ 6.2.2.2. Oracle faţă în faţă cu Internetul. E-business Suite 193
4.3.2. Evoluţia aplicaţiilor SCM
122 6.2.2.3. www.oracle.ro 199
4.3.3. LanţuÎ de distribuţie şi tehnoÎogiile SCM
127 6.2.2.4. Oracle: fumizor de soluţii complete e-business 201
4.3.4. Taxonomia aplicaţiilor
130 6.2.3. PeopleSoft, soluţii pentru îritreprinderea în timp real 203
4.3.5. Piaţa SCM
132 6.2.3.1. Arhitectura soluţiilor PeopleSoft 204
4.4. Opţiunea de outsourcing: de ła IT la BPO
133 6.2.3.2. Oferta de soluţii PeopleSoft 206
4.4.1. Motivaţii şi alternative de externalizare
138 6.2.3.3. PeopleSofl: pro şi contra 210
4.4.2. Business Process Outsourcing decizie strategică
—

141 6.2.4. Nume noi fn TOP 211

4.4.3. Piaţa de outsourcing
6.2.5. Alte prezenţe majore 215
6.3. ERP în România 218
Capitolul 5
147 6.3.1. Di1emaromâneascEpp 218
[nferiiríso Ăuulicatíons Inlugralíon
6.3.2. MFG/PRO sau despre reţeta succesului 221
6.3.2.1. Cartea de vizită QAD 221
5.1. Integrarea Ianţului furnizor afacere clienţi parteneri
— —
—

150 6.3.2.2. SuitaMFG/PRO 223

pe scala e-business
151 6.3.3. Scala în lumea ERP-urilor.româneşti 226
5.1.Î.CeesteEAl?
156 6.3.3.1. Portofoliul de produse Scala 227
5.1.2. Obiective şi etape EAI
5.1.3. Despre Enterprise Service Bus 161 6.3.3.2. Prezenţa românească Scala 229
5.1.4. Enterprise Nervous System 165 6.3.3.3. Oferta ERP Scala România 230
166 6.3.4. SIVECO Applications un ERP „made in Romania" 233
5.2. Eforturi organizaţionale pentru întegrarea apticaţiilor —

166 6.3.4.1. Suita Siveco Applications 234

5.2.1. Evaluarea şi pregătirea resurselor
169 6.3.4.2. Modulul de gestiune şi analiză financîar-contabilă 235
5.2.2. Analiza proceselor de integrare
172 6.3.4.3. Sistemul de mentenanţă COSW1N 236
5.2.3. Evaluarea performanţelor EAI
174 6.3.4.4. Siveco Analyzer sau premisele constituirii unui sistem
5.3. Promisiunile EAI, Oferta de sołuţii
5.3.1. Promisiunile EAI 174 de sprijinire a deciziilor 236
5.3.2. Oferta EAI 176 6.3.5. Oferta ERP BIf Software; Socrate 2
5.3.3. Ce recomaridă speciatiştii 180 6.3.5.1. Module Socrate 21J
6.3.5.2. Un caz de succes Socrate: MONDO Retail 242
 r
PASCAL Tudor
8 SoIutii informahce integrate pentru gcstÎunea afacerilor-ERP

(uz personal) 6.3.5.3. BIT Software şi aplicaţiile CRM prin CC Assistant

6.3.6. Oferta Transart sau Think client! cu B-Org
243
244 Inlrodncere

310440501RSL201140 6.3.6.1. Arhitectura şi structura B-Org

6.3.6.2. Prima implementare Transart ERP, un succes la... Cluj
6.3.7. CROS un ERP care gândeşte româneşte
245
249
250
În fiecare zi, auzirn cuvântul integrare cel puţin o dată (din diverse surse mass
—

6.3.7.1. Avantajele soluţiei CROS 251

6.3.7.2. Module CR05 252 media) fie fn legătură cu integrarea în Uniunea Europeană sau fn structurile NATO, fie
6.3.8. Alte prezenţe notabile pe piaţa românească 255 legat de integrarea informaţională (în mediile economice şi acadernice). Subiectul
257 Enterprise Resource Planning este legat de cel din urmă aspect şi se referă, în particular, la
6.3.9. ERP fn România: paşi spre maturizare integrarea informaţională din interiorul unei afaceri.
259
Bibliografie În condiţiile în care lumea occidentală a trecut de câţiva ani pragul epocii Internet,
cele mai multe dintre firmele rornâneştÎ înţeleg fncă prin aplicaţii de gestiune programele
de contabilitate Ciel, Win Mentor sau Neomanager, Este adevărat că afirmaţia nu trebuie
generalizată pentru că totuşi piaţa Enterprise Resource Planning (ERP) românească a
evoluat, dar trebuie să recunoaştem că suntem departe de a fi conectaţi la reałitatea
tehnologică generată de globalizarea pieţelor.

Cuvinte-cheie: Enĺerprise Resource Planning, Customer Retaĺionship Management,

Supp/y Chain Management, Enterprise Appticaĺion Integration, Enterprise Service Bus,
Enterprise Nervous $ystern, business-to-business.

Importanţa subiectului: deosebită (fră fałsă modestie). Simpla căutare pe Internet

după oricare dintre cuvintele prezentate mai sus certifică importanţa subiectelor prezentate
fn carte. Rezultatele sunt de ordinul rnilioanelor. Recomandărn utilizarea motorului de
căutare www.goole.com (ERP 2 860 000, CRM— 4 700 000, ScM— 4 490 000, EAI— 3
—

860 000 fn 10 februarie 2003). Amintim şi existenţa site-urilor specializate, Pe piaţa

românească nu există nici o carte publicată care să trateze aceste tebnologii, în afară de
prezentările firmelor producătoare. Literatura străină, fn schimb, este deosebit de bogată
(diversitatea surselor noastre informaţionale certifică această realitate sute de titluri. cu
-

autori cełebri), Pe de altă parte, România nu se poate sustrage evoluţiei informaţionale.

Majoritatea managerilor (în limbaj demodat directori) sunt la nivel de ałfabetizare şi de
—

conştientizare a evolutiei tebnologice din domeniul aplicaţiilor de gestiune a

fntreprinderilor.

Cartea este destinată:

• ínanagerilor cu atribuţii decizionale şi investiţionale, celor care s-au confruntat
cu numeroase probleme de ordin informaţionaÎ;
analiştitor care lucrează în domeniul sistemelor inforrnaţionale, profesionişti
mdependenţi sau angajaţi în cadrul agenţiilor naţionale sau internaţional;
• profesoritor specializati pe dorneniul Inforinaticii economice;
PASCAL Tudor
Soluţiî intormatíce întcuratc peutru ijesIjiůiiajĺIrjI0tÍRP

(uz personal)
• studenţiłor de la facultăţile cu profil economic de informatică, automatiZări Şi
calculatoare, absolvenţilor acestora şi studenţiłor de la studii postuniversitare şi masteľe,
În era globalizärii, caracteristicile promise de ERP sunt foarte tentante pentru
compafli care doresc să-şi extindă activităţile fn lume, fără a pierde controlul
un
asupra
procent
acestora, Un studiu aJ pieţei ERP realizat de revista Computer Economics indică
pentru racordarea ?a realitatea e-business;
310440501RSL201140
• în mod deosebit doctoranzilor cu activităti de cercetare în dorneniul
tebnologiilor informaţionale.
de 20% pentru organizaţiile care au deja instalate suite integrate,
activitate, predominante fiind cele cu activitate de producţie,
în toate rarnurile de
Acelaşi studiu relevă că
popularitatea subiectului se va menţine la aceleaşi cote ridicate, în condiţiile în care 34%
a unui astfel de
Descriere.., pe scurt din firmele chestionate derulează un proiect ERP ori sunt în faza incipientă
Enterprise Resource Pkmning (ERP,) reprezintă sisteme bazate pe arhitectura proiect.
ctient/server dezvottate pentru prelucrarea tranzacţiitor şi Jzcilitarea integrării
tuturor Interesul sporit pentru sistemele ERP derivă evident din beneficiile promise. In
proceselor, din faza ptanicării procesetor, dezvoltării producţiei, până ta relaţiite cu principal, vorbim despre mult dorita integrare funcţională, incorporarea celor mai bune
furnizorii, clienţii sau alţi parteneri de afaceri. ERP este considerată expresia
cea mai practici econornico-tehnologice, asigurarea „averii" informaţionale şi asigurarea accesului
Jidelă a înterdependenţei dintre economic şi tehnologia informaţiona lă. direct la inforrnaţii în timp real (avantajul bazelor de date unice) pentru toţi membrii
Pentru ţările dezvoltate din punct de vedere tehnologic. ERP constituie încununarea organiZaţiei.
ale Proiectele ERP sunt adesea asociate cu modificări orgaiizaţionale importante, în
evoluţiei de peste patru decenii a tebriicilor de gestiune economică benefîciare
suportului tebnologiilor informaţionale. Provocarea principală constă în întegrarea tuturor sensul îmbunătăţirii modului de desfăşurare a activităţii, ceea ce literatura de specialitate a
proceselor economice şi optimizarea resurselor disponibile. La nivelul ţării
noastre însă, consacrat sub nurnele Business Process Reengineering (BPR), adică Reproiectarea
lucrurile stau cu totul altfel, Despre o tradiţie românească în dezvoltarea sistemelor Procesetor Economice. Deoarece sistemele ERP oferă integrarea, este evident că ele
informatice putem discuta, deşi fără prea mare entuziasm. Dar, dacă ne
propunem să reprezintă mult mai mult decât proiecte software, Dincolo de schimbările tehnologice, de
căutăm practica integrării acestora, atunci chiar trebuie să fim discreţi. infrastructură, beneficiile importante ale ERP derivă tocrnai din schimbările la nivelul
proceselor economice, al structurii organizaţionate, al rolurilor şi deprinderilor membrilor
Am încercat, prin cercetări desfăşurate în ultimií trei ani, să răspundem la
întrebarea organizaţiei, ca şi din activităţile de management al cunoştinţelor.
nu de ERP în Dar, ca orice lucru bun, ERP este scump şi riscant, iar tranziţia către acest nou sistern
shakespeariană “aJi sau a nuJi?" aplicată mediului ERP: “avem nevoie srn
România?". Scepticii spun că drumul României până la integrare (nu numai
cea europeană, este dureroasă. Costurile, concretizate în software. hardware, consultanţă şi instruire sunt
ci şi informaţională) este lung şi... împiedicat. Sunt soluţiile ERP viabile la noi, atât timp muh mai mari decât ale altor proiecte de aceeaşi anvergură; este obişnuit ca o firmă mare
cât afacerile se desfăşoară uneori la limita promiscuităţii financiare
şi cu o cultură să aloce unui proiect ERP un buget de 100 milioane USD.
managerială impregnată de pÎanuri cincinale şi comandă de la centru?
Putem rămâne la In privinţa riscurilor, se întâmplă adesea ca bugetele alocate şi!sau termenele
adăpost de valul tehnologic Şi practicile manageriale actuale? Sunt
întrebări la care prevăzute să fie cu mult depăşite unii analişti apreciază că aproximativ jumătate din
—

răspunsul nu poate fi dat în mod cert, dar poate fi ghicit cu uşurinţă..,

pentru că vrem, nu proiectełe ERP nu reuşesc să atingă obiectivele propuse. Cazuri celebre, precum Boeing,
vrern. 1NTEGRÁREA vine peste noi...
Panasonic sau Siemens ilustrează eşecul proiectelor, în sensul ratării obiectivelor propuse
ori depăşirii nepermise a bugetelor, Consecinţele acestor eşecuri sunt grave, dacă se ţine
Suntem totuşi pe drumul cel bun, Firmele din România cer soluţii ERP
Şi oferta este seama de sumele consistente cheltuite şi de anii de efort investiţi. Dar, Îa riscuri mari,
consistentă. Conform unui studiu IDC România, această piaţă s-a cifrat
în 2002 la aproape beneficii mari. Sau: cine nu riscă nu câştigă.
este estimată rnenţinerea
15 miliarde USD (cu 28% mai mult faţă de 2001). Pentru 2003
trendului crescător, apreciindu-se existenţa unui potenţiaÎ important al
pieţei rornâneşti. In Producătorii soluţiílor sunt de câţiva ani fntr-un proces de cercetare şi adoptare în
aceste condiţii, apreciem oportune cursurile de speciałitate din universităţi,
articolele şi soluţiile proprii a platformelor e-business. Mai exact, din 1999, clasicele ERP-uri au
dosarele din presa de specialitate, studiile publicate pe Web, ca şi
prezentările de produs îmbrăcat o haină nouă, fiind rescrise şi transformate esenţiaÎ pentru a cuprinde toate
sau alte rnanifestări dedicate subiectułui aplicaţiilor integrate de
întreprindere. Piaţa avantajele Internet şi, implicit, pentru a furniza noi funcţionalităţi pe Internet. In 2000, au
lurne, sunt cel mai fost lansate pe piaţă suite e-business ERP.
specialiştilor ERP în România este în formare (statistic ERP-iştii, în
bine plătiţi din industria IT). Subiectul este completat cu două capitole de maximă actualitate unde integrarea este
Suitele de aplicaţii ERP au devenit mijlocul cel mai popular
de eliminare a cercetată “mai departe" până la nivełul pieţelor şi corporaţiilor electronice prin aplicaţii “la
ce literatura de modă": Supply Chain Management, Enterprise Ápplication Integration, Enterprise $ervice
incompatibiÎităţii şi fřagmentării specifice aplicaţiilor tradiţionale, ceea
Bus, Business Process Management, Business Process Integration, Enterprise Nervous
speciałitate a denumit inspirat ‚insule informaţionale".
System.
PASCAL Tudor
12 Soluţo iiiformaticc întegta® ijcnlru geshunca afacerilor-EBp
(uz personal)
Autorii
Doina Fotache, conferenţiar universitar doctor, Universitatea „Atexandru Ioan
Cuzď' Iaşi, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) Iaşi, Catedra de
310440501RSL201140
Informatică Economică, Teza de doctorat susţinută în rnartie 2000 cu subiectul:
Contabilitate informatizată — prezent şi perspective conţine un capitol întreg dedicat
aplicaţiitor Enterprise Resource Ptanning, De atunci şi până fn prezent a pubîicat
numeroase studii, a susţinut şi prezentat lucrări şi comunicări şi a continuat cercetările fn
acest domeniu, ocupându-se de cursul Enterprise Resource Ptanning, la specializarea
Informatică Economică, anul 4, FEAA Iaşi.
Luminiţa Hurbean (cunoscută în publicaţiile de specialitate sub numele de Fînaru),
conferenţiar universitar doctor la Universitatea de Vest din Timisoara, Facultatea de Ştiinţe
Economice (FSE), Catedra de Informatică Economică (până în februarie 2003 a fost cadru
didactic la FEAA Iaşi), Teza de doctorat cu subiectul Contribuţii privind sistemele infor
matice în gestiunea Jinanciară a societăţilor comerciale (iunie 1999, Iaşi) conţine un
amplu studiu destinat procesului decizional preintegTare. Numeroase lucrări pe tema
apłicaţiilor de întreprindere, comunicate la facultăţile de profil din ţară, cursul Enterprise
Resource Planning, la specializarea Informatică Economică (anul 4) şi la master, FSE
Timişoara.
Au publicat împreună un serial 1 1 articole în revista „Net-Reporť' (2001-2002) şi
-
-
au susţinut două lucrări la conferinţe internaţionale (2002 China şi Turcia) pe tema ERP
-
în România şi peste 12 în ţară (perioada 2000-2003).
Capitolul 1
Defíníţía şí evoluţia sís(emelot
fntetprlseResourcetlarniţĐg
Ordinea vine totuşi de afară. Refuzul Iumii nu e o taşiiate.
Pune-te În situaţia de a ‚nedita. Vei medita, poate."
Constantin Noica
În fiecare zi, din diverse surse mass-media, auzim cuvântul integrare cel puţin o
dată, fie fn legătură cu ifltegrarea în Uniunea Europeană sau în structurile NATO, fîe łegat
de integrarea informaţională. Subiectul Enterprise Resource Planning este legat de cel din
urmă aspect şi se referă, concret, la integrarea informaţională din interiorul unei afacerj.
Drept urmare, a intrat sub tupa speciałiştilor, Internetul fiind „inundat" de materiale care
descriu natura acestor tehnologii, avertizează asupra riscului presupus de neînţelegerea
corectă a procesului de implementare şi eforturilor necesare ori prezintă tendinţele de
dezvoltare.
În condiţiile globalizării afacerilor, rnediul organizaţional trebuie să se adapteze
cerinţelor pieţei şi situaţiilor competitive, Creşterea economică a firmei depinde esenţial de
abilitatea ei de a actualiza, integra, personaliza şi extinde aplicaţiile flexibil şi agil. oferind
acces rapid, interactiv şi consistent la date tuturor utilizatorilor (interni sau externi). Pentru
asigurarea eficienţei, organizaţiile trebuie să standardizeze gestiunea proceselor econornice
care cuprind multe aplicaţii, diferite departamente şi entităţi externe.
Integrarea completă este un obiectiv major al gestiunii resurselor informaţionale,
din ce fn ce mai complexe şi numeroase. Aplicaţiile şi datele sunt combinate în entităţi
integrate care asigură nu numai accesut la informaţii, ci şi gestiunea prceseÎor economice.
Derularea unui proiect de integrare reprezint o adevărată provocare telmologică, deoarece
un astfel de mediu trebuie să asigure o gamă largă de funcţionalităţi, prin numeroase
instrumente şi componente de integrare.
*
* *
De-a Iungul existenţei sale, o întreprindere dezvoltă şi/sau achiziţionează mai multe
aplicatjj cerute de diversifjcarea ori extinderea activităţilor sale, Fiecare dintre aceste
aplicaţii răspunde unei probleme sau acoperă un proces economic, fră să ţină seama de
lanţul de procese sau de legăturile cu aÎte aplicaţii din întreprindere, In faza de fnceput a
mformatizărij activităţii dintr-o firmă, cel mai adesea din considerente financiare şi din
dorinţ de abordare graduală, mai simplu de tratat, s-a decis achiziţialdezvoltarea de
aphcaţ pentru activităţile de contabilitate, apoi cele financiare, pentru salarizare, apoi
pentru vânzări, pentru aprovizionare sau alte departamente, dar fără nici o asociaţie între
ele sau în logica economică a procesetor pe care le sprijină. S-a
fncercat apoi construirea de
PASCAL Tudor
14 SoIuţü informşhce íntcgratc iicotru gestiunea ataceriIor-P
(uz personal)
legături între aceste aphcaţii insułare, concretizate în interfeţe personalizate ce realizează
integrarea punct-1a-punct fntre două aplicaţii.
Pachetele Enterprise Resource Ptanning au devenit în anii ‘90 o prezenţă obişnuită
310440501RSL201140
în marile corporaţii şi în companiile muttinaţionale. A doua jumătate a uîtimului deceniu
din secołul XX a fnsemnat deschiderea ?or şi pentru segrnentul întreprinderilor medii şi
mici. Iniţiativa generalizării lor a determinat amplificarea popularităţii şi a discuţiilor din
literatura de specialitate, iar primii ani din actualuł secol XXI confirmă importanţa acestui
fenomen.
Creşterea şi succesul implementărilor în noul milenîu depind de măsura în care
suitele tradiţionale se pot extinde şi integra module din categoria Customer Relaĺionship
Management (CRTvI)', Supply Chain Management (SCM)2, Bzisiness Intelligence (BI)3 sau
alte aplicaţii specifice Internet, Existenţa firmelor pe pieţele electronice devine o
necesitate.
11. EIIP conlextul a»atíţíei şi evoluţíei sale
— numeroasele definiţii ale ‚fenornenului".
Sistémele Enterprise Resource Planning şi-au fcut loc în aplicaţiile de întreprin
dere în contextul exploziei informaţionale şi dezvoltării ĺără precedent a tehnologiei
informaţionale şi comunicaţiilor la începutul anilor ‘90. In ce priveşte mediul economic, fn
perioada amintită, acesta a fost marcat de creşterea compÎexităţii, datorită cererii tot mai
mari şi fluxului de date interfîincţionale fn cadrul organizaţiei. Sistemele informaţionale
eficiente au devenit premisa creşterii competitivităţii, în primul rând prin reducerea
costurilor. Regula disponibilităţii informaţiei necesare la momentul oportun (ca sursă a
creşterii şi afirmării organizaţiilor în compłexa şi competitiva lume globală a afaceriłor)
este unanirn recunoscută şi universal valabilă, atât pentru marile corporaţii, cât şi pentru
fntreprinderiÎe mici.
Sfârşitul anilor ‘80 a adus pe piaţă primele sisteme ERP, o nouă categorie de
software de fntreprindere, care a ţintit la început piaţa marilor companii, Aceste prime
sisteme. complexe, puternice, proprietare şi foarte scumpe constau în soluţii la cheie, a
căror implementare presupune adaptarea lor la cerinţele şi specificul beneficiarului, In cele
mai rnulte cazuri, adoptarea pacbetului de aplicaţii integrate a presupus reproiectarea
proceselor economice, astfel încât logica modulełor software să corespundă fluxurilor de
date din organizaţie, Spre deosebire de vechile sisteme de aplicaţii, dezvoltate in-house,
ERP a adus avantajul integrärii: un pachet multimodul care este adaptat specificului
şi care poate fi ulterior extins cu alte module.
Creşterea fenomenală a puterii calculatoarelor şi expansiunea Internet au însernnat
noi provocări, atât pentru furnizorii, cât şi pentru clienţii ERP, aceştia din urmă trebuind să
Customer Retationshtp A'íanageinent (CRM), terrnen care se referă la aplicaţiile
pentru rnanagementul
relaţiilor cu clienţii.
2
Supply Chain Management (SCM) — managementul relaţulor cu furnizoru sau gestiunea Ianţului de
aprovizionare.
Business Jntelligence (31) inteligenţa afacerii.
—
jtoiu-
se redefinească pentru a sparge barierele şi a adopta stilul colaboratjv al afacerilor
Jnternet, Extraneţ sau Intranet. Observărn un proces fără sfârşit de prin
reproiectare şi
dezvoîtare de noi soîuţii şi produse pe piaţa integrării. La testul pieţei au reuşit să
acest context, ofertele care se bazează pe arhitectură deschisă, au module
şi permit adaptări facile (cea rnai „longevivă" este producţia SAP).
reziste, în
intersc1inbabjle
1.2. Đctínirea sÍsteme lor ERP
Enterprise Resource Planning (ERP) reprezinră sisteme bazate pe
arhitecti,ra
etientĺserver dezvoltate pentru prelucrarea tranzacţiilor şi facUitarea ifltegrării tuturor
proceseloi din faza planfkării şi dezvottărif productiez până ta relatiite cu Jżtrnizorii
ctienţii şi alţi parteneri de afaceri.
Pentru fnceput, considerărn potrivită o analiză din perspectiva evoluţiej acestei
categorii de aplicatii de întreprindere. După analiză, urmează un periplu printre
1.2.1. [81' lJersUecIivä istorícă
—
Caracteristica principală a produselor integrate de gestiune a firmelor este
caracterul lor evolutiv. Evoluţia actualelor apÎicatii s-a desfăşurat pe parcursul a peste patru
decenii.
In anii ‘60, majoritatea întreprinderilor proiectau, dezvokau şi implementau
aplicatii centralizate, create cu forţe proprii (sintagma in-house se referă la această
situaţie), Cele mai multe vizau automatizarea gestiunhi şi controlul stocurilor, dar şi
calculul salariítor sau contabilitatea generală şi erau dezvoltate cu ajutorul limbajelor de
programare COBOL, ALGOL sau FORTRAN.
In 1965 au prins contur sistemele Muteriut Requirernents Ptanning (MRP). Aceste
aplicaţii desemnează un set de tehnicj care utilizează inventarul, datele despre stocuri şi
prograrnu{ de producţie pentru calculul necesarului de materiale, lansarea aprovizionării şi
asigurarea acesteia pe parcursul procesului de fabricatie. MRP a reprezentat metamorfoza
sísternuluj de control al stocurilor sub influenţa calculatoruluj electronic şi a aplicaţiilor
acestuja.
Maturizarea sistemelor MRP instalate a determinat evolutia acestora, prin inte
grarea de noi functionaljtăţj economice. Astfeł, în anii ‘70. a prins contur Maitiifacturing
Reso,,rce Ptaj,,,j,,g (MRP 11), ce s-a concentrat asupra optirnizării proceselor d fabricatie
prin sjncronjzarea necesarului de materiale cu cerinţele productiei. De asemenea, zonele
acoperite au depăşit limitele producţiei: flnanciar, resurse urnane, distribuţie, vânzare prin
magazine proprii, gestiunea proiectelor.
MRP II a reprezentat o metodă pentru planificarea eficientă a tuturor resurselor unei
întreprinderi industriale, Acest sistem asigură planificarea operaţională a necesarului care
sustine procesele de producţie, planificarea financiară şi elaborarea de scenarii/simulări
„ce-ar J dacă". Functiunile integrate au vizat: planificarea productiei, planul de vânzări,
programarea producţiei, planificarea necesarului de materiale, planificarea capacităţilor de

PASCAL Tudor
16 soiuiii informatice iotcgratc uentru gcstíunea afaccrílor-[HP
(uz personal)
producţie, ca şi urmărirea execuţiei (aprovizionare, fabricaţie, vânzare). Ca ieşiri, sistemełe
ofereau rapoarte §nanciare, cum ar fi planuł de vânzări, planul de aprovizionare, proiecţii
de stocuri, buget de expediţie şi transport.
310440501RSL201140
MRP II a constituit mai mułt decât un instrument de planificare şi urmărire a
producţiei, astfeł că a evoluat firesc către un sistem mai cuprinzător, care se adresează şi
altor tipuri de întreprinderi, In aceste condiţii, el a fost redenumit Enterprise Resottrce
Planning4, Conform unor surse5, „paternitatea" acestui concept este revendicată de
Gartner Group.
Extinderea funcţionalităţii suitelor MRP II a determinat apariţia primelor sisteme
ERP, la sfârşitul anilor ‘80, consacrând ideea coordonării şi integrării interfuncţionale în
întreprindere. Bazate pe fundaţia tehnologică a MRP 11, sistemele ERP integrează toate
procesele economice: producţie, distribuţie, contabilitate, űnanciar, personal, stocuri,
service şi mentenanţă, logistică, gestiune proiecte, oferind accesibilitate, vizibilitate şi
consistenţă informaţională în fntreaga organizaţie.
In anii ‘90, furnizorii ERP au adăugat suitelor lor noi module şi funcţionalităţi, ceea
ce a generat apariţia conceptului „ERP extins". Extensiile cuprind aplicaţii precum APS
(Advanced Ftanning and Scheduting), soluţii e-business pe zona relaţiilor cu clienţií
CRM (Customer Relationship Management) sau pe furnizori-aprovizionare $CM ($upply
Chain Management).
Putem aprecia că desfăşurarea cronologică a ERP a urmat îndeaproape dezvoltările
din domeniul sistemelor hardware şi software. O schemă evolutivă simplificată este cea din
figura 1.1.
Anii 60 Anii 70 Anii 80 Anii 90
Apkat pentru Materia/Requirementn MairufacWring Roorr Enterprise 8ource
controlul ntocurilor — P/anning(MRP) Plann/ng(MRP 11) — PIdnningtERP)
Fig. 1.1. Evoluţia aplicaţiilor integrate de gestiune a firmelor
(prelucrare şi adaptare după Rashid, M., Hossain, L., Patrick, J.D., Enterprise Resource Planning:
global opportunities and challenges, Idea Group Publishing, 2002, p. 4)
122. DefíniţiÍ, defínIţíî...
ERP a devenit în ultimii ani un subiect extrem de popular: nenumărate cărţi,
articole, studii, prezentări, promovări şi versiuni demonstrative încearcă să convingă
comunitatea de afaceri de binefacerile implementării aplicaţiilor integrate de gestiune a
firmelor, Dezvoltarea în contextul societăţii informaţionale şi al globalizării afacerilor a
generat un nou avânt pentru industria de software şi a creat noi oportunităţi de carieră, în
‘
Menţionăm o altă propunere de nume, care a funcţionat un timp: BRP (Business Resoz,rce flanning),
tocmai fn ideea că reprezintă mai rnult decât un sistem ce se adresează exclusiv producţiei.
www.technologyevaluation.com
______
jítoIuI1
special fn zona consultanţei şi implementării acestor sisteme fn organizaţii. Precizăm
existenţa site-uriłor specializate:
www.ínteIIigententerţríse.com,www. inteiligenterp.com,www.eaijournal.com,
www.intelligentínteg ration .com, www.technologyevaluation.com etc. şi a forumurilor
de discuţii unde acest subiect este de larg interes. In lume, sunt derulate programe de
jnstruire şi certificare ERP, care atestă cunoştinţele fundamentale pentru implementarea şi
fntreţinerea aplicaţiilor. Apreciem că şi mediul de afaceri din România va cere dezvoltarea
unor proiecte de acest tip.
Multitudinea opiniilor din literatura de specialitate ne-a sugerat ideea titlului acestui
subcapitol, iar rânduril următoare o susţin.
Intr-o definiţie orientată tehnologic, ERP reprezintă un sistem informa,tional
contabil bazat pe interfeţe graJice utilizator, baze de date relaţionale, limbaje de generaţia
a IV-a, instrumente CASE şi arhitectură ctientĺserver. Totuşi, a fost unanimă opinia că,
deşi tehnologia este esenţială în realizarea ERP, definiţia trebuie să reliefeze ariile
funcţionale acoperite: contabilitate, producţie, vânzare, aprovizionare, stocuri, control de
calitate etc.
—
Astfel, sistemele ERP sunt pachete de apticaţii formate din mai mułte module care
—
sprjină toate ariile funcţionale: planicare, producţie, vănzare, marketing, distribuţie,
contabilitate, Jinanciar, resurse umane, gestiunea proiectełor, stocuri, service şi întreţi
nere, logistică şi e-business. Arhitectura sistemului facilitează integrarea transparentă a
modulelor, asigurând fluxul informaţiilor între toate funcţiunile întreprinderii fntr-o
manieră extrem de transparentă.
Anii 2000
Alegerea sistemului ERP potrivit permite beneficiarului să implementeze un sistem
&tend&ERP(xRPautRPII) integrat unic, prin fnlocuirea sau reproiectarea sistemelor funcţionale existente.
EnterpriseAppliuation Integration CEAI)
síns PmcsIntegratŕon(BPI) O altă definiţie scurtă, dar cuprinzătoare este „o soluţie sof/ware completă şi atotcu
Enterptise Nenrnus System (ENS)
prinzătoare pentru o întreprindere"6. ERP constă din module software care acoperă toate
ariile funcţionale, structurate ca de exemplu: marketing şi vânzări, service, proiectare şi
dezvoltare de produs, producţie şi controlul stocurilor, aprovizionare, distribuţie, resurse
umane, finanţe şi contabilitate, servicii informatice, Integrarea acestor module este rea
lizată fără duplicarea informaţiilor, cu ajutorul noilor tehnologii de baze de date şi al
reţelelor de calculatoare.
American Production and Inventory Control Society7 a definit sistemele ERP astfel:
„metodă pentru planicarea eJicientă şi controlul tuturor resurselor necesare pentru
preluarea, realizarea, expedierea şi contabilizarea comenzilor clienţilor în Jrmele de
produc ţie, distribuţie ori servicii"8.
Anderegg, Ľ, ERP: A-Zlmplernenter's Guide for Success, Resource Publishing, 2000, p. 5.
APICS — societate internaţională educaţională pentru cercetarea managementului resurselor, Fondată în
1957, are peste 60.000 de membri individuali şi 20.000 de membri corporatívi în toată Iumea.
ttp://www.apics.org.
Citată în Hossain, L., Patrick, J.D., Rashid, M.A., Enterprise Resource Planning: gtobat opportunities and
chattenges, Idea Group Publishing, 2002, p. 3.
PASCAL Tudor SoIuţii intormatice intcgrate ijenttu 9CSHUHCa afacerdot-ERP
18
(uz personal)
Davenport9 propune ca definiţie „un pachet de aplica ţjj care promite integrarea
completă a tuturor informaţiilor din cadrul unei organizaţii [••]•10 Acest concept este
ilustrat în figura 1.2.
310440501RSL201140
F
c u
R Prelucrare
L
I N
E I
N z
T o
I R
I
Personal
I Salarizare APHcaţiibackoWIcď]
Fig. 1.2. Schema conceptuală a unui sistem ERP
(adaptare după Rashid, M., Hossain, L., Patrick, J.D., Enterprise Resource Planning: global
opportunities and chauenges, Idea Group Publishing, 2002, p. 3)
O imagine simplificată se desprinde şi din definiţia lui Tadjer11: „o bază de date, o
aplicaţie, o interfa,tă unfcată în întreaga întreprindere"12.
In fine, merită citată şi defniţia lui O'Leary'3, care apreciază că ERP reprezintă
sisteme computerizate care asigură pretucrarea integrată şi în timp real a tuturor
tranzacţiilor din întreprindere şi optimizează întregul lanţ de acÎivităţi de la planijîcare la
service postvônzare'4.
1.2.3. Aborüarea sltucturală tehuologícă a sístemelor [RP
Ełementele ilustrate în figura 1.3 sunt considerate componente de bază din structura
unui sistem ERP. Astfel, datele generate de tranzacţiile economice zilnice sunt culese şi
stocate în baze de date, oferind inforrnaţiile necesare conducerii întreprinderii. Prelucrarea
Davenport T.H, este un specialist de renume în dorneniíle knowledge rnanagement şi sisteme
informaţionale pentru afaceri, Are nenumărate publicaţii în Har'a,d Busness Review şi Han'ard Btsiness
School Press.
Davenport, T.H., Pzitting the enterprise înto the enterprîse systeni, în Harvard Business Review, nr.
1O
4/l998,p. 121.
Tadjer R este consultant în domeniul ERP şi autor a numeroase articole în publicaţia Jnternetweek..
12
Tadjer, R., Enteiprise Resoztrce Ftanning, în Intemetweek, aprilie 1998.
O'Leary D.B, este profesor la Marshall School şi la Universitatea din Carolina de Sud, SUA. A publicat
13
mai mult de 120 de Iucrări în domeniile managernent, informatică şi sisteme informaţionale.
14
OLeary, D.E., Enterprise Resource Planning Systems, Cambridge University Press, 2000.
19
pirntOIIII 1
cade în sarcina programelor, iar comunicarea este absolut necesară pentru
11formaţii1Oľ generate. Remarcăm delimitarea funcţională concretizată în
valorificarea
module de
aplicat' şi integrarea, caracteristică esenţiałă şi deziderat ał implementării ERP.
tBAZE DE DATE f [_ PROGRAME j E:.
geret00a
iD4TE
F!UNCTIbNALIT!ĂTI
Fig. 1.3. Elementele unui sistem ERP
Datele reprezintă fundaţia unui sistem ERP, Baza de date reprezintă un depozit
central pentru stocarea şi organizarea datelor, Oferta de baze de date cornerciale este rnai
restrânsă în comparaţie cu oferta suitelor ERP: sunt 20 de platforme de baze de date la sute
de aplicaţii de tip ERP, Puţini sunt furnizorii ERP care au avut succes fn dezvoltarea
propriilor platforme de baze de date, Această strategie este mai rar întâlnită, dcoarcce
presupune un efort susţinut pentru a contracara avantajele oferite de pÎatforrneÎe dezvoîtate
de firme specializate, deja testate şi cunoscute pe piaţă.
Programele realizează legătura între bazele de date şi funcţionalităţile deservite.
Altfel spus, funcţionatitatea este atinsă prin interacţiunea dintre prograrne şi bazele de date.
Programele asigură cuîegerea datelor, validarea, prelucrarea şi transferul lor, ca şi exportul
datelor către alte medii.
Pentru a obţine informaţiile cerute, programele preiau date din bazele de date create
prin aÎte programe, dar şi din aîte surse. Astfel, datete pot fi introduse de operatori, de Ia
tastatură ori prin preluare directă (scanarea codurilor bară, spre exernplu). Interfeţele devin
tot mai importante, o dată cu dezvoltărite tełrnologice, deoarece asigură cornunicarea rnai
uşoară între diferite rnedii. Prin interfeţe adecvate, programele pot prelua date şi din alte
surse: Internet, Electronic Data Interchange (EDI), echipamente de producţie, alte
programe de aplicaţii (vezi figura 1.4).
Incontestabil, tebnologia Internet a avut un important impact asupra aplicaţiilor
ERP. Orice furnizor cu o cotă de piaţă de peste 1% a adoptat o strategie Internet proprie',
în funcţie de rnăsura în care suita sa de aplicaţii foloseşte tehnologiile Internet. Nici un
producător nu-şi mai poate permite să treacă cu vederea peste această tebnologie şi
consecinţele sale.
15
Anderegg, T., op. cit., p. 20.
 ť
PASCAL Tudor
20 Soluţíí ínformatîce integratc iientru gesliunca atacerílet-EHP
(uz personal)
310440501RSL201140
Fig. 1.4. Prelucrarea datelor cu ajutorul programelor
Ełectronic Data Interchange16 constituie un sistem bazat pe schimburi de mesaje
structurate şi standardizate fntre echipamentele informatice. A fost limbajul afacerilor fn
generaţia trecută, utilizat cu precădere pentru comenzile de aprovizionare/vânzare (formate
de docurnente standardizate utilizate de partenerii de afaceri). Comunicarea prin EDI
presupune deci un acord prealabil încheiat între părţile interesate, care are un caracter
juridic şi în care se precizează clar caracteristicile mesajelor transferate reciproc: datele
comunicate, structura şi îmbinarea lor, procedurile de control şi validare, Acest acord este
numit standard de comunicare şi poate fi bilateral sau universal.
Firmele care au voÎume mari de date ce provin din procesul de fabricaţie au realizat
interfeţe ale ERP cu echipamentele de proditcţie. Cele mai performante asigură raportarea
cantităţilor fabricate în timp real, conform instrucţiunilor din sistemul ERP şi la cererea
acestuia. Interfeţele sunt adaptate specificului fiecărei fntreprinderi.
In prelucrarea datelor, programele se bazează pe reguli, Acestea sunt interpretate,
programate şi se regăsesc în codul sursă. Ele constau din funcţii logice, operatori de
comparare şi valori.
Aplicaţiile ERP sunt realizate cu ajutorul instrumentetor CA$E17, care simplifică
munca programatoriłor, preluând regulile şi generând automat codul sursă. Avantaj ele
sunt: reducerea timpului de dezvoltare şi obţinerea unui produs de calitate, prin
rninimizarea erorilor. In plus, utilizarea instrumentelor CA$E sprijină consistenţa
aplicaţiilor şi standardizarea sub aspect funcţional. După elaborarea codului sursă, prin
compilare se obţine programul în format executabil, Acesta are avantajul unei viteze de
16
Subiectul Etectronic Data Interchange este descris, pe scurt, în subcapitolul 5.3.
17
Acronim pentru Computer Aided Syste,ns Engineering, proiectarea sistemelor cu ajutorul calculatorului.
Sisteme computerizate pentru îmbunătăţirea eficienţei, corectitudinii, proiectărií, realizării şi întreţinerii
sistemelor informaţionale (Sursa: Oprea, D., Premisele şi consecinţele informatiării contabUită(ii, Editura
Graphix, Iaşi, 1994, p. 201).
I
jj1iÍtoiuii 21
ecuţie superioare. După compilare, obiectul executabil obţinut, denumit în general
program, este inclus în structura aplicaţiei şi ataşat într-un meniu de unde este apelat şi
lansat în execuţie de către utilizator.
pe
Rezultatele prelucrării sunt oferite utilizatorilor sub formă de rapoarte, fie afişate
ecranul monitorului (display-uri), fie tipărite la imprimantă, dar şi sub formă de fişiere,
care pot fi exportate şi prelucrate cu ajutorul altor medii de Iucru.
Prima modałitate de furnizare a rezultatelor — pe ecran — are avantajul
jteractivităţii; actualele sisteme ERP au dobândit tot mai multă flexibititate. Informaţiile
afişate pe ecran sunt diferite în funcţie de tipul de utilizator care le solicită şi pot fi chiar
personalizate pentru fiecare utilizator în parte. Astfel, după delimitarea câmpurilor de date
solicitate, pot fi operate sełecţii asupra acestora, sunt posibile sortări după criterii diferite şi
pot fi stabilite niveluri de sumarizare (totaluri, alte calcule), Pe de altă parte, afişarea
diferenţiată a informaţiilor pe categorii de utilizatori este un aspect impus de politica de
securitate a datelor în cadrul organizaţiei. In sistemele ERP de ultimă generaţie sunt incluse
form-urí (formulare) care afişează inforrnaţiile într-o interfaţă grafică, cu un mod simplu şi
intuitiv de operare. Utilizatorul poate obţine ad-hoc şi interactiv informaţiile dorite. Din
punct de vedere tehnic, este vorba în primul rând de programarea soft, care a înlocuit
prograrnarea hard. Aceasta permitea scrierea de programe fixe ca şi funcţionalitate, în care
opţiunite sunt Iimitate ta cele avute fn vedere iniţial. Programarea soft a devenit posibilă o
dată cu generalizarea interfeţelor grafice utilizator şi se cornbină cu programarea vizuală şi
cea dirijată de evenimente, In acest mod a fost fmbunătăţită flexibilitatea aplicaţiilor, nu
numai pentru ieşiri, ci şi pentru intrări şi prelucrări de date: acelaşi program poate fi operat
în mod diferit de către utilizatori diferiţi.
In ce priveşte rapoartele, pe lângă posibilitatea de parametrizare a acestora,
sistemele ERP au un generator de rapoarte, cu ajutorul căruia pot fi construite noi rapoarte,
ce nu au fost prevăzute fn cerinţele iniţiate, Cel mai des întâlnit este formatul tabelar
(Excel, Lotus 1-2-3 etc.), care poate fi salvat şi expÎoatat mai apoi cu ajutorul spreadsheet
ului (pentru analize complexe asupra datelor, calcule suplimentare, grafice). Această
opţiune de export este deosebit de importantă în sporirea funcţionalităţii de ansamblu a
sistemelor ERP, deoarece elimină cererile de modificare ulterioară a aplicaţiilor din partea
beneficjarjlor.
In fine, sistemele ERP pot genera ca ieşiri diferite docurnente, cu formă şi conţinut
standard: facturi, avize de expediţie, NIR-uri, comenzi etc, Dacă în primele sisteme ERP,
nu era posibilă configurarea documentelor de ieşire în forma dorită (firmele fiind nevoite
să modifice forrnatele), sistemele actuale oferă diverse soluţii pentru obţinerea ieşirilor în
formatul dorit. Sunt utilizate instrumente de proiectare third-party pentru fiexibilitate în
deünirea ieşirilor, Majoritatea oferă facilităţi grafice, pentru utifizarea însemnelor firmei
(logo!antet specific).
Un alt element conceptual de bază al sistemelor ERP îl constituie fluxurile de
procese sau fluxuri de tranzacţii (workjlow). Ele ilustrează desfişurarea unui anume proces
funcţional, cum ar fi calculul, înregistrarea şi plata salariilor în cadrul sistemului ERP.
Aplicaţiile workjlow se referă la modul în care aplicaţia reflectă un flux de procese
economice dintr-o arie funcţională. Deşi tipologia acestor aplicaţii este rnai amplă, doar
PASCAL Tudor 2
22 Solutb înformatjce hitegrato pcnttu yesliuuea atacerÔijj n ntOllh'

(uz personal)
două tipuri avern în vedere pentrti subiectul cărţii de faţă: funcţionale (specifice unej
funcţiuní) şi inteifunctżonate, care impłică activităţi ce se regăsesc în două sau mai multe
• integrează şi unifică procesele economice;
• utilizează o bază de date la nivelul orgarúzaţiei, în care datele
sunt introduse o

funcţiuni, Abordarea pe procese este superioară celei funcţionale, deoarece activităţile se 5jngu dată;
310440501RSL201140
desfaşoară nu doar fn cadrul unei funcţiuni, ci adesea „traversează" mai multe dornenjj
funcţionale.
• perrnit accesuÎ la date m timp real;
• oferă suport rnultivalută şi muÎtiîingv;
• sunt adaptate specificului dat de ramura în care operea
ză orgaiizaţiile (diferite
In cea mai simplă accepţiune'8, workJlow defineşte, creează şi supraveghează
i, comerţ, bănci, sănătate etc.);
execuţiafltixuritor de lucru prin interrnediut unui software specializat, Cea mai importantä ramuri industriale, servici
caracteristică este Jlexibilitatea, care permite adaptarea uşoară a fluxurilor din sistern la • permit realizarea de adaptări fără intervenţia programatoriÎor.
unui sistem ERP
fluxurile proceselor economice din organizatie. Unele sisterne ERP includ un modui În mod greşit, există ideea preconcepută că implementarea orgarii zaţiei şi creşterea
fnseamnă rezolvarea „de la sine"
a tuturor problemelor
funcţional pentru stabilirea şi gestionarea fluxurilor de activităţi specifice fiecărei în ce priveşte reducerea costurilor şi
organizaţii. productivităţ „peste noapte". Aşteptările formulate
sistemul ERP ales se potriveşte
Revenind la reprezentarea din figura 1.3, ideea de bază a unui sistern ERP este: fbunătăţirea activităţii depind de măsura în care
ază procesele (re)definite şi
funcţioflalităţilOr organizaţionale şi de cât de bine se adapte
organizaţiei. In acelaşi timp, raţa de recuperare
ERP funcţionalitate + integrare configurate în structura, cultura şi strategia
rnai greu de calculat datorită dificultăţii în cuantificarea
a unei astfel de investiţii este
Tabelul 1.1 prezintă beneficiile principałe
Cele două părţi se interconditionează reciproc, Integrarea asigură conectivitatea beneficiilOr intangibile şi a celor strategice.
fntre fluxurile de procese economice funcţionale, Ea poate fi gândită ca o tehnică de aduse de implementarea acestor sisteme.
Tabelul 1.1
comunicare. Câteva modalităţi19 obişnuite prin care comunicarea are loc prin şi pentru
integrare sunt: codul sursă, reţele locale şi extinse de całculatoare, Internet. emai1, Avantajele sistemelor ERP
workflow, instrurnente de configurare autornată, protocoale, baze de date. Putem spune că Avantaj Mod de concretizare
integrarea este realizată prin cornunicare, iar cornunicarea este asigurată prin integrare. łnfotmaţii de calitate Bază de date unică (date consistente şi corecte), rapoarte
Partea funcţională a unui sistern ERP asigură fluxurile de procese econornice din îmbunătăţite
cadrul fiecărei funcţiuni. Astfel, fn cadrul unei suite ERP se regăsesc de la câteva până la Evitarea redundanţei datelor şi Baza de date unică elimină operaţiile repetitive de actualizare
zeci de module funcţionale (contabilitate generală, debitori, sałarii, stocuri, aprovizionare. operaţiuniîor (introducere şi rnodificare)
planificarea producţiei, logistică, comenzi şi vânzare etc. etc.). Prezentarea generică a Scăderea timpului de răspuns Rapoarte şi inforrnaţii ad-hoc oferite de sistem
acestora este subiectul subcapitolului 1.4. Adaptabilitate Schimbări te în procesete econornice se reconfigurează uşor în
sistemul ERP
ilitate Structura rnoduiară a sistemului facilitează adăugarea de noi
13. Iutreijrinđe,ea şí sis(emele ERP Scatab
comonente
Sistem de întretinere Contractul de întreţinere pe termen lung cu furnizorut ERP nu
Foarte multe firme, în special cele de dimensiuni medii-mari, au sisteme ERP. îmbunätătit este facultativ, ci face parte din proiectul ERP
Practica a arătat că nu este atât de dificil să implementezi un pachet integrat de aplicaţii, Dirnensiune colaborativă Module precum CRM sau SCM extind şi deschid sistemul
cât să obţii şi să beneficiezi de toate avantajele pe care le generează, Aceasta se datorează, către furnizori şi clienţi
pe de o parte, complexitătii sistemelor ERP, iar pe de altă parte, neînţelegerii principiilor Descbidere către e-business Arhitectura sistemelor ERP permite integrara noilor tipuri de
de Îucru la nivel rnanagerial. In plus, functionarea optimă a sistemuîui este posibílă doar aplicaţii e-business
prin armonizarea cu activitătile funcţionałe zilnice din cadrul organizatiei. (sursa: adaptare după Hossain, L., Patrick, J.D., Rashid, L., op. cit., p. 5)
Principa1e]e caracteristici ale sistemelor ERP sunt:
• sunt pachete software proiectate în medii cłient/server;
Cum întotdeauna există şi un revers al medaliei, literatura de special
itate abundă fn
• prelucrează majoritatea tranzacţiilor organizaţiei; în
exemple de implementări nereuşite. Precizăm câteva dintre aşa-zisele dezavantaje
tabe1iJ 1.2.

Fotache, D., Groupware. Metode, ĺehnici şi tehnotogii pentni grupuri de tucru, Editura Polirom, Iaşi.
2002, p. 165.
Anderegg, T., op. cit., p. 39.
 ľ

PASCAL Tudor
24 Soluţii iiiformatÍce ínlegraie iienttu gestíunca aíacerilor-ERt 25
toIuhl

(uz personal) Dezavantajele sistemelor ERP

Tabelul 12 Modulele pachetelor integrate sunt interdependente şi combinate interfuncţional,
dar pot lucra şi independent. Sistemele sunt operaţionale
pe platforme diferite: UNIX
WindoWS NT, Windows 2000, IBMAIX HP-UX, dar şi Linux.
310440501RSL201140 Dezavantaj
Proiecte consumatoare de titrlp
Mod de combatere/diminuare
Irnplicarea activă a rnanagementului, obţinerea
consensului şi acceptului general
Sub titlu de exemplu, tabelul 1.3 prezintă modulele de bază ałe ofertei SAP R13
Systern. Noi module sunt adăugate ofertei, ca răspuns la cererea pieţei şi a evoluţiilor
hnOlogice, în principaî tehnoÎogia Internet.
-

Costuri mari Dificil şi nerecomandat

Neconforrnitatea rnodulelor
Dependenţa de furnizor
Complexitate
Necesitatea extinderii şi dezvo]tării
ulterioare a sisternului
(sursa: adaptare după Hossain, L., Patrick, J.D., Rashid, L., op. cit., p. 6)
Alegerea unui sistern ale cărui arhitectură şi cornponente
corespund proceselor econornice, culturii şi obiectivelor Tabelul 1.3
strategice ale organizaţiei Mod ule funcţionale SAP R13 System
Analiza atentă a celor două alternative: furnizor unic sau
rnai rnulţi furnizori, prirna însemnând irnplicarea Module de bază în structura SAP 1(/3 System
furnizorului pe terrnen lung, a doua oferind şansa alegerii janciar-Contabilitate • Control —
• Gestiunea capitalului fix
soluţiilor best of breed" ‘ Gestiunea proiectelor • Workflow • Soluţii industriale
Selectarea doar a rnodulelor care sunt absoltit necesare • Resurse umane • Mentenanţă • Managementul catităţii
Poate fi eliminată, dar va reduce potenţialul sisternului, • Plan ificarea producţiei • Gestiunea materialelor • Vânzări şi distribuţie
care va deveni la un mornent dat ineficient. • Gestiunea investiţiilor • Trezorerie
Module în versiunea Internet mySAP.COM
mySAP E-Procurement rnySAP Human Resources
ySAP Workplace • •

• mySAP Suppiy Chain • mySAP Product Lifecycle • mySAP Marketplace

Management Managernent mySAP Hosted Solutions
În majoritatea cazuriłor pubłicate, eşecut irnplementării unui pachet de aplicaţii mySAP Tecbnology
• mySAP Customer • rnySAP Business •
integrate s-a datorat problemelor organizaţionale. Intr-un top î O al motiveÎor se regăsesc:
Relationship Management Intelligence
1. tratarea ERP ca pe un sistem software; mySAP Mobiłe Business
• mySAP Financials
2. lipsa implicării managerilor executivi (top-manageri);
3. concentrarea eforturilor pe instalarea software-ułui şi „învătarea" acestuia; (sursa: www.sap.com)
4. aşteptări nerealiste fn privinţa duratei de implernentare;
5. utilizarea sistemelor ERP pentru colectarea, prelucrarea datelor şi obţinerea Sistemuî aplicaţiilor de întreprindere se implementează pe o arhitectură de tip
inforrnatiilor; client/server, care creează premisele unui mediu de prelucrare descentralizat. Tehnologia
6. neimplicare şi neacceptare din partea utilizatorilor; cłient/server se concretizează în mai multe echipamente client, operate de utilizatori finali,
7. implementări realizate de consultanţi şi specialişt externi; precum desktop-urile ori staţiile de lucru care solicită servicii serverelor de aplicaţii, care.
8. Iipsa pregătirii psihologice corespunzătoare a utilizatorilor; la rândul lor, emit cereri şi primesc informaţii de la serverele de baze de date. Cererile pot
9. comunicare defectuoasă fntre membrii echipelor de proiect; fi fişiere simple de date, valori, servicii de comunicare, prelucrare de tranzacţii ori
10. proiectul nu a fost pregătit corespunzător ori resursele necesare dezvoltării sale actualizare de nomenclatoare.
au fost insuficiente. Practica a irnpus modeÎul de arhitectură cu trei straturi, ilustrat în figura l .5. In
Deşi nu este un instrument magic, alternativa integrării informaţionale interne, fn acest sistem, interfaţa utilizator rulează la client. Pentru implementarea unui sistem ERP,
afara soluţiilor Enterprise Resource Planning, nu există. care prelucrează sute de mii de tranzacţii, sunt necesare atât servere puternice, cât şi staţii
de lucru (PC-uri) performante.
14. Mođule foncţíouale

Fiecare furnizor oferă un sistem ERP diferit de al celorłalţi, cu un anurne grad de

specializare, dar, sub aspectul modulelor de bază, toate sunt identice şi propun aceeaşi
„formulă".
 r
PASCAL Tudor
26 Soluţii înformalice întegratc ucntru geshunca afaccrilor-ERP
(uz personal)
310440501RSL201140 Nivelul
Nivelul aplicaţiei Servere de apIicaţi
Server de baze de date
NiveIuI bazei de date
Fig. 1.5. Arhitectura cu trei straturi a unui sistem ERP
Funcţiile celor trei straturi (niveluri) ale arhitecturii client/server sunt:
1. nivelul prezentare, care constă din interfaţa grafică utilizator sau programul de
navigare (browser) pentru accesarea funcţiilor sisternului;
2. nivetul aplicaţie, care cuprinde regulile afacerii, logica şi funcţiunile sistemului
programele care asigură transferul datelor la!de la serverełe de baze de date;
3. nivelul bazei de date, ce asigură gestiunea datelor organizaţiei, inclusiv a meta
datelor; cel mai adesea se regăseşte aici un $GBD relaţional dintre cele standardizate
industrial, care include şi un modul $QL.
Această structurare logică permite ca interfaţa sistemului ERP să ruleze pe
calcułatorul utilizatorului, prelucrarea să se realizeze pe nivelul de mijloc al serverelor de
apÎicaţii, iar sistemele de baze de date să funcţioneze pe al treilea strat, al servereÎor
specializate.
Funcţiunile organizaţiei se regăsesc în module de aplicaţii ERP, Cum multe dintre
fluxurile de activităţi sunt interfuncţionale, pe lângă aplicaţiile strict încadrate într-o
funcţiune fntâlnim module software care acoperă fluxuri de activităţi multifuncţionale.
Modulele de aplicaţii sunt grupate în suite, cum ar fi: financiar, producţie, distribuţie.
Trebuie să precizăm că nu există o regulă la nivel de terminologie denumirile folosite de -
furnizorii ERP pentru suite, module, funcţii etc. diferă de la un pachet software la altul.
Aceeaşi afirmaţie se poate face şi pentru structurarea modulelor în suite. Astfel,
compararea ofertelor de pe piaţă devine un proces dificil.
Totuşi, putem vorbi de un set de componente principale, pe care le prezentăm în
continuare:
Nomenctatoare qîşiere de bază4) de clienţi, furnizori, personal sub forma unor
fişiere care reunesc toate datele de descriere a acestora şi interfaţează cu oricare modul care
se serveşte de aceste date;
toIuI1 2J
Contabilitate generată, numită şi cornponentă Jinanciar-contabilă, tocmai pentru
că asigură conducerea evidenţei contabiÎe şi gestiunea financiară. FuncţionaîităţiÎe vizează:
automatizarea înregistrării informaţülor frnanciar-contabile prełuate din documentele
primare cu preluarea automată a datelor din alte aplicaţii ale sistemului ERP şi realizarea
jdenţei contabile complete, la nivel sintetic şi analitic, De cele mai multe ori, această
compoflentă acoperă doar cerinţele contabilităţii financiare, asigurând în primul rând
obţifleľea documentelor contabile de sinteză cerute de legislaţia fn vigoare (bilanţul
contabil, raportări de TVA, taxe şi impozite către buget) şi a celor de evidenţă contabilă
(note contabile, registru jumal, fişe de conturi, registru de casă, jurnale de vânzări şi
cumpărări, balanţa de verificare etc.). Această componentă poate fl compłetată printr-una
de analiză, tip tablou de bord, care oferă informaţii privind perforrnanţele firmei, Pe baza
datelor din contabilitate sunt calculaţi diferiţi indicatori ce ilustrează rezultatele financiare:
veniturile şi cheltuielile pe produse/servicii, situaţia disponibilităţilor flnanciare ale
fntreprinderii (analize de cash-flow) etc.;
Iucasări-ptăţi gestionează încasările şi plăţile, efectuate pe baza mai mułtor tipuri
—
de documente care creează obligaţii de plată sau fncasare. Sunt urmărite termenele de plată
(scadenţele) ate facturilor şi sunt întreţinute situaţiile facturilor restante ta încasare sau
plată. Evidenţa multivalută este asigurată. Această componentă poate apare sub forma a
două module: Debitori şi Creditori, care gestionează şi înregistrează creanţele şi datoriile
întreprinderii;
$atarizare componentă legată adesea de cea de resurse umane, având ca obiect
—
calculul şi evidenţa sałariilor. Sunt automatizate calculul taxelor, al contribuţiei la bugetul
statului şi al asigurărilor sociale, Date fiind condiţiile diferite fn care se calculează salariile
fn firrne, trebuie să se asigure un grad înalt de parametrizare şi personalizare;
Resurse umane — componentă care sprijină crearea unei politici de personal,
susţinând activităţile de recrutare şi selecţie a personalului, analiza şi urmărirea forţei de
muncă, instruirea şi dezvoltarea carierelor, crearea unui sistem de apreciere a performan
ţetor. Asigură gestiunea salariaţílor prin stocarea tuturor datelor despre aceştia, realizează
managementul personalului şi sprijină procesul decizional;
I,nobiÍizări gestionează mijloacełe fixe, dar şi obiectele de inventar sau activele
—
necorporale. Gestiunea acoperă întreaga durată de utilizare a activului şi se poate afla în
orice moment care este starea acestuia şi operaţiile efectuate asupra fui (intrare,
modernizare, modificare, reevaluare, scoatere din funcţiune — casare). Oferă rnultiple
posibilităţi de calcul şi înregistrare a amortizării (liniară, degresivă, accelerată).
Componenta realizează şi contarea operaţiunilor, inclusiv (aşa cum am demonstrat)
amortizarea, Deosebit de utile sunt rapoartele generate, impuse de legislaţia în vigoare
(registrul inventar, balantele analitice şi de amortizare) sau necesare conducerii (de
exemplu, situaţia mijloacelor §xe după diferite criterii de interogare locaţii, grupe de
—
clasificare, perioade, planut de amortizare etc.);
Ptanficare producţie — fiecare sistem are o modałitate specifică pentru
identificarea activităţilor de producţie desfurate: plan de producţie, ordin de lucru,
comandă etc. Planificarea vizează executantul, termenul, articolele de realizat, costul
programat şi detatiile tehnice;
 ť
PASCAL Tudor $oluţii intormatice inte!Jratc ucntru gcstíunea aÍacerUor-[HP
28
(uz personal)
Urmărire producţie (uneori livrat într-o singură componentă împreună cu
Ptanfcarea) — înregistrează preluarea notelor de predare şi a rapoartelor de lucru,
analizează şi compară comenzile lansate, oferă rapoarte cumulate ori detaliate ale
310440501RSL201140
producţiei, pe faze ori pe produse/lucrări, ca şi rapoarte de costuri;
Gesüitne date tehnice — stochează definiţiiłe şi caracteristicile tehnice ale
produselor şi tehnologiilor de fabricaţie (pentru fiecare variantă tehnologică se au în vedere
planul de operaţii, timpii alocaţi şi consumul pentru fiecare operaţie);
PtanJicare necesar de materiale determină automat cantităţile necesare, pe baza
— detaliate ori rezumate, grafice de orice tip), Cele mai puternice opţiuni sunt analizele multi
datelor despre procesul de fabricaţie (tehnologia de fabricaţie) şi planul de producţie
aprobat;
Ptaitfkare şi urmărire consumuri şi costttri întocmeşte bonurile de consum şi
— destinată controlului utilizării aparatelor de marcat electronjce fiscale;
preia datele despre consumuri de la magazii, centralizează aceste date pentru calculul
costuriłor, generează rapoarte detaliate sau centralizate cu privire la consumurile
planificate şi realizate;
Managententut proiectelor are ca obiect proiectele de investiţii, activităţile
—
interne sau lucrăriÎe efectuate de terţi: planificarea (bugetarea), finanţarea şi urmărirea
executării acestora;
Stocuri gestiunea cantitativă (controlul automat al nivelului stocurilor, gestiunea
—
tranzacţiiÎor de stoc: intrări, ieşiri, transferuri, inventar) şi calitativă a stocurilor (garanţîe,
termene de valabilitate) şi generarea automată a documentelor contabile (note de intrare
recepţie, bonuri de consum, avize de expediţie, note de transfer); -
Gestittnea depozitetor (inclusă adesea în modulul de $tocuri) defineşte din punct
— • scalabilitatea, adică posibilitatea de a începe implementarea într-o configuraţie
de vedere organizatoric unităţile de stocare: tipuriÎe de inventar şi subinventar, depozite,
magazii, locaţii, modul de localizare a stocurilor;
Aprovizionare (Furnizori) gestionează procesele de aprovizionare prin evidenţa
—
cererilor de aprovizionare, a cereriÎor de ofertă, a ofertelor de la furnizori şi a cornenzilor
transmise acestora, ca şi a facturilor primite. Componenta depăşeşte atribuţiile unei
aplicaţii de gestiune, fiind un instrument de optimizare a aprovizionării, care poate
determina realizarea de economii. In structurarea pe care am prezentat-o, această
componentă nu poate funcţiona fără informaţiile din fişierele de furnizori (sunt suite în
care acestea două sunt incluse în acelaşi modul). De asemenea, Aprovizionare se leagă de
componenta $tocuri. Alte funcţiuni vizează: ałegerea celei mai bune oferte, pe baza
criteriilor de preţ, condiţii de plată şi de hvrare, urmărirea contractelor încheiate cu
furnizorii pe durate determinate;
Vânzări — gestionează activităţile specifice procesului de vânzare: gestiunea
clienţilor (foloseşte datele din fişiereÎe de bază), gestiunea nomenclatoarelor de articole şi
preuri, gestiunea contractelor şi comenzilor, procesul de livrare şi facturare;
Intreţinerea echipamentetor (rnentenanţă) rezolvă gestiunea tehnică şi de
—
utilizare a echipamentelor, gestiunea pieselor de schimb şi a personalului implicat în
activităţile de fntreţinere, defmirea şí urmărirea lucrărilor de întreţinere sau reparaţii.
Permite planificarea resurselor şi costurilor lucrărilor (bugetarea) şi înregistrarea pe
parcursul derulării, Foarte important este istoricul activităţilor de întreţinere şi reparaţii.
Poate fi arhivat şi stocat;
29
Transport (Logistică) permite planificarea şi gestionarea activităţilor logistice din
—
procesele de vânzare şi distribuţie;
ServiceĺServicii urmăreşte garanţiile şi serviciile postvânzare;
—
Anatiză componentă care apare sub diferite denumiri (aplicaţiile complexe din
—
această categorîe sunt acum denumite Bztsiness Intelligence), destinată analizei datelor din
sistem, ca suport în procesul de luare a deciziilor. Modulul preia datele din baza de date,
realizează diferite analize şi furnizează inforrnaţiile în forma dorită de utilizator (rapoarte
dimensionale (OLAP), simulările, scenariile şi prognozele;
Solttţii specWce fiecărei industrii. Exemplu: aplicaţia Case de marcat este o soluţie
Generator de rapoarte utilizatorii obţin rapoartele dorite în cadrul fiecărui modul
—
funcţional folosind datele din baza de date a sisternului ERP. Conţinutul rapoartelor
(datele, ordinea acestora, nivelurile de grupare, totalurile sau alte calcule) este specificat de
utilizator.
Pentru performanţă, modulele prezentate trebuie să prezinte următoarele
caracteristici:
• asigurarea conJidenţîalităţii, protecţiei şi securităţii împotriva accesului
neautorizat la date. $ecuritatea este realizată la nivel de utilizator, la nivel de sub
componentă şi la nivel de funcţionalitate (pe operaţii: vîzualizare, adăugare, modificare,
ştergere);
de bază, adăugând apoi alte module, în funcţie de resurse şi necesităţi;
• portabilitatea vizează trecerea uşoară de pe o platformă pe alta, în principal la
nivelul aplicaţiilor cu bazele de date;
• trasabititatea asigură urmărirea fluxului unui document prin firmă, dar şi a
tuturor prelucrărilor şi accesărilor aplicaţiei;
• securitatea, concretizată fntr-un sistem coerent şi complet care reglementează
drepturite şi restricţiile utilizatorilor pe module, funcţionalităţi, operaţii, până la nivelul
câmpurilor din baza de date; -
• parametrizarea (proces numit şi personalizare sau adaptare) permite definirea
regutilor şi convenţiilor de bază specifice modului fn care fiecare beneficiar îşi desfăşoară
activitatea.
1.5. Píaţa moudială
În secolul XXI, în „industria" ERP sunt vehiculate sume de miliarde de dolari. Pe
această piaţă sunt prezenţi peste l .000 de producători înregistraţi. Alegerea furnizorului
sau provider-ului potrivit nu este deloc simplă pentru clienţi, Dacă ne referim la topul ERP,
observăm că 60% din piaţă revine unui număr mic de producători, cei cunoscuţi sub
acronirnul BOPSE: Baan, Oracle, PeopleSoft, SAP, JD. Edwards, Imediat după aceştia
urmează un „pluton" de aproximativ 50 de firme, de dimensiuni medii, care produc suite
PASCAL Tudor
30 Soluţii ínformaticc integrate iienttu gcshuiiea afacctÍIoI[Bp
(uz personal)
ERP sau caută nişe funcţionale şi creează module third-party care se combină în suitełe
ERP consacrate.
Fiecare furnizor şi-a dezvoltat şi irnpus competenţa pe o zonă funcţională: Baan îi-
310440501RSL201140
producţie, Peopłesoft la resurse umane, SAP în logistică sau Oracle în zona fînanciară.
Inutil să discutăm prea mułt despre competiţia acerbă dintre producăţori, fîecare
încercând să ţină pasuł prin adaptarea produselor sale la cerinţele pieţei şi ale tehnologiei.
Calităţile principale urmărite în alegerea furnizorului ERP sunt: viziunea pe termen tung,
angajamentele de service şi suport postimplementare, carcícteristicile funcţionale, gradul
de specializare, experienţa şi puterea Jinanciară, inctusiv sumete pe care te alocă
cercetării şi dezvottării. Ultimul capitol din această lucrare (capitolul 6) cuprinde
prezentarea detaliată a principalilor furnizori ERP. In cele ce urmează vom face numai
câteva referiri succinte asupra companiilor din top.
SAP AG („Systeme, Anwendungen und Produkte in datenverarbeitung", adică
Sisteme, Aplicaţü şi Produse pentru prelucrarea datetor) a fost înfiinţată în 1972 de către
trei ingineri care au părăsit IBM Germania, în ideea de a realiza software integrat pentru
fîrmeÎe de producţie. PrimuÎ Îor produs ERP a fost R12, lansat în 1979. Aplicaţia a fost
realizată pentru baze de date centralizate pe calculatoare mari (mainframe), In 1992 a fost
reproiectată ca aplicaţie client/server şi lansată sub denumirea R/3. Aceasta a constituit un
succes imens, astfel că în 1999 SAP AG a devenit a treia ťirmă de software din lume şi s-a
instalat confortabil pe primul loc în topul furnizorilor de soluţii ERP. Cota de piaţă deţinută
este de 36°ĺo; SAP are peste 17.000 de clienţi în mai mult de 100 de ţări (printre care şi
România). In 1999, suita a fost extinsă cu funcţionalităţi noi: depozite de date, CRM,
$CM, SFA. SAP investeşte în mod constant sume foarte mari în cercetare-dezvoltare,
astfeĺ că noile versiuni R'3 3.1, 4.0, 4.6 includ facilităţi noi şi extensii specifice aplicaţiilor
Internet. Soluţiile orientate Internet au fost lansate sub numele mySAP.COM. Produsele
SAP au cea mai cornpletă paletă funcţională ERP şi sunt orientate puternic pe verticală, iar
politica vizionară a firmei şi implicarea activă în cercetare & dezvoltare le va asigura fn
continuare succesul.
ORACLE Corporation a fost înfîinţată în SUA în 1977 şi este renumită pentru
aplicaţiile de baze de date, ocupând poziţia secundă fn topul mondial al firmelor de
software, după Microsoft. Oracle are peste 5.000 de clienţi fn 140 de ţări, între care
România. Prima suită de aplicaţii de întreprindere a fost lansată în 1987. In 1999, din
totalul cifrei de afaceri de 9,3 miliarde de dolari, 2,5 miliarde au fost aduse de suita ERP
Oracle Applications, Diferenţa este obţinută prin oferta altor produse puternice: sistemul
de gestiune a bazelor de date, depozite de date, aplicaţii de workflow, rnedii şi instrumente
de dezvoltare a aplicaţiilor, servicii de consultariţă şi un larg portofoliu de aplicaţii în regim
de outsourcing. Suita ERP de la Oracle are peste 50 de module componente, încadrate în
şase mari categorii: financiar, resurse umane, producţie, aprovizionare, proiecte şi vânzare
(partea denumită front ofJice), O caracteristică interesantă: Oracle este eompetitor şi în
acetaşi timp partener pentru mulţi furnizori de ERP, întrucât aceştia folosesc ptatforma de
baze de date de la Oracle.
31
jtoIUI
Qracle a integrat soluţiile sale ERP cu tebnologiiÎe Internet, lansând mai multe
ljcatii de comerţ electronic.
Infrastructura Internet se regăseşte în două produse
terrice: Oracle
9i Database şi Oracte 9i Application Sen'er. Remarcabilă este şi suita
acle $jnall Business Suite, proiectată
special pentru firmele mici şi medii, cu toate
ctiona1ităţ de bază şi aplicaţii CRM, livrate sub forma unui serviciu web.
peopleSoft Inc, este cea mai tânără firmă din top 5, activitatea ei începând în 1'987
specializare în aplicaii de resurse umane şi servicii Jinanciare. Extinderea
n California, cu
cifra de afaceri ajungând în 5 ani la 32 milioane de dolari, Soluţiile de
s-a produs rapid,
module pentru producţie, stocuri, distribuţie,
înepr' de la PeopleSoft includ
financiară
financiar, resurse umane şi planificare lanţ aprovizionare. Ca experienţă, putere
firma este a treia după SAP şi Oracle, dar stă foarte bine la
şi prezenţă internaţională,
ce i-a adus un bun
capitolul „relaţii cu clientii", deoarece şi-a impus o cultură colaborativă,
renume pe piaţă. Flexibilitatea şi colaborarea eficientă constituie unul dintre punctele forte
şi o
ale PeopleSoft. $uita PeopleSoft8 a însemnat o investiţie de 500 milioane de dolari
mega-echiPă de 2.000 de oameni, care a lucrat doi ani la realizarea unui sistem colaborativ,
bazat pe Internet, Este considerată prima platformă deschisă XML, care oferă
scalabilitate şi acces facil pentru toţi utilizatorii. PeopleSoft8 nu are o parte prOpriu-zisă de
client, fiind suficient un browser web standard, prin care utilizatorul are acces la sistem
oricând, de oriunde, Vorbim despre o platformă globală, deoarece sistemul lucrează cu
valute multiple, este multilingv şi configurabil proceselor economice diverse. Cifra
clienţilor peste 4.400 de organizaţii în 109 ţări constituie o confirmare din partea pÍeţei.
-
—
Baan este o companie fondată în Olanda în 1978, pentru a dezvolta software pentru
firmele de producţie, Preocupările pe zona ERP i-au adus confirmarea şi o cotă de 5% din
piaţă în 1997. In anul 1998 cifra de afaceri a fost de 750 rnilioane de dolari, Anul 1999 a
însemnat un declin, a urmat reorganizarea firmei ca şi divizie a corporaţiei britanice
Invensys şi revenirea în 2001 printr-o creştere de 12%, veniturile depăşind 7 miliarde de
lire sterline. Anul 2003 aduce o nouă schimbare de proprietar pentru Baan: compania
americană SSA GT (vezi capitolul 6 pentru detalii). Alte cifre: peste 15.000 de clienţi fn
toată lumea, mai mult de 3.000 de angajaţi, Zonele acoperite de soluţia ERP de la Baan
sunt: fmanciar, aprovizionare, producţie, distribuţie, integrare şi implementare, planificare,
vânzări, service şi întretinere, portaluri, comert colaborativ şi inteligenţă economică. S-a
investit mult în dezvoltarea unei suite pe baza tebriologiilor Internet, care să permită
firmelor să lucreze „colaborativ" într-un lanţ valoric, fiind dirijate de comenzi şi
concentrate pe clienţi, Având numele de cod Triton şi apoi Baan IV, suita se
eomerclalizează din 1998 ca şi BaanERP, Un alt produs inovator de la Baan este Orgware,
instrument de configurare a aplicaţiilor de întreprindere prin care costurile de
Implementare sunt semnificativ diminuate.
J.D. Edwards & Co.2° a fost fondată fn 1977 în Denver şi a acumulat o bogată
experienţă în crearea de aplicaţii pentru sistemele IBM ASĺ400. Suita lor ERP se numeşte
20
Actualrnente divizie a PeopleSoft, în urrna achiziţiei din vara anului 2003 (vezí capitoiul 6 pentru detalii).
 ľ

PASCAL Tudor 33
32 Soluţii iuformaHce uitcgrato penitu cstiunea aÍaccrilor-ERP jjjitoIuI1 -
-

(uz personal)
OneWortd, numele sugerând caracterul deschis: este capabiłă să ruleze pe diferite
platforme şi cu baze de date multiple, Producătorii declară că şi-au propus realizarea unui
ca l ERP II

RP • elte module ntegrate

sistem revoluţionar, care să-1 elibereze pe utilizator de tehnologiile statice, inflexibile. Sunt ca

310440501RSL201140
(CRM. SCM, BI. e-Procurement)

prezente modulele de producţie, fmanciar, distribuţie/Îogistică, resurse urnane, manage ca

mentul calităţii, mentenanţă, depozite de date, service postvânzare şi suport pentru clienţi. .0 Enterprise Resource Planning
Veniturile le-au crescut de Ia 120 milioane în 1992 la 944 milioane fn 1999, având peste ca
-o
(gestiunea şi rntegrarea
ptoce5elor economice)

5.000 de clienţi în mai mult de 100 de ţări. In competiţia cu celelalte suite, QneWorld este E I MI1I l
considerat deosebit de flexibil şi mai accesibil firmelor medii şi rnici. Versiunea orientată o
o Manufacturing Resource Planning
spre Internet, recent lansată, este denumită QneWortdXe („eXtended enterprise"). ca
ca
(geśtlunea roSureIor şi
pIandcarea praducţiei)

ca
-o
ca
16. Sístemele EHP astăzí 0
ca Materia Requirements Planning
(gostiunoa i pIanifiCCre
stocurilor de materíale)

După unii autori, evoluţia se va opri o dată cu includerea ERP fn ERM (Enterprise
Resource Managernent), alţii consideră că sub influenţa Internet şi a afacerilor eÎectronice,
avem ERP II sau xERP (extended ERP) şi că acesta nu este stadiul frnal, Unii au numit-o
printr-o analogie „generaţia următoare", cea care va împlini dezideratul trarnformare
integrare-cotaborare: Business Process Integration (BPI) şi Enterprise Nervous System
(ENS).
Arhitectura ERP II este mai complexă, bazându-se pe mai multe straturi tehnice şi
funcţionale. Pentru a accentua natura diferită a noilor sisteme ERP, ele sunt considerate
neconvenţionałe. Sistemele ERP convenţionale vizează creşterea flexibilităţii, transparenţei
şi eficienţei proceselor economice din organizaţie. Atributuł principał al noilor sisteme este
coÎaborarea interorganizaţională în crearea unui lanţ vaÎoric eficient. Dezideratul este
crearea unui „ecosistem" bazat pe colaborare care permite organizaţiilor să partajeze
cunoaştere. Aşa curn se arată în figura 1.6, ERP II a evoluat o dată cu creşterea ponderii şi
dependenţei de bunuri intangibile şi instituirea managementului cunoştinţelor.
ERM şi BPI sunt concepte care evidenţiază rolul important al economicului, predo
minant sau preponderent peste software şi se referă la ansamblul de telrnici şi instrumente
pentru gestiunea resursełor întreprinderii. ERP reprezintă doar una dintre aceste multe
resurse ale întreprinderii, Sub forma unei egalităţi am putea scrie ERM = ERP +
funcţiunile econom ice sau BPI = ERP + e-Business+ Knowledge Management.
In prima ecuaţie, dacă detaliem termenul ERP al egalităţiirezultă: ERM integrare
+ module software funcţionate + funcţiuni economice. Acest concept este interesant
deoarece pune fn evidenţă cele două elernente esenţiale ale ERP: fmcţionaIitatea şi
integrarea. Partea funcţională a ERP vizează fluxurile şi procesele economice şi se
regăseşte în rnodule de aplicaţii specializate, Partea de integrare asigură conectarea,
punerea în legătură a funcţiunilor economice, Integrarea poate fl privită aici ca o tehnică de
comunicare, iar tehnologia are un rol semnificativ în asigurarea ei. Mijloace obişnuite de
reałizare a integrării în sistemele ERP sunt: codul sursă, reţeÎele locale de całculatoare,
Internet, poşta electronică, protocoale şi baze de date.
1970 1980 1990 2000
1960
Fig. 1.6. EvoluţiasistemelorERP
(sursa: adaptare după Mirghaní M., Points of the triangle, www.technologyevaluation.com, 2002)
Deci, prin cele două elemente descrise mai sus, sistemele ERP sincronizează şi
coordonează operaţiunite economice, iar acest proces este denumit ERM. ERM esĺe
considerată o solztţie completă de întreprindere care constă din sîstenntl ERP şi activităţite
funcţionate care se desfăşoară în cadrut Jiecărui moduł (‘cu referire ta management,
decizü, instruire, documentare, comunicare etc.), asigurând îmbinarea armonioasă a
acestora. Teoriile şi practicile revoluţionare e-business Business Process Integration şi
Enterprise Nervous System sunt descrise pe Îarg fn capitolełe 4 şi 5.
1.7. ERP, îcoto
Sistemele ERP au apărut cu menirea de a permite marilor companii să automatizeze
prelucrarea tranzactiilor generate de funcţiunile economice, Ele s-au concretizat într-un
amplu pachet de aplicaţii care a înlocuit programele disparate, izolate unele de altele.
folosite în anii ‘$0.
Trecerea în noul mileniu a adus un suflu nou în peisajul ERP, datorat curentului de
externalizare a afacerilor, Principalele preocupări au vizat sistemele de planificare şi
gestiune a aprovizionării (SCM), pe de o parte, şi sistemele de gestiune a relaţiilor cu clien
ţii (CRJVI), pe de ahă parte. Furnizorii de soluţii s-au grăbit să promoveze noile funcţio
nalităţi prin includerea de noi module în suitele ERP.
AMR Research estimează că, până fn 2006, rata21 de creştere a ERP se va menţine
la un ritm ariua{ de 10%, dar contribuţia cea mai importantă la aceasta o vor avea
21
Hooírnan, D., Jnventoiy Ptwining & Optimization: Extending You, ERP Svsiem,
www.technologyevaluation.com, 2003.
PASCAL Tudor
34 Soluţíi íntormatice integraie iieiflru gestiuuca aĺacerihw-fRt
(uz personal)
componentele CRM şi SCM, Acestea au cunoscut ritmuri de creştere susţinută piaţa22
SCM a crescut cu 50% anual, după 1998.
—
Garner Group a definit ERP II ca fiind „o strategie economică şi un set de aplica,tii
310440501RSL201140
specjîce Jîecărei industrii care construiesc valoare pentru acţionari şi clienţi prin
facilitarea şi optimizarea proceselor operaţionale şifinanciare colaborative intra- şi inter
operaţionale".
Defmiţia Gartner ilustrează transformarea sistemului tradiţional back-office dintr
front
un sistem tranzacţional intern într-un sistem reţea, care încorporează funcţionalităţi
office pentru diferite comunităţi de clienţi. Integrarea funcţionalităţilor interne (back
office) cu cele externe, colaborative, asigură vizibilitatea informaţiilor, o strategie menită
să ofere informaţia necesară, la momentul oportun, prin cariałele comunicaţionale potrivite.
Această schimbare a fost denumită externalizare. De exemplu, există tehnici Vendor
ERP
Inventor Management, prin care furnizorii se pot conecta în orice moment la sistemul
urmărire a
al organizaţiei pentru consultarea stocurilor, Deja cunoscute sunt sisternele de
web prietenoasă şi
comenzilor, prin care clienţii accesează sistemul ERP printr-o interfaţă
integrează
verifică stadiul comenzii lor. Deci ERP II este o strategie competitivă care
sistemul ERP de bază (esenţial) cu solztţii specializate cRM, ScM BI (figura 1.7).
Fig. 1.7. Arhitectura ERP II
(sursa: adaptare după Mirghani M., Points of the triangle, www.technoogyevaIuatiOfl.COm, 2002)
cu sistemuł
SCM şi CRM au fost iniţial aplicaţii independente, iar integrarea lor
Această
ERP a venit ca o necesitate în gestiunea lanţurilor valorice informaţionale.
prin creşterea
integrare a accentuat latura colaborativă şi a creat o reţea va1orică efiçientă,
timpilor de
transparenţei informaţionale, accelerarea procesului decizional şi reducerea
care poate
răspuns. ERP II promovează accesul la cunoaştere într-un dialog cooperativ,
produce idei novatoare şi soluţiile cele mai bune pentru probleme complexe.
Surmacx, J., Mix andMatch ERP, www.cio.com, 2002.
22
jjjjitoiul 1 35
Figurá 1.7 dernonstrează că arhitectura ERP II este mutt mai complexă, organizaţia
devifle o comunitate sociałă care adună, sintetizează şi dzfuzează cunoaştere, Pe de o
parte rărnâne cunoaşterea internă, care circulă în cadrul organizaţiei, între angajaţii
acesteia, iar pe de akă parte, este promovată cunoaşterea externă, care conectează
organizaţia cu partenerii ei. LanţuÎ de aprovizionare al firmei este integrat cu sistemul
jrnizorutui şi se extinde dincolo de planificare, cumpärare, producţie şi vâizare prin
conectarea la sistemul vânzătorului cu amănuntul. obţinând feed-back din partea clientului
(a coflsumatorului, în speţă). Dialogul cu fiecare partener de afaceri este o experienţă de
fnvăţare bidirecţională, care oferă beneűcii pentru ambeie părţi.
Aşa cum am arătat, prołiferarea Internet a avut un irnpact maj or asupra fntregutui
sector IT, inclusiv asupra sistemelor ERP, care s-au reconfigurat în spiritul Internet şi
aplicaţiilor specifice. Filosofia Intemet, concretizată fn accesarea resurselor sistemului
oricând, oriunde a fnsemnat extinderea ERP, fn sensul de a integra noi module, precum
ceÎe descrise în continuare:
• gestiunea 1anţuui de aprovizionare (Supply Chain Management SCM), -
managementul relaţiilor cu clienţii (Customer Relationship Management -
CRM),
automatizarea activităţilor de vânzare (Sates Force A utomation SFA),
-
• planificare şi programare (Advanced Planning and Scheduling APS),-
. intełigenţă economică (Business Intelligence),
aplicaţii de comerţ electronic (de exempłu, e-Procurement).
ERP devine temelia aplicaţiilor e-business, cum tot mai multe organizaţii au
trecut Ja tranzacţii on-line pe Internet. Soluţiile bazate pe Internet sunt menite să
fmbunătăţească satisfacţia clienţilor, să găsească noi oportunităţi pe piaţă, să extindă
canaÎele de distribuţie şi să optimizeze sistemul de facturare şi de plată.
Expansiunea ERP prin aplicaţii CRTvI şi SCM permite crearea de relaţii de afaceri
trÍpartite, între o organizaţie, furnizorii şi clienţii ei.
Aplicaţiile SCM au în vedere aprovizionarea cu materii prime şi materiale, în
conforrnitate cu comenziłe primite, transformarea acestora în produse şi distribuirea lor
către cei care le-au comandat. Obiectivul $CM este anticiparea cererii şi livrarea
produselor corespunzătoare, la momentul oportun, la cele mai mici costuri, pentru
satisfacerea clientilor, Pot fi obţinute economii consistente prin reducerea nivelului
stocurilor, a rebuturilor şi a cheltuielilor de transport.
Prin implementačea de aplicaţii CRM, întreprinderile au posibilitatea de a
transforma informaţiile despre clienţii lor în cunoaştere, pe care o pot folosi în identificarea
cererilor şi aşteptărilor clienţilor, în evaluarea acestora şi ca suport decizional fn
forrnularea politicitor de vânzare şi a celor de investiţii. Aplicaţii tipice CRM sunt:
marketing, gestiune clienţi, vânzări, service clienţi, caIl center etc., aplicaţii bazate pe
Internet, al căror obiectiv principal este obţinerealcreşterea loialităţii clienţilor, prin
sporirea satisfacţiei acestora.
PASCAL Tudor SoIuIii informaHcc intcgrate ncnttu gestionca afaccrilor-[RP
38

(uz personal) Sewer de apíicaţĺi

CRM/SCM
Capitolul 2
310440501RSL201140 —+ Sewer Web
I
N
Implomenlarea sislemelor íifleeraie

±l—]
T
E
ţi Portalurt Web R Când vrei ceva, tot Universzd conspiră
N
Se,ver de e-mai/ E
pentru ca tu să obţii ceea ce doreşti."
N Browser Web Paulo Coelho
I Aphca#e de e-maíi

ll Aplicaţiide
întreprindere
Clîent
Din analiza desfăşurată în primul capitol al acestei lucrări reiese că, în esenţă,
eěap/icaţii
ERP EnterPrise Resource Planning este o MegAplicaţie multirnodularä care ifltegreazä proce
sele econornice şi optimizează resursele disponibile ale întreprinderii. Insăi- -estë un
Fig. 1.8. Structura unui sistem ERP extins instrument magic, care transformă totuł peste noapte şi nu se vinde cu garańţ a succesului
(în literatura de specialitate sunt destule exemple de imp1ernentărřëuate). ERP înseamnă
Aplicaţiile de comerţ şi afaceri ełectronice, construite pe tehnologiile comunica integrarea tuturor aplicaţiilor într-o soluţie globală, acoperind toate procesele intercorelate
tranzacţiilor ce concretizează activitatea organizaţiei, eliminând graniţele dintre departamente şi
ţionale (reţele, Intemet şi aplicaţii web), constituie un nou mod de derulare a
Adoptarea
economice între organizaţii, concretizând conceptul de globalizare a afacerilor. delimitările funcţionate, ca şi pe cele ale organizaţiei cu mediul şi oferind posibilităţi de
Business), este considerată de Iucru multiutilizator, multiscop şi multispaţiu.
soluţiilor e-business, în specia a celor B2B (Business To
ERP tradiţionale
specialişti drept „noul val" al extinderii curente şi viitoare a sistemelor
şi web se integrează cu aplicaţiile 2.1. Oecízia adoiităríí ERP
(vezi figura 1.8). Aplicaţiilefront-end bazate pe Internet
precum comenzi
back-ofJce din suitełe tradiţionale ERP, ceea ce permite ca aplicaţii
fntreprindere şi
clienţi, aprovizionare, gestiune stocuri etc. să poată fi derulate fntre Pentru majoritatea firmelor, supravieţuirea într-un mediu de afaceri global este cea
„fără graniţe".
partenerii ei, în condiţiiłe unor date consistente şi ale unor aplicaţii mai importantă problemă. Schimbările radicale impuse de integrarea informaţională în
sistemul e-business sunt greu de susţinut. Tebnologiile informaţionale actuałe creează
multiple opormnităţi de afaceri, oferă soluţii problemelor şi facilitează regândirea şi
reorganizarea activităţii firmelor.
Adoptarea unui sistem ERP este o decizie dificiłă pentru orice organizaţie. Procesul
decizional este declanşat de problemele care apar în colaborarea şi interacţiunea dintre
departamentele organizaţiei, mai precis izolarea acestora. Sołuţia acestor probleme şi
decizia adoptată în cele din urmă poartă numele Enterprise Resource Planning.
Trebuie să stabilim din start că amploarea unui proiect ERP este diferită, în funcţie
de mărimea organizaţiei (întreprinderi mici şi mjlocii, de talie medie-mare sau corporaţii).
Dar, indiferent de mărimea organizatiei, este importantă alegerea celei mai optime soluţii.
Un prim pas constă în familiarizarea echipei manageriale cu toate intimităţile unui
sistem ERP şi a consecinţelor adoptării acestuia. Conştientizarea importanţei fenomenului
şi descrierea din faza de start a tuturor riscurilor sunt foarte importante. Achiziţia celor mai
noi tebnologii nu garantează succesul şi nu elirnină riscul eşecului proiectului în lipsa unei
strategii coerente.
$uccesul unui proiect ERP nu depinde de şansă. Alegerea celei mai potrivite soluţii,
educarea personatului şi planificarea resurselor sunt cele trei condiţii esenţiale pentru
lmplementarea reuşită şi utilizarea în condiţii de eficienţă rnaximă.
PASCAL Tudor Soluţiî informatice integrate pentru !Jestínnea afaccrilor-ERP
38
(uz personal)
Decizia de implementare a unui soft ERP trebuie să fie fundamentată pe o listă
foarte precisă de criterií de selecţie şi pe analiza comparativă a mai rnultor variante de
aphcaţii fn ceea ce priveşte:
310440501RSL201140
• obligativitatea respectării cadrului legal al fiecărei ţări, dar şi alinierea la legisla
ţia şi normele europene;
• posibilitatea operării în monedă naţionałă, irnpłementarea monedei unice
europene, dar şi lucrul facil cu alte valute;
• prelucrări în timp real;
• structura modulară a software-utui apîicativ care să permită impementarea
etapizată şi extinderea ułterioară a ariei funcţionale acoperite;
• independenţa de platforma hardware;
• caracteristicile funcţionale;
• asigurarea unui nivel înalt al securităţii şi integrităţii datelor;
• flexibilitatea în creşterea numărului de utilizatori;
• avantajele directe;
• posibilitatea justificării clare a investiţiei;
• minimízarea riscurilor.
Punctul de plecare poate fi premisa că ‚întregul este mai mult decât suma
părţilor", După cum ştim, aplicaţiile tradiţionale tratează separat fiecare tipologie de
operaţiuni econornice, în funcţie de natura acestora (plăţi, vânzări, mijloace fixe). Ele sunt
construite în cadrul unor graniţe bine conturate ale funcţiunilor specifice organizaţiei. De
aceea, pot fi privite şi ca instrumente de gestÎune a datelor: preiau, stochează, prelucrează
şi prezintă datele fntr-o formă corespunzătoare cerinţeÎor utilizatorilor, Un prim pas înainte
a fost constituit de integrarea elementară a aplicaţiilor utilizate de diferite departa
mente!funcţiuni, Ce aduce nou ERP faţă de integrarea elementară? La cel mai sirnpłu nivel,
răspunsul costă în următoarele caracteristici-cheie care individualizează soluţiile ERP:
• Jlexibititate, fn sensul de a răspunde cerinţetor de schimbare ce pot apare oricând
într-o organizaţie;
• modularitate şi deschidere, care presupun ca arhitectura sistemului să permită ca
un modul să fie detaşat sau inclus cu uşurinţă, fără a perturba celelalte rnodule.
• portabilitate sistemele rulează pe diferite platforme hardware;
-
• evolutivitate, care conferă adaptabiÎitate pentru telmologiile viitoare;
• standa,dizare, prin care platformele existente se .‚fnţeleg" din punct de vedere
hardware şi software.
ERP este considerată expresia cea rnai fidelă a interdependenţei dintre economic
şi tehnologia informaţionată, Decizia de adoptare a unei sołuţii ERP este motivată prin
următoarele avantaje:
• apropierea faţă de clienţi şi furnizori, prin reałizarea unui łanţ valoric (supply
ehain) efficient;
• reducerea costurilor producţiei şi stocurilor;
• pÎanificarea integrală a resurse?or fntreprinderii;
• îmbunătăţirea globală a productivităţii;
CiilIhtO1U
•
•
maximizarea profitului, prin flexibilitate şi reactivitate sporită la cerinţele pieţei,
reducerea erorilor în lantul comandă facturare livrare;
— —
• reducerea timpilor de aşteptare;
•
•
creşterea calităţii;
includerea clientului în proces (Extranet, reţea virtuală).
Decizîa este dirijată de talia organizaţiei şi de specificul proceselor interne,
care influenţează strategia de implementare, timpul şi costurile.
2.2. MoIivaţíÍ
Sistemele ERP au dobândit o importanţă deosebită în cadrul sistemelor informa
tionale actuale. Toate companiile multinaţionale (firmele din celebrul top 500 Fortune) au
implementat un ERP, mai întâi în ideea eficientizării şi fluidizării activităţilor de bază, apoi
în scopul dobândirii de avantaje strategice pe piaţă, La începutul anilor 2000, revoluţia
ERP a generat venituri de peste 20 miliarde USD pentru producători, plus alte 20 de
miliarde pentru firmele de consultanţă implicate în proiecte ERP. Trendul ascendent se va
menţine, în vizorul producătorilor de soluţii ERP aflându-se acum firmele de dimensiuni
medii, ca şi cele din domeniul sănătăţii şi educaţiei.
In majoritatea proiectelor, principalele motive ale adoptării ERP sunt:
• modernizarea sistemului informaţional,
• cr'şterea utilizabilităţii şi flexibilităţii,
• intcgrarea datelor şi sistemelor,
• reproiectarea proceselor economice,
• reducerea cheltuielilor de întreţinere,
• minimizarea riscurilor,
• deschiderea către web şi aplicaţiile Internet.
Există o întreagă teorie a motivaţiilor unui proiect ERP, dar cele mai importante se
regăsesc între cele enumerate mai sus.
Intr-un studiu al lui J. Ward', motivaţia investirii în sisteme IT se regăseşte în:
• îmbunătăţirea performanţelor activităţii (viteză, acurateţe, economii);
• integrarea datelor şi sistemelor, vizând eliminarea redundanţei, inconsistenţei şi
dezinformării;
• evitarea dezavantajelor economice şi minimizarea riscurilor.
Deci problema adöptării unui sistem ERP se ridică atunci când sunt identificate:
• probleme operaţionale grave: nemulţumiri fn privinţa funcţionării sistemului
existent;
• dificultăţi datorate unui mediu de prelucrare a datelor fragmentat (aşa-numitele
lnsule informaţionale);
dezavantaje economice faţă de concurenţă.
Ward, J., Investing in inforination systems: evaluation and managelnent, Chapman & HalJ, 1996.
 r
PASCAL Tudor őapítekil2
SoIuţu mformaticc wieraic pcMru gestiunea afaterdor-tRP
(uz personal)
40

Aceste probleme sunt acumulate în decursul unei perioade

mai lungi, o dată cu
fără un płan sistematic
evoluţia şi dezvoltarea sistemului informaţionał al lărmei
—
se
adoptarea noilor aplicaţii care, cel mai adesea, schirnbă radical modul de desfăşurare a
activităţii fn cadruł organizaţiilor.
In ciuda acestor dificultăţi şi a riscurilor, firmele continuă să achiziţioneze şi să

necesară în felul ei, dar redun

ajunge la o multitudine de aplicaţii administrative, fîecare
310440501RSL201140
dante Îa nivel organizaţionał şi cu cheltuieli de fntreţiner
e semnifîcative.
Totuşi, nemulţumírea faţă de fincţionarea şi gestionar
ea sistemului existent nu este
implementeze suite ERP. Investiţiile costisitoare în ERP rnotivează o bună cunoaştere a
conceptului şi a specificului proiectelor, astfel încât să se poată realíza comuniunea dintre
organiZaţie şi sistemul ales.
ticate soluţii alternative, de
suficientă pentru ca schimbarea să aibă Joc, Adesea sunt prac In Rornânia, ERP este un subiect relativ nou. iar articolele care dezbat rnodalitătile
baze de date unice pe scheletul
genul integrării apÎicaţiiÎor existente sau ał dezvołtării unei dc irnplementare şi arta de a „potrivi" un ERP într-o organizatie, în speţă studiile de caz,
de date, de ła care se aşteaptă
acestora şi este creat un post de administrator de bază sunt extrem de puţine şi zgârcite fn informaţii.
imposibilă, dar competenţa sa poate
minuni, Cel mai adesea însă, misiunea lui se dovedeşte Pe plan rnondiał, fn ultimii trei ani au apărut nenurnărate studii pe tema ERP, cele
fi valorifîcată mai târziu în echipa proiectului ERP. mai multe dintre ele pubÎicate pe web, ceea ce a sprijinit şi demersul nostru fn realizarea
ct , In teoria organizaţională
Integrarea este principalul deziderat al unui proie ERP acestei Jucrărj.
ca şi între entităţi. Intr-o orga
integrarea defrneşte nivelul de colaborare între indivizi,
dare, gândire şi rezolvare a sarci
nizaţie, indivizii îşi formează un mod particular de abor 2.3. Struclnra uiiuí uroíect EHP
fiecăruia. Abordările pot fi uneori
nilor de lucru, corespunzător educaţiei şi experienţei
re coordonarea şi colaborarea fntre
conflictuale, de aceea se aşteaptă ca integrarea să asigu Atunci când avem fn vedere structura unui proiect ERP. două componente2 sunt
indivizi, prin mecanisme specifice. esenţiale: obieetivele şi fazele (activităţile).
tor proiecte, care reprezintă
DezideratuÎ integrării necesită „curaj" în abordarea aces Obiectivele sunt caracteristicile cele mai importante pentru succesul proiectului şi
ea neexperimentate şi, mai ales,
o noutate, sunt singulare prin specificul fiecăruia, ades includ:
foarte scumpe (vezi capitoluł 5). Durata proiectului este determinată de perioada de timp alocată acestuia, rnarcată
de motivaţia şi cauzee schim
Teoria economică pune în discuţie aspectele legate sau nu de un termen-limită. Experienţa proiectelor ERP arată că tirnpul efectiv alocat
anume telrnologie, de ce se renunţă
bărilor tehnologice fn organizaţii: de ce este adoptată o acestora este adesea mult mai mare decât cel estimat/planificat/dorit. Intocmirea planului
piaţă, sisternut preţurilor este „mâna
Ia una în favoarea alteia noi? Intr-o economie de de lucru trebuie să aibă în vedere estimarea realistă a timpilor de realizare.
iilor şi modul de utilizare a resurselor.
invizibilă" care determină comportamentul organizaţ Functionalitatea este dată de domeniile de activitate acoperite de noul sistern,
costurile de producţie, atunci preţul de
Dacă prin adoptarea unei noi tełrnologii sunt reduse concretizându-se în modulele funcţionale alese spre a fi irnplementate, Cu cât nurnărul
avantaj (asigurându-i o creştere de
vânzare poate fi mai iiic, ceea ce conferă firmei un modulelor de implementat este mai mare, cu atât aria funcţională a proiectului este rnai
ării utilităţii şi a comportamentułui
profit sau sporindu-i cota de piaţă). Teoria maximiz extinsă.
ru a demonstra curn, în perspectiva
raţional din studiile lui S?mon (1978) este utilizată pent Resursele includ toate elementele necesare ducerii proiectului la bun sfârşit:
ie inovativă, Chiar dacă din punct de
unui beneficiu, organizaţiile adoptă uşor o tehnolog oameni, echipamente, aplicaţii şi programe, sprijin tehnic, consultanţă. Foarte diferite ca
ologii, oamenii acţionează fn sensul
vedere financiar nu este justificată adoptarea noii tehn natură, resursele au în comun un singur Iucru: banii.
maximizării utilităţii. Riscurile influenţează succesul unui proiect Succesul este măsurat prin indicatori
organizaţii au fost promovate
Achiziţia şi utilizarea strategică a sistemełor ERP în precum: rata de recuperare a investiţiei, tirnpul alocat proiectului, dar şi acceptarea
ie" atât de teoreticieni, cât şi de
drept soluţia de supravieţuire în noua „e-econom sistemuluj de către utilizatorj.
zintă un mecanism de integrare şi
practicieni. $-a pedalat mult pe ideea că ERP repre Complexitatea se referă la gradul de dificultate al implementării şi întretinerii
a eficienţei.
instrument de asigurare a performanţei şi de creştere sistemuluj, Această caracteristică este dată de aspecte precum dimensiunea companiei,
e studii publicate fac referire la
Totuşi, fn practică, lucrurile nu stau chiar aşa, Mult răspândirea ei geografică şi specificul mediului de afaceri. O firmă cu 50 de angajaţi cu o
şi nu au realizat beneficiile promise.
organizaţii beneficiare care nu au înregistrat eficienţa singură locaţie este tratată cu totul altfel decât o companie multidivizionară, răspândită
maţional tradiţional într-o orga
Cunoaştem complexitatea realizării unui sistem infor geografic, cu operare multidevize ş.a.m.d.
problemele tehnologice şi de provocă
nizaţie. In cazul ERP, dificultăţile sunt amplificate de Beneficiile reprezintă măsura în care cornpania va profita de funcţionalitatea
nalizare şi adaptare pentru a configura
rile organizaţionale, fiind necesare operaţiuni de perso aplicatíilor implernentate. De exemplu, o aplicaţie de stocuri poate fi utilizată doar pentru
rului. Cifrele sunt relevante: 800-1.000
sistemul în confonriitate cu specificul beneficia
igurare fntr-un ERP obişnuit. hnple
( procese economice, 8.000-10.000 de tabele de conf
rtanţi, precum rełaţia díntre restructurare şi
mentarea ERP înseamnă analiza unor factori impo Anderegg, T., ERY: A-Z]mpte,ienters Guide for Success, Resource Pubiishing, 2000, p. 53.

Ĺ
 r

PASCAL Tudor
42 Soluţîi ínformatice integrate ijentru gestiwica alaccrilor-[BP cIpItoIIJI

(uz personal)
gestiunea acestora (ca şi bază de date). Beneficiile sunt mai mari dacă se profită în acelaşi
timp şi de funcţionalitatea apłicaţiei care oferă informaţii despre posibihtatea optimízării
0rganizaţionale, al cărui ţel este alinierea achiziţiei sistemului ERP cu valorile organizaţiei.
în acest feł adunâid sprijin pentru o
tehnologie cornplexă, scumpă şi relativ necunoscută.
stocurilor sau reducerea nivelului acestora. Concret, principalele caracteristici şi activităţi3 care se succed în implernentarea
310440501RSL201140
Fiecare dintre aceste obiective poate primi aprecieri de tip califkativ între „scăzut"
şi „ridicat". Intre ele există interdependenţe şi influenţe reciproce. Spre exemplu, un
proiect ERP cu resurse modeste, cornplexitate ridicată şi timp de realizare mic va avea un
BRP sunt prezentate în continuare:
1. Educarea rnanageritor şi acţionaritor este o activitate premergătoare oricărui
proiect ERP şi poate fi gândită ca un proces continuu de învăţare. Cunoaşterea fenorne
risc ridicat. Reducerea riscului presupune reluarea celorlalte obiective şi modificarea etor tebnologice, a specificului şi avantajelor ERP creează o atitudine pozitivă faţă
de un
într-un
valorilor acestora. asemeI proiect şi este benefică pentru succesul łui. Sunt practicate instruirea
Tabelul 2.1 ilustrează corelaţiite dintre obiective, prezentând consecinţele creşterii cadru profesional şi certificarea cunoştinţelor de bază ERP.
sau amplificării unui obiectiv în faţa ceÎorlalte. Dacă examinărn coloana duratei, în cazul 2. Forrnarea ecĺtipei proiectittui este o activitate ce trebuie finalizată din faza
creşterii acesteia observăm influenţa neutră asupra beneflciilor şi resurselor, creşterea incipÎentă a acestuia. Numărul membrilor echipei este evident determinat de amploarea şi
riscurilor şi diminuarea compłexităţii. Sporirea resurselor este antrenată de amplificarea complexitatea proiectului, In privinţa componenţei, pe lângă specialiştii ce vor realiza
complexităţii şi a ariei funcţionale a proiectului. efecth' implementarea, nu trebuie lăsaţi deoparte managerii şi chiar acţionarii. In füncţie de
strategia adoptată, unele firme preferă să beneficieze de experienţa solidă a consultanţilor
este
Tabelul 2.1 şi specialiştilor externi, altele se bazează exclusiv pe forţele proprii, Prima variantă
nult mai costisitoare, dar mai puţin riscantă. In condiţiile unui buget limitat se poate merge
Coreaţii între obiectivele proectuIui ERP
Durată Funcţiona]itate pe o soluţie mixtă, care să combine cunoştinţele experţilor cu avantajul terenului propriu al
Riscuri Complexitate
Valori mari pentru Resurse
specialiştilor firmei. Figura 2.1 prezintă o posibilă configuraţie de echipă ERP.
influenţează celelalte obiective: 3. Anatiza cerinţetor este întotdeauna necesară şi deosebit de importantă într-un
Benefkii f + l N N N +
proiect. Este procesul care determină cerinţele informaţionale ale organizaţiei, adresându-se
Resurse N + N +
+ + + tuturor caracteristiciÎor funcţionale majore, Această analiză nu se poate realiza fără
Riscuri
I + examinarea atentă a direcţiilor de viitor, a potenţialului de creştere şi a strategiei pe termen
Complexitate -.

Durată -
lung a fîrmei, Dacă membrii cheie ai echipei sunt educaţi, ei ştiu ła ce pot să se aştepte de
Funcţionalitate la un sistem ERP, cum poate acesta susţine cerinţele organizaţiei, In unele proiecte, această
= Corelaţie negativă
activitate este plasată înaintea celei de educare, ceea ce nu este tocmai o idee bună,
Legendă: + Corelaţie pozitívă N Corelaţie neutră
deoarece o parte a echipei va fi în dificultate ?a discuţiile despré lucruri despre care nu ştiu
-

's
(sursa: Anderegg, T., ERP: A-Z Implementer Guide for Success, Resource Publishing, 2000, p. 54)
nimic sau, mai rău, au cunoştinţe false. Cerinţełe trebuie să fie realiste şi formulate corect
pentru că modificarea lor pe parcursul proiectului poate fi imposibilă sau foarte
Înprivinţa strategiilor şi metodologiilor de implementare, există numeroase costisitoare.
abordări, §ecare fiind influenţată de un obiectiv, care impune combinaţii de activităţi şi
caracteristici. Implementările ERP sunt adesea subiect de neînţelegeri şi confuzie, ceea ce
poate conduce la eşecuł proiectelor.

2.4. Faze şi acbvilăţi

Implementarea unui sistem ERP nu poate fi privită doar în termeni instrumentaÎi.

Procesul nu se reduce la selectarea unei suite performante pe baza cerinţelor informaţio
nale, care se va potrivi de la sine mediului organizaţional. In fapt, actiyităţile de selectare şi
implernentare a unui sistem ERP se constituie fntr-un mediu de (re)construire sau
(re)constituire a valorilor organizaţiei. Teoreticienii au descris aceste activităţi ca procesul
de „creare a urnii miŕ', prin care se construieşte un sistem integrat şi sunt elaborate sau
regândite valoriłe organizaţiei. Acesta funcţionează ca un vehicul al realităţii adaptare dupa Anderegg, T., ERP: A-Z Impteinenter ‘s Guide for Success, Resource Publishing, 2000,
pp. 62-83.
 _____________ ___________________

PASCAL Tudor ianíioiui 2

44 $oIuIii înformatice integrate ucntru gesthinca afaccrilor-[HP 45

(uz personal) concret şi au asociate termene de realizare, Un obiectiv sună cam aşa: „implementarea mo
dulului Aprovizionare până în iunie 2004 şi punerea în exploatare până în septembrie
2004". Formularea viziunii şi obiectivelor se bazează pe analiza cerinţelor şi pe planul de
310440501RSL201140 íntegrare al afacerii.
6. Pregătirea şi instrttirea echipei proiectultti constituie extensia activităţilor pre
mergătoare de educare, Modul de abordare este detaliat, Pornind de la cunoaşterea ciclului
de viaţă al sistemelor ERP, sunt discutate aspectele concrete ale implementării, inclusiv
integritatea datelor şi conversia bazelor de date. aspecte legate de relaţia cu furnizorul so
luţiei ERP, rolul şi structura documentaţiei, In această fază poate fi întocmit un plan
Consultant IT Consullant IT Conuultant IT j [ Manager de detaliat al proiecmlui.
Consuitant
management Lider de echipă Lider de echipă Lider de echJ
I proiect
7. Stttditct ofertei de sotttţii ERP presupune solicitarea de informaţii, direct sau prin
parcurgerea ofertelor. Are loc preselecţia fumizorilor prin formularea întrebărilor cu un
r--F H caracter general:
Membru al
echipei
Membru aI
echipei
r Membru al
echipei
I • Care sunt modulele functionale incluse?
• Care este costul şi cum este infiuenţat de numărul de licenţe acordate?
:ipanti funcţionii • Care este palmaresul furnizorului (cotă de piaţă, experienţă)?
In final, se fntocmeşte o listă prelirninară cu furnizorii candidaţi.
l
I Utilízalor linal
I
8. Fezabititatea economică a proiectului este dată în principal de rata de recuperare
l
a investiţiei (ROI Return On Investment) şi reprezintă analiza deciziei de investiţie a unor
—

surne importante într-un sistem nou, Dacă în primele activităţi au fost expuse argumente
calítative, fn această analiză sunt irnportante cifrele, care demonstrează fezabilitatea
Manageri funcţionali proiectului. Stabilirea fezabitităţii economice presupune estimarea corectă a costurilor şi
Managerul
sistemului
I Managerul Managerul
beneficiilor sistemului, Analiza oferă imaginea clară a costurilor şi justificarea timpului,
financiar apllcaţiei
informaţlonai

banilor sau a altor resurse cheltuite pentru proiect.

9. Cererea de ofertă adresată furnizorilor ERP reuneşte întrebări concrete care
privesc funcţionalitatea sistemului. Acurateţea şi descrierea detaliată a cerinţelor sunt esen
ţiale pentru fntocmirea cererii de ofertă. Evident, importanţa Internetului nu poate fi con
Fig. 2.1. Cont iguraţia unei echipe ERP testată: în primuÎ rând pentru că permite publicarea cererii (sporind numărul celor
Publíshing,
(Prelucrare după Anderegg, T., ERP: A-Zlmplementer's guîde forsucces, Resource interesaţi) şi pentru că realizează cołectarea electronică a răspunsurilor rapid şi simplu
2000, p.JOJ)
(facilitând totodată şi prelucrarea acestora), Răspunsurile la cererea de ofertă vor perrnite
filtrarea listei iniţiale de fumizori este recomandat în această fază contactul direct cu
com
4. Ptanut de integrare at afacerii este realizat în mai multe sesiuni de lucru,
—

fiecare dintre ei. Mai mult, sunt căutate recomandări, cu informaţii concrete despre
pe termen
binând cerinţele informaţionałe stabilite cu specificaţiile funcţionale (curente şi calităţile softului şi ale serviciilor furnizorului (din perspectiva beneficiarului), Deşi foarte
gândeşte şi stabileşte ce poate
Iung) necesare strategiei afacerii. Echipa proíectului utile, referinţele pot fi viciate cosmetizarea acestora este o practică frecventă. Atunci
De exemplu,
—

software-ul să rezołve şi cum anume (fră a intra în detalii de impłementare). când referintele vin din partea unui ter (companie de consultanţă) sunt şanse mai mari ca
printr-un
dezideratul firmei de a-şi pune produsele mai la îndemâna clienţilor poate fi atins informaţiile obţinute să fie corecte, In urma acestei faze rămân în cursă doar câţiva
trebuie să asigure integrarea
sistem de prezentare şi vânzare pe Internet. Sistemuł ERP furnizori (doi sau trei în situaţia ideală sau mai mulţi dacă procesul de departaj are este
stocuri).
funcţiunii de vânzare pe Internet cu funcţiunile de bază (contabi1itate desfacere, dificil).
schimbă
5. Stabitirea vizittnii şi obiectivetor proiectutui va asigura fundamentul 10. Evatuarea resttrsetor hardware este un proces complex, deosebit de important
adesea esenţial, rnodul
rilor manageriale şi organizaţionale. Implementarea ERP modifică, pentru că este estimat necesarul de echipamente (calculatoare şi celelalte periferice) pentru
Viziunea arată
de fiincţionare a afacerii şi creează premise noi de creştere a ftrmei, susţinerea activităţii economice curente, ca şi a planurilor viitoare de creştere a firrnei. Cea
cu funcţiunile
aşteptărite organizaţiei, ţinând seama de interacţiunea sistemului ERP mai frecventă modalitate de lucru constă în completarea de chestionare primite de la
sistem) spre exem
afacerii, Pot fi forrnutate ţinte mułt mai arnbiţioase (susţinute de noul furnizorii ERP. Acestea includ câteva sute de întrebări despre tranzacţiile zilnice şi ajută la
eficientă a sistemului
pu: „oferirea de servicii postvânzare exemptare, prin exptoatarea stabilirea necesaruluj de pretucrare şi stocare, Exemple de fntrebări: Care este numărut de
susţin viziunea, dar sunt formulate
ERP în legătură cu gestiunea operaţională", Obiectivele
PASCAL Tudor jjjiitoIuI2 47
juţiiîntormaticeintctatCPenttUtstiUfltaafacttÍ10t

(uz personal)
linii de factură introduse zilnic? Câte pagini
de raport se tipăresc zilnic? Câţi utilizatori
trebuie rnenţinuţi on-Iine? etc.
Desigur, situaţia ideală este aceea a consensului asupra unei sołuţii, adică votul
majoritar, deşi unanimitatea nu garantează succesul implementării (existenţa unei opoziţii
accesează sistemuł concurent? Câţi ani de arhivă este benefică deciziei fina1e) Dacă nu se obţine consensul, este foarte important să se
resurse hardware este subestimat sau
310440501RSL201140
In practică, cel mai adesea, necesarul de
incorect apreciat, astfel că echipamentele achiziţionate
Mai poate fi vorba şi de încercarea de a
nu acoperă cerinţele de prelucrare.
face economii, acesta fiind unul din capitołete
obţină sprijinul tuturor pentru soluţia care a primit cele mai multe voturi şi implicarea łor
în proiect până la final, Faza de luare a deciziei constituie un punct critic al proiectului
ERP deoarece rezultatul său este ireversibił, definitiv.
chiar fumizorul ERP poate fi „vinovat", în
bugetare la care se operează „tăieri". In fine, 15. Iittocntirea şi semnarea contractutui fntre firma beneficiară şi furnizorul ERP.
şi de a câştiga competiţia cu ceilatţi, In tot Contractelę pot fi individualizate (pentru resurse hardware, sofware şi service) şi
fncercarea sa de a reduce costul proiectului
utilizatorii sau managerii de sistern declară că
cazul, extrem de rare sunt situaţiile în care necesarul preconizat.
diferentiate sau se încheie un singur contract ce reglementează situaţia tuturor resurselor.
echiparnentele şi capacitatea lor de prelucrare depăşesc În funcţie de dimensiunile întreprinderii şi amploarea proiectului, abordarea poate fi
constituie o oportunitate pentru ca aceş
11. Vizitele de lucru ate fttrnizorilor ERP diferită: fie contractul primit de la furnizor este semnat în câteva zile (pentru că reflectă
economice a firrnei, Unii dintre ei îşi
tia să înţeleagă modul de desfaşurare a activităţii ad-hoc. Beneficiarul răspunde ta toate rezultatul negocierilor), fie analiza contractului este în curs de desfăşurare (la fel şi
pregătesc łiste de întrebări, alţii operează interviuri procesul de negociere) şi este un proces de durată, Semnarea contractului legiferează
rapoarte, formate de ecran şi seturi de date
întrebările şi arată documente care conţin acorduÎ formaÎ fntre cele două părţi de implementare a nouÎui sistem ERP.
dernonstrative obţinute în faza de analiză a cerinţelor. 16. PlaniJîcarea proiectului etapa este concretizată într-un atelier de lucru unde
managerilor şi acţionarilor firmei să-şi
—

12. Demonstraţiite solttţiilor software permit ia naştere planul de implementare, Pe baza strategiei de realizare a implementării, această
înţeleagă rnodut de funcţionare a sotuţiiłor.
formeze opinii mai clare, să pună întrebări şi să fază se desfaşoară pe parcursul unei zile, dar poate dura şi o săptămână, Punctul de pornire
doreşte, de trimiterea unor scenarii ale
Demonstraţiile pot fi precedate, dacă firma este planul întocmit în sesiunea de planificare anticipată, acesta fiind acum reevaluat,
demonstraţiei) ori rnai complexe (deta
acestora, mai simple (specificarea componentelor extins şi completat. Rezultatul fazei se constituie în intrare pentru faza următoare.
Scenariite sunt solicitate în special pentru
lierea fiecărei componente!funcţiuni). 17. PlanUîcarea de detaÍiu are ca rezultat un document forrnal care stabileşte
furnizorilor.
corectitudinea comparării şi evaluării oferteÎor calendarul implementării. Planul descrie modulele funcţionale şi planul de instalare, cu
importantă în procesul decizionaÎ de
Demonstraţiile propriu-zise au o pondere la termene de realizare concrete, In măsura în care este posibil, sunt suprapuse activităţile de
de regulă, la sediul beneficiarului, dar şi
alegere a soluţiei ERP, Ele sunt organizate, serios instałare aferente diferitelor modute (se merge pe ideea derulării în paralet). Activităţile,
importanţa lor, furnizorii le pregătesc
furnizor sau chiar pe Internet, Dată fiind
—

mici şi câteva săptămâni pentru rnarile repartizate în timp şi membrilor echipei de implementare, sunt instruirea, testarea,
durata este între câteva zile pentru firmele
absolutizată nu întotdeauna ceea ce prezintă conversia datełor, prototipizarea, implementarea, documentarea.
corporaţii. Totuşi, importanţa lor nu trebuie
—

Pentru a evita neînţelegerile, unii furnizori După detalierea tuturor componentelor, płanul poate fi transpus fn forrnat
furnizorul se va regăsi în sistemul implementat.
caracteristicile generale ale sistemului. Alţii, electronic, cu ajutorul unei aplicaţii de gestiune a proiectelor, Cel mai adesea se obţine o
preferă să demonstreze on-łine funcţiunile şi chiar
adaptate la specificul firrnei, folosind diagrama Gantt care iłustrează calendarul proiectului, Aceasta va fi distribuită managerilor
pentru a impresiona, prezintă variante
şi actionarilor, persoanelor cu rol-cheie din echipa proiectului.
machetete şi seturile de date primite.
stabilesc informaţii detaliate despre dome Un proiect de amploare presupune amenajarea unei camere speciale de lucru, care
13. $esiunite de ptanĘficare anticipată
a implernenta soluţia unui anume furnizor găzduieşte întâlnirile şi atelierele de lucru, Aici pot fi organizate şi sesiuni de instruire fn
niul acoperit, timpul şi resursele necesare pentru
beneficiarut. furnizorul ERP şi, pe cât posibil, echipe mici.
ERP, Sunt activităţi comune la care participă
în proiect în slujba beneficiarului. Sunt 18. A ctivităţite de instrttire ERP sunt concentrate asupra funcţionalităţii sistemului
reprezentanţii unei firme de consultanţă antrenată
poartă discuţii asupra timputui şi resursele ERP şi se adresează membrilor echipei de implementare şi nu utilizatorilor. Orełe de
alese modulełe pentru impłementare şi se
decât ła studiul de fezabilitate econornică, educaţie ERP, cum mai sunt numite, trebuie să lămurească pe deplin aspectele funcţionale,
necesare. Estimările vor fi mai detaliate
iar furnizorul intervine cu date pertinente. cum lucrează, ce poate să facă şi ce nu poate să facă acesta, Membrii echipei trebuie să
deoarece sunt cunoscute multe aspecte concrete,
procesul decizional. înţeleagă specificul unui sistem ERP din punct de vedere funcţional şi modul concret în
Calculul costurilor diferitelor soluţii influenţează managerii şi acţionarii firmei care
14. Procesut de tuare a deciziei implică care interacţionează cu funcţiunile economice.
unanimitate, dacă toată tumea votează aceeaşi 19. ConJigurarea apticaţiitor este sarcina furnizorułui ERP, care se informează
evaluează informaţiile adunate, Poate fi în doua
susţinute două sau mai rnulte soluţii. In a asupra modului de desfaşurare a activităţii. Administrarea întrebărílor de configurare se
soluţie, sau poate fi controversat, dacă sunt
nevoiîor şi cerinţelor informaţionale ale
situaţie, evatuarea soluţiilor este subordonată poate face în trei varjante: manuală, semiautomată şi autornată.
evaluarea, demonstraţiite software nu sunt
firmei. Deşí influenţează în mare măsură In varianta manuală, interviul are loc „faţă în faţă", fiind adresate întrebări despre
modificând esenţial demonstraţia.
întotdeauna relevante, particularizarea soluţiei functionalitatea software-ułui. Intr-o abordare riguroasă, se vor corela întrebările cu fiecare
 r
PASCAL Tudor SoIuţu informatict iigegratc iicnlru gestiunea afaccrdor-ERP jjpIioIuI2 49
48
-

(uz personal)
funcţiune sau chiar caracteristică funcţionałă a softului. CeÎelalte variante folosesc
ori complet calculatorul pentru culegerea şi prelucrarea informaţiilor necesare
parţiał
configurării
23. În fazele de prototipizare şi testare sunt preluate rezultatele fazei de rnapare
Wncţională pentru a stabili dacă pachetul de programe acoperă harta funcţională schiţată.
aplicaţiilor, In varianta automată, utilizatorii pot fi ‚Jăsaţi singuri", o interfaţă
permite Membrii echipei sunt îndrumaţi de consultanţi în procesul de configurare şi testare a
310440501RSL201140
derularea întrebărilor, iar răspunsurile sunt preluate automat în sistem.
Deşi aceste instrumente de configurare automată prezintă avantajul efîcienţei,
obiectivuL Explicaţia
sub
este
aplicaW lor (introduc date de test, derulează tranzacţii, analizează rezultatele).
prototipizarea are caracter iterativ, activităţiîe sunt repetitive, sunt posibile ajustări şi
modificări până la obţinerea rezultatului dorit.
raportu tirnpuui şi resurselor consumate, adesea nu-şi ating
simplă: în mornentul culegerii inforrnaţiilor de configurare, utiîizatorii
nu sunt ediťicaţi 24. Modicarea şi adaptarea apticaţiilor asigură extinderea caracteristicilor
plus, întrebările fijncţionale ERP, Modificările sunt operate după ce maparea funcţionalä şi prototipizarea
asupra posibilităţilor şi particularítăţilor funcţionale ale aplicaţiilor ERP. In
diferit, In opinia au dernonstrat că aplicaţia nu poate realiza funcţia respectivă. Orice rnodificare trebuie
nu sunt întotdeauna forrnulate pe fnţelesul lor, există riscul de a le percepe
umană din realizată doar dacă este absolut necesară, deoarece ascunde costuri destul de mari (în
noastră, cea mai bună variantă trebuie să combine sistemuł automat cu asistenţa
ambigue, iar prín dis speciat în ce priveşte întreţinerea), Va fi temperată tentaţia de a modifica prea mult
partea furnizorului ERP în fe1u acesta vor fi lămurite întrebările
—
$
în lista fntrebărilor. aplicaţia, uneori este mai eficientă reproiectarea procesełor conform fiuxului aplicaţiei.
cuţii ies la iveaă aspecte care nu au fost anticipate şi nu se regăsesc
şi utilizatorii să fie edifi 25. Conversia datelor este una dintre cele mai „sensibile" faze ale proiectului, dato
Pentru succesul implernentării este esenţial ca echipa proiectului
particularităţilor proce rită dificultăţii de a prelua datele din bazele de date curente în noul sistem. Se operează, de
caţi asupra soluţiei ERP, iar furnizorul asupra specificului firmei şi
selor economice. regulă, cu două modalităţi de conversie: introducerea manuală a datelor şi preluarea
director pentru electronică a datelor. Deşi consumatoare de timp, conversia manuală are avantajul
20. Stabilirea potiticii de proiect urmărete crearea unui cadru
formale (reguÎile). rezolvării problemelor de integritate a datelor Ia introducerea datelor, acestea sunt testate,
tratarea conflictelor. Intr-un document sunt definite toate proceduriłe —

situaţiile conflíctuale. ceea ce nu se fntâmplă la conversia electronică. Utilitarele de conversie a bazelor de date
Ţinând cont de ierarhia din cadrul echipei, vor fi soluţionate
Managerii executivi se vor ocupa doar de situaţiile grave. sunt programe ce preiau automat datele în noul sistern, Ele sunt utilizate atunci când nu
21. Discutarea rapoartelor se concretizează în comparaţii între rapoartele
curente este suficient tirnp pentru introducerea manuală sau când este certă integritatea datelor din
datelor, ordonarea şi bazele de date ałe firmei. Asigurarea integrităţii datelor este deosebit de importantă,
şi cele generate de noul sistern, din trei puncte de vedere: sełecţia
din sistemul vechi deoarece absenţa ei poate cornpromite funcţionarea aplicaţiei, iar haosul din bazele de date
afişarea Ior, Dacă nu sunt reproiectate procesele, atunci aceleaşi rapoarte
funcţionahtate adus de
sunt generate de aplicaţiile ERP. Totuşi, în condiţiile sporului de poate dura luni de zile.
suficientă vizualizarea lor 26. Plan ttrile de urgenţă se referă la situaţiile de criză (coruperea bazei de date în
ERP, este posibil ca unele rapoarte să nu necesite tipărire, fiind
rapoartelor obţinute într-un faza de lansare a sistemului, pierderea suportului conducerii executive ori a sprijinului
pe ecran. De asemenea, poate fi inclusă facilitatea manevrării
modificările de financiar, apariţia de probleme tehnice ínsurrnontabiÎe în faza de prototipizare etc.). O
program de calcuł tabetar. In cazul reproiectării proceselor econornice,
modificările şi este importanţă deosebită este acordată erorilor din partea finală a proiectului. Deşi łiteratura de
fluxuri generează schimbări în partea de raportare, Sunt discutate
stabilit noul format. specialitate prezintă avertismente, puţine firme au un plan de urgenţă. Sígur că o atitudine
22. Maparea funcţioizată presupune ateliere de lucru fn
care se poartă discuţii optirnistă este benefică, dar rareori totul merge „ca pe roate". Consultanţii pot consilia
şi interacţiunea cu noile întocmirea acestor planuri, experienţa lor anterioară ajută la identificarea pericolełor şi a
pentru înţelegerea, docurnentarea fluxurilor procesełor economice
constituie punctul de
aplicaţii. Rezultatele anałizei cerinţelor şi necesarului de planificare soluţiilor posibile.
cont de posibilităţile şi 27. Docuinentaţia proiectutui este unuî dintre cele mai importante mijloace de co
plecare. Cerinţele sunt rafinate şi arrnonizate cu programul, ţinând
deoarece sunt cumulate municare (se întocmeşte pe diferite niveluri ori activităţi), Existenţa ei perrnite modificarea
limitele acestuia, In această fază este încorporată multă cunoaştere,
informaţiile din fazele anterioare. facilă a aplicaţiilor, fiuxurilor de procese economice, configurarea şi setarea aplicaţiilor,
Prezenţa consultanţüor externi, prin expertiza lor cunosc bine particularităţíte
—
modalităţile de instruire, auditare şi analizele costuri beneficii. Docurnentarea fazelor
—

softului şi au experienţă acumulată în alte proÍecte, reprezintă un

sprijin. temperează elanul membrilor echipei, care trebuie să gândească şi să exprime în scris acti
discuţii; este vităţile derulate. Majoritatea sistemelor ERP includ un modul de gestiune a documentelor,
Activităţile acestei faze au un caracter interactiv şi presupun multe
prin reprezentare grafîcă ce facilitează întocmirea şi gestionarea documentaţiei.
necesară vizuatizarea modificăriłor pe parcurs, ca şi a rezultatelor,
cornplexitatea 28. Instrttirea titilizatorilor Jinati se desfăşoară în cadrul unor programe special
a fluxurilor — se utilizează flipchartul sau tabla albă, In funcţie de
lucru sau în mai multe. gândite pentru fiecare organizaţie. Programele de instruire îi fnvaţă pe utilizatori ce să facă.
proiectului, activităţile pot fi desfăşurate fntr-o singură sesiune de
câte o sesiune de lucru cum şi în ce moment, In funcţie de zona fuhcţională acoperită, fiecare va învăţa rneniul pe
Dacă sunt implementate mai multe module, este recomandabilă
pentru fiecare modul funcţional. care-l va utiłiza, Sunt oferite utilizatoriłor manuale de instruire. Instructorii pot fi consul
PASCAL Tudor
50 Soluţii informatice íntegrate pentru gestiunea afacerítor-[Ht —-- 51
1nitoItd L

(uz personal)
tanţi externi, dar este preferabil să facă parte din echipa proiectului, să fie familiarizaţi cu
aplicaţia şi buni cunoscători ai activităţilor din firmă.
forfl'lala unanim acceptată pentru acest proces decizional, Pe lângă dificultăţile procesului
de evaluare, o altă probÎemă este analiza celor
mai adecvate criterii de selecţie.
29. Auditarea este activitatea desfăşurată în paralel cu proiectuL Scopul său este
310440501RSL201140
Toate
departamentele
asigurarea derulării proiectului conform planurilor. respectarea termenelor şi încadrarea în
buget. Furnizorul ERP şi consuÎtanţii externi oferă asistenţă, dar fntreaga responsabilitate a
auditului cade în sarcina echipei proiectului, Există câteva momente-cheie importante
pentru auditare; preimplementare, împlementare şi postimplementare.
Pot fi utilizate instrurnente electronice de audit, adecvate pentru auditarea
încrucişată a funcţiunilor şi diagnosticarea acestora. Instrumentele dispun de un sistem de
notare, pe trei niveluri pentru compararea scorurilor; media generală, media pe ramură şi
media aplicaţiei. Interpretarea acestor informaţii permite firmelor să aprecieze prestaţia
sistemului ERP, din mai multe puncte de vedere. Unele instrumente de auditare pot fi
accesate direct pe Internet, rezultatele sunt transmise în format electronic, prin e-mail.
30. Sttportut postimptenientare include toate activităţile care susţin exploatarea
noului sistern. Sistemul încă nu este capabil să funcţioneze „la parametri" până când
utilizatorii nu s-au familiarizat cu aplicaţiile şi noile fluxuri informaţionale, Asistenţa este
necesară datorită erorilor sau nesincronizărilor care apar în funcţionarea aplicaţiilor (adesea
generate de programefe de conversie a datelor), Chiar dacă nu este eliminat complet riscul
erorilor, dimensiunile acestora pot fi minimizate, deci şi costurile remedierii lor.
31. Edticarea continttă şi întreţinerea sunt menite să protejeze investiţia fn noul
sistem. Educarea are loc, în pńmul rârid, în cadrul firmei, prin instruirea persoanelor nou
angajate, dar şi prin instruire fncrucişată şi chiar rotaţia cadrelor, Din afara firmei este
asigurată instruirea asupra noutăţilor în domeniul tebnologiilor informaţionale, pentru a-i ţine
la curent pe manageri, specialişti şi utilizatori, Există la nivel de ţară, dar şi la nivel mondial
comunităţi de utilizatori ERP ai diferitelor pachete de aplicaţii, Acestea îi ajută pe utilizatori
să afle răspunsuri la întrebările şi nelărnuririle proprii, să fnveţe mai muÎte despre aplicaţiile
ce le utHizează, să se menţină la curent cu actualizările şi evoîuţia acestora.
Fig. 22 Modelarea deciziei de selecţie ERP
Intreţinerea continuă este o concretizare a suportului postimplementare. Acolo unde
(Sursa: Hossain, L., Patrick, J.D., Rashid, M.A., Enterprise Resource Pianning: GIobaI Opportunities &
dimensiunile organizaţiei şi complexitatea sistemului justifică o astfel de măsură, se Challenges, Idea Group PubHshing, 2002, p. 214)
creează un birou destinat sprijinirii utilizatorilor (hetp-desk), fie intern, fie asigurat de
furnizorul ERP ori de un furnizor de servicii. Altfel, se mizează pe sprijinul asigurat de
speciaÎiştii din firrnă, deja cunoscători fn detaÎiu ai apîicaţiilor instalate. Criteriile de selecţie pot fi încadrate în câteva mari categorii:
• dimensiunea afacerii şi amploarea proiectelor viitoare (uneori, parteneriatele
ímpun o anumită soluţie, astfel încât posibilitatea deciziei proprii este eliminată din start);
25. Procosul 110 selocţíe EHP • infrastructura tehnologică şi necesarul de investiţii impus de acest proiect.

Precizam, la începutul acestui capitol, că punctul de pornire în adoptarea unei
soluţii ERP îl constituie nenumăratele probleme din funcţionarea ş funcţionalitatea
aplicaţiilor tradiţionale, După decizia de adoptare a unui sistem ERP, urmează cea de
selecţie a celei mai potrivite soluţii, ilustrată sub forma unei scheme łogice în figura 2.2.
Alegerea cetei mai potrivite soluţii pentru o organizaţie constituie o decizie semi
structurată, întrucât numai o parte a problemei poate fi tratată prin interrnediul unei
proceduri clar definite, Decizia se întemeiază şi pe judecarea şi evaluarea tuturor aspectelor
intangibile referitoare la impactul soluţiei respective asupra afacerii, Nu există o procedură
Toate resursele vor fi pregătite în prealabil, Cazurile în care necesarul tehnologic există în
firrnă sunt foarte rare;
• specificul activităţii desfăşurate este unul dintre cele mai importante criterii.
Presupune cercetarea cazurilor similare de pe piaţă. Prezenţa aplicaţiilor verticale (sau
dedicate) care au fost scrise special pentru un domeniu de activitate nu va fi neglijată. Se
poate opta pentru verticale pentru că oferă avantajul conţinutului mare de cunoştinţe
Íncorporate (experienţa companiilor care au „deminat terenul" şi au avut succes);
• gradul de dispersie geografică, astfel încât, dacă investiţia se dovedeşte a fi
deosebit de costisitoare, se poate opta pentru sistemul implementării în cascadă, In acest
 r

PASCAL Tudor Soluţíi íníormalice înieurate pentru gestîunea afccriIor-ERP •j;ijitoJuI 2 53

52

(uz personal)
caz, vorbim de o structură IT/ERP pe două niveluri, care oferă avantajul unui mecanism
perfect de funcţionare pentru companiile ce dezvoltă relaţii la nivel transnaţional: un nivel
Tabelul 2.2
Diferenţierea criteriilor de evaluare ERP pe tipuri de organizaţii
superior corespunzător filialelor mari şi locaţiei principale acoperit de aplicaţii puternice
310440501RSL201140
ERP (ex. SAP P13 Systems, Oracte Applications) şi nivelul doi acoperit de soluţii flexibile
care oferă garanţia competitivităţii la un cost scăzut de achiziţie şi mntreţinere, destinate
filialelor mici (ex. Scala, Siveco);
Criteriu
T
organizatie
‘
.
.
Foarte
important
Procente răspuns
Important Neconctudent Iretevant
5,3
jterea IMM 26,3 42,1 26,3
• stuctura aplicaţiilor existente, La acest nivel avem în vedere un complex de satisfacţiei Companii 45,4 35,1 14,4 5,2
probleme4 dintre care amintim: redundanţa şi inconsistenţa datelor, diťicultatea accesului la clienţilOr mari
bazeÎe de date, fenomenele de izolare a dateÎor, complexitatea deosebită a actualizărilor, . IMM 31 6 47,4 21,1 O
problemele de securitate şi de integritate a datelor, imposibilitatea rezolvării cererilor ad Imbunataţirea
Cornpanii 52,0 40,8 6,1 1,0
hoc, inflexibilitatea în faţa modificărilor curente şi modelarea corectă a afacerii. rnari
Concret, lista de criterii care sunt analizate cel mai adesea în procesul de evaluare a čerea IMM 31,6 42,1 21,1 5,3
sistemelor ERP cuprinde: flexibilităţii Companii 49,0 38,8 9,2 3,1
• îmbunătăţirea fluxurilor şi a transparenţei inforrnaţionale; organizaţionale mari
• validarea sistemului de către piaţă (în implementările anterioare) şi referinţele itiIităţide IMM 11,8 29,4 52,9 5,9
primite; inovaţie Coiupanii 20,6 40,2 29,9 9,3
• suportul şi asistenţa; îmbunătăţite mari
• adaptabilitatea şi flexibilitatea aplicaţiilor; . . . IMM 5,3 10,5 26,3 57,9
• scurtarea ciclurilor de timp; Nevoiteclienţilor 20,6 27,6 39,2
Companii 12,4
• îmbunătăţirea proceselor; mari
• lucrul multivalută; Tnpde IMM 36,8 57,9 5,3 0
• creşterea flexibilităţii organizaţionale; irnplementare Companii 29,9 51,5 13,4 5,2
• creşterea satisfacţiei clienţilor; scurt Şi costurí rnari
• caracterul internaţional al software-utui; mici
• consideraţii strategice; Adaptabilitatea şi IMM 68,4 26,3 5,3 O
• arhitectura modulară a sistemului; flexibilitatea Companii 49,5 44,3 5,2 1,0
• poziţia furnizorului ERP pe piaţă; aplicaţiilor mari
Independenţa faţă IMM 15,8 26,3 52,6 5,3
l
impÎementarea proceseÎor economice dorite;
de platforme Companii 30,9 9,2 23 7 6,2
• timp de implementare scurt;
• independenţa faţă de platforme (sistem de operare, baze de date); mari
Caracterul IMM 11,6 10,5 46,3 31,6
• disponibilitatea instrumentelor de adaptare a software-ului;
internaţional aI Companii 37,8 30,6 19,4 12,2
• disponibilitatea unor soluţii specifice ramurii/domeniului de activitate;
software-ului mari
• îmbunătăţirea structurii organizatorice;
IMM 42,1 57,9 0 0
• caracteristici inovative fmbunătăţite. O
Suport şi asistenţă Companii 58,8 37,1 4,1
Diferenţierea criteriilor luate în calcuł se face fn primul rând după tipul (industrie,
mari
servicii, comerţ, administraţie publică etc.) şi mărimea organizaţiei (companii multi Poziţia IMM 16,7 55,6 11,1 16,7
naţionale sau mari, firme mici şi mijlocii). furnizorului ERP
Deosebit de relevant este, în acest sens, un studiu realizat la Universitatea din Cornpanii 45,1 38,5 14,4 2,1
pe piaţă
Viena5, care diferenţiază criteriile de evaluare în funcţie de mărimea organizaţiei rnari
beneficiare (vezi tabelul 2.2).
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 138 de organizaţii, dintre care 116
companii rnari. Observărn ponderi diferite acordate de cele două categoriî de organizaţii.
Aspectele Iegate de flexibilitatea organizatională au primit procente mai mici din partea
Fotache, M., SQL. Dialecte DB2, Oracle şi Visual FoxPro, Editura Polirom, 2001, pp. 10-1 1.
Bernsoider E., Koch S., Dfferences in Characteristies of the ERP Svstein Selection Frocess behveen Sinalt
IMM-urilor, întrucât ele nu doresc implementarea ERP pentru atingerea acestui
or Mediuin andLarge Organizations, Proceedings of AMCIS 2000, pp. 10-25. deziderat. Aceste firme doresc aplicaţii uşor adaptabile, care pot fi implementate fntr-un

L
 r
PASCAL Tudor iiiitoiui 2_ 55
54 Solutíi informalice integrate iieutru !iesIwnca afactrílor-EHt
(uz personal)
timp scurt şi cu resurse cât mai puţine. Caracterul internaţional aI softwa
puţină importanţă, ca şi independenţa faţă de platforme, deoarece sistem
re-ului are mai
ul va înlocui
flocuite cu o platformă IT comună, care asigură integrarea sistemului. Organizaţiile
dispuse să opereze modificări ale proceselor sunt conduse de rnolivaţia operaţională şi vor
ire de marile compa nii care doresc obţine creşterea performanţelor economice fn urma reproiectării proceselor economice. In
complet aplicaţiile existente în firmă spre deoseb
310440501RSL201140 —

adesea să păstreze unele aplicaţii şi să le integreze în mediul ERP.

Cułegerea informaţiilor despre piaţa ERP se face prin mai multe metöde
:
fine, abordarea strategică a proiectelor ERP poate asigura organizaţiei obţiner
le,
vantaje competiţiona care fi îmbun ătăţesc poziţia pe piaţă.
ea de

Există, aşadar, motivaţii diferite pentru implementarea unui sistem ERP, iar acestea
• discuţii cu fecare furnizor ERP; concretizează abordări diferite ale proiectelor, Date fiind viziunile diferite, dar şi eforturile
• prezentări realizate de producători; vestite sub raportul resurselor, este foarte important ca managerii, care cel mai adesea nu
• analiza materialeÎor de prezentare; 5unt specialişti IT, să fie asistaţi în analiza şi stabilirea motivaţiilor, fn estimarea costurilor
consuÎtanţa de specialitate;
şi resurselor pe care le presupune implementarea ERP, La capitolul costuri, calculul
• folosirea chestionarełor; include costul aplicaţiilor şi al serviciilor de consultanţă, instruire şi integrare a sisternului.
anałiza prototipurilor de aplicaţii; Jnvestiţia trebuie măsurată şi în timp proiectul se întinde pe durata mai multor luni, dar
—

anaÎiza studiilor de piaţă independente etc. poate dura şi câţiva ani, ceea ce presupune planificarea riguroasă, In aceste condjţii,
mai muÎte Firme
Pentru a obţine informaţiile necesare procesuîui de selecţie, cełe cunoaşterea arhetipurilor de abordare a implementării, a caracteristicilor şi specificului, a
ale produselor acestora.
recurg la discuţiile cu furnizorii şi la organizarea de prezentări avantajelor şi riscurilor Fiecăruia vor sprijini alegerea celei mai potrivite strategii de
rarea de studii de piaţă
Consultanţa de specialitate, achiziţia unui prototip sau curnpă implernentare.
al de marile companii, care
independente sunt rnetode mai costisitoare, apłicate în princip Primele studii privind implementarea proiectelor ERP au delimitat două tipuri
nu-şi pot permite să greşească... iniţiale de abordare: strategia „Big Bang" şi strategia pe faze, iar ulterior s-au conturat alte
structura echipei
Alte aspecte ale procesului de selecţie a sistemului ERP ţin de strategii, despre care vom discuta fn continuare.
alułui, de larnanagerii
implicată în această decizie, Participarea activă şi implicarea person 1. Proiectele de anvergură aleg, de regulă, strategia cu riscttri miuirne. Presupune
proiectului, In privinţa
executivi până Ia utilizatorii ffnali sunt esenţiate pentru reuşita
—

parcurgerea tuturor paşilor şi activităţilor descrise pe parcursul unei perioade de timp

iv la nivelul conducerii
deciziei de selecţie ERP, sunt cazuri în care aceasta se ia exclus extinse (aproximativ 2 ani). Figura 2.3 ilustrează calendarul de desfăşurare a activităţilor.
implic area utilizatorilor sau
executive cu sau fără sprijinul consultanţilor externi (fără Durata (mn zile) care apare pe grafic nu se referă neapărat la numărul de zile cât ar dura
presupune includerea
reprezentanţilor acestora), Cea mai corectă abordare a acestui proces propriu-zis activitatea, ci la perioada în care se derulează aceasta.
entarea noului sistem în
în echipa decizională a celor care vor fi direct afectaţi de implem
—

Petioodo Ourat0 Tnm.l Yńro 2 Tdm. 3 Trim 4 Tnm. t rnro. 2 Toru. 3 Trxn. 4 ldm I Tdm 2
are a sistemului.
acest fel se reduce rezistenţa la schimbare şi creşte rata de accept
educare prellmrnara O zOe
lfomrare echipd pmiect 3 zile
naIiza cedntelor 14 zile
planul đe ir100rnre a afaceni 3 zile
utabilirea viziurci şi m,siunii 2 zile
21 $Ira(eí de ímiilementare inutwirez echipei de proiect
culegere de informadi
O zile
013 zile
ratei de rOntabrlrtate O zile
nererea de nitrte 30 zde
industriale defacto,
Este unanim recunoscut că sistemele ERP au devenit standarde nafiza tefenntelor
dimenuionare hardware
O zile
O zile
a a arătat că iiajoritatea
înlocuind vechile aplicaţii de fntreprindere. De asemenea, practic
izite ale fumizuńlor ERP O zrle
dernonstra0i solui 3 zile
cat, Sunt motive pentru care
proiectelor ERP depăşesc bugetele alocate şi timpul planifi seuiuni planlficare anticipat0 2 tile
luare decIzie 3 ele
entare care să maximizeze
specialiştii au încercat să definească metodologii de implem
netOcień cOflIflct O zOe
planfinare proiect 3 zile
taxonomie a ímpÎementărilor
eficienţa, Din practica proiectelor ERP se poate desprinde o
plunrfioare de detaliu 10 ele
inOtwiro ERP O zile
ea strategiei de implementare
de sisteme, care poate constitui un punct de plecare fn stabilir
cunfr0utarea zpľicadilor 3 zOe
ctabilirxa politicii de proiect 2 zile
mzpare luncitonal0 270 zile
pentru un proiect ERP. prunnlipizare śi teutare 270 zile

Motivaţia Jiecărei organîza ţii penĺru ategerea ERF

inJluenţează strategia de [modificzre aplicziti
0000erula datelnr
270 zile
270 zile
270 zile
implementare, Sunt trei mari categorii de motive;
documentare
planuri dx uten10 10 zile
prezentul tehnologic;
1. tehnice aplicaţii izolate, platforme învechite faţă de
inutnjire utilizatod linali 10 zile
audtare 610 zile
inforrnaţională, reducerea
—

20 zile
2. operaţionale îrnbunătăţirea proceselor, vizibilitatea
m050raro periormante
—
punem Çn exploatare 3 zile
uuport pout-implxmxntare 120 zile
costurilor operaţionale; i,
3. strategice — îmbunătăţirea relaţiilor cu clienţii, restructurarea afaceri Fig. 2.3. Calendarul activităţilor în strategia riscurilor minime
(Adaptare Uupă Anderegg, T., ERP: AZImpIementerzs guide for succes, Resource Publishing, 2000, JJ. 85)
standardizarea multilocaţie, nevoia de eficienţă şi integrare.
şi obositele aplicaţii de
Motivaţia tehnică apare în toate proiectele ERP, vechile
ă costurilor mari, trebuie
fntreprindere, din ce în ce mai dificil de întreţinut, mai ales datorit
PASCAL Tudor 57
Soluţii înformatíce înW!Jrate lItHtru gestiuiiea afaccriIor-EŔj jwtoiui 2

(uz personal)
2. Strategia de buget, aşa cum arată numele, urmăreşte implernentarea nouÎui
sistem cu un buget cât mai mic. Număruî activităţiÎor este redus (vezi figura 2.4), fiind
AclivitOti
onaliza cerintelor
planul de inte0rare o afaceril
Dural0
14 zile
3 zile
Trim. 1 Trim 2 Trim. 3 Trim 4 Trim. 1 Trim 2 Trim 3

eliminate cele consurnatoare de resurse. Nu constituie o prioritate implementarea rapidă, ci slabrlirea vize.znii şi mlsiioiii 2 ze

310440501RSL201140
încadrarea întrun buget lirnitat, Nu este o alegere lipsită de riscuri, deoarece este posibil să
se constate la fmal că apÎicaţiile nu lucrează conform aşteptărilor.
mapore iuncitională
prclolipizare şi testare
modilicore aplicatit
conversia daelor
instruire utilizolorl ljnali
400 zile
400 zile
400 zile
4110 zile
J O zge
3 zile
punere 0, explootere
ctivit0it Trim. lt) jm. 2 Trim 3 Trim. 4 Tńm. l Tdm. 2 supcd post-implemerdare 120 zile
culegete de inhotmati 80 zile
analiza ratei de rxntabilitate 6 zile Fig. 2.6. Calendarul activităţilor în strategia „cu forţe proprii'
es, Resource Publishing, 2000, p. 88)
cererea de oferte
vizite ale iumizoülor ERP
30 zile
6 zile fAdaptare după Anderegg, T., ERP: A-Zlmplementer's guide forsucc
demonstratji soltjrii 3 zile
luare decizie 3 zile
elor
Literatura de specialitate propune şi alte strategii de implementare a proiect
negocieri contract 8 zile
instzlate 5 zile
conligurrea aplicariilor 3 zile
cenversia datelor 270 zile ERP cele bazate pe resurse externe.
ţi ca şi strategia
—

5. Strategia „ta clteie" are aceeaşi structură şi secvenţă de activită

unere n exploatare 3 zile

propriu -zÎsă a activităţilor,

Fig. 2.4. Calendarul activităţilor în strategia de buget riscurilor minime, Diferenţa apare la pîanificarea şi derularea
fn posesie" şi preluarea
(Adaptare după Anderegg, T., ERP: A-Zĺmplementer's guide for succes, Resource Publishing, 2000, p. 87) care sunt realizate cu resurse externe. Apar probleme la „punerea
3. Strategia „Big Bang" este o rnetodologie rapidă, uşoară şi presupune costuri sistemului de către utilizatori.
incÎuderea tuturor
6. $trategia de parteneriat se bazează pe o structură detaÎiată, cu
rninime. Reuneşte doar elementele de bază, eliminând multe activităti din dorinţa de a de alte strategii prin aceea că
reduce tirnpul de implernentare şi costurile (vezi figura 2.5). Se atocă foarte puţin timp activităţilor descrise în prezentarea noastră, Se deosebeşte
rii săi, Pe de o parte,
cercetării ofertei ERP şi a furnizorilor de sołuţii, decizia de selecţie a sisternului fiind luată responsabilităţile proiectului sunt partajate de beneficiar şi de partene
firmele partenere de
rapid la nivelul conducerii la vârf, Se trece imediat la instalarea noilor aplicaţii, dorindu-se proiectul beneficiază de cunoaşterea şi experienţa acumutate de
ată activ fn activităţile
lansarea lor rapidă în exploatare. Conversia datelor se face, de reguÎă, rnanual, pentru a nu implementare, iar pe de altă parte, organizaţia beneficiară este implic
pierde timp cu elaborarea de programe de conversie electronică, Această strategie este proiectului.
aleasă atunci când se au în vedere implementări rapide, spre deosebire de strategia de buget Tabelul 2.3
care sacrifică perioada de implementare în favoarea minirnizării costurilor.
ERP
Avantaje şi dezavantaje ale strategiflor de implementare
Duret Sa.1 Sapt.3 Sapt4
Activitti
2 zile Strategie Avantaje Dezavantaje
culegere de intormatü
luate Uecizie 1 zi
Strategia sunt asigurate beneficii • implementare de durată
negocieri contract 1 zi
2 zile riscurilor maxime • dificil de însuşit din punct de vedere
instalare
conversia datelor 1 8 zile mlnime • se evită „surprizele" majore conceptual
ounere ín exploetare 1 zi I I • este respectat bugetul • presupune sprijinul conducerii Ia
sunt posibilităţi sporite de vârf
Fig. 2.5. Calendarul activităţilor în strategia „Big Bang" obţinere a rezultatelor dorite • solicită resurse dedicate
(Adaptare după Andere gg, T, ERP: A-Zlmplementer's guide for succes, Resource Publishing, 2000, p. 83) • activitatea organizaţiei este • este scutnpă
perturbată în mai mică măsură
Strategia de simplă • risc mare de eşec
4. Strategia „cu forţe proprii" presupune folosirea echipei proprii de specialişti buget • planificare minimă • durată mare a implementării
(analişti şi programatori) pentru a dezvolta un sistem ERP „de la zero". Numărul de • costuri iniţiaÎe scăzute • solicită adesea reluarea activităţi tor
activităţi este mic (vezi figura 2.6), dar se regăsesc activităţile specifice dezvoltării . poate fi respinsă de organizaţie
• probleme funcţionale şi de
sistemelor ERP: cele de analiză, rnapare funcţională, prototipizare şi rnodificare a perforrnanţă
apłicaţiiîor, Abordarea se concretizează în implementări de durată, presupune eforturi mari i beneficii mici
după lansarea în exploatare, iar succesul depinde în mare măsură de priceperea şi reproiectarea integrală esté agresivă şi dificilă
Strategia .‚Big • •
experienţa echipei de specialişti. Bang" informaţională şi
organizaţională redefinirea —

tuturor_proceselor_economice
PASCAL Tudor
58

(uz personal)
Strategie Avantaje
Soluhi informatice integrate pentru gestÎunea afaceiilor-ERP

Dezavantaje
r teíi2
Factorul tehnic vizează în principal modifîcările care trebuie aduse aplicaţiilor
59

Strategia „prin se regăsesc elementele de • risc mare jRP. Pornind de la studiul fiuxurilor şi proceselor economice, sunt stabilite procesele ce
suport postimplementare ridicat vOr suporta adaptări In plus, beneficiarul solicită dezvoltarea de module
personalizate,
forţe proprii" bază ale proiectelor ERP •

310440501RSL201140 resurse tehnice puternice

adaptare Ja fluxurile de
procese economice
• vulnerabilitate la migrarea
personalului
infkxibilitate
determinate de specificul domeniului de activitate.
ERP are un caracter modular, astfel că o primă decizie vizează selecţia modulelor.
Dacă se merge pe varianta integrală, atunci noul sistem va înlocui complet aplicaţiile exis
bună comunicare nu se adaptează schimbărilor
ente, Dacă sunt sełectate doar anumite module, se va analiza modul în care se vor conecta
. •
tehnologice
• nu beneficiază de expertiza externă noile module cu apłicaţiile curente, O abordare mai puţin riscantă este implementarea mo
• nu se obţine de fiecare dată caracterul dul cu modul, fiecare dintre ele fiind cuplat la sistemul existent, Alternativa constă în
integrat aI sistemului implementarea tuturor modulelor, apoi integrarea lor. cu aplicaţiile curente. Cele două
Strategia „Ia nu sunt solicitate resurse • risc mare abordări diferă prin gradul de risc, dar şi timpul şi resursele alocate.
cheie" interne, decât în foarte mică • costuri mari Incadrarea proiectelor ERP în funcţie de aceste criterii în proiecte mari, medii şi
măsură • posibile deficienţe funcţionale mici este redată în figura 2.7.
• dependenţa de furnizor/
implementator Cateorie
Dimensiuni Ămploare BPR Factori tehnici Module implementate Resurse alocate
• dificultăţi Ia preluarea sistemului de proiect
tiiuip2aní
către utilizatori mare olocatie alinierela ERP fără modificări functionalitatecompletä
. buget 2 mil.$
‘

Strategia de • beneficiază de expertiza şi • risc mediu multi-locaţie BPR local modificări minore + module specifice
implementare rnodul cu
parteneriat experienţa partenerilor • foarte scump .

internaţional BPR glohal mochficari majore inndul

• solicită puţine resurse din posibile adversităţi fn relaţiile dintre implementare total ERP
partea organizaţiei parteneri
tirnp 1 an buget
• dependenţa de parteneri mediu
.

o Incatie .
aliniere la ERP
- . .
fara rnodificari
.
functionalitate completa
5OOriiii$
inulti-locatie BPR local modificări minore + module specifice

impiernentare modul cu
BPR global modificări majore
Prezentarea comparativă a strategiilor süb aspectul avantajelor şi dezavantajelor este redată international

de tabelul 2.3. implementare total ERP

Dintre criteriile de care se poate ţine seama la alegerea unei strategii de timp lan buget
mic o locatie aliniere ta ERP fără modificări functionalitate completă
implementare, enumerăm: dimensiunea proiectului, amploarea reproiectării proceselor . <500mii$

economice (BPR), factorul tehnic, modulele implementate, resursele alocate (inJluenţate de multi-Iocae BPR local modificări minore
.
module specifice
implernentare modul cu
internaţional BPR global modificari majore
criteriiłe precedente). modul

Dimensiunea proiectului are în vedere numărul de locaţii, localizarea lor implementare total ERP

geografică, numărul de utilizatori toţi aceşti factori diferenţiază complexitatea, costul şi

—

durata implementării ERP. Fig. 2.7. Încadrarea pe categorii şi caracteristicile proiectelor ERP
Integrarea proceselor economice presupune reproiectarea şi regândirea lor, deoa
rece instaurarea noului sistem solicită adesea un nou mod de derulare a afacerilor. Desigur,
unele organizaţii refuză să modifice procesele economice, solicitând adaptarea sistemului 2.7. Sfralegíí de tranzíţie ERP
ERP la particularităţile firmei, Sunt organizaţii care acceptă modificări în mică măsură,
attele înţeleg beneficiite reproiectării proceselor şi sunt dispuse să schimbe complet moduł Una dintre preocupările majore într-un proiect ERP se referă la modalitatea con
de derulare a afacerii, Sunt două aspecte determinate de BPR, care infiuenţează alocarea cretă de înlocuire a sisternului existent cu noul sistem, Este o chestiune îndelung dezbătută
resurselor pentru ERP: natura schimbărilor şi amploarea acestora., Primul aspect are în de practicienii ERP. Practica implementărilor a consacrat rnai multe posibilităţi de realizare
vedere două alternative importante: rafrnarea proceselor sau abandonarea proceselor a tranziţiei de la vechi la nou: integrală, pefaze, paralelă sau hibridă.
curente şi înlocuirea completă a acestora, In privinţa anvergurii, schimbările pot afecta
doar câţiva oameni, unul sau mai multe departamente, din una sau mai multe locaţii, sau pe
toată lumea. Dacă beneficiarul doreşte reproiectarea proceselor, natura şi amploarea
scłiimbărilor descrise mai sus vor afecta costurile şi durata proiectului ERP.
 r
PASCAL Tudor SoIuhi rnformalícc íntcgrato pentru gestiuncaÍące0t-ĘI jajiIteIuI2 61

(uz personal) Sistemul

existent UUL_4__.vĺiJ
acoperă „golul" dintre vechile aplicaţii şi cele noi, până când acestea devin cornpÎet
funcţionale. De asemenea, sunt utilizate programe de conversie a datelor.
Aşa cum observăm în figura 2.9, procesuÎ începe cu punerea în funcţiune a

310440501RSL201140
În alegerea strategiei de tranziţie trebuie să se porneascä de la o idee fundarnentală,
aceea că implementarea ERP este sprijinită de trei factori: procesele, tehnologia şi
oarnenii, toţi ła fel de importanţi pentru succesul proiectului.
modulului Financiar-Contabit, celelalte funcţiuni fiind acoperite de aplícaţiile vechi.
Urmează apoi secvenţial celelalte module, în ordinea considerată oportună de beneficiar.
Multe organizaţii consideră această abordare mai confortabilă şi lipsită de riscuri
L Cei mai curaj oşi aleg strategia integrată, presupunând fnlocuirea cornpletă a decât altele, resursele solicitate fiind rezonabile, Sunt necesare resurse tebnice, în speţă
vechiului sistem cu sistemul nou la un moment dat (fîgura 2.8). Funcţiunile fndeplinite de prograrne de tranziţie şi de conversie şi preîuare a datelor. Un dezavantaj important este
aplicaţiile vechi trec simultan şi complet în sarcina noilor aplicaţii fntr-o zi (sau mai rnulte, durata tungă a acestei perioade de tranziţie.
dacă e necesar), Este o strategie mai puţin utilizată şi nu este recomandată de furnizorii şi
implementatorii ERP. Strategia integrală implică multe resurse, care trebuie atent
planificate pentru succesul operaţiunilor. Costurile punerii în lucru sunt dirninuate prin l aplicaţd existJ l noul sistem ERP

absenţa programelor de tranziţie, care asigură interfaţa între vechile aplicaţii şi cele noi. data de punere
Abordarea este aplicabilă implementărilor rapide, atunci când există o dată-limită, la care în Iucru
nou
vechi
sistemul trebuie să funcţioneze. De asemenea, are succes în cazul proiectelor mici, unde se
poate menţine cu uşurinţă controlul asupra activităţilor. Financiar contabil Financiar contabil

Aprovizionare Aprovizionare
aplicaţii existente l I noul sistem ERP I Desíacere
Desfacere
data de punere
în lucru Stouri Stocun
vechi nou
Productie Productie
I Financiar-contabil Financiar-contabil I Personal-Salarze
Persanal-Salarízare
I Aprovizionare Aprovizianare I
Fig. 2.9. Strategía pe faze
I Desíacere Desfacere I (Adaptare după Anderegg, T., ERP:A-Z Implementer's guide for succes, Resource Publishing, 2000, p. 119)
I Stocuri Stocuri I
I Produclie Ptoductie I 3. Strategia paratelă menţÎne în funcţiune ambele sisteme într-un interval de timp
I Rersonal-Salarizare Personal-Salarizaŕe I (figura 2.10), Perioada variază în intervaîuÎ: o zi câteva luni. Avantajul rnajor aÎ acestei
-

abordări este posibilitatea recuperării fn situaţia eşecului noului sistem. Intrucât ambele
Fig. 2.8. Strategia integrală
(Adaptare după Anderegg, T., ERP: A-Z Implementer's guide for succes, Resource Publishing, 2000, p. 115)
sisteme lucrează în parałel, activitatea organizaţiei nu va fi perturbată în cazul în care apar
disfunctionalităti în noul sistem ERP:

În practică sunt întânite mai multe variante ale acestei strategii. Strategia mini
iutegrală separă două sau mai multe secţiuni, care constau din mai multe module de apli
caţii. Fiecare secţiune aplică strategia integrală. O altă variantă este megaintegrată, apîi
cabilă marilor companii, care implementează în mai rnulte locaţii, punerea în lucru făcân
du-se simultan fn toate locaţiile. Strategia rnultiintegrală se aplică tot companiilor mari, cu
implernentări mukilocaţie, doar că se stabileşte o succesiune de implementare pe locaţii: se
implementează sistemul într-o locaţie, la terminare se continuă cu locaţia urrnătoare, apoi
alta ş.a.m.d.
2. Strategia pefaze (numită şi modulară sau secvenţială) implementează modulele
rând pe rând, Acest mod de tranziţie presupune utilizarea unor prograrne de interfaţă, care
 r
PASCAL Tudor
62 Soluţii informaticc ntcgraIe peniru guneaafaccrilot-E6P jai,itolul2 63

(uz personal) Hcat.ii exist]

data de punere
în lucru
dala de renuntare
Ia vechiul sistem
sistem ERP
I 28. Molođologíi 110 ímiilomen(are [RP

Cei mai mulţi furnizori ERP, în general producătorii din industria de software, dar
310440501RSL201140 vechi

Financiar-contabil
şí firmele de consultanţă au dezvoltat metodologii de implementare a sistemelor proprii.
Metodologia este considerată calea de urmat în realizarea implementării, având ca obiectiv
Aptovizionare I punerea în lucru a sistemului conform specificaţiilor, cu respectarea terrnenelor şi
I
Desfacere
Amvizionare
bugetului.
Desfacere — Pornind de la cadrul generał aI activităţilor specifice unui proiect ERP,
Stocuri I metodo)ogiile descriu fazele de parcurs în desfăşurarea acestuia. Exemple de rnetodologîi:
I Stcuri
Productie f Accelerated$AP (A$AP) de la SAP, The Total $olution de la Ernst & Young, Fast Track
I Producţie
Personal-Salarizare f Workplan de Ia Deloitte & Touche. Descriem spre ilustrare metodołogia A$AP.
Perscnal-Sala rizare $AP propune un plan detaliat care descrie toate activităţile, fn cadrul a cinci faze:
i. pregătirea proiectulzti, care iiiclude planificarea şi organizarea proiectului;
Fig. 2.10. Strategia paralelă
(Adaptare după Anderegg, T., ERP: A-Z Implementer's guide for succes, Resource Publishing, 2000, p. 721) 2. rnodelarea afacerii, care se bazează pe un set complet de procese econornice
predefrnite. Utilizând chestionare şi modele, sunt documentate procesele economice ale
organizaţiei. Rezultatul este un model vizual al afacerii;
Pentru organizaţii, instaurarea unui sistem ERP constituie o investiţie majoră, de 3. execuţîa, care constă în instalarea şi configurarea suitei P13 System. Mai întâi,
aceea, punerea fn exploatare trebuie să se facă cu riscuri minime. Abordarea paralelă este este configurat sistemul de bază, apoi se fac reglaje pentru întruhirea tuturor cerinţelor
foarte potrivită în acest caz, realizându-se în plus validarea sistemului irnplernentat, prin redate de modeluÎ afacerii;
compararea rezultatełor prelucrărilor în cele două sisteme. La capitolul dezavantaje, 4. testarea, care asigură pregătirea finałă a sistemului pentru punerea în lucru şi
menţionăm volumul mare de resurse angrenate (aceleaşi date preluate şi prelucrate de două instruirea utilizatorilor finali.
ori) şi al erorilor posibile, Acestea din urmă pot însemna disfuncţionalităţi ale noului s, punerea în łucru şi suportuł post-irnplementare, în care sunt utilizate proceduri
sistem, dar se pot datora şi confuziei utilizatorilor, care nu interacţionează corect cu noile şi măsurători pentru determinarea beneficiilor noului sistem P13. Suportul post
aplicaţii. Investigarea şi localizarea erorilor sunt dificile şi consumatoare de tirnp, nervi şi implementare şi serviciile oferite de SAP sunt oferite şi prin Onlżne $ervżce Systern —

resurse. suport electronic prin conectare de la distanţă.

Strategia paralelă este adecvată situaţiilor fn care este esenţială stabilitatea noului ASAP oferă exemple, liste de verificare pe activităţi, şabloane, care sunt utilizate ca
sistem ERP, pentru firmele în care disfuncţionalităţile acestuia ar fi fatale desfăşurării punct de plecare, pentru a evita „reinventarea roţii". ASAP numeşte aceste elemente
activităţii. acceleratorj.
O variantă a strategiei paratele este cea paialetă pe hârtie, sirnilară ca şi concepţie, Aplicarea metodologiei A$AP sau a altora similare prezintă. avantajul cunoaşteriÎ
cu deosebirea că, în paralel cu funcţionarea noului sistem ERP, se ţine evidenţa manuală a înglobate fn acestea, expertiza şi experienţa acumulate fn practica implementărilor ERP.
tranzacţiilor. Avantajul constă fn reducerea votumului resurselor implicate şi elirninarea
confuziei utilizatorilor, care folosesc doar noile aplicaţii. In plus, dacă apar disfuncţionali
tăţi în sistemul nou, datele din trarizacţii nu se vor pierde, fiind fnregistrate manual. După
dobândirea încrederii în noul sistem şi vatidarea acestuia, se renunţă la evidenţa manuală.
In practică se lucrează adesea cu strategii hibride, combinaţii ale celor prezentate
mai sus, Aceste strategii nu sunt stabilite precis la planificarea proiectului se porneşte, de —

regulă, cu o anume strategie, care este apoi adaptată ori modificată după cerinţele proiec
tului. Factorii care influenţează alegerea unei strategii de tranziţie sunt: disponibilitatea
resuiselor tehiiice, numărut de utitizatori, structuîa echipei proiectului ERP, teimenele—
limită, consultanţa de proŕect, resursele hardware.
.
PASCAL Tudor
(uz personal) Capitolul 3
310440501RSL201140 Impactui ERP asupra međiuluí oruanÍzaţíonal

„Dintre toate roadete pământuĺtu, omu/ e singuru/ care nt se coace niciodată.

Nu există ‚naturitate; doar tinereţe, Pentru societate e un dezastru...

Pentru ins e o binecuvântare: rămâne ingenuu toată via(a.
Constantin Noíca

Pentru mediile organizaţionale care au intrat în jocul integrării, irnplementarea

suitelor de aplicaţii de întreprindere înseamnă performanţă, eficîenţă şi control eficient
asupra afacerii, Ceielalte ezită încă, considerându-1 un pas diťicil, o decizie destul de greu
de luat (subiect tratat şi fn capitolul 2).
In príncipal, ERP presupune o połitică care reJiectă ce înseamnă să gônde şti şi să
acţionezi în sensul procese lor economice, Jiînd de aceea considerată o soluţie strategică
ćle management. Nouł rnodel de afacere, cu operaţiuni orientate pe procese, sporeşte
productivitatea şi satisface cerinţele de performanţă economică. Etapele operaţionale
econornice trebuie să űe integrate, să pună în mişcare fluxuri de activităţi, să controleze
Uuxurile de informaţii şi să ţeasă conexiuni între organizaţie, furnizori şi clienţi. Toate
acestea presupun transformări organizaţionale, optimizări tehnologice şi, până la urrnă, o
nouă identitate pentru întreprinderi, care trec printr-un proces de redefrnire.
In acest capitol ne propunem să atÍngem aceste subiecte. De ce? In primul rând
pentru că, de regulă, transformările organizaţionale sunt neghjate, cel puţin în mediul
românesc de afaceri. Mircea $abău1 (analist IT, publicaţia ‚Net Reporť') rnenţiona:
ung din cele maz ma; z J usĺi 1 l ate înt; epi mdei itoi iomôneşti este faptul că m cíuda
încercărilor de a-şi promova produsele la nivel global, ietaţiite cu partenerii intern i sau
exĺei nu se desfăşoai: jztât de bine cum era de aşteptat, din punctul de vedere al
lehnologiilor, al atocării resurselor umane, al urmăririi lanţului logistic sau al
aprovizîonării şi distribuţiei. In mediile lor de afaceri, deşi au intrat relativ uşor pe cele
mcii cunoscute pieţe, Jirmeleromăneşti au probleme serioctse de adaptare, pur şi simplu nu
sunt pe aceeaşi tttngime de undă cu clienţii sau partenerii de afaceri. In era Interneíuhdşi
a lelefoniei inobile, Jrmele româneşiifuncţionează simitar tetex-uritor". (-Ýc;]
-

L Acestea sunt rnotivele pentnicarp sę irnpun reorganizarea afacerii şi implernentar ea

de sisteme integrate1 es-t-iune- énńiiă care să perrnită rganizaţiei să łucreze de la
egal Ia egal cu orice partener din piaţă2.
Un alt factor important în ecuaţia succesului ţine de adoptarea unei strategii
potrivite de angajare a specialiştilor în efortul integrării... In Iegătură cu acest subiect, dnuł

.
Sabău, M., So/zttîipentrzipiob/eme economice, „Net Report" nr. 125/2003, pp. 12-13.
Vorn reveni în arnănunt asupra acestor subiecte în capitolul 5.

L
PASCAL Tudor
(uz personal)
soluţil Intormatice integtate nentru
Româflia
ĺ jjiÍtoIuI3 .

În legătură cu strategia unei afaceri, celebrul futurolog american Peter Drucker

6J

Dan Roman (director general S & T, Regiunea Sud) afirma3: „Degeaba avem în
resurse intelectuale, cunoştînţe de totfelul, realizări deosebite pe proiecte, dacă abordarea stipulează un inventar4 al „realitătilor din afaceri", pe care managerii trebuie să le
îi SpUi că considere provocări constante:
pieţelor noi se face încă într-un mod neadecvat. Cônd te duci la un benejiciar şi
310440501RSL201140
poţi face de toate şi eşti cel mai bun, aceasta îi provoacă o oarecare reticenţă,
dacă am folosi cât mai mulţi oameni educaţi înjirmele mari de calculatoare
din
Cred că
Vest, care
realizărilor
l, Resursele şi rezuttatete există în exteriorut şi nu în interiorul afacerii. Cunoaş
terea, „o resursă socială universală", se află în exterior, adică orice reuşită tehnologică a
unei afaceri, în comparaţie cu competitorii săi, este eferneră. Clientul, de asernenea se află
să ştie cum să pună problema, am avea mult mai mutte şanse în promovarea
locale din ţară". în exterior. „Rezultatele nu depind de cineva din interiorul afacerii şi nici de ceva care se
pe plan află sub controlul afacerii";
Tendinţele care se conturează în acest moment, în rnediul de afaceri
general. Companiile 2. Rezultatele provin din exploatarea oportunităţilor, nu din rezolvarea proble
mondial, sunt determinate de condiţiile impuse de climatul economic
inovare, în timp ce spera din rezolvarea unei probleme este restabilirea normalităţii.
sunt nevoite să întreţină o activitate continuă de planifîcare, adaptare şi metor, Tot ce se poate
Oportunităţile, între timp, rămân neexploatate. Menirea rnanagerilor este să sesizeze
fac trecerea de la vechiul modeÎ de afaceri, Îa modele noi.
oportunităţile şi să profite de ele;
3. Pentru a obţine rezultate, resursele trebuie direcţionate spre oportunităţi, nu
31. Transformărí organizaţíonale spre probleme;
majore: structura şi 4. Reatităţite economice" pe o piaţă dată sunt obţinute de lideri nu de angajaţi
„

Mediile organizaţionale au în structura lor cinci componente obişnuiţi: „dacă nu are o poziţie de lider... o afacere, un produs, un serviciu devine
individuale şi tehnologiile
cultura organizaţională, strategia, procesele afacerii, rolurile marginal, Nu există decât două variante: ori eşti lider, ori eşuezi";
informaţionale (vezi figura 3.1). 5. Calitatea de tider nu poate Ji păstrată timp îndehingat. Oportunităţile care apar
pe piaţă trebuie descoperite în timp util;
6. Situaţia actuală tinde să se perimeze. Deciziile, politice, strategiile trebuie
revăzute şi transformate după noile provocări;
7. Resursete actuate e posibil să Jie greşit alocate. ÎO% din eforturi pot să fie
responsabile pentru 90% din rezultate, Ceea ce înseamnă că 90% din efort poate fi
redirecţionat;
8. Pentru a obţine rezultate economice, concentrează-te! Realizări concrete sunt
posibile doar în câteva zone, Resursele trebuie să ia calea „oportunităţilor decisive".
Modificarea strategiei provoacă schimbarea structurii organizaţionale. Componen
tele interne interacţionează şi sunt dependente unele de attele. Oŕganizaţiile instabile
- trebuie să facă calcule în vederea supravleţuirii şi nu pot să ignore destabilizařea com
N
şi impactulTl l?onentelor [nacest scop, elat5'orează strategii pe těmen lung care au fn vedere atât
Fig. 3.1. Cadrul general pentru mediul organizaţional afacerił zilnice, cât şi activităţile critice şi analiza acestora.
Mclean, E., Wetherbe, J., Information Technology for management,
(sursa: Turban, E.,
John Wiley & Sons, p. 14) Companiile sunt forţate să îşi adapteze modelul de generare a ofertei, de Jansare de
noi produse şi servicii pe piaţă, In contextul actual de gtobalizare a afacerilor, producătorii
nu mai urmăresc în primul rând vânzarea produsului ori serviciului, ci satisfacerea
forţe politice, influenţează
Mediul extern, compus din factori sociałi, economici şi cerintelor clienţilor şi consumatorilor. In acetaşi timp, modificarea rnodelului de afaceri
echilibrul lui nu influenţează
organizaţia. Dacă mediul extem nu-şi schimbă structura, este determinată de fnflintarea aşa-numitelor reţele de confederaţii ale jucătorilor din lanţul
şi mędiul organizaţional
stabilitatea mediului organizaţional; dacă acesta este însă instabil, de distributie, care înlocuiesc modelul lanţului de distribuţie liniar (vezi figura 3.2). O altă
va avea de suferit. mutaţie se produce prin mutarea accentului de pe calitate şi valoare adăugată, asupra
Practicilor de consultanţă şi a ofertei de servicii.

Preíuare din Beau', J., Lumea în viziunea tui Peter Drucker, Editura Teora, Bucureşti, 1998, pp. 92-93.
Interviu în PC-Magazîne Roĺnánia, septembrie 2003.
PASCAL Tudor iatoiui 3 69
68 SoIuţi inforniatice integrate uentru gcstiunca afaccrilot-ERP

(uz personal) contabilitate furnizori şi contabilitatea generală) pot fi investiţi în procesele decizionale.
—

În acelaşi timp, integrarea datelor oferă un plus de „putere analitică", ceea ce însearnnă
apropierea, consolidarea, detaliereą j ustificarea. extrapolarea unei importante mase
310440501RSL201140 informaţionale, acţiuni care altfel ar necesita un efort uman deosebit de important.
Salariaţii, graţie ERP, pot astfel să adauge întreprinderii o mai mare valoare prin calitatea
şi rapiditatea deciziilor luate.

v M p L c
A A N R o
F N R o N
u z K D A E
N Ä c N u s N N
c R
Ţ E c
Ţ Ţc T
E
T

iu N
G E E Ä

Fig. 32. Reţele de Ianţuri de distribuţie SERVCE CLIENt

l
Soluţiile ERP sunt, la nivelul managernentului, instrurnente de convergenţă opera
ţională pentru că realizează integrarea tuturor aplicaţiíÎor într-o soluţie globală, acoperind
vr rEST

Fig. 3.3. Trecerea de fa structura funcţionaă a cea orientată pe procese

toate procesele intercorelate ce concretizează activitatea organizaţiei, Aşa cum arn subliniat
deja, ele elimină graniţele dintre departamente şi funcţiuni, ca şi pe cele ale organizaţiei cu
mediul, oferind, în acelaşi timp, faciiităţi de utilizare multiutilizator, multiscop şi
multispaţiu. Performanţa este asigurată şi prin arhitectura complexă de date, care asigură
integrarea şi coordonarea proceselor operaţionale, traversând întregul teritoriu
organizaţionaL ERP autorizează flexibilitatea utilizării modulelor componente şi permite
un nivel ridicat al consolidării datelor din baza de date.
De exemplu, o companie care dispune de nenumărate locaţii de producţie are, după
câţiva ani de activitate, nomenclatoare şi coduri de articole diferite, corelarea, unifkare şi
integrarea lor impunând o intervenţie manuală, Organizaţia în cauză trebuie să-şi facă
ordine, Ea va decide care sunt standardele pe care le va utiliza pentru nomenclatoare,
coduri articole, coduri client etc. Şansa pe care o oferă implementarea unui ERP constă fn
eliminarea divergenţelor apărute în timp şi clarificarea:
• regulilor şi procedurilor operaţionale;
(sursa: Tomas, J-L., ERP etprogiciels integres. La mutation des systemes d'information, Dunod,
Paris, J 999, p. 43)
Impactul ERP asupra mediului organizaţional poate fi comparat cu cel al unui
seism, schimbările în modul de desfăşurare a activităţii şi cele care ţin de organizarea
întreprinderii constituind un motiv important de panică a firmelor care ezită să meargă pe
drumul integrării prin ERP, Un alt aspect care-i surprinde pe manageri are în vedere durata
acestui angajament, care nu se încheie la finalizarea proiectului ERP propus. Dacă simpia
adoptare a unui pachet ERP pare aJl soluţia tuturor problemetor la început, mai târziu se
dovedeşte aJi doar un prim pas către c,:earea unei infrastructuri competitive, conectată în
permanenţă la tehnologiile informaţionate. Sesizăm, de asemenea, trecerea de la tactic la
strategic, ca viziune globală asupra sistemului informaţional „acoperit" prin soluţia ERP
adoptată. Ałtfel spus, se produce inversarea structurii activităţii întreprinderii. Dacă
tradiţional structura a fost verticală, transformarea se va produce în sensul aplatizării ei —

conceptetor şi rnetodologiilor; ea va deveni din ce în ce mai orizontală (figura 3.3). Activităţi care au fost organizate în
i proceselor operaţionale; interiorul organizaţiei devin din ce în ce mai transparente şi sunt rezolvate din exterior,
• normelor, standardelor, codificărilor şi documentărilor; pentru a satisface cerinţele clienţilor.
• instrurnentelor de gestiune, de măsură şi de analiză; Dintre cele mai importante modatîtăţť de trecere de la structura verticală la cea
• service-ului client; orientatăpe proces, menţionăm:
• gestiunii resurselor; Outsourcing (externalizare). Trendul nu este nou şi, în esenţă6, presupune
• reţelelor informatice; transferul unor activităţi, realizate anterior în cadrul întreprinderii unei terţe părţi, care
• produselor-program şi instrumentelor de dezvoltare;
• materialelor informatice necesare etc.
ERP modifică stilul de lucru al majorităţii salariaţilor organizaţiei. De exemplu, timpii Espejo, R., Schuhrnann, W., Schwaninger, M., BileIIo, U., Organizationat Trarnformation cincI Learning. A
clienţi, cybernetic approach to Inanagemcnt, John Wiley & Sons, 1999, p. 25.
care erau afectaţi reconcilierii diferitelor sisteme (de exemplu, între contabilitate —

Meşnită, G., Sistemete informaţionale contabile în contextulglobauizărü, Editura Junirnea, laşi, 2002, p. 55.
PASCAL Tudor
io SoIutii informatice kitegrate nentiu gestiunea afacerllot-ERP
T ianîtoIuI3 i1

(uz personal)
oferă specializare şi înaltă performanţă în derulaĘea respectivelor activităţi. Prin
externalizarea serviciilor, firmele se pot orienta spre producerea şi oferirea de cunoştinţe Caracteristicile noilor forme de organizare
Tabelul 3.1

(aşa-numitele knowledge oriented corporatĺons sau knowco) sau spre producerea ATRIBUTE GENERALE
310440501RSL201140
produselor fizice şi deţinerea relaţiei cu clientul final (physîcal oriented corporations sau
psyco). $ubiecml este prezentat cu detalii în capitolul 4.
Globalizare Hiperflexibilitate, adaptabilitate Ame[iorare continuă
incertitudine
—
—
— Toleranţă pentru

Corporaţîî modulare. Premisa externalizării, prin care se recurge Ia serviciile celor CARACTERISTICI STRUCTURALE
specializaţi într-un domeniu, a fost puncml de plecare al acestei idei. In principal, constă în Structură plată Frontiere permeabile
-

selectarea dintre procesele interne a acelora în care se poate realiza performanţă. Descentralizare Absenţa frontierelor interne
-

Specialiştii pregătiţi pentru aceste zone pot să acorde apoi consultanţă celor „fn suferinţă". Reţea Frontiere externe volatile
-

Raportat la dezvoltarea tradiţională a activităţii organizaţionale, acest mod de lucru Autoorganizaţie Coerenţă între structuri şi procese de lucru
-

înseamnă integrare pe verticală, corporaţiile modulare având avantajul flexibilităţii, PRELUCRAREA INFORMAŢIEI
Integrarea tehnologi ilor de telecomunicaţi i
competenţei şi al costurilor reduse, Astfel au rezultat pieţele electronice un exemplu îl
Organizaţie electronică
—

constituie companiile Detl Compvters, Nike şi Crysler, care au producţii diferite

CONCEPTIA ASUPRA POSTURILOR DE LUCRU
(echipamente informatice; articole şi echipamente sportive; maşini din serii de masă, de Responsabilitatea individului şi a grupurilor (autocontrol, intrapreneursh ip)
lux şi sport), dar îşi urmăresc interesele fmpreună, facârid front comun în faţa competito Invăţare continuă
rilor. Lucru interfuncţional, prin echipe
Reţele strategîce. Recurgâiid la acest tip de organizare, pot fi definitivate aranja MANAGEMENT
mentele pe termen lung între două sau mai multe organizaţii. Alianţele se formează pe Leadership fără controL mai puţine directive, evaluări, mai multe facilitări, dezvoltarea
principiul reţelelor, fiecare actor furnizor, producător, client ori parteneri diverşi de
— comunicării şi a lucrului în reţea
afaceri având un rol şi o importanţă bine definite, astfel încât ansamblul este deosebit de
—
Toleranţă pentru arnbiguitate, încredere în indivizi
avantajos pentru toată lumea. (Prelucrare după Desreumaux, A., Nouvelles formes d'organisation et evolution de I'entreprise, Revue
Organizaţii virtuale, In ultimii ani, universul organizaţional7 a fost completat de française de gestion, n°J 07, janvier-fevrier J 996)
apariţia acestei noi forme revoluţionare de organizare. Majoritatea lucrărilor consacrate
organizaţiei virtuate sunt de acord asupra faptului că acest mod de organizare corespunde Potrivit opiniilor publicate fn diverse lucrări de specialitate8, pe piaţă există mai
(prin excelenţă) exigenţelor de flexibilitate şi de agilitate cerute de dezvoltarea pieţelor muke modele de organizare: fntreprinderea virtuală firmă tebriologică; întreprinderea
-

globale, din ce în ce mai concurenţiale, care acordă importanţă nelirnitată satisfacţiei virtuală firmă dispersată geografic; întreprinderea virtuală firmă externalizată; întreprin
- -

clientului. Sintetizăm caracteristicile organizaţiilor virtuale în tabelul 3.1. In practica aface derea virtuală cyber-întreprindere; întreprinćierea virtuală reţea temporară.
-
-

rilor, numeroase firme şi-au reproiectat structuriłe organizatorice potrivit acestui model
organizaţional, Un studiu Andersen Consulting din 1999, realizat în colaborare cu The
Economist Intelligence Unit (pe un eşantion format dhi 350 de specialişti ce lucrează în
întreprinderi internaţionale), a demonstrat că arhitectura organizaţiilor convenţionale va
evolua în timp pentru a se acomoda modelului organizaţiilor virtuale, Exemple de firme
(re)organizate virtual: Nike, Intel, Reebok, Eastman, Kodak, Cercetarea acestor firme
demonstrează că apar diferenţe fundamentale în organizarea lor, ceea ce înseamnă că baza
teoretică şi modelul de organizare sunt flexibile şi fn continuă dezvoltare.
Corespunzător tendinţelor prezentate, ultima generaţie de produse ERP este
orientată pe client şi se extinde în afara graniţelor întreprinderii prin interacţiunile e
business şi strângerea legăturilor cu partenerii de afaceri, Cheia către un mediu comercial
dinamic, dirijat de Internet, o constituie agilitatea, ceea ce lipsea pachetelor tradiţionale
ERP. Pachetele s-au transformat în platforme de sprijinire globală a afacerilor eléctronice.
In prezent, orientarea spre e-commerce, CRÎvI şi SCM înseamnă între 5O% şi 75% din
bugetele de cercetare dezvoÎtare ale marilor case de soft ERP.

8
Rayport, C.K., Sviokla, J.J., Exploting the Virtual Value Chaîn, Harvard Business Review,
November/December 1995, pp. 75-85, citat de Nizar, B., Zhan, S., Puur une ‚neilleure comprehension de
Fotache, D., Groupware. Metode, tehnici şi tehnologii pentru grupuri de tucru, Editura Pofirom, Iaşi, 2002, t'organisation virtuelle, Conference Internationale de Management Strategique, AIMS 2000,
Montpellier.
p. 95-99.

L
PASCAL Tudor ĺ
73
Soluţu ínformaticc iiitegratc iientro gcsiiiiiiiĺccrÍIor-ERP CHIÍtoIuI3 -

72
(uz personal)
3.2. OIímízărí Ielrnolowce
mentarea soluţiilor ERP: worlg?ow, workgroup, groupware, EĐJ, EFT, Iniernet, intrane
extranet, depozite de date etc.
t,

a) Sisteme informaţionale strategice (SIS)

Termenut de strategie9 a aparţinut, iniţial, companiilor militare şi politice, nu
310440501RSL201140
Tehnologic, ERP se fundamentează pe arhitectura client-server.
vorba despre arhitectura client server rnultistrat (n-tier). Irnplementarea arhitec
În fapt, este
turii client afacerilor. La sfârşitul secolului XX, termenul deja e arhiuzitat în lumea celor
şi comercializează şi a devenit un clişeu al titlurilor de cărţi despre afaceri .
care produc
Impłem entarea
integritatea şi
server a vizat iniţial două straturi: serverut, care stochează datele, mentinând sisternelor informaţionale strategice oferă organizaţiilor multiple avantaje, dintre
care
serverului şi
consistenţa lor, şi reaÎizează preÎucrările şi cłientui, care adresează cereri
—

amintim: îmbunătăţirea proceselor de negociere cu furnizorii, prevenirea asupra

intrării
adăugarea unui
asigură interfaţa utilizator sistem. A urmat arhitectura cu trei straturi, prin
—

principalilor competitori pe piaţă, intensificarea prezenţei pe piaţă etc. Cetebr ul O'Brie n'°
ci concretizează
strat de mijloc middteware, care nu face parte propriu-zis din aplicaţîe,
—

descrie $IS ca Jiind sisteme care asigură unei Jirme produse şi servicii competitive
prin
logica acesteia, exprimată prin regulile afacerii (business rzdes). De asemen ea, sunt
măsuri care aceasta côşrigă un avantaj strategic în faţa concurenţitor săi.
Corespunzător tehnologiilor, mediile organizaţionale trebuie să adopte considerate sisterne strategice'1 acele sisteme informaţionale care promovează inovar în
ea
ări pe piaţă.
proactive (evolutive) pentru a se menţine în afacere i pentru a provoca schimb desfăşurarea afacerilor şi creează resurse inforrnaţionale strateg ice pentru ńrmă.
atc, ci şi capacitatea
Proactivitatea nu înseamnă numai capacitatea de a actiona cu rapidit In concluzie, 51$ sunt acele sisteme informaţionale care sprijină sau contribuie la
de a acţiona în sensut modetării propriei evott.tţii. Structura
organizatorică trebuie astfel entarea
câştigarea sau îmbunătăţirea poziţiei competiţionale sau care susţin implem
ări continue şi de
construită încât să perrnită dezvoltarea rapidă, fn condiţii de schimb strategiilor în care este implicată întreprinderea'2. Practic, sistem strategic poate fi orice tip
DSS $1
incertitudine. de sistem informaţional (TPS $1 tranzacţionałe, MIS SI pentru conducere,
—
—
—

pe piaţă, să reducă un
pentru suport decizional) care ajută organizaţia să câştige avantaje
ice ale
dezavantaj sau decalaj competiţional sau să satisfacă alte obiective strateg
sistem e inform aţional e stra
organizaţiei, Oferta de tehnologii informaţionale suport pentru
a.
tegice este deosebit de consistentă, Intemetut reprezentând vectorul dezvoltării acestor
b) Eforturi evolutive continue
te
In afacerile de succes, majoritatea actorilor sunt receptivi la programele destina să
sporească calitatea şi productivitatea internă. Câteva exemple:
lui
Imbunătăţirea nivelului productivităţii. Productivitatea este valoarea raportu
r sau
dintre ieşiri ş intrări. O ťirmă poate creşte productivitatea prin creşterea ieşirilo
In
reducerea costurilor în fapt, prin evoluţia mai rapidă a ieşirilor decât a costurilor.
—

, New York,
legătură cu acest subiect, în cartea sa Managing for results (Harper Collins
1993) Drucker menţiona ‚jntrările ar trebui oprite înainte ca rezultatełe obţinute prin
sporirea lor cu o unitate să înceapă să se diminueze". Suportul oferit de TI
în acest sens nu
ria
poate fi neglijat. De exemplu, pachetełe integrate oferă instrumente din catego
rnult decât o listă de
tablourilor de performantă ale întreprinderii, Acestea sunt mai

Fig. 3.4. Răspunsurile organizaţiei în faţa presiunilor externe

for management, Bucureşti. 1998.
(prełucrare după:Turban, E., Mclean, E., Wetherbe, J., Information
Technology Pentru amănunte, vezi şi Beautty, J., Lumea in viziunea lzii Peter Drucker, Editura Teora,
John Wiley & Sons, p. 16) o domeniul sistemelor informaţiona le moderne, Profesor la
James O ‘B;jen este un specialist de marcă în
cadrul Northern Arizona University, a fost implicat în proiecte
Cottege of Business Administration din
precurn JBM şi General EÍectric, Cartea sa de marcă, Jntroduction to
desfăşurate la companii celebre
În principal, acţiunile se încadrează direcţii: sisteme strategice pen/nI
în cinci lnformation Systems, a apărut în cel puţin J 3 ediţií internaţionale (în fiecare an, noua
ediţie include toate
ss process reengineering tBPĘ), evoluţiile tehnologice din cadrul sistemelor informaţionale).
avantaj competitiv, eforturi evołutive continue, busine sźrategies in ;nanaging
Galliers, R., Leidner, D., Strategic Jnformation Management. Chatlenges and
atianţe în afaceri şi comerţ electronic (figura m. 3.4). iiformation systems, Butterworth-Heinernann, 2003.
de tehnologii informa
Aceste direcţii de acţiune includ un adevărat conglornerat Strîrnbei, C., Apticaţii ale sisteinetor informaţionaie strategice, în volumul Probteme actuate
în teatizarea
importante cerute de imple
ţionale. Dintre acestea, menţionăm nurnai câteva, cele rnai Sistemelor informaţionale pentru conducere, Iaşi, 2001, p. 39.

L
 r

PASCAL Tudor 75
74 Solotn Informatice integrate pcutru gcshuncaafaCttllOt-ERP !anhIoQ3
(uz personal)
-

e:
te de aÎocării cunoştinţelor în valoarea produsă. Baza TQM o reprezintă ameliorările continu
măsuri ele prezintă „povestea" strategiei întreprinderii şi propun modalitäţi concre
—

identificarea modaÎităţiîor prin care creşte satisfacţia beneficiarilor, ca?itatea produs

elor şi
acţiune (vezi exemplul din figura 3.5). telor astfel
a serviciiÎor prestate. Procesul se desfăşoară prin evaluarea continuă a rezulta
310440501RSL201140 M5surătorl Ohiecriu/Ţirrtă lfliţiatWa BUget
încât să fie evidenţiate câştiguriłe înregistrate de-a lungul timpuluí.
Knowledge Management (KM managementul cunoştinţelor), Această teorie
—

reprezintă „uÎtima modă" în materie de management informaţionaÎ şi este răspân

dită în
• realizarea de
blu
special în $UA, tonuÎ fiind dat de marile corporaţii transnaţionale, KM este un ansam
pazila eperale • 20% creştere
programe $xex
vánzári faţă de anal trecut • t2% creştere
care permit
asociat de iustrumente informatice de comunicare şi de metodologii
cunoşt inţe. KM
structurarea, valorĘJîcarea şi disponibilitatea iuformaţiei sub formă de
Rală retur fleduceri de
managemantul
Calitate, atlcle 50% in Iiecare an $xex
calităţii
2
poate fi descompus pe trei niveluri'4: nivelul 1 inanagementul documentełor; nivelul
—

Loiafitalea ctienţitor • loiatitatea $xex

—

• 60%
al intelig enţei între
crearea informaţiei, nzanagementul şi partajul ei şi nivelul 3
clienţilor
precentual • 2,4 unităţi —

unei
prinderii. Reprezentarea grafică a ceÎor trei niveluri (figura 3.6) poate îmbrăca forma
în unilă

% preuenit de Ia agenţii 70% pe en pragrame adresate

din clasa A agenţilor de vănzare
piramide (reprezentare consacrată în literatura sistemelor inform aţional e).
rcducerea stacurilor Iaţă • 85%
$anx
de plan

% din ptanul Strategic

de caliícare protesională

Fig. 3.5. Exemp)u de tab)ou Ue performanţă ai întreprinUer

primul an 50%
• anal
anut 5 9O%
planuri strategice
de dezvallare
prafesională
e-tearning
Şexx

$aax
A N
°
NiveIuI3
• niveluri organizaţionale de cunoştInţe
• suport de performantă
• tnteracţtune cu baze de date operaţronale
construrre de reţele expert

intelIgenţa intreprlnderll

(sursa: www.mySAP.com) T
E • înregistrarea şi partajarea cunoştinţelor
G experţilor
R • managementul informaţional on-Iine
t dicţiona
Just-in-time (JIT), Este o metodă care se aplică în tirnp real şi, potrivi
A • comunicare ţă cofaborare
R NiveIuI2:
• creare conţinu( informaţional
pentru reducerea Crearea, managementul şI
rului economic13, presupune tehnici de controt care oferă suport
E
A partajarea lnformaţtel
acestei metode are
votumutui stocurilor unei organizaţii cu projit de producţie, Aplicarea M
-

cercetă rile din 1945

un istoric impresionant. Pionieri au fost japonezii, care au început u
fn funcţie de N acces şt recuperare
pentru adoptarea unor tehnici care să permită schimbarea rapidă a producţiei c documente clasţĺţcate on-ţine
zero stocuri , zero defecte.
comenzi. Rezuttatul: producţie pe bază de comenzi ferme, Nrvelul 1
Managementul documentelor
ii. La Toyota,
Inventarierea este eliminată, iar pe ansimb1u sunt obţinute multiple benefic
a de la 15
de exemplu, redimensionarea ciclului de producţie a însemnat reducerea acestui
ul web s-a dovedit
zile la o zi, costurile diminuându-se pe ansamblu între 30 şi 50%. Suport
nt: calculatoare Fig. 3.6. Piramida Knowiedge Management
a fi pe „măsura" acestei tehnici exemplul Dell Computers este elocve
—

(sursa: Rosenb erg, M.J., e-Lear ning. Strategies for delivering knowledge in the digital age, McGrawHiII,
toarele rapid,
asamblate numai după primirea ordinelor de livrare. Pentru a expedia calcula USA, 2001, P 70)
toată părţile componente sunt aprovizionate în acelaşi sistem JIT.
importante
Total Quality Management (TQM), Constituie una dintre cele mai ă o
inovaţii la nivel managerial din ultimii 20 de ani şi înseamnă fn primul
rând efortul pro Autorii consacraţi ai domeniului, Ikujiro Nonaka şi Hirotaka Takeuki, fncearc
ţară în câteva deceni i
ducătorului sau prestatorului de a încorpora calitate oriunde, oricând şi în orice produs. nouă explicaţie' a miracolului japonez, care a transformat această
şi în Europa de
Dezvoltat iniţial în Japonia (anii ‘80), conceptul a fost adoptat în SUA
enţei puternice
Vest, Interesate au fost în special companiile care trebuiau să reziste concur
Teoria are toate
de pe piaţa internaţională (Unilever, British Airways, Jaguar, IBM), Rosenberg, M.J., e-Learning. Strategies for detivering knowtedge in the digilat age,
McGraw-HiH, USA,
central al creării şi
caracteristicile unei noi tehnologii organizaţionale şi are în vedere rolul 2001, p. 70.
tată ia JSIS 2002 Iaşi,
Fotache, M., Probleme generale ale inanagemenžuhzi cunoştinţelor, iucrare prezen
Timpu l, Îaşi, 2002, pp. 161 170.
micä, Bucureşti, 1999, p. 171. publicată în volumul Sisteme informaţionale, Editura -

13
TopaIă, D.V., Pitiriciu, S., Dicţionar economic englez-român, Editura Econo
PASCAL Tudor
J6 Solutij iutormatice întcgrate penlru gestîunea afaccrilot-EflP
(uz personal)
din cenuşăreasă fn primadonă a pieţei economice mondiale. Imensul succes al companiilor
japoneze nu s-ar datora atât muncii înverşunate a angajatilor, accesułui Ia capîtal ieftin,
sistemului de angaj are pe viaţă, relaţiilor cultivate în cadrul firmei, cât capacităţii acestora
310440501RSL201140
de a crea noi cunoştînţe, de a disemina aceste cunoştinţe în cadrul fIrmei şi a capacităţii de
a crea cunoaştere organizaţională. Rezultatul presupune integrarea noilor tehnologii
informaţionale şi a sistemelor informaţionale fn management acestea devenind astfel o
componentă esenţială a vieţii întreprinderilor.
Gestiunea datelor întreprinderii, Mediul economic tot mai competitiv, global şi
complex generează volume mari de date integrate şi solicită aplicaţii care să asigure
niveluri de sinteză!detaliere adecvate. Expłozia Internetului'6 şi a aplicaţiilor distribuite a
pus în faţa producătorilor de SGBD-uri şi dezvoltatorilor de aplicaţii dezideratul integrării.
Aceasta înseamnă nu numai independenţa datelor, optimizare, extensibilitate, federalizare,
dar şi posibilitatea de a defini noi tipuri de date, legarea aplicaţiilor din categorii dintre cele
mai diferite şi accesul din orice punct al planetei la informaţiile necesare. Aplicaţiile de tip
data warehouse17 furnizează arhitecturi şi înstrumente utite conducerii executive prin
organizarea sistematică, înţelegerea şi utilizarea datelor în luarea deciziilor strategice. De
asemenea, Java, XML, extensiile SQL, comunicaţiile mobile etc, constituie câţiva dintre
catalizatorii integrării datelor.
Facilitarea procesului de luare a deciziîlor. Parcurgerea fazełor procesului
decizional este susţinută de informaţii. In consecinţă, calitatea unei decizii depinde în mare
măsură de calitatea informaţiilor, Sistemul informaţional18 sprijină conducerea şi procesul
decizional dacă este flexibil, uşor de utilizat, cu multe modele analitice şi intuitive pentru
evaluarea datelor şi dacă se poate adapta varietăţii de stiluri şi metode de conducere.
$istemete de sprUinire a deciziitor19 reprezintă sisteme inJörinatice interactive care, prin
intermediul modelelor de decizii şi bazetor de date specializate, oferă informaţii pentrv
sprjinirea managerilor în adoptarea deciziilor semistructurate sau nestructurate. Este
evident deci roluł tehnołogiilor informaţionale, în principal ca motor software al SSD.
Inovaţie şi creativitate. FrecventeÎe modifIcări din mediu şi fn special evoluţiile
tehnologice, adesea foarte complexe, cer răspunsuri inovative din partea organizaţiilor.
Inovaţia şi creativitatea pot fi facilitate de o sumă întreagă de tehnologii, dintre care
enumerăm doar câteva: agenţi inteligenţi, sisteme de recunoaştere a vocii, sisteme expert,
reuniuni şi conferinţe electronice, groupware, apticaţii de tip portal etc.
Schimbări în management. Evoluţiile rapide din domeniul tehnologiei au avut un
impact deosebit în managementul firmei, De cele mai rnulte ori, implementarea noilor tebnolo
gii trebuie însoţită de măsuri de restructurare şi chiar de redefinire organizaţională. Prin inver
16
Fotache, M., Strîmbei, C., Creţu, L., Baze de date — între orientări teoretiee şi piaţa dezvottărií de
aşticaţiî. în volumul Sisterne infornwţionate pentru afaceri, Editura Połirorn, Iaşi, 2002, p. 247.
Airinei, D., Depozite de date, Editura Poliróm, Iaşi, 2002, pp. 15-16.
18
Pentru amănunte, vezi şi Oprea, D., O taxono,nie a sistemelor informaţionale, în vofurnul Sisleme
iiforinaţionaIe pentru afaceri, Editura Polirorn, Iaşi, 2002, pp. 11-18.
Fînaru, L., Sisteme infor,nationate şi gestiunea Jinanciară a întreprinderii, Editura Junimea, aşi, 2000,
p. 248.
Capitolul 3 n
sarea sistemului piramidal apar noi forme individuale şi colective de muncă, se descoperă
organizaţiiłe care au un contur inedit. Cercetäriłe din management2° se îndreaptă către o formă
ońginală de organizare, deosebită de structurite de tip funcţional sau divizionar, Este vorba
despre o formă hibridă numită organizaţia transversală Managementul care desfăşoară
„ “.
acest tip de structură privilegiază proiectul pe profesie (orizontal) sau pe funcţiune (vertical).
Afacerea centrată pe client. O companie centrată pe client (customer foczised
e-business) se bazează pe susţinerea loialităţii clienţilor, anticiparea doleanţelor acestora şi
personalizarea ofertei, răspunsul prompt la cereri şi asigurarea unor soluţii de foarte bună
calitate. Site-urile comerciale web au transformat Internetul într-o oportunitate strategică
pentru organizaţii care pot oferi produse şi servicii corespunzătoare, rapid şi personalizate
după gustul consumatorului, Din punct de vedere tebnologic, aplicaţiile CRM au permis
firmelor automatizarea, integrarea şi folosirea optimă a informaţiilor despre clienţi, în
scopul fidelizării acestora, dar şi atragerii de noi clienţi. Funcţionalităţile personalizate sunt
furnizate prin intermediul aplicaţiilor de tip portal.
c) Business Process Reengineering (BPR)
BPR nu-şi propune să îmbunătăţească activitatea întreprinderilor prin perfecţionări
treptate mai rapid cu 10 procente într-un loc, mai ieftin cu 20 de procente în alt loc.
-
Obiectivuł este un salt calitativ în performanţe îmbunătăţiri de l O0% şi chiar de l O ori
-
mai mult, care se pot obţine prin procese şi structuri cu totul noi.
Cheia acestui fenomen2 constă în abandonarea majorităţii noţiunilor de bază
tradiţionałe pe care este construită o întreprindere, Lucrătorii şi managerii de azi sunt
prizonierii unor teorii învechite cu privire la organizarea muncii teorii ce datează de la
—
începuturile revoluţiei industriale. Aceste idei: diviziunea muncii, necesitatea controalelor
meticuloase, ierarhia managerială nu mai sunt valabile într-o lume de competiţie globală
—
şi în continuă schimbare. Hammer şi Champy introduc noţiunea de „orientare spre
procese", vizând concentrarea asupra activităţilor care creează valoare pentru client şi
regândirea lor de la început la sfârşit. Reeiigineering the Corporation reprezintă un
adevărat manifest pentru revoluţionarea întreprinderilor. Particularitatea esenţială a BPR
constă în utiłizarea preponderentă a tehnologiilor inforrnaţionale în scopul ameliorării
produselor şi serviciilor firmei.
Legat de această teorie, rnenţionăm şi opinia prof. D, Oprea care consideră că BPR
este o variantă a JIT-ului japonez22.
Trăsăturile reengineering23-ului sunt următoarele:
realizează schimbarea „la faţă" a unităţilor de lucru, de la departamente
funcţionale la echipe de proces;
20
Fotache, D., Groupware. Metode, tehnici şi tehnotogii pentru grupuri de tucru, Editura Polîrom, taşi,
2002, p. 78.
21
E1 Sawy, 0., Redesigning Enterprise Processes for e-Business, McGraw-Hill, 200 1.
22
vezi Oprea D., Analiza şiproiectarea sisternelor informaţionate econoínice, Editura Polirorn, Iaşi, 1999.
23
Fotache, D., Groupware. Metode, tehnici şi tehnotogii pentru grupuri de tucru, Editura Polirorn, Jaşi,
2002, pp. 88-90, Fînaru, L., Sisteme informaţionale şi gestiztneaJînanciară a întreprinderü, Editura Junimea,
Iaşí, 2000, pp. 215-216.
 T
PASCAL Tudor Capítolul 3
78 SoIutiI informatice integrate pentru gcstwuea afacetíIot-Ęą

(uz personal)
• atributele diferitelor posturi se schimbă: se trece de la executarea unor
simple Îa lucrări multidimensionale;
operaţii apare piaţa, respectiv comerţul electronic (e-commerce), afacerile electronice (e-business),
comerţul şi afacerile mobile (m-commerce şi m-business), Numeroase forme
la putere de organizaţionale răspund presiunilor acerbe de pe piaţa globală prin e-commerce. Comerţul
• rolul oamenilor nu mai este acelaşi, ei trec de Ia subordonare
310440501RSL201140
decizie;
• sensul pregătirii cadrelor se schimbă, de la calificare la educaţie;
nu atât pe
electronic este un concept integrativ24 ce desemnează o gamă întreagă de servicii
dezvoltate pentru suportul proceselor de afaceri, incluzâd poşta electronică, cataloageîe
electronice, sistemele suport pentru preluarea comenzilor, logistică şi tranzacţii, sisteme de
• măsurarea performanţelor şi stabilirea recompenselor se concentrează
raportare statistică, informaţii pentru management, etc, Această formă de comerţ25 nu este
activitate, cât pe rezultate; limitată doar la cumpărarea şi vânzarea de produse, ci face referire şi activităţile de pre- şi
la performanţă la
se aplică alte criterii de avansare (promovare), se trece de
postvânzare specifice unui lanţ valoric comercial, conducând astfel la dezvoltarea
abilitate; afacerilor electronice.
• rolul managerilor se schimbă din supraveghetori devin rnentori;
-

structurile organizaţionale se aplatizează; e) Alianţe în afacerî. Odată intrate pe terenul electronic, afacerile au suferit o trans
• poziţia şefiÎor nu mai este aceeaşi: din constatatori de rezultate devin lideri. formare digitală. O afacere electronică26 combină resursele tradiţionale ale sistemelor
Obiectivele BPR pot fi sistematizate astfel: informaţionale cu marea bogăţie a resurselor existente pe Intemet, conexiunile sistemelor
demersului. Clientul economice cu cele ałe cÎienţiîor, salariaţilor şi furnizorilor. Un participant la un ?anţ e-valoric
Creşterea satisfacţiei clientului este principaÎul obiectiv al
şi ca un adevărat partener ał trebuie să-şi concentreze atenţia asupra găsirii acelor parteneri care să-i permită integrarea în
este privit ca un utilizator final al produsului sau serviciului
parteneriat, Acest punct este procesuÎ de dezvoltare a unei organizaţii virtuale, constituită prin combinarea, celor mai bune
întreprinderii. Relaţiile cu clienţii şi furnizorii fnseamnă
decât pentru a servi nevoile practici de afaceri (best practices), Un lucru este cert: alianţele în afaceri îmbracă şi ele haina
fundarnental în „filosofia" reproiectării: organizaţia nu există
prezente şi viitoare ale clienţilor. electronică, iar serviciile web fac posibilă depăşirea graniţelor dintre organizaţii.
important, deoarece
Reducerea costurilor este, de asemenea, un obiectiv
Vocaţia reenginering este să
costurile mari slăbesc competitivitatea întreprinderii pe piaţă. 3.3. Ttanslormărí cul(urale şi urofesíonalo
pună pe picioare organizaţii rentabile.
bună rnodalitate de a
Imbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor este cea mai Aşa cum s-a prezentat deja în capitolul2, adoptarea proiectutui ERP este sarcina
dependent de calitatea şi preţul
satisface clientut. Cel rnai adesea, volumul vânzărilor este întregii Jrme, nu numai a informaticienilor, In cadrul organizaţiei, mediul de lucru va
responsabilităţile sunt pasate
produselor. Intr-o organizaţie bazată pe structuri funcţionale, suferi transformări importante. Tehnologia oferă angajaţilor creativitate, posibilităţi de
obţinerea calităţii.
de Ja o divizie la aÎta, constituind un veritabil obstacol în ierarhizare a importantului volum informaţional şi de creare a unor reţele, atât personale,
de competitivitate gestionat
® Utilizarea optimă a competenţetor este încă un factor cât şi de afaceri, Important este ca aceştia să fnţeleagă beneficiile noului sistem şi să
ierarhice puternice nu exploatează
deficitar de întreprindere. Organizaţiile marcate de linii accepte schimbarea cu profesionalism. Managementul schimbării este o parte importantă a
ascunse fn spatele structurilor sale.
toate resursele de competenţă, de cunoştinţe şi expertiză finalitate, utilizând proiectului ERP.
Reducerea întârzierilor. Regrupând procesele cu aceeaşi Organizaţiile trebuie să descopere şi să-şi analizeze potenţialul permanent la toate
optimiza fluxul inforrnaţional,
tehnologiile informaţionale şi comunicaţionale, se poate nivelurile, să dezvolte noi moduri de operare pe care să le configureze cu fkxibilitate.
astfel consíderabil întârzierile în
sarcinile fiind executate în paralel; întreprinderea reduce Capacitatea de inovare este deosebit de importantă, iar cea de învăţare continuă este
toate activităţile sale. primordială.
eliminarea sarcinilor fără
® Ameliorarea valorii adăugate presupune identificarea şi In cazuł proiectelor ERP, organizarea pe echipe de proiect eclipsează modurile
tradiţională.
plus de vatoare, favorizate de structura organizatorică clasice de organizare (pe canate valorice). Principala cąficultate, în acest caz, constă în
® Creşterea puterii de reacţie este o consecinţă directă a reengineering-utui. Acest
eliminării liniilor ierarhice şi formarea echipelor, Managerii îşi revizuiesc stilul, stabilesc un echilibru între asigurarea
obiectiv permite accelerarea proceselor decizionale graţie celei mai bune execuţii şi autonomia grupurilor de lucru. Flexibilitatea devine un obiectiv
utilizării structurilor orizontale de tip echipe de proiect.
economiei globale a tehno
Lumea revoluţiei industriale a tăsat locul unei ere a
Profesioniştii tebriologiilor informaţio
logiilor informatice şi a schimbărilor necontenite.
Process Reeingineering este
24
Georgescu, M., Pieţele electronice şi neteconomia, în volumul Sisteme informaţionale pentru afaeeri,
nale au un rol-cheie în orice proces managerial. Business Editura Polirom, Iaşi, 2002, p. 101.
imaginea afirmaţiei precedente. 25
Meşnită, G., E-Business agonie şi extaz, în volumul Sisteme informaţionate pentru afaceri, Editura
este una dintre cele mai incredi
—

d) Comerţul electronic. Incontestabil, Internetul Polirom, Iaşi, 2002, pp. 111-127.

interesaţi de noile forme sub care 26
bile oportunităţi pentru întreprinzătoríi şi investitoríi
Idem.

k
PASCAL Tudor 81
SoIuţü ÍntormaHce îotegrate pentrii gestiiiiiiiiiacerÍIOt-ERP CapitoIuI3
80
(uz personal)
imperativ în cadrut întreprinderilor care trebuie să facă faţă unei cereri fluctua
Raţionamentul axat pe „portofoliul cunoştinţelor" începe cu ştergerea straturilor ierarhi
nte.
ce.
• pregătirea postutui de lucru de ta instruire la educaţie, Dacă prin instrui
-

învaţă cum se face un lucru, prin educaţie se învaţă care sunt

motivele pentru care se
re se

pe procedează la rezolvarea respectivă, sunt căutate subtilităţile şi altemativele;

Individul este poziţionat în cadrul organizaţiei în funcţie de califîcarea şi de cunoştinţele
310440501RSL201140
care le deţine, El poate evolua apoi, progresiv, devenind şef de proiect, Managerii
aşteptările clientetei, cercetează ambiţiiłe personalului firmei şi favorizează
cunosc
elaborarea
• măsura performanţetor şi acordarea compensaţiilor se concentrează
tate şi nu pe activităţi desJăşurate. Nu execuţia activităţilor izolate , ci contrib uţia
pe rezul
şi perfor

unor noi structuri organizaţionaîe, capabile să dezvoîte responsabilitatea şi iniţiati va şi să manţa adaugată constituie baza recompensărilor;
la abilităţi
• schimbarea criteriilor de avansare profesionată de la performanţă
lărgească câmpul individual de competenţe. bonus, avansarea
Majoritatea companiilor simt că managemenlut schimbării reprezintă piesa
de profesionale, Dacă o lucrare bine facută este recompensată printr-un
persoană în domeniul
rezistenţă a eşafodajului ERP, Este o ironie faptul că, deşi se afirmă a fi doritori de progre s, profesională se realizează în funcţie de abiłităţile pe care le are o
deri este încurajată;
tocmai utilizatorii §nali şi saÎariaţii companiilor manifestă rezistenţă ła
schimbare, respectiv. Performanţa este remunerată, iar crearea de noi deprin
ectarea
nentări le de acest • valorile nu mai sunt protejate excesiv, ele devin productive. Reproi
fenomenul provocând ceÎe maí spectaculoase probleme întâlnite în irnpler zaţiona lă. Angaj aţii trebuie să
tipuri de proceselor provoacă schimbări în structura şi cultura organi
gen. Mediul organizaţional se va confrunta cu cel puţin unul dintre următoarele ci pentru clienţii
transformări27: creadă în munca lor şi să conştientizeze că nu lucrează pentru şefii lor,
• tehnotogice; firmei, implicit pentru prosperitatea acesteia;
• culturaÎe vaÎori, opinii, credinţe; • statutul managerilor se modjîcă de ta supervizori la antrenori;
lizată
• structura organizaţională devine din ierarhică, heterarhică, Este genera
—

• ale proprietăţii; t necesa ră, deoare ce

• în responsabilităţi; munca în echipă. Fonnalizarea liniilor de comunicare devine absolu
distributivă.
• ałe fluxuriłor proceselor; salariaţii comunică oricând, cu oricine. Indrumarea devîne o funcţie
inderii margin alizează
• manageriale; Distorsiunile comunicaţionale apar atunci când structura întrepr
reală a întreprinderii.
• în viziunea şi misiunea firmei; comunicaţiile de tip informaÎ, în loc să le integreze în funcţionarea
i situaţi pe acelaşi
• abilităţile personalului. Poate fi blocată dezvoltarea procesului de informare laterală între indiviz
unesc indivizi
Dintre modificările28 care se produc în natura posturilor de łucru, menţionărn: nivel ierarhic, dezvoltând circuite comunicaţionale de tip „diagonal", care
• schimbarea unităţii de tucru de ta departamente funcţionate ta
echipe de situaţi pe diferite niveÎuri ierarhice şi au calificări diferite;
a departamentelor. • schimbarea rolului executivutui managerii nu se mai ocupă numai de
proiecte. Procesełe şi activitatea echipełor fnlocuiesc vechea structură
-

Echipele sunt grupuri împuternicite organizaţional să participe la luarea deciziilor, să înregistrarea rezultatelor („ţin scorul"), ci intră în categoria liderilor.
Practica a
exercite ínfluenţă în legătură cu atingerea obiectivelor şi să stabilească obiecti
ve; In mod cert, cheia succesului este deţinută de echipa de implementare.
. modUicarea postutui de lucru de la sarcini
simpłe ta lucrări muttid imensionąte. demonstrat că, de fapt, nu vorbim numai de o echipă, ci de cel puţin trei:
a celei mai
Membrii echipelor partajează responsabilităţile, se autoevaluează şi
învaţă sistematic. D echipa de consuUanţi (profesionişti) care a consiliat firma în alegere
caz, au analizat
Munca desfăşurată devine un veritabil ínstrument de perfecţionare.
Cercetătorii au con potrivite soluţii. In preambulul licitaţiei, aceştia au pregătit studii de
rare pentru anîi
statat că indivizii posedă o capacitate de integrare informaţională superio
ară atunci când se evoluţia altor afaceri asemănătoare şi au conturat tendinţele de desfăşu
consuîtanţă (nume
găsesc în contextul lor obişnuit, decât atunci când trebuie sâ urmeze
stagii de formare următori. Consultanţii provin fie din interiorul firmei, fie de la firme de
& Young, IDC,
profesională; celebre sunt PriceWaterhouse Coopers, Deloitte & Touche, KPMG, Emst
rniciţi ş? an Gartner Group);
• rotut salariaţitor se schimbă, ei nu mai sunt controlaţi, ci împute iştii
nţia superv izorilor echipa formată prin combinarea personalului intern IT cu special
putere de decizie. Işi stabilesc propriile reguli de lucru, astfel că interve necesa rul tehno
nu poate decât să provoace neplăceri şi să deranjeze bunul mers
al lucrărilor. Viziunea furnizorului, Această echipă cunoaşte teritoriul informaţional al firmei şi
ului ales. Dintre modalităţile de
transversală a întreprinderii permite fiecărui individ să-şi aprecie ze vałoarea contribuţiei logic ce urmează a fi completat potrivit cerinţelor sistem
problemełor şi
personale în efortul colectiv; colaborare enumerăm dialoguĘ relaţiile amiabile, front comun în faţa
ajutorul reciproc;
principalelor
® echipa managerilor, formată din managerii „de la vâď' şi şefii
servicii şi compartimente antrenate în proiect.
ăţilor
Personalut firmei trebuie să se pregătească pentru a face faţă cu succes necesit
i profesiona?e
27
Anderegg, T., ERP A-Z. linplemeizter ‘s Gziide for $ztcces, CIBRES, Resource
Publishing, 2000, p. 174. informaţionałe cerute de proiect. Aplicaţiile ERP sunt generatoare de formăr
n and lea;ning. A zarea de sesiuni de
continue, Primul pas în pregătirea specialiştilor îl reprezintă organi
tiansformatio
Espejo, R., Schuhrnann, W., Schwaninger, M., BileIlor, U.,
28 Organizatioii at

cybernetic approach to management, John Wiley & Sons, 1999, p. 34.

]
PASCAL Tudor 83
SoIuţii intormahce iotegrate icntru gcstíunea alaccrilot-ERt iiwtolul3 -

82
(uz personal)
instruire. Aceste întâlniri pot fî organizate în cadrul organizaţiei, ła furnizori sau
la fîrme
că în
de o prezentare în forrnat eÎectronic concretizată în pagini web pe Interne
multimedia, prezentări interactive etc, Adoptarea de către organizaţiiłe cu
t, baze de date
scop lucrativ a
specializate. Uneori cursurile pot fi deosebit de costisitoare. Observăm totuşi soluţiilor e-Îearning permite o pregătire mult mai eficientă a proprii lor angajaţi, în
aceste servici i.
negocierile desfăşurate cu un furnizor de pachete integrate pot fi incluse şi
310440501RSL201140
Nivelurile minime de formare profesionałă sunt următoarele:
• instruirea personałului IT în următoaree domenii; administrare baze de
date;
contextul în care informaţia devine elementul fundamental pentru
orice afacere. Dintre
avantajele31 e-learning, menţionăm: economii consistente de bani (cursurile .‚clasice" din
gradului de satisfacţie a
fn reţea; zona IT sunt costisitoare), creşterea productivităţii, sporirea
gestiune electronică a documentelor (GED); administrare aplicaţii distribuite angajaţilor, creşterea creativităţii, fmbunătăţirea muncii în echipă prin
creşterea gradului de
ii de întreţin ere şi securit ate a
platforme de operare; instrumente de tÎp devełopper; aplicaţ colaborare şi interactivitate între cursanţi, schimbarea rolului instruc
torului/profesorului,
gii inform a
sistemului; cunoştinţe hardware pentru întreţinerea echipamentelor; noi tehnolo reducerea intimidărilor şi a frustrărilor printre cursanţi, accesul simulta
n la diverse surse de
$upply
ţionale din categoria apÎicaţiilor de gestiune: Cizstomer Retationship Managernent, învăţare, osibilităţi de învăţare controlată şi de măsurare a efîcien ţei programului. Marty
E-Proc urerne nt etc.;
Chain Management, Mobile Biisiness, Bussines Process Outsourcing, 2001 următorul fapt:
platforma Murrillo3 director de vânzărî şi training la iPlanet, facea public în
• instruirea personałului IT şi a utilizatorilor finali, familiarizarea cu
‚
rii personalului
compania sa a constatat că învăţământul Ia distanţă reduce costurile instrui
ERP aleasă; educaţ ional produs la
ate de cu peste 40% pe an, Cu ajutorul Internet şi a unui produs
• instruirea specialiştilor din zona economică pentru operaţiunie sofistic rnativ 7.000 de agenţi de
de tip DSS sau DigitatThink, în cadrul companiei iPtanet au fost educaţi aproxi
analiză, familiarizarea acestora cu tablouriłe de bord, instrumentele vânzare cu privire ła noile caracteristici ale produselor şi noile strateg
ii de marketing, prin
cte Managernent
Business h'ztelligence, CRM, ScM, E-procurernent, Product Lzfecy simpla apăsare a unei taste, Acelaşi personaj mărturiseşte „Chelt
uiam cel putiu 4.5
(managementul ciclului de viaţă al produsului), managementul proiectelor; mitioane de dolari pe un curs de perfecţionare într-o săptămână,
Modul de lucru web este
analizele
• instruirea managerilor, fn special a celor din zona economică, cu m unui studiu IDC din
mutt mai rentabil", Şi un ultim argument (deloc de neglijat): confor
rnultimensionale OLAP, simulările, scenariile şi prognozele. 200 l, piaţa de e-learning în cadrul corporaţíiÎor americane s-a cifrat
la 11,4 młd $‚ faţă de
a lucra cu
La toate aceste tipuri de cursuri se adaugă şi disponibilitatea de
t respec tiv. Cum 2,2 rnld, $ în anul precedent.
documentaţiile scrise sau help-ul contextual din pachetul integra In final, dorim să mai spunem un singur Îucru: lnternetut a schimb
at pentru
cerinţele utilizatorilor,
specificaţiile pe moduîe sunt, de multe ori, personalizate după totdeauna modut în care companiite produc, operează, comunică şi
(de ce nu) învaţă.
it de importantă.
cunoaşterea informaţiilor care descriu fn amănunt operaţiunile este deoseb
e29 sunt de mai multe
Un produs de tip ERP este atât de complex, încât şi documentaţiil
tipuri:
34. Organízaţia care înuaţă contínuu
• documentaţia completă a proceselor în curs; individuale
• documentaţia pentnl descompunerea proceselor complexe în proces
e elementare; În organizaţiile tradiţionale operează un mediu relativ stabil, rolurile
iterea sarcínilor
• documentaţia proceselor în devenire, majore şi elementare; sunt bine determinate, iar complexitatea afacerii este controlată prin transm
componente (de la
• înţelegerea proceselor noi cu ajutorul consuhanţilor; de lucru în sens descendent, pe scala ierarhică, spre structurile
managerii stabilesc
planul actualizării proiectelor. organizaţii către diviziunile componente ale acesteia), La orice nivel.
łor direct, alocă şi
Dacă o organizaţie se aşteaptă ca implementarea unui produs integra
t să reducă in planuri şi urmăresc îndeplinirea graduală a activităţilor sub controlul
onale.
certitudinea asociată proceselor economice, este la fel de posibil
ă şi apariţia reversului monitorizează resursele şi prevăd sumele-limită acordate unităţilor operaţi
a devenit
medaliei: creşterea incertitudinii, In aceste condiţii, compatibilitatea
pachetului de aplicaţii In mediul de lucru din zilele noastre, acest model de management
e stilurile de lucru,
cu specialiştii proprii trebuie să fie perfectă. Completarea cunoşt
inţelor profesionale se inadecvat: supravieuirea organizaţiei depinde de cât de bine sunt definit
ţelor dintre
transformă astfel în obişnuinţă. de eficienta comunicării şi de înţelegerea corespunzătoare a interdependen
proiecte, pentru
Soluţia electronică care sprijină reatitatea pregătirii continue se
numeşte e-tear mernbrii organizaţiilor (care se angajează în echipe organizate pe
m un fapt deloc de
ning30, Studii recente indică faptul că nu mai există, practic, nici
o activitate socială (edu performantă), La prima vedere, imaginea este de haos, Dacă mai adăugă
zaţiei î şi stabileşte
caţie, cercetare, cultură, economie, transporturi sau divertisment) care
să nu fie secondată neglijat, în opinia noastră, şi anume acela că fiecare membru al organi
nit, practică un
propriile reguli de lucru, potrivit sarcinilor pe care le are de îndepli

d'information, Ed. Dunod, Paris, 1999, iu societatea informaţionată,

29
Tomas, J-L, ERP etprogiciets integres. La mntation des systelnes Pentru arnänunte, vezi şi Ghilic-Micu, B., Stoica, M., e-Activitătżte
p. 169. Eđ. Econornică, Bucureşti, 2002.
ă, în vIumuI Sisteme inforinaţionate,
30
Ghilic-Micu, 3., Paradigrne educaţionate în socżetatea inforinaţionat Cooperarea în iBiz, în „PC Magazine România", septembrie 2001, p. 45.
Editura Timpuf, Iaşi, 2002, p. 29.
 Í
PASCAL Tudor iiiiitoiuia 85
84 soluţii intormatíce integrato tienlru gcstwnca afaccrilor-[Ri

(uz personal)
autocontrol continuu şi are responsabilităţi sporite, tabloui devine complet. Organizaţia
este deschisă celor educaţi, cu o cultură evolutivă şi cu posibilităţi de formare profesionale
Învăţarea individuală

continue33. Drucker recomandă reorientarea educatiei, de la concentrarea exclusivă pe

310440501RSL201140
„învăţarea extensivă" a tineretului, spre .‚învătarea continuă a adulţiloť'. Acumularea
permanentă este răspunsul sectondui publíc la coi±untarea forţei de muică cu o economie
globală. Astfel cunoaşterea este exploatată ca o resursă. Informaţia devine un activ „nou",
disponibil în mod liber pentru toţi.
Teoria managerialä descrie astfel un nou mediu de dezvoltare a afacerilor. numit
organizaţie holonică, şi propovăduieşte reproiectarea continuă a întreprindeńi. Concepţia
holonică asupra firmelor presupune integrarea a două sau mai multe sisteme autonome în
cadrul unui sistern de referinţă. Firma holonică se constituie prin integrarea a două sau rnai
Fig. 3.7. CicIuI OADI del'nvăţare individuală
multe companii autonome într-o reţea, urrnărind două criterii fundamentale: (prelucrare după Kofman, F., citat în Espejo, R., Schuhmann, W., Schwaninger, M., BiIeIlo, U., Qrganizational
• clienţii comuni sunt cei care stabilesc obiectivele reţelei de companii; Transformation and Learning. A cybernetic approach to management, John Wiley & Sons, 1999, p. 148)
• produsele sau serviciile firmei autonome se află la standardul de perfect spre
excelent.
In acest cadru de excelenţă, tehnologia informaţională joacă un rol decisiv. Procesul de fnvăţare în organizaţia contemporană nu se rezumă numai la procesul
Infrastructura reţelei holonice se sprijină în principal pe o reţea de reţele de calculatoare. de înţelegere iterativă (figura 3.8). De exemplu, cunoştinţele noi apar în momentul în care:
Prin interrnediul acesteia, datele/informaţiile/cunoştinţele sunt distribuite instantaneu, iar • este creată o întreprindere;
oamenii fşi fundamentează deciziile pe baza acestora. Sistemul de management este • este observată concurenţa (benchrnarking);
materializat în totalitate prin calculatoare. Prin urmare, reţeaua holonică este primul sistem • se realizează o fuziune;
de afaceri ce depinde cu adevărat de cele mai moderne tehnologii inforrnatice şi sprijină • s-au deschis parteneriate noi în cadrul firmei;
fnvăţarea organizaţfonală. • se fac cercetări în interiorul firmei (supraveghere tehnologică).
Invăţarea organizaţională este suma învă,tărilor individuale plus experienţa Acţiuni -1 Credinţe
acumutată prin colaborarea indivizitor în echipe de lucru. individuale I ndividufJ
Când vorbim despre învăţarea individuală, avem în vedere două aspecte:
1. învăţarea operaţională know-how: presupune abilitatea de a produce o
—

situaţie dorită;
2. învăţarea conceptuală know-why: înţelegere şi dobândire a experienţei.
—

Intregul proces este descris în literatura de specialitate prin ciclul 0AD134 (vezi
figura nr. 3.7) şi presupune: Acţiuni Aăspunr1
O observe observă cumulează experienţe speciflce;
— — —

organizaţionale mediului Ue
A assess evaluează reflectă asupra observaţiilor;
— — —
afaceri
D design schiţează formează concepte abstracte (rnodele);
— — —

Fig. 3.8. Model de învăţare organizaţională (March şí Olson, 1975)

I implement impÎementează testează dacă modelele se potrivesc realităţii.
— —
—

(sursa: March şi Olson, citaţi în Espejo, R., Schuhmann, W., Schwaninger, M., BileIlo, U., Organizational
Transformation and Learning. A cybernetic approach to management, John Wiley & Sons, 1999, p. 148)

Pentru ca toate aceste posibilităţi să fie atent cuantificate, organizaţia elaborează un

„Dacă personJîcarea societăţii evutui mediu era tagma cavalerilor feudali, iar in cap italism era
burghezia, persoana educată va reprezenta societatea postcapitatistă, iar cunoştinţete vor constitui resursete
principale" Drucker, P., Post-Capitalist $ociety (1993) citat în Beautty, J.. Lttmea în viziunea lui Peter
-
proiect de studiu al cunoştinelor, prin care este urmărită evoluţia acestora (de la creare
până la întreţinere). Astfel, cunoştinţele pot fi grupate fn două categorii:
1. cunoştinţe de ordin individual, în care procesul de învăţare organizaţională se

Druckcr, Editura Teora, Bucureşti, 1998, p. 30.

Autor este Kofrnan, F. (1992) citat în Espejo, R., Schuhrnann, W., Schwaninger, M., BileIlo, U., desfăşoară prin acţiunea unui individ sau a mai multor indivizi care construiesc Şi
Organizauional Transformation and Learning. A cybernetic approach to inanagement, John Wiĺey & Sons, memorează cunoştinţe utile ansamblului organizaţiei;
1999, pp. 147-148.

L
PASCAL Tudor
86 jinfotmatîceintegrateentrugestiuneaafacerÎIor

(uz personal)
2. cunoştinţe de ordin organizaţional, prin care organizaţia este privită
entitate indivizibilă, In acest caz, fnvăţarea se produce independent de
ca o
acţiunile Capitolul 4
310440501RSL201140
individuale.
In cazul procesułui de învăţare organizaţională, forma organizaţională preferată
cea transversală, deoarece corespunde perfect schirnburilor interpersonale dintre
este
salariaţi şi
Enleriiríse Resoutce Planning
şí afacerílo elec(roníco
consideră că acest
exigenţelor structurale deschise de procesul de învăţare. Specialiştii
proces se desfăşoară pe 2 nivete: „Dwnnezeu afăcut întúi ceaţa şi norii;
Procesele sunt
1. nivelul 1: învăţarea în buclă simplă (single loop learning), apoi pioaia, La urmă afăctit vremea frumoasă.
limitate la corecţii şi raportări între situaţia prezentă şi cea dorítă; Eşti în ce ani? Ai ceţü, ai ploü?, întreb prieteneşte.
La acest nivel sunt
—

2. niveiul 11: îuvăţarea în buclă dublă (double loop tearning), Pregăteştc-ţi, ca demiurgul, vrem eafrzanoasă."
Constantin Noica
revizuite normele organizaţionale.

Evoluţia globală a economiei actuale şi dimensiunea internaţională a gestii.nii afa

cerilor are, fn acest moment de debut al secolułui XXI, o importanţă capitală. Un lucru este
cert: în lumea plină de hăţişuri a afacerilor globale, Internetul a schimbat mersul economiei
şi continuă să schimbe zi de zi modalităţiłe de desfăşurare a afacerilor şi de creare a cetor
noi, oferind nenumărate oportzenităţi pe o piaţă extrem cle pretenţioasă.
Considerate iniţial ca fiind apîicaţii de mare anvergură destinate „celor bogaţi",
suitele ERP au evoluat cu succes şi au fost implementate în mai toate mediile (corporaţii
sau întreprinderi mici şi mijlocii) şi în toate ţările, chiar şi în cele mai sărace în resurse
tehnologice. Conturarea lanţuriłor valorice Enterprîse Application Integration (EAI) şi
mariajut Enterprise Resource Ptanning cu rnai noile platforme Customer Retationship
Management (CRM) şi $upply Chain Management (SCM) conturează peisajul actual al
mediului e-Business.
AMR Research estimează că până în 2006 rata anuală de creştere pe piaţa ERP va fi
de î0%, dar creşterea va fi asigurată tocmai de modulele CRM şi SCM, lucru confirmat şi
de alte studii', care arată că piaţa aplicaţiilor SCM a atins rate anuale de creştere de
aproape 50% începând cu 1998. Dacă la fnceput erau privite ca tehriologii adoptate în
Fig. 3.9. Model de învăţare organizaţonaIă
scopul dobândirii de avantaje competitive, SCM şi CRIvI sunt acum considerate o extindere
necesară a sistemelor ERP.
Fenomenul e-Business acoperă un mediu în care integrarea completă şi colaborarea
adapteze stilul de
În consecinţă, aşa-numitele organizaţii „care învaţă" trebuie să-şi constituie cheia succesuÎui, Sunt evidente implicaţîile dezvoltării sale pentru sistemele
evoluţia către o formă de coaliţie
management nurneroaselor remanieri structurale, prin ERP. Prin intermediul aplicaţiilor de tip portał, reţeaua Internet deschide procesele de
orizontaÎă sau o structură transversală a organizaţiei. afaceri ale unei organizatii, facilitând accesul la informatiile din sistem, precům şi colabo
ľarea cu partenerii.

Surmacx, J., Mix and Match ERP, www.cio.com, iuníe 2002.

PASCAL Tudor îapîtoiui 4
89
88 Soluţii intormatice integrate pentrn 9estiunea aíaceríiorijp

(uz personal) În analiza relaţiilor dintre tebnoÎogiile e-Business şi Enterprise Resource Planni
avem în vedere trei scenarîi întâlnite fn practică:
ng

e integrate
eCornmuníty Scenariut 1. Se referă la toate organizaţiile care au implernentat pachet

310440501RSL201140 ERP, Excepţie fac numai firmele care nu deďaşoară aplicaţ

agregat informaţional procesele şi au cuplat curnpărătorii cu vânzăt
rezolvă toate problemele legate de circuitul informaţional intern
ii e-business, dar care au
orii. Aplicaţiile ERP
şi fhiidizează toate
ERP bazate pe platforme web
Sitcine inforimticc ERP circuitele, fie că sunt rnateriale sau financiare. Tehnologiile
nic.
neii1tegrltc
jnclud infrastructura necesară pentru a crea întreprinderea în format electro
iile ERP. Pentru clienţî, ceea
Scenariuł 2. E-business colaborează excelent cu aplicaţ
se afiă în
ce contează sunt aplicaţiile e-business front-end, ei nu sunt interes
aţi de ceea ce
fac posibilă desfăşurarea
spatele site-urilor web (aplicaţiile ERP din zona back-ofJice, care
îndeplinirea promisiu
on-line a afacerii). Totuşi, apÎicaţiiłe ERP sunt ceÎe care garantează
niÎor afişate pe pagÍna web.
deopotrivă
Scenariut 3. Fiecare companie fşi decide strategia în termenii existenţei
pliază după cererile cÎienţilor.
a aplicaţiitor ERP şi e-business, Politica companiei se
va deveni astfel flexibilă
factorii de competitivitate şi starea curentă a firmei în cauză, care
şi agilă.
a Price Waĺer
Figura 4.2 ilustrează evoluţia rnodelelor ebusiness, în viziune
Jntegrtirea conmnităiIc
houseCoopers, subordonată creşterii valorii afacerii.
hisule uforII1aţiQlIak ]ntegrarea interuä a proceselor fntegnirea extcriia a proccselor
CCOflOflUCC
trtOnomice
ccont)IIlwe

Fig. 4.1. Evoluţia aplicaţiilor de întreprindere

Convergentá
pieţe electronice

Avantajele arhitecturii Internet pot fl rezumate astfel: Translormarea

• acces prin browser şi interfată-utilizator după rnodelul web, ce asigură un mod Valoarea
atacerii
ndustriei

de lucru familiar şi prietenos; Integrarea

costuri operaţionale reduse, rnotivate de caracterul deschis al arhitecturii;

Ianţulai

portal performant cu interfaţă prietenoasă. Arhitecturile noilor suite ERP Dezvoltarea

canalului vaIorc
în
precum mySAP Business Suite, Oracle E-Business Suite sau PeopleSoft Internet au avut
la
vedere curentut tebiologic. actuat care tratează portalul ca metodă standard de acces
lntegrarea e-Business
aplicaţii integrate;
• integrare flexibilă, datorată standardelor tehnologice XML şi HTML; Fig. 4.2. Panorama e-Business
i (sursa: Norris, G.,.Hurley, J.R., Hartley, K.M., Dunleavy, J.R., Balls, J.D.,
• arhitectură web simplificată, în care serveruł web şi aplicaţiile server pe stratur E-business andERP, John Wley & Sons, 2000, p. 17)
IBM,
constituie nucleul, Mediul de dezvoltare Java, ca şi deschiderea către baze de date
ile
Microsoft, Inforrnix, Sybase sau Oracle transformă soluţiile ERP în oferte accesib
lor necesarc
utilizatorilor specializaţi pe „zone" diferite; Pentru a lua cele mai raţionale decizii în łegătură cu asigurarea resurse
analizează i
• securitate, prin aplicaţii distincte care asigură Jegätura cu serverele specializate impleinentării apłicaţiilor ebusiness, ERP sau amândouă, organizaţiile
ia de dez
de securitate a aplicaţiilor e-Business. stabilesc poziţia corectă pe care se află în panorama e-business şi aîeg strateg
şi figura 4.3)
Afacerile electronice includ trei tipuri de aplicaţii: e-cornmerce, e-business voltare. Anatiza se realizează prin raportare la matricea e-business-ERP (vezi
exclusiV la ERP.
e-partnering. Observărn aici caracterul evolutiv: primele aplicaţii au fost destinate care prezintă cinci posibile poziţii pe orizontala e-business şi tot atâtea pe vertica
un
clienţilor, urrnătoruî nivel a fost gândit pentru raţionalizarea łanţului valoric, oferind
te de
plus de valoare clientului, iar ultimul niveÎ asigură dezvoltarea lanţurilor integra
afaceri.
 __
___________

PASCAL Tudor 91
90 SoIuţîi uiformatice íntegtale uentru gestíuna atacerilor-[BP iaiutolul4
(uz personal) Fără posibilităţi
e-business
Dezvoltarea
canalului
valoric
lntegrarea
lanţului
Transformarea
industriei
Convergenţă
pieţe electronice
Trebuie să precizăm că, din anałiza pieţei (aşa cum va fi prezentată detaliat în ulti
rnul capitoÎ ał acestei lucrări), reiese următorul fenomen: toate marile case producătoare de
ERP furnizează aceste servicii şi în regim de outsourcing: fie complet (toate modulele), fie
310440501RSL201140 Fără experientă
în sisteme
informaţionale
pe funcţiuni (întrucât există firme care preferă să extemalizeze doar unele procese). Aşa
după cum se observă din graficul prezentat în figura nr. 4.4 (rezultat în urma unei anchete
Sisteme
neintegrate
realizate în 2001 de ASP Industry Consortium), şi platformele e-business se pretează
regimului de outsourcing.
Implementare
singulară-Iimitată
In Îumea afaceriÎor societăţii informaţionałe, ERP şi telmologiile Internet sunt cele
ERP
mai importante coordonate, Este important ca organizaţiile să se orienteze tebnologic spre
aceste platforme, să înţeleagă fenomenele şi particularităţile produse individual sau
Integrarea ERF
cu o unitate combinat de aceste tebnologii.
Integrarea
completă ERP

Fig. 4.3. Matricea e-Business ERP -

ERP, John
(sursa: Norris, G., Hurley, J.R., Hartley, K.M., Dunleavy, J.R., BaIIs, J.D., E-business and
Wiley&Sons, 2000, p.17)
organizaţionale, dar se
Deocamdată, situaţia este destul de eterogenă în mediile
va domina peisajul sistemelor
estimează că în viitor mariajuÎ celor două platforme
informaţionale. $pecialiştii propun două soluţii:
lor cu aplicaţii robuste
1. integrarea completă a aplicaţiilor ERP şi completarea
CRM sau $CM;
pe platforme web.
2. adoptarea în regim de outsourcing a soluţiilor bazate
CategorII de apllcaţll

1336
Comunicaţii

1248 Fig. 4.5. Aplicaţiile ERP

ERP.
(sursa: Norris, G., Hurley, 1.R., Hartley, K.M., Dunleavy, 1.R., BaIIs, J.D., E-Business and
Finanţe şi conlabilitate
J21 ‚2 26)
E-commerce Transforming the enterprise, John Wiley & Sons, 2000, p.
CRM 19
18.2

Aplicaţiile ERP formează coloana vertebrală a unei organizaţii şi sunt

Educaţie şi training
113,1
„responsabite" de datele, informaţiile şi cunoştinţele interne organizaţionale (vezi figura
Resurse umane

Project managemeflt
4.5). - -

Automalizarea foţei
de vânzări În timp ce ERP oferă suport afacerilor curente, e-business permite desfurarea
Producfivitate personslă 18,8
Unor noi oportunităti de afaceri şi fnsuşirea celor mai moderne tehnologii
de gestiune a
flrn-ielor. Astfel, telrnologiile web oferă posibilitatea construirii unor „pasarele" infor
3,6
ERP
Comunităţi comerciale 3,6
virtuale mczţionale din interiorul spre exteriorul organizaţiei, a cuplării cu sisternete informaţionale
SCM J mai mjtin
I I
2 30 3
Qle parteneritor de afaceri şi dezvoltării de pieţe şi parteneriate electronice, Imaginea din
0 1 15 2
figura 4.5 se extinde, trarisformându-se în cea prezentată în figura 4.6.
5
ProCent unItăţI đe respondenţl
-

Fig. 4.4. Privire de ansamblu asupra ofertei ASP

ASPs, ISPs, MSPs and WSRs, WIey
(sursa: Gîllespie, M.H., Matthews, J.H., Service Providers:
Computer Pubiishing, Canada, 2002, p. 74)
PASCAL Tudor CanitoIuI4 93
92 SoIuţu intormatice uiograte pentru gestiwicaafaCetílOľ-[RP

(uz personal) Actionarl

310440501RSL201140
Outsourcing
Serice Providers

Fig. 4.8. Integrare ERP/E-Business prin aplicaţii de tip portal

(sursa: Norris, 0., Hurley, J.R., Hartley, K.M., Dunleavy, J.R., BaIIs, J.D., E-Business and ERP. Transforming
the enterprise, John Wiley & Sons, 2000, p. 37)

!NTERNET

DistrbuitOti • adoptarea unui set minim comun de protocoale şi standarde, care asigură conec
Fig. 4.6. Harta aplicaţiilor ERF/E-Business tarea sistemelor, fn condiţii de protecţie şi securitate (tabelul 4.1). Dacă ERP securizează
(sursa: Norris, 0., Hurley, J.R., HarUey, K.M., Dunleavy, J.R., BaIIs, J.D., e-Business and ERP. Transforming nucleul intern, platformele web deschid uşa spre exterior, pentru a permite cuplarea
the enterprise, John WIey & Sons, 2000, p. 27) sistemelor informaţionae ale parteneriîor (figura 4.9);
Tabelul 4. 1
pachete
Combinarea celor două tehnologii presupune deschiderea editorilor de Standarde şi protocoale web
integrate în următoarele dîrecţii: Standarde software Protocoale de comunicare
• interoperabilitatea cu alte platforme. Astfel, aplicaţiile care rulează pe aceeaşi WSDL Web Services Description Language $OAP $irnple Object Áccess Protocol
—

aplicaţii
—

platformă de baze de date pot fi implementate în cascadă: în punctele strategice UDDI Universal Description, Discovery and
—
HTTP HyperText Transfer Protocol
—

$cala, Siveco etc. (vezi

puternice din categoria $AP, Oracle etc.; iar pentru cełełalte locaţii Integration TCP/IP Transmiss ion Control Protocol
—

figura 4.7); XML eXtensible Markup Langitage

—
/hzternet Protocot

ERP ERP ERP

Scata SAP Scala
Siveco Oracle Sveco
Fig. 4.9. Extinderea canalelor valorice prin integrarea directă
a partenerilor de afaceri Ia nivelul Front-End
Fig. 4.7. Interoperabilitatea aplicaţiilor ERP fsursa: Norris, 0., Hurley, J.R., Hartley, K.M., Dunleavy, J.R., BaIIs, J.D., E-Business and ERP. Transforming
the enterprise, John Wey & Sons, 2000, p. 37)
portal
• extinderea canalelor de afaceri virtuale prin intermediul aplicaţiilor
asigurate de o terţă parte, o companie care participă Îa forrnarea pieţelor electronice (veZí
dezvoltarea şi diversificarea pachetelor tradiţionale ERP, Începând din 1999,
figura 4.8); Principalii producători au oferit soluţii care includ aplicaţii e-business (de exemplu, Oracle
E-Business Suite 1 1 i), inclusiv aplicaţii de tip portał, Acestea au permis crearea pieţelor
electronjce s
 r

PASCAL Tudor CaphtoIuI4 95

94 SoIuţH intormaHce iiitcgrat ucntru gestjuueűiiiiIOrERP

(uz personal)
[xtíniletea spro e-husiness
4.1. ERt
Editorii produselor-program integrate pentru întreprindere îşi Jixează ceasurile
după ora web. $osirea e-business a fnsemnat pentru furnizorii ERP o nouă bătălie în lupta
pentru menţinerea în top sau pentru supravieţuire, Ei trebuie să se adapteze rapid noilor

310440501RSL201140
Periodicele de specialitate de pe web (www.technologyevaluatiOfl.cOm,
www.intelhgententerprise.com) prezintă o paletă largă de aplicaţii ERP, Noua
produse ERP este orientată pe client şi se extinde în afara graniţełor
generaţie de
fntreprinderii prin inte
curente de integrare inter- şi intrafntrepńnderi. Astfel, potrivit modelului Business-to
Business se vorbeşte de platforme ERP-to-ERP, iar rezultatul se numeşte Enterprise
Application Integration (vezi figura 4.11). Probabił, în viitorul nu prea îndepărtat, toate
Cheia către un mediu
racţiuni e-business şi strângerea legăturilor cu partenerii de afaceri, platformele prezentate azi pe poziţii diferite în topuri vor vorbi într-un limbaj comun.
ceea ce lipsea pachetelor tra
comercial dinamic, dirijat de Internet, o constituie agilitatea,
diţionale ERP.
un „melanj" de acronirne
A devenit evidentă extinderea funcţionahtăţilor ERP
—

însoţeşte prezentările de soluţii:

• ASP (Advanced Scheduling and Plaiming),
• MES (Manufacturing Execution $ystems),
• SFA (Sales Force Automation),
• CRIvI (Customer Relationship Management),
• BI (Business Intelligence),
• B2C (Business To Customers),
• B2B (Business To Business), s,nvüfcvnjqid,t1qĺikrw
concepte care sunt integrate pe temeha ERP.
toate reprezentând module, abordări sau
JlfltťÎ1I • ii ähte tdirdcgi nfcnmiicnnde • djj in aIinile ulnm

viziune globală asupra sistemului • fimüiii w ün±ş in ainile 6tnu • iile inükjiini dinin irdnei •

Observăm trecerea de la tactic Ia strategic, ca • riilcr ni ţxnlal faťii infnmici1e

•innicztizikr aliii ehnirnini 5oilcr • aiiiíinini äarnij1ct/flcnitlinic nininin
• ninu1ae niuirřnnni iniul

informaţional „acoperit" prin soluţia ERP adoptată.

‘

Ie1iileaiţxTtnii ő al &izinidiaiţikr
patru ani, perioadă în care peńmetrul
•

Toate acestea se fncadrează fn evoluţía ultimilor în

expansiunea către pieţele adiacente, circumscńse VAUJE QŠMN
funcţional al sistemelor ERP şi-a început de
de soluţii ERP au devenit preocupaţi
li n2ciiceIfzii-dů,i

principal afacerilor electronice. Marii fumizori

funcţionalităţílOr pachetelor lor, astfel ca acestea
öi,4o
dezvoltarea, achiziţionarea sau extinderea Fig. 4.11. Evoluţia aplicaţiilor integrate Ue gestiune a firmetor
fmanciar-contabil, de planificare şi urmărire a
să treacă dincolo de domeiiüte tradiţionale ca
(materiale şi umane), Se aşteaptă ca, în următorii ani, ERP să fie redefinît
resurselor doua
electronice, Se vorbeşte deja de a Figura 4.11 ne arată poziţia de coloană vertebrală a aplicaţiilor ERP în mediile
platformă de sprijinÎre globală a afacerilor
sunt prezentate în figura 4.10. organizaţiiłor modeme, de susţinere a celorlalte aplicaţii.. Utilizăm cuvântul modern cu
generaţie ERP (ERP 11), ale cărei caracteristici
referire la tehnologie, pentru că mediul organizaţional îşi desfaşoară activitatea în condiţii
BRP ERP i de platforme Internet (intrai-iet/extranet). Łimbajul comun se numeşte web. Cu ajutorul
Integrar în lanţul valoric acestuia sunt posibile conectivitatea şi comunicarea globală în lumea afacerilor. Coordo
Optimizatea întreprînderii t ROL">
Posibilitaţi collaboratlVe.cOmmerce
narea este cheia succesului în aceste condíţii. Afacerea rezistă în condiţiile în care fluxurile
DOMENť Toate sectoarele
Producţíe şi distribuţie segmentele afaCerll şi traseele informaţionale sunt foarte bine delimitate.
Sectorul industrial in ansamblU
Teirnologiile web aduc mediului organizaţional abilitatea .de a găsi şi de a oferi un
Procese de producţie
financiat, vânzăd şi
de distribuţie
r FUNCTIUNE ł'şi procesele specifice industríei
in cauză
volum enorm de informaţii, din orice locaţie şi în toate locurile posibile.
Tebriologiile ERP aduc întreprindeńi, partenerilor de afaceri şi clienţilor abilitatea
lnterne ascUflSe pAocEConectate Ia mediul extetn de a coordona informaţiile pe care le caută, a le determina poziţia şi a oferi cea mai
eficientă modalitate de prezentare. De exemplu, informaţiile despre materialele în stare
Bazata pe web,
Ínchisă, monolitiCă deschisa, stratificata brută pot fi găsite numai în etapa de început a procesului de producţie. Pe canalul valoric al
Publicată şi partajată afacerii pot fi contactaţi clienţii, iar costurile sunt optimizate on-line, dacă în ecuaţie apare
Generată intem numai
pentru consumul íntern L_______—_—.,ŕ intern şi extern Ufl nou furnizor cu o ofertă maí bună. ERP „ştie" traseul, iar web deschide porţile
clasice spre ERPfl Partenerilor de afaceri.
Fig. 4.10. Evoluţia aplicaţiilOr ERP 2002)
(sursa: Bhavish S.,

k
 ____
____
___________
___________

PASCAL Tudor
9O Soluţiî iníormalicc intcgrate Ijentro gestiunea afaceriur-IRP

(uz personal)
Arhitectura informaţională a organizaţiilor care adoptă
integrarea ERP cu tehnologiiłe web suferă o schimbare
standarde deschise pentru
dramatică. Figura 4.12 are în
lor pe analiza şi modelarea datelor, ca suport pentru luarea deciziilor. Datele
sau combinate în funcţie de fiecare dimensiune sau aspect aÎ afacerii.
pot fi separate

Oferta telmologiei depozitelor de date destinată managerilor asigură suport

pentru:
le medii organizaţionale care, fie
vedere deschiderea canalelor de cornunicare între multip
310440501RSL201140
fac parte din acelaşi canał valoric, fie pot intra fn ecuaţia
agihtăţii proprii, în funcţie de cerinţele şi nevoile
de afaceri datorită flexibiłităţii şi
clienţiÎor. Numai fn condiţiile
• realizarea strategiei de evaÎuare a integrării într-un lanţ valoric,
• evaluarea şi optimizarea Ianţul valoric,
• implementarea lanţułui vałoric în zona operaţională,
r este posibił acest Iucru.
funcţionării ireproşabüe a unui sistern integrat în interio • crearea şi extinderea lanţului de creare a valorii.
nente ale
Canal vaioric tradiţional
pasal_4 pasal_5 Sisternele de sprijinire a deciziilor (SSD) pot fi impłementate ca şi compo
pasul 3
produc ătoare care
aplicaţiilor integrate, dar şi ca aplicaţii independente, ale altor case
pasul 1 pasul 2
lntrepńnderea 4 Înlreprinderea 5
nlreprnderea 2 nlrepder3
ĺntreprinr1 ERP
ERP
sc în suitele de
rulează pe aceeaşi platformă de BD ca şi suita ERP, Adesea se regăse
ERP

apÎicaţii în modulul Business Anałitics/Business IntelÎigence.

Canal valoríc e-Business
pusul 4 pasul 5
pasul 2 pasul 3
pasul 1
intreprinderea 1 nlrepriflderea 1
înlreprinde ERP
intrepnndere, ERP

pasul
pasul 1 pasul 2 pasul 3 pa
Ţepnflde2
ntruPńnderea) intrepńnder2

pusal 4 • pasul 5
pasal 1 pasal_2 pasul 3
Intreprinderea 3 ţnlreprinđetua 3
Înlreprnderea 3 !ntreprtnderea 3 ERP
repnnderea ERP ERP
ERP
pasal_4 pasul 5
pasul 2 pasl 3
pasal 1 lntreprinderea 4
Întrepńnderea 4 Tntreprinderea 4 rreprndurea 4
lnlrepńnderea 4 ERP ERP ERP
ERP
Depozite de date, tlt
pasul 3 pasal_4 pasul 5
pasul 1 pasul 2 SSD, OLAP,
Întreprinderea 5 OLTP
1nlrepnderea 5 ntrepńnderea 5
ERP ERP
ERP
CRM E-Business SCM
Ciienţi-.. urnizor
e-pattenership
Fig. 4.12. Canalele valorice tradiţionale şi e-Business
J.D., E-Business and
Balls,
Parteneri de afaceri
Dunleavy, J.A.,
(pretucrare după Norris, 3., Hurley, J.R., Hartley, K.M., 2000, p. 37) Fig. 4.13. Convergenţa tehnologiiior informaţionale
ERP. Transforming the enterprise, ]ohn Wiley & Sons, vy, .R., Balls, J.D., E-Business
(sursa: adaptare după Norris, 6., Hurley, ].R., Hartley, K.M., Dunlea 43)
and ERP. Transforming the enterprise, John Wiley & Sons, 2000, p.
Acestea sunt organizate în
Nucleul ERP are misiunea de a gestiona datele interne.
te prin intermediul sistemelor de date. La
cadruł depozitelor de date, de unde sunt extrase şi anałiza Figura 4.13 ilustrează convergenţa tehnologiilor ERP şi a depozitelor
d instrurnente de tip OLAP2 (Oi academ în conni
ică
suport pentru decizii (Decision Sztpport Systern), utihzân mijlocuł anilor ‘80, o dată cu trecerea tehnołogiilor Internet din Îumea
Line Analytical Processing) sau OLTP3 (On-Line
Transaction Processing). In ansamblu, nitatea afacerilor, apłicatiiÎe de fntreprindere au căutat să adopte
platformele web în
utile conducerii la vârf prin ţiiÎor a crescut
depozitele de date4 furnizează arhitecturí şi instrurnente aplicatiile front-end. VolurnuÎ de date aferent multipÎelor aplicaţii şi tranzac
în adoptarea deciziilor strategice; iar instrumentele
organizarea sistematică, înţelegerea şi utilizarea datelor exponenţiaÎ. AstfeÎ, industria aplicaţiilor data t'arehouse şi-a luat avânt,
o pÎatforrnă sohdă de consołidare a care se respectă fşi
în particular, sprijină procesarea informaţiilor furnizând de analiză au căpătat o importanţă deosebită, Cum o organizaţie
ERP!e-business este focalizarea ţiei electronice
datelor istorice pentru analiză. Importantä pentru mediul datorează coerenţa informaţionaÎă internă solutiilor ERP, specialiştii publica
de aplicaţii ERP
de specialitate Intettigent Enterprise consideră că după anul 2000 vorbim
Warehousing (vezi figura 4.14).
iştii în dorneniul analizei datelor şí luării deciziilor. , care sunt
2
OLAP instrumente cate asistă utilizatorii sau special Mai multe depozite de date aparţinând unor organizaţii diferite dar
integrate fntr-o afacere de tip corporativ formează Enterprise Warehouse.
—

m solicítărilor.
Organizează şi prezintă datele în fonate variate, confor V
se ocupă de crearea şi întreţin erea bazelor de date operaţionale, Au ca obiecti
OLTP instrurnente care dintr-O
are şi încorporează toate operaţiunile zilnice
-

execuţia on-line a tranzacţiilor şi a proceselor de interog

decontări, plăţi, contabilitate.
organizaţie cum ar fi: aprovizionări, stocuri, producţie,
Polirom, Iaşi, 2002, pp. 15-36.
Pentru detalii, vezi Airinei, D., Depozite de date, Editura
PASCAL Tudor
98 SoIIiţÍÉ infotmatîce rntegrac ientru gestíunca aÍaceriIi[Rp itoIuI4
99

(uz personal) Evoluţia ERP

Jntegrare
Internef
Casele producătoare de pachete integrate au fost obligate să evolueze în sensul
dezvoltării acestor tendinţe. Concurenţa de pe această piaţă, dominată de nume sonore pre
colosale
cum SAP sau Oracle, este acerbă. Şi, nu în ultimul rând, trebuie să amintirn cifrele
Y2k—'\
date \ Integrare procese

310440501RSL201140 Producfie

MRP
financiar

MRP
ERP
\

ERP \
extins
economice
\kEndIFrontEnd de afaceri. Miza este atât de importantă, încât toată lumea doreşte să intre în joc. In §gura
nr. 4.16 prezentăm peisajul aplicaţiilor de întreprindere sub umbrela Enterprise Applic
Integration şi principalii actori ai momentului (de fapt, principalii favoriţi pe
ation
tipuri de
- Stocuri -Eficientizarea -Optimizarea e-Busines'\ aphcaţii).
proceselor resurselor - CRM, SCM, \
- Integrarea BI
soluţiilot

‘BO 2000 Warehousing

- apflcaţií /
- Rapoarte -Depozite de OLAP analitice /
date - raportare pe e-Business /
-magazii de Web - altele /
date - minerjt de /
-SSD date
spreadsheet Aflttcipare
Urmă rirea
facerä
Inţelegerea
afacerü
Creşterea
afacerii

Evoluţia depozitelor de date

Fig. 4.14. Evoluţia ERP/Data Warehousing Sterling Software

(sursa: httJ/www.inteIIjc1enter.com/feature/Qjfs/ERp 1 7]uIHashmi 1 .cif) Mcrcsoft
Oracle, PeopleSoft
NCI

Fig. 4.16. Oferta caselor producătoare de aplicaţii ERP/E-Business

ERP. Transforming
Pentru că un Jant valoric la nivel operaţional poate reuni mai multe Enteiprise (sursa: Norris, G., Hurley, JR., Hartley,K.M., Dunteavy, .R., BalIs, J.D., E-Business and
the enterprise, John Wiley & Sons, 2000, p. 180)
Warehouse, aplicatiile au evoluat spre platforme Bzisiness Information Warehouse. Acestea
sprijină analiza łanţului valoric în ansamblu. Pentru exemp1ificare redăm în fîgura 4.15
structura aplicaţiei analitice SAP Business Information Warehouse din suita mySAP.com. TES Technology
SCM Supply Chain
—
DW Data Warehousing
—
—

Management DM Data Mining

—
Enabled Selling
WEP Web-Enabled DRA Data Reporting
—
TEM Technology
—

Procurement and Analysis Enabled Marketing

EF- Eĺectronic Payment CSs Customer Service
—
EBPP Electronic Bill
—

and Suport Presentation and

FEDI Fínancial EÍectronic
—

Payment
Data Interchange

4.2. Customer Rolahonshfli Managemeu(

I
MutaţiiÎe structurale produse în economie de la jumătatea secolului XX aşază
E
Commfl
] C,mrer
Pca-hţ
S4e
Cra
Prc&I
L,lyde Gp Enr,oJs
IAaa3rn MaWol ML10r!fl Man

clientul în centruł atenţiei organizaţiilor. Telmologiile Intemet au oferit nenumărate

Fig. 4.15. SAP Business Information Warehouse
(sursa: www.mySARcomlromania)
posibilităţi de desfurare a politicilor de marketing, asigurând practic transferul relaţiiłor
cu clientii în mediut ełectronic.

‘‚ UtE'
PASCAL Tudor
100 Soluţiî informatice integrae iientru gcstiunea atacerílot-[RP
(uz personal)
Prin acronimul CRM este acoperit, din punct de vedere tehnologic, ansamblul
aplicaţiilor care aşază clientul fn inima organizaţiei şi-1 transformă în partener de afaceri.
După cum reiese din analiza realizată în subcapitolul precedent, inevitabil, toate
310440501RSL201140
aplicaţiile ERP vor converge, în cadrul larg al mediului e-business spre integrare cu soluţii
CRM, SCM SRM (Supplier Relationship Management), FLM (Product Lfecycte Mana
gement), CPM (Corporate Perfonnance Managernent) în pachete Enterprise Application
Integration (EAJ), In aceste condiţii, CRM se transformă într-un imperativ strategic ał
organizaţiilor în era afacerilor electronice.
4.2.1. [voluţÍa aidícalidor CRM
La începutul anilor ‘90, trei companii califomiene, inspirându-se din manifestul
reproiectării (Champy & Hammer). au dezvoltat o viziune similară pentru aplicaţiilefront
ofJce, prin integrarea conceptelor reproiectării proceselor economice. Principalele obiec
tive urmărite au fost:
• eliminarea barierelor departamentale;
• concentrarea asupra clientului;
• sprijinirea personalului din zona vânzăriłor/marketing, astfel fncât clienţii să fie
serviţi într-o manieră nouă, totodată eficientă şi prietenoasă.
Cele trei companii erau ClarĘfy, $copus şi Vantive. Mai apoi, Scopus a fost inspirat
cumpărată de $iebel (1998), care în acest fel s-a aşezat solid pe piaţa aplicaţiilor CRM, iar
Clarfy a fost achiziţionată (1999) de Nortel Nežworks. In fine. Peoplesoft a cumpărat
Vantive, completându-şi în acest fel suita ERP, reconsiderată şi redefinită sub influenţa
tebnologiilor Intemet.
La sfârşitul anilor ‘90, în nebunia dot-com care a cuprins lumea afacerilor, mai
mulţi mici producători de sof au găsit nişa aplicaţiilor CRT\4 şi şi-au concretizat ideile
novatoare; de la îmbunătăţirea experienţei on-line a clienţilor, la crearea de portaluri
orizontale şi verticale, analiza performanţelor angajaţilor şi efectuarea de previziuni, Pe de
altă parte, au luat atitudine şi marii furnizori ERP, adăugând suitelor lor facilităţi CRM sau
chiar module noi, prin achiziţia unei firme mici, specializată (exemplul Peoplesoft de mai
sus nu este singuÎar).
Istoric vorbind, conceptul de CRT'vĺ a fost precedat de aplicaţiile Sates Force
Áutornation (SFA automatizarea forţei de vânzäri). La început, acestea au fost aplicaţii
—
utilizate de agenţii de vânzări şi, totodată, de managementul departamentului de vânzărÍ
pentru coordonarea activităţii acestora, Integrarea în CRM a însemnat un salt calitativ,
deoarece vânzătorii au acum la dispoziţie un volum mare de informaţii detaliate despre
clienţi, din surse diverse.
In viziunea cłasică, aplicaţiile CRM fnseamnă automatizarea proceselor de vânzare,
marketing, service postvânzare, în generał a relaţiilor cu clienţii. Acest concept a evoluat
mult, iar experienţa acurnulată a demonstrat că esenţa CRJvĺ şi niotivuÎ pentru care a
intrat
în
fn arsenalul IT al firmelor este abilitatea de a face mai uşoară experienţa cu clienţii,
sensul de a atrage şi a păstra clienţii, de a creşte şi menţine profitabilitatea firrnei pe termefl
lung. Concret, implementarea unei soluţii CRM se fundarnentează pe următorii patru paşi:
japitoiui 4 101
1. informarea clientului;
2. tranzacţia (comanda);
3. livrarea bunului/serviciuluj;
4. asistenţa post-vânzare.
După implementarea unei soluţii CRM „standard", adăugarea de noi funcţionalităti
se justifică dacă prin acestea:
• este facilitat accesul clientului la informaţii despre produsele şi serviciile de care
poate beneficia;
• este simplificată tranzacţia sau urmărirea comenzii clientului;
• este îmbunătăţit timpuł de răspuns la cererile clientului;
• clientul este ajutat să beneficieze la maximum de produsul ori serviciul
cumpărat.
4.2.2. CRM đeHuire şí motÍuaţíí
—
În ce constă exact CRM şi de ce a suscitat atât de mult interes în ultimii ani? Încă se
mai poartă asemenea discuţii în literatura de specialitate, deşi aceste aplicaţii sunt deja
implementate cu succes în multe organizaţii. Tehnotogia a apărut datorită centrării
activităţii organizaţionale pe doleanţele şi satisfacţia clienţilor, în condiţiile unei pieţe
extrem de versatile şi concurenţiale, iar globahzarea afacerilor a exacerbat acest
fenomen.
Numeroase studii au relevat procentajul foarte mare de eşecuri (peste 70%) al pro
iectelor CRM, ceea ce înseamnă că există numeroase dificultăţi, atât de ordin
organizaţionaĘ cât şi tehnologic.
META Group, una dintre cele mai renumite organizaţii pentru anchetele desfurate
în domeniul tebnologic, prevedea la începutul anului 2000 grave eşecuri marilor companii
care au adoptat sisteme CRM. Previziunea pesimistă a fost susţinută de chestionarea a peste
2000 de societăţi internaţionale (câteva exemple: Sprint, Nortel Networks, Eastman Kodak
sau PNC Bank) şi a demonstrat că majoritatea organizaţiilor cercetate nu au avut un plan de
acţiune concret şi nu au acordat suficiente fonduri fn acest scop. Proiectele CRM s-au
dovedit a fi extrem de ĺřagmentate şi nu au privilegiat clienţii, ceea ce a însemnat îndepăr
tarea de scopul iniţial: satisfacerea lor. entru susţinerea conc1uziei sale, META Group a mai
fcut publice şi următoarele rezultate: -
• 64% dintre organizaţiile cuprinse în studiu nu dispuneau de tebnici care le-ar fi
permis cuantificarea proiectelor CRM;
• mai puţin de 10% şi-au recuperat investiţia iniţială fn aceste tebnologii;
• mai puţin de 30% au iniţiat proiecte concrete pentru adoptarea uiui mediu CRM
operaţional şi analitic;
deşi piaţa a demonstrat importanţa web-ului ca modalitate de contact cu clientul,
metodeje tradiţionale (vânzarea prin corespondentă sau cea faţă fn faţă) au continuat să
predomine (procentual, 95%);
• subiecţii nu erau familiarizaţi cu tehnologia, s-au primit expÎicaţii diverse, con
tradictorii chiar, şi cel mai adesea, incomplete; procentual, numai 78% dintre aceştia au
PASCAL Tudor Canitelul 4 103
102 SoIuţii rnformatice rntcgratt pentru gestlunea afacerilor-EBP

(uz personal)
considerat CRM un irnperativ major pentru succesuÎ afacerii, în timp ce restul de 22% nu
erau convinşi de importanţa telrnologiei.
f. CaII Center
I •

Clienţi ĆŞ • Vânzări directe

Aceste cifre susţin necesitatea fnţelegerii clare a conceptului CRM, formularea
-

310440501RSL201140
răspunsului la întrebarea “în ce constă exact CRMşi dacă adoptarea sa este irnperioasă?'.
la,
In termeni simpłi, specialiştii spun că avem de-a face cu procese care conservă cîiente o
( ‘Reţeĺede
distribuţie
Fig. 4. 17. Structura simpiificată a unuî CRM
i (pentru detalîe re
fîdelizează şi-i acordă un plus de rentabilitate fn economia afaceri
prezentăm câteva definiţii în tabelul 4.2). Cea mai mare importantă este acordată serviciilor care consilíază clienţii înainte
Tabeĺul 4.2
sau după vânzarea unui produs/serviciu, Şi pentru că una dintre concluziile studiului pre
Definiţii CRM zentat mai sus a fost că marketingul de masă tradiţional este deocamdată preferat, să
Definiţii pentru că: toată lurnea vede CRM-ul legat de vânzări încrucişate,
„...
vedem care sunt avantajete oferite de CR]\4 în comparaţie cu acesta:
• reducerea costurilor de publicitate;
‚

vânzări în sus, vânzări înjos, vânzări, vânzări, vânzări... Răspunsul este nu. CRM
nu este despre
Este vorba de fapt, despre re-umanizarea relaţiei dintre companie şi client, despre
a afla • axarea politicii firmei pe nevoile cłienţilor,
vânzări,
de ce anurne are nevoie acesta şi, mai cu seamă, ce nu are nevoie" (Helmar Rudolpb,
analist constatarea rapidă a eficienţei unei campanii;
englez) • posibilitatea rivalizării cu principalii concurenţi nu numai la nivel de tarife ci şi
Gartner Group: CRM face parte din categoria strategiilor de afaceri, destinată
să prin serviciile oferite;
optimizeze profitabilitatea întreprinderii pe baza sporirii satisfacţiei clientului. Pentru a pune în evitarea cheÎtuielilor excesive presupuse de cÎienţii puţin rentabiîi şi reorientarea
practică această strategie o organizaţie trebuie să-şi ajusteze comportamentul şi să
implementeze resurselor către clienţii cu înaltă rentabilitate;
procese şi tehnologii care să sprijine interacţiunea controlată cu clienţii, prin toate
canalele de • depăşirea întârzierilor din dezvoltarea i comercializarea unui produs (optimi
coniunicare. zează ciclul de cornercializare);
CRMguru.com: CRM este o strategie de afaceri prin care se selectează şi se
gestionează • optimizarea canalelor comerciale şi a contactelor cu clienţii.
clienţii în vederea optimizării valorii acestora pe termen Iung. CR!vĺ necesită o cultură Deci plasarea clientului în centrul preocupărilor organizaţiilor pentru a-i propune
managei-ială centrată pe client, care să susţină procese eficiente de marketing, vânzări
şi service. cele mai potrivite produse şi servicii este obiectivul acestei generaţii noi de instrumente
Aplicaţiite CRM pot contribui ta eficientizarea relaţiilor cu clienţii, în condiţiiJe
în care organi informatice din categoria Czistomer Retationship Management.
zaţia dispune de conducerea, strategia şi cultura potrivită. Conform unui sondaj realizat fn Marea Britanie în rândul organizaţiilor care au
PauI Greenberg (analist englez): CRTvI este un sistem complet care: furnizează un
implementat aplicaţii CRM, motivaţiile acestora sunt legate fn principal de îmbunătăţirea
astfel încât acesta să rămână
mijloc şi o metodă de a îmbunătăţi experienţa unui client particular relaţiilor cu clientii (vezi figura 4.18). Răspunsurile sunt notate pe o scară de la 1 la 5, unde
furnízează rnijloace, atât tehnotogice cât şi funcţionale, pentru a identifica,
un client ftdel; 1 fnseamnă neirnportant, iar 5 foarte important.
organizaţii.
captura şi reţine clienţii; ® furnizează o imagine unitară a clientului în cadrul întregii F r
discret,
Larry Tuck (analist american): CRM extinde actul de vânzare de Ia un act reducerea costurilor 12,98

realizat de un vânzător, la un proces continuu care implică întregul personal al unei companii. I
atragerea de noi clienţi
Este artalştiínţa de a colecta şi de a utiliza informaţiile despre client pentru a consolida loialitatea
fără a lua 13/2
acestuia şi a-i spori valoarea pe termen lung. Este irnposibil de conceput acest proces ínţelegerea doleanţelor clienţilor
I
relaţia umană este
în calcul tehnologia, dar este irnportant de reţinut că legătura cu clientul, furnizarea de informaţii strategice 182
principata forţă. pästtarea clienţilor actuali
a
SiebeJ Systems (furnizoruf numărul l mondial): CRM înseamnă abordarea integrată I I I
organizaţii. 1436
proceselor de identificare, atragere şi păstrare a clienţilor unei îmbunătăţirea „duratei de viaţă' a clienţilor
I I I
I
(adaptare după Sârbu, M., CRM— un termen Ia modă, Net Report, mai 2002, pp. 24-28) creşterea satisfacţiei clienţilor 4,44
l I

Ilustrarea grafkă simplificată a unui sistem CRIvI este redată în figura 4.17. Ideea O J 2 3 4 5
de
este că organizaţiile de astăzi trebuie să interacţioneze cu clienţii prin rnultiple canale
de
comunicaţie: web sau poştă electronică, centre de apel, vânzări directe sau prin reţe?e Fíg. 4.18. Motivaţiile implementării de aplîcaţii CRM
martie
(sursa: www.coflspectus.com, 2003)
distribuţie.

www.conspectus.com/2OO3/march.
 ______________________________l

PASCAL Tudor iHtormatíce intcgrate uentru gestiunca afacerítor-Eű jl!iIoH 4 105

104 SoIuţii

(uz personal)
Atunci când discutăm motivaţiile adoptării acestor aplicaţii, nu scăderea costurilor,
ci creşterea satisfacţiei clienţilor este prima pe listă, urmată de sporirea numărului de
3. Asistenţă şi service după vânzarea produsutui/serviciului, prin care se oferă
suport nelimitat clienţilor.
clienţi şi a sumelor cheltuite de aceştia. In cadrul aceluiaşi sondaj, majoritatea fîrmelor Relaţia rnarketing RM este deosebit de strânsă şi debutează cu elaborarea unei
-

310440501RSL201140
britanice intervievate au considerat ca beneficiu principal al implementării CRM creşterea
satisfacţiei clienţilor (vezi figura 4.19).
reducerea costurilor
crearea de noi afacerí
I I
creşterea sumelor cheltuite de clienţi
creşterea numărului de clienţi păstraţi
creşterea satisfacţiei clienţilor
O% 20% 40%
Fig. 4.19. Aprecierea beneficiilor CRM de către beneficiari
(sursa: www.conspectus.com, marUe 2003)
Din punctul de vedere aI acopeririifuncţionale a relaţiilor cu clienţii, distingern ur
mătoarele trei mari subansambluri:
strategii, După ţinta pe care o vizează, vorbim de patru tipuri de tehnologii CRM:
• pentru recuperarea şi păstrarea clienţiłor. Focus: clienţi care au avut intenţia de
a achiziţiona un produs sau un serviciu, dar au renunţat în ultimul moment ori s-au
răzgândit pentru că au fost atraşi de altă ofertă. De regulă, acest segment scapă atenţiei
l departamentuluí de marketing;
68% • de Jklelizare. Focus: segmentul cel rnai stabil din masa clienţilor firmei. Prin
I tehnologiile CRM sunt învăţate gusturile şi preferinţele, sunt cunoscute doleanţele, se
17% acordă bonusuri şi premii;
diversUicarea şi îrnbunătăţirea ofertei. Focus: întreaga masă de clienţi. Sunt
l 18%
popularizate noutăţile, se fac testări şi se desfăşoară carnpanii de marketing;
90%
i
prospectareapieţei. Focus: clienţii posibili şi segmentele de piaţă nou descoperite.
Din punct de vedere tebnologic, procesele CRM mlează nurnai date informatizate.
60% 8O% 1 OO% Principala problemă tehnică este legată de crearea unei singure baze de date care să integreze
logic şi operaţional toate datele. Este posibilă, totuşi, şi existenţa mai nniltor baze de date
independente pe care sunt realizate apoi operaţiuni data mining, de gestiune a campaniilor şi
funcţionare a centrelor de apel, In acest caz, pot apărea însă probleme de compatibilitate.
CRJvI cercetează aplicaţiile care promovează interacţiunea directă dintre clienţi şi
furnizori, prin intermediut angajaţilor şi proceselor presupuse, pe durata întregului ciclu de
viaţă al relaţiei furnizor client, Pachetul de aplicaţii presupune o viziune cuprinzătoare,
—

1. $ales Forces Autornation SFA (Automatizarea Forţei de Vânzări) care oferă

— integrată asupra clientului, care este aşezat în centrul preocupărilor şi mai înseamnă
echipelor de vânzări instrumente de urmărire a clienţitor, prospecte de piaţă, scheme de
calcul al preţurilor şi reducerilor, informaţii despre acţiuni promoţionale şi chiar despre
stocuri şi lanţul de aprovizionare. O aplicaţie SFA are la bază un planificator de activităţi
care funcţionează fn regim individual, pentru fecare client şi la nivel de grup. Agenţii pla
nifică interacţiunile cu clienţii, coordonează acţiunile din zona vânzărilor, stabilesc legături
cu departamentul de marketing, cel de service şi de asistenţă publică. De asemenea, aphca
ţiile SFA dispun de elemente de mobilitate, pot fi utilizate pe teren cu sprijinul calcula
toarelor portabile;
2. Marketing Autonzation, prin care sunt definite segmentele şi tipologia clienţilor,
precum şi controlul campaniilor de promovare a produselor/serviciilor, urmate de măsu
rarea rezultatelor. Intervin aplicaţii care susţin selectarea şi segmentarea bazei de clienţi,
urmăresc contactele cu clienţii şi eventual evaluează rezuttatele contactetor pentru a deter
mina grupuri-ţintă, adecvate pentru viitoarele campanii. Dincolo de facilităţile analitice la
nivelul activităţii de marketing, de regułă, mai există un nivel, destinat managementului
organizaţiei. Este nivelul strategic, cel mai înalt, care trebuie să beneficieze de o viziune
integratoare, de aceea cuprinde alături de informaţiile actuale şi istorice legat de clienţi
—
— şi informaţiile provenind din celelalte departamente, cum ar fi cel fmanciar-contabil sau
de producţie, dezvoltare etc. Posibilităţile de analiză strategică sporesc o dată cu integrarea
unor date externe, cum ar fi cele demografice sau cele provenind din studii de pÍaţă. La
acest nivel, datele sunt integrate în depozite de date.
integrarea (sub)funcţiunilor fntreprinderii (vânzări, marketing, servicii post-vânzare,
garanţie şi service), toate subordonate efortului de a creşte satisfacţia şi mulţumirea
clientului, ceea ce asigură creşterea vânzărilor şi diferenţiază firma faţă de competitorii săi.
Deşi relativ tânăr, conceptul CRM continuă să evolueze. J. Curry, consultant CRM
pentru firmele mici6, consideră că cel care a inventat acest concept este fnsuşi Peter Drucker,
fn 1954, prin afirmaţia „cea mai importantă activitate a oricărei companii este atragerea şi
păstrarea clienţilor". Astfel, CRTvI desernnează procesul de atragere, păstrare şi dezvoltare a
clienţilor, măsurat prin numärul de clienţi, profitabilitatea lor, comportamentul consuma
toriîor şi satisfacţia acestora, transformând organizaţia într-una orientată şi centrată pe client.
4.2.3. Taxonomîa auhcaţhlor CBM
Customer Relationship Managernent înseamnă construirea unei forţe de vânzări
care gândeşte în spiritul clientului, nu fn cel al produselor şi serviciilor oferite7. Tehnologia
generează o adevărată cultură a clientului, ce presupune nu numai implementarea aplica
ţiilor CRM, ci şi schimbări organizaţionale şi de mentalitate.
6
Citat de www.technologyevaluation.com, Guru roundtable 2: Thinking in the round, 2002.
Srnalley, C.P., CRA'f: Now what?, www.technologyevaluation.com, 2002.
PASCAL Tudor
106 Soluţîi rnformatice integrale uenltu gestíunea afaccrîlor-ERP 107
Capitolul 4

(uz personal)
Evoluţiile tefmologice şi extinderea preocupărilor în sfera re)aţiilor cu clienţii au
transformat CPJ\4 într-un „spatiu software" sau „un ecosistem", în care sunt reunite con
cepte precum service post-vânzare, auto-service (nu pentru maşini!), analize de marketing,
Componenta centrală8 în interacţiunea dintre cÎienţi şi organizaţie este centrul de
apel (call center). Termenul evocă în principal telefonia, dar semnificaţia actuală cuprin
de
toate canalele prin care clientul intră în contact cu organizaţia, motiv pentru care
unii

310440501RSL201140
e-commerce colaborativ, portaluri pentru angajaţi, depozite şi magazii de date, date despre
date (metadate), intelîgentă economică, OLTP şi OLAP şi altele. Au luat naştere astfel sub
domenii ale acestuia, adică: CRM operaţional, CRM analitic şi CRM colaborativ (vezi
preferă termeni care să evite confuzia: centru de comunicare şî centru de contac t.
s-ar nurni, ideea este că, indiferent dacă este vorba de un apel telefonic, de un mesaj e-mail
Oricum

icarea
,
o interacţiune prin site-uÎ web, o scrisoare cÎasică, un fax etc., aici se face identif
figura nr. 4.20). clientułui, redirecţionarea (dacă este cazul) spre persoana sau servici ul potrivi t şi este
CR1VI operational este inima unei aplicaţii CRM fntrucât: t
reţinut istoricul operaţiunhi. Identificarea clienmlui se reatizează pe baza numărului apeÎan
• include componenteÎe ce interactionează cu aplicaţiiÎe operaţionale (back-office) prin intermediul Computer Tetephony Integration (CTI).
— în principal ERP, dar şi e-Procurement sau SCM în scopul de a realiza vânzarea; Evoluţia acestui tip de apÎicaţii se observă şi din înlocuirea termenului Cusíomer
• automatizează sau sprijină sarcinile zilnice ale echipelor de vânzare, marketing Support Center cu Custorner Interaction Center, ceea ce extinde preocupările din sfera
şi service; vânzărilor în cea a marketingului.
• facilitează fluxul informaţional dintre echipe şi transmiterea informaţiilor în ex ® CRrvI analitic este un subset din aplicaţiile de inteligenţă economică ale organi
ţă
terior către departamentele financiar şi logistică. zaţiei (Corporate Business Intelligence), care vizează reunirea tuturor datelor cu relevan
Simplificând, putem să considerăm CRM operaţional ca fiind CRM intern, tactic, pentru zona clienţilor/vârizărilor, analiza şi transformarea lor în informaţii şi furniza
rea
dar trebuie să se înţeleagă clar că este vorba despre interacţiunea cu clienţii, dar şi partea acestora la momentul oportun. CRM analitic este o piesă import antă în puzzle -ul intelig en
şi satis
care nu se vede, din spatele cortinei. ţei economice la nivelul întreprinderii, concentrată asupra interacţiunii cu clienţii
Arhiicciură WorkJlow facţiei acestora.
ază
Măsurând reacţiile clienţilor şi interacţiunile cu aceştia, anaÎiza furnize
informaţii despre:

* ł ;J t CLIENT succesul campaniilor de marketing;

• ratełe vânzăriłor şi performanţele echipelor de vânzări;
Suport
I J I I
• profitabititatea clienţilor, fn funcţie de costurile de vânzare şi service;
.
ItZOfl
Centrală Web/ eBiz Wb Vo!P IVR Fax Posla
forţa de automată Email Web Form Chat
Ván:arc succesul liniiłor de produse;
s : s s s s : s • previzi unile vânzărilor etc.
informaţii
f O analiză mai specială este „web clickstrearn" prin care se desprind
Mesagerie integrutň/rutare iutelígentă CRiII colabonzliv
ză şi ce nu.
privind conţinutul site-ului web at companiei (opiniile vizitatorilor, ce aprecia
timp real
aşteptările lor ş.a.rn.d.). AnaÎizele sunt posibile datorită noilor tebnologii în
vânzure Centru Vănzări Marketing
iflteruetiune
de bord".
bazate pe magazii de date, instrumente OLAP şi interfeţe utilizator de tip „tablou
Ctienţi

+ Ť t acces numai
Rezułtatele sunt oferite prin portaluri informaţionale pe web, cu acces intern,
CRf aperaţionat Baze de daĺe CRM
CRM analitic pentru clienţi sau combinat.
con
Scrvice Gesttunea
® CRM colaborativ (e-CRM) vizează eforturite cooperative din sfera CRM,
tă a e-mail
Depozit de dute
cretizate fn: conferinţe pe web, gestiunea formularelor web, gestiunea automa
a, instrum ente de
urilor, gestiunea unificată a mesaj elor şi rutarea inteligentă a acestor
rativă şi
Finunciar - analiza profitabilităţii asistenţă web, precum Live Chat sau Voice over Ip (VoIP), ca şi navigarea colabo
ţiune cu clientul
-

Contubilitute -performanţa angajaţilor

serviciul Catt Me Now, Tendinţa de a crea noi şi noi mijloace de interac
eficienţa campaniilor
vorba des
prezintă riscul creşterii semnificative a chettuielilor post-vânzare. In plus, este
-

-acceea produsului
mulţum irea clienţil or con
Extraoere. transformnre si incärcare o dttdor
pre metode impersonale de interacţiurie cu clienţii. Dar, dacă
entarea
Fig. 4.20. Structura aplicaţiilorCHM tează destul, iar creşterea bugetului nu este o problemă pentru firmă, implem
(sursa: Garland, R., CRM is busting out of its britches, www.technologyevaluation.com, 2001) aplicaţiiłor e-CRM este oportună.

8
Sârbu, M., CRM— un termen ta modă, Net Report, mai 2002, pp. 24-28.
PASCAL Tudor 109
108 $oIuţii ‚nformatíce integrate iientru gestiunea afaceriIor-[iij CanítoIuI4

(uz personal)
Un alt termen frecvent fntâlnit este lntegrated CRM, prin care se desemnează un
sistem CRJ\4 care integrează variatele aplicaţii descrise mai sus: vânzări, marketing,
Soluţia Siebel CRJ'vI este unanim recunoscută drept numărul 1 mondial şi conside
rată cea mai cuprinzătoare, asigurând gestiunea, sincronizarea şi coordonarea relaţiilor cu
clienţii prin toate canalele posibile. Peste 1 0 ani de muncă şi un miliard de dolari investiţi
310440501RSL201140
service,e-CRM, SFA ş.a.
In oferta CRM întâlnim mici producători specializaţi pe unele aplicaţii CRM, dar şi
furnizori care livrează sisteme integrate CRM, de aceea considerăm oportun să aruncăm o
în dezvoltarea soluţiei vorbesc de la sine...
Suita Sîebel 7 este structurată în următoarele module de aphcaţii9:
$iebel $ates pentru managementul vânzărilor;
privire asupra pieţei CRM. • Siebel Ouote & Order Lfecycle Management gestionează tranzacţiile (cômen
-

zile);
42.4. Píaţa íiiternaţională $iebel Call Center and Service asigură asistenţă şi sprijin clienţilor;
-

• Siebel Field Servîce gestionează toate aspecteÎe operaţîunilor de service;

-

Piaţa mondială a aplicaţiilor CRTvI în 2002 se cifrează la 23 miliarde USD, conform • $iebel Marketing susţine operaţional şi tactic activităţite de marketing;
-

Gartner Grozíp. Rata de creştere previzionată pentru anii următori este, conform aceleiaşi • Siebel Partner Relationship Management urmăreşte crearea unei reţele de
-

surse, de 13%, In ce priveşte topul pe această piaţă, acelaşi nume domină de ani buni: parteneri de afaceri, facilitând colaborarea şi integrarea în timp real B2B.
Siebel Systems. Cłasamentuł primilor patru furnizori CRM arată ca în fîgura 4.21. Un aspect important al ofertei CRM este structurarea acesteia în două mari cate
Peoplesoft gorii: pachete de aplicaţii generale CRM şi aplicaţii CRM personalizate (acestea din urmă
Oracle
6°/
1 O% au 87% din piaţă!). Analiştii apreciază că acest procent va scădea în favoarea pachetelor
SAP
CRM generale.
Conform studiului Appłication Spending and Penetration Report, 2002-2003,
realizat de AMR Research, Oracle a fost evidenţiat printre cei mai importanţi furnizori de
soluţii Enterprise Resource Planning (ERP), Customer Rełationship Management (CRM),
$upply Chain Management (SCM), e-Procrirement şi Private Trading Exchange (PTX).
Raportul este bazat pe intervievarea directorilor IT din peste 686 de companii ce activează
în cadrul a 14 pieţe verticale de importanţă majoră pentru Statele Unite. Oracle a obţinut
Fig. 427. Structura pieţei aplicaţiior CRM
(sursa: http://www.siebel.com/ abouŁlpdf/siebeL2002_annualrpt.pdf)
prima poziţie în topul preferinţelor pentru aplicaţiile ERP destinate companiilor de rnărirne
medie (300 2.499 angajaţi) şi locul secund fn clasamentul soÎuţiilor ERP pentru compa
—

niile mari (peste 2.500 de angajaţi), Pentru soluţiile CRM şi SCM, aplicaţiile integrate în
O irnagine de ansamblu a ofertei de soluţii CRM este prezentată în figura 4.22. Oracle E-Business Suite au reprezentat topul aprecierilor pentru companiile mijlocii. In
domeniul aplicaţiilor de e-Procurement, Oracle a fost apreciat ca prima opţiune pentru
/ companiite mari si medii, în timp ce pentru soluţiile PTX, Oracle este poziţionat în fruntea
topului pentru companíile medii şi pe poziţia secundă pentru companiile mari, In acelaşi
timp, studiul AMR Research apreciază că principalii fumizori de aplicaţii ERP au câştigat
7 š
poziţii importante pe pieţele soluţiilor SCM, CRM şi de e-Procurement, O altă tendinţă
7 FoplSo principală este afirmarea aplicaţiilor CRM, ca soluţii critice, în special pentru companiile
Ę Dracl SAP de servicii, Dintre liderii pieţei de aplicaţii, compania Oracle se detaşează ca furnizor care
.2 E.piphany
PIOt3
oferă soluţii complexe, integrând în pacheml de aplicaţii Oracle E-Business Sztite toate
J. Arndc
.

Chůrdint
Oiiyx
7
ľ categoriile de aplicaţii analizate fn raportul menţionat.
ĺ ifana Din perspectiva firncţimilor, vorbim de o suită de producători care au succes pe
2D piaţa eCRM. Reprezentarea din figura 4.23 descrie piaţa franceză, la nivelul anului 2000, şi
/ Sur MET. Crup
are în vedere reprezentarea pe trei axe:
i —
Ľ it ľ 1 JJ • infrastructură şi funcţiuni portal;
—
D
• e-Commerce şi personalizare;
ú :oc • gestiunea conţinutului site-urilor web.
Fig. 4.22. Peisajul pieţei CRM
(sursa: META Group, nc., Bonadio S., METAspectrum 3.1 CRM Application Suites, 2003)
http://www.siebel.com!whatiscrm!solution.htm.
PASCAL Tudor
110 Soluţíî infnrmatice wtegrate iientru gestîunea aíaccriior-flíi
(uz personal)
310440501RSL201140
GESTIUNEA
PLATFORME OE
CONTINUTULUI
INFRASTRUCTURĂ
Fig. 4.23. Prezenţe funcţionale pe piaţa eCRM
(sursa: Cinguin, L., Lalande, P-A., Moreau, N., Le projeteCRM. Relation clientetlnternet, Ed. Eyrolles, Paris,
2002, p. 197)
Este deosebit de important să amintim aici că vremea aplicaţiilor CRM indepen
dente a trecut... Acestea fşi justifică investiţiile doar dacă sunt integrate cu aplicaţiilc de
bază (back-office) ale beneficiarului.
In aceste condiţii, multe dintre firmele mici ofertante de soluţii CRM specializate
au fost înghiţite de „peştii mari", în principal producătorii din top 5. Ei au trecut de la faza
de colaborare la cea de achiziţie a miciłor furnizori ERP. Spre exernplu, JD. Edwards a
colaborat mult timp cu $iebel, asigurându-i acesteia piaţă de desfacere, pâriă când a decis
să cumpere YüUcentric, un mic furnizor de aplicaţii CRM, La un an după achiziţie, J.Đ.
Edwards ofertează propria suită CRM, care poate fi integrată cu suita ERP J D. Edwards 5
şi cu soluţia Szipply Chain proprie. S-a mizat tocmai pe avantajul integrării: soluţiile best
of-breed ale unor terţi producători ridică tocmai această problemă, a cărei rezolvare
presupune achiziţia suplimentară a unei sołuţii EAI, care să faciliteze integrarea cu
aplicaţiile back-ofJîce.
4.2.5. Ăiilicabi CRM în România
Producătorii români de software au debutat şi ei cu oferte proprii de soluţii CRM,
unele dintre ele activând mai demult fn acest domeniu pe pieţele externe. Vorn face fn
continuare câteva nominalizäri.
In 2002, firma Transart a câştigat Premiul Microsoft în cadrul Expoziţiei Naţionale
de Evaluare a Producţiei de $oftware B1NARY 2002 în competiţia pentru distincţiile
- —
naţionale, cu produsul său Hermes, soluţia completă online de automatizarea forţei de
vânzare (SFA).
ia,dtoIuI4 111
Hermes se adresează fn-melor de distribuţie sau firmelor producătoare, care au
propriile reţete de agenţi de vânzare sau merchandising. Soluţia modulară Hermes are o
gamă largă de acoperire, putând satisface necesităţi foarte diverse, de la cele ale unor
corporaţii multinaţionale cu prezenţă regională, până la cele ale unor distribuitori cu
acoperire naţională sau locală.
Noutatea deosebită a anului 2002 o reprezintă suportul şi integrarea perfectă a două
tehnologii de comunicaţie inovatoare: GPRS şi CDiVĹ4. Suportul pentru aceste tebriologii
nu se opreşte doar la modułul de comunicaţii, ci merge mai departe, la o integrare cu
procesele de vânzare oferind valoare adaugată prin:
• informaţii online privitoare Ia stocuri, situaţia financiară a clientului,
• capacitatea de a transfera online comenzile reducând ciclul dintre comandă şi
livrare cu cel puţin 12 ore,
• eliminarea situaţiei neonorării complete sau parţiale a comenzii,
• competitivitate sporită în cazul unor comenzi critice,
• oferirea accesului la resursele centralizate pentru forţa de vânzare mobilă.
Hermes este prima soluţie de pe piaţa românească ce suportă atât tehnologia GPRS
implementată în România de Connex şi Orange, cât şi tehnologia CDMA promovată în
România de Zapp Mobite. Hermes este o soluţie SFA matură şi completă, din categoria
mai mare a aplicaţiilor CRM, disponibilă în mai multe module şi variante, şi care poate fi
implementată la orice companie medie, mare sau multinaţională care are o activitate ce
presupune susţinerea unei forţe de reprezentanţi mobili în orice domeniu: vânzări, marke
ting, şervice, merchandising, promovare, reprezentanţi medicali, agenţi de asigurări etc.
Modulele aplicaţiei Hermes sunt: Sales, Merchandising & Marketing, Analysing
& Reporting.
T1T i X
Dtnumíre: «orre,,l,irl,i
Pr.r ŮOOfl
tntOS
3
Cunt zor
Oo.-it. B
_J
9
ĹJ(C)
i
i
Fig. 424. Vízualizări ale modulului Hermes/Sales pe PaImPC
(sursa: wwwtransart.ro)
Modułul Sales, bazat pe echipamente PalmPC (vezi figura 4.24) pentru agenţii de
vânzări, permite unei organizaţii să-şi folosească eficient resursele de vânzare. Dintre
beneficiiłe implementării acestui modul, amintim:
sporirea volumului de vânzări şi a productivităţii canalului comercial;
 ___________

PASCAL Tudor
112 Soluţîi ÎnfotmatŘcc rntegrate pouirn gcshunea afacetilot-ERP jjitoiui4 . -
113

(uz personal)
• reducerea costurilor şi a ineficienţei proceselor de vânzări;
• creşterea fidelităţii clienţilor prin fmbunătăţirea serviciilor;
acces prin web al utilizatorilor aflaţi la distanţă;
• un mare grad de adaptabilitate a rapoartelor operaţionaÎe şi de managernent;
suport în toate fazele procesului de vânzare; • sporirea nivelului de ecuritate pentru accesul Ia datele importante ale afacerii;

310440501RSL201140
• organizarea eficientă a forţei de vânzare, optimizarea rutelor şi planificarea
exactă a activitătilor;
i
creşterea cantităţii şi calităţii informaţiilor referitoare la clienţi şi contacte pentru
• integrarea cu alte apticaţii ERP, contabilitate şi service clienţi.
Sofbvîn oferă soluţii pentru vânzäri, marketing şi help-desk, împreună cu servicii
de consultanţă, Firma dispune de un Web Call Centeľ cu peste 50 de poziţii, funcţional 24
reprezentanţii de vânzări. de ore din 24, şapte zile din şapte. Oferta CRM Softwin mai include10: centru de contact
Modulul Merchandising & Marketing se bazează, de asemenea, pe echipamente (telefonie clasică, Internet, wap, fax), asistenţă umană online pentru vânzări, serviciu
Pa1mPC pentru agenţii de vânzări (figura 4.25). Este un instrument flexibil, ce poate fi per clienţi prin e-rnail (campanii publicitare personalizate prin e-mail, newsletter), căutare
sonalizat de organizaţia care îl implementează, astfel încât să corespundă perfect cu poli asistată pe Web, Call Center, Help Desk, pregătire si recrutare, consultanţă.
tica afacerii. Dintre beneficii, enunţăm: BIT Sofhvare propune CC Assistant, o aplicaţie pentru administrarea serviciilor IT,
• obţinerea de inforrnaţii corecte cu privire Ia obiceiurile de cumpărare ale consu care cuprinde mai multe funcţionalităţi de tip CRM (call center şi help desk).
matorilor; CC Assistant (coinpetence comnrnnüy Assistant) este prezentă pe piaţă în
• răspunsuri rapide la schimbările pieţei; versiunea 2.0 şi folosită de mai mult de 30 de cornpanii mari de pe piaţa internaţională (ex:
• analize aprofundate ale acţiunilor concurenţei; Phitips, Baan Gtobat Sen'ices, QMS Europe, Marconi etc.), fiind produsuî grupului
• îmbunătăţirea campaniilor de marketing; profztse. cc Assistanl 2.0 se înscrie în categoria instrumentelor de păstrare şi partaj are a
• rnanagementul eficient al forţei de vânzare, optimizarea rutelor şi planificarea cunoştinţelor pentru gestiunea eficientă a problernelor, având la bază conceptuî de calitate
exactă a activităţilor; totală în servicii, Aria sa de aplicare acoperă urmărirea solicitărilor şi incidentelor apărute
• gestiunea eficientă a investiţiilor în rnateriale promoţionale; în departamentele organizaţiei şi relaţiile cu clienţii. Cunoştinţele acumulate şi
• creşterea cantităţii şi calităţii inforrnaţiilor referitoare Îa clienţi şi contacte pentru competenţele profesionałe sunt păstrate în interiorul organizaţiei, astfeî fncât probÎemele şi
reprezentanţii de vânzări. cererile sunt rezolvate mult mai rapid, garantând servicii de calitate şi reduceri
semnificative de costuri. Ultima versiune, lansată fn 2003, este 2.7.
Funcţional, cc Assistant cuprinde modulele: cau Management, Probtem &
•

—--r
;- 4

IIroI J reoDt i:12p

Incidenl Management, conjzgiiration Manageinent, change Management, Hours
I -

Management şi Collaborative Document Management.

.4 -
La capitolul caracteristici, BIT $oflware rnenţionează:
J
i produsuÎ se bazează pe standarde de calitate universal recunoscute: INK, EFOM
.;1.i—--= m—'- I ITIL;
:
• interfaţă web. Toate modulele pot fi accesate şi utilizate de pe orice staţie de
Hj,rn.,.
. .1H*.sn,

C LI

b I

J
riri lucru, de la distanţă prin intermediul browserelor Web;
ţ4
LQk- . t"'
bI
• facilităţi multilingve. Lirnita de spaţiu este eliminată şi poate fi selectată automat
4
b
I4
lirnba în care va fi configurată automat interfaţa;
rs FMttI.śI:z. t
b
t
hbI
-
Dh. • posibilităţi de personahzare a elernentelor în funcţie de comunităţile care au
t&4-'- j t—t
I,•iii.• adoptat soluţia, Pentru fiecare utilizator sau grup de utilizatori pot fi definite roluri de
Fíg. 4.25. Vizualizări ale modulului Merchandising & Marketing pe PaImPC administrare/utilizare pentru fiecare modul în parte şi la diferite niveluri;
(sursa: www.transarLro) • modelarea procesului fn funcţie de specificul organizaţiei. Modulul de
administrare perrnite definirea şi configurarea comunităţilor pentru care se stabilesc:
angajaţii, grupurile de lucru; grupurile care au acces îa alte cornunităţi, organizaţii şi firme;
Modulul Hermes Analysis & Reporting este un instrument eficient de manage
ment care permite organizaţiei să obţină maxirnum de informaţii din datele colectate din atributeÎe variabile pentru entităţile principałe, calendarul de lucru, drepturile de acces etc.
diverse surse prin celelalte module ale apticaţiei Hermes, dar şi din alte aplicaţii folosite. • posibilităţi de integrare a unor rnodule de anatiză multidimensională OLAP.
Intre avantaj ele oferite, enumerăm:
• viziune globală asupra principalilor indicatori de performanţă;
• analize multidimensionale online; Io
http://www.softwincrm.com/.
PASCAL Tudor í jjjitoIuI4 115
114 S°I°tii inlarmatice întegrate pcnttu gestiunea afaceriIor-Ei

(uz personal)
În concluzie.., dincolo de atractivitatea ofertei pieţei, implementarea completă
turor aplicaţiilor Customer Relationship Managment poate dura câţiva ani şi costă
a tu
până Ia
$upply Chain Management este termenul întâlnit în literatura română sub denu
mirea de managementul lanţului de aprovizionare-desfacere sau managementut lanţului de
este soluţia distribu ţie şi se referă, în principał, la optimizarea şi automatizarea tuturor procesetor
câteva milioane de dolari, Specialiştii sunt de acord că implementarea graduală
310440501RSL201140
cea mai adecvată, cu ierarhizarea obiectivelor pe baza analizei
slabe (vânzări mici, relaţii slabe cu clienţii ori service defectuos).
şi identificării punctelor economice ce se desfăşoară la nivelul unei întreprinderi de la aprovizionarea cu materii
prime şi materiale, pônă ta procesele de producţie, transport şi distribuţie a produselor
Jinite. Managementul eficient al lanţului de distribuţie asigură cantitatea necesară de bunuri
i servicii acolo unde trebuie, la momentul oportun, în carititatea solicitată şi la preţul cel
4.3. $upiiIy Chaín Managemont mai bun.
Cel mai simplu, lanţul de aprovizionare-desfacere este definit11 ca find un proces
Noua generaţie de aplicaţii e-Business a revoluţionat modul de desîaşurare a aface umbrelă" sub care produsele sunt create şi livrate către clienţi. Managementul lanţuîui
următoarele gene
rilor modeme, Dacă prima generaţie a fost axată pe navigare şi viteză, permite gcstiunea proceselor extinse ale întreprinderii şi integrează atât procesele interne,
şi perfornwnţă.
raţii presupun oferte consistente caracterizate de securitate, disponibilitate cât şi pe cele externe, asigurând flexibîlitate şi transparenţă în desfaşurarea afacerii de la
Prin apłicaţiile din categoria Customer Relationship Management şi Supply Chain aprovizionarea cu materii prime şi materiale necesare producţiei, până la livrarea către
permiţând
Management, Intemet-ul a devenit cea mai importantă platformă pentru afaceri, consumatorul final.
inteligentă a resurselor unei SCM reprezintă practica de coordonare a fluxului de bunuri, servicii, informaţii şi
interconectarea tuturor partenerilor de afaceri şi administrarea
companhi. bani care se deplasează de la furnizori (materii prime şi componente) ła producători şi
menită să
Suppły Chain Management este o combinaţie de ştiinţă şi artă vânzători (direcţi sau distribuitori) şi, în fmal, la clienţi, Acest proces include generarea de
şi alte comenzi, primirea comenzilor, urmărirea acestora, livrarea eficientă şi la timp a bunurilor
îmbvnătăţească modul în care Jîrma îşi găseşte materiile prime, materialele
produce şi îl
componente ce-i svnt necesare pentru a crea un produs sau un serviciu, îl şi serviciilor'2.
livrează clienţilor săi. O ałtă definiţie pentru lanţul de distribuţie consideră că acesta include toate
eforturile presupuse de producerea şi livrarea unui produs finit ori serviciu, de Îa furnizorii
431. DeÍinhIíí SCM fumizorului până la consumatorul fmal, iar SCM include gestiunea cererii şi aprovi
zionării, găsirea materiilor prime şi materialelor, fabricarea şi asamblarea, depozitarea şi
Firmele care au ales aplicaţiile din zona $upply Chain Management
pentru a-şi urmărirea stocurilor, primirea şi urmărirea comenzilor, distribuirea pe toate canalele şi
e, profitul livrarea către consumator13.
gestiona afacerile pe baza cererii au înregistrat rezultate surprinzătoar
principal Îa apłicaţiile Pot fi delimitate cinci zone funcţionale fn care „activează" aplicaţiile 5CM14:
înregistrând creşteri cuprinse între 50 şi l00%, Ne referim aici fn
ă şi reduc 1. planicarea este zona strategică din managementul lanţului de distribuţíe, unde
identificate prin Demand Management Solutions, care gestionează, previzioneaz
(necesarul). este definită strategia de gestionare a resurselor presupuse de acoperirea cererii;
variabilitatea cererii, sincronizând aprovizionarea cu cererea
potrivit şi 2. gestiunea furnizorilor dezvoltă un set de procese de alegere, livrare şi plată a
Corelarea ofertei cu cererea asigură produsul comandat, la locul
-

condiţiiłor de fumizorilor, monitorizează relaţiile cu aceştia prin indicatori speciťici, Acoperă procesele
momentul la care trebuie. Dacă fluxul bunurilor se potriveşte cât mai bine de gestiune a stocurilor şi a serviciilor primite de la fumizori, inclusiv recepţie, verificare,
clienţilor şi să
cerere, atunci organizaţiile pot să reducă stocuriłe, să sporească satisfacţia transfer către locurile de producţie sau autorizarea plăţilor;
evite surprizele neplăcute. 3. fabricareaĺproducţia are în vedere programarea activităţilor de producere,
comerţ şí
Condiţiite economice actuale impun organizaţiilor cu activităţi de testare/verificare, împachetare, pregătire pentru livrare;
distribuţie următoarele obiective pe termen scurt: 4. livrarea sau logistica coordonează primirea comenzilor de la clienţi, funcţionarea
reducerea stocurilor; tlnei reţele de depozite, gestiunea transportului şi un sistem de facturare şi încasare;
fixe;
• creşterea veniturilor în condiţiile menţinerii constante a chełtuielilor
• îmbunătăţirea performanţelor (creşterea ratelor marginale).
de mate
Iniţial, conceptul supply chain a fost folosit în legătură cu traseul parcurs
unde se desfăşoară
riale de la sursă (fumizor) la întreprindere (în interiorul acesteia, acolo
de cereri (demand
procesul de producţie), In contextul e-business, importanţa lariţułui Meşnită, G., Introdueere în afaceri etectronice, Editura Junimea, Iaşí, 2002.
. Cum CC1
chain), care acoperă procesele de prelucrare a comenziîor, a fost reconsiderată Roceanu, 1., Compoziţia şi gestionarea lanţuhti de distribuţie, în „Computerworld Profesional", nr. 7,
supply chaifl,
doi termeni relaţionează, au fost integraţi într-un singur concept extended
-
003, p. 3.
în Supply ChaiJ7
iar pentru că acesta afectează gestiunea organizaţională, a fost transformat 14
Www.supply-chain.org/resources/faq.htm.
Koch, C., The ABCs ofSuppty Chain Manageinent, www.cio.comĺresearch/erp, 2003.
Management.
PASCAL Tudor iipiioiui 4 117
116 Sohitii înlormatice rntograte pcntro gestíuuea aiaceriiorjip

(uz personal)
5. retururile asigură gestiunea produselor returnate de clienţi din diferite rnotiv
(defecte, plusuri etc.) şi relaţiile cu clienţii care au probleme cu produsele livrate.
• ameliorarea relaţiilor cu furnizorii;
• reducerea costurilor totale.
Pachetele SCM constituie poate cel mai fragmentat grup de apłicaţii de gestiune: îi-
310440501RSL201140
fiecare dintre cete cinci arii funcţionale operează mai mutte aplicaţii, chiar zeci, Unii dintre
marii producători au încercat să le asambleze, dar nici unul nu a reuşit să obţină un pachet
complet.
Oportunitătile aduse de e-business constau în fuzionarea sistemelor interne cu cele
ale partenerilor de afaceri. Fuziunea forţează companiile să-şi integreze mai bine procesele
inter-întreprinderi pentru a creşte eficienţa producţiei şi a distribuţiei către clienţi. Aşa cuiu
se arată fn figura 4.26, atingerea obiectivelor SCM asigură atingerea obiectivelor e-Business
şi a celor de creare a plusva?orii fn beneficiul cÎienţilor.

Obiectivele Crearea de
ĺ e-Business pusvaloare pentru \
/
client \
• indeplinirea rapîdă a
cererilor Oíeră clientilor ce doresc,
• planificarea şi execuţia unde şi ctm vor să fie,
Ianţului Ia cele mai mici costuri

Fig. 4.27. Fluxuri de procese şi informaţionale în Ianţul de aprovizionare

(sursa: Norris, G., Hurley, J.R., Hartley, K.M., Dunleavy, J.R., Balís, J.D., Ebusiness andERP, John
Coordonare inter- Parteneriate efective pe Responsabilitate şi Wiley & Sons, lnc., 2000, p. 83)
întreprinderi a producţiei pi distributie şi canale de promptitudine taţ de
proceselor economice deslacere clienţi

Fig. 4.26. Obiectivele Supply Chain Management în raport de e-Business

Figura 4.27 prezintă cum Ianţul de aprovizionare-desfacere acoperă o reţea com
fsursa: adaptare după Kalakota, R., Robinson, M., e-Business 2.0. Rodmap for success, AdcUson plexă de relaţii pe care organizaţiile le fntreţin cu partenerii de afaceri, pentru obţinerea
Wesley, 2001, p. 273) surselor de aprovizionare, producerea şi livrarea produselor. Ideal, un astfel de lanţ este
format din mai multe firme care funcţionează eficient ca o singură companie, în condiţiile
Utihzarea strategică a apłicaţiilor SCM are în vedere stimułarea dezvoltării pro acuratetei şi vizibilităţii datelor (figura 4.2$).
ducţiei. Abilitatea de a şti când să reacţionezi la schimbarea condiţiilor de pe piaţă aduce
companiilor, fn primuł rând, un avantaj competitiv şi, în aI doilea rând, posibilitatea de a Lanţ de aprovizionare
oferi pe piaţă produse mai bune şi rnai rapid faţă de concurenţă. Pentru afacerile
Aplicaţii Aplicaţii Servicii Aplicaţii e-Licitaţii Aplicaţii de
desfşurate de aceste companii, timpul este esenţiaÎ. de conţinut analitice de negociere tranzacţii
Obiectivele stiategice urmărite de SCM sunt15:
• coordonarea proceselor de producţie şi tranzacţiilor economice interîntre Planificarea
Motoare
prinderi; Baze de date
pe furnizori,
achiziţiilor
strategice, Servicii de Motoare de Licitaţii e-Procurement
dezvoltarea parteneriatelor pe canalele de distribuţie,. distribuţie efectivă ş1 cataloage, analiza de
cheltuieli,
achiziţii
şi servicii de
ofertare şi
de
inveree şi
dinamice
şi
eutometizarea
hubs etc.
eficientă, dezvoltarea soluţiilor e-procurement; analiza riscului coneulting cumpdrare tranzacţiilor

creşterea responsabilităţii în faţa clienţilor şi, implicit, a satisfaçţiei acestora;

de furnizor
etc.
îmbunătăţirea performanţelor canalelor de aprovizionare;
• Fig. 4.28. Lanţ de aprovizonare
(sursa: Moldovan, M., E-procurement, Net Report, aprilie 2001 p. 70)
15
Meşniţă, G., op. cit.

1.
PASCAL Tudor tauítalul 4
119
118 SoIutii înformatice integratc ijentro gestînnea afacerilor-f1tp

(uz personal)
Dincolo de integrarea segmentelor unui lanţ de aprovizionare, este posibilă integra
rea unui Janţ vaJoric, creator de plusvaloare. Tradiţional, lanţul de distribuţie include
e-Commerce
• manual (mail, fax, tełefon)
• EDI
• Iegături unu-la-unu
C-Commerce
• în timp real (sau aproape)
• informaţii bogate
mai mulţi-Ia-mai
aprovizionare, transport, depozitare şi logistică. Lanţul valoric integrat este un concept
310440501RSL201140
mult mai cuprinzător şi desemnează procesul prin care mai multe firme (pe un anume canal
de piaţă) abordează colaborativ planificarea, irnplementarea şi gestiunea (informatizată şi
fizică) fiuxurilor de bunuri, servicii şi informaţii, In timp ce Ianţul de distribuţie descrie un
flux de activităţi, lanţul vatoric exprimă contribuţia adusă de fiecare segment ori activitate,
regăsită în profit şi în niveÎul de satisfacţie aÎ cÎienţiÎor'6.
se adaugă valoare
b

Consumator

Lanţ Ue Uistribuţie Iinîar Lanţ de distribuţie nonliniar

Fig. 4.30. De Ia moäelul Iiniar Ia modelul reţea aI Ianţului Ue distríbuţie
(sursa: Gartner Group, citat în „Computerworld Profesional", nr. 7, 2003, p. 8)

Back4 Integrare Front

b
Office Office

Fig. 4.29. Integrarea back-off ice — front-office într-un Ianţ valoric 43.2. Euoluba aulicaţiilor SCM
(sursa: Turban, E., McLean, E., Wetherbe, 3., Information Technology for Management, John
Wiley & Sons,
2002, p. 253)

Un lanţ de distribuţie se transforrnă fntr-un lanţ valoric integrat dacă: La început a fost EDI Electronic Data Interchange. Tehnologia este folosită şi azi
—

• lanţul este extins de la consumatori până la furnizorii de pe nivelurile 2, 3;
• integrează operaţiunile back-ofJîcc cu cele defront-ofJice (figura 4.29);
devine orientat-pe-client;
• este proiectat proactiv de către membrii lanţului, concretizând conceptuł de „în
treprindere extinsă", cea care creează valoare pentru clienţii săi prin colaborare inter
întreprinderi.
In context e-business, acest tip de colaborare este denumit şi collaborative
commerce. Filosofia c-comrnerce consideră că peisajuł competitiv contemporan a depăşit
stadiul „unul contra celuilalt", trecând la cel „un grup de cornpanii împotriva altui grup".
Abordarea are în vedere fiecare componentă organizaţională, punctele externe de contact
aÎe acesteia; se fntinde de la front-office (CRM), la gestiunea internă (ERP) şi la relaţiile cu
furnizorii prin SCM şi e-Procurement17, Evoluţia de la liniar către reţea, ca bază
a nivel internaţional, precum EDIFACT, S-a realizat astfel trecerea de la noţiunea de schimb
colaborării, este ilustrată fn figura 4.30.
fine,
în domeniul bancar. Apoi binomuÎ Intemet-web, urmat de e-commerce şi, în
e-business au rescris regulile jocului, Limbajul afacerilor este în prezent XML, Dar să
vedem ce a fost şi de unde provine ideea integrării lanţurilor de aprovizionare-desfacere.
In lanţul de aprovizionare tradiţional, fluxurile informaţionale sunt asociate cu cele
materiale şi cu sisteme informaţionale necomputerizate, bazate pe hârtie. Destinatarul şi
expeditorul unui schimb informaţional trebuiau să preia fiecare datele în sistemul lor
informaţional. Prin urmare, companiile au simţit nevoia să-şi automatizeze funcţiunile
administrative (achiziţii-vânzări-trezorerie) şi astfel au apărut sistemele EDI. Iniţial, aceste
sisteme au acoperit numai schimburile electronice de documente, de fapt numai
transferurile de hârtii comerciale (facturi, bonuri de comandă etc.), apoi' au evoluat spre
interconectarea în reţele de calculatoare proprietare, bazate pe norme comune elaborate la
de documente la cea de schimburi de date informatizate.
In anii ‘80-'90, EDI a fost considerată tehnologie „vârf de lance" în demateria
lizarea societăţii. Câteva definitii'8 enunţă: „reprezintă un mijloc de transmitere, ‘de Ja
calculator la calculator, a datelor normalizate (standardizate) şi preagregate, prirr interme
diul unei reţele de telecomunicaţii" sau „EDI reprezintă schimburiÎe dintre sistemele
informatice, pe cale electronică a datelor structurate, organizate în mesaje norrnalizate".

2002,
Turban, E., McLean, E., Wetherbe, J., Inforination Technology for ;nanagement, John Wíley&Sons,
ti 252. EDI ‘90 La deuxieme Conference Nationale du Ecbange de Donněes Informatise, „Revue Française
18
• J
Shšuy,
Garland, R., Collaboratzve Commerce: ERP, CRM, e-Procuremenţ, and SCM Unite! A Senes
—

de Cornptabilitć", no. 220/1991.

www.technologyevaluation.com, septembrie 2001.
PASCAL Tudor
120 Soluţu informatice íntegtate pentru gestíunea alacerilor-[RP
(uz personal)
AstfeĘ pentru prima dată în îstoria afacerilor moderne, cererile chenţitor au fost onorate
mai rapid şi mai bine datorită tebriologiei. Intârzierile în livrarea rnărfurilor au fost reduse
la rninirnum, iar circulaţia docurnentelor se realiza aproape instantaneu. Recurgând la
310440501RSL201140
metode modeme de gestiune, de tipul „Just-in-Time", stocurile au fost reduse aproape de
zero. Modelul unui sistem EDI este prezentat în figura 4.31.
Fig. 4.37. Model de sistem de comunicaţii EDI
(sursa: Chaudhurg, A., Kuîlboer, J-P, e-Business and e-Commerce ínfrastructure, McGraw-HiII,
2002, p. 420)
Tehnologia EDI a constituit o opţiune strategică pentru întreprindere, aducându-i
avantaje competiţionale. Din evantaiul de avantaje menţionăm:
ametiorarea gestiunii stocurilor: câştig în cash-flow, reducerea întârzierilor în
livrare de la trei patru zile la câteva ore, posibilitatea aplicării rnetodelor moderne de
-
gestiune Just-In-Time;
îmbunătăţirea productivităţii: plusuri şi refacerea aplicaţiei informatice exis
tente;
• ameliorarea procedurilor administrative şi contabite: scăderea costurilor,
reducerea volumului de hârtie prin utilizarea metodelor de clasare/arhivare electronice,
fiabilizarea informaţiilor prin suprimarea preluărilor repetate, adesea generatoare de erori;
• ameliorarea serviciilor către ctienţi: reducerea întârzierílor, îmbunătăţirea
parteneriatului client-furnizor, fidelizarea clienţilor etc.
Tehnologia EDI a evoluat firesc datorită limitelor fn desfăşurarea mediului de
afaceri on-line:
• ‚ntdtitttdinea de síandarde existente în uz. Companiile cu numeroşi parteneri de
afaceri au fost nevoite să adopte mai multe standarde (aferente fiecărui grup de parteneri).
Operaţiunea este extrem de laborioasă şi compromite şansele de fezabilitate a sistemului;
• tehnotogia proprietară, Sistemul este costisitor ta instalare şi pentru funcţionare
este dependent de casa producătoare pe toată durata sa de viaţă. Adesea furnizorii şi clienţii
au probÎeme în alegerea celui mai adecvat sistem proprietar;
• mesajele sunĺ în întregime textuale. EDI permite numai schimb de caractere între
calculatoare, fără elemente rnultimedia;
• în partea de apticaţii back-end, EĐI este practic absent, Utilizarea este
exclusivă specialiştilor, generând fntârzieri consistente în cadrul fluxurilor informaţionale.
121
jjjiiiilul4
Datorită acestor dezavantaje şi a dezvottării progresive a aplicaţiilor Internet de
întreprindere, în perioada 1997-1998 şi-a făcut apariţia un nou concept care îmbina cele
două tehnologii. EFI, adică Electroníc Forms Interchange ($chimbul de Formulare
Informatizate), presupune următorul demers: partenerul se conectează Ia un site web pentru
a efectua o operaţie prin interrnediut unui formular predefinit în forrnat html. Serverul
produce o tranzacţie de tip EDI, care utilizează un interpretor EDT pentru emiterea
ordine lor.
ĺn nedrd
indaetriOi
Ca tarniaorii
şi dionlii
Dinada do
In htnaIaeo
cloçiziilar
cutuncţiuno date procesolor
Fig. 4.32. Evoluţia apiicaţiilor colaborative
(sursa: Chaudhurg, A. Kuboer, J-P, e-Business and e-Commerce Infrastructure, McGraw-HiII, 2002, p. 422)
Evoluţia ilustrată fn figura 4.32 a fost declaiată de dezvoltarea comerţului elec
tronic, etapă primară, dar şi componentă a procesului de e-business. EDI şi-a schirnbat
poziţia, fiind considerat de majoritatea autoriÎor din literatura de specialitate strămoşul
comerţului electronic. Limbajele de marcare ełectronice existente pe piaţă într-o
multitudine de variante mai mult sau mai puţin sofisticate (HTML, SGMŁ, XML) au
generalizat comunicarea fn lumea afacerilor, Cuvintele de ordine sunt comunicare,
colaborare şi cooperare. Oportunităţile pentru întreprinderi declanşate de e-business şi
site-urile web au reprezentat fnceputul unei revoÎuţii informatice. Platformele web au
reconsiderat scenariile supply chain. Modalitatea de comunicare unu-la-unu consacrată de
EDI s-a transformat fn comunicare mai-mulţi-la-mai-mulţi, datorită platforrnelor Internet.
In particular, transformarea a fost posibilă prin tehriologia portalurilor, cu ajutorul cărora se
desfăşoară licitaţiile: diferiţi clienţi fşi postează necesităţile şi primesc oferte de la mai
mutţi furnizori (figura 4.33).
PASCAL Tudor iiîtoIul 4 123
122 SoluţiI IuÍormaHce lntograte iicatru gestlunca afacerUor-ERP
(uz personal)
XML

310440501RSL201140
Furnizor II

Furnizor III

Fig. 4.33. Comuncarea în tehnoogiiIe SCM

ructure, McGraw-HiII,
(sursa: Chaudhurg, A., Kuilboer, J-P, e-Business and e-Commerce Infrast
2002, p. 422)
SCM, în
Observărn cele două tehnologii conexe care sprijină aplicaţiile de tip
considerat
primul rând tehriologia portalurilor şi, fn al doilea râiid, standardul XML,
porţile afaceri i firă eforturi
Jimbajul afacerilor bazate pe servicii web. XML deschide
,
(XML SOAP,
consistente şi limitează riscul incompatibilităţii platformelor. Standardele
WSDL, UDDI) sunt universale, astfel că firme din toată lumea intră în j
ocul schimburilor
de afaceri prin intermediul tebnologiilor de tip portal.
condiţii
Internetul, costurile micî şi disponibilitatea universală a acestuia au creat
rilor, fntr-o reţea
oricărei firme să-şi conecteze łanţul de distribuţie cu cele ale partene
poate constitui
universală vastă. Este principalul motiv aI exploziei B2B, ideea că o firmă Fig. 4.34. Exemplu de Ianţ de distribuţie
famiÎie cooper ativă. Se (sursa: Turban, E., McLean, E., Wetherbe, 3., lnformation Technoĺogy for management, John Wiley & Sons,
împreună cu partenerii săi de afaceri, oricâţi ar fi ei, o mare 2002, p. 243)
tehnologia EDI,
aşteaptă ca serviciile web bazate pe aceste standarde să înlocuiască
de distribuţie şi
constituind un instrument putemic pentru automatizarea lanţurilor
de aprinse,
asigurarea interoperabilităţii între partenerii de afaceri. Dezbaterile sunt destuI Lanţul de distribuţie este compus din trei părţi distincte:
ările miraculoase • în arnonte furnizorii de pe primul nivel (care pot fi, Ia rândul lor, producători
interesele din partea firmelor IT sunt mari, companuiłe aşteaptă schimb —

promise. şi/sau asamblori) şi fürnizorii lor, Relaţia poate fi extinsă către stânga, până la originea
materiei prime respective;
4.3.3. Lan;uI Ue dístrIhIi;Ée şÍ tebnologiíle SCM • intern toate procesele desfăşurate fn cadrul companiei pentru transformarea
—

intrăriÎor în ieşiri, acoperind intervałuł de timp de la intrarea materiaÎeÎor fn organizaţie

până la ieşirea produselor spre chenţi;
rii de
Lanţuł de distribuţie oferă imaginea modului în care sunt cuplaţi partene • în czval procesele care au Ioc de la Iivrarea produsului până la consumatorii
—

cu furnizorii ei (în
afaceri. Figura 4.34 prezintă un lanţ de distribuţie, legăturile companiei fina?j.
de sus este
partea stâiigă) şi relaţiile cu distribuitorii şi clienţii (în partea dreaptă), In partea • Observăm că un lanţ acoperă în întregime ciclul de viaţă al unui produs şi
, Trebuie să include, pe lângă urmărirea intrărilor, urmărirea fiuxuriłor unformaţionale şi de bani, ca şi
prezentat un lanţ generic, iar jos un caz concret, din industria de jucării
fumizori. Prin
precizăm că, la rânduÎ lor, furnizorii intră în relaţii de afaceri cu proprÎi lor Procedurile-suport ale mişcării produselor sau serviciilor.
(cele cu linie Mărimea unui ianţ de distribuţie depinde de complexitatea proceselor desfăşurate.
săgeţi descriem fluxurile materiale (culoare deschisă), informaţionale
punctată, bidirecţionale) şi fmanciare, cu sens opus celor materiale. De exemplu, aşa cum se arată în figura 4.35, lantul de distribuţie pentru industria
Producătoare de maşini include sute de furnizori, zeci de fabrici de producţie şi de

L
PASCAL Tudor 125
124 Soluţii informatíce rntegrate pcntru gcstiunea afaccríh4Rp iauitolul4

(uz personal)
asamblare, intermediari, clienţi direcţi (parcuri de maşini), angrosişti (unií dintre aceştia
sunt virtuałi), clienţi şi cornpanii care oferă suport pentru funcţiuni curn ar fi ingineria de
K__KK_KK KK__KK KK
Planificarea_Iantului de aprovizionare
K
FIu,uri informaţionale

310440501RSL201140
produs.

Fluxuri financiare

Executia Ianţulut de aprovizionare

Fig. 4.36. Vedere de ansamblu Supply Chain

(sursa: Kalakota, R., Robinson, M., e-Business 2.0. Roadmap for success, Addison-Wesley, 2001, p. 274)

Corespunzător acestei structurări, cea mai simplă clasifîcare a apłicaţiilor SCM

este: aplicaţii de plauificare a Janţului de distribuţie şi aplicaţii de execuţie a lanţului
de distribuţie. Planificarea determină cea mai bună modalitate de rulare a materialelor şi
cantităţile de bunuri necesare în diferitele puncte ale lanţului, iar execuţia urmăreşte datele
financiare, starea şi fluxul bunurilor, precum şi comenzile şi livrările propriu-zise.
CD Aplicaţiile de planificare a Janţului de distribuţie (Snpply Chain Planning -

%%
$C'P) folosesc algoritmi matematici sofisticaţi pentru îrnbunătăţirea fiuxului şi eťicienţei
— —
-__::::
:::-
lanţului şi reducerea nivelului stocuriłor. Disponibile pentru fiecare dintre activităţile
lanţului, cełe mai cunoscute sunt aplicaţiile de planificare a cererii (Demand Flanning
AJJm,S n,I,căntç ş, rtăd d pţ

Fig. 4.35. Exemplu Ue lanţ de Uistríbuţie în industria automobilelor Software). Aceste aplicaţii depind în mod esenţial de informaţii corecte, care să
, John WHey & Sons,
(sursa: Turban, E., McLean, E., Wetherbe, 3., Information Technology for management fundarnenteze previziunile. Alte aplicaţii din această grupă sunt cele de planificare a
2002, p. 244)
producţiei, a distribuţiei şi a transportului.
Aplicaţiile $CP sunt eficiente şi efective, dar, cu toate astea, „instrumentul de
Principalele procese care au loc în cadrul sistemului de managernent al lanţului
de planificare a cererii cel mai des fołosit la nivel mondial este Microsoft Excel", aşa cum
aprovizionare sunt planiftcarea şi execuţia (figura 4.36), iar gestionarea lanţului este arată un studiu Gartner Group, Nu va rămâne mult timp aşa, întrucât presiunile pieţei
asigurată prin: determină tot mai multe companii să adopte aplicaţii specializate, care pot face mai mułt
• Jluxul de produse, care vizează deplasarea bunurilor de la furnizor la consu decât previzionarea cererii. perfect realizabilă în Excel. Succesul depinde esenţial de
mator; existenţa unui istoric corect al vânzărilor şi al comenzilor pe care să se bazeze sistemul de
situaţiei previzionare'9, In peste jurnătate din proiectele SCM aceste date s-au preluat din sistemele
• fluxul informaţional, care asigură transmiterea de comenzi şi urmărirea
vânzărilor; existente, cu un risc mare de inacurateţe. Foarte dificilă este şi adăugarea în sistem a
de datelor de la clienţi (nu toţi sunt dispuşi să răspundă la întrebări), iar datele primite au
• Jluxul Jinanciar, constituit din plăţi, termene de plată, reduceri, sistern
creditare. forme şi formate diverse, ceea ce fngreunează integrarea lor, Colaborarea rămâne un
deziderat, ca şi vizibilitatea informaţiilor Mike Maguire, vicepreşedinte SAP AG,
—

completa: „o adevărată colaborare ąr însernna ca noi toţi să ne uitărn la aceteaşi date, să

Globul de cristal pentru distribuţie, în „Cornputerworld Profesional", nr. 7, 2003, p. 13.

PASCAL Tudor
126 Soluţîí íntormatîce iiitegrate pcnlru gestîunca afaccriIoERp
(uz personal)
te putem maniputa şi să ajungem la aceeaşi conctuzie şi toate astea să se întâmpte
onlżne"20.
Aplicatiile de execuţie a lanţului de distribuţie (Supply Chain Execution
310440501RSL201140
$CE) automatizează diferiţi paşi ai Îanţului de exernplu, rutarea automată a comenzilor
de materiale de ła fabrici către fumizori.
—
Am arătat deja legătura dintre aplicaţiile de bază din suita ERP şi cele din categoria
SCM. Unele opinii contrazic necesitatea preinstalării suitei ERP, argumentând că
ínformaţiile necesare unei aplicaţii SCP pot § adunate de prin apÎicaţiiÎe insulare existente
în firmă (cel mai adesea sub formă de tabele Excel). Adevărat, este posibil, dar extrem de
dificil, iar calitatea informaţiilor va fi sîabă, astfel că rezuttatele furnizate de aplicaţiile de
planificare pot fi foarte uşor puse la îndoială.., In contextul unei suite ERP, toate
informaţiile se regăsesc într-o bază de date unică, permanent actualizată, ceea ce
garantează calitatea sursei de date pentru $CP, Cât despre apÎicaţiile SCE, acestea depind
mai puţin de informaţiile adunate din diferite arii de activitate, fiind astfel relativ
independente de ERP. Totuşi, este important să se aibă în vedere posibilitatea de a integra,
mai devreme sau mai târziu, apłicaţiile SCE cu cele Internet, ERP şi SCP. De exemplu,
crearea unui site web pentru a comunica cu clíenţii şí furnizorii presupune reunirea
informaţiilor din aplicaţiile ERP, SCE şi SCP, în ideea de a putea prezenta informaţii
actuaIei corecte despre comenzi, plăţi, stadiul de execuţie sau tivrare.
In consecinţă, putem aprecia că efectele SCM asupra structurii tradiţionale de
aprovizionare-desfacere sunt:
vânzările devin orientate spre client şi nu spre vânzător (distribuitor) şi astfel
creşte satisfacţia clienţilor;
• consolidarea la nivel tehriołogic a lanţului de aprovizionare, ceea ce limitează
numărul furnizorilor cu care se interacţionează pe de o parte, şi pe de attă parte, permite
crearea de parteneriate strategice în punctele cheie;
• companiile implicate îşi îmbunătăţesc poziţia pe piaţă, prin oferta consistentă
prezentată;
reducerea costurilor totałe pe ansamblul Îanţułui;
• frnbunătăţirea relaţiilor cu furnizorii.
Desigur, exprimate teoretic, efectele implementării SCM sunt pozitive şi benefice
pentru firmă. Practic, este posibil ca acestea să nu apară, iar explicaţiile sunt simple:
dificułtatea de a câştiga încrederea partenerilor de afaceri şi rezistenţa la schimbare mani
festată pe plan intern. Aplicaţiile SCM sunt dificile nu atât datorită complexitäţii, cât
datorită faptului că ele se extind în afara companiei. Reuşita a fost garantată doar pentru
marile companii pentru că au putut impune furnizorilor lor schimbările necesare.
Vizibilitatea şi transparenţa sunt aspecte greu de acceptat după decenii de concurenţă cu
uşiłe bine ferecate, Pe plan intem, personalul trebuie să accepte modificarea moduîui de
lucru, Obişnuiţi să lucreze cu telefonul sau faxul şi dosare pline de liste şi situaţii,
angajaţilor nu le poate fi uşor să renunţe la toate acestea.
20
Idem.
íjapitoM4 127
Conform unui studiu Forrester, pot fi delimitate trei stadii distincte în implemen
tarea SCM:
In stadiul de integrare, companiile analizează situaţia lanţului lor de aprovi
zionare, legăturile cu ERP sau cu alte aplicaţii din cadrul sistemului informaţional curent.
Din această analiză rezultă un set de date, pe baza cărora compania răspunde
transformărilor din lanţul de aprovizionare sau cererilor clienţilor, Urmează apoi
rapid
„grefarea"
apÎicaţiilor SCM.
In stadiul de colaborare, companiile recurg la telmologiile Internet pentru a-şi
deschide relaţiile de afaceri şi a partajâ datele cu fumizorii, partenerii de afaceri şi furni
zorii de logistică, Atunci când sunt urmărite avantaje maxime şi oportunităţi de afaceri
multiple via Intemet, sunt implementate procese care provoacă schimbări organizaţionale
şi culturale, Pentru unele companhÎ, aceste modificări pot fi dramatice.
Faza de adaptare presupune utilizarea relaţiilor pentru a dobândi agilitate în
infor
afaceri. Dezvoltarea standardelor tebriologice reduce deopotrivă costurile partajării
maţionale şi ale conectării partenerilor de afaceri.
Cele trei stadii atrag partenerii în cursa telmologică, Aceştia trebuie să investească
şi
fn BRP şi în aplicaţii e-business pentru a-şi optimiza canalele de aprovizionare-desfacere
a se integra în lanţuł de distribuţie. După conectarea tuturor „verigilor" în lanţ, informaţiile,
produsele şi banii au fluxurí controlate, iar beneficiile partenerilor sunt uriaşe.
4.3.4. Taxonomia aulícaţíílor
Într-un pachet Supply Chain Management sunt incluse următoarele aplicaţii:
1. Supply Chain Replenishment reaprovizionare;
—
2. Collaborative ptanning płanificare colaborativă;
—
3. e-Logistics logistică electronică;
—
4. Collaborative product development dezvoltare colaborativă pe produs;
—
5. Web supply aprovizionare web;
—
6. e- Procvrement aprovizionare electronică.
—
W $uppty Chain Replenishmeňt presupune integrarea proceselor de producţie şi
distributie pentru a răspunde on-line clienţilor. ApÎicaţiiÎe sunt extensia naturală a preluării
comenziÎor de la clienţii web. Companía extrage din aceste aplicaţii informaţii importante
pentru inventar, reducerea sau eliminarea stocuriłor şi optimizarea distribuţiei. Comenzile
on-line elimină paşii intermediari din ordinea tradiţională, la nivelul producţiei fiind
stabilită o strategie care asigură onorarea comenzii.
® Coltaborative ptanuing instrumente care permit cumpărătorilor şi furnizorilor
—
să dezvolte prognoze pentru cereri şi să elaboreze un płan pentru acoperirea acestora.
Prognozełe sunt actualizate şi revizuite periodic pe baza informaţiilor partajate prin web.
CP este de fapt un sistem workflow care traversează mai multe întreprinderi prin
interrnediul Internet.
e-Logistics — presupune utilizarea tehnologiilor web ca infrastructură pentru
maiiagementul transportului şi magazine (virtuale, desigur), Sistemul asigură optimízarea
traseelor de transport şi culegerea informaţiilor despre starea magazinelor, cu evidenţa
PASCAL Tudor Capilolul 4
129
128 Soluţií înformatice íntegratc pentru gcstiunca aíacerîiórij

(uz personal)
strictă a intrărilor şi ieşirilor. Volumul mărfurilor licitate pe Interne
capacitatea de vânzare şi transport a lanţului de aprovizionare-desfacere.
t este raportat la şi procese. De asemenea, includ biblioteci de ordine de achiziţii, furnizo
căutare.
ri şi motoare de

:
mai muÎte companii care utílizează b) Sotuţiile analitice cuprind mai multe componente cu următoarele funcţionalităţi
® Cottaborative Prodtcct Developmeizt
310440501RSL201140 —

aceeaşi platformă e-business colaborează pentru proiectarea şi dezvol

scopul flexibilităţii şi agilităţii în raport cu doleanţele clienţilor,
tarea produselor în
Asigură importante
planiflcarea achiziţiilor strategice, conform obiectivelor strateg
$unt sincronizate obiectivele de achiziţii cu obiectivele generaîe ale firmei;
ice ale

analiza de cheltuieîi, care este baza negocieriłor şi a luării deciziilor. Sunt

firmei.

care dispun din studiite

economii de timp pentru că toţi actorii partajează informaţiile de ţiiłe permit
rea şi raţionalizarea măsurate cheltuielile pe categorii şi determinate diferenţele dintre ele. ApÎica
lor de piaţă, Costul dezvoltării pe produs este redus prin integra reduce rilor de preţ la anumite
determinarea pragului de rentabilitate al achiziţiilor şi
canalelor de comunicare şi utilizarea standardelor de proiectare.
dorit de clienţi, produse;
In momentul fn care un produs a fost idëntificat şi definit ca
consacrate, Pe durata • analiza riscului de furnizor, pentru a crea şi rula planuri ferite de riscul
motoare web încep cercetarea în scopul găsirii telmologiilor determi
coîabo rează printr-un mediu întreruperii lanţului de aprovizionare sau al epuizării stocurilor. Aplicaţiile permit
dezvoltării produsului, ingineriei şi realizării proiectului, enţial;
companiile de service şi narea riscului şi crearea planurilor de aprovizionare optime fntr-un clirnat concur
securizat de reţea: agenţii de contract, echipele de testare, • analiza alocării pe furnizor, pe baza ordinelor de cumpă rare alocate unui fur
specificaţiile de produs,
producătorii de subansambluri, In acest scop sunt partajate
puri on-tine pe care nizor;
rezułtatele testelor, schimbările de proiect şi sunt elaborate prototi • negocieri, standardizarea produselor şi plasarea ordinelor de plată;
clienţii le pot testa şi indica opiniile lor. • adrninistrarea contractelor, prin apÎicaţii cu baze de date ce conţin contrac
tele de
® Web Suppty reprezÍntă alternativa electronică a îanţuritor de aprovizionare lor este una dintre
furnizor. Accesarea termenilor-cheie ai contractelor ca suport ał decizii
—

ii reprezintă viitorul, în
tradiţionale, Aflate deocamdată în stare primară, aceste aplicaţ
virtual. Informaţiile, cele mai importante facilităţi;
condiţiile în care afacerile importante vor ff desfurate în mediul • analiza performanţelor pe furnizor, care compară termenii atinşi cu
cei plani
multiple noduri, pe canałe
tranzacţiiłe, produsele şi fondurile vor avea fluxuri spre şi de la
lanţurile de aprovizionare flcaţi, calculează timpii de conducere, întârzierile în livrări etc.
web, Acestea vor constitui infrastructura care va integra c) Serviciile oferite prin soluţiile e-procurernent sunt în general de consul
tanţă.
e.
desfacere. Rezultatul poartă numele de comunităţi de afaceri virtual pot fi alocate unui
nice au curnpă rat soware (de la Ariba, Totuşi, de regułă, întâlnim două categorii de servicii; de achiziţii, care
Companiile care au intrat pe pieţele electro opormnităţii
tional, Metiom sau terţ prin practici de outsourcîng, şi de consuttanţă propriu-zisă asupra
Cornmerce Oue, CornerceQuest, Computer Associates Interna
licita sau vinde mărfuri şi afacerii.
PeopleSoft) şi au oferit un loc unde companiile pot negocia, d) Apticaţiite pentru negocieri permit ofertanţilor şi cumpărătorilo
r să se
area la o aplicaţie de
servicii. Teoretic21, piaţa virtuală permite solicitantului conect ia de timp la
ător va fl alertată să-şi fntâlnească pe Internet. Principalul avantaj al acestor aplicaţii este econom
administrare a lanţului de aprovizionare, fabrica unui produc .
tranzacţie, Producţia poate procesarea datelor, comparativ cu varianta tradiţională de fax sau telefon
mărească producţia de anurnite mărfuri imediat ce s-a fncheiat o e) Licitaţiile electronice (jrice clearing) sunt întâlnite în două variant
e: inverse şi
abile. De asemenea, prin
suporta şi procesul invers, de reducere, pentru mărfurile nevand or şi pornesc de
de stocurile excedentare, în dinamice. Aplicaţiile privind licitaţiile inverse se bazează pe teoria jocuril
piaţa virtuală, vânzătorii beneficiază de posibilitatea de a scăpa ile dinamice
la un preţ rnaximal pentru care licitatorii coboară cu ofertele lor. In licitaţi
tirnp ce cumpărătorii pot achiziţiona pe Joc tot ce au nevoie. cadru dinamic.
; econornia Internet cumpărătorii licitează şi vânzătorii cer preţuri din ce în ce rnai mari într-un
Concluzia, dacă se mai impune, nu poate ff decât una singură achiziţii
ă faptul că prezenţa pe f) Apticaţiite de tranzac ţii sunt de două categorii: motoare de
deschide posibilităţi mułtipÎe de acţiune pentru toţi cei care accept ile pe hârtie şi
dezvoîtare a mediilor de electronice şi vectori EDI/XML. Motoarele e-Procurement elirnină operaţi
web constituie o condiţie minirnă pentru a fi în pas cu noua am descris la
acceterează procesui cumpărărilor de bunuri directe şi servicii, Aşa cum
afaceri. nic, perrniţând
soluţii de achiziţíi electronice, pentru că astăzi a deveni
t începutul acestui subcapitol, EDI este arhetipul original al comerţului electro
® E-procttrenzent de la o firrnă la
de transmiterea ordineÎor de vânzare, de plată, de curnpărare, a facturilor etc.
—

ce inteiwin în circuitul
posibil să cumperi electronic aproape orice. Soluţiile informatice
t, soÎuţii analitice, servicií, alta.
aprovizionare conţin următoarele rnodułe: aplicaţii de conţinu Deşi deja disponibile, aplicaţiile de achiziţii electronice sunt puţin utilizat
e. din
apÎicaţii pentru negocieri, licitaţii şi aplicaţii de tranzacţii.
obţine reduceri de preţ raţiuni de complexitate, importanţă şi risc.
a) Aplicaţiile de conţinnt sunt baze de date utilizate pentru a
furnizori, produse, design
la produsele comune departamentelor şi oferă informaţii despre

58.
21
Bannan, K., Pieţe virtuate, „PC Magazine", septernbrie 2001, p.

j
PASCAL Tudor CaIiitOIuI 4
131
130 Soluţii rnĺormalice rntegraie ieutru gcstionca afaceriIor-EŔ

(uz personal)
43.5. Pia;a SCM Functiuni din lantul
‚
.
.

distribuţie
de
. Descriere
• monitorizează stadiile proceselor de aprovizionare de la
Practic, în Europa, doar 12% din companiile mari au irnpłementate soluţii SCM cotaţia preţului până în momentul în care clientul primeşte
310440501RSL201140
-

Managementul
comparativ cu procentul de 50% corespunzător soluţiilor ERP sau CRM implementate. evenimentelor produsul;
Situaţia ideałă este cea fn care apłicaţiile SCM sunt integrate cu pachetełe ERP. de pe lanţul de distribuţie i sernnalizează cornenzile întârziate, caută discrepanţele din
Potrivit AMR Research, piaţa aplicaţiilor SCM va creşte în intervałul 2000-2005 de Ia 5,2 comenzi sau alte erori.
la 21,1 mld Cele mai cunoscute companii ale domeniului sunt Ariba, Commeice One, 12
$. Colaborarea pe lanţul de • creează o comunitate de lanţuri de distribuţie unde partenerii
Technologies, JustEnough, Marntgistics, Agile Software etc., dar şi actorii celebri de pe distribuţie sunt invitaţi să colaboreze asupra designului, cererilor şi
piaţa ERP: Baan, JD. Edwards, Qracle şi SAP. In Europa, topul SCM are pe prima poziţie rnanagementului_aprovizionărilor_sau altor_activităţi.
SAP (peste 60%), urmat de 12 Technotogies (aproxirnativ 10%), Marnígistics şi Omcle Managementul performanţei l raportarea unităţilor de măsură a calităţii cum ar fi ratele de
3%). lanţului de distribuţie umplere, ciclurile de timp şi capacitatea de utilizare;
(fiecare cu aproape
• integrarea funcţiunilor de planificare şi execuţie cu tendinţele
La fel ca ERP-urile şi aplicaţiile CRIVI, pachetele SM oferă mai multe module
pieţei_şi_cu_inforrnaţii_despre_competitori.
destinate diferitelor funcţiuni din lanţuÎ de aprovizionare-desfacere (vezi tabelul 4.3) din
care companiile le selectează şi implementează pe cele potrivite afacerii lor. Analiştii22 confirrnă faptul că firmele ce au implementat sisterne de achiziţii
ełectronice au înregistrat economii de milioane de dolari
la costuri de producţie, iar poziţia
Tabelul 4.3 lor pe piaţă s-a arneliorat constant. Unul dintre cei mai importanţi
furnizori de aplicaţii de
face econornii de 5% din totalul
Descrierea funcţiunilor din Ianţul de distribuţie acest gen, Áriba, susţine că în acest mod companiile pot
costurilor de aprovizionare conducând Îa o creştere cu
28% a profitürilor. Mai mult,
Functiuni din Iantul de
‚ . . .
Descriere Commerce One (principałul concurent al firmei sus amintite) susţine
că, prin soluţiile sale,
‘

distribuţie
costul achiziţiilor Îa o companie-etalon poate scădea de la 79$ ła 6$.
de partajează informaţia şi integrează procesele din cadrul oferă toate
Liderul pieţei europene, SAP AG, oferă soÎuţia mySAP SCM. Suita
Colaborarea pe lanţul •

aprovizionare lanţului; permite organizarea

asigură, pe baza tehnologiei Internet: planificarea cotabora instrumentele necesare administrării procesetor de aprovizionare şi
Principalele funcţionalităţi
tivă, estimări, reaprovizionări şi gestiunea furnizorilor. colaborativă a acestora, dincolo de graniţele întreprinderii.
Design colaborativ ‚• realizează dinamic designul proceselor de-a lungul lanţului sunt
de distribuţie al parteneritor şi reduce tímpul de reacţie;
l portal pentru aprovizionare şiperrnite colaborarea în cadrul firmei
distribuţie —

adaptată rolurilor
reacţionează rapid Ia schimbarea condiţiilor de pe piaţă, cum sau cu partenerii de afaceri şi furnizarea unui pachet de informaţii
ar fi lansări noi de produse şi apariţia unor segmente noi de utilizatorilor;
clienţi. • tanţului de distribu
managementut
mobite
ţie
extinde facilităţile
pe canate —

Reatizări colaborative • obligaţia de a respecta datele stabilite pentru livrare; sistemului pentru a putea fi accesate de orice utilizator, indiferent de tocaţie;
onorarea comenzilor în acelaşi timp cu planificarea transpor • planifcarea colaborativă a cererii
prin care vânzătorii şi
şi aprovizionării,

tului şí rezervarea maşinii;

lucrează împreună la estimarea cererii şi comenzilor şi
îşi sincronizează
cumpărătorii
• suport pentru procesele de logistică, inclusiv îndepărtarea
planuriîe prin schirnbul dinamic de informaţii;
resturilor, ambalarea, expedíerea produselor şi atte activităţi cadrut procesvtui de aprovizionare —

Ptaniftcarea colaborativă a
cererii şi aprovizionării
evenimentelor în
• managementul
internaţionale (varnă, tranzit etc). performanţele
• permite cumpărătorilor şi vânzătorilor să colaboreze pentru monitorizează procesele, identifică şi semnalează problernele şi măsoară
proceselor, asigurând controlul eficient asupra stocurilor şi activităţilor
operaţionale;
estimarea cererii şi a comenzilor, prin sincronizarea planuri
• managementut performanţelor urmăreşte procesele şi emite rapoarte asupra
lor de aprovizionare şi desfacere (schimb dinamic de infor
—

maţii). indicatorilor-cheie şi obiectivelor aprovizionării;

Determinări colaborative
Planificarea producţiei
• vizibílitatea deptină asupra cererii/ofertei;
• înştiinţarea partenerilor asupra creşterii necesităţilor de apro
vizionare sau, invers, a reducerii lor.
suport pentru procesele de producţie;
M., E-procurement, Net Report, aprilie 2001 p. 69.
22 .

Moldovan,
optimizarea planurilor şi termenelor ţinând cont de resursele „Computerworld
. 23
;nysÁP SCM — so/uţia SAP pentru un tanţ de distribuţie Jlexibit şi ejîcient, în
materiale şi de alte constrângeri posibile.
Profesional" nr. 7, 2003, p. 7.
PASCAL Tudor
132 Soluţií rntormatice integrate icntrn !Jestiunoa atacerilor-[RP
(uz personal)
• managementul materiatetor distribuie inforrnaţii legate de stocuri şi necesarul
—
de producţie de-a lungul lanţului de distribuţie pentru a asigura disponibilitatea
materialelor;
310440501RSL201140
• livrarea comenzitor tratează comenzile, urmărind disponibilitatea produse1or
—
procesarea cererilor şi gestiunea transporturilor.
Deşi recunosc eficienţa SCM ca instrument de eficientizare a afacerii, firmele
româneşti actionează încă fn maniera clasică, tradiţională, Chiar dacă au implernentat
soluţii de tip ERP, majoritatea s-au mu?ţurnit cu funcţionalităţile de bază (back-ofJice), nu
şi cele care asigură caracterul colaborativ. Totuşi, activităţile de distribuţie sunt suficient de
complexe, au apărut şi fn Rornânia noi canale de aprovizionare/desfacere şi funcţionalităţi
moderne, precum distribuţia pe canale mobile, portaluri de aprovizionare/desfacere, licitaţii
electronice, ceea ce va impune abordarea de o rnanieră profesională a activităţilor din
această sferă, adică managementul eficient al lanţului de distribuţie. Dincolo de
complexitatea proiectelor $CM, de dificultăţile impuse de conectarea zecilor de furnizori
din exteriorul firmei, de eforturile financiare considerabile, beneficiile în principaî
—
reducerea semnificativă a stocurilor —justifică investiţiile SCM.
La nivel mondiaĘ un exemplu fericit de integrare SCM este cel dintre Amazon. com
şi FedEx pentru distribuţia cărţii Harry Potter şipocahd defoc, una dintre cele mai celebre
cărţi pentru copii din 2002 şi iłustrează schimbările produse în culisele distrîbuţiei
e-coinrnerce. Inaintea lansării oficiale, 350.020 de exemplare au fost comandate pe
Amazon.com. FedEx Home Delivery a livrat 250.000 de copii din Harry Potter a doua zi
după lansarea oficială, Această zi a fost declarată cea rnai fructuoasă zi din istoria noului
tip de afacere Business-lo-Consurner. Toţi actorii irnplicaţi aq fost rnulţurniţi în condiţiile
unei colaborări şi comunicări perfecte.
In concluzie, $upply Chain Management se constituie fntr-un obiectiv strategic al
iniţiativelor e-business în organizaţii, fiind un irnperativ absolut dacă acestea doresc să
atingă obiectivul creării de valoare pentru clienţi: ce doreşte ctientul, zinde şi când doreşte
acesta, ła ceł mai mic costposibił24.
Perspectivele sunt frumoase. Anatiştii au estimat potenţialul pieţei româneşti de
software pentru 2003 Ia 45 milioane de dolari, în creştere cu I 6% faţă de 2002. Din aceştia,
aproximativ 31 de milioane vor fi cheltuiţi pentru soluţii ERP, CRM, SCM, e-learning,
EDI şi e-business2.
4.4. OiJţËunea de outsourcíng: de Ia IT Ia BPO
Globalizarea afacerilor a fost posibilă şi datorită elirninării barierelor tradiţionale
culturale, de timp şi spaţiu, Forţa de muncă poate fi distribuită datorită tehnologiilor mo
bile care permit coordonarea şi comunicarea persoanelor care lucrează fmpreună pentru
HiIl,
24
O'Brien, J., Management Informatîon Systems: Managing JT in the E-Business Enterprise, Mc-Graw
2002, p. 132.
25
Tatomir, C., Managementut /anfzthzi de distribuţie dintr—o cu totzd attă perspectivă, în „Cornputerworld
Profesiona], nr. 7, 2003.
CaiIíloIul 4 133
atingerea unui obiectiv propus. Publicul larg a adoptat fră rezervă serviciile digitale.
Externalizarea funcţiunilor unei firme a făcut posibilă angajarea unui întreg arsenal de
specialişti în cadrul firmelor, fie că aceştia sunt interni sati externi organizaţiei în care-şi
desfăşoară activitatea.
Evoluţiile şi revoluţiile tehnologiilor informaţionale au influenţat ireversibił strate
giile de afaceri. Deşi, în fond, strategia IT depinde de organizaţia în cauză şi este
particulară fiecărui caz fn parte, optimizarea ei este preocuparea perrnanentă a
managementului actual.
Pentru majoritatea companiilor, decizia de externalizare a unor servicii nu este uşor
de luat, Cei care urmăresc contractarea acestor servicii doresc să aibă garanţia că vor primi
chiar ceea ce îşi doresc. Specîaliştii26 disting două curente fn outsourcing, Primul curent
consideră că exemplele de reuşită a acestor afaceri sunt convingătoare şi deci e bine să
externalizezi cât mai multe servicii, pentru ca toată atenţia să se îndrepte asupra afacerii.
Celălalt susţine că este mai bine ca totul să fie dezvoltat în cadrul companiei, considerân
du-se că astfeÎ rezuÎtateÎe pot fi obţinute mai rapid şi se asigură în acelaşi timp continuitate.
Echipele specializate pe anumite activităţi căpătă experienţă şi aduc valoare în cadrul
companiei, iar toate resursele sunt consumate fn interíor, Fiecare dintre aceste opinii este
justă şi argmnentată. Teoretic, aproape oricare funcţiune poate fi externalizată; practic,
externalizarea nu este întctdeauna cea mai bună opţiune sau nicî măcar o opţiune viabilă.
Outsourcing-uł poate fi definit ca „decizia manągementului strategic de a szibcon
tracta unui partener unele activităţi care altfel ar Ji trebuit
efectuate de personalul pro—
priu", Cunoscut şi sub numele de management alfacilităţitor constituie de fapt o strategie
,
prin care o organizaţie încredinţează funcţionalităţi rnaj ore unor furnizori externi, specia
lizaţi în anumite servicii, care devin astfel valued business parteners" (parteneri de
„
afaceri cu valoare adăugată), Spre deosebire de subcontractare, outsourcing-ul presupune
decizia strategică a firrnei de a concentra eforturile proprii nurnai pe procesele principale şi
esenţiale care generează profit pentru firmă şi de a minirniza eforturile legate de procesele
de asistenţă şi infrastructură, care le sprijină pe cele esenţiale de afaceri.
In unele cazuri, termenul de outsourcing este înţeles şi drept offshore programming,
care este uncaz particular de externalizare, constând în realizarea de diverse servicii IT, în
principal dezvoltarea de software, de către furnizori din alte ţări, unde costul forţei de
muncă este mai scăzut, Serviciile de acest gen sunt prestate de companii de dirnensiuni
mici care au costuri de producţie rnodeste, dar care angajează programatori foarte talentaţi.
Practica firrnelor care fncheie contracte pentru crearea de soflware specializat pentru marile
companii din Occident este răspândită şi în ţara noastră.
4.4.1. MoIiuaţü ş aliernatÉve de exicnialízare
Evoluţia complexă a tebnologiei reţelelor de calculatoare, a reţelei Internet cu
precădere a declanşat un fenomen nou: majoritatea firmelor caută să angajeze companii
care să le furnizeze tehnologia în acelaşi mod în care companiile utilitare le furnizează
p. 66.
Opinii. Outsourcing —pro şi contra, „PC Magazine Rornânia", noiernbrie 2002,
 _______________________

PASCAL Tudor ciitoiui 4 13l

134 Soluţií Intormahco intcgrate iicntru gestiunca afaccrăit-[iip

(uz personal)
electricitatea, gazul sau legăturile telefonice. După 1 septembrie 2002 s-a amplificat
deschiderea către outsourcÎng, în speciat datorită flexibilităţii obţinute În contextul
• lipsa unor oferte concrete;
• lipsa culturii fn dorneniu (în România se practică ideea de „a fi bun Ia toate, dar a
nu te pricepe la nimic, de fapt");
instabihtăţii economiei rnondiale (vezi tabelut 4.4).
310440501RSL201140 Cifre Outsourcing în Iume
Tabelui 4.4 • tearna de a pierde controlul asupra proceselor;
• nesiguranţa calităţii serviciilor;
• costurile ascunse;
Piata rnondială — nu există date clare, probabil — 25 rnld. USD • efectele produse asupra angajaţilor.
Serviciile IT pe piaţa mondială 540 mld. USD (Gartner), 349 rnld.
—
USD (IDC), Companiile specializate furnizează o gamă largă de servicii: de la aplicaţiî de birou
471 mld EURO (EITO) şi sisterne e-mail, până la protejarea şi implementarea reţelelor corporative. De exemplu, o
Outsourcing-ul software offshore 2% din piaţa rnondială a serviciilor IT Aberdeen), 8 mld
—
cornpanie poate apela la un furnizor de servicii de găzduire web pentru a-i construi şi
USD (IBMBusiness Consulting Services), 6,5 mld. USD, piaţa SUA
în 200 l (IDC)
fntreţine site-ul web, la un furnizor pentru aplicaţiile specifice front-office (CRM) şi back
lndia dornină piaţa outsourcing-ului de software în străinătate (fără trlanda şi Israel), fiind office (ERP), sau la o firmă de securitate pentru instalarea şi administrarea unui firewall ori
creditată cu 85% din total a unei reţele virtuale private (VPN). Firmele sus-arnintite operează fn exemplele
Rata de creştere a outsourcin-u1ui: total 25% (G&a Group), servicii Ľf 65°ĺo menţionate ca şi un departament intern de IT.
Activităţile ce pot face obiectul unei aplicaţii de outsorcing se încadrează în trei
Enterprise Resource Planning. categonť
În ceea ce priveşte subiectul acestei Jucrări —

1. activităţi principate. Exernple: adrninistrarea imaginii pe piaţă a mărcilor, fngri

ii
publicaţiile de specialitate indică cifre semnificative: externalizarea acestor aplicaţ se jirea pacienţilor, găsirealvânzarea petrolului şi gazului. producţía bunurilor şi serviciilor;
ridică Ia 8 miłiarde dolari pe an. 2. activităţi neprincipale, dar esenţiale. Exemple: contabilitatea, administrarea
Outsourcing-ul este o tendinţă de top în lumea afacerilor şi presupune obţinerea de
nu achiziţiilor, rnanagernentul resurselor urnane, adrninistrarea IT, administrarea litigiilor;
servicii specializate de orice fel de la cornpanii externe, Cu toate acestea, outsourcing-ul 3. activităţi neprincipale şi neesenţiale. Exemple: pază şi securitate, cafeteria.
servicii
este un concept de o noutate absolută, De peste 40 de ani, companiile închiriază curăţenie.
timp, fie nu pot fi
din exterior pentru a rezolva sarcini care fie łe consurnă prea mult Cifrele din ultimii ani demonstrează că numărul şi tipul proceselor externalizate
ea de
îndeplinite pe cont propriu, Dacă la început terrnenul cunoscut a fost subcontractar considerate neprincipale, dar esenţiale este în creştere şi că sunt trei domenii principale IT
şi a implicat
resurse (umane, clădiri, tebnologie), rnai târziu a devenit outsou rcing
pe care clienţii le externalizează (vezi figura 4.37).
parteneriate
restructurarea eficientă a unor activităţi de e-business, prin intennediul unor In principal, s-a vorbit de outsourcing-ul IT, dar mutaţiile produse în noua
şi servicii IT care pot fi adaptate
externe. e-Outsourcing înseamnă închirierea de produse economie perrnit acurn delimitarea următoarelor categorii în outsourcing:
colaterale
nevoilor interne27, Pentru tot rnai multe firrne, blocarea personalului în activităţi • procesele economice acronimul BPO (Business Process Outsourcing) este deja
în
obiectului principal de activitate se dovedeşte nerentabilă, la fel ca şi investiţiile
—

direcţie. In consecinţă, consacrat;

infrastructura de dezvoltare şi instruirea angajaţilor în această • comunicaţiile/reţelele;
livrează
serviciile unei companii specializate, care are deja cunoştinţele necesare şi care • aplicaţiile de e-Business/Intranet;
servicii profesioniste, sunt de preferat, pentru că se reduc costurile şi creşte flexibilitatea
• aplicaţiile de întreprindere;
companiei. • dezvoltarea de aplicaţii.
răspuns:
Revenind la întrebarea „De ce outsourcing?", putem formula următorul
acţionari
pentru că este îmbunătăţită competitivitatea generală, creşte valoarea pentru
esenţĺaie,
sunt apticate cele rnai bune practici, este posibilă concentrarea pe cornpetenţete
retehno togizării
procesete sunt reatizate ta catitate nzondiată, este asigurat succesut
ea strategiei IT ta
accesut ta industrie şi ta cunoştinţele despre procese şi pentru atinier
obiectivete de afaceri.
Pentru ca analiza noastră să fie completă, la întrebarea „De ce NU outsorcing?"
răspunsul presupune analiza următoarelor rnotive:
26
Özmen, K., Prezentarea serviciitor de outsourcing TI, Iucrare prezentată Ia Conferinţa Internaţională de
Oürsourcing, Bucureşti, 9 apritie 2003.
27
Lită, E.A., Şerbănescu, D., Cine se teme de outsourcing?, în „PC Magazine Rornânia", noiernbrie 2002.

A L
PASCAL Tudor 137
Soluţiî îiitormatice intcgrate UCMrU qestuuiea aÍacerior-Ejij iiii,iwiui 4
136
(uz personal) transferul de competenţe şi controlul
calităţii
Dezavantaje: costurile menţinerii resurselor in
terne, costurile pregătirii personalului propriu, uti
Iizarea de personal insuficient instruit.

310440501RSL201140 Parteneriatul:
• realizarea în comun a planificării şi
evaluării riscului
Avantaje: serviciu bazat pe nevoi, acces continuu
la competenţe externe, gama completă de specia
lişti disponibili, tarife prestabitite, flexibilitate.
• control pe proiecte individuale DezavantaJe: costurite menţinerii resurselor in
• plata în funcţie de rezultate terne, costurile pregătirii personalului propriu, uti
• acoperire temporară şi delegări Iizarea de personal insuficient instruit.
reciproce
O altă clasificare29 identifică mai multe forme de externalizare:
• aplicaţiile. Constituie segmentul de outsourcing cu rata cea mai mare de
v
creştere. Furnizoruł fşi va asuma responsabilitatea pentru aplicaţiile contractate, inclusi
întreţinerea, fmbunătăţirea, sprij inul pentru utilizatori;
• platformele/mediilë de operare. Furnizorii de servicii asigură suportuł opera
echipamente
Fig. 4.37. Domeniile outsourcing-uIui IT ţional pentru o platformă sau tehnologie anume. Spre exernplu. furnizorii de
Prezentarea seűviciilorde outsourcing Tl, Conferinta internaţională Ue
(sursa: Ozmen, K.,
outsourcing, Bucureşti, iulie 2002)
oferă astfel de servicii pentru sistemele pe care le livrează;
e
• funcţional. Se externalizează doar o porţiune IT: fie o locaţie IT, fie anumit
aplicaţiilor,
funcţiuni IT (întreţinerea echipamentelor, heÎp-desk operaţional, întreţinerea
e esk ou/sou rcing, un
Potrivit aceleiaşi surse (Özrnen, K.), outsourcing-ul IT poate fi adoptat în formel dezvoltarea de aplicaţii), Unul dintre cele mai răspândite este hetp-d
că poate fi
următoare: serviciu la dispoziţia utilizatorilor, ceł mai adesea furnizat de la distanţă. astfel
• abordarea integrată: funcţiile IT sunt efectuate exclusiv de persońal din afară, partajat mai multor beneficiari;
tate, datorită
iar echipa externă îşi asumă responsabilitatea efectuării Iucrări{or; • pe scară largă, Este forma de extematizare cu cea mai amplă pubhci
Extemali
• abordarea parţiată: funcţiile sunt efectuate de o echipă mixtă, din care fac parte numelor de firme implicate şi sumelor sernnificative de bani din aceste contracte.
ă transferul
angajaţii proprii, asistaţi de specialiştii externi; zarea pe scară largă presupune eforturi considerabile ale celor două părţi şi implic
e lucru:
• parteneriatul: colaborare strânsă între echipa firrnei şi specialiştii din afară, complet al operaţiunilor IT către fumizor, Se pot concretiza urrnătoarele variant de
externalizarea funcţiunii IT sau outsourcing cornptet (total), care presupune
împărtăşirea cunoştinţelor, competenţelor şi experienţei complementare. —

de
Avantajele şi dezavantajele fiecăreia dintre cele trei forme sunt prezentate în tabelul 4.5. asumarea responsabilităţii pentru această funcţiune de către furnizor, Este vorba
ne de dolari. Numel e
contracte pe termen lung (până la 1O ani), cu valori anuate de rnilioa
Tabeĺul 4.5
care domină piaţa outsourcingului total sunt EDS şi CSC;
Modalităţi Ue adoptare a serviciilor de outsourcing —externatizarea operaţiunitor de pretLlcrare a datelor;
ce
Avaiztaje: riscuri şi costuritotale reduse, acces Ia externalizarea proceselor economice, prin încredinţarea activităţilor specifi
Abordarea iutegrală:
—

• iniţierea serviciului prin p]anificare în
cornun
. serviciul externalizat este integrat
nevoilor firmei
• echipa de bază şi managernent dedicate
• controlul deplin aI calităţii
Abordarea parţiată:
• specialişti cu experienţă
• realizarea în comun a managementului,
muncii şi consultanţei
resursele şi expertiza tehnică ale firmei presta
toare, precum şi Ia eforturile acesteia de cercetare
şi dezvoltare (resurse nedisponibile intern).
Dezavantaje: pierderea cunoştinţelor şi controlului
Ia nivel intern, pierderea unei resurse interne per
manente, percepţia unei absenţe a auditului, con
flictul între cultura organizaţiei şi abordarea
outsourcing.
Avantaje: economii de costuri, flexibititatea resur
selor, păstrarea cunoştinţelor şi competenţelor ifl
terne, recurgerea Ia competenţe externe de care
echípa internă are nevoie.
seCoopers
unei funcţiuni unui furnizor de servicii (Andersen Consulting, PriceWaterhou
sunt exemple de firme consacrate pe acest segment de outsourcing).
, JD
In ce priveşte externalizarea aplicaţiilor ERP, marii producători (SAP, Oracle
rcing. Aşa
Edwards, Baan), ca şi firmele lor partenere oferă de ani buni servicii de outsou
ă la 8
cum arătam, vaÎoarea anuală a pieţei de outsourcing pentru aplicaţiile ERP se cifreaz
miliarde USD. Totuşi, este oare oportună şi eficientă externalizarea aplicaţi ilor ERP?
Decizia de externalizare trebuie bine cântărită, In partea de avantaje punem simplit
atea
operaţională, investiţiile reduse, bugetarea clară (contractul fncheia t stipule ază o taxă
29Hayes, 1., Making the decision to outsource, http://cutter.com/consortium, 2001.
PASCAL Tudor
(uz personal)
Îunară fixă), mobilizarea resurselor în activitatea de bază a firmei, În ce priveşte deza
vantajele, trebuie mentionat „disconfortul" creat de locaţia fzícă a datelor (inclusiv cele
confidentiale şi cele strategice) la furnizorul de servicii, apoi flexibilitatea redusă a
310440501RSL201140
contractelor de extemalizare a aplicaţiilor ERP.
Apreciem că decizia de externalizare este o bună opţiune pentru firmele mici şi rnij..
locii, iar firmele mari pot opta pentru externalizarea componentelor operationale, cu grad
ridicat de complexitate şi menţinerea controlului deplin asupra celor strategice. In fîne
trebuie amintită o ultimă opţiune, insourciug-ul, o tehnică care utilizează metodele de ex
ternalizare, dar se bazează pe personalul intern pentru derularea propriu-zisă a activitătilor
4.4.2. Busrness Process Outsourcíng đecízie strategícă
— Totuşi, de ce sunt atât de puţine parteneriate BPO? Nu sunt puţine, căci multe firme
Externalizarea proceselor economice are loc atunci când o întreprindere încredin
ţează managementul şi optimizarea unei funcţiuni (precum aprovizionarea ori gestiune
debitorilor) unui furnizor specializat, care va derula activitătile din cadrul acesteia, pe baza
unui set prestabilit de indicatori de performanţă.
Nu s-a elaborat încă un studiu complet de evaluare a fenomenului BPO, dar
Gartner Group estimează că veniturile pieţei BPO se vor tripla în 2006 faţă de 1999,
ajungând la 301 mld. USD.
La început, BPO a însemnat contractarea de către o frmă specializată a execuţíef
complete a unui proces economic dintr-o întreprindere. Deťrnitia a suferit modificări o dată
cu maturizarea tehnologiiÎor informaţionale, în special a celor colaborative: BPO înseamnă
acum delegarea unui proces economic bazat pe IT unui furnizor extern care îl va deţine,
administra şi conduce conform unor indicatori de performantă predefiniti. Dacă primele
tentative de externalizare a proceselor s-au facut cu motivatia reducerii costurílor, s-a
constatat apoi că BPO oferă oportunităti pentru schimbare, adevărata valoare fiinä inovarea
i reactivitatea la cererile pieţei.
Iniţial, manageriî au considerat că cel mai înţelept şi lipsit de riscuri este să
externalizeze o funcţie partenerilor de afaceri, Mai apoi au fnţeles că firmele specializate
pe servicii de acest gen înlătură toate suspiciunile prin rezultatele pe care le-au avut şi
portofoliul de firme importante deţinut.
BPO nu mai este o noutate, a devenit o necesitate, O anchetă realizată în 1999,
de Cap Gemini şi International Data Corporation (IDC), a concluzionat că decizia de a
externaliza un proces dintr-o firmă este sprijinită de următoareîe avantaje:
• reducerea şi controlul desăvârşit aJ costurilor legate de procesulîn cauză;
• managementul complet al resurselor umane. Resursele umane sunt cele redirecţio
nate spre activităţi cu valoare adăugată mai mare. Angajatii fşi pun experienţa direct în slujba
clienţilor şi nu-şi mai consumă competenţele în activităţi complementare celor de bază;
• îmbunătăţirea performantelor tehnologice ale sistemului informational intern.
Apelând la serviciiłe unor furnizori specializati, companiile au acces implicit la investiţiile
acestora în tehnologie, metodologie şi oameni — investitîi realizate pe parcursul unor
perioade de timp considerabile. Printre câştiguri se numără şi experienţa dobândită ffl
domeniul respectiv, prin Iucrul cu diverşi clienţi cu necesităţi similare;
L
139
centrarea pe activităţiÎe principale ałe firmei. Companiile pot să se concentreze
pe o gamă mai largă de segmente de afaceri, în timp ce activităţile
de susţinere, secundare,
sunt acoperite de un furnizor extern;
• reducerea costurilor de infrastructură şí a ce?or de exploatare;
• gestiunea eficientă a resurselor disponibile.
Cum ar putea managerii să stabilească cu certitudine care din procesele economice
câteva fntrebări:
merită externalizate? Consultanţii sugerează ca manageruÎ să-şi adreseze
de felul acesta m-aş
şunt cel mai bun în realizarea acestui proces? Dacă aş începe o afacere
să ia în calcul şi
angaia să o conduc? Iar dacă răspunsul este „nu" înseamnă că trebuie
varianta BPO.
lor să
preferă discreţia asupra BPO, de teamă să nu fie percepute ca o slăbiciune, iar clienţii
ale căror
devină suspicioşi, Pe măsură ce piaţa se maturizează şi se consacră ftrme
specialitate şi renume sunt recunoscute, serviciile acestora adaugă valoare produselor/ser
gestiunea
viciilor firmelor beneficiare, Procese precum administrarea resurselor umane,
sunt
lanţului de aprovizionare, distribuţia, serviciiÎe de plăţi, relaţiile cu clienţii ş.a.
şi experienţa specialiştilor .
tranzacţionale în fond, dar totuşi rămân dependente de expertiza
Unul dintre segmentele care înregistrează creşteri susţinute este ceł al relaţiilor cu
clienţii. In Îoc să miÎiteze pentru irnpÎementarea unui sistem e-CRM la firme?e interesate,
ceča ce presupune timp şi bani, furnizorii preferă să le vândă accesuł la platforma e-CRM,
de
o infrastructură securizată de hardware, software şi reţele sau la eReps, sistem
interacţiune cu clienţii prin teÎefon, e-mail sau life Web chat. Explicaţia este simplă: aceste
sisteme sunt iniţiative strategice, impuse de piaţă, iar firmele nu-şi pot permite să aştepte
18 luni pentru implementarea propriilor sisteme.
Un lucru este cert: presiunile din ce în ce mai mari din lumea afacerilor au făcut ca
organizaţiile care deţin componente IT să apeleze din ce în ce mai mult la outsourcing,
transferând către oterţă parte sarcinile noncritice sau pe cele care depăşesc competenţele în
cadrul companiei, Intre criteriile de selecţie a furnizoruÎui se numără:
• garanţia reducerii costurilor specificate în contract;
• experienţă în industria companiei beneficiare;
• cołaborare strânsă cu clientul pentru a preveni pierderea controÎului;
• experienţă demonstrabilă în BPO;
cultură de firmă compatibilă cu a clientului;
• strategia de resurse umane;
centre de excelenţă pentru efectuarea proceselor;
• strategie de cercetare şi dezvoltare;
• absenţa conflictelor de interes cu alţi clienţi;
instruirea continuă a personalului.
Perspectivele BPO sunt bune: conform estimărilor Dätaquest, veniturile BPO pe
categorii de aplicaţii sunt în creştere: gestiunea resurselor umane de la 26,2 mld $ fii
—
1999 la 76,4 rnld $ fn 2004, distribuţie şi gestiunea lanţului de aprovizionare-desfacere de —
la 30,9 mld $ la 81,7 rnld $‚ managementul relaţiilor cu clienţii de la 11,3 mld $ la 38,8
—
mld $‚ pentru aceeaşi perioadă.
PASCAL Tudor $oluţíi inlormatice integrate ijeiiirn gestiunea afaceriioriüp Capitolul 4 141
140

(uz personal)
O tendinţă care se va accentua în perioada următoare este constituirea de alianţe
între furnizorii BPO şi cei care externahzează servicii IT, Primii aduc expertiza de calitate
4.4.3. PiaIa de oufsoutcîng

în derularea proceselor economice, iar ceilalţi experienţa fn furnizarea infrastructurii Cea mai mare răspândire a practicii outsourcing-ului s-a înregistrat în SUA,
310440501RSL201140
tebnologice, Logica şi sinergia acestei alianţe sunt ilustrate în fgura 4.38.
Furnizori de
procese
Europa, America de Sud şi Asia-Pacific, unde conducerea strategică a multinaţionalelor o
consideră una dintre cele mai importante surse de profit şi performanţă (concluzia
raportułui Global Top Decision Makers $tudy an Business Process Outsourcing,
economice
sponsorizat de Price Waterhouse Coopers şi realizat în 1998 de o firmă de cercetare a
pieţei, Yankelovich Partners). Studiul evidenţiază:
Experienţa BPO: în toată lumea 63%, SUA 72%, Canada 73%, Australia 72%,
Japonia 60% şi Europa 55%. Top-managerii intervievaţi au raportat că în companiile lor au
Furnizori de fost extemalizate una sau mai multe procese furnizorilor de servicii outsourcing;
infrastructură Satisfacţie ridicată: SUA 91%, Canada 95%, Australia 72%, Europa 87%,
America de Sud 70% şi Japonia 53%. Executivii au considerat că programele lor BPO au
acoperit fn totalitate aşteptările.
ĺŕ% Valoarea acţiunilor: SUA 75%, Canada 81%, Australia 80%, Europa 54%,
America de Sud 48% şi Japonia 1 6%, Managerii au raportat că BPO a sporit
Fig. 4.38. Convergenţa BPO cu outsourcing-ul IT
(sursa: www.outsourcing-requests.com/center/jsp/story.jsp?id=1 851, 2001) profitabilitatea companiilor lor şi a adăugat valoare acţiunilor firmei.
Companiile cercetate în cadrul studiului au indicat obţinerea de multiple beneficii şi
lărgirea considerabilă a portofoliul de servicii oferite clienţilor săi, Un alt avantaj este
$uccesuî acţiunilor de extemalizare a seiwiciilor IT nu doar a obişnuit firrnele cu reproiectarea proceselor interne.
acest rnod de lucru, ci łe-a întărit ideea că extemalizarea este o decizie bună. Noi provocări Există însă şi cazuri fn care nu s-au înregistrat rezultatele aşteptate, Vina nu este de
apar. Spre exemplu, angajaţii de astăzi, mai mult decât familiarizaţi cu Intemetul, doresc natură tebnologică, ci se datorează reticenţei la schimbare în interiorul organizaţiei. Cultura
acces la inforrnaţiile necesare prin site-ul web al firmei lor, Firma trebuie să facă pasul angajaţilor poate fî un atu important aÎ evoÎuţiei favorabile.
urrnător celui de externalizare a aplîcaţiilor de resurse umane: BPO, Noul tip de fumizor In lume sunt peste 60 de ţări menţionate ca active în outsourcing (vezi figura 4.39).
BPO trebuie să poată oferi mai mult decât expertiza în procesele economice, ceea ce este
Outsourcing in Romania:
posibil prin alianţele BPO-outsourcing IT, care asigură beneficiarilor servicii cornplete. 135 milioane USD
Tehnologia a constituit faza de pionierat a outsourcing-ului, acurn 40 de ani. Şi
constituie fncă o piaţă activă, dar deja matură. Piaţa BPO este relativ tânäră, în formare şi
cu o rată de creştere rapidă. Furnizorii de servicii IT care vor forma alianţe cu cei de BPO
îşi vor întări poziţia pe noua piaţă. Unul dintre cei mai mari outsourceri IT, IBM, a fcut
deja mutări irnportante. Intre acestea, alianţa cu PriceWaterhouseCoopers, care i-a facilitat
câştigarea unui contract global de outsourcing cu Procter & Gambte pe 10 ani, fn surnă de
400 rnilioane de dolari (Human Resources Bztsiness Transforniation Outsourcing)30. Prin
acest contract, IBM va sprijini 98.000 de angajaţi în 80 de ţări, serviciile oferite incluzând
salarizarea, administrarea beneficiilor, servicii de repatriere şi relocare, gestiunea cheltu
ielilor de deplasare etc. De asernenea, IBM va asigura dezvoltarea şi gestiunea aplicaţiilor
din sisternul Resurse umane, inclusiv a sistemului $AP deja implementat la Procter &
Gamble, Ca şi alte firme, IBM consideră BPO o sursă-cheie de noi venituri, chiar dacă
aceasta presupune implicarea în zone netradiţionale. Foniând în 2002 1BM Business
Conszílting Serviees şi achiziţionând divizia de consultanţă a PriceWaterhouseCoopers (o 24O2 Q—17ili

afacere de 3,5 rniliarde de dolari!), IBM şi-a întărit poziţia fruntaşă şi în rândul Fig. 4.39. Outsourcing-uI în Iume
organizaţiilor cu servicii de consultanţă.

°
http:I/www. ibrn.com/news/ai/2003/09!092 .html.
PASCAL Tudor
142 Solutii informahce integrate pentru gestíunta afaCttiIot-ERP
(uz personal)
Business Process Outsourcing este prezentul şi viitorul companiilor în actualul
context internaţionat, de głobalizare a afacerilor, Din punct de vedere tehnologic, aplica
ţiile sunt susţinute de un larg evantai de platforme, Oferta pieţei este variată şi cuprinde;
310440501RSL201140
platforme IT Outsourcing: firrne care oferă în special infrastructurí hardware,
servicii de securitate şi facilităţi de recuperare a datelor pierdute. Delimitărn la acest nivel
conceptuÎ de co-sourcing: principala cerinţă a clientului (pe lângă acoperirea profesionaÎă
a procesułui externałizat) constă în controlul total sau parţial aI infrastructurii IT. Se
regăsesc aici companiile mari care au realizat investiţii semnificative în teLmologia
informaţională, iar mediul apÎicaţiiÎor interne acoperă cerinţele proceselor strategice
organizaţionale, Compania externă realizează securizarea posturilor şi promovarea
personalului transferat, administrează toate funcţiile sistemului şi asigură suportul tebnic şi
aplicaţiile specifice domeniului externalizat. De asemenea, găzduirea aplicaţiilor sunt
ideale pentru companiile care doresc să-şi transforme tebnologia existentă şi să adopte pe
scară Iargă ułtimele inovaţii din domeniu, Compania externă furnizează, în acest caz.
infrastructura de reţea şi tehnologia de server, în timp ce clientul rămâne proprietarul
aplicaţiilor sale. ModeÎul presupune confidenţialitate la nivel înalt din partea companiei
externe.
servicii complete pe procese sau Business Process Outsourcing propriu-zis:
firme care se angajează să preia un proces funcţional complet (cum ar fi contabilitatea sau
procesul în
finanţele). Furnizorii fşi asumă, fn acest caz, toate responsabílităţile legate de
care consideră că
cauză, Denumit şi fuIl-outsourcing, acesta este potrivit cornpaniitor
nu este
tebnologia informaţională este importantă pentru succesul afacerii lor, dar
mari ce consideră că
activitatea lor principală. In general, acestea sunt organizaţii
pentru
recurgerea la servicii de la o companie externă este cea rnai adecvată strategie
obţinerea de avantaj e competitive.
l outsourcing de aplicaţii: firme care administrează şi asigură întreţinerea
Iivrează
aplicaţiilor, O primă categorie este Apptication $ervice Provider (ASP), care
O alta este
clienţilor seturi de apticaţii, iar adrninistrarea se face Ia sediuł acestora.
la sediul
Application Maintencmce Outsourcing (AMO), unde aplicaţiile sunt întreţinute de
este prinła formă de
ałtor clienţi sau de la cel propriu, Cea mai frecvent utilizată
externalizare (ASP).
rulând
Varianta de externalizare în care un terţ oferă firmei funcţionalităţile dorite,
Applicatîofl
aplicaţiile specifice procesului externalizat pe sistemele sate, se numeşte
şi furnizeaZă
Service Provider (A$P). Altfel spus, un ASP este o companie care dezvoltă
sau taxe de
servicii folosite în comun de mai mułţi utilizatori, care plătesc un abonament
printr-o reţea
folosire, serviciile fiind furnizate dintr-o locaţie centrală prin Internet sau
beneficii
privată. ASP presupune acces partajat, sub control, la anurnite servicii. Ca
focalizarca
menţionăm în primuł rând investiţiile iniţiale modeste şi costurile predictibile,
moda, la nivel
resurselor pe obiectivele critice şi posibilitatea de la fi mereu în ton cu
tehnologic. Avantajete sunt multiple: şi
posibilitatea de a închiria aplicaţii scumpe, inaccesibile companiilor mici
mij locii;
143
Capítalul 4
logic;
• acces Ja suport tebnic şi consukanţă specializată, servicii cu înalt nivel tebno
• pošibilităţi de îmbunătăţire continue;
l aplicaţii care devin funcţionale într-un interval de timp foarte scurt.
Companii care altfel nu şi-ar fi permis achiziţionarea unei aplicaţii scumpe cum ar
o pot fnchiria de la un A$P.
—
fi o aplicaţie pentru proiectarea asistată de caÎculator —
Specialiştii descriu trei modele ASP. Primul, cel iniţial, a fost concentrat pe furnizarea şi
administrarea aplicaţiilor desktop, Al doilea vizează furnizarea şi administrarea serverelor
de apłicaţii ERP ori CRM. Al treilea model se referă la o nouă generaţie de produse, care
sunt oferite clienţilor ca servicii Intemet (ex. aplicaţiile de tip portal).
In Occident există tot atâtea tipuri de ASP-uri câte tipuri de servicii sunt oferite.
Diferitele variante includ frnizorii independenţi de software ISV (Independent Sofźware
Vendors), fumizorii de servicii complete FSP (Full Service Providers), furnizorii de
serviciî de afaceri BSP (Business $ervice Providers) şi cei care găzduiesc aplicaţii Internet
IAHP (Internet Application Hosting Providers).
Pentru a completa analiza efectuată trebuie să amintim şi eşecuńle înregistrate de
proiectele de extemalizare a proceselor, Presa prezintă eşecurile companiei Andersen
(celebra companie de consultanţă) care a calculat greşit bilanţul în cazul a doi clienţi
importaiiţi. Efectul s-a văzut la bursa din New York care a reacţionat de fiecare dată.
Ambele cazuri au afectat companiile respective, care declaraseră că se află într-o situaţie
financiară pozitivă, Dar orice decizie are riscul ei şi se spune că până nu rişti nu câştigi.
In lume, fenomenul externalizării este atât de important şi a căpătat o amploare atât
de mare, fncât au luat fiinţă organizaţii internaţionale şi naţîonale fn diverse ţări pentru
membrii interesaţi în outsourcing, alianţe, comerţ electronic şi servicii partajate. Câteva
exemple31:
W WITSA Worldlnformation Technology and $ervices AUiance32:
—
• consorţiu de 46 de asociaţii din industria IT din toată lumea;
• membrii săi reprezintă peste 90% din piaţă mondiată de IT;
• studiul: „Digital Planet 2002 The Global Information Economy" realizează o
—
comparaţie între ţări privind chelmielile pe hardware, software, telecomunicaţii.
CAPS The Center for Advanced Purchasing $tudies33
—
• organizaţie nonprofit de cercetare a pieţei, sponsorizată de Arizona $tate
University, College of Business şi National Association of Purchasing Management;
are misiunea de a ajuta firmele în stabilirea strategiilor de piaţă.
l
® I$M Institute for Supply Management34:
-
• una dintre cele mai respectate asociaţii educaţionale din SUA;
• are legături cu peste 48.000 de specialişti în gestiunea lanţului de distribuţie;
Moisa, T., Outsourcing în dorneniul IT, Conferinţa intemaţională de outsoucing, Bucureşti, 17 iulie 2002.
http://www.witsa.org.
http://www.capsresearch.org/.
hhp:/!www.ism.ws/.
 r

PASCAL Tudor iiuÍioIuI4 14i

$eluţii rnformatice inteurate pentru gestíunea atacetilot-ERP
(uz personal)
144

• lider naţíonal şi internaţional fn probleme de marketing şi achiziţii.

• proiect nou: promovarea unui nou nume de marcă Romania „The European IT
Highway";
® $UA: Information Technology Association ofAmerica35 (ITAA): • are 68 de membri reprezentând firme din domeniul IT.
310440501RSL201140
• asociaţie comerciałă ce reprezintă industria IT din SUA;
• are divizii dedicate apłicaţíilor de întreprindere, Internetului şi
serviciilor IT;
comunicaţiilor, 2. Asociaţia Română pentru Industria Etectronică şi $oftware42 (ARJES):
• realizare proiecte lobby;
• proiecte: „Program strategic minimat pentru dezvoltarea exportului de software',
ţări.
• include peste 500 de firme americane şi 49 de asociaţii din diferite „Eliminarea bariereîor fn importul de tebnologie avansată", „Parc tehnologic",
® Canada: Information Techuology Association ofCa nada36 (ITAC):
„Incubator de proiecte software";
asociaţia industriei IT dín Canada; • organizarea manifestării Binary Expoziţia Naţională de Evaluare a Producţiei
• reprezintă 1.300 de firme de calculatoare şi telecomunicaţii;
—

Canada; de $oftware;
• reprezintă peste 70% din cele 542.000 de locuri de muncă în ÍT din • activitate remarcabilă în promovarea expormlui de produse şi servicii IT;
• fncasări de 132.6 mld $‚ 5.3 mld $ fn R & C, 44 mÎd $ export. • are 219 membri reprezentând firme din domeniul IT.
Companies37
® INDIA: National Associatîon of $oftware and Service În concluzie...
(NAS$COM): Tendinţa outsourcing-ului este cel mai bine conturată în arena e-business. Iniţiativa
;
• reprezintă firme din domeniile software, servicii IT, Intemet, E-commerce
informaţii din e-business ar fi fost un eşec în absenţa outsourcing-ului şi a întreprinderilor virtuale. Păs
• este o cameră de comerţ şi singurul punct de referinţă pentru orice
este pe locul 1 pe trându-şi doar activităţile de bază, pentru care au investit şi dezvołtat competenţe.
indistria IT şi servicii informatice din India, având în vedere că India companiile virtuale externalizează toate celetalte activităţi firmelor specializate. De exem
piaţa de outsourcing.
(IA$H): plu, marii comercianţi de pe web externalizează activităţile Jegate de stocuri (depozitare,
® ISRAEL (Iocul 4 mondial): Israeti Association of$oflware Houses38
gestiune, transport şi livrare), inclusiv funcţionalităţile IT asociate, companiilor specia
• umbrela firmelor de soflware şi IT din Israel;
lizate, precum UPS sau Airbone Express43. Astfel, corporaţiile virtuale sunt extrem de
• reprezintă interesele a peste 100 de membri.
9 (ISA): agile, ele pot apare peste noapte şi crea noi zone de potenţial de afaceri. Intreprínderile
®IRLANDA (locul 2 pe piaţa de outsourcing): Irish Soflware Association3
de angajaţi. tradiţionale trebuie să răspundă acestor provocări devenind şi ele virtuale: „să scape" de
• reprezintă peste 800 de firme de software din Irîanda cu circa 40.000
„$ilico n Taiga": activităţile neesenţiale şi să concentreze resursele eliberate în activităţile esenţiale,
© RUSIA: National Software Development Alliance4°
IT în Rusia; generatoare de profit Ultirnii ani au arătat o explozie a serviciilor de outsourcing, în
• plan foarte agresiv de promovare a outsourcing-ului de servicii
din Rusia; special BPO, firmełe fumizoare câştigând renume (best-in-ctass) în derularea diferitelor
• prezintă detaliat firmele de dezvołtare software
procese economice.
oferte în licitaţii internaţionale;
• activităţi de cercetare/dezvoltare şi proiecte de inginerie.
In ţara noastră activează două mari asociaţii profesionale:
(ANIS):
1. Asociaţia Naţionată a Industriei de Software şi $ervicii din Rornônia41
• desfăşoară activităţi de promovare a industriei de soflware din România;
pentru Intreprin
• în 2001, a realizat proiectul TIGREUS Incubator Tehnologic
—

şi James
derile româneşti în SUA, împreună cu universităţile George Mason
Madison din Virginia SUA;
—

realizarea de
• promovează reducerea fiscalităţii şi incłuderea activităţii de
programe printre activităţile de producţie;

http:ĺĺwww.itaa.org.
36
http://www.itac.ca.
‚
http://www.nasscom.org.
3B
http://www.iash.org.il.
42
http:/!www.software.ie. Iittp :/Iwww. aries .ro
43
http:ĺ/www.nsda.net/home.asp. Hayes, 1., oj:. cit.
41
http://www.anis.ro.
PASCAL Tudor r
(uz personal) Capitolul 5
310440501RSL201140 Enterríse IiiiIîcaIíons InIefJratíon

„Áşa e că până acurn nu stărn nici bine, nici rău,

adică nici aşa, nici att,ninterî?
LL. Caragiale

Informatizarea, boomul informaţional, dezvoltarea economică globală, specifice

secolului XX, au declanşat tendinţa de organizare a sistemelor informaţionałe fn modele
din ce în ce mai complexe.
Principiuł integrării derivă din principiul ordinii şi organizării, Prin integrare1 creşte
complexitatea, dar şi calitatea, pentru că reuniunea sistemelor presupune adăugarea de
cornponente evolutive şi emergente, Dacă organizarea duce ta integrare şi integrarea duce
la compłexitate, aceasta dín urmă determină la rândul ei diversificarea, Din punct de
vedere al diversităţii, integrarea este efectul evoluţiei ciclice şi progresive a unui melanj de
tehnologii şi este sprijinită de performanţele şi de expertiza profesioniştilor.
La început, conotaţiile procesului de integrare au fost în principal tebnice şi s-a
acordat mai puţină importanţă aspectelor calitative, Noţiunea de sistem integrat presupunea
aspecte hardware şi probleme de interconectare a cornponentelor calculatoarelor: o suită de
echipamente şi programe care lucrează împreună. In prezent, procesul de integrare s-a
extins şi vizează programe, date şi comunicaţii.
Intr-o lume în care atenţia se îndreaptă asupra cyber-clienţilor, cyber-companiilor,
angajaţilor virtuati şi vitezei fn comunicare, caracteristicile procesului de integrare nu sunt
numai de natură tehnică. Sistemełe integrate se referă la sisteme cornplete, cu procese de
afaceri, practici manageriale, interacţiuni organizaţionale, transformări structurale şi
managementul cunoştinţełor.
Supusă presiunilor mediului economic, dar mai ales celor tehnologice, organizaţia
de astăzi trebuie să se tupte şi cu sarciniÎe complexe, scumpe şi mari consumatoare de
muncă ale integrării sistemelor, Şi asta pentru că, din nefericire, sistemele inforrnaţionale
au tendinţa de a acumula mereu noi componente, fn loc să le înlocuiască pe cele vechi.
Enterprise Apptication Integration (EAI) a apărut ca o soluţie sałvatoare pentru problema
integrăríi, chjar dacă este, la rândul ei, scumpă, presupune eforturi considerabile şi necesită
adaptări şi particutarizări specifice fiecărui proiect în parte, Lăsând deoparte aceste aspecte,
soluţiile EAI şi-au demonstrat viabilitatea, prin abordarea structurată, raţională, bazată pe
tebnologii validate de practică.

Pentru amănunte referitoare la integrare, vezi şi Simion, D.M., Organizare, integrare, complexitate —

triptic-cheie pentru gândire şi ac;iune, lucrare publicată în Gtobatizarea şi educaţia economică universitară,
vol. 3, Editura Sedcom Libris, laşi, 2003, pp. 235-240.
PASCAL Tudor
148 Soluţu întormatice întegrate pentru gestîuiiea aíacetîiotij Canîtolul 5 149

(uz personal)
Apreciem că Enterprise Applications Integration este o nouă sintagmă născută din
reunirea mai multor tehnologii. Insuşi ERP este supus proceselor de integrare cu alte plat
Cel mai edificator exemplu de companie care e reuşit să se reinventeze continuu
este cel al gigantului IBM (adrnirabilă rezistenţa pe piaţă, în top, a acestei companii). Incă
forme ERP (ERP2ERP), cu Business-to-Bvsiness (B2B), płatforme workJ?ow (proprietare din anii ‘60, Big Btue a întâmpinat dificultăţi în schimbul intern de documente, fn domeniul
310440501RSL201140
ori componente ale produselor groupware, precum Lotus Notes), mai vechile platforme
Etectronic Data Interchange şi mai noile Business Process Managernent (BPM). „Reacţia
cosmică" poate fi descrisă prin ecuaţia:
partajării informaţiei din document şi mai ales în utilizarea eficientă şi unítară a
documentelor. Dimensiunile colosale ale companiei şi diversificarea platformelor hard şi
soft, precum şi a programelor de editare şi compoziţie utilizate au condus la o situaţie
paradoxală, în care, practÍc, oamenii de la IBM nu se puteau fnţelege, In aceste condiţii,
EAI = ERP2ERP + B2B + workflow + EDI + BPM IBM a lansat un proiect de cercetare în scopuł de a găsi o soluţie unitară pentru sistemul
juridic al companiei, Ideea iniţială era de a pune la punct un sistem de marcaje axat pe
problemă, Echipa condusă de Charles Goldfarb s-a orientat în consecinţă spre un sistem de
Dacă analizăm situaţia din România, observăm că problema este inexistentă, având marcare extensibil, care s-a constituit apoi într-un metałimbaj universal aplicabil, numit
în vedere faptul că până în 1990 informatizarea la nivelul societăţii era la kilornetnil zero. GML (Generatized Markup Language), Pe baza acestei specificaţii a fost dezvoltată la IBM
In statele cu tradiţie tehnologică, a căror experienţă în informatizare a crescut o dată cu prima aplicaţie internă numită I$IL, care apoi a devenit un produs-program numit
evoluţia calcułatoarelor, problema este deosebit de serioasă. Din perspectivă tehnologică, BookMaster. Chíar dacă a pornit de la ideea documentelor este primul exemplu de aplicaţie
integrarea sistemelor presupune îmbinarea unor tehnologii diferite şi adesea incornpatibile, integrată. Integrarea platformełor de gestiune internă a reprezentat următorul pas.
de aplicaţii, date, comunicarea printr-o arhitectură uniformă şi crearea unei structuri de
lucru funcţionale, Pare deosebit de complicat şi aşa şi este.
Există numeroase exemple reuşite: companii de renume, cum ar fi Boeing, Wał
Mart, Merrilł Lynch, Federal Express sau Crysler nu numai că au depăşit dificultatea
eforturilor iniţiale, dar au şi ajuns la un nivel avansat în integrare2. De exemplu, pentru
construirea un prototip sau modeł, Boeing proiectează şi testează 777 de intrări on-line.
Clienţii companiei, United Airlines sau $ingapore Air, au acces direct la liniile de design
ale aparatelor de zbor. Mecanici, piloţi şi ingineri lucrează împreună la mentenanţa
avioanełor, caracteristicile de zbor şi de design, dimensiunea optirnă, sistemele electronice
şi cele intełigente de ła bord (aceste şedinţe de lucru poartă numele de brainstorrning).
Rezultatul constă fntr-un prototip de superaeronavă la al cărui succes concură nenumărate
tebnołogii şi procese de afaceri. In construcţia lui se economiseşte cu până la 40% din
timpul de lucru, comparativ cu un proiect desfăşurat în mod clasic, Prin integrarea
Fig. 5. 1. Arhitectura e-business
tebnologiilor, proceselor, a noilor structuri organizaţionale şi a performanţelor umane şi (prelucrare după www.metagroup.com)
Crysler a reuşit aceeaşi performanţă reduceri de 40% în designul unui nou prototip de
—

maşină.
In $UA şi Canada Îucrul la enormele baze de date Cobol, al căror nume sugera
competitivitate în ariii ‘60-'80 şi tranziţia acestora pe noile platforme a constituit ani la
rând sursa prosperităţii a nurneroase companii de soft Problemele de conectare fn reţele a
calculatoarelor de performanţe, mărimi şi generaţii diferite (ne referim în mod special la
sistemele mainframe ale anilor ‘60-'70, la familiile de minicalculatoare din perioada ‘70-
‘80 şi la clasele de calculatoare servere, microcalculatoare dii anii ‘80-'90) au fost
— —
Privirea de ansamblu oferită de figura 5.1 certifică complexitatea fenomenu1ui
e-business. In actuala lume a afacerilor electronice, evoluţia vertiginoasă a platformelor
tehnologice a diversificat pieţele şi le-a conferit trăsături virtuale, accentuâňdu-se astfel
caracterul digital al mediului economic global, Pot fi identificate3 mai multe tipuri de
platforme electronice:
• firmă firmă, business-to-busíness: B2B;
—

intens studiate, în special odată cu intrarea platformelor web pe tărâmul afacerilor. De • firmă consumator, business-to-consumer: B2C;
—

aceea un sistem este perfect integrat atunci când reuşeşte să aducă la unison sistemele • firrnă angajat, bvsiness-to-ernptoye, B2E;
—

existente cu ceÎe nou implementate.

Pentru arnănunte, vezi şi Georgescu, M., Fieţele etectronice şi neteconomia, fn volurnul Sisteme
2
Myerson, J., Enterprise Systerns Integration, Auerbach Publications, 2002, pp. 5-6. Informaţionate pentru afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 2002, p. 103.
PASCAL Tudor
150 Soluţîí nlormaÍice integtatc eHtru !JesHwIea aÍaccriIur-[iii
(uz personal)
• firmă administraţie, business-to-administration, B2A;
—
• administraţie-consumator, adrninistration-to-consumer, A2C.
Sloganuł lanţułui de integrare enunţat de titlul acestui capitol este „O singură
310440501RSL201140
companie o singură viziune ctient", Imaginea care se desprínde este aceea a unor sisteme
—
informaţionale strategice. care lucrează împreună pentru ca produsee şi serviciile să
satisfacă cerinţele clienţilor, rapid şi la nivel înalt calitativ, oriunde şi oricând. Linia
mediană este asigurată de inteligenţă, cunoştinţe şi expertiză. Experţii sunt foarte
importanţi în acest joc şi de aceea ei sunt implicaţi în procesele clienţilor şi în dezvoltarea
aplicaţiilor.
51. Inlcgrarea IaliţuIui furnízor afacere clíenţí
— — — uarteneri »e scala
e-busness
Tendinţa de pe piaţa integrării, la sfârşitul anilor ‘90, a fnsemnat descentrałizarea şi
personaÎizarea sistemelor Enterprise Resource Planning. Având fn vedere complexitatea
acestor aplicaţii, Gartner le numeşte aplicaţii spaghetti, a căror acumulare în cadrul
organizaţiilor poate genera o situaţie de haos. La începutul noului mileniu, fşi face simţită
prezenţa o nouă evoluţie şi anume integrarea unui lanţ complet de soluţii (ERP-SCM
CRM), care să acopere funcţional procesele economice, prin tehnołogii care colaborează
cu succes în cadrul sistemełor distribuite. Harta aplicaţiilor şi tehnologiilor unei organizaţii
devine şi mai compłicată.
Ideea sistemeor Enterprise Application Integration (EAI) este fascinantă datorită
avantajelor, dar aplicarea ei este extrem de complicată, atât datorită probfemelor
tebnologice, cât şi celor organizaţionale. Implementarea EAI este o iniţiativă strategică şi
presupune mai mult decât dezvoltarea de produse-program, respectiv reproiectarea
mediului organizaţionaÎ, includerea tehnoÎogiiłor viitoare, totul cu maximă eficienţă,
costuri acceptabile şi cu o minimă redundanţă a datelor. Haosul determinat de amalgamul
de aplicaţii şi tehnologii se transformă în ordine.
Deci, prin integrarea afacerii în platforme Enterprise Application Integration, se
aşteaptă atingerea de benefîcii maxime, sałvarea costurilor şi §exibilitate în afaceri.
Terence Q ‘Donovan, manager IT, Data Mirror Toronto, punctează cele mai importante
avantaje4:
• scalabilitate înlocuirea tuturor interfeţelor cu una singură care asigură toate
—
punctele de acces la sistemul informaţional, administrarea lor facilă şi posibilitatea
adăugării de alte instrumente sau aplicaţii;
• perfonnanţă pachetul de aplicaţii oferă siguranţa deplină a datelor;
—
abiÎitatea de a schimba anumiţi parametri (numele
• uşurinţă în desfăşurare —
sursei, numele ţintei) este esenţială;
• administrare centralizată interfeţele sunt administrate automat de la un punct
—
central;
4
www.metagroup.com.
CaUIIOIUI 5 151
• precizie în procesăriĺzero greşeli abilitatea de a livra datele la ţintă, imediat
după citirea sursei, este foarte importantă;
eterogenitatea survelor
—
procesul de transformare a datelor în łnformaţii
—
presupune posibilitatea de a combina date din surse eterogene;
• securitatea apÎicaţiile prevăd nenumărate standarde de securitate (ex: Secure
—
Sockets Layei IPSee, Pretly Good Privacy);
• catitatea tehnologică a partenerilor proiectele de anvergură obligă companiile
—
să dezvolte relaţii de afaceri numai cu parteneri care deţin deja sisteme integrate. Numai
cei care vorbesc acelaşi limbaj tehnologic pot să se fnscrie în afaceri de acest gen;
training desfăşurarea de programe de instruire;
—
• suport nelimitat 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână din 7, suport telefonic şi
—
web cu acces rapid la baza de cunoştinţe a întreprinderii pentru rezolvarea rapidă a
problemelor;
• grupuri de utilizatori — organizarea unei baze de utilizatori, partajarea
experienţelor, a celor mai bune practici şi popularizarea cazuriłor reuşite şi a eşecurilor;
• referinţe deţinerea unei platforme integrate reprezintă cea mai bună
—
recomandare în lumea afacerilor electronice.
iJ. Ce este MP
Ideea de afacere integrată nu este nouă (vezi exemplul menţionat IBM), fiind
formulată pentru prima dată în epoca mainframe-urilor.
EAI însă, ca şi categorie distinctă de software, s-a conturat la mijÎocul anilor ‘90.
Delimitarea clară a venit la sfârşitul deceniului, în anii de explozie a pieţei ERP, când
aceste suite de aplicaţii şi integrarea informaţionalä au atins un nível maxim de interes.
EAI s-a consacrat atuncí ca soluţie integratoare A2A (Application-to-Applîcation), pentru
conectarea noilor aplicaţii fn sistemele existente.
Următorul pas a fost utilizarea EAI în spaţiul de integrare interîntreprinderi şi ca
tehnoÎogie de suport pentru aplicatiile B2B. Succesul iniţiativetor e-business, ce se
manifestă tot mai pregnant în noul miłeniu, depinde în cea mai mare măsură de succesul
integrării cu sistemele deja funcüonale în organizaţiile beneficiare, Pentru că e-business
îuseamnä mai mult decât site-uri web cu design impresionant, „care-ţi iau ochii". Infor
maţiile aplicaiilor e-business trebuie să ajungă în sistemul central de administrare aJ fir
mei, pentru a avea imaginea clară a situaţiei stocurilor, a proceselor de productie, a
operatiunilor de vânzare sau distribuţie, In absenţa integrării, aplicaţiil e-business nu-şi
pot atinge adevărata valoare.
O altă forţă motrice a creşterii interesului pentru EAJ o constituie sistemele front
office (CRJ\'I) şi cele colaborative (SCM), care nu-şi pot atinge obiectivele funcţionând
‘ndependent, ci doar în legătură strânsă cu aplicaţiile de bază din sistemul back-ofjke al
firmei, Investiţiile în apłicaţii CRM ori SCM trebuie să ia în calcul şi costurile integrării,
care asigură corelarea proceselorfront_ofjice şi back-ofjîce.
Corespunzător paşilor de mai sus, evoluţia eforturilor de integrare din cadrul
Organizaţiilor poate fi ilustrată şi ca în figura 5.2. Pot fi delimitate patru niveluri ale
‘ntegrării, indicând direcţia de concentare a eforturilor tebnologice, Realitatea arată că
foarte multe firme se „zbat" între nivelurile 2 şi 3, dar visează la stadiul 4.
 i

PASCAL Tudor Soluţîi íntormatîce rntcgrato ucniru qesliuuoa aĺaccrĺIo,[Hp iinitolul5

153
152

(uz personal)
r Nivelul J
Integrarea punctuală
Firma a stabilit o infrastructură pentru
schimbul de date între aplicaţii.
fiecare interfaţă este construită Definiţii EAI
Tabelul 5.1

separat

310440501RSL201140
Nivelul 2
Firma uljlizează instrumente
middleware avansate pentru
EAI reprezintă
integrarea aplicaţiilor la toate nivelurile de desfaşurare a afacerilor
corporativ.
din cadrul unui lanţ

de dezvoltare a
procesul de integrare performantă a aplicaţiilor mułtiple, indiferent de tipul
[1terarea structurală
J standardizarea şi controlul schimbului
de date întTe aplicaţii.
acestora şi de tehnologiile pe care se bazează (compatibile sau nu).
legăturilor între
Firma a realizat tranzitia de la instrumente software sofisticate pentru implementarea şi automatizarea
Nivclul 3
inťormalii partajate între aplicaţii la aplicaţiile back-office, front-office şi aplicaţiile partenerilor de afaceri.
ce transformă
mixtură de tehnologii, workfow şi metodologii de modelare a proceselor,
gestiunea tluxului inforrnaţional între
hitegrarea proceselor aplicatii realizată în jurul unui model
area condiţiilor
al proceselor deHnit. organizaţia într-un organisrn agil, flexibil şi capabil să răspundă rapid la schimb
pieţei.
tea dintr-un
‘t Afacerea este complet transťormată pachete de instrumente, metode, tehnologii care construiesc şi integrează activita
Nivclul 4 ctează un tanţ
rnediu de afaceri colaborativ, oferă suport nelimitat managementului şi reproíe
C
prin conectarca dircctă a clienţilor şi
lntegrnrea externă j furnizorilor la sistemul operational aI
J fim,ei. valoric, indiferent de numărul partenerilor de afaceri.
mă unică, care permite
Fig. 5.2. Niveluri de integrare în organizaţii un sistem de mesagerie între aplicaţii diverse, Jegate într-o platfor
generarea, derularea şi managementul proceselor.
Actualmente, soluţiile EAI vizează cinci domenii în care organizaţiile trebuie să ia În literatura de specialitate sunt vehiculate mai multe sintagme în legătură cu acest
ul cheie EAI,
în considerare integrarea: subiect fierbinte (dacă pe www.google.com căutaţi inforrnaţii după cuvânt
• expansiunea pe web (aplicaţii e-commerce şi e-business); veţi fi surprinşi de numărul5 site-urilor afişate) tabelul 5.2.
—

• fuziunile şi achiziţiile; Tabelul 5.2

• suitele ERP;
Sintagme EAI
• aplicaţiile CRM;
• aplicaţiile SCM. ESA Enterprise Systems Applications
In ceea ce priveşte definitia EAI, trebuie să începern prin a recunoaşte că există EAE Enterprise Application Extended
foarte multe opinii, ca şi tot atât de mulţi terrneni vehiculaţi în legătură cu acest subiect. EBI Enterprise Business Integration
Cel mai simpłu enunţat, EAI însearnnă integrarea unui grup de aplicaţii pentru liberul BSI Business System Integration
schimb inforrnaţional şi de procese (vezi figura 5.3). EAI presupune legarea aplicaţiilor, BPM Business Process Management
indiferent dacă acestea sunt comerciale sau dezvoltate în firmă (in-house) într-o platformă BPI = Business Process Integration
unică care sprijină procesele de afaceri. AÎte opinii sunt prezentate în tabelul 5.1. WSO Web Services Orchestration
BPA Business Process Automation
BAM = Business Activity Monitoring

Companiile care şi-au propus să intre pe pieţele electronice sunt obligate să adopte
platforme EAI, Sigur că acest pas telmologic este precedat de integrarea intemă ERP. Din
punct de vedere tehnoÎogic, sunt urmărite cinci niveîuri6:
Suport pentru procesete de afaceri: majoritatea oferteîor dispun de instrumente care
oferă utilizatorilor diagrama proceselor de afaceri, Aceştia pot să declare reguli pentru

Fig. 5.3. lntegrare e-business prin Enterprise Application lntegration

(sursa; Craggs, S., Pay for play business services, 2.11.2003 692.000 rezultate.
BuSiflesSsejce5pf)
—

http ://www.eaiindustry.org/docs/rnember%2odocS/eai/payforpIay nIine.corn.

6ürenstejn D., Enterprise Application Iutegrarion, Business Integration Joumal, 2003, http:!/www.bjo
PASCAL Tudor _itolul 5
154 Soluţîi rnformatíce inlegtate enttu ucstiuu®a afac®riIor-EŔi

(uz personal)
fiecare proces. Exemplu: „atunci când comanda este completă, aplicaţia emite un ordii
adresat sisternuÎui contabil să genereze o factură şi alertează desfacerea să arnbaleze şi să
Centru de apeI

310440501RSL201140
livreze produsul". Unele fnstrumente sunt inteligente, acţionează pe bază de sisteme expert
şi previzionează pasul următor în legătură cu un proces fn desfaşurare.
Transport: datele circulă punct-la-punct printr-o arhitectură publicălcu semnătură. Comenzi
índeplinite
Prin aceasta, o aplicaţie trimite mesaje altor aplicaţii care au declanşat o căutare printr-un
Agent
mesagerie
agent (un brocker dispus să caute cea mai bună ofertă), Transportul depinde de arhitectura
reţelelor, de platformele aplicaţiilor şi de straturile de middleware existente între diverşi EAI
parteneri.
Servicii: istoricul aplicaţiilor, viteza de realizare a unui proces, integritatea tranzac
ţiilor, prioritatea proceselor şi a mesaj elor purtătoare, erorile de generare a proceselor, utare

gestiunea controÎoriÎor pentru traficul reţelei.

Interfeţe: pachetele EAI promit accesul la aplicaţii indiferent de platforma pe care
sau pentru care au fost dezvoltate. Interfeţele interacţionează cu aplicaţiile prin intermediul P ExpedÉere

adaptoarelor. Adaptoarele sunt instrumente speciale de integrare, specifice arhitecturii EAI, Fig. 5.4. Mod de funcţionare EAI
Journal, 2003,
(sursa: Orenstein, D., Enterprise Application Integration, Business Integration
care construiesc pasarele între aplicaţii şi pot fi întâlnite sub forma a două categorii: http://www.b ijonline.com )
adaptoare de aplicaţii (în general, acestea sunt API Application Piograrnming Interface)
-

şi adaptoare de tehnologii.
Transformare: deoarece modul de depozitare a datelor în sistem este diferit de la o Platforma EAI funcţionează cu precizie de ceasornic numai dacă aplicaţiiłe
comunică on-line prin interfeţe unice.
aplicaţie Ia alta şi formateÎe datelor sunt muÎtiple, EAI conţin instrumente de conversie a
datelor fntr-un format unic. Vizual sunt construite hărţi de date.
Scopul implementărilor de tip EAI este conectarea eficientă a fntreprinderii în
mediul de afaceri, Relaţia cu piaţa şi modul de funcţionare EAI pot fi reprezentate potrivit
figurii 5.4, în care:
W comanda intră fn sistem prin centrul de apel, telefon, poştă, e-mail. web sau fax;
informaţia despre client este preluată prin procesarea comenzii şi este generat un
proces „client nou în sistem", Acest proces distribuie informaţiile despre clientul nou
multiplelor aplicaţii şi asigură fnregistrarea fn baza de date;
® după validare sunt emise detalii privind acoperirea comenzii;
® angajarea producţiei sau ieşirii din stoc şi expediţia spre client;
® anunţ adresat centrului de apel care înregistrează toate comenzile onorate.

I,adIţIonaíe sÍstme

Fig. 5.5. Aplicaţii spaghetti vs. implem9ntări EAI

aprilie 2003,
(sursa: Acharya, R., EAI A business perspective, Business Integration Journal,
—

http://www.bijonline.com)
 N

PASCAL Tudor 157

156 Solutîí ínformatice íntcgratc ucntru gestínoea afaccriiotiÎip C3111101u1 5 .

(uz personal)
În figura 5.5 prezentărn ideea implernentării integrate prin includerea într-un EAJ
hub7 a celor mai importante procese: mesagerie!rutare, transformarea datelor, regulile
afacerii şi conectorii externi. Partajarea coerentă a informaţiilor pentru locaţiile unej
310440501RSL201140
multinaţionale presupune construirea unor interfeţe standard pentru a permite comunicarea.
Această interfaţă unică (EAI hub) elimină scenariul aplicaţiilor spaghetti, bazat pe prezenţa
mai multor interfeţe care fac łegătura fntre ele.
Principala promisiune EAI pe termen łung este aceea a reducerii costurilor. o
analiză a agenţiei Gartner Group demonstrează că 30% din costurile integrării fn scenariul
spaghetti sunt destinate proiectării interfeţełor pentru conectarea aplicaţiilor. In cazul
platformelor unice, aceste costurí pot fi dirijate spre investiţii în tehnologie, ridicând astfel
valoarea informaţională a afacerii. Sirnplificat, schema poate descrisă sub forma celei din
fîgura 5.6.
poată lucra împreună şi transmite informaţii fn formate recunoscute de fiecare dintre ele.
Această integrare semantică diferenţiază EAI de mai simplele soluţii de conectare a
aplicaţiilor la nivelul fluxurilor (integrare workJ?ow).
Este foarte important ca în procesul de integrare, de rnare anvergură într-un lanţ
colaborativ, organizaţia să urmărească:
• abilitatea de a extrage şi de a importa date;
• capacitatea de a comunica informaţii prin intermediul protocoalelor internet,
bineînţeles cu acoperirea cerinţelor necesare de protecţie şi securitate a datelor;
• posibilitatea de a dezvolta noi procese economice în manieră dinamică.
Figura 5.7 prezintă detaliat infrastructura unei soluţii EAI care reglementează
comunicarea datelor şi integrarea lor între aplicaţii moştenite, aplicaţii ERP cu łocaţii
externe şi sistemele suport pentru decizii la nivel executiv, Imaginea prezintă platforrna
XML ca fiînd soluţia prin care sunt securizate datele transportate prin mediul Internet.

Aplícatia J

lntegrarea clasică inlre 1O sisteme

moştenite presupune proíectarea a 25
de interfeţe punct la punct

Un middlewars bus reduce cu 60% numărul Fig. 5.7. Exempĺu EAI

interfeelor şi creşte productivitatea cu 100%
Fig. 5.6. Exemplu de interfaţă data bus pentru aplicaţii EAI
(Schmidt, J., From Y2Kto P2P. The nextBig Embarrassment for the ITindustty?, Business Integration
Journal, anuarie 2003, httî://www.bijonline.com)
5.1.2. Ohíective şí eiairn EĂI
O soluţie EAI utilizează un ansamblu de tehnologii şi metode care sprijină
automatizarea procesului de integrare a diverselor aplicaţii din firmă, astfel încât acestea să
(sursa: Acharya, R., EAI — A business perspective, Business Integration Journal, aprilie 2003,
httxI/www.bionIine.com)
Proiectele EAI înseamnă aducerea la un numitor comun a sistemelor şi entităţilor
disparate, care vor fi regândite şi modelate împreună pentru atingerea obiectivelor
organizaţiei. Aceste piese care vor fi combinate sunt: diverse platforme şi medii de
operare, multiple aplicaii (proprii sau achiziţionate, câte una sau integrate în suite ERP),
diverse baze de date şi sisteme de gestiune a acestora, unităţi organizatoriçe dispersate
teritorial. /

In literatura de specialitate8 sunt descrise patru stadii distincte ale procesului de

integrare a sistemelor (fiecare dintre acestea se definesc individual, au proprietăţi, aspecte
şi cornplexităţi distincte):
Hub (concentrator) echipament din reţea care centralízează mai multe linii de comunicaţie, furnizând, de
-

asemenea, o conexiune mixtă tuturor dispozitivelor din reţea. Un hub poate amplifica semnalut primit (hub
activ) sau poate doar să-1 retransmită (hub pasiv). (Năflănăilă, 1., Năftănăilă, 1., Dicţionar de Jnternet Şi
8
telecomunicaţii, Editura Tehniçă, Bucureşti, 2000, p. 296). Myerson, .J., Enterprise Systems Jntegražion, Auerbach Publications, 2002, pp. 6-7.
PASCAL Tudor 159
Cauitokil 5
SoIuţn informatice intćgrate pentru gesiíunea afaceriIor-Ei
(uz personal)
158

Etapa 1: Interconectivitate. Este etapa elementar

ă şi constituie infrastructura
echipamente şi tebnoÎogii diferite
1. integrare hardware, adică interconectivitate;
2. integrare sofware interoperabilitate;
—.

celorlalte. Presupune analiza modalităţiÎor prin care 3. integrarea dateÎor şi a depozitelor de date integrare semantică;
aţiile de partaj are a perifericelor,
—

310440501RSL201140
lucrează fmpreună. Sunt incluse, de asemenea, aplic
transferurile de fiere, crearea căiÎor de comunicaţie
ţiile de bază, funcţionalităţile şi modurile de func
dintre diversele componente. Aplica
ţionare, legăturiÎe pentru următoarele
4. integrarea reţelelor de comunicatii, care fnseamnă interconectivitate, interope
rabilitate şi integrare semantică;
5. descrierea şi integrarea noiłor procese de afaceri cu noi performanţe tehnologice;
stadii se stabilesc la acest nivel. 6. încorporarea cunoştinţelor în noile procese de afaceri şi fn noile tehnologii
Etapa 2: Interoperabilitate. Vizează modalitatea
prin care o aplicaţie şi tehnolo
informaţionale;
exploatate funcţionalităţile ambelor
gia aferentă comunică cu altă aplicaţie şi sunt 7. integrarea performantelor umane fn procesele eîectronice de afaceri.
rtantă mai ales în domeniul bazelor de
platforme. Interoperabilitatea este deosebit de impo
ilitate între platforme. Procesele de vnzare-fact'\
date, unde aplicaţiile sunt complexe şi se cere compatib
Etapa 3: Consistenţa semantică. Cel mai impo
rtant efort investiţionaÎ fntr-un

—-- “l
EAI HUB Sisteme de comerizi

sistemeÎor de gestiune a bazelor de

proiect de integrare este îndreptat spre implementarea Ľ_
managerială, Eforturile sunt fndrep
mesaerieirutareJ

date şi a sistemelor sofisticate de analiză şi raportare

or şi planurilor. Accente deosebite
tate spre raţionalizarea datelor, termenelor, scadenţel L regulie ałacerii] 3 2
Sisteme de
erorilor umane în crearea defrniţiitor
sunt acordate accesibilităţii datelor şi minimizării
ĺadurare
2 NET)
date)
din tabelul 5.3). Pentru integrarea Estormarea

standard şi a formateÎor pentru date (vezi exemplul

sistemelor de gestiune a bazeÎor de
semantică, nu este suficientă simpîa implementare a ľ
\
are pentru utilizarea lor cu acurateţe conectori externi
date, dateÎe trebuie să suporte un proces de raţionaliz Procese Stocuri
(scadenţe, partaj). í Ccnectori'
Tabelul 5.3 Ldin0 de vănzare
J

D L
Sisleme de Stocuri
cIcs
Exemplu de integrare semantică r —--1

Aplicaţia 2 Aplicaţia 3
Aphicaţia 1 API

Conţinut Etichetă Conţinut (reprindere

--

Etichetă Conţinut Etichetă

Gbeorghiţă Prenume Gheorghiţă
Nume G. Irimescu Prenume I
Irimescu Prenume 2 Alin
Adresă 45O B-dul Nume
-
Fig. 5.8. Exempiu de integrare simplă a Iogicii afacerii
Independentei Nume familie Irirnescu A business perspective, Business lntegration Journal, aprilie 2003,
(sursa: Acharya, R., EA1 —

Localitate orice oraş Adresa J B-dul Adresa 1 Cartier Copou httflJ/www.bilonlinecom)

.

Independenţei
Cod 12345 nri
Adresa 2 B-dul Figura 5.8 prezintă trei niveluň de integrare logică a unei afaceri şi perspectiva asupra
Adresa 2 Cartier Copou Independenţei sistemeÎor de vâiizäri, facturare şi stocuri, Procesele de vânzare-facturaxe includ un sistern de
.

Orice oraş
nr.1 comenzi web J2EE şi un sistem de facturare web .NET. Gestiunea stocurilor este asigurată de
Localitate
12345 un sistem CIC$ (Customer Information Control System) o familie de aplicaţii server IBM,
—

Codul poştal al
Cod 12345 oraşului care poate să primească peste 30 miliarde de tranzacţii pe zi, procesează peste un trilion şi
suportă până la 900.000 de utilizatoń concurenti, In cazul ilustrat în figura 5.7, soluţia EAI,
mai sofisticat, depinde de integrează aplicaţiile vechi, moştenite, cu două aplicaţii bazate pe servicii web şi două procese
Etapa 4: Convergenţa integrării, Este nivelul cel
t integrarea tebriołogiiłor, aplicaţiilor de afaceri. Gradual, descrierea nivelurilor presupune:
parcurgerea celor anterioare şi presupune mai mult decâ
melor reprezintă kilornetrul zero al
şi raţionalizarea bazełor de date partajate. Integrarea siste
ală) şi naşterea unor procese noi de
creării de noi forme organizaţionałe (fntreprinderea virtu
ologiilor cu procesele de afaceri, CU
afaceri. Convergenţa integrării antrenează integrarea tehn
ideră că într-un proces de integrare
performanţele şi cunoştinţele umane, Specialiştii cons
există şapte direcţii mari:
 ___________
______________________

PASCAL Tudor I
161
Sotutíí iuformaticc intcgrale ientru gcstwnea aÍacetilor-EHp iiuűoiui 5
160
(uz personal)
• integrarea aplicaţiilor rnoştenite. EAI hub utilîzează un set de
pentru ca aplicaţiile existente CICS să poată interacţiona cu alte aplicaţ
ii;
rutine API9 Operaţional, sistemele integrate au caraczeristici distincte şi partajează
atribute esenţiale1
0;
cinci

două aplicaţii • este asigurată compatibilitatea tehnică şi funcţională;

• integrarea apticaţiitor componente. Hub-ul poate conecta cele
310440501RSL201140
moderne (J2EE, .NET) direct Îa rutinele API sau la alte interfeţe;
• integrarea proceselor de afaceri. Pe ansamblul cornenzii, procesele
de facturare
• tehnologiile implicate în procesele de aplicaţii şi de date sunt relativ
pentru utilizatori, Integrarea poate fi realizată Ia orice nivel de desfăşurare a
orice tip de tebnologie. Cheia succesului constă în alegerea ceîei mai bune
transparente
afacerî i şi cu
tehnologii care
şi gestiune stocuri sunt integrate prin hub-ul EAI. ea pentru utilizat ori, longevitatea
a şi optimizarea onorează cu performanţă urrnătoarele criterii: utilitat
La acest moment, preocupările principale vizează autornatizare i;
zaţiilor , íar constru irea de legături tehnologică, adaptabilitatea, scalabilitatea şi rapiditatea în livrarea soluţie
proceselor şi instituirea standardelor fn interiorut organi • sistemele de aplicaţii, datele, căile de acces la date şi interfaţa grafică
utilizator
e doresc în primul rând
pentru integrarea externă apare în płanurile pe termen lung. Firmel
procesele econornice. sunt armonizate şi standardizate pentru utilizatori;
să poată adopta mai uşor noi aplicaţii şi să modiťice cu efort minim aplicaţii
nităţi de afaceri, • raţionalitatea datelor întreprinderii datele au aceIaşi statut în sisteme şi
Totuşi, EAI promite mai mult decât atât: deschiderea de noi oportu
-

giile rnobile şi fără ťir. diferite şi sunt definite coerent la nivel organizaţional;
ce includ aplicaţiile web, tehnologiile intranet!extranet, tehnolo portabile şi
aduşi în cadrul afacerii şi • toate aplicaţiile de gestiune şi mediile informatizate sunt scalabile,
Soluţiile EAI schimbă statutul clienţilor şi furnizorilor, ei sunt iile pot fi reconf igurate
devin parte componentă a mediułui organizaţionał extins, Prin
integrarea în soluţiile EAI acoperă multiple funcţiuni, Din punct de vedere tehnologic, aplicaţ
flexibilitate. Codul şi
modul fn care într-un mediu rapid în funcţie de modificarea proceselor de afaceri şi dovedesc
sistemele externe adaugă valoare lanţului. Figura 5.9 prezintă
organizaţiona sunt conectaţi partenerii de afaceri, urmărindu-se
creşterea performanţei structura datelor suportă modificări şi reproduceri.
a afacerilor,
Integrarea se consideră finalizată atunci când rnediul de desfăşurare
tranzacţiilor. In ansamblu, este un model de integrare B2B. într-un ansarnNu
tebnologiile, performanţele umane şi procesele de afaceri fiincţionează
Sistemele furnizorilor
curent din dezvoltarea
armonios. Datorită Îimitelor conectivităţii aplicaţiilor, un nou
Sistemele clenţilor Funcţionari
de acasă
într-o magistrală unică.
teimologiilor de întreprindere urmăreşte integrarea infrastructurii
e Bzis (ESB).
Forţa mobilä
Este vorba despre un nou tip de aplicaţii middleware: Enterprise Servic
de vänzări

Sistemc Utilizatori
i1.3. Oosrire [nferpnse Scrvíce 8us
wireless
realiza tranziţia
Descrisă de Gartner ca reprezentând noul val de aplicaţii ce va
ilă rnagistrală a
către Enterprise Nervozis $istem, platforma ESB 1 reprezintă o veritab
tatea organizaţiilor
aplicaţiilor de întreprindere integrate, Se estimează1 că în 2005 rnajori
Sisteme corporative

EAI HUB vor rula aplicaţii pe ESB.

i insistenţă în
[sformarea date] Cerinţele pe piaţa aplicaţiilor de fntreprindere se manifestă cu aceeaş
[ mesageńeirutare]
una sau mai multe
ultimii 20 de ani, In mod tipic, o suită de întreprindere constă din
expunere tocmai în acest
regulile atacerii Ĺ

aplicaţii distincte (denurnite şi servicii, termen ce va fi folosit în

sens), combinate într-o singură soluţie distribuită, cu următoarele
caracteristici'2:
Lapiicaţii • comzrnicare, Serviciile trebuie să comunice sigur prin interrnediul reţelei. In
l, robust, cu łocaţii
realizarea unui mediu distribuit, un sistem de comunicare sigur, scałabi
( fri fFactura
Stocuri BD rareBD
independente reduce tirnpul de dezvoltare şi măreşte încrederea;
fie asigurată
Fig. 5.9. Integrarea întreprinderii cu partenerii de afaceri • conectivitate. Pentru a extrage date dintr-un serviciu, trebuie să
operaţi une este
(sursa: Acharya, R., EAI A business perspective, Business lntegration ]ournal,
—
aprilíe 2003, conectarea facilă la serviciul respectiv, In absenţa standardelor, această
htt://www.bi ionline.com) dificilă;

îl
APJ Appiication Programming Inteiface set de rutine pe care un programator aI unei apĺicaţii Myerson, .J., Enterprise Systems Jntegration, Auerbach Publications, 2002, p.
8.
dispozitivelo ľ °
—

calculatorului şi al serviciilor Joumal, iulie 2003,

—

lntegration
foloseşte pentru a accesa funcţiile sistemului de operare al gestiO I1ar Van Huizen, 0., The Wew Economics of Integration, Business
unor elernente de interfată, la
periferice. Funcţiile API pot ajuta programatorii la crearea Ia lucrul în reţea, API
5abileŞte htţpvww.bijonline.corn.
De asemenea, Journal, septembrie 2003,
diferitelor periferice sau la lucrul cu fişiere şi directoare. Saini, A., De,nystj5'ing the Enterprise Service Bzis, Business Integration
L
Şt
1., Năflănăilă, 1., Dicţiouar de inteíflet
folosirea de către program a diferitelor funcţii de reţea (Năflănăilă, http://www.bijonline.com.
teteco,nunicarfi, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000, p. 36).
PASCAL Tudor
162 SohJ!b informatice iutegratc ilcnlru uestunoa afaceríJor-[II
(uz personal) transformare. Datele produse de un serviciu nu pot fi de la sine înţelese de un alt
serviciu; este necesară transformarea lor în prealabil;
• $ervice-Oriented Architecture ($OA). Sisternul distribuit din întreprindere acoperă
310440501RSL201140
multiple noduri inforrriaţionale şi sisteme de operare, şi constă, în mod tipic, dintr-un set de
servicii care rulează independent, słab legate între ele şi care comunică prin mesaje într-un
mediu dirijat de evenimente. Fołosirea SOA pentru dezvoltarea aplicaţiilor asigură
extensibilitatea incrementală şi dinamică şi reduce costurile de întreţinere;
portabilitate, In majoritatea întreprinderilor există o mare varietate de sisterne de
calcul pe diferite platforme (spre exemptu Windows pe staţiile de lucru şi Unix pe servere
şi sistemele mainframe). Portabilitatea şi uşurinţa de comunicare fntre diversele rnedii de
operare rămân preocupări importante ale integrării soluţiilor de fntreprindere;
• securitatea. Conectivitatea şi comunicarea fntre servicii necesită asigurarea unui
nivel de securitate corespunzător. AplicaţiiÎe distribuite sunt extinse în diferite
departamente şi locaţii, în interiorul şi în afara firewall-ului, ceea ce pune serios problema
securitătii.
Apariţia standardelor pentru comunicare, conectivitate, transformare, portabilitate i
securitate în mediul organizaţional a simplificat eforturile de integrare şi a găsit rezolvări
problemelor middleware. Enterprise Service Bus este o nouă variantă de infrastructură
software ce inventariază standardele din aplicaţiile organizaţiei. Deci, E$B este infrastruc
tura de întreprindere (literatura de specialitate foloseşte şi termenul de coloană verte
brală a întreprinderii), bazată pe standarde şi orientată pe servicii, capabilă să conecteze
sute şi chiar miî de aplicaţii. ESB mizează pe utilizarea SOA ca platformă de dezvoltare a
noilor aplicaţii şi permite accesarea apticaţiilor existente ca şi serviciî. Specialîştii
apreciază că noua categorie de aplicaţii middleware Enterprise $ervice Bus este rezultatul
evoluţiei graduale a standardelor organizaţionale. Promisiunea ESB constă în dezvoltarea
celor mai potrivite standarde pentru procesele de afaceri, sistemele cotaborative şi
sotuţiile de afaceri distribuite.
Apariţia ESB se datorează dezvoltării de standarde într-adevăr deschise, cele care
elimină dependenta de un singur fumizor şi mułtiplică opţiunile, Standardele la care ne
referim acoperă urrnătoarele domenii13:
standardele de comunicare. Din 1998, Java Message Service (JMS a devenit
principalul standard de comunicare adoptat de mii de companii, In faţa unor concurenţi
puternici, dintre care amintim IBM WebSphere MQ, popularitatea sa se datorează unui
nivel de funcţionalitate potrivit cerinţelor pieţei, combinat cu un preţ atractiv şi avantajul
de a fi recunoscut drept un standard industrial;
• standardele de conectivitate. Serviciile web permit oricărei aplicaţii ori sistem
de întreprindere să expună eficient interfeţe în exterior, simpłificând considerabil problema
conectivităţii, In această familie de standarde sunt incluse $imple Object Access Protocol
(SOAP), Universal Description, Điscovery and Integration (UĐDI) ‘şi Web $erviceS
Description Language (WSDL). SQAP include Remote Procedure Catl (RPC) cu
13
Saini, A., op. cit.
:caPitoIuI 5
163
funcţionahtăţi XML. UDDI fumizează regiştri de căutare pentru serviciile XML Web.
WSDL este un lirnbaj de descriere a interfeţelor (Interface Description Language) pentru
serviciile XML Web. XML este formatul standard pentru datele de pe web şi este considerat
limbąiul afacerilor moderne;
standarde de transformare. De-a lungul anilor, eltensible Síytesheet Language
Transformation (XSLT) şi Xquery au fost standardele adoptate pentru transformare, având
sprijinul multor furnizori. XSTL transformă documentele XML dintr-o schemă în alta şi
este utilizat pentru schimburile de date dintre sisteme folosind diferite scheme XML ori
hărţi XML pentru transmiterea către diferite echipamente de ieşire;
• service-Oriented Architecture (SOA). Arhitectura SOA este deosebit de
generoasă pentru construirea de aplicaţii distribuite (pe platforme şi sisteme de operare
diverse), definite ca un set de servicii, ce pot fi apelate sincron sau asincron. Această
abordare permite „asamblarea" de aplicaţii pe baza serviciilor predefinite, deja testate
(cunoscutul principiu al reutiłizării), aphcaţii compuse ce sunt uşor de modificat sau extins
prin adăugarea sau fnlocuirea serviciiłor ce le compun;
• portabilitate, Limbajul de programare Java (utilizat azi de mai mult de trei
milioane de programatori din toată lumea şi adoptat de toate cele l .000 de companii din
topul Fortune) este considerat standard pentru construirea aplicaţiilor portabile de
fntreprindere şi a celor middleware. Java este un limbaj obiectual, derivat din limbajul C,
dar mai uşor de manevrat, creat pentru deńnirea de aplicaţii pentru mediul Internet.
Aplicaţiile sunt independente de sistemul de expłoatare utilizat la proiectarea lui. Tehno
logiiłe middleware moderne implementează un nucleu Java în toate platformele hardware
şi cele de operare, inclusiv Windows, Unix, pe mainframe şi sisteme medii;
• seczťritate, Acceptarea pe scară largă a platformei J2EE şi a protocolului LDAP'4
oferă garanţii de securitate. LDAP oferă un instrument unic pentru a găsi informaţiile într
un ansamblu de date, cum ar fi un nume de utilizator, o adresă de e-mail, un certificat de
siguranţă sau ałte informaţii pentru cei contactaţi. Adiţional, SSL' stabileşte un canal de
comunicare sigur pentru a fmpiedica interceptarea informaţiilor critice, cum ar fi numerele
de credit SSL este un protocol deschis, neproprietar pentru securizarea comunicaţiilor de
date în reţea, fiind plasat între protocolul de aplicaţie şi protocolul de conectare. SSL.
asigură autentificarea serverului, integritatea mesaj elor, criptarea datelor şi autentificarea
clientului pentru conectările TCP/IP.
b mod obişnuit, pe reţelele fntreprindeńlor rulează sute de aplicaţii dezvoltate de di
feńte case de software, Sunt puţine protocoale de comunicaţii care rezolvă problemele apărute
fn comunicarea dintre sisteme individuałe, ca şi pentru schimbul de date dintre aplicaţii
dezvoltate de producători diferiţi. Se impune o reconsiderare a arhitecturii aplicaţiilor, iar
soluţia propusă este SOA (Service Oriented Architecture). Aplicaţiile sunt deci tratate ca şi
servicii, integrate pe magistrala ESB, care asigură interacţiunea şi comunicarea dintre ele, ca şi
14
LDAP —Lightweight Directoiy Access Protocol — protocol de gestiune a directoarelor care permite
clienţilor Internet accesul automat Ia serviciile de directoare on-line pe TCP.
15
SSL Secure Sockets Layer un protocol
—
—
proiectat de Netscape Communications pentru a face posibilă
comun icarea codificată pe f nternet.
PASCAL Tudor Soluţii ínlormaHce integraie iierilru esHuuea afacerdor-Ëiij CauitoIuI 5 165
164

(uz personal)
conectarea lor în vederea dezvoltärii de noi servicii agregate, sprijinind crearea de procese
distńbuite fntre departamente, unităţi econornice şi entităţi exteme.
5.1.4. Enterpríse Nervous Svstem

Pe lângă SOA, platforma de întreprindere ESB implementează interfeţe standar Conceptul a fost definit de Garner Group, fn decembrie 2001, într-o łucrare de cer
310440501RSL201140
dizate pentru comunicare, conectivitate, transformare, portabilitate şi securitate, astfel:

JMS);
infrastructură de comunicare standardizată pentru comunicare (de exernplu,
• conectivitate bazată pe standarde, precum serviciile web, Java 2 Enterprise
Edition (J2EE) şi adaptoare .NET. Sun J2EE şi Microsoft .NET sunt cele două platforme
dominante pentru arhitecmra aplicaţiilor distribuite. J2EE oferă avantajul portabîlităţii
Îimbajului de programare Java pentru diverse platforme hardware şî de sisteme de operare.
.NET suportă mai multe limbaje, dar este legat în principał de platforma Microsoft
Windows şi de specificaţiile hardware Intel;
• motoare de transformare bazate pe standarde (precum X$LT sau Xquery);
• securitate standardizată (prin LDAP sau SSL).
Arhitectural, EBS este o extindere a conceptului de server de aplicaţii, distribuind
cetare despre serviciiłe inteligente de reţea şi integrarea informaţională. Enterprise
Nervous System (ENS) sprijină eforturile de integrare a afacerii, atât în interiorul, cât şi în
exteriorul organizaţiei şi asigură fluxurile funcţionale, de procese şi date de-a lungul
lanţurilor valorice'7. Platforma spijină activitatea companiilor în efortul lor de a adăuga
continuu eficienţă afacerii, de a învăţa cum să facă faţă schimbărilor cerute de clienţi, în
condiţiile descoperirii de noi oportunităţi de afaceri, de ehminare a erorilor şi a greşelilor
din circuitul informaţionat.
Enterprise Nervous System se diferenţiază de soluţiile de integrare obişnuite prin
oferta sa18:
• Business Process Managernent (BPM);
• Enterprise Application Integration (EAI);
• integrarea łanţului valoric furnizori producători clienţi;
— —

procesele, pe baza unei topologii reţea, în aşa-numitele containere de servicii. Aceste • portaluri şi comunităţi electronice;
containere pot găzdui unul sau mai multe servicii, care fac parte sau nu din acelaşi proces • infrastructură de mesagerie;
distribuit. După plasarea unui serviciu într-un container, el poate fi localizat oriunde pe • monitorizarea performanţei.
magistrala ESB. Adăugarea de noi containere se face dinamic, fără a fi necesară reconfigu Aceste componente lucrează independent pe serverele din reţea şi sprijină ENS fn
rarea celorlalte componente. Pentru „orchestrarea" proceselor distribuite, E$B oferă instru
adoptarea rapidă şi faci]ă de noi funcţionalităţi şi aplicaţii (vezi figura 5.10), Dacă o
mente de rutare inteligentă un aşa-numit itinerariu defineşte ordinea de parcurgere pentru
companie îşi desfăşoară activitatea prin rularea unui pachet de produse integrate oferite de
—

serviciile dorite, care pot fi găzduite de mai multe containere din diferite sisteme.
Itinerariul defineşte practic o hartă a serviciilor şi proceselor pe care o cerere trebuie să le un singur furnizor (all-in-one, cum este familia de produse Oracle), aceasta nu are nevoie
parcurgă în vederea finalizării unui anume proces. de o platformă generalizată de integrare şi nu poate crea un ENS.
In faţa soluţiilor proprietare pentru integrarea aplicaţiilor, Enterprise Service Bus
oferă următoarele avantaje'6:
• conectivitate extinsă, pe bază de standarde. ESB încorporează standardele de
bază pentru mesageria electronică, permitând atât comunicarea sincronă, cât şi cea
asincronă. Această platformă comună oferă conectivitate sistemelor, în special prin
intermediut serviciilor web, J2EE, .NET;
• Jlexibilitate în dezvoltarea de aplicaţii, într-un model bazat pe servicii. Folosind
SOA, modelul de apÎicaţii ESB perrnite realizarea de sisteme distribuite cornp?exe, în care
multiple aplicaţii, sisteme şi chiar firewall-uri sunt asamblate din servicii predefinite şi
testate;
• reducerea costului total al proprietăţii ( Total Cost of Ownership), datorită
reutilizării serviciilor;
• optimizarea intervatului de timp pentru apariţia pe piaţă şi creşterea producti
vităţii, asigurate de reutilizarea componentelor şi serviciilor şi uşurinţa în dezvoltarea Fig. 5.10. Enterprise Nervous System
aplicaţiilor (prin SOA, standardele de comunicarea conectivitate şi transformare).
Nivelul superior de integrare oferit de noul val Enterprise $ervice Bus va asiguľa
reałizarea unui Enterprise Nervous $ystem.
Henkel, J., The Enterprise Nen'ous Systenzs, Business Integration Journal, rnai 2003,
llttp://www.bijonhfne.çom.
16 idem.
Saini, A., op. cit.
PASCAL Tudor
166 Soiuţii informatíce integratc pentru gestiunoa aIaceriIoiRp
(uz personal)
Cel mai adesea, companiile aşteaptă confb-marea promisiunilor investiţiilor în teh
nologie, deoarece s-a încetăţenit ideea că o astfel de investiţie rezolvă toate problemele. De
fapt, optimizând numai latura tehnologică, problemele nu-şi găsesc decât parţial
310440501RSL201140
rezolvarea, Deci este necesară analiza priorităţilor proiectelor de integrare, investiţia în
personal şi în organizarea proceselor, Numai în aceste condiţii vorbim de beneficii viitoare
şi stabilitate financiară. ENS facilitează succesul proiectelor de integrare, deoarece
combină eforturile de dezvoltare pe toate feţele afacerii, permite analiza impactului asupra
rezultatelor şi monitorizează afacerea în condiţiile unui controÎ on-Îine.
ENS nu înseamnă numai adoptarea unui pachet complet EAI sau ERP de la una sau
mai multe case producătoare de software, ci trebuie să faciliteze integrarea, indiferent de
producător, telmoÎogie ori sistem, oferind, în acelaşi timp, informaţii critice pentru
adoptarea deciziiłor în afaceri. ENS înseamnă optimizarea proceselor şi mai buna utitizare
a resurseîor.
5.2. Eforturi or!Janízaţíoualo nentru intcgrarea aulícaţíílor
În mediile organizaţionale actuale, toată lumea apreciază beneficiile şi performan
ţele apłicaţiilor integrate. In acelaşi timp însă, impłementarea EAI nu este uşoară, iar
eforturile devin insurmontabile dacă organizaţia nu este pregătită pentru acest pas. Soluţia
evitării apariţiei unor probleme, nebănuite iniţial, ar fi planificarea atentă a proiectului
EAI, care să evałueze necesităţile de integrare, să stabilească termene şi măsuri de
siguranţă şi să asigure resursele necesare pentru reuşita implementării.
5.2.1. Evaluarea şi ijrcgătiroa resurselor
Pe baza experienţei dobândite, speciatiştii implicaţi fn proiecte de integrare au
elaborat o grilă ajutătoare'9. Sunt urmărite trei mari categorii de resurse: infrastructura,
personalul şi standardele tehnologice (vezi tabelul 5.4), stabilind dacă organizaţia este
pregătită pentru integrare sub aceste aspecte.
Tabelul 5.4
Necesarul de resurse într-un proiect de integrare
Reţea
Evalziarea performanţełor determinarea nivelulu i de saturaţie al infrastructurii.
—
Detaliereapeifornzanţelor reţetei nivele de saturaţie pe intervale orare, necesarul viitor de
—
perforrnanţe (potrivit evoluţiei tehnologice) se recomandă un grad de utilizare între 30 şi
—
50%, lăsând loc pentru evoluţiile viitoare.
Caracterizarea reţelei identificarea protocoalelor care rulează în reţea, determinarea
—
erorilor posibile în transmiterea pachetelor, înregistrarea coliziunilor şi a timpului total de
procesare.
Hen-era, 3., Organi:ational readiness for E4J, Business lntegration Joumal, martie 2003, http:Mwwwbijonline.com
.
161
Capitolui 5
Conctttzii: Implementarea EAI afectează performanţa reţelei şi poate cauza întârzieri. Este
esenţială definirea de segmente de reţea. Traftcul de mesaje electronice, deosebit de
consistent în aplicaţiile de açest tip, poate bloca reţeaua, Vor fi alocate segmente speciale
N
I
pentru mesageria EAI.
Serverele
Evaluareaperforinantei. Practica a demonstrat că sunt preferate mărcile de renume (brand
F uri) pentru servere (ex. IBM, HP) şi că sunt predefinite standardele pentru capacitate.
R Performanţele sunt evaluate pentru a şti dacă este oferită capacitatea cerută de găzduirea
A mediului de dezvoltare. Următoruł pas constă în evaluarea minimului necesar pentru câteva
S produse EAI de pe piaţă: resurse RAM, spaţiu pe hard disc, CPU şi sistemele de operare
T suportate.
R Caracterizarea servererelor prin evaluarea unor indicatori precum timpul de răspuns, rata
—
U de încărcare şi amprenta de timp, Cunoaşterea din timp a potenţialelor probleme este
C benefică în perspectiva procesului de implementare.
T Planjcarea serverelor. Este recomandată stabilirea unei strategii de utilizare a serverului
u pentru întreaga durată a proiectului, luând în considerare şi varianta achiziţiei unui nou
R setver.
A Conctuzii: Este posibil ca serverul existent să suporte implementarea EAI şi să ofere servicii
la un nivel acceptabil de performanţă. Totuşi, trebuie avute în vedere dacă va face faţă şi
celorlalte sarcini, prezente şi viitoare, Pe de altă parte, cunoştinţele despre infrastructura
existentă oferă posibilităţi de consolidare şi eliberare a unor servere.
Aplicaţii
Moştenite, Dacă organizaţia dispune de aplicaţii vechi (COBOL este un bun exemplu), va fi
fntocmit un plan pentru integrarea lor, Se au în vedere interfeţe de legătură prin adaptori
EAI şi conversia datelor.
Aplicaţii dezvoltate in-house, Dacă firma are programatori, mutte soluţii au fost dezvottate
de-a lungul timpului de către aceştia, In vederea integrării, aplicaţiile sunt evaluate din
următoarełe puncte de vedere: tipul bazelor de date şi protocoaÎelor de reţea (proprietare sau
TCPLIP); documentaţia; situaţia autorilor (îndeplinesc alt rol, întreţin alte aplicaţii sau au
părăsit ftrma).
Aplicaţii comerciałe. Integrarea aplicaţiilor preintegrate (ERP, CRM) cu EAI măreşte
complexitatea proiectelor, dar multe produse EAI oferă suport şi conectivitate pentru
aplicaţiile ERP şi CRM.
Adaptoare sunt analizate modalităţile posibile pentru conectarea la aplicaţii: API versus
—
baze de date, Prima variantă este considerată a ft cea optimă: utilizând funcţii expuse,
adaptoarele comunică cu aplicaţia pentru derularea sarcinii, Dacă însă accesul la API nu
este posibil, se apelează la integrarea la nivelul bazei de date, iar furnizorul trebuie să ofere
detalii referitoare Ja arhitectura bazelor sale de date.
Conctttzii: Identificarea tuturor aplicaţiilor şi cunoaşterea arhitecturii lor, a modului de lucru
şi a funcţionalităţii îndeplinite în cadrul sistemului informaţional reprezintă cheia succesului
în implementările EAI.
CicIul de dezvoltare
Sarcinile echipei sunt stabilite în condiţiile în care toţi membrii echipei cunosc întregul ciclu
de dezvoltare, Principalele sarcini se concretizează în:
• Anatiză, prin metodologii precum Use cases.
- • Elaborare cod de reulă, apare necesitatea unor mici subrutine, mai rar trebuind să se
—
 1

PASCAL Tudor 169

168 Soluţii ínformatice Îutegtato ientru gesHunoa atacerilot-ERP iiúitńiui 5
(uz personal)
elaboreze de Ja zero adaptoarełe EAI.
• Depanare folosirea unui instrument debugger în mediul de dezvoltare EAI
se poate
mesagerie, care se ocupă de gestiunea traficului.
Administratorii de baze de date deoarece EAI depind de apĺicaţiite cu baze de date din
—

motive de persistenţă şi conectivitate, admnistratorii trebuie să acumuleze cunoştinţe despre

—

dovedi utilă. Dacă lipseşte, se poate utiliza unuł extern.

310440501RSL201140
• Puncte de control poate fi o sarcină uşoară sau dificifă, în funcţie de tipul şi
—

artefactelor ce trebuie controlate.

numărul

poate fi accelerată dacă sunt utilizate scripturi.2° Majoritatea

parametrii specifici „reglării" bazelor de date.
Conctuzii: Pentru echipa operaţională sunt deosebit de utile cursurile despre arhitec
EAI, integrare, administrarea sistemului şi securitate.
tura

• Instalare apticaţii
Managementul executiv
—

trilor
produselor EAI exportă aplicaţiile în XML, ceea ce faciĺitează reconfigurarea parame
Conducerea la vârf trebuie să fie în permanent contact cu mersul proiectului, Ei trebuie să
pentru instalare. or
are a erorilor. cunoască beneficiile şi avantajele EAI, de aceea prezentarea generală a soluţiei şi efectel
• Depistare erori unele instrumente de control au facilităţi de localiz utilă.
acesteia în firmă se poate dovedi foarte
—

4 Reutilizare — componentele reutilizabile sunt identificate în faza de proiectare, fiind

iei de timp, dar S Acceleratori
deosebit de utile sub aspectul eliminării redundanţei funcţionale, at econom
T In imp]ementarea EAI sunt adesea utilizate metodologii proprietare, depozite de
şi al certificării catităţii lor.
atent componente şi diferite instrumente acceleratorii21 sunt o categorie importantă, având drept
• Controt asupra modJicărilor orice schimbare în mediu sau infrastructură trebuie A -

beneficiu scurtarea duratei proiectului, Organizaţia poate să dezvolte intern acceleratoare pe

—

monitorizată. N
sarcină strâns Iegată de etapa de testare, care demonstrează D baza experienţei acumulate.
4 Certfcare calîtate —

realizarea promisiunilor iniţiałe. A Ceiitru de control

R Se poate avea în vedere crearea unui astfel de centru, denumit şi centru de competenţă sau
Echipa de dezvoltare D centru de excelenţă, care se ocupă cu gestiunea şi standardizarea strategiei EAI.
Project
Directorii de proiect şi rnanagerii funcţionează într-un departament special —

E
cunoşt inţele, oferă
Managernent OfJice (PMO). PMO acordă consultanţă, asigură şi
experienţa, instrumentele şi tehnicile necesare dezvoltări i proiectului. După pregătirea resurselor mai sus menţionate, urmează cercetarea pieţei
Programatorii majoritatea produsel or EAI utitizează Java ca mediu de dezvoltare a
—
cunoaşterea ofertei. Evaluarea ofertei se poate face pńn:
aplicaţiilor, deci este limbajul pe care aceştia trebuie să-l cunoască. • cerere de informare cerere adresată producătorilor EAI prin care se solicită
sunt preferaţi programatorii experimentaţi, dar care au şi calităţi
—

Liderii echzpei re a
evaluarea ofertei lor la nivel înalt. Suportut infonnaţionaÎ oferit de firmele de cerceta
—

dintre
manageriale, Liderii trebuie să ştie programare, dar sunt şi persoanete de legătură în teritoriu
P echipă şi PMO. pieţei este util pentru aprecierea situaţiei financiare, a reprezentării furnizorului
elor de
E Analiştii asigură definirea în detatiu şi documentarea corespunzătoare a proces
—
şi reputaţiei pe piaţă.
R afaceri din cadrul firmei, folosind metodologii precum Use cases. • cerere de demonstraţii —prin seminarii web şi site-uri demonstrative pot fi
s UtilizatoriiJinati sunt consideraţi parte integrantă a echipelor de dezvoltare, deoare
—
ce ei
cunoscute şi apreciate performanţele fiecărei oferte.
O ack), ei trebuie să accept e la final Jucrări te. In
sunt beneficiarii. Este cerută reacţia lor (feedb • cerere de ofertă adrese elaborate către ofertanţii favoriţi, Se intenţionează
cu
utilizat orilor se obţine acordu l lor, —

N primele stadii ate proiectului EAI, prin impÎicarea or precum

A deosebit de important pentru succesul proiectului. noaşterea în amănunt a stabilităţii finariciare, a performanţelor produselor şi ofertel
le pregătire şi a partenerilor de afaceri. Pentru fiecare ofertă EAI sunt solicitate informaţii despre
carac
L Conchtzii: Pentru dobândirea abilităţilor profesionale, specializările şi cursuri de
ază diferit w, manag emenm l
U sunt obligatorii. EAI este o tehnologie nouă şi fiecare soluţie de pe piaţă aborde teristicile de bază: mesagerie, automatizarea proceselor de afaceri, wokflo
EAI,
L integrarea. Cursurile pot merge de Ia elementele de bază ale integrării şi arhitecturii sistemelor, monitorizarea activitătii, disponibilitatea personalizärilor, interfaţa şi prezen
tarea.
până la dezvoltarea de adaptori şi crearea de compo nente EAI.
Echipa operaţională
Ádministratorii de sistem deoarece EAI este o tehnologie nouă, administrator de
—
ii sistem 5.2.2. flnahza iiroceselor đe integrare
ente Enterp rise
trebuie să se familiarizeze cu platforma. Ofertele consacrate includ instrum
re
$ystems Management, deci administratorii trebuie să fie familiari cu acestea. Etapa de alegere a celei mai bune soluţii este urmată de procesu? de integra
Adminisžratorii de reţea mesageria prin EAI se bazează pe infrastructura reţelei
şi com rile
—

propriu-zis, de implementare a soluţiei EAI, Din punct de vedere organizaţional, pregăti

familia rizează cu noile sarcini ale compo nentelo r i
plică mediu]. Administratorii de reţea se trebuie finalizate, prin cercetarea la nivelul integrării datelor, proceselor şi afaceri în
tată cu modul e de progra me pentru
reţelei, De cele mai multe ori, oferta EAI este comple

un 21Accelerator dispozitiv care permite accelerarea unui anume tip de operaţie (accelerator de calcul,
20
set de instrucţiuni care realizează o funcţie, în mod normal utilizat cu un limbaj de macrouri sau
—

Script
accelerator de acces Ia memorie prin intermediut memoriei cache etc.). Sursa: Larouse, Dicţionar de inJbr
—

limbaj batch (Năflănäilă, 1., Năflănăilă, 1., Dicţionar de Internet şi tetecornunica ţii, Editura Tełmică,
‘natică, Editura Niculescu, Bucureşti, 2000, p. 12.
Bucureşti, 2000, p. 555).
PASCAL Tudor
170 Soluţii ínformaticc iiitcgrate ueniru gestiunea afaccriorjjij
(uz personal)
ansamblul ei. Hărţile organizaţionale concrete stabilesc dimensiunea şi amploarea proce
sului, iar echipele şi specialiştii concură la obţinerea succesului.
Integrarea datelor presupune angajarea într-un proces complicat şi dificil, mai ales
310440501RSL201140
dacă soluţiile existente sunt proprietare. Echipele supraveghează transferul datelor fn baze
de date unice sau depozite de date şi participă la crearea mediului middleware EAI (figura
5.11).
Smtem C Sistem B
Fig. 5.71. Integrarea datelor în proiectele EAI
(model propus prin oferta sa de Intergy Solutions http://www.intercjysolutons.com/soIutions d.phQ)
Pentru date se aplică tebnica streaming22, care permite tratarea acestora ca un flux
continuu şi susţinut, Este foarte importantă în cazul aplicaţiilor EAJ, deoarece majoritatea
utilizatorilor nu beneficiază de acces destul de rapid pentru a încărca fişiere multimedia mari.
Prin strearning, browser-ul cłient poate începe să afişeze datele înainte de primirea în
totalitate a fişierului. Afişarea în flux continuu se bazează, pe de o parte, pe utilizarea
algoritmilor de compńmare care diminuează volumul fişierelor ce trebuie tTansmise şi, pe de
altă parte, pe existenţa unei memorii-tarupon care stochează suficient de multe serii de date
pentru a permite citirea lor continuă, înainte de sfârşitul încărcärii.
Integrarea proceselor este partea cea mai consistentă a proiectului de integrare şi are
în vedere logica afacerii şi a proceselor.
Un proces economic este constituit dintr-un lanţ de evenimente subordonate unei
cerinţe a afacerii, Pentru a-şi maximiza performanţele, întreprinderea trebuie să integreze
procesele economice distincte, indiferent de infrastructura tebnică a fiecăruia. Rezuttatul
frnal va consta dintr-un ansamblu de date şi aplicaţii integrate în vederea obţinerii sołuţiei
dorite. Dificultatea analizei constă fn identificarea corectă a proceselor şi a aplicaţiilor
adecvate acestora.
Noua arhitectură a întreprinderii integrate este orientată pe servicii. Aceasta expune
componentele de logică a afacerii (altădată părţi ale aplicaţiilor), astfeł încât acestea să poată
fi reconfigurate fn noi procese economice, anticipând ori răspuazând schimbărilor din mediu.
Aceste noi aplicaţii compozite trebuie adniinistrate, începând cu anäliza şi defmirea
22
Explícaţiile cu privire Ia tehnica streaming au fost preluate din Năflănäilă, 1., Năflănăilă, 1., Dicţionar de
Internet şi teteco;nttnicaţii, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000, p. 595.
.!Wt0
111
proceselor, până la execuţia şi monitorizarea tor. Execuţia are fn vedere controlut asupra
proceselor şi gestiunea interfeţelor între departamente, ca şi cu entităţile exteme. într-un
sistem de întreprindere compozît, Acesta va permite firmei să se adapteze rapid schimbărilor
de situaţie, fră fntreruperi şi perturbări.
Componenta Business Process Managernent (BPM) facilitează analiza şi monitori
zarea proceselor, a resurselor implicate, a timpului necesar, ca şi a excepţiilor în ce priveşte
parametrii defmiţi, cu ajustarea acestora conform cerinţelor (vezi figura 5.12). Cu ajutorul
BMP, EAI promite procese economice coerente, transparenţă informaţională şi capacitatea
de a implementa noi funcţionalităţi economice rapid şi eficient. Conform aprecierilor
Gartner Group, BPM acoperă prăpastia dintre economic şi tehnologic şi asigură sinergia
dintre acestea fn condiţiile economiilor de timp şi bani şi adăugării de valoare.
Baze de date
Sitme c
ID Sistem B
BPM — busmess Process Mana5ement
Sistem A
Fig. 5.12. Integrarea proceselor de afaceri în proiectele EAI
(model propus prin oferta sa de Intergy Solutions http:J/www.íntergvsolutiOflS.Com/SolUtiOflS p.php)
BPM este disciplina modelării, automatizării, gestiunii şi optimizării proceselor
economice în condiţiile creşterii profitabilităţii. Piaţa software-ului BPM a evoluat din cea
a soluţiilor EAI şi a celor de automatizare a fiuxurilor, complernentare celei de analiză şi
modelare a procesełor economice (Business Process Modeting and Analysis) şi de
monitorizare a activităţii economice (Busîness Âctivily Monitoring)23, In orice organizaţie
există oportunităţi pentru îmbunătăţirea proceselor care pot fi speculate. BPM oferă
mijloacele pentru modelarea proceselor, identificând toţi paşii, oamenii şi aplicaţiile
implicate şi oportunităţile de îmbunătăţire. Automatizarea permite cułegerea electronică a
informaţiilor, rutarea sarcinilor între oameni şi integrarea aplicaţiilor, Informaţiile din
rapoartełe BPM şi alte mecanisme de feed-back oferite permit optimizarea proceselor sau
identificarea altor procese candidate la tratarea prin BPM.
Odată depăşită această etapă, se trece la integrarea de ansamblu a afacerii. Este
uhimul nivel, care le reuneşte pe celelalte (vezi figura 5.13) şi fa care lucrează experţii şi
profesioniştii din domeniul Business-to-Bzzsiness integration (B2Bi), In acest moment,
se
poate spune că mediul organizaţional îşi desfăşoară procesele prin aplicaţii Enterprise
Application Integration.
23Khan, R., Evatualing BPA'f Software, Business Integration Journal, octombrie 2003, www.bijonline.com.
PASCAL Tudor
172 SoIuHi intormatice integratc pentru gesHunea faccriIor-r.ijj Capitolnl 5 173

(uz personal) Baze de dale

flaze de daĺe
5. Feedback-ul cantitativ asupra proceselor şi ideilor inovatoare permite
îrnbunătăţiri continue.
1. Procésele nu sunt fn întregirne documentate ori nu sunt respectate, iar

310440501RSL201140 HTTP, XML • —

Sielon B
în activităţile de rutină este implicat un personal numeros. Replicarea
informatiilor în cadrul sistemului se desfişoară rnanual şi este lentă.
2. Procesele economice sunt documentate şi urmărite, dar nu în întregime
( consistent). Replicarea informaţiei în interiorul sistemului este de cele
mai multe ori autornată, dar în general, se bazează pe procesări pe Ioturi.
EDI, XML Procesele 3. Procesele sunt documentate şi aplicate consistent. Informaţia este
economice preluată o singură dată şi circulă prin toate sistemele aproape în timp real.
4. Procesele sunt rnăsurate sub aspectul timpului, costului şi efectivităţii şi
sunt controlate utilizând date cantitative, Este asigurat fluxul informaţiilor
% Servicii web în şi între aplicaţii şi unităţi de afaceri; sunt utilizate instrurnente Business
Process Management.
5. Principii ştiinţifice, inclusiv experirnentarea controlată a noilor procese
ajută optirnizarea proceselor economice, Există un responsabil pentru
îmbunătăţirea continuă a procesełor în cadrul firmei şi în Ianţurile de
distribuţie (CPO ChiefProcess Ofjicer).
-

L Rolul arhitectului de sisteme este bine definit şi acesta participă activ în

A
Fig. 5.13. Integrarea afacer
fmodeI propus, prin oferta sa, de Intergy Solutions http://www.interpysolutions.com/solutions b.php)
ti2.3. Evaluarea nerlormaHţolor [ĂI
După finalizarea proiectului de integrare este utilă evaluarea perforrnanţei EAI. Prin
tabelul 5.5 oferim un exemplu24 de grilă pentru verificarea maturităţii soluţiei alese şi a
niveÎului de stabilitate în functionare.
Tabelul 5.5
Grilă Ue evaluare a performanţei Enterprise Application lntegration
1. Succesuł proceselor EAI ad-hoc depinde de eforturile individuale. Doar
câteva procese de integrare sunt definite formal.
2. Sunt stabilite procesele EAI de bază pentru urmărirea costului, progra
mării şi funcţionalităţii. Disciplina este suficientă pentru reuşita
iniţiativelor de integrare.
Metodologie 3. Procesele de management EAI pentru întreg ciclul de viaţă sunt stan
EAI dardizate, documentate şi aplicate tiniversal.
4. Se au în vedere măsuri detaliate de integrare a proceselor şi este cerce
tată calitatea soluţiei. Costul de realizare a integrări]or este bugetat ca
orice altă infrastructură.
24
Studiu preluat după Schmidt, J., EAI Lfesty1e Evatuation, Business Jntegration Journal, aprilie 2003,
http://www.bijonline.com.
nenumărate proiecte.
2. Există o arhitectură a întreprinderii formală, docurnentată.
3. Există un proces de îndrumare la nivel de întreprindere care asigură
conformitatea noilor iniţiative noi cu standardele documentate.
Arhitectura 4. Sunt monitorizate constant aplicaţiile şi proiectele de integrare, Se au în
întreprinderii vedere investiţii pentru retragerea ori consolidarea sistemelor neutilizate
ori cu valoare redusă.
5, Integrarea puternică fntre afacere şi IT este evidenţiată prin alinierea
perfectă dintre arhitectură şi structura organizaţională.
1. Interfeţele aplicaţiilor nu au în vedere o arbitectură standard. CeI mai
utilizat rnodel de integrare este punct-la-punct.
2. Cele mai multe interfeţe de aplicaţii sunt conforme arbitecturii standard
şi utilizează în mică măsură rniddleware.
Proiectarea 3. Interfeţele de aplicaţii suňt standardizate pentru toată întreprinderea, iar
integrării logica integrării este separată şi dezvoltată independent de aplicaţii.
4. Arhitectura EAI include un strat al proceselor economice oferind
utilizatorilor posibilitatea controlului operaţional aI proceselor de
integrare.
5. Aplicaţiile sunt proiectate având în vedere un strat al intégrării.
Cerinţele de integrare sunt tratate la fel de important ca şi cerinţele
funcţionale.
L Majoritatea proiectelor folosesc modele statice şi instrumente
nestructurate: MS Word, Excel sau Visio pentru docurnentarea cerinţelor
şi proiectelor.
Modelarea şi 2. Sunt definite standarde de modelare. Majoritatea echipelor folosesc
managementul aceleaşi instrumente, fac aceleaşi notaţii şi utilizează aceleaşi convenţii.
metadatelor 3. Există o practică de management al metadatelor Ia nivel operaţional.
 _____________________
PASCAL Tudor
iN Soluţii ínformatice rntegrate entro gestiuiica alacerilot[Rp
(uz personal) 4. Depozitele de metadate sunt utilizate pentru a modela stările viitoare jI
pentru analize.
5. Sunt utitizate sirnulatoare pentru testarea cerinţetor înainte de începerea
310440501RSL201140 proiectării şi a dezvoltării. Pot fi rnodelate multiple stări pentru a
identifica şi cuantifica impactul scbirnbărilor.
Grila cercetează cinci domenii importante, fiecare dintre acestea este detaliat pe
cinci nivele de maturitate. Rata maturităţii practicilor EAI este cotată de la 1 la 5, alegând
nivełut ta care se încadrează compania cercetată. $coruł demonstrează nivelul de maturitate
al practicÎi integrării după cum urmează:
9 sau mai puţin nu există o practici susţinute de integrare, ceea ce ar putea
—
afecta viitorul sisternelor din organizaţie;
• între 1 O şi 15 — există practici EAI mature şi solide, ceea ce deschide bune
perspective firmei;
• mai mult de 16 firrna este lider în domeniul de aplicaţii al sołuţiei EAI.
—
Oricare ar fi rezultatul, dacă evałuarea s-a fcut prin răspunsuri sincere, acesta este
deosebit de util pentru formularea măsurilor şi planurilor viitoare.
5.3. Promísninile EĂI, Oferta de solnţu
Ritmul de transformare a afacerilor este ameţÍtor. Firmele se eonfruntă cu nevoia
(dorinţa) crescândă de a aborda domeniul afacerilor electronice, cu multitudinea de
achiziţii şi fuziuni, ca şi creşterea numărului partenerilor de afaceri, în condiţiile prolife
rării tehnologiilor informaţionale, una mai promiţătoare decât alta. In spatele acestor trans
formări însă este marea bătaie de cap dată de eforturile de integrare a noiÎor tehnologii şi
aplicaţii în infrastructura IT a firmei.
5.31. Promísiuníle EĂI
Este inevitabil ca, pe măsură ce întreprinderea creşte ori se adaptează cerinţelor
pieţei şi situaţiilor competitive, noile cerinţe economice să conducă la expansiunea
resurselor IT în sistemul ei informaţional, Creşterea economică a firmei depinde esenţiał de
abilitatea ei de a actualiza, integra, customiza şi extinde aplicaţiile rapid, oferind acces
rapid, interactiv şi consistent la date tuturor utilizatorilor, atât interni, cât şi externi. Pentru
asigurarea eficienţei, organizaţiile trebuie să standardizeze gestiunea procesełor economice
care cuprind multe apłicaţii, diferite departamente, dar şi entităţi externe.
Integrarea completă este un obiectiv al gestiunii resurselor informaţionale, din ce
în ce mai complexe şi numeroase. Aplicaţiile şi datele trebuie combinate fntr-o abordare
care să asigure rnai mult decât accesul la informaţii şi procese economice, este vorba
despre compunerea valorii lor ca o unitate integrată.
Impłementarea unui proiect ori sotuţie de integrare este o adevărată provocare
tehnologică, deoarece un astfel de mediu trebuie să asigure o gamă largă de funcţionalităţi.
iar asta presupune utilizarea de numeroase instrumente şi componente de integrare.
EAI promite soluţii efective şi eficiente, Indiferent de tipul aplicaţiilor care trebuie
conectate vechi sisteme monolitíce, suite ERP sau noi aplicaţii web, EAI oferă companiei
—
!flt01U15 175
oportunitatea de a implementa o interfaţă comună, care să permită integrarea tuturor aplicaţiilor
şi gestiunea fluxurilor de date, stabilind un mediu în care să poată fi adoptate viitoarele ini
ţiative tehnologice, în condiţiiłe remodelării proceselor economice sau ale defmirii unora noi.
EAI nu înseamnă „ceva de cumpărat şi implementat", ci este „ceva de făcut".
Astfel, EAI cuprinde elaborarea de planuri şi stabilirea de metode şi instrurnente adecvate
pentru modernizarea, consolidarea şi coordonarea aplicaţiilor eterogene dintr-o organizaţie.
EAI trebuie privit ca un proces continuu şi o investiţie strategică pe termen lung,
deoarece beneficiile sale nu se arată imediat, ci în timp, Am putea considera EAI o
asigurare de vîaţă pentru sistemul informaţionat al întreprinderii, Aceasta va sirnţi redu
cerea costurilor de upgrade aÎ aplicaţiilor, deoarece nu mai este necesară elaborarea de
conectări punct-la-punct între programe. De asemenea, se maximizează eficienţa organiza
ţională i tehnologică şi creşte valoarea mediului IT.
In ciuda previziunilor optimiste, alte studii au indicat ezitări serioase din partea
firmelor în privinţa proiectelor EAI: o anchetă a publicaţiei britanice Consuttants Advisoiy
‘
a arătat că jumătate din managerii chestionaţi nu au dezvoltat un plan coerent de integrare
informaţională pentru organizaţiile pe care le conduc. Explicaţiile ar putea fi:
• dificultatea estimării beneficiilor tangibile şi a ratei de recuperare a investiţiei
—
proiectele EAI sunt adesea încadrate la categoria „risc maxim, profit minim";
• costurile sunt relativ mari, în special pentru firmele din clasa de mijloc;
• imaturitatea pieţei EAI, aflată încă într-un stadiu incipient, de constituire;
• neînţelegerea conceptului EAI.
Un studiu PMP Research publicat pe site-ul britanic www.conspectus.com indică
un procent mic al firmelor care consideră că nivelul de integrare atins este foarte bun (1 O%
aşa cum se observă din figura 5.14).
foarte bun
1O%
nu e cazul
1 6%
/adecvat
44%
20%
Fig. 5.14. Aprecierile managerilor asupra nivelului de integrare
(sursa: www.conspectus.com, 2002)
În ce priveşte motivele adoptării EAI ca soluţie integratoare, acelaşi studiu relevă în
primul rând dobândirea agiłităţii strategice şi operaţionale de către întreprinderi la două
treimi din repondenti, apoi premisele constituirii întreprinderii virtuale şi mai buna
interacţiune cu clienţii (vezi figura 5.15).
 _
___________

PASCAL Tudor iiiiitoiui 5 rn

176 Soluţuinformaticc integtate nenttu geshuiiea aíaccriÎoiiŘp

(uz personal) altele j 26%

accentuł va fi rnutat de pe integrarea proceselor pe prosperitatea rezultată din desăvârşirea
acesteia.
$oluţiile EAI sunt formate din mai multe produse, fiecare adresându-se unui aspect

310440501RSL201140
premise pentru colaborarea B2B
intetacţiune mai bună cu clienţii
premise pentru crearea
intreprinderii virtuale
dobăndire agilitate strategică şí
operaţională
j 1 6% particular sau un anume tip de proMemă de integrare. Astfel, există soluţii EAI
iniddleware, adaptoare EAI, mesagerie/rutare EAI, integrare procese. astfel că se poate
defini o segmentare a pieţei EAT, Câteva nume importante de furnizori de soluţii
26%
specializate sunt reunite în tabelul 5.6. Pe lângă alegerea furnizorului EAI, deosebit de
importante sunt experienţa şi expertiza oferite de specialiştii firrnelor de consultanţă,
deoarece nu există o „mărime universaIă', care să se potrivească tuturor doritorilor.
j 60% Tabelul 5.6

O% 1O% 20% 30% 40% 5O% 60% 70% Furnizori de soluţii EAI
Ĺnizori de platforme de integrare IBM, Microsoft, SUN, Tibco, BEA
Fig. 5. 15. Motivaţiile adoptăru soluţiilor EAI Mercator, SeeBeyond, NEON
[jtiizori de rnesagerie!rutare EAI
(sursa: www.conspectus.com, 2002)
ţjţegratori A2A Vitria, web Methods
[jegratori B2B Extricity, web Metbods, Cycfone
Alte studii fn rândul firmelor candidate la soluţii EAI relevă că jumătate din acestea
fşi propun în viitorul apropiat să adopte o soluţie CRM ori $CM, să creeze un extranet sau Dintre furnizorii EAI prezentaţi mai sus, ne oprim la IBM, $eeBeyond şi TIBCO
o aplicaţie portal. Telmologîile-suport pentru integrare câştigă tot mai mult teren. între cele Software.
mai popułare şi frecvent utiłizate la acest moment se numără: IBM propune platforma Websphere pentru e-business, ca fundaţie a soluţiilor de
• COM, DCOM, COM+ de Ia Microsoft; integrare, cu ajutorul căreia pot fi modelate vizual, simulate şi optimizate procesele de
• integrarea prin tebiiologia bazelor de date; afaceri. IBM le denumeşte „soluţii software care ajută la integrarea unei afaceri extinse",
• tełinologia Java; fn contextul unui nurnăr sporit de oportunităţi e-business26. Infrastructura oferită de soluţia
• serverele de aplicaţii, cum este Websphere de la IBM, care câtigă tot maî multă Websphere asigură:
popularitate; • remodelarea proceselor economice existente sau crearea şi impÎementarea unora
• instrumentele de automatizare a fluxurilor şi proceselor; noi, rapid şi eficient sub aspectul costurilor, fară activităţiłe consumatoare de scriere de cod
sisteme middleware orientate pe rnesaj; — este posibilă refolosirea proceselor interne, ce se resimte în creşterea productivităţii;
• tehnologii de integrare front-end prin portaluri. • asigurarea unei viziuni complete date de legăturile dintre oameni, procese,
aplicatii. sisteme şi date;
53.2. Ofer(a EĂI • monitorizarea proceselor şi folosirea datelor din calculul de evaluare a acestora
pentru îmbunătăţirea controlului şi eficienţa deciziilor operaţionale;
Gariner Group apreciază evoluţia pieţei aplicaţiilor integrate, middleware şi a porta l
rnaximizarea performanţei de ansamblu a firmei, printr-o strategie de integrare
lurilor de la 2,9 mld, $ în 2000, la 5,1 mld. în 2001 şi la 10,5 mld. în 20062, dublare datorată
coerentă.
actualelor tendinţe de globalizare şi convergenţă la scară planetară a afacerilor. Probabil că
Pîatforma IBM Websphere este fundaţia soluţiilor de integrare de afaceri pot fi —

reałitatea a depăşit deja prognoza, dacă la sfârşitul anului 2001, aceeaşi sursă a anunţat o ma
jorare cu 1 6,6%, piaţa fiind evaluată la 6 miliarde de dolari, Din punct de vedere regional,
după SUA, Europa constituie a doua zonă de creştere EAI. Specialiştii apreciază că subiectuł
integrare va constitui încă cel puţin patru ani de acurn înainte vedeta cercetăriłor şi a dezvol
tärilor de aplicaţii. Prin farnilii de aplicaţii a căror preocupare principală va fi colahorarea,
25Conforrn aprecierilor unui studiu Datarnonitor, piaţa globală va atinge în 2006 cifra de 9,5 rnld. $‚ cu o rată
rnedie anuală de creştere de 21% în perioada 2001-2006.
modelate vizual, simulate şi optimizate procesele economice pentru a maximiza investiţia
IT. Este extinsă acoperirea dincolo de graniţele organizaţiei, fiind eficient gestionate
fluxurile informaţionale dintre partenerii de afaceri, Aproape orice c[ient poate fi conectat
la aproape orice server sau orice informaţie. Conectarea dintre persoane, aplicaţii şi
procese este asigurată prin tehnologia portalurilor. Farnilia IBM Websphere Portal oferă
angajaţilor posbilitatea de a utiliza un portał personalizat şi eficient pentru a construi relaţii
trainice de afaceri cu partenrii şi pentru a câştiga loialitatea clienţilor.
26Prezentare JBM Websphere în „Computerworld Professional" nr. 20/2003.
 __________
PASCAL Tudor
178 Solutiî îiiformatice rntegratc rieiflru gestiunca aĺaccrilor-[8P
(uz personal)
Folosind platforma Websphere, pot fi construite cu rapiditate portaluri B2B. B2C
sau B2E. Dezvoltarea paginilor de portal se face cu ajutoruł portlet-urilor. componentele
vizibile care sprijină controlul fiuxului activ şi prezentarea informaţiei, Există instrumente
310440501RSL201140
specializate, destinate rnai multor categorii de utilizatori, mai mult sau mai puţin instruiţi în
tehnologia portalurilor.
De asemenea, există un centru de colaborare care permite dezvoltarea de portaluri co
laborative pentru angajaţi. Specialiştii IBM au fcut uz de cunoştinţele si expertiza în soluţii
cołaborative, creând medii personalizate pentru colaborare între angajaţi, care asigură:
• accesul imediat, pentru întreaga echipă, la informaţiile sau persoanee de care
este nevoie;
• realizarea de conferinţe web, calendare de grup şi sarcini desemnate;
• crearea şi administrarea de spaţii de lucru on-line personalizate;
• serviciî de mesagerie, incłusiv determinarea disponibilităţii on-line a membrilor
echipei prin portlet-uri,
• colaborarea şi discuţii în legătură cu documentele din bibliotecile de documente.
Prin intermediul propriiłor rnedii de lucru personalizate prin portal, angajaţíi
vizualizează, caută, creează, convertesc şi edítează docurnente, foi de calcul şi prezentări,
simpliftcând procesele economice ad-hoc.
In fme, dar nu în ultirnul rând, portalurile construite şi instalate beneťiciazä de
tehnologie cu caracteristici de securitate ridicată, adaptată unui volurn mare de tranzacţii.
a
Cu serviciile de autentificare şi control al accesului pot fi protejate conectivitate
chentului, fumizorului sau angajatului.
Platforma Websphere Portal oferă o tehnologie performantă de portal, management
ii angajaţilor,
al conţinutului, colaborare şi securitate, contribuind la creşterea productivităţ
câştigarea încrederii partenerilor de afaceri şi a loialităţii clienţilor27.
TIBCO Software este un jucător-cheie pe piaţa aplicaţiilor de integrare.
Compania
californiană dezvoltă şi implementează infrastructură şi soluţii e-business de peste 15 ani
pe Wall Street la sfârşitul anilor
( este firrna „responsabilă" cu modernizarea aicomerţului
soluţiilor de integrare a afacerilor28, In ce
20), devenind unul dintre liderii mondiali
priveşte specializarea soluţiiîor sale, competenţele se încadrează în special
în domeniile
telecomunicaţii şi Internet, producţie, energetic şi servicii fmanciare, dar
şi în industria
automobilelor, transporturi şi sănătate.
de la
Peste 1 .300 de companii din toată lumea folosesc infrastructura e-business
diferitelor surse de
TIBCO. Familia de produse permite integrarea aplicaţiilor disparate şi a
web şi
inforrnaţii, pentru conectarea clienţilor şi a partenerilor prin intermediul portalurilor
interacţiunea cu comunităţile B23 pe pieţele electronice.
şi a
Soluţiile EAI ale TIBCO asigură o platformă pentru partajarea inforrnaţiilor
proceselor
proceselor din întreaga organizaţie, cornunicarea între sisteme şi coordonarea
economice.
www.ibm.com/ro.
Maí multe informaţif despre soluţiile de integrare ale IBM găsiţi pe web Ja
28
www.tibco.com.
179
CaiiioInIi
Cea mai cunoscută este familia de produse ActiveEiiterprise29, lansată fn J 997 şi im
plementată în peste 2.000 de situri client. AcĺiveEnterprise asigură infrastructura e-business
care permite companiiÎor automatizarea proceselor economice prin crearea unei reţele
integrate de aplicaţii, baze de date şi inforrnaţii. Suportul tebiologic este vast, iar standardele
acoperite diverse, după cum urmează:
• sistemełe de operare Windows. $olaris. HP-UX, AIX. Linux;
• płatformele de baze de date Oracle, Sybase, SQL Server, DB2;
conectoarele şi adaptoarele pentru software proprietar SAP, Oracle, Peoplesoft,
Siebel, J.D. Edwards. i2, Manugistics, plus peste 60 de alte adaptoare pentru verticale din
domeniile telecomunicaţii, producţie, energie, transport şi servicii financiare:
• standardełe de dezvoltare J2EE, .NET, web services, CORBA, DCOM, COM,
COM+, XML, Java, BizTalk, JavaScript;
• standardele de criptare SSL PK semnătura digitală, DES. DSA. RSA;
• protocoalele de mesagerie Request/reply, PGM, JMS, publishlsubscribe.
Pe lângă linia de produse ActiveEnterpiise, TIBCO oferă multe alte soluţii, între
care menţionăm:
• sistemul de mesagerie TIBCO Rendezvrnis;
• TIBCO BusinessWo;*s, sistem de management al proiectelor de integrare;
• TIBCO IntegratfoniVlanciger, instrument de definire şi automatizare a proceselor
economice, care acoperă multiple aplicaţii şi tranzacţii;
• TIBCO Adaplers, pachet de aplicaţii şi baze de date integrate „de gata" într-o
infrastructură e-business;
• TIBCO Hawk, sistem de monitorizare a utilizării şi performanţei sisternului.
Un alt fiirnizor cu greutate este SeeBeyond, care are o bază de peste 1.600 de clienţi în
întreaga Iume, între care ABB, ABN Amro, Bames&Nobîe.com, Ericsson, GeneraÎ Motors.
Ilewlett-Packard. Pfizer. Vodafone. suita sa tebnologică fiinJ prezentă pe piaţă fncă din 1991.
SeeBeyond este unuI dintre liderii mondiali între furnizorii de soluţii de integrare
e-business, oferind o platformă care facilitează fluxul de informaţii în cadrul şi între între
prinderi în timp real. Firma are contracte de partneriat de consultanţă economică şi
tebnologică cu majoritatea companiilor de top (KPMG, PriceWaterhouse Coopers, Cap
Gemini & Emst Young, EDS, Accenture), ca şi parteneriate soware cu SAP, Siebel, Oracle,
BroadVision, Comrnerce One.
Produsuł său, eBzisiness Integration Suite, oferă o infrastructură scalabilă şi uşor de im
plementat pentru integrarea aplicaţiilor. conectivitatea business-to-business şi optirnizarea pro
ceselor econornice30. $unt acoperite toate platformele majore de sisteme de operare şi de baze
de date, íar standardele de dezvoltare suportate sunt extrem de diverse: CORBA, SMTP, XIvIL,
X12. SAP AWE. EDI. Acord, MQSeries, Peoplesofi. In ce priveşte conectoriiĺadaptorii dispo
iiibili pentru software-ul proprietar, lista este extrem de hmgă: Bloomberg, Clarify, Lotus
Notes, Oracle, Peoplesoft, SAP, Siebel, Ariba, CGI, Cornmerce One, Websphere ş.a.
Suita tebnologică de le $eeBeyond include foarte multe componente, între care:
29Prezentare pe site-ul www.conspectus.com, 2002.
°www.seebeyond.com.
PASCAL Tudor
180 SoIuţii ínformalico rntcgrate iientru gcstiune aíacÍioifjjp
(uz personal)
• platfonria de integrare e-business e *Gate Integrator, fundarnentul întregii Suite
tebnologice, care asigură fiuxul dinamic al informaţiilor între aplicaţii şi sisteme, către clienti
şi parteneri, cu un grad ridicat de performanţă flexibilitate şi viteză de irnplementare;
310440501RSL201140
• e *Insiglit Business Process Manager, ce vizează gestiunea proceselor economice
şi optimizarea acestora;
• e *xcjjaflge Partner iVlanager, destinat întreţinerii relaţiilor business-to-business,
într-o diversitate de scenarii de conectare;
• e *xp,.eşs;c,y Integrator, pentru conectarea sistemelor partenerilor, oferind acces
la pieţele electronice publice sau private;
e *Index Gtobal Identfîer, pentru gestiunea informaţiilor despre clienţi din
diferitele sisteme răspândite în cadrul întreprinderii, oferind o irnagine unică, în timp real.
5.3.3. Ce recomandă snecakştü
Trebuie evitată .graba" de a plonja într-un proiect EAŁ Înainte de a cumpăra o
soluţie EA indiferent cât este de lăudată şi cât de mult promite, vor fi clar enunţate
cerinţele, nevoile şi intenţiile: ce trebuie integrat; de ce trebuie integrat; care sunt intenţiile
viitoare; care este cea mai bună abordare.
De asemenea, trebuie să se decidă între cele două mari alternative:
• întegrarea internă, care vizează procesele economice intraorganizaţionale,
acoperite prin aplicaţiile proprii şi cele achiziţionate, independente ori în suite ERP;
• integrarea externă, care combină servicii de la mai mulţi furnizori pentru a
susţine gestiunea tranzacţiilor extinse, schimbul de informaţii, coordonarea şi colaborarea
de-a lungul lanţului valoric extins.
Abordarea integrării trebuie să fie rea]istă. Conectarea sistemelor disparate poate
să creeze un monstru. Să presupunem că firma în cauză ar avea 50 de sisteme disparate şi
doreşte raţionalizarea şi centralizarea datelor din toate sistemele, deci construirea de
interfeţe fntre acestea rezultatul va fi probabil un mamut nefuncţional şi necontrolabil.
— 61. PesaiuI mornlíal aI anlícaţíílor ile întrenriudero
Un proiect de integrare trebuie să rezolve provocările adresate de gestiunea
procesełor economice şi a fluxurilor, asigurând:
• comunicarea sistemelorfront-ofJice cu cele back-office;
• legătura dintre aplicatiile proprii şi noile tebriologii şi pachete de aplicaţn
implementate;
• reglarea şi modificarea proceselor pentru maximizarea performanţei organizaţiei;
• crearea interfeţelor cti entităţile externe.
In condiţiile în care un sfert din organizaţii au abandonat un proiect EAI, iar efortu
rile şi dificultăţile se dovedesc adesea mai mari decât s-a estimat, este perfect justificată
importanţa acordată fazelor de analiză şi planificare a proiectului de integrare. Berme
Hopkins, analist la Sopra Grozip, firmă de consultanţă britanică, forrnuleazä următoarele
recomandări în realizarea unui proiect EAI:
• Abordează proiectul pragmatic.
• Cere îndrumare şi sfaturi profesionale.
• Defineşte clar cerinţele.
• Dezvoltă o strategie de integrare.
• Adoptă o abordare iterativă.
• Nu mai amâna. începe acum!
Capitolul 6
Píaţa EnIerríse Resource PIannňi
Sunt oameni care citesc o singură carte (cxperienta vieiii,)
şi oameni care citesc mai multc — asta e tot.
Constantin Noica
Fenomenul e-Business poate fi controlat numai de la bordul unei arhitecturi
revoluţionare a tehnologiilor informaţionale. Implicaţiile dezvoltării sale sunt evidentc pe
piaţa Entreprise Resource Planning. Platforma Internet a oferit nenumărate posibilităţi de
colaborare. Fluxurile informaţionale ţes o pânză de păianjen planetară (metafora web-ului)
şi deschid relaţii rnultiple între oameni şi sisteme informaţionale proprietare sau publice şi
între sisteme diferite.
2002 a fost un an greu pentru economia mondială, In industria IT, pentru multe
firme cuvântul de ordine a fost supravieţuire şi nu toate au reuşit: peste 2.100 de firme de
sof[ware s-au fnchis, inclusiv 650 de furnizori de aplicaţii de gestiune, Pe de altă parte,
aceste dificultăţi au determinat o consolidare a pieţei şi eliminarea celor slabi,
neperformanţi, Deşi vremurile sunt zbuciumate, firmele mari au rezistat, ba chiar şi-au
fntărit poziţia pe piaţă. Vom creiona în acest capitol preocupările actorilor principali de pe
piaţa aplicaţiilor de întreprindere, o piaţă cotată la peste 35 miliarde de dolari în 2002.
În 2002-2003, cele mai active prezenţe au fost: Microsoft Corporation, IBM
Corporation, Siebel Systems, i2 Technologies, SAP AG, PeopleSoft.
Microsoft, cea mai mare companie de software din lume, a anunţat creşterea buge
tului de cercetare-dezvoltare cu 20% (ceea ce a însemnat alocarea suplimentară a aproape
un miliard de dolari!) fn anul fiscal încheiat pe 30 iunie 2003. In ciuda pesimisrnului
general, compania mizează pe efectul benefic al investiţiilor în lărgirea ofertei de aplicaţii.
In vremuri de restrişte pntru specialiştii IT —reducerile masive de personal fiind la
ordinea zilei —‚ Microsoft îşi propune o creştere cu 10% a personalului în 200, ceea ce
constituie primul mare val de angajări după boom-ul de la începutul anilor 90, Firma are
un trend crescător al veniturilor şi profitułui, în ciuda unor investiţii neinspirate în
telecomunicatií.
IBM, numărul 1 mondial în topul firmelor IT, raportează de asemenea profituri, deşi
firma a trecut prin reorganizări ale diviziilor de hardware şi achiziţii costisitoare, dar
strategice pentru viitorul firmei. In companie s-au fcut concedieri rnasive, numărul
angajaţilor scăzând de la 320.000 la 305.000. Dacă vâiizările de hardware au scăzut serios
(16%), cele de software au înregistrat o creştere continuă (8% în 2002). Platforma e-business
PASCAL Tudor auhtoIuI O 183
182 SnIuţÜ inĺormalicc întegratc ucntru gcstiuHca aIacerĺÍoi[Hp

(uz personal)
WebSphere, achiziţionată de la CrossWorlds, a adus o cretere a veniturilor de 1 7%, ia
veniturile din aplicaţii middleware ati sporit cu 1 1 %‚ Astfel se explică interesul IBM Pentru
zona aplicaţiilor de întreprindere, iar prin achiziţia díviziei de consultanţă PriceWater
310440501RSL201140
houseCoopcrs Consulting a pus bazele unei noi divizii: IBM GlobaJ Service BuSinesS
Innovation Servíces (IG$), Aceasta va acorda servicii de consultanţă, integrare şi imple..
mentare, devenind o organizaţie cu 180.000 de angajaţi Ia nivel mondial. IGS se situează deja
pe prima pozîţie în topul mondial, cu venituri cu 30% mai mari decât Electronic Data Systems'
de 3 ori mai rnari decât Accenture, principalii competitori pe piaţa serviciilor de consultanţă.
Odată invincibilă pe piaţa aplicaţiilor CRM, lider recunoscut, Siebel Systems îşj
revine încet din declinul înregistrat după 2000. Se pare că avantajuł deţinut a fost sctfîcient
de mare pentru ca firma să rămână totuşi lideruł topului CRM. In 2002 veniturile au scăzut
cu peste 20% (veniturile din licenţe scăzând mai mult, cu 41 % faţă de anul anterior), iar
număruł angajaţilor a scăzut de la 7.100 la 6000.
i2 Tecbnologies, liderul segrnentului SCM pe piaţa aplicaţiilor de fntreprindere, se
confruntă cu problernc similare, veniturile scăzând cu aproximativ 50% faţă de 2001. Drept
urmare, firma a adoptat măsuri de reducere a costurilor şi concedieri importante (peste
1.000 de angajaţi).
Deşi afectat, la rândul lui, de declinul mondial, SAP, lider autoritar aI pieţei aplica
ţiiÎor de întreprindere, nu pare să resimtă în aceeaşi măsură efcctele acestuia. Firma a men
ţinut un trend uşor ascendent pe piaţa europeană. scăderi fiind înregistrate pe cea
consacrat. Fiecare a depus eforturi considerabile pentru deschiderea suitelor lor către
serviciile Web, pentru a face posibiłă colaborarea cu partenerii de afaceri şí clîenţii şi
pentru piaţa firmełor medii.
Un loc aparte pe piaţa aplicaţiilor de întreprindere îl ocupă furnizorii specializaţi de
aplicaţii CRI\4 şi SCM, care au dezvoltat competenţe pe aceste zone. creând aplicaţii recu
noscute ca best of breeď', adică cele mai bune pe o anume funcţiune de afaceri.
Menţionăm aici; i2 Technologies. SiebeL Manugistcs. Pivotal. Logilitş, Onyx etc. Nu
este o perioadă prea bună pentru aceşti furnizori, deoarece piaţa înregistrează o tendinţă de
marginalizare a lor, datorată fiincţionalităţilor puternicc CRI\'I şi SCM incluse în suitele
ERP, Este greu pentru ei să reziste, în condiţiile în care nu au o bază de clienţi prea mare,
iar cheltuielile de investÎţii sunt extrem de mari.
Această scurtă trecere în revistă3 ne îndreptăţeşte să apreciem că marile companii,
situate pe primele locuri în topul mondial (SAP pe piaţa ERP, Oracle pe piaţa bazelor de
date, IBM pe piaţa IT, Siebel pe CRM, PeopleSofi pe zona managementului resurselor
umane), au poziţii suficient de solide, un nume de marcă şi un portofoliu consistent e
clienţi pentru a face faţă furtunii şi a scăpa cu viaţă, Pentru că 2003 promite să aducă
revirimentul mult aşteptat, iar pentru următorii ani se anunţă creşteri ale veniturilor
industriei mondiale a aplicaţiilor de întreprindere (vezi figura 6.1).
ER P SC M
• CRt.i
JĹC
- - - -- - -

americană (venituri mai mici cu 12% faţă de 200 1). Este remarcábil faptul că a reuşit să
‘ł7

evite politica dură a concedierilor şi a continuat linia investiţiilor în firmele de IT cea mai —
v
semnificativă este achiziţia a 20% din CommerceOne.
Pe lângă parteneriate, absolut necesare pentru acoperirea cerinţelor diverse ale ocJ
clienţilor de aplicaţii de întreprindere, pe această piaţă au loc foarte multe mişcări de genul
achiziţiilor sau fuziunilor. Dacă mulţi ani acestea nu au influenţat semnificativ topul
primilor 5, anul 2003 a adus o schimbare importantă: Oracle pierde locul 2 şi coboară pe
locuł 3, în favoarea PeopleSoft, care a cumpărat J.D. Edwards. furnizorul numărul 4 1 ::o

mondial. A avut loc un adevărat război psihologic sau, în varianta altora, a fost bătălia tui o
Larrv Ellisoą boss-ul de la Oracle. pentru preluarea PeopleSoft, bătălie pierdută în ultimă 1993 iog 2DDC' ::c'i :DC'l OC'4 ‘:D5

instanţă (deşi se spune că acestuia nu-i place să piardă niciodată)2, Ar fi fost cea mai mare Fig. 6.1. Piaţa mondială a aplicaţiilor de întreprindere. Previziuni (în mil. USD)
tranzacţie din istoria industriei software oferta Oracle fn iulie 2003 se ridica la aproape 7
— (sursa: Gartner lnc., ERP software vendors evolve despîte meager growth prospects,
http://www3.gartner.com/J _researchanalysis, septembrie 2002)
miliarde de dolari. Dar PeopleSoft a rezistat presiunilor, urmărind şi atingând propriul ţel,
astfel că la sfârşitul lunii august acelaşi an, au anunţat finalizarea achiziţiei J.D. Edwards.
Această micare aduce PeopleSoft pe locul secund în topuÎ furnizorilor de aplicaţii de 6.2. Maríí actorí ue uIae inouđíal: đe Ia BOPSE Ia BOP$
întreprindere, cu o felie mult mai mare dintr-o piaţă care dă semne de revigorare.
Pe piaţa „de mijloc", furnizorii tradiţionali precum Scala, QAD, Intenti2
Într-o suită de articole din NET Report în 2001-2002 am realizat o descriere suc
Made2Manage, IFS, Eact Sofbvare, f ily Sofbvare, Best Software etc. au rămas cintă a pieţei soluţiilor de gestiune integrată a firmelor, dedicând câte un articol celor mai
jucători de bază pe verticalele (din zona producţiei, distribuţiei ori serviciilor) ce i-aU competitive soluţii, Ca în orice domeniu, liderii sunt cei care atrag atenţia şi ne-am ocupat

EDS Iider mondial pe outsourcing servicii IT.

—

Documentată de pe www.technofogyevaluation.com/research/, 2002-2003.

2
Ancuţescu, 1., P;elzta;ea Peoplesoft: ră:boipsihologic, în „Capita1, iulie 2003.
PASCAL Tudor CapitOIUI 6
184 SoIuţü iníormahcc îutcgrate iicntru gestiunea aíaccriioiiip

(uz personal)
de vip-urile din clasamente, oferind un top al soluţiilor. BOPSE este acronirnul ce reuneşte
numele companiilor de pe primele cinci poziţii: Baan, Oracle, PeopleSoft, SAP, J.D
6.2.11. tun!juI dtum de Ia R13 Ss(em
Ia mySflP.com

de
sistem integrat de management al firmelor
Edwards, transformat în Top 4 prin achiziţia J.D. Edwards de către PeopleSoft (şi care S-ar Mai întâi a fost RJ2 System, primul
310440501RSL201140
fi transformat în Top 3 dacă hti Larry Ellison, boss-ul de la Oracle, i-ar fi reuşit planul d
achiziţie a PeopleSoft). Prirnełe trei din lume sunt SAP, PeopleSoft şi Oracle. Locul 4
producţie, dar suita care s-a impus
de zile soluţia ERP nr. 1 în lume.
fară drept de apel pe piaţă a fost R/3
System

irii complete a proceselor econom

, fiind ani

ice, oferind
revine acum lui SSA GT, care a cumpărat Baan. Celebrul acronim BOPSE a fost Având la bază principiul acoper şi în toate entităţite
în toate stadiile proceselor
desfiinţat... garanţia unor date consistente multistrat,
arhitec tura R/3 este fundamentată pe un concept client/server re
62.1. SĂP garaHtia succesulw
organizaţiOnale, masterĺstave dintre componentele softwa
relaţiilor de tip
—
care deţine metode de control a
individuale. server P13 se
Prima ofertă, venită din partea companiei germane SAP4, îrnbracă haina produsului rat. Concret, structura oricărui
Soluţia P13 are o arhitectură multist interfe ţe (vezi
R13 System, impłernentat în peste 13.000 de companii (unele de renume mondial:
IBAŕI,
multe stratur i fi.incţionale independente ce comunică prin
din întreaga bazează pe mai
Xerox, HewtettĺFackard, Atcatel, Gitetíe etc.). Cota sa a depăşit constant 30% figura 6.2).
piaţă ERP (36% fn 2002), $AP deţinând 60% din segmentul de piaţă ERP al compa niilor Stratul
mu1tinaţiona1e (‚the big solution for the big ptayers" cum łe place să spună). SAP este a
patra firrnă de software din lume, după Microsoft, Oracłe şi Compztter Associates
Internatîonal, Un merit deosebit al SAP este acela că anual investeşte fntre 20 şi 25% din
cifra sa de afaceri în cercetare şi dezvoltare; SAP este întotdeauna prima sau a doua din
grupul de top care irnplementează soluţii sau funcţionalităţi noi în produsele sale, De partea
cealaltă, a aspectelor negative, li se reproşează: costuri foarte mari, timp .de implementarc
elor
şi instruire prea fndelungat, complexitate ridicată a actualizărilor (upgrade) produs Stratul
impłementate.
Observăm că SAP (Systems Apptications and Products in Data Processing) este
mai agresivă pe piaţa românească după 2000 şi, incontestabil, site-ul pus la dispoziţia
posibililor şi actualilor clienţi: www.sap.com/romania (versiunea în łimba română) este
de mare ajutor. Politica firrnei este apropiată de clienţi, compania oferind un evantai larg
de aplicaţii, Acestea sunt dezvoltate pe foarte multe verticale, fiind acoperite nu mai puţin Fig. 6.2. Structuta unui server R!3
System
şi
de 23 de domenii, atât din zona producţiei, cât şi a serviciilor şi distribuţiei: electronică
, automo bile, petrol,
high-tech, proiectare şi construcţii, produse de larg consum, chimie conţine maşina
sunt cel de bază şi aplicaţie. Stratul de bază
farmacie, sănătate, mass-media, bănci, asigurări şi chiar învăţământ superior şi cercetare. Principalele stratur i de middleware,
In ultimul an, am asistat Ja o evoluţie spectacułoasă şi la modificări radicale
de
VM, constit uind compo nenta kernel a sistemului, şi partea
virtual ă ABAP ul de baze
poziţie. SAP a construit o politică de colaborare şi deschidere, concre tizată în nenum ărate indepe ndenţa aplicaţ iilor faţă de sistemul de operare, sistem
prin care se asigură de aplicaţii, care
alianţe şi parteneriate, absorbirea de noi telinologii prin achiziţii dovedite strategice şi şi
mai
sistem ul de comun icaţii. Peste stratul de bază este plasat stratut
de date şi scris în C şi
ales asigurarea unui caracter deschis software-ului propriu, astfel încât poate lucra a sistem ului P13. Stratul de bază este
asigură funcţionalitatea propriu-zisă ABAP7 şi extensia sa
interacţiona prietenos cu alte aplicaţii non-SAP. Compania a înfiinţat, în Statele
Unite, ufl e limbaje de generaţia a IV-a;
C++, iar pentru aplicaţii sunt utilizat pentru elaborarea
centru de integrare pentru construirea de soÎuţíi multifurnizor, cu certificare şi suport
SAFY
ABAP Object s, ca şi Java sau Visual Basic ce se folosesc
cc obiectuală
pentru ca mySAP.com şi aplicaţiile third-party să fie integrate într-o soluţie unică aU unor componente ale apłicaţiilor. pentru
răspunde întru totuł cerinţelor clienţilor6. Ałianţele cu IBM, Accen ture şi Yahoo!
acestei arhitec turi deschi se nu există restricţiî de portabilitate
Datori tă
completat imaginea evolutivă SAP, fiind considerată deschisă şi progresistă. sistemul R/3:

Prograiniuing) este un Iimbaj propriu,

creat de SAP AG pentru
Fotache, D., Fînaru, L., Soluţii ERP SAP R!3 System, „Net Report", octornbrie 2001, pp. 31-32.
—

ABAP (Advauced Business Apptication

Ia Oracle şi PL/I aI IBM.
80% din cornpaniile inctuse în topul FORTUNE GlobaI 100, după aprecíerile proprii (www.sap.co
m).
aplicaţiilor sale. ABAP este o „încrucişare" între PL/SQL de
programarea
Garland R., SAP crosses the chasm, www.technologyevaluation.com, 2001.
PASCAL Tudor
186 SoIuţu iilfotmaHce integrate pcnlni gestÎunea afacerdotjjjj Capitolul 6

(uz personal)
• P13 poate fi instalat pe platformele UNIX, Windows NT şi AS/400 (IBM)
Mainframe-uriÎe IBM cu OS/390 sunt acceptate ca servere de baze de date;
• interoperabilitatea şi deschiderea sunt caracteristici asigurate prin utilizarea de
interfeţe deschise şi standardizate (prezentate mai sus) şi permit
integrarea datelor şi
• pot fi utilizate diverse sisteme de baze de date: Oracle, Informix, DB2, $QL funcţiunilor P13 Systern cu alte aplicaţii externe;
310440501RSL201140
Server etc.;
• interfaţa grafică a sistemului P13: SAPGUI poate rula pe sisteme desktop cu
Windows, MacOS, OS/2 Presentation Manager, OSF!Motif. De asemenea, există Şi o
adaptabilitatea asigură modificarea simplă i rapidă a aplicaţiilor
pentru a răspunde cerinţelor individuale, atât pe parcursul procesului
şi ulterior. Mai mult, este posibilă dezvoltarea cu forţe proprii
de
standard
implementare, cât
a unor apłicaţii, utilizând
variantă independentă de platformă: Java SAPGUI. mediul de dezvoltare ABAP, integrat în P13 System;
optimizată
Arhitectura multisţrat din P13 System face posibilă distribuirea aplicaţiilor pe mai • interfaţa grafică utilizator este unul dintre atuuri, deoarece este
cele din contabilitate sau
multe servere, pentru că asigură separarea între nivelul aplicaţie, nivelul prezentare şi baza pentru activităţile şi procesele economice tipice (cum sunt
astfel că poate fi uşor
de date. De asemenea, permite coiifîgurarea unor instaÎări foarte mari, până la câteva mii logistică) păstrând elementełe de prezentare specifice aplicaţiilor PC,
de utilizatori, Ca să nu mai spunem că utihzarea mai multor servere speciałizate asigură un învăţată şi exploatată intuitiv.
potenţial sporit în îmbunătăţirea performanţelor sistemului şi oferă diverse structuri de
costuri pentru sistemełe hardware disponibile. Astfel, pot fi incluse următoarele servere
specializate:
• servere de baze de date, pentru baza de date centrală, în diverse configuratii Server Servere de
baze de
(monoprocesor, muttiprocesor, ctuster); date
• servere de aplicatii;
calculatoare specializate pentru alte sarcini, cum ar fi arhivarea pe suport optic,
poşta ełectronică sau prełucrări off-łine;
• servere de prezentare sub Windows, Unix, MacOS sau OS!2 pentru Servere de
aplicaţi
implementarea interfeţelor grafice utilizator.
Principalele module ale P13 sunt: VANZĂRI, PRODUCŢIE, STOCURI,
HNANCIAR-CONTABIL, CONTROL DE GESTIUNE ŞI MARKET1NG, Dintre aceste
module, cel mai bine vândut pe piaţă a fost modulul fmanciar-contabil. In paralel,
compania a desfăşurat şi servicii de outsourcing pe domeniul frnanciar-contabil (şi un
client celebru: IBM8).
Afirmăm că sołuţia SAP este deosebit de avantajoasă, atuurile sale arhitecturale
putând fi rezumate astfel: Numär maxim de uUlizatori
• robusteţea sistemuluî porneşte de la faptut că P13 este aplicaţia centrală a
-
Fig. 6.3. Scalabilitatea sistemului R/3
întreprinderii. Intregul sistem este conceput astfel încât erorile sau disfuncţionalităţile
componentelor hardware nu afectează funcţionarea sa de ansamblu;
SAP R13
• scalabilitatea este asigurată prin arhitectura multistrat, care permite ajustarea $oluţia P13 a fost îmbrăcată cu haine noi, fiind acum cornercializat
plus caracteristici
performanţelor calculatoarelor, corespunzător cerinţelor pentru aplicaţii suplimentare sau Enterprise, o soluţie ERP avansată, care oferă toate funcţionalităţile P13
Internet.
creşterii numărului de utilizatori (figura 6.3); noi, flexibilitate, noi tebnologii şi, bineînţeles, facilităţi cornplete
Principala platformă cu care interacţioneazä produsul este platforma Oracte. Deoa
• portabilitatea protejează investiţia clienţilor în soluţia P13 şi în modelarea
succesul SAP a fost
proceselor economice (absolut necesară în cazul reproiectării acestora), Durata de viaţă a rece 75% din instalările de SAP P13 sunt portabile pe platforma Oracle,
producătorul gennan a
unui produs software din această categorie este mai mare decât a cornponentelor hardware, o adevărată binecuvântare pentru SGBD-ul Oracle. In consecinţă,
principalul său rival,
sisternelor de operare sau a bazelor de date; decis că ar trebui să dirijeze aceste dividende câştigate foarte uşor de
SAP a achiziţionat
Oracle, deţinătorul produsului ERP Oracle Aplications. Astfel, fn 1999,
$oftware AG.
dreptul de vânzare a bazelor de date AdabasD, aI compatriotului său
Mułte s-au întâmplat de atunci fnsă. Trei dírecţii au fost urmărite:
acoperite nurnără
1. portofoliu cât rnai compłet de soluţii verticale: lista domeniiłor
8
De fapt, toată povestea a început Ia IBM. Mai exact, în 1972, cinci ingÍneri care au părăsit „Big Blue" şi-au
propus să realizeze un produs program standard pentru soluţii integrate de gestiune. SAP a devenit cornpanie
publică în 1988. acum 23 de poziţii şi probabil, nu este încheiată;
PASCAL Tudor Solutií înformatíce integrate DtnIru gestiunea aÍaccriioiiűp
(uz personal)
2. deschiderea suitei ERP, sub semnul inovării şi colaborării, concretizată îr
my$AP.com;
3. mai multă atenţie pentru piaţa de mijloc, prin lansarea produselor Business One
310440501RSL201140
şi A11-In-One, la preţuri ‚.rezonabile" şi a metodologiei de implementare rapidă care să
rezolve probÎema duratei proiectelor ERP. Rezultatul? Aproape două treimi din clientji
SAP au venituri anuale sub 500 milioane de dolari, deci ponderea firmelor medii a crescut
simţitor.
6.2.1.2. Co este mySĂľ.com
my$AP.com înseamnă mai mult decât o soluţie pentru comerţul electronic
acoperind tot ceea ce este R/3 ca sistem de gestiune integrată a întreprinderii, doar că toate
componentele acestuia sunt extinse acum în afara companiei prin intermediul Internetului.
După definiţia proprie9;
„my" înseamnă personalizarea interfeţei-utilizator şi a soluţiei de afaceri;
„SAP" reprezintă o garanţie a integrării tuturor procesełor organizaţiei şi
experienţa în ramura economică;
„.com" arată fără echivoc faptul că e vorba de o soluţie Internet.
Dacă, tradiţional, tranzacţiile sunt înregistrate ca procese interne ale unei
organizaţii, prin intermediuî mySAP.com, ele depăşesc graniţele acestora, Iată o scurtă
trecere în revistă a ceea ce înseamnă astăzi soluţia de la $AP:
• mySAP Workplace — portal de întreprindere, cu integrarea aplicaţiilor,
vederi personalizate pentru angajaţi, clienţi, parteneri şi fumizori;
• my$AP Supply Chain Management funcţionalităţi tipice $CM, dar şi
—
ceva în plus, cum ar fi aprovizionarea dinamică, posibilitatea de a face Iegătura şi de a
înţelege cererile clienţilor via mySAP CRM şi de a colabora în dezvoltarea de produs prin
mySAP Product Lifecycle Management;
• my$AP Customer Relationship Managernent, pornit iniţial de la
Clarîfy eFrontOffice al Nortel Networks şi rescris apoi de câteva ori, fiind acum un
pachet CRM complet, cu toate funcţionalităţile. Intre acestea: „Customer Engagement'
pentru vânzări şi marketing, „Business Transaction" pentru configurarea produsului şi
preţului, prelucrarea electronică a comenzilor, tele-vânzări, „Order FulfiÎlment" pentru
verificarea stocurilor, contractare sau facturare şi gestiune financiară, „Customer Service"
prin call center, autoservire pe Web, service pe teren;
mySAP B-Procurement oferit sub forma soluţiilor de la Commerce Onc;
—
• mySAP Product Lifecycle Management, care integrează toţi actorii
implicaţi în ciclul de dezvoltare a unui produs;
• mySAP Business Intelligence toate facilităţile asociate depozitelor de
—
date, managementului cunoştinţelor şi instrumente de analiză;
hflp:/!www.sapcomĺromania/sap/r&indexebusiness.html.
Capitolul 6
• mySAP Financials
suitei de la SAP;
modul de bază, unul dintre pilonii fundamentali ai
—
- mySAP Human Resources —altpilondebază;
mySAP Mobile Business —palm, pocket 0$, WAP: tehnologii în sprijinul
utilizatorului mobil;
• m y $ A P M a r k e t p la c e pieţe virtuale care reunesc vânzătorii şi cumpărătorii
—
în schimburi economice on-line;
• my$AP Hosted Solutions facilităţi Application Server Provider prin
—
furnizori certificaţi SAP.
Intreaga familie de aplicaţii este construită pe $ A P Net W e av e r, platforma de
integrare a aplicaţiilor, care este bazată pe servicii Web şi alte tehnologii deschise. Această
platformă asigură integrarea şi ałinierea informaţiilor, utilizatorilor şi proceselor
economice, In acest fel, oricare soluţie SAP interacţionează nemijlocit cu orice altă soluţie
SAP ori non-SAP, existentă sau viitoare. Sunt integrate uşor informaţii şi aplicaţii dîn orice
sursă: platforma permite inter-operarea cu standardele tebnologice fundamentale: Java 2,
J2EE, .NET.
Pe lângă suita mySAP.com, oferta SAP include şi mySAP ERP, o soluţie bazată pe
SAPR/3 Enterprise,lacareseadaugămySAP HR,MySAP Financials şiSAP
Net W e av e r.
In susţinerea soluţiilor sale, SAP enumeră următoarele avantaje: integrare
nemijlocită, scalabilitate, adaptabilitate, implementare uşoară, oferta de suite specializate.
6.2.1.3. SP şi firmele mici şi mWocü
Răspunsuî unei firme medii la o propunere SAP: „SAP??? Ce, suntem nebuni? Ştiţi
cât costă? Ştiţi cât durează implementarea? Nu, mulţumirn, Noi suntem rapizi, ne mişcăm
repede, avem nevoie de o soluţie flexibilă...".
1997 este primul an fn care SAP a instalat SAP Business One'°, o suită „simpłă,
dar puternică", destinată firmelor carenu au nevoie de soluţii cômplexe şi specializate, ci
de soluţii care să răspundă cerinţelor obişnuite din zona contabilităţii, raportării, logisticii,
vânzării şi celorlalte procese de bază, Nu solicită o infrastructură IT deosebită şí este
accesibilă sub raportul costurilor, apreciate drept „rezonabile". Mai mult, dacă se doreşte.
soluţia suportă dezvoltări ulteriore, Poate fi integrată cu alte aplicaţii, deoarece se bazează
pe standarde deschise.
mySAP A11-in-One1' este menită companiilor mijlocii cu funcţionalităţi IT ce
trebuie adaptate specificului ramurii de activitate (peste 20 de verticale) şi cu deschidere
e-business, Ce este cu adevărat atractiv este că se livrează sub forma unui pachet de
1o
Descriere completă la hflp://www.sap.comkompany/press/factsheets!solution/smb.asp.
Jdem.
PASCAL Tudor
190 SoIuţü informatice iiitegtato IIeHttu gestiuica aÍacerHoríjp
(uz personal)
aplicaţii, cu un preţ fix, de către parteneri SAP cu experienţă în afacerile rnici şi mijłocii şi
care asigură personalizarea soluţiei.
Alte caracteristici ale acęstor suite:
310440501RSL201140
• lucrează pe platforme Windows, dar şi Unix sau IBM AS/400;
• suportă toate platformele de baze de date importante;
• suportă până la 1.000 de utilizatori;
• integrare cu aplicaţii CRM, SCM, PLM, APS, e-Procurement.
Pentru ambele soluţii se garantează implementarea rapidă: cu 30% rnai puţin timp
(recordul este de patru săptămâni!) şi cu 40% mai puţini bani faţă de soluţiile tradiţionale.
Că SAP poate avea succes şi pe piaţa de mijloc o demonstrează numărul de clienţi:
peste 2.500 de instalări pe plan mondial (dintre care 1.400 ale SAP Business One). Iar
următoarea mişcare, cea de integrare cu platforma e-business mySAP.com, va asigura
viitorul acestor soluţii, pe care $AP le reuneşte fn Smart Business Solutions.
6.2.1.4. SflP în Românía
Firma şi-a făcut simţită prezenţa încă din 1995, până în 2002 soluţiile SAP fiind
implementate prin intermediul partenerilor locali. Este ariul fn care firma germană a decis
că este vremea pentru SAP România, reprezentanţa sa în ţara noastră.
Conform statisticilor din 2001, ła acel moment, peste 20 de companii româneşti şi
rnultinaţíonale din diverse domenii de activitate optaseră pentru suita SAP. Conform
analiştilor IDC, deschiderea reprezentanţei SAP a avut un impact pozitiv asupra afacerilor
SAP fn România, Compania şi-a consolidat reţeaua de parteneri, iar cota sa de piaţă a atins
23,7%, în comparaţie cu 10,7% fn 200 112, ceea cć îi conferă o poziţie fruntaşă, de lider fn
furnizarea soluţiilor informatice pentru afaceri.
SAP oferă versiunea în limba română a soluţiiłor, precum şi servicii de suport şi
şcolarizare pentru clienţi şi parteneri. Lista clienţiłor mai vechi (Alcatel, Arpechinz,
Azomureş, Brau Union, Continental, Etectrica, Metro, OMI Pirelli, RA TB, Retad,
$iemens, TAROM Xerox) a fost completată cu alte companii importante (Allianz-Ţiriac,
Arctic, Banca Comercială Română, Banca Română de Dezvoltare, Cora, Danone,
Dedeman, Dr. Oetker, Henkel, Heidetberg Cement, Hotcim, Ispat-$idex, Köber, L UKoit,
Phitlip Morris, Selgros, Campofrio). Portofoliul SAP numără în prezent peste 75 de
companii multinaţionale şi româneşti.
„Đeschiderea reprezentanţei SAP a avut un impact pozitiv asupra afacerilor SAP în
România, Compania şi-a consolidat reţeaua de parteneri, semnând noi contracte de
parteneriat cu importante companii internaţionale şi tocale", a afirmat analistul IDC
Laurenţiu Popescu'3. Veniturile SAP au înregistrat o creştere record, de 1 82,8%, fn 2002,
comparativ cu anuł precedent, având cea mai spectaculoasă evoluţie de pe piaţa aplicaţiilor
12
http://www.agora.ro!news/articol .shtml?id=645 83.
13
Jdem.
Capi(oIul 6 191
de întreprindere, Mai mult decât atât, SAP intenţionează să rnenţină această creştere şi să
ajungă în 2005 la o cotă de piaţă de 50%, Şi prin soluţiile sale adaptate cerinţelor fiecărei
industrii, prin oferta completă asigurată de mySAP Business $uite pentru cele mai
sofisticate nevoi, în condiţiile întăririi firmelor mari, care acumulează suficient capital
pentru investiţii majore, acest obiectiv poate fi atins. Deşi competiţÍa pe piaţa ERP se va
ascuţi tot mai mult...
În concluzie...
Nu putem să-i contrazicem pe cei de ła SAP, care afirmă că firma lor este mai mult
decât o companie de soluţii de afaceri. „SAP este o bancă de soluţii", ceea ce le conferă o
poziţie priviłegiată pe piaţă. In plus, mySAP Business Suite constituie cea mai
cuprinzătoare farnilie de soluţii de afaceri, cu funcţionalităţi „best-of-breed", complet
integrate şi adaptabile, uşor şi nelimitat scalabile şi cu facilităţi de colaborare în spaţiul
Internet.
Apreciem că SAP are o viziune grozavă, iar evoluţia lor în cei peste 30 de ani pe
scena aplicaţiilor de întreprindere o demonstrează, Ca să spunem şi ce nu ne piace, nu atât
nouă, cât clienţilor SAP, sunt fazele de livrare şi execuţie, adică implementarea soluţiilor,
obositor de łungă şi mare consumatoare de resurse.
6.2.2. Oracle cerlificalul cahlă;ií
—
În urmă cu 26 de ani, Larzy Ellison a fondat compania .Oracle şi a pus întreaga miză
pe un prototip de bază de date relaţională, devenind deschizător de drumuri în 1979, cu
prima platformă comercială de bază de date relaţională (BDR). Impreună cu asociaţii săi,
au înţeles potenţialul economic deosebit al BDR, dar nu şi-au fnchípuit că vor schimba
industria informaticii de estiune pentru totdeauna.
Gigantul Oracle1 şi-a conturat la scară planetară o lume proprie şi un imperiu.
Asemănător Oracolului din Delphi, toate prezicerile şi politicile colosului din $ilicon Valey
s-au adeverit şi mai mułt, s-au materializat în megaaplicaţii şi tëbnologii spectaculoase.
Impresionează rapiditatea cu care sunt ariunţate noi versiuni şi celebrele „cocktailuri"
Oracle (rezultate atât din integrarea diverselor tehnologii cât şi din integrarea completă a
platformelor Internet în orice produs). Afirmaţia celor de la Oracle, „cheia succesului este
integrarea", a fost preluată de profesioniştii IT din toată lumea. In legătură cu fenomenul
ERP, politica companiei este clară: integrarea apłicaţiilor ERP în eBusiness, Şi cum deja e
urile (electronice, desigur) revoluţionează totul, roşul de Oracle, precum bel de Coca-Cola
a împânzit lumea. Astăzi, tehnologia Oracle poate fi găsită în aproape orice industrie, în
jurul lumii, ca şi în birouriÎe a 98 de companii din topul american Fortune 100.
14
Fînaru, L., Fotache, D., Oracle în Inrnea e-Business ş/ ERP, Net Report, decembrie 2001, pp. 24-30.
PASCAL Tudor
192 Soluţií intormatíce intcgtate pontrn gestíuuca aíaceriiorip
i Canitolul6
(uz personal)
i.22.t Đespre Oracle şi uolitíca ei
310440501RSL201140
Oracle este cotată a doua firmă producătoare de software din lurne. Probabil
cunoscută (şi recunoscută) în special pentru sisternul de baze de date, Oracle a pătruns pe
piaţa ERP în 1989, în SUA şi patru ani mai târziu în Europa. In 1997, Oracte şi-a anunţat
apariţia pe piaţa soluţiilor software dedicate diferitelor industrii, ca şi îmbunătăţirea
caracteristicilor internaţionałe ale software-ului lor. Este anul în care Oracle a atins cota de
1O% în zona ERP, cotă sub care nu a mai scăzut. La rnomentul actual, i se atribuie o cot
de piaţă de aproximativ 14%, conform unui raport publicat de TeclmologyEvałuation.com.
Portofoliul de aplicaţii al firmei Oracle este fră rival pe piaţă, mai ales în privinţa
componentelor e-business, dar i se reproşează atitudinea de a fi de toate pentru toţi. Poza
cavalerului singuratic este în contradicţie cu ceea ce se întâmplă în spaţiul e-business. Ne
referim aici la alianţele şi parteneriatele create fntre ceilalţi actori de pe piaţa soluţiilor
integrate, care le vor consołida poziţiile. Oracle îşi menţine suprernaţia pe segmentul
bazelor de date, însă aici şi IBM are un cuvânt greu de spus, Ca şi Microsoft, care prin
recenteÎe achiziţii strategice (Great Plains, Navision) îşi doreşte o poziţie mai bună pe
scena aplicaţiilor integrate.
Rămâne de văzut dacă cunoscutul „one-stop shop" al Qracle poate funcţiona în
actuala conjunctură. Atuurile ar consta în prezenţa în suită a multor instrumente puternice
(se disting în mod deosebit depozitele de date şi instrumentele OLAF), integrate în rnediul
de lucru Oracte, dar dificil de conectat la aplicaţiile şi instrurnentele oferite de terţi
producători. Limitarea la tehnologia proprietară Oracte este un risc pe care cornpania
americană şi l-a asumat din start. Firma a investit imens în dezvoltarea de soluţii care să
acopere toate cerinţele şi să ofere diverse funcţionalităţi complementare prin software nativ
Oracle.
Oracle a pătruns pe piaţa ERP în ciuda aprecierilor critice, curn că nu s-ar pricepe
decât la baze de date. In fapt, Oracle a ştiut să exploateze acest avantaj în cadrul realizării
de soluţii ERP ne referim aici Ia faptul că a fost prima casă de soft care a Iivrat un produs
—
de tip Data Warehouse, Şi dacă tot vorbim de „primul care...", să rnai spunem că Oracle
este lider şi Ia integrarea Internet în soluţiile sale software, In 2000 a fost lansată prima
aplicaţie de întreprindere 1 00% pregătită pentru Internet.
Clienţii îi pot reproşa totuşi inflexibilitatea, fn condiţiile în care există pe piaţă o
mulţime de soluţii best-of-breed ale altor producători pe care ei doresc să le integreze fn
soluţia ERP pe care o deţin, Lipseşte şi expertiza integrării Qracte cu soflware-ul altor
producători. Sfatul pe care-l primesc clienţii interesaţi de a integra în soluţiile Oracle pe
care le deţin componente software third-party este să renunţe la personalizare şi să aştepte
lansarea de la Oracle a acestora, în versiuniîe imediat următoare ale suitelor, care sunt
destul de frecvente, după cum se ştie, Este de apreciat efortul Oracte de a menţine îfl
actualitate suita sa, deşi este greu să acopere toate domeniile şi să ţină pasul cu toate
tehnotogiile de actualitate, într-o perpetuă actualizare, Se aşteaptă de la Gracle o schimbare
fn atitudine şi deschiderea către celelalte soluţii de pe piaţă, pentru a da ctienţilor łibertatea
de a-şi extinde sau personaliza soluţiile după curn doresc.
193
În fine, am mai putea menţiona riscul suplimentar pe care şi-l asurnă Oracle prin
atitudínea sa solitară: acela de a rămâne în urmă în privinţa componentelor şi tebnologiilor
inovative, Pentru că este greu să concure cu furnizorii specializaţi din zona CRM, SCM sau
e-business precum $iebel, 12 sau Ariba. Deci, Oracle este încă lupul singuratic în lumea
comerţului colaborativ, Până nu demult, Oracle afirma că tot ceea ce-i trebuie unei
întreprinderi este suita E-Business ] ] i, combinată cu Oracte 91 Appłication Server şi
Oracle 9i Database. Companiile rivale au mers pe varianta integrării soluţiilor lor,
acceptând ideea că nici un furnizor nu poate oferi toate cerinţele funcţionale pentru toate
tipurile de clienţi.
Dar, surpriză! Iii august 2002, a fost citată afirmaţia unui senior manager de la
Oracle Corporation care a vorbit despre o schirnbare fn poÎitica Oracte, fn sensul de a
facilita integrarea aplicaţiilor Oracle cu cele ale altor furnizori, O astfel de mişcare ar fi
benefică pentru toată lumea, dar mai ales pentru clienţii care doresc să aleagă ce li se
potriveşte dintre instrumentele performante ale Oracle şi să le integreze în propriile
aplicaţii. Sindromul „Not invented here" de care suferă Oracle ar putea fi vindecat de
această nouă orientare.
ată, spre exemptu, parteneriatut strategic dintre Oraclc şi Red Hat fncheiat în
2003, ce are ca obiectiv definirea şi imbunătăţirea funcţionalităţilor incluse în Red Hat
Enterprise Linux 3, ce va beneficia de scalabilitate şi performanţă crescute pentru mediile
bazate pe telmologie Oracle. In plus, Red Hat Enterprise Linux 3 aduce peste 50 de noi
facilităţi care vor optimiza mediile Oracle şi Linux. Oracle se dovedeşte de astă dată o
companie deschisă la mişcările de pe piaţă, prin decizia de a susţine dezvoltarea mediilor
Linux.
Aproape 1.000 de companii din toată lumea au intrat pe tarâmul e-Business prin
poarta Oracte E-Business Suîte (numărul site-urilor se ridică la 13.000). Alţi 3.500 de
cłienţi au impłementări Oracle J1 i Applications, De la Customer Relationshlp Manage
ment şi Supply Chain până la Financial, Project Management, Human Resouices şi
Business Intetigence, totuî este integrat în E-Business SWte şi toate „motoarele" sunt
încărcate cu putere web 100%. Reţeta succesului în e-business recomandată de Qracte este
simplă: folosirea pachetelor de aplicaţii integrate şi nu integrarea de aplicaţii disparate.
Astfel, sunt eliminate eforturile financiare şi dificultăţile tebnologice, dar se creează
dependenţă de o singură platformă.
Cifra de afaceri se va ridica anul acesta la 11,5 miliarde de dolari, iar numărul de
angajaţi a depăşit pragul de 40.000. Oferta sa de aplicaţii, grupate în jurul SGBD-ului
propriu, împreună cu servicii de suport, consultanţă şi instruire este prezentă în 145 de ţări
ale lumii.
6.2.2.2, Oracle íaţă în fa;ă cu Internetul. E-bnsiness Suite
Qracte propune cea mai puternică şi cea mai completă platformă Internet pentru
întreprindere. Cu alte cuvinte, este prima companie de soflware care dezvoltă şi
implernentează soluţii 100% Internet la nivel de întreprindere, folosind întreaga gamă de
PASCAL Tudor Solutn rníotmatice integrate iicntru gestiunea afaccrH-ERP CaIlítoIul 6 195
194

(uz personal)
soluţii: servere de gestiune a bazelor de date, servere de aplicaţii, suita de e-business pentru
aplicaţiile Îa nivel de fntreprindere şi instrumente pentru dezvołtarea de aplicaţii şi de
ciclu economic şi asigurând rezolvarea problemelor de la A la Z, adică de la furnizor la
consumatorul fmal. Titulatura promovată (100% Internet enabted) arată alinierea la noile
sisteme de sprijinire a deciziilor (vezi figura 6.4). Curentul e-business impune exigenţe noî practici economice promovate prin e-business, concretizate în principal în crearea
310440501RSL201140
platformelor informatice destinate gestiunii întreprinderilor, In aceste condiţii, modificarea
sistemelor informatice este inevitabilă; pe de o parte, acestea trebuie să fie adaptabile şi
evolutive şi, pe de altă parte, trebuie să fie suficient de §abile pentru a ţine cont de latura
îanţurilor aprovizionare desfacere on-line.
—

Elementele-cheie ale arhitecturii e-business Suite sunt:

• modelul de date unficat, prin care se asigură o singură definire a clíenţilor,
strategică a sistemului informaţional. furnizorilor, partenerilor, angajaţilor şi tranzacţiilor economice;
• accesibilitatea, conferită de cele peste 200 de portaluri preconstruite, proiectate
Customer ReIationshp 1»ternet Supply Chain
pentru orice atribuţie individuală din cadrul unei organizaţii, de la niveluł superior de
N1anagemen
decizie, la managerii de mijloc şi angajaţii fiecărui departament;
Aragerea şi fidelizarea clienţłlor
Furnizarea produselor şi serviciilor
rapid, Ia costuri micI • caracterul global, asigurat prin consolidarea datelor la nivelul unei singure
instanţe, accesibilă din oricare łocaţie, operabilă într-o mare diversitate de limbi şi valute,
pe multiple canale

cu respectarea legislaţiei şi standardelor de securitate din fiecare ţară;

• standardele deschise pentru interfaţa-utilizator (portaluri, portleturi), servcii
Orck
Iiiteiiie(
Applicalions

GIobaI Finandal
Interoet PracuremeQt Web (SOAP, ebXML), alte componente sau funcţiuni;
M2nagement • configurarea uşoară, prin adăugarea la variantele obişnuite de implementare a
Procurarea produselor şi
serviciilor
soluţiei (adaptarea softului ori modificarea proceselor economice) a celei de-a treia
Gestíunea globală Ia ceI mai mic pre opţiuni; configurarea aplicaţiilor în funcţie de necesităţile de afaceri, fără modificarea
a afacerilor prin
Inlernet Sdt-service codu?ui soluţie ce asigură reducerea timpului şi a costurilor de implementare.
—

Procesele cheIe ale organIzaţieI
Fig. 6.4. Oracle Appiications: 1 OO% Internet-enabled
Oferta este constituită dintr-o gamă completă de produse: familia Oracle 91 (baza
de date, servere de aplicaţii şi instrumente de dezvoltare), instrumente de prelucrare
analitică online (OLAP), data mining şi data ETL (extragere, traducere şi încărcare a
datelor), tehnologia Real Apptication Clusters şi portaluri Oracle toate integrate fntr-o
—
Iată şi câteva motive perftru care clienţii aleg Oracle E-Business $uite:
• simplitatea utilizării şi caracterul complet al aplicaţiilor (Rob Ridder, CIQ,
Toshiba Medical Systems Europe);
• pentru că pot şti mai multe ca nicíodată despre clienţii lor (Mike Overly, CRVI
Implementation Manager HP);
• pentru că intrarea pe piaţa electronică este sigură (Mike Butler, Generat
Manager Kelly $taffLeasing);
• pentru că este proiectat pentru a veni în sprijinul oricărei organizaţii şi poate fi
irnplementat în orice ţară şi în orice limbă (Oracle Ro);
şi motivaţiile pot continua, cu alte exemple din partea celor care au simţit

platformă fiabilă, securizată şi evolutivă pentru aplicaţii]e Internet.

•
...

Platforma integrată Internet Oracle se caracterizează prin flexibilitate sporită; ea
conţine toate ingredientełe necesare dezvoltării, dernarării şi administrării aplicaţiilor
Internet. Avantajele sale sunt:
• evolutivitate ła scara oricărei întreprinderi, pentru a se adapta cererilor de
performanţă;
gustul spumos al succesului.
Ceea ce Oracte nu explică foarte clar este că un client interesat de E-business Suite
are nevoie de fapt şi de celelalte soluţii: Oracle Database şi Oracle Application $erver
pentru a putea constrzti o soluţie completă e-Commerce. Impărţirea pe trei niveluri este
specifică arhitecturii Oracle ceilalţi producători integrează toate aceste funcţionalităţi la
—

• arhitectură solidă, fiabită, disponibilă şi securizată;
• un singur model de dezvoltare pentru numeroase opţiuni de funcţionare;
• aceeaşi interfată de gestiune pentru toate aplicaţiile;
• tebnologii standard, independenţă faţă de soluţiile proprietare.
In lume, în 2000, 9 din l0 site-uri web foloseau tehnologia Oracle şi peste 70% din
cele mai reprezentative site-uri Internet se bazau pe Oracle.
Oracle E-Business Suite łli, prezentă pe piaţă din mai 2000, integrează funcţio
nalităţile ERP, CRM şi SCM şi îi dau acesteia motive să afirme că este singura companie
care oferă o suită complet integrată de aplicaţii de întreprindere, gestionând global întreguÎ
un singur nivel, al aplicatiei. Oracte şi numai Oracle fşi permite să facă asta, nimeni de pe
piaţa aplicaţiilor de întreprindere nu are o arhitecturä cu trei niveluri pentru implementarea
funcţionalităţilor.
Distribuind funcţionalítăţile pe trei niveluri, Oracle îşi obligă clienţii să aleagă
soluţia completă Oracte, eliminînd astfel competiţia cu bazele de date SQL $erver şi DB2
şi serverele de aplicaţii Web$phere de la IBM şi WebLogic de la Bea. Subtil, nu?
Avantajul sintagmei „totul la un loc" promovată de Oracle, este de luat în consi
derare la alegerea soluţiei ERP, dacă ne gândim că problemele tehnotogice şi de integrare,
ca şi cele tegate de instruirea personalului se diminuează considerabil. Totuşi, trebuie
PASCAL Tudor
190 Soluţíi informatice integrate pentru gestiunea aiüorjj1 Capitahit I; 197

(uz personal)
manifestată ceva prudenţă, întrucât „autoblocarea" fntr-ö solutie l 00% a unui producă01.
înseamnă totuşi dependentă de proceseÎe lor, de eliminarea bugurilor, de noile versiuni
de arhitecturile specifice.
şi
Poziţia Oracłe este fără echivoc: integrare, integrare şi iar integrare. Totul cu
e-business, In viziunea companiei, arhitecmra unui sistem e-business pentru fntreprindere
este constituită din trei blocuri: sistemele interne, sisternul de relaţii cu clienţii Customer
-

310440501RSL201140
Primul an al suitei l li a însemnat peste 5.000 de erori semnalate de clienţii care
facut upgrade la această versiune, ceea ce nu este o noutate pentru Oracle (renumiti
graba cu care fşi dau produsele „pe uşă afară", de obicei fnainte de a fi complet testate)
au
pentru
Retationship Management şi sistemul de relaţii cu furnizorii Suppty Chain Management
(vezi figura 6.5).
-

Primii clienti se luptă cu bug-urile, ei realizând în fapt testele de calitate, astfel că, în timp Arhitectura unw sistern e.Buiness de ĺnteprndere ín viżíunea Orace
aplicatiile Oracle dobândesc stabilitate, Aşa s-a întâmplat şi cu Oracle l l i, stabilizat după
upgrade-uri succesive.
s
In fine, trebuie să mai amintim aici că Oracle mizează atât de robustetea
şi
caracterul de integrare completă a platformei sale telmologice, cât pe popularitatea
acesteia: peste 70% din aplicaţiile SAP, PeopleSoft şi Baan din lume rulează pe platformă
Oracte. -

Suita e-business ĺli este divizată în clasificarea Oracle în următoarele categorii':

1. Business To Bztsiness, care prin Oracle Exehange permite crearea unei pieţe B2
şi partajarea datelor în tot lanţul aprovizionare-desfacere;
2. Business Intelligence, care este o functionalitate din Oracle Database 9i. Este
adevărat că se afin-nă că soÎuţia BI este „żntegrată comptet în suita E-Business", dar nu este
prea corect să fie considerată parte a acesteia;
3. Customer Relationshîp Management (CRM), functionalitatea pe care o flutură ca
un stindard Oracle fn noua suită, implementată prim
• Oracle Marketing (gestiunea campaniilor de promovare şi a evenimentelor); Fíg. 6.5. Integrarea ERP, CRM, SCM în varianta Oracle
• Sales (planificarea şi urmărirea vânzărilor, în toate formeîe: directe, indirecte, pe
web); Pe de altă parte, tocmai această atât de promovată integrare din l l i este cea care
• $ervice (suport complet pentru consumatorii finali); ridică probleme clienţilor în postura de decizie asupra upgrade-ułui la noua suită Oracl&6.
• e-Commerce (marketing, vânzări şi service pe Internet); Problemele sunt serioase, pentru că 1 li impune înlocuirea nu doar a aplicaţiilor, ci şi a
• Oracle Interaction Center (suport oferit pe diferite canale şi aceasta este o
— in&astructurii, într-un moment în care managerii IT ar dori mai degrabă consolidarea şi
funcţionalitate inclusă de fapt în Oracle 9i Application $erver); conectarea resurselor existente, Este totuşi un proces complex de instalare a noii platforme,
• Customer Intelligence. în condiţiíle în care arhitectura client/server trebuie înlocuită cu noua arhitectură Oracle
4. Financiałs, care oferă clasicele facilităţi financiar-contabile; Internet, cu interfeţe tip browser. Dar, dacă se găsesc resursele necesare acestui pas mare,
5. Human Resources care tratează separat salarizarea şi gestiunea resurselor umane, datorită avantajeÎor-cheie ale noii suite, vorbim de o investiţie profitabilă pe termen lung.
adăugând noi faciłităţi de analiză workJlow şi self-service; Observăm nucleul central al aplicaţiilor operaţionale ERP şi integrarea acestuia
—

6. Projeets, pentru planificarea şi urmărirea proiectelor de investitii; cu CRM şi $CM Dacă ne amintim ce a fost în mai „vechiul" ERP Oracle, de fapt în Oracte
7. Vertieats, care are în vedere specificul mai multor domenii de activitate: Applications, observăm că Sales Force Automation (aplicaţiile de urmărire a vânzărilor) a
• industria aerospaţială şi de apărare; fost transformată şi integrată în blocul CRM.
• comunicatii şi media; Cât despre aplicaţiile propriu-zise ERP, ele au suferit un proces de transformare
• sectorul comercial, bănci şi servicii financiare; prin adoptarea la curentul e-business şi observăm dezvoltarea instrumentelor de na1iză,
• utilităti. posibilitatea controlului riguros al costurilor şi cheltuielilor, analiza profitabilităţii,
generarea unei imagini corecte a retaţiilor cu clienţii şi furnizorii, realizarea unui mecanism

15
Collaboratjve Comnzerce: ERP, CRM e-Proc, and SCM Unite!. A Series $tzidy: Oracle, Această decizie de tranziţie spte 1 li vizează doar momentuf adoptării, căci Oracle a anunţat retragerea
suportului pentru versiuníłe anterioare în iunie 2003.
PASCAL Tudor Solulíî informalicc intgtafc nentru gcsUunea afacetílot-ERP Capítolul 6 199
198

(uz personal)
performant de colectare a încasăriłor, monitorizarea şi prognoza fluxurilor de numerar,
autornatizarea proceselor legate de aprovizionarea şi gestÎonarea stocurilor ş.a. Harta Îor
Aphcaţii CRM Oiacle
1Customer Intelflgence
este prezentată în figura 6.6.
310440501RSL201140
Api.icaţiiE.R.P Oracle
SALES
Sales OnIIne
TeleSales
Mobile Field Sales
SERV(CE
*eivIce OnhIne
MobII PIeId $enďice
OepotRepar
$dVand cheduIer
ManufacturIrg ncentive Compensatio
Finance • Englneerlng MObIIę FIeId Sefvlce
istore
• FnanciaI Analyzer • 8IIIs of Matorlat $pmres Managment
IPay
• Genetal Ledger • Master Schedullng/MRP rnuppart
Conhlgurator
• Cash Management FinancIs Manufacturing • Capaclty TelaseMce
• TreasUry e Worlś n Process
Partners OnHne Con&acts
• Purchasing • OUaJibj
Sales Intelllgence Sejce Intelllgence
e Payables • Cost Management
Human Reources
• Receivables • Process Manufactring OnIIne Servłces E Commerce
e Fixed Assets e ProJect Manufacwring istorellMarketing
• eTravel • FIoW Manufacturing IPayment
e SeIf-SerVÍce Expenses e Advariced Planning Supportoracla.com
&SchedUflng
ISuppo
• EeIf-Service Saies.orecle.com
-

Purcha5lflg
Rurnan ReourceS
* HUman Resources
• Payroll
• Trainng Administratlon
• Time Management
— Advanced Beneťts
e SeIf-Service Human
ResoUrCes
Fig. 6.6. ApIicaţii ERP Oracle
eMaîI Center
Conhlgurator
Prc,Jeds
uppIy Chhi MançJement • ProJect CôtIng
• OrderEnUy e ProJect BhIIIng Fig. 6.7. ApHcaţii CRM Oracle
• PurchasÍng • Pro]ectTlme & Expense
* Product Confgurator • Actielty Management
Gateway
• Supplier Schedullng
• Suppiy Chain Plannlng
• Project Connect În ce prÍveşte Jîrmele mici şi mjlocii, Oracle a avut în vedere potenţialul acestei
• ProjectAnalysio CoIIection
e Inventory
• Web Suppliers
Pack pieţe şi a inclus în oferta sa Small Business Suite şi Oracle Fast Fonvard Flows, soluţii
ce acoperă automatizarea activităţii de bază, dar şi managementul relaţiilor cu clieňţii. O
opţiune demnă de luat în seamă pentru firmełe mici este Oracle Business Online (fostă
oracle. com), divizie care asigură „servicii de software" sub forma ASP.

Deşi Customer Relationship Management nu este de rnult un concept nou, este la
ordinea zilei şi constituie unul dintre cele fierbinţi subiecte ale multor publicaţii de
specialitate. Oracle este în ton cu moda. Se investeşte în CRM pentru că esenţa retaţiilor cu
clientul este „Totul pentrzt client", iar deviza tuturor pare a fi „Satisfacţia deplină ci
clientuhtľ'.
Potrivit unei evaluări AiVÍR Research din septembrie 2001, în ultimele l 8 Iuni
Oracle a fnregistrat progrese consistente pe piaţa soluţiilor CRM, compania fiind plasată pe
locul doi. Enumerăm şi câţiva clienţi: însuşi corporaţia Qracte, Airbtts Induslries, Cisco
$ystems, First Union Corporation, Honey'i'etl, Hewlett-Packard, McGraw-Hill Education
etc. Acelaşi studiu apreciază că soluţiiłe CRIvÍ Oracle sunt cele mai performante din
punctul de vedere al configurării, administrării comenzilor, gestionării proceselor de
marketing şi managementului companiilor. Oracle e-business Suite integrează peste 35 de
aplicaţii CRIvĺ Oracle grupate pe categorii (vezi figura 6.7).
In primul rând, sunt rezolvate toate problemele informaţionale. Centrele informa
6.2.2.3. wwworacle.ro
Compania Oracle este prezentă în România din anut 1995, deşi soluţiile sale au
apărut încă din 1992 prin intermediul distribuitorilor autorizaţi, După deschiderea filialei în
ţara noastră, Oracle a cunoscut un trend ascendent, cu o creştere anuală raportată de 30%.
Ponderea cea mai importantă revine platformei de baze de date Oracle, aleasă de multe
dintre mariłe companii româneşti, în special din zona high-tech, industria energetică şi
petrolieră, unde expertiza Oracłe este unanim recunoscută. Intr-un top al celor mai puternice
20 de companii româneşti, circa 55% fołosesc apłicatii complexe dezvoltate de Oracle, iar
peste 85% au platforme de baze de date Oracle. In ce priveşte compariiile din industria
energetică, este relevant faptul că mai mult de 33% dintre acestea nu au încă sisteme
informatice moderne, adică aplicaţii integrate şi baze de date profesionale17, Printre cei mai
mari clienţi Oracle se numără: Petroin, grupul Rompetrol, cu raJinăriîle Petromidia şi Vega,

ţionale sunt de fapt centrale inforrnaţionale. Toate informaţiile sunt preluate prin portaluri
care dezvoltă relaţii permanente cu clienţii, atât tirnp cât relaţia deschisă de un contract
încheiat în prealabil nu s-a stins. De altfel, în pachetul Oracle e-businees Suite este
integrată şi soluţia Interaction Hístory care cokctează şi înregistrează toate inforrnaţiile
despre clienţi provenite din surse diferite: e-mail, convorbiri telefonice, sesiuni Web
colaborative şL contacte directe prin chat sau forumuri de discuţii. Relaţiite cu clienţii pot fi
personaÎizate (datorită istoricului) cu uşurinţă şi se deschid canale on-line prin care aceştia
adresează soticitările direct şi li se răspunde fn acelaşi mod.
Compania Naţională a Lignitutui Ottenia şi societatea Transgaz. Acestora li se adaugă mai
multe ministere, ca şi BCR, Mobfon sau Gelsor.
Cât despre apticaţiile de fntreprindere, pentru ţara noastră, specialiştii de la
Oracte Rornâ,iia propun soluţii flexibile, modularizate, cu posibilităţi de implemen
tare graduală, în care să poată fi incluse sistemele informaticc existente. Nucleul suitei
17
http://www orac e com!ro!newsletters!.

LOTE
PASCAL Tudor
200 Soluţií ínformatîco iotegrate entru gestiunea afacerdor-[RP
(uz personal)
fl constituie soluţia ERP compusă din peste 50 de aplicaţii distincte. De asemenea, nucleul
integrează şi aplicaţiile self-service, ca şi cele de analiză şi suport decizional, toate
beneficiind de facilităţile oferite de Internet şi serviciile Web.
310440501RSL201140
$oluţiile Oracle elimină „zidurile dintre sistemete ERP interne ate companiilor şi
furnizoriloť'. Astfel, sistemele interne sunt în strânsă interdependenţă între ele şi cu
sistemele externe ale furnizorilor de produse şi servicii şi cu sistemul de gestionare a
relaţiitor cu clienţii (CRM- 35 de aplicaţii distincte).
Intre marile companii care au ales suita e-Business de Îa Oracle se numără:
Qltchim, CFR SA, Banca Nationată, Romtetecom, MobitRom.
Apreciind corect structura cererii pe piaţa românească, unde companiile de talie
medie reprezintă peste 80%, Oracte propune o soluţie adecvată18: cu preţ atractiv, cu risc
scăzut de implementare şi care asigură aceleaşi beneficii de care se bucură organizaţiile
mari ce utilizează pachetul integrat Oracte E-Business $uite. Oferta Oracte pentru
companiile medii conţine un nucleu de aplicaţii de bază, care include modułele financiar,
aprovizionare şi desfacere. Implementarea acestora reprezintă prima etapă fn construirea
unui sistem informatic integrat, deoarece acoperă cerinţele back-office şi, totodată, creează
premisele pentru un sistem ERP extins, într-un lanţ valoric de la fumizor la consurnatorul
finał. Principaleîe avantaje ale soluţiei Oracle pentru companiile medii sunt:
• aplicaţii preconfigurate;
• metodologie de irnpÎementare testată;
• beneficii aduse de irnplementarea celor mai bune practici de afaceri;
• scalabilitate suport pentru strategiile de dezvoltare ulterioară a firmelor.
—
Componentele unui sistem ERP recornandate de Oracte sunt:
1. Financiar, sistem care acoperă contabilitatea generală şi întocmirea raportărilor
legale, ca şi acoperirea cerinţelor informaţionale ale conducerii prim
• Oracte Generat Ledger (contabilitate generală)
• Oracte Payables (fumizori-plăţi)
• Oracte Receivables (clienţi-încasări)
• Oracle Cash Management (trezorerie)
• Oracle Assets (active)
2. Investiţii, în cadrul căruia este oferit modulul Oracle Projects.
şi
3. ComerciaUStocuri, care vizează toate activităţile din sfera aprovizionării
desfacerii, ca şi gestiunea stocurilor şi este implernentat prin:
• Oracle Purchasing (aprovizionare)
• Oracte Order Entry (desfacere)
• Oracle Inventory (gestiune stocuri)
Aici
4. Producţie, sistem care asigură planificarea, lansarea şi urmărirea producţiei.
specific
trebuíe urmăríte particularităţiÎe ciclului de fabricaţie (tipul de producţie
zonă.
întreprinderii beneficiare). Modulul Oracte Process Manufacturing acoperă această
fiind
5. Resurse umane, care cuprinde gestiunea personalului şi salarizarea,
implementat prin modulul Oracte Hztman Resources.
18
Jdem.
CaniIoIuł 6 201
Aceste componente descriu activitatea de bază pentru majoritatea companiilor şi li
se pot adăuga, în funcţie de specificul activităţii, şi altele. Potrivit prezentării Oracle RO, se
încadrează aici:
6. Reparaţiiiîntreţinere, prin care sunt planificate şi urmărite activităţile de
reparaţii.
7. Planificare transport, specific firmelor de distribuţie sau celor de producţie care
au şi divizie de vânzări specializată, care optimizează activitatea agenţilor de vânzări şi
gestiunea parcului auto.
8. Suport decizii, sistem care pune la dispoziţia managerilor informaţii necesare în
procesul decizional şi care poate fi dezvoltat folosind tehnologii Oracłe, precum Express
Server sau Financial Analyzer.
Oracle rărnâne unul dintre jucătorii cei mai importanţi de pe piaţa românească IT —
cifra de afaceri, pe de o parte şi proiectele sale pe de alta. o demonstrează. Apreciem
poziţia privilegiată a companiei în România, câştigată prin implicarea activă în proiecte
importante pentru evoluţia tebnologică a ţării noastre: „Iniţiativa academică Oracte",
„Parteneriatul strategic cu Guvernul României în domeniul fl', „Centrul de Excetenţă
Oracte ta ASE Bucureşti “.
6.2.2.4. Oraclc: tutníZot đc soluţii comulete e-husmess
Acest deziderat pe care şi l-a propus gigantul Oracle a constituit o piatră de încercare
la acest început de rnileniu, Date fiind şi condiţiile de regres ale economiei mondiale,
vâiizărite primilor ani (2001, 2002) au fost sub nivelul aşteptărilor (din baza care nurnăra
12.000 de clienţi în 2001, doar 1.500 au trecut la noua soluţie în primul an de la lansare, o
situaţie rnai bună înregistrându-se în 2002, după stabilizarea soluţiei fn jur de 5.000 de
—
clienţi), Cauzele au fost enumerate mai sus, dar la această situaţie a contribuit şi tratarea
insuficientă a particularitătilor generate de specificul industrial al clienţilor, sub aspectul
soluţiilor verticale, Domeniile care sunt acoperite de soluţia Oracle sunt: comunicaţii,
servicii financiare, producţie, industria farmaceutică, transport şi sectorul high-tech.
Conform unui studiu IDC, în 2002 Oracte şi-a menţinut poziţia de lider pe piaţa
bazelor de date, cu o cotă de 39,4%, faţă de principalii competitori: IBM (33,6%) şi
Microsoft (1l,1%). Scăderile importante în cifra de afaceri a anului 2002 au fost puse pe
seama scăderii generale a cheltuielilor IT, datorată trendului macroeconomic şi condiţiilor
geopolitice, care au afectat toate sectoarele din industria informatică. Noi am adăuga aici şi
acutizarea competiiei cu firmele rivale: IBM. Microsoft, dar şi MySOL sau PostgreSQL.
In domeniul bazełor de date, noutatea Oracte în 2003 se numeşte grid computing,
un concept până acum aproape exclusiv academic, care permite alocarea dinamică a
• resurselor pe un principiu similar celui al vaselor comunicant&9. Enterprise grid
computing este anunţat de Qracłe drept o tebnologie revoluţionară, firma apreciind că
19
Secrnerean, E., Deschiderea Oracte, în „e-Week" nr. 97, 2003, p. 9.
PASCAL Tudor
202 SoIuţií Ënfotmatice integrate nentru gcstiuna afaccriIw[Rp Capitolul 6

(uz personal)
este prima companie de soflware care oferă soluţii de asimilare În marea industrie şi în
afaceri20. Noua arhitectură asigură conexiunea Între mii de calculatoare mai ieftine,
dispozitive de stocare şi echipamente de reţea care acţionează ca un sistem unic, muÎt mai
propulsat cu ani în urmă Oracle pe locul 2 mondiaÎ în ierarhia ERP, dar rämâne
de văzut
dacă noua suită va atinge popularitatea predecesorilor săi, Schimbările în atitudinea
Oracle
faţă de apÎicaţiile third-party, prin deschiderea către acestea, pot ajuta.

310440501RSL201140
perforrnant. Din punctul de vedere aI administratorului BD, aI operatorului, dar şi aJ
aplicaţiei, există un singur calculator. In realîtate, aplicaţia rulează pe o arhitectură gricj
formată din mai multe maşini pentru baze de date, conectate la mai multe servere de
023. PeopleSoh, soluţíi penirn întrennfldotea în IÍmP teal
aplicaţii, iar controlul este deţinut de Enterprise Manager, o aplicaţie-administrator cu achiziţia
Excelentă mişcare pentru PeopleSoft: de la o piaţă de 5.200 de clienţi, prin
roluł de „grid control". companiei a
Acest concept stă la baza familiei de produse Oracle lOg. Practic, soluţiile oferite JD. Edwards firma a crescut la 11.900 de clienţi în 150 de ţări! Preşedintele
două companii, în beneficiul
de Oracle fn adoptarea rnodelului grid colnputing includ Oracle Database lOg, Oracle subliniat eforturiłe depuse pentru integrarea rapidă a celor
Application Server lOg şi administratorul Enterprise Manager lOg, Toate aceste clienţilor, darmai ałes aI acţionarilor.
produse păstrează funcţionalităţile familiei Oracle 9i şi asigură disponibilitatea pentru grid Referindu-se la cumpărarea JD. Edwards, Craig Conway, preşedintele PeopteSoft,
piaţă (în
cornputing, rnărind scalabilitatea şi performanţele, în condiţii de Jiabilitate şi securitate apreciază că aceasta vizează extinderea produselor, nu eliminarea unora de pe
nu a fost
sporite. declaraţia sa a facut anałogie cu Jaguar, cumpärată de compania Ford, dar care
In ce priveşte aplicaţiile de întreprindere. Oracle continuă să Ianseze noi funcţio retrasă de pe piaţă, ci îmbunătăţită).
firmei care-şi
nalităţi pentru suita 1 1 i, fn paralel cu revizuirea produselor existente. Firma speculează Dacă ne întoarcem la începuturi, să menţionäm anul 1987, anul fondării
In acest
avantaj ele expertizei superioare din zona bazelor/depozitelor de date şi instrumentelor de propunea construirea de apUcaţii client/server şi redefinirea abordării tradiţionale22,
poziţie pe piaţa
analiză asociate. Spre exemplu, o opţiune nouă, deosebit de tentantă, este „Daily Business an este łansată prima aplicaţie de resurse umane, De aici până la prima
Close", facilitate adresată top-managerilor, care pot urmări zilnic derularea aspectelor aplicaţiilor de întreprindere în SUA a fost totuşi cale lungă...
pentru
cheie ale afacerii 1or21. Funcţionalitatea se Încadrează în modulul Business Intelligence şi De fapt, PeopteSoft a devenit cunoscută tocmai datorită soluţiei proiectate
de la firme
este bazată pe ideea unui portal personalizat atribuţiilor individuale care oferă informaţii fn gestiunea resurselor umane, atât de apreciată încât cłienţi ce au ales soluţii ERP
People$oft. Alţii au
timp real, ca şi indicatori de performanţă, indicatori fînanciari, cifre de venituri şi concurente au preferat pentru gestiunea resurselor umane oferta de la
încât au adoptat
cheltuieli, rezumate ori detaliate după caz. Interfaţează cu portalul Întreprinderii, în scopul început prin a implementa doar acest moduî şi au fost atât de mulţumiţi
Management a rămas mult
informäuii continue, corect şi Îa timp a managerilor organizaţiei. AnuJ 2002 este anul fn apoi întreaga suită de Ia People$oft. Modulul Human Resoztrce
gestiunii forţei de
care Oracle a prezentat pe piaţă prima platformă completă şi integrată Business timp kernel-ul soluţiei PeopleSoft, firma vizând în continuare piaţa
piaţă revine
Intelligence, aducând în premieră integrarea tebriologiei data mining în baza de date. muncă prin aplicaţii de o calitate unanim recunoscută. Astfel, 50% din această
500 au ałes
Intre noutăţile anunţate de Oracte se numără: un nou portal, facilităţi wireless, noi sistemelor PeopleSoft HRM$, iar 9 din primele 10 companii din Fortune
câteva).
aplicaţii Business Intetligence, funcţionalităţi workjJow şi Business Objects pentru Java. această soluţie (General Motors, Ford, IBM, AT&T, Citigroup sunt doar
Propunându-şi să cucerească spaţiul B2B din lumea corporaţiilor, dar f.ră să Incepând din 1996, compania extinde oferta sa cu apłicaţii de gestiune a procesełor
(People$oft 6),
neglijeze cerinţele back-office, ale aplicaţiilor de gestiune, Oracle prezintă o ofertă-mamut: de producţie (Peopte$oft Manufacturing) şi prima suită de întreprindere
suita sa reuneşte peste 135 de module integrate, Acestea acoperă întregul lanţ urmată de o nouă versiune în anul următor (People$oft 7).
eveni
aprovizionare-desfacere, de la e-Procurement, SCM, la SFA şi CRM, într-o manieră Din 1999 încep preocupări serioase pentru aplicaţíile bazate pe Internet, dar
colaborativă B2B, şi constituie o sołuţie de top pentru marile corporaţii care au îrnbrăţişat People$oft 8, o generaţie
mentul maj or este datat 2000, anul când este anunţat şi livrat
tebnologia Oracle şi doresc să rămână fîdele acesteia. Companiile care preferă abordarea nouă de aplicaţii, orientate către Internet.
multifurnizor trebuie să analizeze atent oferta Oracle, atât sub aspectul specializării Achiziţiile strategice din 2001 au deschis companiei calea către piaţa aplicaţiilor
soluţiei, cât şi al potrivirii funcţionale, dar trebuie să fie pregătite pentru un arnplu proiect a primit
CRM şi portałurilor de întreprindere, cu noua suită PeopleSoft 8 CRM. Aceasta
de integrare. în 2003
ginil clienţilor, ca şi aprecierea specialiştiłor: premiul „cel mai bun produs CRIvP'
Oracle îşi promovează şi noua suită sub sloganul „one-stop shop", susţinută de un piaţă CRM'
la International Call Center Management Conference, premiul „tider de
model unic şi coerent de date, rezident într-o bază de date unică. Această deviză a cel mai bun
acordat companiei de CRM Magazine în acelaşi an şi a fost votat drept
piaţa aplicaţiilor
software CRM de cititorii InfoWortd tot în 2003. Să mai precizăm că pe
CRM dominată de $iebet, PeopleSoft concurează serios Ia locul 2 deţinut de SAP.
20 ***‚
Creşterea eJicienţei îu afaceri cu grid coinputing şi farnilia de produse Oracte IOg, îfl
„Computerworld" nr. 16/2003, p. 13.
21
2002, pp. 36-40.
Jakovljevic, P.J., Stalted Oracle Furnbtingfor A Jurnp-$tart Kit, www.technologyevaluation.com, 2002. Fotache, D., Fînaru, L, Peoptesoft în lumea pariuritor Internet şi ERP, Net Report, ianuarie
PASCAL Tudor
204 - - -
$olutii rnformatice integrate pentru gestwnea afaccrIIot-[Rp
(uz personal)
În fine, recenta achiziţie a J.D. Edwards a adus PeopleSoft pe poziţia de lider a
segmentuÎui Supply Chain Management în America de Nord (conform statisticilor Gartne,.
Dataquest).
310440501RSL201140
Oferta People$oft reuneşte acum trei familii de produse:
1. PeopleSoft Enterprise (fosta PeopleSoft 8);
2. PeopleSoft EnterpriseOne (fosta suită J.D. Edwards 5);
3. People$oft World (include aplicaţiile din J.D. Edwards WorldSoflware).
Soluţiile People$oft acoperă 25 de domenii de activitate, atât din zona industriei
(automobiłe, chimie, high-tech, bunuri de consum, energie, minieră etc.), cât şi din
sectoarele: bancar, public, săiiătate, comunicatii, asigurări, utilităţi, distribuţíe ş.a.
6.23.7. flrlnfectura soluhdor PeouIeSoÍI
Comentariile din literatura de specialitate şi publicitatea concretizată în sloganuri
precum „tehnologie pură Internet" sau „acces universal de oriunde, la orice moment, ctt
orice echtpament Web' care fnsoţesc campaniile actuale de lansare a soluţiilor ERP au
acoperire dacă ne referim la noite produse People$oft. People$oft face paşi mari şi obţine
rezultate de efect pe piaţa soflware-ului CRM SCM şi B2B, o dată cu „revărsarea" noilor sale
produse. Astfel a devenit un furnizor remarcabil de aplicaţii de întreprindere, îacându-şi loc
fn elita caselor de software ERP, pătrunzând şi în grupul acelora care pot Iivra majoritatea
componentelor unei soluţii complete e-business.
Arhitectura Internet este o arhitectură de execuţie centrată pe server, prin care
aplicaţiile Internet sunt dirijate către utilizatorul final, Inima acestei arhitecturi este łnternet
Application Server, care constă dintr-un server de Web şi un server de aplicaţii, la care se
mai pot adăuga un server de baze de date şi unul de tranzacţii.
„No code on the clienť' este sloganul sub care a fost lansată arhitectura Internet de
la PeopleSofl, iar semnificatia cea mai importantă constă în absenţa părţii de client. Ceea
ce înseamnă că la impłementare nu trebuie instalată partea de client. Dispozitivul prin care
se accesează arhitectura soluţiei include aplicaţiile şi confîguratiile necesare, aşa că nu vor
mai fi applet-uri Java, biblioteci .DLL sau componente plug-in pentru browser. Iar clientul
poate fi un browser Web. un echiparnent mobil sau un sistem extern ce foÎoseşte
tehnologie Internet standard (HTTP, HTML sau XML) pentru a comunica cu serverul.
Arhitectura deschisă facilitează accesul simplu şi la costuri moderate şi creează premisele
colaborării Web între firmă, clienţii şi furnizorii ei.
Caracteristicile arhitecturii Intemet de la People$oft pot fi rezumate astfel;
se fundamentcază pe meta-date Îogica aplicatiei, rnachetele interfeţelor şi
— altor parteneri de afaceri;
definiţiile tabelelor de date nu sunt definite fn codul apîicaţiei, ci sunt stocate ca obiecte fn
PeopleSoft Object Repository, In acest fel, mediul de dezvoltare este separat de arhitectura
de execuţie definirea meta-datelor cade fn sarcina mediuluí de dezvoltare. Aplicaţiile pot
—
ťi mai uşor personaîizate, deoarece regulile economice (business rutes) care guvernează
activitatea şi fiuxurile sunt memorate sub forma meta-datelor, se evită astfel rescrierea
completă a aplicaţiilor, In mod sirnilar, procesele de upgrade sunt facilitate; ele fnseamnă
205
Iuitoiui6
actualizarea obiectelor din depozitul de meta-date, şi nu rescrierea aplicaţiilor. Importanţa
meta-datelor constituie cheia arhitecturii evolutive PeopleSoft, care a trecut prin fazele
clientJserver, arhitectură cu trei straturi, arhitectură Internet;
• este flexibilă componentele third-party se pot integra cu uşurinţă într-o
—
arhitectură Peoplesoft. Interogând metadateÎe din Repository, serverul de aplicaţii
PeopleSoft distribuie deňniţiile solicitate pe celelalte servere de aplicaţii, Atunci când se
implementează modificările, nu este necesară recompilarea sau distribuirea manuală a
codului. $erverul de aplicaţii va distribui obiectele modificate atunci când aplicaţia este
accesată;
• este scalabiJă aplicaţiile e-Business cer o arhitectură robustă, pe de o parte, şi
—
uşor scalabilă, pe de altă parte. Arhitectura Peoplesoft răspunde acestei provocări prin
caracterul său distribuit: Soluţia People$oft poate rula în configuraţii diverse, inclusiv
reţele pe arii extinse (WAN), şi asigură extinderea, atât sub aspectul numărului de
utilizatori, cât şi al adăugării de noi componente hardware. Scalabilitatea arhitecturii
PeopleSoft facilitează accesul nu doar al utilizatorilor „cu normă fntreagă", cât ş a unui
număr mare de utilizatori externi sau ocazionali. ‚Jncărcătura" aplicaţiilor se poate balansa
între straturile serverului, Trebuie precizat că arhitectura se bazează pe serverele de
aplicaţii Tuxedo (considerate lider în privinţa monitorizării tranzacţiilor distribuite) de la
BEA $ystems, cu care People$oft are o colaborare reuşită de mulţi ani;
• este globală — distribuirea aplicaţiilor e-Business oriunde în lurne a devenit o
certitudine datorită Internetului, de aceea este nevoie de o arhitectură gtobală. Arhitectura
Internet a Peoplesoft permite o łargă distribuire geografică a apłicaţiilor şi suportă o
multitudine de limbi şi particularităţi specifice ţărilor în care se implementează. PeopleSoft
are prima arhitectură de întreprindere care oferă suport Unicode23 complet, astfel că nu mai
sunt necesare baze de date separate sau servere specializate pentru a deservi diferite seturi
de caractere. De fapt, globalizarea specifică PeopleSoft este unanim recunoscută drept
revoluţionară şi adoptată de atte soluţii, O singură impÎementare poate deservi regiuni
geografice diferite, care lucrează cu aceleaşi date. Regiunile pot opera fn diferite limbi,
aplicând formatări numerice specifice, utilizând diverse valute şi rate de piaţă.
Caracteristiciłe internaţionale asigură traducerea obiectelor PeopleTools şi a datelor
aplicaţiilor în bazele de date. Utilizând Unicode şi PeopleToots se poate rula simultan
soluţia PeopleSoft în peste 100 de limbi;
• este deschisă caracterul deschis este obligatoriu pentru aplicaţiile e-Business.
—
Arhitectura PeopleSoft suportă o multitudine de sisteme de operare. browsere web, servere
web, platforme pentru serverele de aplicaţii şi, cu deosebire, platforme pentru baze de date.
Aplicaţiile standard, care folosesc standarde comune precum XML, HTTP şi HTML, pot fi
uşor integrate pentru a oferi acces Internet la cererile angajaţilor, clienţilor, furnizorilor sau
• este sigură — securitatea este o altă caracteristică-cheie a unei arhitecturi
eBusiness. PeopleSoft a integrat complet teřmologii de securitate Internet, cum ar fi
23
Cod alfanumeric de reprezentare a datelor în memoria calculatorului, care permite reprezentarea a peste
256 de caractere.
PASCAL Tudor CaniIoIuI 6 207
206 Soluţu informabce integrate peotru uestiunca afacerdor-Rp

(uz personal)
Lightweight Directory Access Protocol (LDAP) şi cele de certificare digitală. PeopleSoft
asigură securitatea execuţiei aplicaţiilor e-Business prin firewalÎ-uri, utilizând protocolul de
contabilităţii multidevize, de implementarea mai multor tipuri de ‚.Carte Mare", prelucrări
facile de TVA şi posibilităti de raportări §nanciare multilingve.
retea HTTPS.
310440501RSL201140
• este accesibilă — aceasta este una dintre caracteristicile specifice pentru
arhitectura PeopleSoft, care derivă din „tehnologie pură Internet". Accesul la aplicaţii este Iicaţfl [RP PtiJItSOft
deosebit de simplu, comod, de oriunde şi ła costuri reduse cel mai la îndemână exemplu
—

este al unui browser web prin care clientul, furnizorul sau ah partener obţine răspuns la AppConnent Supply Cbain Managenrenl v
E
cererea sa. ttflterpr,rn Portat Solnrtieno Manufactnring R

Totuşi. interfaţa cu aspect de browser web, prezentată drept avantaj, se transforrnă Sales and Logrsuc
Proçess lntegrator T
Enterprise Yarehouse Suppty Chain .t3nagement
c
într-un dezavantaj şi nemulţumire/frustrare pentru unii utilizatori, deoarece este singura
Sopptter Relatronship Custonaer Rclntionnhip
Management Maiiagement A

variantă de łucru, Este cunoscut rołul esenţial aI interfeţei unei aplicaţii fn acceptarea ei de
eProcorement S&ations CRM tnteracton Management L
CRĺ Sapport E

către utilizatori. PeopleSoft proclamă avantajul simplităţii, ceea ce este perfect valabil
CRM Matketing

PURĂ lntet et CRM Sales

pentru utilizatorii ohişnuiţi, cu sarcini specifice, de rutină (este menţionat aici şi avantajul
Enterprise Sezwice
Anlomalion
Senices Procuremcnt
l_ML1 ICtIWă
Uuinan Resources
CRM FieldSerniçe
(RM HetpDesk
Cantomer Irnrtat
ERP

unui minim necesar de pregătire a utilizatoriłor). Utilizatorii avansaţi (power users, cum li
—

Resource Management Financials CRM Anatynrn

Project l{uman Resources Mnhite Sales for WAP Phonns
se spune) au de regulă pretenţii mai mari, preferând o interfaţă completă, funcţională, care Conttacta
Fxpcnses
Frnaneial Maeagement
Prnject Maoageinent
Management
Verkforce Analýtics
CRM for Communical,on
CRM CTI tntegraten
poate fi explorată şi exploatată fn mai multe moduri (de genul interfeţelor Windows, cu Trarel
Haman Resources Management
Treasury Managemcnt
Traonl and Enpense
CRM for Ftnancial Servicm
Acceţerated Customer
Applicatjon
meniuri derulante, meniu contextuał etc.). F,nanc,aI Management
Wnrkflaw lnsrght
Management
Marketpay Ifllegrrdion
Relatiooship Managnment

6.2.3.2. Oferta đe soIuţn teonleSoh

PcopteSoJt este lider rnondial în furnizarea de software colaborativ de întreprindere.
Software-ul PeopleSoft este 100% Internet şi face posibilă în organizaţii reducerea
costurilor şi creşterea productivităţii, prin colaborarea cu furnizorii, clienţii şi angajaţii lor.
Aplicaţiile integrate, „best-of-breeď' includ CRM, $CM, ESA (Enterprise Servicc
Automation), HRM (Human Resources Managernent), FM (Financial Managemenl), EPM
(Enterprise Performance Managernent). Imaginea aplicaţiilor ERP de ła PeopleSąP,
comercializate acum în suita PeopteSoft Enterprise este prezentată în figura 6.8. Ultima
versiune tansată înainte de schimbările verii 2003 a fost 2.4, o suită care cuprindea mai
mult de 160 de aplicaţii, multe dintre ele deosebit de apreciate şi tratate ca şi produse
.best-of-breeď'.
Prezentarea noastră se va opri asupra câtorva dintre liniile de aplicaţii ale soluţiei
PeopleSoft Enterprise.
Suita de aplicaţiî de bază PeopteSoft constituie o nouă generaţie de produse
integrate ce oferă un plus de flexibilitate şi adaptabilitate financiară oricărei organizaţii
care încearcă să reziste pe piaţă fn contextul schimbărilor frecvente presupuse de
globalizare, Suficient de suple pentru a integra facil o fuziune sau o achiziţie, oferă
posibilităţi certe de consolidări globale şi capitatizare asupra evoluţiilor permanente al e
pieţei Internet.
PeopleSoft Financials perrnite adaptarea continuă a sistemului financiar la creşterea
organizaţiei şi la specíficul pieţei pe care-şi desfaşoară activitatea sau al unei pieţe noi P
care intră datorită unei achiziţii sau fuziuni. AÎte avantaje sunt Îegate de integrarea
Fig. 6.8. Structura generală a unui sistem de aplicaţii FeopleSoft
Structura pachetului Financiąls este favorabilă partaj ului informaţional între entităţi
diferire, în timp ce ansamblul regulilor de gestiune sunt stocate pe referinţe In biblioteci
partajabile. Deţine multiple funcţiuni de workflow ce funcţionează cuplate cu
instrumentele de raportare fmanciară, distribuţia pertinentă a infomiaţiilor realizându-se
automat către actorii impłicaţi în procesele financiare.
Enterprise Performance Management este soluţia „decizională" a ERP
People$oft, care optimizează procesul decizional, astfel încât se pot lua cele mai bune
decizii strategice şi poate fi masurată performanţa acestora în atingerea obiectivelor.
Concepută după rnodelul Batanced Scorecard (apłicaţie de gestiune a indicatorilor de
performanţă) şi dezvoltată în parteneriat cu actori recunoscuţi din domeniul decizional şi
de gestiune a performanţei (Dr. Kaptan, Đr. Norton, KPMG, Andersen Consutting), suita
conţine:
instrumente de analiză şi de distribuţie a informaţiilor;
• fîincţiuni de completarea datelor: motoare analitice;
• antrepozit de date; Enterprise Warehouse;
integrare bidirecţională cu celelalte aplicaţii People$oft.
Aplicaţia Worlďorce Analitics facilitează analiza capitalului uman dintr-o organi
zaţie, simularea scenariilor de renumerare şi de fidelizare a colaboratorilor. Deschiderea
arhitecturii Enterprise Warehouse oferă utilizatorilor posibilitatea de a realiza analize
multidimensionale cu ajutorul instrumentelor OLAP sau ROLAP şi permite întocmirea şi
PASCAL Tudor Soluţii intormatice iutegrate nentru gestîuuca aíacotiioiíip 209
208 Iflih116
(uz personal)
distribuţia unui mare număr de rapoarte prin intermediul instrumentului de raportare
Crystał Reports.
• gestiunea contractelor;
• gestiunea proiectelor;
PeopleSoft Customer Relationship Management este prima soluţie CRM care • gestiunea cheltuielilor;
310440501RSL201140
realizează integrarea imediată şi unitară a sistemelor clienţi, financiar, furnizori şi
personal, pentru gestiunea eficientă a relaţiilor cu piaţa
Beneficiile soluţiei sunt:
— de la prospectare la profit
• gestiunea timpilor afectaţi serviciilor;
• gestiunea cheltuielilor cu telefonia mobilă şi Palmfop;
• gestiunea depłasărilor;
• atragerea şi fidelizarea clienţilor; • gestiunea facturilor şi a plăţilor;
• viziune completă asupra interacţiunilor cu aceştia, prin toate canatele de acces; • workforce analytics (componenta personal de Inteligenţă Economică).
• ameliorarea interacţiunilor cu fiecare client în parte, pentru identificarea tuturor $oluţia Supply Chain Management de la PeopleSoft se fundamentează pe ideea
A
oportunităţilor de afaceri; reconfigurării lanţurilor de aprovizionare în contextul de lucru impus de eBusiness.
acum clientul este płasat în centru,
• acces în orice moment şi din orice loc a informaţiilor despre clienţi; trecut vremea lanţului de aprovizionare liniar —

• receptivitate sporită la cererile clienţilor;
• eficienţă crescută operaţională la nivelul întregii organizaţii.
Pachetul aplicaţiilor CRM se bazează pe o arhitectură deschisă, scalabilă şi acoperă
următoarele zone:
CRIVI colaborativ. Dimensiunea colaborativă, aşa cum am mai menţionat, este
foarte bine conturată în produsele PeopłeSoft. Sunt integrate toate procesele econornice ce
îi privesc pe clienţi (vânzări, marketing şi service), asigurându-se acestora accesul prin
toate canalele posibile: voce, web, emaił, fax şi aplicaţii wireless.
CRM operaţîonal. Această dimensiune integrează sistemele financiar, aprovizio
nare şi resurse umane, pentru a conferi soluţiei CRM un caracter cuprinzător. Sunt inte
grate în acest fel atât interacţiunile cu clienţii, cât şi cele cu furnizorii, ceea ce contribuie la
creşterea acurateţei informaţionale şi, implicit, la sporirea calităţii deciziiłor.
CRM analitic, orientat spre inteligenţa economică, O putem considera dimensiu
bazează
devenind hub-ul reţelei aprovizionare-desfacere. Noile lanţuri de aprovizionare se
colective şi
pe conectarea proceselor, transparenţa informaţiilor, procese decizionale
cerinţe,
eliminarea barierełor din całea noilor parteneri. SCM PeopteSoft răspunde acestor
acestui moduł sunt:
deoarece se mulează pe arhitectura Internet. Specicut şi avantajete
• costuri reduse datorate uşurinţei de distribuire. Specific arhitecturii Internet,
componente la
accesul se realizează printr-un obişnuit browser şi nu sunt necesare alte
orice
partea de client, Este o rnaterializare a conceptului de întreprindere virtuală, în care
furnizor, cłient sau angajat poate accesa sistemul printr-un browser web;
• eJicienţă prin portaturi cu autoservire care conectează direct clienţii şi furnizorii
dimensiunii
fn sistem şi facílitează strângerea legăturilor în întregul lanţ şi întărirea
colaborative. Atât furnizorii, afiaţi la un capăt ał lanţtiłui, cât şi chenţii, afiaţi la celălalt
capăt, pot accesa sistemul pentru a genera tranzacţii (confirmarea unei cornenzi, trimiterea
unei facturi sau consultarea stocului de către furnizori, trimiterea unei comenzi, solicitare
—

nea strategică, deoarece desăvârşeşte reałizările CRM prin analize specifice asupra datelor service sau informaţii privind expedierea produselor solicitate de către clienţi);
—

despre clienţi şi acţiunile acestora, care stabilesc o tipoÎogie a clienţilor firrnei, identifică • creşterea ratei de rentabititate a retaţiitor"24 prin stímularea firmei şi a
„

şabloane specifice cumpărărilor, definesc comportamentul ante- şi post- vânzare şi posibili
factori care să contribuie la fidelizarea clienţilor.
Intre noile produse lansate în 2002 se numără şi soluţii CRM verticale, destinate
domeniilor: guvernamentał, asigurări, industria energetică şi high-tech.
PeopleSoft Servîce Automation este soluţia prin care sunt controlate toate
cheltuielile reałizate cu serviciile într-o organizaţie. Problema acestor cheltuieli nu este
nouă. Toată lumea este de acord că aceste cheltuieli sunt foarte greu de contabilizat şi de
urmărit fntrucât conţin elemente de capital uman, gestiune financiară şi de gestiune a
aprovizionărilor şi achiziţiilor. PeopleSoft ocupă o poziţie dominantă pe piaţa soluţiilor de
acest gen printr-o suită completă de aplicaţii integrate pentru automatizarea şi gestiunea
cheltuielilor legate de serviciile unei organizaţii.
Pachetul propune automatizarea completă a serviciilor prin optimizarea ansarnblu
lui procesului de service propriu-zis sau de livrare a acestuia, totul Îegat de cornponentele
de gestiune a proiectelor şi de gestiune a resurselor. Intrucât structura Service Autonwtion
este interesantă, enumerăm câteva componente:
• procurarea serviciilor;
• gestiunea resurselor;
infor
partenerilor săi de a se angaja într-un comerţ colaborativ eficient pe Internet. Toate
şi
maţiiłe despre parteneri, tranzacţiile sau alte acţiuni generate de aceştia sunt reţinute
permit creionarea unui profil al partenerului şi analiza detaliată a relaţiilor cu acesta (prin
instrumente din categoria Anatytics);
• ejicienţă sporită prin conexiuni standard, care sunt superioare celor specifice
arhitecturii client/server, deoarece asigură fluxuri deschise de inforrnaţii între oameni şi
sisterne: utilizarea sistemułui de mesaje XML este similară tradiţionalului EDI, doar că
depăşeşte graniţele acestui set de standarde.
In űne, trebuie să amintim componenta de resurse umane, denumită acum Human
Capital Management, care trece dincolo de domeniul tradiţional (gestiunea personalului
şi calculul salariilor) şi oferă cu'adevărat putere angajaţilor prin integrarea
serviciilor de
rnanagement al cunoştinţelor, inteligenţă economică şi e-Iearning.
24
Este un nou concept propus de American Manufacturing Research pentru a rnăsura investiţia presupusă de
construirea şi derularea unei relaţii cu un partener de afaceri.
PASCAL Tudor
210 SoIuţii rnformatîcc inteuralc ucntru gcstíunea aiaccriior-Éjjj
(uz personal)
6.2.3.3. tcouIeSoh: iiro ŞÉ conlra
310440501RSL201140
Trebuie să recunoaştem că nu arn găsit prea multe critici Ia adresa People$oft.
Cornpania se bucură de o imagine bună în rândul cÎienţilor, ca şi fn media, Nu este chiar un
reproş, dar arn putea să ne afîrmărn nemulţurnirea legată de absenţa acestei ťirme de pe
piata Europei de Est, harta lor cuprinzând doar ţările Europei de Vest. Ultimîi ani au adus
recunoaşterea brand-ului în afara SUA (unde cornpania deţine locul 1 în topul aplicaţiilor
de întreprindere), astfel că în 2002 circa 40% din venituri au venit din afara SUA.
People$oft a investit enorm în noua arhitectură (peste 500 milioane de dolarî şi
2000 de specialíşti irnplicaţi în proiect25). Arhitectura pură Internet asigură implementarea
unui sistem de aplicaţii de întreprindere cuprinzător şi colaborativ, fară aplicaţii client de
întreţinut şi cu o foarte bună vizibilitate a informaţiilor în timp real pentru oricine, oricând,
oriunde s-ar afla, Produsul se bazează pe tebxiologia portalurilor şi este necesar doar un
browser pentru accesare.
Un motiv real de apreciere pentru PeopłeSoft este fiexibilitatea şi fundaţia tehnolo
gică deschisă a produsełor sale: clientul poate opta pentru unul, mai multe sau toate
modulele PeopteSoft, La aceasta se adaugă suportul pentru oricare dintre platformele
relevante de sisteme de operare şi baze de date pe care le doreşte clientul, ca şi standardele
middleware.
Dacă până recent cornpaniei i se recunoştea expertiza în doar câteva domenii,
circumscrise rnai ales organizaţiilor nonproductive (spre exemplu, este excelent cotată
soluţia destinată instituţiilor de învăţământ superior), aria sa de cuprindere s-a extins
considerabil, în special după achiziţia JD. Edwards, care a adus propriile soluţii verticale.
Totuşi, am putea menţiona câteva puncte slabe ale soluţiei People$oft. Intr-o ordine
strict aleatoare:
nu suportă data mining, absolut necesară pentru modelarea comportarnentului şi
predicţii, ca şi în planifîcarea campaniilor;
• instrumentele Business Intelligence (reunite în Analiĺycs) sunt doar parţial
încapsulate în procesele economice CRM;
• nu sunt complet acoperite componenta de rnarketing şi SFA ($ales Force
A utolnation);
• este loc pentru mai bine în următoarele componente: conectivitatea wireless,
gestiunea relaţiilor cu partenerii, serviciile multicanal, sistemul de vânzări interactive şi, nu
în ultimul rând, soluţiile verticałe;
• funcţionalitatea suitei PeopleSoft CRM nu a atins încă profunzimea şi
cuprinderea soluţiilor CRÎvI pure, Spre deosebire de aceşti furnizori, PeopleSoft, ca şi SAF
sau Oľacte dealtfel, au uriaşul avantaj al integrării soluţiilor CRM. SCM sau e-Business în
general, cu sistemele lor ERP, de care beneficiarii depind esenţial.
25
Jakovljevic, P. J., PeoptesoJl building inzíscles to overcome the rough patch, www.technotogyevatuation.com,
2002.
Camtolul6 211
Cu o łinie de produse puternic consolidată prin achiziţia J.D. Edwaîds, PeopleSofl
îşi affrmä intenţia de a obţine mai mult pe piaţa aplicaţiilor de întreprindere. Politica sa de
alianţe strategice, combinată cu investiţiiłe în dezvoltarea internă de noi produse, susţine
intenţia companiei, Ce va fi nu putem şti, ce urmează este clar o perioadă de consolidare a
poziţiei 2 în topul mondial recent obţinută de PeopłeSoft.
6.2.4. Nume no în TOt
Vorbeam mai devreme despre BQPSE, acronimul ce referea cele 5 companii care
au dominat mulţi ani piaţa aplicaţiilor äe fntreprindere, Anii ce au urmat trecerii în noul
mileniu au fost foarte agitaţi. Frenezia fuziunilor şi/sau achiziţiilor nu a constituit tocmai o
noutate, ci s-a încadrat fn curentul de ‚aşezare", consohdare, specific oricărei industriL
Declinul economÍc rnondial a afectat în cea mai mare măsură firmele mici, care nu au
rezistat presiunilor pieţei: nevoia de extindere a ofertei nu a putut fi acoperită de resursele
disponibile.
AstfeĘ rnicii furnizori au fost efectiv „înghiţiţi" de marile companii, care şi-au atins
astfel scopul: expansiunea domeniului tradiţional ERP cu noi funcţionalităţi impuse de
mediul Internet şi afacerile electronice.
Intcresante au fost cutremurele la vârf ce s-au produs în ultimul an, deoarece au
reconfigurat topul mondiaL Am vorbit deja despre fuziunea PeopleSoft J.D. Edwards,
—
în beneficiul PeopleSo, care a fost propulsată pe Iocul 2 mondial, Un alt fost mare
furnizor a trecut prin clípe grele: Baan, cândva numărul 3 în top, a fost achiziţionat de SSA
Global Technologies în iunie 2003, după ce în 2000 a devenit o divizie a companiei
britanice Invensys, In acest fel, SSA GT pătrunde în lumea bună a furnizoritor ERP, pe
locul 4. Locul 5 este disputat de mai mulţi furnizori din ealonul secund, dacă putem să îi
spunem aşa, precum IFS, Intentia sau QAD, ale căror ponderi pe piaţă sunt oricum mici în
raport de cele ale primilor patru.
Baan şi SSA GIobaI Technologies
Anunţul achiziţiei Baan de către SSA GT a adus o răsuflare de uşurare pentrti Baaii,
dar mai ales pentru clienţii aplicaţiilor sale, care speră în atingerea unei destinaţii finale.
Iată în continuare parcursul companiei Baan.
Sttccesití şi eşecttl companiei Baan -
Olandezul Jan Baan a fondat compania care-i poartă numele în 1978, ca şi firmă
specializată în contabiłitate financiară (consultanţă), Firma are două sedii corporative, unul
în Olanda, celălalt în $UA, In 1979 a început dezvoltarea de aplicaţii de gestiune, iar în
1982 larisează prima aplicaţie notabilă de gestiune financiar-contabilă, Aceasta este ulterior
transformată într-o suită de aplicaţii ERP, destinată întreprinderilor de producţie şi de
construcţii. $unt reatizate apoi versiuni succesive (Baan 1, 11, 111, IV) ale suitei ERP,
concomitent cu eforturile de extindere a acesteia prin achiziţii de firme specializate.
Perioada 1995-1997 este caracterizată printr-o creştere explozivă, de circa 80% pe
an, ceea ce propulsează firma pe locul 3 în topul furnizorilor ERP, Vârful este atins în
1998, când veniturile s-au cifrat la 736 milioane USD, iar Baan se transformă dintr-un
PASCAL Tudor j
oIutiiinformaticeintegtatoucntrugestjuneaafi,orLHp Caijítolul6 213

(uz personal)
specialist european în aplicatii ERP destinate productiei fntr-un furnizor cu
mondjală, In perioada 1996-1998, Baan achizitionează mai multe firme specializate
SCM, SFA), depunând eforturi consistente pentru extinderea ofertei sale
acoperire
(CRM
Modulele de aplicaţii extinse lansate în 2002 sunt: iBaan for Prodzict Lzfecyc/e
Mwiagement, iBaan for Supply Chain Management, iBaan for Cztstomer Relationsl7zp
de aplicatij Management. De asemenea, fn primăvara 2003, Baan a anunţat „Measure Up", soluţie din

310440501RSL201140
Urmează o perioadă de declin, cu scăderea dramtică a veniturilor fn 1999,
firma coboară pe Îocu] 5, cedând în faţa Peoplesoft şi JD. Edwcwds,
ascensiune. La sfârşitul anułui 1999, erau peste 15.000 de sisteme Baan
mornent la care
aflate în pli
instalate la maí
categoria Corporate Perforrnaiwe Management, bazată pe instrumente Business
Inteltigence, pentru dezvoltarea unui sistem de monitorizare, de măsurare şi optimizare a
performanţelor proceselor.
mult de 7.000 de clienţi din $O de ţări ale lumíi.
Totuşi, în ciuda numeroaselor „înnoiri', realitatea este că 70% din clienţii Baan
In ciuda situatiei negative, Baan continuă dezvoltarea de noi produse
Bac folosesc încă vechea suită Baan IV, ceea ce se explică prin coincidenţa momentełor de
Supply Chain $olutions (1999), iar în 2000 accelerează fncercările de —

expansiune î Jansare a noilor suite cu cel de deteriorare a situaţiei firmei. Baan Iv este un produs
America de Nord. anunţând viziunea „Open Wortď', un cadru de colaborare B2B.
monolitic, tradiţional (în sensul de învechit), bazat pe utilizarea limbajelor de generaţia a
In a doua jumătate a anuluj 2000, după opt trimestre consecutive „în
roşu", Baan III-a şi a IV-a în scrierea aplicaţiilor, cu un set de instrumente de dezvoltare intem,
este achiziţionată de furnizorul britanic de echipamente şi automatizări
Invensys. Prirnele proprietar, ce solicită expertiză semnificativă în domeniu pentru o bună productivitate...
efecte resimţite au fost restructurări radicale: s-a renunţat la circa un sfert din
angajati şi la
aproape jumătate din birourile Baan din lume, După mai bine de 20 de ani în Notd portofotitt SSA-BfwIz şi perspectivete acestuiu
care a fost o
companie independentă de soflware, urmeazä câţiva ani dificili pentru Baan... Compania americană SSA (Systems Software Associates) a avut, Ia rândul ei, o
Totuşi, ca şi parte a diviziei Invensys Production Management, Baan reuşeşte istorie agitată, trecând printr-o fază de glorie fn anii ‘90 (locul 6 mondial) experienţa
să-şi
păstreze clienţii mari şi chiar să câştige contracte noi. Deşi intenţiile cornpaniei tristă a falimentułui în anul 2000. Firma a renăscut sub numele SSA GT (prin achiziţia de
britanice au
fost dintre cele bune, planurile sale au eşuat, firma confruntându-se cu către Gores Technołogy) şi a revenit în eşalonul superior al pieţei ERP. Fuziunea cu Baan
probleme financiare
grave, şi astfel, într-o mişcare rnajoră de dezinvestjre, a apărut la sfârşitul este considerată un semn de angaj are pentru revenirea la gloria de altădată, Aşa cum
anuhti 2002
zvonul, iar fn primăvara lui 2003 anunţul oficial că Baan este de vânzare... arătam, după fuziunea People$oft JD. Edwards, SSA GT ocupă locul 4 fn top, situându
—

Produsete Baan se chiar pe locul al treilea după criteriul geograüc de acoperire (mai mult, pe pieţe
Filosofia Baan porneşte de la ideea că fntreprinderea modernă se individuale precum Japonia sau Brazilia, S$A GT se plasează pe locul al doilea, după
confruntă cu SAP)27.
investiţii de capital masive, cicluri de producţie tot mai scurte, competiţie
tot mai ascuţită
şi presiune constantă asupra preţurilor. $oluţia Baan constă într-o Príncipalul avantaj ał recentei achiziţii Baan este extinderea şi cornbinarea bazei de
abordare holistică,
atotcuprinzătoare a producţiei, adică a tuturor proceselor economice care clienţi a SSA, creşterea semnificativă a cotei de piaţă deţinute, dar şi potenţialul extins de
contribuie la cercetare şi dezvoltare dobândit. $$A GT poate fi considerat cel mai mare furnizor ERP
obţinerea produsului final.
De fapt, majoritatea clienţilor şi deci a expertizei Baan vin din din zona producţiei industriale, Perspectivele de succes ale fuziunii se sprijină pe natura
zona producţiei
industriale cu specializare pe procesele de producţie din industria complernentară a celor două firme28:
automobilelor. • baze mari de clienţi, cu răspândire geograücă complementară: fn timp ce Baaîi
aerospaia1ă şi de apărare, a echipamentelor industriale, Şi în ciuda
declinului din ultirnii
ani, Baan s-a străduit să-i asigure pe marii clienţi de viabilitatea are o prezenţă activă pe piaţa europeană, SSA GT are foarte mulţi clienţi fn America şi zona
produselor sale. Suita de
bază a fost extinsă cu aplicaţii din zona Front-QfJice, Business Asia-Pacific;
Intelligence, SCM, PLM şi
e-commerce. Mai mu]t, s-au investit sume considerabile fn dezvoÎtarea unei • Baan are expertiză consistentă în producţia industrială discretă şi bazată pe
noi pÎatforrne.
care să încorporeze mai vechile aplicaţii ERP, cu numele de cod Gemini, proiecte, iar SSA, în procesele de producţie discretă şi pe loturi;
a cărei lansare era
programată pentru această toanmă. • platforrna principală a aplicaţiilor $SA GT este IBM iSeries (fostă A$ĺ400), iar
Ultima suită este iBaan Enterprise, lansată în 1998 sub denurnirea Baan dezvoltă aplicaţiile pe platforme Windows şi Unix;
Baan V,
dezvoltată în concordantă cu tendinţele pieţei şi care include rnodule ERP • Baan acoperă unele goluri din portofoliul SSA GT, prin aplicaţiile sale PLM,
integrate cti
module de apÎicatii extinse cu ajutorul stratului de integrare CRM şi SCM, dar şi SSA rezolvă unele puncte slabe ale Baan, prin aplicaţiile de Resurse
middleware, denumit
OpenWorljy, Acesta permite soluţiilor Baan să se conecteze Ia
sistemele de aplicatii ale umane, modulul Corporate Fincrncials şi Warehouse BQS$;
altor furnjzorj. Baan a declarat că tehnologia sa este „integrată dar • Baan ţinteşte limita superioară a pieţei de mijloc, iar S$A zona „centrală" a
deschisă", afirrnaţie
demonstrată de practica afacerilor: soluţiile e-commerce Baan au fost acesteia, ceea ce îi poate asigura consacrarea pe piaţa firmelor mijlocii.
instalate complet
integrat în suita de bază SAP în peste 1000 de locatii26.

27Jakovljevic, P.J., Baan and SSA GT merge to form a mid—market empire with (117 Iron Side
26
Jakovljevic, P.J., Baan seeking a new foster horne, vw.technoIogyeva1uatjon0 www.technologyevaluation.com, iulie 2003.
rnai 2003. 28
Idem.
 _____

PASCAL Tudor i

215
214 SOIUtH informatice iiitcgratc ueiittu gest,nnea afaceriIor-RP CaítoIuI 6

(uz personal)
Problemele care pot apărea în acest „mariaj' derivă din nepotrivirea culturală între
cele două firme. SSÁ GT a avut o orientare pragrnatică. spre profitabilitate, în timp ce Bactn
Spuneam că SSA GT vizează piaţa cornpaniilor de mijloc, cu activitate de producţie
industrială, ceea cc reprezintă o bună strategie, care-i va aduce venituri considerabile. Cu
a acordat dintotdeauna deosebită atenţie cercetării şi dezvoltării (dintr-un total de 2.700 de atât mai mult cu cât firmele mici şi mijlocii au adoptat ideca cumpărării de la un singur
310440501RSL201140
angajaţi, 1 .000 lucrează fn acest sector). Probabil se vor face presiunÍ asupra Bactn pentru
rezultate ťinanciare „â la SSA GT", ceea ce fnsearnnă în primul rând restructurări masive
de personal.
furnizor, pentru a elirnina riscurile ce decurg din integrarea de soluţii multi-furnizor. Deci
au de câştigat aceia care au dezvoltat extensii ale suitelor ERP de bază, cum este şi SSA
GT, care are acum un portofoliu complet de aplicaţii de fntreprindere.
Portofołiul de aplicaţii SSA GT suferă din rnotive de redundanţă foarte multe
—

module/aplicaţii cu aceeaşi funcţionalitate, ca şi datorită fidelítăţii excesive pentru plat 6.2i. Atte urozenţo maioro
forma IBM, Pot apare probleme de integrare a extensíílor CRM, PLM ori SCM aduse de
aplicaţiile Baan. Iată principalele componente ale ofertei SSA G79: IFS, Intentia, QAD, Ross Systerns, Geac, MAPICS, Microsoft Bttsiness Solt,tions
SSA Baan, un set complet de aplicaţii bogat funcţíonalc care acoperă întregul lant dar şi alţii, formează eşałonul secund, care talonează îndeaproape topul mondial mai —

valoric (ERP, CRM, SCM, PLM, BI şi tehnologii integratoare); precis locul .5, rămas vacant după achiziţia JD. Edwards de către PeopleSoJL Venituri mari
SSA BPCS, suită de aplicaţii ERP destinată întreprinderilor din diferite sectoare
pe piaţa aplicaţiilor de întreprindere deţin şi furnizorii consacraţi de aplicaţii extinse (CRM
industriale este produsul reprezentativ al S$A, ce a lansat versiunea 8.2 în 2002;
şi S CM în principal): Siebel, Man ttgistics, i2 TechnoÍogies, Topul european al anului
—

SSA CAS, solutie rnainframe în două versiuni: una pentru industria aerospaţială şi
2002, reprezentat în figura 6.9, arată dominaţia clară SAP, ca şi absenţa PeopteSoJ şi
de apărare şi cealaltă pentru producţia generală, cu specializare în procesele de fabricaţie
ponderea destul de rnică deţinută de Oracle, Este o piaţă dominată de Baan fn sfera
discrete, repetitive;
producţiei şi de Siebel în cea a aplicaţiilor CRM.
SSA EAM, sistem de mentenanţă şi gestiune a capitalului fix;
SSA KBM, soluţie de întreprindere cu facilităţi puternice de conťigurare şi
personalizare, care integrează aplicaţii fnanciare cu cele de gestiune a producţiei şi tehnici
avansate de planificare ş programare (APS);
SSA MANMAN, veteran al soluţiilor integrate, destinat întreprinderilor cu
activitate de producţie deopotrivă mici şi mari. Ultima versiune (a 12-a) răspunde
cerinţelor comerţului electronic, suportă mediul de producţie Just-In-Time şi cerinţele
Total Quality Management;
SSA Masterpiece, modulul fmanciar-contabil, soluţie completă de gestiune
ťmanciară a întreprinderii;
SSA MAX+, sistem integrat de gestiune economică pentru companiile de producţie
ori distribuţie multi-site;
SSA MAXCIM, sołuţie de comandă şi control, care asigură informaţiile necesare
planificării, raportării şi controlului proceselor de producţie;
SSA PR1\'IS, soluţie ERP pentru producţia de tip discret şi repetitiv în industriile
farmaceutică, alimentară, electronică; Fig. 6.9. Structura pieţei europene a ofertei de aplicaţii de întreprindere 2002
(sursa: www.conspectus.com, 2002)
SSA Warehouse BOSS, sistem complet de gestiune a depozitelor, care acoperă tot
lanţul operaţional specific, de la recepţie, la arnbalare şi expediere.
Acestor soluţii li se alătură: Ţinând cont de prezenţa lor preponderent europeană, discuţia noastră se va fncheia
Infinium, suită produsă de firma cu acelaşi nume, cumpărată în 2002, care acoperă cu firmele suedeze IF$ şi Intentia.
gestiunea materialelor, a proceselor de fabricaţie, resursele umane şi gestiunea financiară, IFS, companie fondată fn' 1983, este un Ůirnizor global de aplicaţii de întreprindere,
concentrându-se asupra proceselor de producţie (płaniťicare. programare şí urmărire); prezent în 46 de ţărî ale lumii. IF$ are mai rnult de 2.500 de clienţi şi peste 350.000 de
Ironside Solution Suite, a lui Ironside Technology, furnizor de soluţii e-commerce utilizatori ai IFS Apptications. Ţinta sistemełor IFS o constituie piaţa firmelor medii şi
B2B pentru firmele de producţie şi distribuţie, achiziţionat de SSA GT în iunie 2003. rnari, în principal din Europa (firma are o prezenţă puternică pe piaţa nordică, dar şi în
Europa de Est, în Polonia, Ungaria şi Cehia), apoi din America şi Asia.
Michael Hatlen, preşedintele companiei, aprecia că anul 2002 poate fi descris
29
www.ssagt.com/solutions. pentru IFS prin „produse compelitive, dar rezultate nesatisfăcătoare", ceea ce a impus
 J
PASCAL Tudor
216 Solutií iiiforrnatice inicgratc iienlru ĐcstwHca ataccrĺiij-iijj
(uz personal)
adoptarea unei politici de întărire a situaţiei §nanciare, prin reducerea costurilor. Cât
priveşte strategia IF$, aceasta îşi concentrează eforturile în câteva domenii industriale şi
segmente de piaţă, urmărind dobândirea statutului de łider de piaţă pe segmentele abordate.
310440501RSL201140
Astfel, IFS este considerat lider pentru soluţiîle de mentenanţă, deţinând 1 4% din piaţă30.
1990 este anul în care lansează prima suită de aplicaţii de gestiune IFS
Applications, iar fn 1998 este prezentat pe piaţă AppHcations 99, cu funcţionalităti
îmbunătătite faţă de versiunea anterioară. Anul următor apare pe piaţă Applications 2000.
produs în care s-au investit peste 500.000 de ore şi considerat drept a treia generaţie de
sisteme IFS, cu arhitectură bazată pe componente. Aplicaţiile IF$, disponibile pe platforme
NT şi Unix se extind şi pe Linux. Urmează versiuni îmbunătătite, łansate în ťiecare an,
ultima fiind suita Applications 2003.
Suita se bazează pe tehnologia web şi portaluri şi oferă peste 60 de aplicatii
structurate pe mai multe module (vezi figura 6.10): financiar, resurse umane, producţie,
rnentenanţă, e-business, ca şi CRIvÍ, SCM, în ideea de a oferi clienţilor săi o soluţie
cornpletă, astfel încât aceştia să poată evolua pas cu pas către întreprinderea extinsă,
colaborativă.
Fig. 6.10. Modulele suitei IFS Applications 2003
(aäaptare după hţţp:Uwww.ítsworId.com/uk/bjnarjs/45 4369.pdf)
Intentia este o companie suedeză care a reuşit o ascensiune frumoasă şi constantă
începând din 1993, când a devenit un jucător cunoscut pe piaţa ERP de rnijloc (rata anuală
de creştere compusă fn perioada 1993 ł999 a fost de 40%). Devenit furnizor de talie
—
mondială, Intentia are peste 3.100 de angajaţi care sunt în slujba a peste 3.500 de clienţi
din 40 de ţări.
30
http://www. ifsworld.com!uk!aboutifs/investorreIatiQfl5/aflflua1repo2OO2asp
CaniIoIuIO 217
Suita de aplicaţii ERP a căpătat haine noi în 1999 prin Movex NextGen. Dacă
mulţi ani au fost fideli platformei IBMA$ĺ400; de la această versiune, dezvoltată în mediul
Java, suita ERP devine disponibilă pentru o mai mare varietate de platforme.
Suita ERP tradiţională este Enterprise Management, pe lângă care au fost rând pe
rând dezvoÎtate şi integrate funcţionałităţi extinse: e-business, CRI\4, SCM, BPM.
Prin Movex ver. 12, lansată în 2001, s-a dorit repoziţionarea firmei pe piaţă, prin
transformarea dintr-un furnizor ERP tradiţional într-un furnizor de aplicaţii colaborative.
Noua ofertă acoperă complet cerinţele lanţului de distribuţie, prin cele şase suite de
aplicaţii: Enterprise Management, CRÝVI, SCM, Business Perforinance Measurement, Value
Chain Cotlaboration şi e-Business (vezi figura 6.11).
4
‘3%
4
ovex
‚ F-
Fig. 6.77. Movex: sistem integrat de aplicaţii colaborative
(sursa: http: http://wwwintentia.com/wcw.nsf/pub/Products index)
Movex Enterprise Management este o suită ERP cuprinzătoare, ce suportă funcţiu
nile back-office tradiţionale, fiind apreciată pentru adaptarea la aproape orice tip de
producţie (pe comenzi, pe loturi, asamblare etc.). Suita încorporează funcţiuni specifice
care răspund cerinţelor unice, specifice fiecăruia dintre domeniile industriale acoperite. La
temelia sistemului ERP se găsesc câteva componente software integrate care facilitează
implementarea, cum este Component Repository, care conţíne atât componente generice,
cât şi componente specifice diferitelor domenii, asigurând personalizarea aplicaţiilor pentru
fiecare ramură sau rnediu de afaceri, unic în felul Iui.
Vorbind despre verticale, Movex Fashion şi Movex Food & Beverage sunt soluţii
foarte bine cotate, datorită funcţionalităţilor unice, care nu se regăsesc fn ofertele firmelor
concurente. De aÎtfel, aceste două soluţii aduc o contribuţie importantă la cifra totală de
afaceri a companiei. Pe lângă acestea, soluţiile Intentia acoperă următoarele ramuri
industriale: alimentară, automobile, aviatică, electronice, mobilă, hârtie, siderurgică,
comerţ şi distribuţie.
Platforma deschisă, funcţionalităţile e-business, verticalele acoperite şi partene
riatele încheiate sunt în favoarea companiei, care î şi propune expansiunea pe piaţa
mondială. Totuşi, această expansiune se realizează dificil, succese fiind înregistrate în zona
Asiei (Japonia, în special), Dacă în regiunea scandinavă Intentia este unul dintre łiderii
PASCAL Tudor T
Canílolul 6 219
SoIuţü informaHce integratc peuttu gesHunea afacerńii-[Rp
-

218
- -

(uz personal)
pieţei, cu recunoaştere deplină, pe piaţa americană, politica de marketing a firmei este prea
„cuminte"31, In condiţii de concurenţă acerbă, un marketing agresiv poate ajuta produsele
integrarea tuturor proceselor economice, cu optirnizarea resursełor disponibile). La nivelul
ţării noastre însă, lucrurile stau cu totul altfel3'. Nu putem discuta despre o tradiţie
Movex, deosebite sub raportul funcţionalităţilor şi al inovaţiilor tebnologice, dar prea puţin românească în domeniul evoluţiei sistemelor inf9rmatice şi cu atât mai puţin despre o

310440501RSL201140
promovate. practică anume a integrării acestora.
ERP a evoluat din zona producţiei (ciclului de fabricaţie, în speţă) într-o megaapli
caţie care acoperă producţia, gestiunea comenzilor şi clienţilor, gestiunea aprovizionării şi
6.3. ERP în Romanía
furnizorilor, contabilitatea generală, gestiunea depozitełor şi logistica, precum şi resursele
umane, Toate studiile arată că implementarea unei soluţii ERP nu înseamnă neapărat
În 2002. industria TI în România a înregistrat cea mai mare rată de creştere din
înlocuirea completă a aplicaţiiłor existente, dacă acestea corespund cerinţelor informa
ultimii şase ani (rata anuaÎă medie de creştere a acestei perioade a fost de 29%), de 77%,
ţionale ale organizaţiei. Implementarea lor urmăreşte în primul rând eliminarea „insuÎelor
ajungând la 800 milioane de dolari32. O pondere seirmificativă a revenit sectorului sof[ware
inforrnaţionale" şi reunirea tuturor funcţiunilor fntreprinderii într-un sistem unic. Trebuie
şi servicii, cu 530 milioane şi o creştere de 52%. Totuşi, aceste cifre nu ar fnsemna prea
să rernarcăm că, în România, foarte multe firme au adoptat sau au rămas fidele aplicaţii]or
mult dacă ar łipsi ori ar fi foarte mică valoarea adăugată aferentă produselor/serviciilor
insulare. Astfel, în majoritatea firmelor, fiecare departament are propriul său sistem
comercializate.
software (delimitarea fiincţională a sistemelor informaţionale este foarte bine reprezentată),
Această creştere este de bun augur, Chiar dacă nu este încă o piaţă matură, ritmul
care este optirnizat cerinţelor informaţionale specifice. In condiţiile unei baze de date
constant şi susţinut de creştere va contribui la transformarea României fntr-o piaţă atractivă
unice. o soluţie ERP combină toate sistemele funcţionale într-unul singur, integrat, care se
pentru marile companii IT din lume. In condiţiile în care piaţa Europei de Vest este pe
oferă tuturor departamentetor, care pot partaja informaţiite şi comunica între ele.
multe segmente deja saturată sau cu posibilităţi mici de creştere, în câţiva ani
Piaţa românească (similar cetei internaţionałe) poate fi segmentată în piaţa firmelor
România va fi considerată o oportunitate, cu segmente neacoperite şi nişe de piaţă
mari autohtone şi a companiilor transnaţionale, pe de o parte, şi piaţa firmelor rnici şi
importante.
mijlocii, pe de altă parte.
ITC (Institutul de Tehnică de CaÎcul Bucureşti,) analizează anual evoluţia industriei
Firmele mari autohtone, în majoritatea lor, au rămas în administrarea statului ori
TI. In 2002, numărul firmelor TI fnfiinţate a fost de peste 1.300, contribuind la un total de
sunt recent privatizate. Aceste firrne constituie aşa-numitele găuri negre din economie. In
6.484 firme, Peste 50% dintre acestea nu contează aproape deloc, ele având o contribuţie
anii trecuţi, acestea s-au dezvoltat, construindu-şi fel de fel de structuri şi suprastructuri.
de 6% la cifra de afaceri a sectoarelor TI, în timp ce 65% din aceasta revine unui grup de
Acum, în faza reducerii costuriÎor, se procedează la reducerea!optimizarea acestor structuri,
103 firme (l,6% din total)33, care au fiecare o cifră de afaceri de peste un milion de doari.
ceea ce antrenează puternice tensiuni sociale. Implicit, această evoluţie influenţează şi
Pe piaţa noastră şi-au fcut intrarea marile firme producătoare de sof[ware integrat
situaţia informatizării acestor fntreprinderi. Numai companiile româneşti care au „suferit"
pentru gestiunea firmelor. Prezenţe ca SAP, Oracle sau BaaN (înainte de achiziţionarea sa
procesul de privatizare s-au aliat tendinţei internaţionale de adoptare a software-ului
de către compania engleză Invensys) sunt benefice pentru inforrnatizarea organizaţiilor din
integrat de gestiune de gen ERP. Un impedirnent principal îl reprezintă costurile ridicate
ţara noastră, Cea mai reprezentativă este oferta firmei Oracte, In afara fîrmelor mari din
presupuse de o asemenea achiziţie, Trebuie să observăm că şi cultura rnanagerilor lasă de
vârfuł top-ului, pe piaţă au intrat şi companii din zona mediană: OAD (prin distribuitor
dorit, Foarte mulţi sunt reticenţi şi nu investesc în tebnologii, adoptă politici de
autorizat), Scala, LLP Group şi Siveco (prin reprezentanţe).
supravieţuire pe termen scurt şi nu de dezvoltare pe termen lung, Dar asta-i altă poveste...
Companiile transnaţionale (care au deschis divizii româneşti) au adoptat imediat
6.3.1. Oílcma româncască [Rt una dintre soluţiile ERP existente pe piaţă sau au continuat linia dezvoltată de societatea
mamă. Toate utiÎizează soluţii integrate de gestiune (exempłe precum Đaewoo, Tvborg,
La nivel internaţional, în ţările dezvoltate din punct de vedere tehnologic, ERP Cotgate-Palrnotive sunt semnificative în acest sens).
constituie încununarea evoluţiei de peste 40 de ani34 în tehnicile de gestiune economică ce In România, firmele mici şi mijtocii care câştigă teren în mod constant se confruntă
au beneficiat de suportul tehnologiilor informaţionale (principala sa menire constă ffl cu nenumărate dificultăţi financiare (în special, datorită regimului fiscal extrem de sever şi
legislaţiei nefavorabile). Pentru acestea, achiziţionarea unui software integrat de gestiune a
resurselor întreprinderii este un lucru greu de realizat, deoarece costurile presupuse sunt
31
Jakovljevic, P. J., Intentia braces for its ongoing rotter-coaster ride, www.technologyevaluation.com, iulie foarte rnari, dar lucrurile încep să se dezmorţească, încet-încet.
2002.
32
Vuicí, M., Jndustria TI în Rornânia— 2002, în „e-Week" nr. 97, 2003, p. O.
33
Idern.
„40 years oftrial and error" este o sintagmă sugestivă pentru evoluţia ERP. Fotache, D., Ffnaru, L., Di/e;na roinănească ERP, Net Report, februarie 2002, pp. 48-49.
 1
PASCAL Tudor
220 SoWţii iiđorinaticc integrate entru gesi,rnea aíaceriio,jjip
(uz personal)
În legătură cu evoluţia modestă a pieţei soluţiilor ERP în România, cel mai frecveut
invocată este absenţalinsuficienţa resurselor financiare. Refuzarea unei soluţii ERP se
datorează fnsă şi altor motive:
310440501RSL201140
• rezistenţa la schimbare, în condiţiile fn care implementarea unei soluţii ERP
înseamnă schimbarea modului de desfurare a activităţii, ca şi a modului în care oamenji
îşi fac treaba, ceea ce nu se poate face lin şi fră sacrificii;
• ignoranţa şi Iacunele educaţionale ale unor manageri, depăşiţi de impactul şi
importanţa tebio1ogiiIor informaţionale în mediul concurenţial actual;
• probteme de adaptare a soluţiei ta particularităţile organizaţiei benefkiare.
Sub raport economic, trebuie să avem în vedere ecuaţia timp cost de imple
-
inentare. Conforrn unui studiu AMR Research, impÎementarea uneí soluţii ERP durează
între 9 şi 12 luni într-o firmă mică, între 12 şi 14 luni într-o firrnă mare şi undeva la 3 ani
pentru companiile mari, multidivizionare. Subestimarea timpului cerut de implementare
este una dintre capcanele în care cad atât furnizorii, cât şi beneficiarii soluţiilor.
In ceea ce priveşte cea de-a doua necunoscută a ecuaţiei: despre ERP se ştie că sunt
tehnologii exorbitante. Statisticile arată un cost pe utilizator între 1.000 şi 8.000 de dolari.
chiar mai mare fn cazul companiilor multidivizionare, răspândite geogralăc. Preţul ŰnaI
depinde fn principal de dimensiunile organizaţiei, de numărul de utilizatori şi de numărul
componentelor suplimentare (personalizate) solicitate şi variază fntre. 400.000 de dolari şi
300 milioane de dolari (conform unui studiu Meta Group), în funcţie de:
• mărimea firrnei;
• specificul de activitate;
• gradul de dispersare geografică;
• infrastructura tebriołogică.
Concluzia este: ERP este scump pentru orice tip de afacere şi este scump pentru
România. In legătură cu justificarea investiţiei enumerăm următoarele motive:
• eficientizarea fntreprinderii,
• standardizarea proceselor economice,
• eliminarea insułelor informaţionale,
• modularitate şi arhitectură deschisă, care facilitează adoptarea tehriologiilor
viitoare. Managerilor pe care i-am convins de avantaje şi care acceptă cu entuziasrn un
proiect ERP trebuie să le temperăm acest entuziasrn, O soluţie ERP corect irnpłernentată
poate avea rezultate spectaculoase, dar acestea nu se vor arăta imediat, Practica indică o
perioadă medie de 8 luni până la apariţia primelor semne ale beneficiilor aşteptate şi 31 de
luni până la implementarea tota[ă cu economii substanţiale. Concret, la o investiţie medie
de 15 milioane de dolari se înregistrează economii medii anuale de 1,6 milioane de dolari.
Pe de altă parte, trebuie analizate şi riscurile pe care şi le asumă organizaţia, între
care cele mai importante sunt:
• vołumul foarte mare al investiţiilor iniţiale;
• costuri ascunse semnificative;
• incertitudini łegate de soflware şi evoluţia viitoare a tebnologiilor informaţionale;
• responsabilitătile sporite încredinţate personalului.
Capilolnl 6 221
În plus, trebuie să fie clar că decizia de implementare a unei soluţii ERP este o de
cizie pe termen lung: nu se poate pune punct după punerea în exploatare a noului sistem.
Extinderea sistemului ERP va apărea naturat, derivată din noi cerinţe tehnologice şi de
afaceri, ca şi din dorinţa de a dobândi avantaje strategice faţă de concurenţă.
Tot ce am prezentat până în acest mornent ne obligă să concluzionăm: daeă
organizaţia are...
• probleme de eficienţă a proceselor;
• implicare din partea conducerîi la vârf;
• nevoie de o strategie solidă;
• resurse financiare, tehnologice şi umane;
•
atunci implementarea ERP este oportună şi poate fi o reuşită.
...
Tomşi, concluzia este şi nu este valabilă pentru România.... ERP nu poate avea
succes în condiţiile veşnicułui błocaj economico-financiar rornânesc, De aceea foarte mułte
oferte au fost adaptate, rezultatul însemnând de fapt pierderea unor caracteristici cotate ca
esenţiale ERP şi implementarea de fapt a unor sisteme informatice financiar-contabile mai
sofisticate.
In Rornânia, veteranii soluţiilor ERP, cu succese notabile (în afara ofertelor SAP şi
Oracle), sunt: MFG/PRO (Automobile Dacia-Renault, Kraft-Jacobs Suchard, Colgate
Palmolive, Philips România, Tornado, MondoStar Sibiu etc.), SCALA (ABB
Transformatoare, Coca-Cola, Coty Cosmetics, Ericsson, Flamingo Computers, National
Nedertaden, Net Consutting, PCC Sterom, Rhodia, Romsat, Transilvania General etc.) şi
SIVECO (Romtrans, Direcţia Generală a Vămilor, Daewoo Automobile S.A. Craiova,
Administraţia Portůlui Constanţa, Petrotrans S.A. Płoieşti, Romtelecom, SNP Petrom etc.).
Pe lângă acestea sau tocmai datorită lor şi succesului lor, alte Iărme şi-au ficut loc
pe piaţa aplicaţiilor de întreprindere: Crisoft (cu CRO$), Transart (cu B-Org), Bit $oflware
(cu Socrate), dar şi Totalsoft (Charisma Enterprise) sau AĐCOS (cu AIS, ca să numim
doar câteva dintre ele.
In încercarea noastră de a creiona peisajul românesc al aplicaţiilor de întreprindere,
vom prezenta câteva dintre soluţiile validate de piaţă. Vom vorbi, aşadar, despre produse
internaţionale (MFG/PRO, Scala), a şi de cele autohtone (SIVECO, CROS, SOCRATE,
B-ORG). Pe primele le recomandă experienţa internaţională acumulată şi cele-mai-bune
practici înglobate, pe celelalte buna cunoaştere a realităţii româneşti.
0.3.2. MFCIPHO sau des»ro reieia succesuluí
„A Passion for Manufacturing" este deviza sub care lucrează compania americană
QAD, ale cărei soluţii sunt preferate de şapte din primii 10 producători mondiali de
motoare şi piese auto.
6.3.2.1. Cartea fle uízítă ĄĂĐ
$ituată în Top 10 la nivel mondial, compania californiană QAĐ a devenit
producător şi furnizor global de soluţii ERP şi SCM cu deschidere e-business destinate
PASCAL Tudor
222 Soluţií infotmattce intcurate uentrn gestíunea afaccrder-ERP
(uz personal)
companiilor multinaţionale de toate măńrnile, în special întreprinderilor rnijlocii36. QAĐ s-a
angajat în sprijinirea tranziţiei firmelor către aşa-numita economie Internet. De fapt,
vorbim despre o companie care s-a sincronizat permanent cu „cerinţele momentului". cum
310440501RSL201140
au fost problema anului 2000 sau trecerea la moneda unică Euro37.
Deşi nu este o companie tânără, activând fn industria dezvoltării de soflware din
1979, orientarea pe piaţa soluţiilor ERP este de dată refativ recentă: 1996 (anul Iansării
MFG/PRO „manufacturiugprofessionals").
— Firma s-a orientat, prin aplicaţiile oferite, în special către industria auto şi cea a bunurilor
Delimităm două linii de produse QAD:
1. suita „de bază" MFG!PRO aduce cea mai mare parte a veniturilor (în 2001
varianta MFG/PRO eB, în 2003 MFGĺPRO eB2)
— litatea specialiştilor acestei firme, deosebit de atenţi şi receptivi la orice contacte şi discuţii
2. MFGx.net, promovată în cadrul curentului e-business, cu obiectiv principal de
cuplare a sisternului de afaceri al firmei cu cele ale partenerilor săi Menţionăm, în rnod
special, componenta Supply Visualization, care este un instrument colaborativ destinat
optimizării lanţului de aprovizionare şi a relaţiilor cu furnizorii.
Expansiunea internaţională a QAD s-a concretizat în 20 de birouri şi peste 30 de
reprezentanţe (vânzare pe canale indirecte). Această distribuţie mondială a permis obţine
rea unor rezultate remarcabile şi în afara Americii de Nord (2/3 din totalul veniturilor
realizate).
Cât despre speciatizarea verticală a suitei ERP, QAD se află între primii trei
furnizori ERP în următoarele ramuri: automobile, bunuri de consurn, instrumente medicale,
producţie industrială, electronice. QAD are aproximativ 5.200 de clienţi la nivel mondial.
Intre punctele forte putem menţiona:
• poziţia solidă, bine stabilită deţinută pe piaţa întreprinderilor mici şi mijlocii şi
baza ?argă de cłienţi loiali, deserviţi printr-o impresionantă reţea de birouri şi reprezentanţe
în toată lurnea;
• interconectivitatea aplicaţiilor sale cu cele ale altor producători, deosebit de
apreciată de clienţi;
• competitivitate remarcabilă, concretizată în viteza şi rapiditatea cu care se
realizează implementarea multi-site (adesea, perioada de implementare nu depăşeşte şase
luni/site);
realizarea de parteneriate cu alte companii sunt foarte importante şi constituie
— competitivitatea pe actuala piaţă, aflată sub zodia Internet.
mai rnuk decât simple slogariuri de marketing alianţele cu IBM şi Hewlett-Packard;
• se înscrie fntre primele companii cu preocupări de implernentare a conceptelor
comerţului electronic în soluţiile dezvoltate.
Unul dintre punctele slabe viza dependenţa de sistemul Progress, până nu de mult
singurul utihzat pentru gestiunea bazelor de date acesta a suferit o „ameliorare", dată
—
fiind recenta alianţă cu Oracte. De asemenea, s-a vorbit mult despre multiplele probleme
financiare resimţite din perioada anilor 1998-1999, când ĺirrna a fost în mare dificultate, iar
36
www. qad com.
Fînaru, L., Fotache, D., OAD MFG/PRO. O sottiţie ERF de succes in Ro,nônia, Net Report, rnartie 2002,
pp. 67-68.
Canitolul O
223
gurile rele dădeau ca sigură achiziţia QAD de către un nume mare... Este remarcabilă
revenirea QAD „răbdarea este o virtute", spun ei care a trecut cu bine şi de perioada de
—
—
declin a industriei IT în 200 1-2002.
Crescendo International38 este distribuitorul soluţiei MFG/PRO în Rornânia
(activitatea sa este extrem de diversă: fumizează multiple soluţii software, hardware, de
reţea, precum şi pentru protecţia şi securitatea datetor în comunicaţii şi reţele de date).
de larg consum, precum şi spre domeniile: medical, farmaceutic şi ełectronic-industrial.
- Managerii firmei au adoptat o politică extrem de prietenoasă şi remarcăm şi disponibi
petemaERP.
6.3.22. Suíta MFCItRO
MFG/PRO este un „sistern cu arhitectură deschisă care s-a aJirmat în tirnp".
Valoarea sa a fost sporită prin adăugarea a noi componente care corespund provocărilor
Internet şi afacerilor electronice:
eQ, (aplicaţie Supply Chain Management, 1998);
Q/LinQ (instrument de conectivitate destinat importului/exportului de date,
1999), redenumit recent Q/Link;
• Qwizard (aplicaţie în sprijinul irnplementării şi pregătirii utilizatorilor, 2000),
devenită Q-Advantage metodologie de implementare a aplicaţiilor QAD (2003);
—
• NetUI (interfaţă utilizator pentru mediul reţea. pe plaforrnă Java, 2001),
transformat fn Desktop 2 UI (interfaţă de tip browser web pentru acces la aplicaţiile
MFG/PRO);
Cameleon Channet Selling aplicaţii Partner Relationship Management (2002);
—
• Carneleon Collaborative Modeler aplicaţii Knowledge Managernent (2002);
—
• Cameleon Direct Selling aplicaţii CRM (2002).
—
Considerăm că cel mai important atu al suitei MFG/PRO este posiblitatea integrării
componentelor sale cu cele ale altor sisteme. Dechiderea şi interconectivitatea sa îi susţin
Mediuł de dezvoltare utilizat pentru MFG!PRO este PROGRESS: sistern de
gestiune a bazełor de date relaţionale şi limbaj de generaţia a patra, prin care este posibilă
implementarea aplicaţiilor pe o gamă largă de platforme hardware şi sisteme de operare.
De asemenea, există diverse opţiuni pentru configurarea bazelor de date: o singur bază de
date (instalată pe un calcuÎator ce funcţionează ca server de bază de date), baze de date
rnultiple (când se lucrează cu mai multe companii), baze de date distribuite (pe unul sau
mai multe calculatoare, corespunzător cerinţelor de exploatare concrete). Menţionăm aici şi
colaborarea de dată mai recentă cu ORA CLE, pentru implementarea MFG!PRO pe baze de
date Oracle.
38
www.crescendo.ro.
PASCAL Tudor
224 Soluţîi intermatwe întegrate pentru gesbunea atacetHor-[RP
(uz personal)
MFG/PRO se adresează, fn special, fîrrneÎor cu actÍvităţi de producţie (de serie sau de
comaiidă). Este domeniul în care performanţele MFG!PRO sunt recunoscute, modułele spe
cifice (planificare, comenzi, urmărire, prognoze) primind aprecÎeri deosebite din partea bene
310440501RSL201140
ficiaňlor, dar şi a analiştilor. Suita constă din: nucleuÎ ERP şi rnai mułte extensii, disponibiłe
sub formă de rnodule. Nucleul ERP acoperă trei mari arii de funcţionalitate: producţie, co
mercial şi fmanciar. Corespunzător priorităţilor afacerii, se pot face opţiuni pentru
funcţionaÎităţi extinse.
Fig. 6.12. MFG/PRO — structură asociată funcţionalităţilor de bază
Modularitatea este păstrată şi pentru soluţia „românească" MFG/PRO. Structura
suitei este fundamentată pe modulul de bază, ale cărui funcţii vizează stocarea datelor
generale, permanente (despre amplasarnente de producţie, depozit şi desfacere, produse,
furnizori, clienţi, angajaţi etc.) şi administrarea sistemului (parametri de Iucru, securitate,
interfaţă utilizator, echiparnente, conversii de date). Pe acesta se „grefează" celelalte
componente fntr-o versiune staidard se regăsesc: moduleîe comerciałe, de planíficare, de
—
producţie şi fmanciare. Figura 6.12 itustrează câteva dintre componentele principale.
Modulele specifice activităţii de producţie, pe care le detałiem în continuare, sunt
remarcabil structurate, fn condiţiile în care este posibilă gestiunea activităţilor specifice fn
diverse medii şi tipuri de producţie. Cornenzile de łucru se bazează, pe de o parte, pe datełe
furnizate de modulełe ce definesc structurile de produse (materiale, subansambluri etc.),
tebnologiile (operaţiile ce intervin fn fabricarea produsuui, secţiile şi centrele de lucru),
pe
reţetete (ingredientele şi procesele utilizate fn producţia continuă) şi, pe de ałtă parte,
de
datele oferite de modulele de planificare (programare producţie, cerinţe de materiale,
oricărui tip de
capacitate). Modulele de planificare sunt deosebit de utile, fiind adaptabile
fn
producţie. Principala utilitate este transforrnarea cerinţelor externe şi interne de produse
şi
planuri de producţie. Modulele de planificare şi producţie sunt legate de cele financiare
Frognoze
comerciale. Cerinţele departarnentului de marketing sunt acoperite prin modulul
fmpreună cu Oferte de vânzare şi Anatiză vânzări. In fme, productivitatea rnuncii
Şi
rentabilitatea sunt, mai mult decât oricând, pe ordinea de zi a oricărei întreprinderl
de
româneşti, de aceea modulul Repetitiv este deosebit de util, mai ales fn cazul producţiei
rapoarte
serie mare. Acesta optimizează płanificarea cerinţełor de materiale şi oferă
Sistem
detaliate asupra manoperei şi consumului de materiale. Rernarcabil este şi modulul
de sprUinire a deciziei, prin care se obţin rapoarte sau inforrnaţii ad-hoc, menite să-1
CamtoIuI 6 225
sprijine pe manageri fn procesul decizional, Aceştia au Îa dispoziţie un instrument puternic
de vizualizare a datelor şi de elaborare a rapoartelor. activitate sprijinită şi de o bibliotecă
de definiţii (categorii/indicatori de performanţă pentru diferite domenii). Moduluł extinde
capacităţile strict funcţionale ale suitei, dar se bazează pe datele oferite de aplicaţiile
acesteia, completate desigur cu alte surse de date, Constituirea de depozite de date şi
analiza multidimensională constituie pasul următor fn irnplementarea unui sistem
performant de sprijinire a deciziilor — MFG!PRO eB răspunde acestor cerinţe prin
componenta Business Intelligence.
În loc de concluzii...
Dacă analizăm profiluł chenţilor QAD, observăm că aceştia pot fi fncadraţi în două
mari categorii:
• firme mijlocii şi mari, cu activitate de producţie sau distribuţie, în industria
automobilelor, a bunurilor de larg consum, alimentară, electronice, echipamente medicale,
pentru suita MFG/PRO şi/sau eQ ori eB2;
• firme mici şi mijlocii din orice domeniu de activitate, care pot opta pentru suita
eQ, íntegrând aplicaţiile de întreprindere proprii cu facilităţile e-business ale acesteia.
Expansiunea pe Internet a activităţilor unei companii, prin impłementarea unei
soluţii e-business se poate dovedi un castel construit în aer în lipsa unei fundaţii solide.
Aceasta este constituită în fapt de o soluţie integrată pentru acoperirea funcţionalităţilor de
bază. QAĐ recomandă firmeÎor mici şi mijÎocii următorul traseu e-business:
• crearea unui Web storefront;
• integrarea acestuia cu MFGĺPRO;
upgrade la MFG/PRO eB;
• conectare cu suita eQ.
Printre atuurile suitei eB se numără NetUI, interfaţă utilizator reţea, Đesktop 2 UI
(interfaţă de tip browser web) şi aplicaţia de gestiune Kanban, menită să sprijine trecerea la
modełul de fabricaţie e-business „la cerere". De asemenea, flexibilitatea este un punct forte
al noii suite. De exernplu, alegerea interfeţei utilizator este la latitudinea acestuia: NetUL
Windows sau interfaţă bazată pe limbaj de comandă.
In contextul preocupărilor de îmbunătăţire a relaţiilor dintre producători şi furnizori
şi al optimizării lanţurilor de aprovizionare (aplicaţiile SCM), QAD a lansat Supply
Vizualizatfon. Aplicaţia, găzduitä pe Internet, oferă acces în tirnp real furnizorilor autorizaţi
asupra nivelului stocurilor din compania client şi evidenţa comenzilor corespunzătoare,
asigurând irnplementarea conceptului „stoc gestionat de furnizor".
Unul dintre marii clienţi este Tuborg România, De ce a ales Tuborg tocmai
MFG!PRO? „Nu s-a dorit să se implementeze cea rnai bună aplicaţie de vânzare sau de
analiză de marketing sau cea mai bună aplicaţie de contabilitate. ci aplicaţia care realiza o
bună integrare a funcţiunilor din întreprindere, Un alt criteriu a fost posibilitatea siste
mului de a lucra în timp real şi de a include toate cerinţełe legate de legislaţia românească,
luarea în considerare a posibilitătii łucrului cu mai multe valute, Şi nu pe ultimul loc a fost
suportul asigurat de o Jirmă din România' motivează dl Badiu, manager IT la Tuborg.
această decizie.
PASCAL Tudor
226 SoIuW iníarmatjce imegrate fleMru gcstÎuuea 3íacerUojjj
227
CaitoIoI 6

(uz personal)
Menţionärn şi alte implementäri de succes la Daewoo Automobde Rornônża,
Automobjle Dacia-Renault Ferrnü, Ana Irnep, Tuborg Romônia, Kraft-foods Roinania,
6.3.3.1. Portotobul Ue roUuse Scaa
Ia maturitate în
Cotgate-Palmolive Rornânia, Philips Romania, Exhnprod, Trend, O Wet, Tornado Systerns, Produsul reprezentativ pentru mulţi ani a fost suita Scala, ajunsă
310440501RSL201140
Mondostar, Etite, Overseas şi Axxon.
Implementare uşoară, expertiza industrială, scalabilitate şi suport excelent post
implementare sunt doar câteva motive pentru care firmele medii-mari cu activitate de
versiunea Scata 5.1, cu o bază ampÎă de cÎienţi, Este o suită ERP
rnodulele de bază; financiar, producţie, logistică, gestiunea proiect
ciilor, cu unele łacune tehnologice, dar care a fnregistrat un
tradiţio

feed-b
nală, care include
elor şi gestiunea servi
ack pozitiv din partea
productie pot alege MFG/PRO, aplicatii scrise de profesionişti pentru profesionişti. cÎienţilor.
ERP Scala cu
La începutul anutui 2001 demarează proiectul de reproiectare a suitei
colabo rarea on-line. S-a
6.3.3. Scala În Iumea [Ht-urílor romaneşii obiectivuÎ principal de construire a unei platforme noi pentru
toate funcţionalităţiłe
născut astfel succesoruî lui $eata 5.!: iScala 2.1, suită care conţine
prin folosirea XML şi a
Scata Business Sotutions (SB$) este o companie care a urcat pe scara valorii la ERP ale predecesorului său, împreună cu facilităţi colaborative
companii şi inte
scală mondială prin excelenta strategie adoptată de managementul său39. In formula actualä serviciilor Web. Nout produs permite automatizarea tranzacţiilor dintre
2.] nu este un simplu
a fost înregistrată la Amsterdam în 1997, în urma fuziunii dintre $cala Inžernažżonal, grarea aplicaţiilor bazate pe XML şi portaluri. Noua suită i$cala
Scala 5.] pe o
compania-mamă (de origine suedeză), şi Scala ECE. cel mai mare distribuitor aI acesteia, upgrade al versiunii anterioare, ci constituie o redefinire a suitei ERP
ializare la sfârşitul
cu sediul în Ungaria. ptatformă nouă, colaborativă. $cala 5.] a fost oficial retras de Ia comerc
deja instalată această
Conştientă de supremaţia §rmelor mari: SAP, Oracle sau PeopleSoft, Scala a căutat 2002, dar compania va menţine sprijinul pentru clienţíi care au
o nişă fn care să se încadreze perfect cu solutiile sale ERP şi e-Business, In acest sens. versiune.
remarcăm colaborarea cu alţi furnizori de soluţii pentru a acoperi întreaga garnă de ză că aproape
Piaţa a avut o reacţie pozitivă ta noua suită Scata compania aprecia
—

funcţionalităti. Atentă la feedback-ul pieţei produselor integrate de gestiune a firmelor, Iocale, s-au implicat
60% din cei rnai importanţi clienţi Scala, atât organizaţii globale cât şi
tendinta beneficiarilor de a adopta ERP după principiul puzzle (module din pachete pe noua versiune
activ ca utilizatori timpurii încă din 2002, mulţi dintre ei rulând deja
diferite) din motive de cost şi performantă, Scala a reacţionat prompt. Mike Burdett, CEO
Scala, afirma că este „singura companie de pe piaţa de mjloc care oferă o sotuţie (peste 200 de chenţi au migrat la iScata 2.] în 2002)
ptatformă, fn
colaborativă globată"40. După versiunea 2.1 din mai 2002, considerată în principal o portare de
naîităţi (circa 1000 fn
Infiinţată fn Suedia, în 197$, Scala are fn prezent o pozitie solidă pe piaţă (2001 a septembrie 2003 este lansată iScala 2.2, cu o gamă Iargă de funcţio
nărn gestiunea
fost anul lor de vârf, cu venituri de 70,6 milioane de dolari, iar în 2002 veniturile au urcat aprecierea producătorilor), îmbunătăţiri şi module noi, Intre acestea menţio
(inclusiv suport
la 73,4 milioane de dolari) şi apreciem .în mod deosebit acoperirea completă a pieţei lanţului de aprovizionare, gestiunea activelor, administrarea contracteÎor
ence $erver,
Europei de Est (este poate un exernplu singular). Expansiunea mondială este asigurată de pentru leasing şi închiriere), iScata Query Designer, i$cala &tsiness Intetlig
reteaua de distribuitori autorizati (140 de parteneri Scata în lume care au contribuit în 2002 workflow, personatizarea interfeţei pentru utilizator —care au fost dezvoÎtate în noua
la cifra de afaceri cu 23%). $cata a adunat astfel 4.500 de clienţi în peste 140 de ţări versiune, pe baza arhitecturii web services. 42
(Ericsson, $wisscorn, $iernens, Tetrapak, Pepsico, Whirlpool, Ritz-CarUon Hotels sunt Oferta iScała este prezentă în două variante
categorie
câţiva dintre clienţii $cala). Următoarele puncte forte o recomandă: iScala Business Server, care oferă toate funcţionalităţile ERP firmełor de
zaţiei sau extinse
• furnizor global de solutii destinate companiilor locale şi multinaţionale cu medie, asigurând automatizarea proceselor economice din cadrul organi
prezenţă globală fn aproximativ 100 de ţări; în sistemele clienţilor şi furnizorilor;
Server
• strategie flexibilă, oferte şi servicii de consultantă personalizate local şi interna iScala Enterprise Server, care adaugă funcţionalităţilor iScala Business
ţionaÎ la cele mai înalte standarde conform practicilor şi procedurilor fiecărei organizatii; şi filiale;
scalabilitatea necesară marilor companhi, care operează în mai multe locaţii
• experienţă solidă datorată clienţilor săi de talie mondială; la care se adaugă:
în 2001 a fost declarată de IĐC furnizorul ERP numărul 1 în China; iilor iScala
iScala Developer, un mediu de dezvoltare care permite adaptarea aplicaţ
• aplicaţia sa ERP a fost considerată „solutia anului 200 1" de către Microsoft orice extinde ri sau
la cerinţele beneficiarilor, mai ales cele viitoare, Pot fi construite rapid
(partener tradiţional al SBS). de lucru sau
schimbări ale funcţionalităţilor (ecrane de preluare a datelor, rapoarte, fluxuri

41
Idem.
echnologyevaluation.com,
Fotache. D., Fînaru, L., $cata în łwnea ERP-urilor româneşti, Net Repo, aprilie 2002, pp. 78-80. Jakovijevic, P. J., Scala $hows Far More Than A Bit Of A Backbone, www.t
42

www.scaia.net. 2002.
PASCAL Tudor
220 Soluţiî rnformabce Ínlegrate Iientru gcstíunea afacerîÍiiijjp CaiiitoIuI 0 229

(uz personal)
procesee standard), practic fără limită. Instrumentul pus la dispoziţia utilizatorilor
Visuaî Basic for Appłications, mediu de dezvoltare foarte popular, uşor de învăţat,
dar nu simplist, deci suficient de puternic pentru a defini noi funcţionalităti, specifice
este
simpIu
transnaţional. Scala oferă o soluţie strategică pentru afacerile globale, care se încadrează pe
nivelul 2, fiind complementară soluţiilor de nivel 1.
unei Incadrată pe nivelul superior al pieţei de mijloc, Scala a demonstrat înţelegerea
310440501RSL201140
ţări sau unei ramuri industriaÎe.
Ambele servere integrează un set complex de procese ERP, CRM şi SCM,
disponibile în peste 30 de limbi şi răspund cerinţelor companiilor mijlocii locale sau
sunt
cerinţelor specifice corporaţiilor multinaţionałe, atât sub aspectul funcţionalităţilor, cât şi al
asigurării vizibilităţii intraîntreprinderi, oferind un produs cu implementare simplă şi
filiale rapidă, costuri reduse, service şi suport adecvate. Companiile globale pot profita de o
ale companiilor globale, indiferent de locul unde acestea îşi desfoară activitatea.
Scala şi-a ofertă avantajoasă, superioară sub raportul preţ/performanţe celor ale marilor furnizori
construit o ofertă care iese din tiparele unui furnizor obişnuit pentru piaţa de
rnijloc, ERP iScala asigură suport simultan pentru mułtiple standarde contabile şi operare
—

adresându-se filialelor marilor corporaţii internationałe, Pentru acest tip de

beneficiarj multilingvă, instrumente de administrare de la distanţă, fn condiţii de securitate43. Prin
nevoia de conectivitate este prioritară, iar iScala este tocmai soîuţia căutată.
oferta sa, Scala îşi propune să „coexiste" cu marii furnizori ERP, oferind sisteme integrate
In ce priveşte infrastructura tebnologică necesară, Scala lucrează exclusiv
pe pentru filialele şi birourile regionale ale marilor corporaţii transnaţíonale.
platforme Microsoft: Windows 2000, Windows NT ca sisteme de operare, SQL
Server ca
sistem de gestiune a bazelor de date, VBA ca mediu de dezvoltare ulterioară a
aplicaţiilor. 0.3.3.2. trezeuţa romancască Scala
Comentând parteneriatul cu Microsoft, care a fmplinit deja 10 aní, Andreas
Kemi,
preşedintele Scala, confirma exclusivitatea Microsoft, dar şi avantaj ele care decurg Compania a intrat pe piaţa noastră Îa începutul anului 1997 înaintea oricărui alt
din
această colaborare: „Programul nostru este proiectat pentru a ruta numai pe competitor internaţional cu o ofertă atractivă pentru companiile româneşti care trec prin
tehnotogie
Microsoft, Ne-am angajat să folosim tehnologiile Microsoft încă din 199 7 timp în care chinurile adaptării la procesul de globalizare intemaţională, în condiţii de competitivitate şi
am
adoptat multe dintre inovaţiile lor în materie de tehnotogie, adăugând performanţe economice. Scala sprijină companiile medii, predominante pe piaţa româ
propria
funcţionalitate şi capacitate de conectare", De partea cealaltă, Microsoft recunoaşte nească şi ţine cont şi de caracteristicile locale, cu posibilitatea extinderii pe piaţa interna
că
Scala este unul dintre cei rnai importanţi parteneri, fiind selectaţi printre primii 14 ţională (produse şi servicii de consultanţă la cele mai înalte standarde), Piaţa pe care
furnizori
independenti de aplicaii, ale căror aplicaţii să ruleze pe platforma Microsoft operează, cea a IMM-urilor, s-a „aglornerat" fn ultimii ani datorită apariţiei marilor
Business
Framework. furnizori de ERP, care s-au extins din dorinţa de a spori numărul de clienţi. Considerăm
Din punctul nostru de vedere, Scala este un nume care prezintă interes pentru însă că Scala are experienţă pentru că s-a familiarizat cu particularităţile acestui segment:
că
acordă o atenţie deosebită Europei de Est, având reprezentanţe fn toate ţările din profilul clienţilor şi al produselor pe care le cer aceştia.
această
zonă. Astfel, Europa Centrală şi de Est deţine o cotă de 30% în ve.niturile
$cala, După primii ani de activitate fn care implementările s-au limitat la filialele compa
comparativ cu 29%, cât reprezintă acestea fn vestul Europei, cu menţiunea că ţările niilor multinaţionale deja clienţi Scala în alte ţări, din 1998, încet-încet, Scala a reuşit să
nordice
constituie o regiune distinctă, ce deţine 2Î% din veniturile totale. Patrick Pando, convingă multe întreprinderi locale de beneficiile ERP, astfel că fn prezent, doar 20% mai
Vice
President Operations pentru Europa Centrală şi de Est, prevede un viitor strălucit revine corporaţiilor internaţionale. Portofoliul Scala numără aproximativ 100 companii
pentru
această regiune europeană în următoarea perioadă (3-5 ani). Ţinta principală româneşti şi multinaţionale (inclusiv din Republica Moldova), printre cele mai de succes
au fost
diviziile constituite în ţările Europei de Est de marile corporaţii multinationale, dar r
fiind: ABB Transformatoare, Bosch Romania, Coca-Cola, Coty Cosmetics, Ericsson,
treptat
aria de interes s-a extins către toate companiile care se potrivesc profiluluí
clientului SBS. Flamingo Computers, Giltette Romania, Macromex, National Nedertaden, Net Consutting,
Spre deosebire de alţi furnizori, $cala nu are o specializare verticală bine
conturată. De PCC Sterom, Rhodia, Romsar Cosmetics, Transilvania General etc, Amintim şi
recunoaşterea meritelor s-au bucurat soluţiile proiectate pentru industria farmaceutică implementarea de succes a unei aplicaţii verticale Scala, şi anume Scata Pharm la
($cala Pharma) şi pentru cea hotelieră ($cala Hospitality), dar soluţia lor nu se
Îirnitează la Sicomed, cea mai importantă companie farmaceutică din România.
aceste domenii.
Planurile pentru 2003 vizează o cifră de afaceri de 2,4 milioane de dolari, fn care
In cazuł unor clienti de top, precum companiile transnaţionale ($chneider Electric ponderea ERP este de 80%, iar în 2004 Scala fşi propune să convingă jumătate din clienţi
este un exemplu), $cala a colaborat Ia implementări ERP în varianta următoare:
să treacă la iScala şi să atragă 10-1'S clienţi noi pentru această suită44.
• un nivel superior corespunzător filialelor mari şi locaţiei principale acoperit de
aplicaţii puternice ERP (precum SAP P13 Systems);
• nivelul doi acoperit de soluţii flexibile care oferă garanţia cornpetitivităţii la un
cost scăzut de achiziţie şi întreţinere, destinate filialelor medii-mici.
Rezultatul constă într-o structură IT/ERP pe două niveluri care conferă avantajul
43
unui mecanism perfect de funcţionare pentru compariiile ce dezvoltă reÎaţii Jakovljevic, P.J., op. cit.
-

la nivel 44
.‚Capital" nr. 47/2003, p. 26.
 1
PASCAL Tudor
230 Solutíî înformatice integrate iienlru gestíunea afaccrilor-[Rp
(uz personal)
6.3.3.3. Ofcrta [Rt Scala Romârna
Şi fn România, oferta Scala include noua suită iScala, dar şi suport pentru clienţii
310440501RSL201140
versiunii anterioare Scala 5.1.
Caracterul colaborativ al suitei iScala se datorează fmbinării a trei „blocuri" de
cołaborare:
1. funcţionałităţile de bază (back-office);
2. conectivitatea, adică abilitatea de a conecta aplicaţiile intra- şi inter-organizaţii;
3. experienţa utilizatorilor, care se referă Ia capacitatea de a face software-ul
compatibil cu cei care-l utilizează, asigurând exploatarea prin echipamentele pe care le
doresc aceştia (PDA, Microsoft Terminal Server, alte echipamente mobile).
In privinţa funcţionałităţilor de bază, acestea se regăsesc în mare rnăsură În modu
lele specifice Scala 5.1, care asigură gestiunea afacerilor prin managernentul financiar şi
logistic (al resurselor), rnanagernentul proceselor de producţie, aprovizionare şi aI
activităţilor de marketing. Principalele module (vezi figura 6.13) vor fi trecute în revistă în
continuare.
Fig. 6. 73. Funcţíonalităţile back-office ale suitei iScala
(sursa: www.scaia.ro/iscala/)
Modulul Financiar incorporează funcţionalităţi complete de gestiune financiară
datorită aplicaţiilor Registrul Jurnal General, Registrzd de Vânzări şi Registrul de
Curnpărări cu opţiuni pentru Managernentul Activetor Fixe, Consolidare şi Plan Uicarea
Fluxului de Numerar, Facturare directă, Efecte de ptată/încasare.
Baza modulului financiar al ofertei Scala este Registrul Jurnal General. Caracte
ristic acestuia este structura sa contabilă extrem de flexibilă (cu 1 o dimensiuni), ce permite
configurarea diverselor planuri de conturi. Datorită standardelor GAAP şi FASB-52
elernentele Registrutui Jurnal Generat sunt corelate cu celelalte module ale pachetului,
oferind funcţiuni pentru alocări automate de resurse, posturi tranzitorii în bilanţuri,
CauhtoIuI 6 231
interogări detaliate şi rapoarte specializate. Funcţionalităţile sale sunt cornpłetate de
celelalte două registre: cel de vânzări şi ceł de cumpărări, Acestea sunt instrumente efi
ciente care asigură controlűl exact al plăţilor de încasat, de efectiial şi al situaţiei
creditorilor. Facturite şi plăţile pot fi emise şi efectuate în orice valută.
Modulul de Logistică acoperă întregul proces de realizare a comenzilor, până la
emiterea facturilor sau facturiîor de retur şi transmiterea acestora către jurnalul de vânzări,
rnoment fn care controlul este preluat de Modutut Financiar. Sunt tratate, de asernenea,
activităţile de aprovizionare, de la trimiterea unei cereri de ofertă, până la introducerea
facturii de la furnizor, Baza este forrnată din trei componente: Gestiunea stocurilor,
Cornenzi de vânzare şi Controtut curnpărăritor, Legătura sa directă cu modulul Statistici
face posibilă efectuarea de analize multiple referitoare Îa vânzări sau cumpărări, clienţi,
furnizori, articole din stoc, pentru perioada curentă, precedentă sau comparativ.
Modulul de Producţie ţine de zona sistemelor complete de planificare a resurselor
de producţie (MRP TI Manufacturing Resource Planning 11) ce acoperă toate funcţiunile
—
de prelucrare, producţie şi distribuţie. Moduluł este adaptat rnodelelor de producţie: pe
stoc, pe bază de comandă sau asamblare la comandă, asigurând controlul nivelului
stocurilor, al necesarului de resurse, al costurilor i planificarea zilnică a activităţilor, ca şi
activităţile de control al calităţii conform standardelor ISO 9000. Integrarea completă cu
Registrul Jitrnal General favorizează analiza producţiei fn curs şi a variaţiilor de producţie.
Modulul de Administrare a Serviciilor oferă facilităţi complete pentru controlul
activităţilor de service, inclusiv controlul total al materialelor şi resurselor, Posibilitatea de
a coordona sute de tehnicieni de service din locaţii diferite, care lucrează pe teren sau
asigură service şi asistenţă în ínteriorul companiei, este extrem de favorabilă desfăşurării
optirne a tuturor activităţilor de service din interiorul unei companii.
Modulul de Management al Proiectelor este instrumentul perfect pentru
întocmirea bugetelor, a previziunilor, precum şi pentru planificarea şi controlul resurselor.
Modulul integrează fluxul de materiale cu modulele logistice, susţinând toate aspectele
majore ale contabilităţii.
Modulul de Gestiune a Informaţiilor vizează asigurarea informaţiilor necesare, la
momentul oportun. Rapoartele necesare care pot fi tipărite, expediate prin fax sau publicate
pe Internet, iar în cazul volumelor mari, există posibilitatea de a se programa tipărirea
acestor rapoarte. Complementar, sunt oferite instrumente de analiză la nivel de ansamblu şi
interogări la nivel de detałiu pe fiecare activitate. Instrumentele iScala de raportare şi
business intelligence sunt complet integrate cu toate modulele iScala.
Cornponenta iScata Btisiness Inteltigeitce este unul dintre motivele de mândrie
vizavi de noua suită, datorită caracterului său complet, concretizat prin functionalităţi
specifice sistemelor de sprij inire' a deciziilor, interogări şi rapoarte, procesare analitică on
line (OLAP), analize statistice, previziuni, instrumente data rnining. o opţiune puternică
este raportarea pe Web cu i$cala Web Reporter, bazat pe telmologia Crystal Analysis, un
puternic motor de raportare şi BI folosit pentru a defini şi publica indicatori de performanţă
obţinuţi cu ajutorul cuburilor OLAP.
Pe lângă modulele ce acoperă funcţionalităţile back-office, partea colaborativă este
asigurată printr-un set de rnodule care le extind atât sub raportul caracteristicilor, cât mai
PASCAL Tudor flugaa,3cerj,or[ 233
Ľ7IoIuhiiuÍormiűceintegtate»eutrjjŞt, Cap itoIuI 6

(uz personal)
ales al asigurării comunicärij şi coÎaborărjj cu partenerii. Astfel, în noua suită iScata 2.2
suit incluse:
I
această suită a fost implementată la aproape 20 de c{ienţi
Sicomed, Coca-Cota, Alumasc).
, între care Romsar Cosnietics,

ru care a încheiat un
• iScata centrate, rnodul care incłude funcţionalităţi financiare multivalutare şi Pentru viitor, Scała are în dezvoÎtare suita iScala cRM, pent
310440501RSL201140
multilegislatjve, soluţii de integrare, bazate pe XML;
• iScata SCM, cu aplicatíi specifice pentru gestiunea lantului de aprovizionare;
parteneriat cu Microsoft pentru produsul său CRM, Este o
care Microsoft CRM nu este prezent pe piaţa europeană.
bună opţiune, în condiţiile în

• iScala Human Resources Managernent, o versiune globală a modulului de salarii
iScala, utilă companiilor multinaüonale pentru administrarea personalului din orice ţară,
conform cerintelor legislatîve locale;
• iScata Busżness InteΞigence $erver;
• î$cała Developer, mediuÎ de dezvoltare pentru adaptarea la cerinţele proprii ale
ru asigurarea efectivă a
Platforrna colaborativă ERP iScala a fost creată pent
bine, ci pentru ca un lanţ
colaborării: nu doar pentru a face o companie să lucreze mai
întreg de companiÍ să lucreze mai bine fmpreună.
6.3.4. SIVECO Ăppbcatíons Un [RP „mađeînRomania"
—

beneficiaruluj, permitâxid crearea de procese verticale specifice acestuia.

enţa şi să se afirme prin
La frnal Soluţiile ERP autohtone fncep să-şi facă simţită prez
Rornônia titrează revista
calitatea certificată de clienţii lor. „Creştere recorď' pentru Siveco
Opţiunea Scala este de actualitate din cel puţin câteva puncte de vedere: de afaceri în 2001 faţă de
• oferă posibilităti certe de redresare a situaţiei financiare şi înscrÍerea pe Bursa (nr.18 din 2002), referindu-se la sporirea cu 76% a cifrei
consacrat în România45, cu o
anuÎ 2000. $iveco este deja un furnizor de soluţii software
coordonatele profitului în actualul mediu instabiÎ al economiei româneşti; sigur, oferind soluţii potrivite
afacere solidă, care a „crescuť' fn 10 ani, încet, dar
• este adaptată cerinţelor companiilor transnationale, tendintă economică clară în deţine cea mai mare parte
specificutui rnediului economic românesc şi nu nurnai: $iveco
conditiile procesului de globalizare; România în ţări din Comunitatea
• este o soÎuţie bine gândită pentru întreprinderiÎe medii-rnari, díspersate din volumul totaÎ al exporturilor de produse software din
Europeană şi StateÎe Unite ale Americii46.
geografic. mai ales pentru regiunile care vorbesc altă limbă decât engłeza, şi care folosesc ere în timp, compania
Şi cum orice poveste are un fnceput care fnseanrnă şi o fntoarc
o infrastructură distribuită pentru schimburi securizate de date (PTX) .ori preferă so]uţii are de soflware rornânesc era
a fost înfiinţată în 1992, când peisajul firmelor producăto
bazate pe portaluri; ônia poartă semnătura grupului
deosebit de trist. „Certificatul de naştere" $iveco Rom
• asigură redefinirea tehnologică a procesełor companiei şi extinderea reuşită a sisterne informatice de mente
internaţional Siveco47, consorţiu rnultinaţional specializat fn
e-busjness-ului oltată în acest context, echipa
nanţă şi de gestiune a resurselor fntreprinderii. Dezv
• este o suită care a primit girul clienţilor din industriile hotelieră, farmaceutică, noaştere internaţională CO$WIN
alimentară şi a românească a contribuit la realízarea produsului cu recu
întreţinerea echiparnentelor).
J (sistem informatic de mentenanţă, pentru administrarea şi
• reteaua de reprezentante şi distribuţie acoperă toate ţările Europei iar experienţa proprie şi şi-a îndreptat atenţia
După un start reuşit, firma românească şi-a creat o identitate
internaţională a companieí o recomandă ca favorită. l său fmanciar-contabil, a adus
spre apÎicaţiiłe de întreprindere. COFINOR, programu
Considerăm că oferta $cata este solidă, colaborativă şi merită atenţia managerilor . S-a consacrat apoi aplicaţia
firmei prima recunoaştere naţională şi primuł succes notabil
români. Scata deţine una dintre cheile succesului... atentă la evoÎuţia internaţională
de salarizare şi de gestiune a resurselor umane. Mai târziu,
Pentru clientii $cata 5.1 este clară opţiunea de upgrade la i$cala, în condiţiile în tat spre aplicaţii integrate, oferind
din zona tehnologiilor de întreprindere, Siveco s-a orien
care strategiile lor încÎud afacerile electronice B2B, B2C, doresc extinderea sistemelor Ior te şi produsele realizate pentru
suita ERP Siveco Applications. In fine, merită menţiona
către cele ale partenerilor de afaceri şi au în vedere expansiunea globală, prin filiałe fn alte aţiilor Internet şi serviciilor Web,
piaţa externă, din categoria depozitelor de date, aplic
ţari. mełe AEL Asistent Educafional
precum şi proiectele guvernamentale de succes (siste
—

Cât despre punctele slabe ale ofertei, $cata mai are câte ceva de fcut pentru a oferi ă în şcoli şi LICee).
pentru şcoti şi Licee şi ADLIC ADrnîtereu computerizat
—

o suită completă ne referim aici la funcţionalítăţile extinse, în special CRM, partea de sirnţitor cifra de afaceri:
Acesta este cadrul în care Siveco Rornônia şí-a sporit
—

planificare a lanţului de distribuţie (SCP), cornponente de gestiune a ciclului de viaţă al r în 2001 (38% din cifra de afaceri),
numai pachetul ERP a fnregistrat o dublare a vânzărilo
produsului (PLM), care Iipsesc ofertei actuale, dar vor apărea cu siguranţă în versiunea form unui studiu IDC Rornônia).
iar cota sa de piaţă fn 2002 a fost estimată la l0,8% (con
următoare.
Actualmente, Scala oferă ca alternativă CRM soluţia Asccnt, prin parteneriat cu
firma britanică Ascent Technology, un sistem pentru gestionarea relaţiilor cu clienţii, cu o
nn ERP inade in Ro,nania Net Report, mai 2002, pp. 62-64.
bogată funcţionalitate pentru susţinerea proceselor de vânzare şi marketing (în Rornânia, Fmnaru, L., Fotache, D., Siveco Apptications —
“,

46
www.siveco.ro.
www.siveco.com.

j
PASCAL Tudor 23i
Cawtolul6

(uz personal)
Acest rezultat a transformat piaţa aplicatiilor integrate de gestiune a firrnelor fn prioritatea
nr. 1, managerii companiej afirmând; „dorim să devenini cet mai Ímportant furnizor şj
Pentru a întări principiul fundam
ERP, prezen tare a stru ctur ii pac hetului
ental al integrării, care stă la baza unu
$iv eco
i sistem
foloseşte imaginea unui fagure, în care
financiar-con
se
centrałă revine rnodułului de gestiune
integrator de solutii ERP şi e-Busżness". Obiectivul afirmat este extrem de ambítios şi are îmbină toate funcţionalităţile. Poziţia
310440501RSL201140
şanse de realizare în mediul întreprinderjjor medii (care ies din sfera de interes a gigantjjo
SAP sau Oracle), Poziţia de pe piaţa ERP românească este sprijinită de următoarele atuurj:
tabilă (COFINOR), în jurul căreia se
• Resurse umane şi salarizare;
grefează celełałte rnodule fundamentale;

• specżaljzarea personaluluj Siveco a investit mn oameni (125 de angajati), prin - Mijloace fixe;
cursuri de specializare în ţară şi în străinătate; Bugete;
• domenii de expertiză extrem de diverse, ce acoperă toate ariile de specializare, Stocuri;
până şi pe cele mai pretentioase din categoria tehnoÎogiilor OLAP, data mining sau a Achiziţii;
aplicatiilor e-business; -

Vânzări;
• experienţa acuinulată în activitătjte de implementa,. (proprii sau prin • Tablou de bord. speci
structura suitei, ce poate fi adaptată la
colabor&ea cu Oracle la instalarea suitei Oracle Applicatjons,); Remarcăm o deosebită flexibilitate în fn funcţie de
pot fi adăugate şi alte componente,
• situaţia jinancjayă soljdă sprijinită de contracte ferme, în curs de derulare. Anul ficul activităţii beneficiarului. Astfel, mai
2002 a fost excelent pentru Siveco Románia, care a reajizat o cifră de afaceri de 8,7
necesităţi, precum:
milioane de dolari, ceea ce o situează în topul primelor l O firme din sectorul TI soware şi Mentenanţă (CO$W1N întreţinere); -

servicii, conforrn unui studiu 1TC48; • Facturare utilităţi;

• relatii strônse cu clien tii şi atenţia acordată acestora în perioada post • Gestiunea contractelor;
imp lem entare
• Gestiunea investiţiilor;
• Gestiunea tarifelor;
63.4.1. Suíta Sivcco 4iiiilicatjons
• Gestiunea transporturilor;
• Gestiunea serviciilor. dulelor
Incontestabil $iveco Applicatjons se bucură de succes. Mentionăm numai câteva
arec e ofe rta Siv eco este extr em de largă. ne vorn opri doar asupra mo
realizări: Administratja PortuJui Maritjm Constanţa, Astra Ploieşti, Aerostar, Butan Gas, Deo
tyzer.
SNP Petrorn, Daewoo, Vama Română, MobiJrom, Romteleconi şi lista poate continua cu .
COFINOR, CO$WIN şi SIVECO Ana
toţi cei peste 200 de clienţi anunţaţi de companie. Totuşi, dacă ne abţinem să ne pronuntăm nciar-contahilă
în privinţa afirmatjilor de genul „am fost primii care. nu putem să nu contrazicem
.
“,
6.3.42. MoiIuIuI Je gcstiuno şí analiză fína
a fi
exclusjvitatea. „singurul ERP dezvoltat în fntregime în România", Ultímii ani au adus pe
l ner vos cen tral al oric ăru i sist em inforrnatic economic este considerat
Sistemu contabilitate
piaţa românească a aplicatiilor de întreprindere mai multe ambiţioase suite ERP aÎe unor face parte din cłasa programelor de
modulul financiar-contabil. COFINOR ea de
firme authotone precum Criso (CRQS) sau Transart (B-Org). Totuşi, echipa de la Siveco
aco per ă ceri nţel e con tabi lită ţii fina nciare. Oferta Siveco indică posibilitat
generałă ce a
merită felicitări, pentru că realizările lor sunt certificate de reacţia pietei, cea care validează
fun cţio nali tăţi łe, prin adă uga rea facilităţilor de evaluare contabilă şi
în final calitatea. Remarcabilă este şi promisiunea Siveco de a produce „cel puţin o nouă a extinde ulterior ă şi eficientă,
cţíi lor con tabi lită ţíi de ges tiun e. Apl icaţia financiar-contabilă este complet i
versiune pe an a tuturor componentelor pachetului", evolutjvă şi compatibjlă cu versiunile fun
enta tă cu suc ces într -o firm ă mic ă, dar şi într-o întreprindere de dimensiun
anterioare poate fi implem astă decizie ar
de sine stătător, considerăm că ace
$iveco Applications este un produs tânăr. v5 a fost lansat în l 999, şi a fost urmat fn mari, Deşi acest modul poate fi instalat programe de contabilitate mult mai
puţin
risi pă de tim p şi ban i (ex istă pe piaţ ă
2000 de Siveco Applicaíions 6w3. Titulatura ultimei versiuni relevă orientarea spre genera o poate fi însă
WinMentor). InstaÎarea modulułui
Internet, care se traduce în posibilităti amplificate de comunicare cu partenerii, pentru o costisitoare, precum Ciet, Neomanager ori
suite Siveco Appłications.
mai bună integrare şi o cooperare mai eficientă. Firma canaÎizează resurse importante pen punctul de plecare ał implementării întregii instru
ră managerului un set flexibíl de
tru cercetare şi dezvoltare de proiecte łnternet, dar în privinţa integrării ERP e-business O suítă ERP este completă doar dacă ofe spri jinire a
st feł caracteristicile unui sistem de
-

în ace
-

Internet se fac abia primii paşi. Probabil extinderea va veni o dată cu amplificarea men te de ana liză , dob ând ind dar este
sist emu l Siv eco , exis tă opţ iun i de analiză ta nivelul fiecărui modul,
fenomenului e-business în România, deoarece trebuie să remarcăm că piaţa românească în deciziiłor. In financiară şi
d, instrurnent de analiză economico-
forma ei actuală nu cere aplicaţii e-business, Cel puţin deocamdată integrată şi componenta Tabtou de bor it de utile
re la disp oziţ ia man age rilo r aflaţi pe diferite niveluri ierarhice, Deoseb
raporta rmaţii cores
extrem de diverse, ci şi ierarhizarea acestor info
sunt nu doar informaţiile ei. Astfel.
r ceri nţel or şi pOz iţiel managerului fn structura organizatorică a ťirm
Vuicj M., Jndz1s(pja TI în Roiná;ija punzăto
— 2002, în „e-Week" nr. 97, 2003, p. 12.
PASCAL Tudor 231
Caiiitolid 6

(uz personal)
primele definiţii pornesc de la diagrama Structurji organizatorjc
ficulj organizatjei benefîciare Pentru fiecare nod al
date care reflectă performantele organizatorj la
construjtă conform Specj
diagramej este creat un set propriu de
Sżveco Analyzer este o componentă opţională a suitei ERP, are toate caracte
unui instrument decizional puternic şi flexibil totodată, Sursa de date este constit
risticile
uită de
este Oracle
acel nivel (denumít serviciu în diagrai baza de date construită de $iveco Appłications, iar instrumentul de analiză
310440501RSL201140
ierarhică definită), Sursa principală de date este modulul
principale asigură:
anatiza Jluxurjlor de trezorerie (Cash-f/ow). cu
COFJNOR iar funcţÍonalităţile Express, care se bazează pe tehnica de exploatare şi analiză a datelor
module specializate: CoJinor Analyzer şi Coswin Analyzer, primul
vizând
OLAP , Există
orientat pe analiza
gestion
două

area eficientă
în Iei sau valută, a disponibilitătilor în lei sau valută
indicarea încasărjîor şî plătilor rezuÎtatełor financiare şi aperformanţelor firmei, iar al doilea
er se numără:
sau estimarea acestora pe o anume perioadă viitoare;
la o dată sau pe o perioadă specificată a stocurilor întreprinderii. Intre facilităţiłe oferite de componentele Analyz
unzătoare
• accesul în timp reaÎ la date şi organizarea lor în subseturi coresp
• analiza clienţi/or, prin intermedjul unor fişe de client,
informatíi, cele maí importante fiind cele despre plăţi, pe
ce reunesc diferjte criteriilor de fiÎtrare specificate, prin interogări dinamice şi flexibile;
i;
diferite perioade şi niveluri de • realizarea de analize complexe, sintetice sau detaliate pe diferite nivelur
detaliere; urmări rea evoluţiei
• definirea de relaţii şi dependenţe între date, permiţând
- analiza bilanţutui contabil;
indicatorilor în funcţie de parametrii de care aceştia depind;
• analiza contului deproJit şipierc/erj. previziuni a
• de scenarii de tip „ce-ar fi dacă...", realizarea de simulări şi
Rezultatele sunt oferite fn formă tabelară şi!sau grafică.
realizarea în cadrul acestuj modul a unor rapoarte şi analize Personaîizarea asigură dinamicii indicatorilor.
specifice beneficiaruluí
În concluzie...
6.3.43. Sistemui de meuteuan;ă COSWIN cântăresc
în favoarea unui parteneriat cu Siveco şi alegerii Siveco Applications
„greu" argumentele următoare:
Siveco este unul dintre furnizoríi cei mai bine cotati la
categoria elor de - experienţa celor peste Î 00 de ímplementări
în mediul întreprinderilor mici şi
management şî întreţinere a echipamentelor de tip CMMS (Computer.aj sistem Applications;
Maintenauce mijlocii precum şi cea acumulată în proiectele de implementare Oracle
Management System), Pentru întreprinderile mari, cu lor contabili
activitate de productie, utilajeÎe, • dezvoltarea suitei în Românía, cu implicarea continuă a experţi
maşinile şi aÎte echipamente din dotare constituie principala cul organizatoric,
resursă, astfel că ímplemen conferă avantajul unei soluţii autohtone, adică Î 00% adaptare la specifi
tarea unui sistem informatic de întretjnere este o
cale de rentabjljzare a activjtătii contabil, juridic şi economic din firmele noastre;
întreprjnderij seama de
• platforma Oracte ce constituie un argument pro, dacă ţinem
Obiectivele aplicatiei C0S WIN-Intretinere sunt: un argument contra,
popularitatea şi performanţeîe indubitabile ale colosułui Oracle, sau
• elaborarea şi urmărirea bugetelor activităţii de mentenanţă; clienţilor;
datorită ancorării într-o tehnologie proprietară, care fngrădeşte opţiunile
• gestiunea tehnjcă şi economică a utilajelor!echipamentelor global
sau pe zone, - existenţa unor instrumente de lucru putern
ice şi prietenoase în aceIaşi timp permit
funcţii, categorii ori centre de cost; l să obţină ad-hoc
transformarea managerului român în utilizator final avansat, capabi
• gestiunea pieselor de schjn-ib, obiectelor de inventar, a altor informaţiile ce-i sunt necesare în procesul decizional;
resurse inclusiv
cele umane, presupuse de activitatea de întretinere; nu se rezumă la
• seriozitatea acordată modelării profesionale a utilizatorilor, care
—

eri şi discuţii ale entită

• planificarea şi urmărirea intervent}ilor prezentarea interfeţei, a meniurilor şi dialogurilor, ci include dezbat
doar pe unele module,
• înregistrarea şi arhivarea informatjilor referítoaré la activitatea de
mentenantă. ţilor şi fluxurilor informationale, Chiar dacă implementarea se face
ii ansamblului şi
este prezentată şi corelaţia cu môdulele absente pentru garanţia imagin
—

6.3.4.4. Síveco fliialyzer sau UreJ,jÍ$eje COĐSIÍIUÍtÎí unuí sistem de

sprijÍnjto a decízíIot
Pentru ca sîstemuł informatjonal al conducerii să
dobândească atributele unui sis
tem de sprijinjre decizional, managerii trebuie să dispună de
informaţjjle pe care Ie doresc,
chiar în momentul în care le sunt necesare, în forma dorită şi
în structura corespunzătoare
Un astfel de sistem are nevoie de o bază de mode]e de
analiză şí o sursă adecvată de date
(depozit de date ceI mai adesea), exp]oatate printr-o
iiterfaţă prietenoaşă. Potentialul
informaţional are dimensiuni importante, dacă ne gândirn la
sfstemele informationale
geografice, la sistemele decizionale de grup sau la cele bazate
pe Web.
pentru motivaţia extinderii suitei cu noi module;
pot defini
• flexibîlitatea aplicaţiei prin adaptări la specińcul beneficiarului: se
vă, predictivă sau
activităţi specifice, ca şi diferite tipuri de întreţinere (preventivă, corecti
sau categorii, cu
condiţională), se poate urmări activitatea de întreţinere pe zone, funcţii
cu ajutoruł gene
anahze şi rapoarte specifice ce se pot obţine în mod curent sau la cerere,
limitele resursełor
ratorului de rapoarte oferit. De asemenea, ţinând cont de precaritaea sau
versíunea pentru
hardware de care dispun beneťiciarii, Siveco oferă alternativa COSMAN,
MS-DOS a acestui moduł;
• modułaritatea este caracteristică întregîi suite Siveco Applications. COSWIN
stocuri), dar şi
Intreţinere se poate integra cu celelałte componente COSWTN (achiziţii sau
PASCAL Tudor
238 Soluţíi intormatice iniograte entru estiunca atacetiioiËíij iatoiui 6

(uz personal)
cu module din Siveco Applications, În acest fel, după instalarea iniţială a unuî modul sau
grup de rnodule, beneficiarul poate opta pentru extinderea sistemului prin integrarea altor
Depozite de date, Încă din 1999, BIT Software
Warehouse", care s-a materializat în mai multe aplicaţii
a Jansat iniţiativa „Data
propuse pieţei pentru crearea şi
sau organizaţie. Aplicaţiile propuse
module $iveco, Strategia de piaţă se bazează pe „metoda abordării restrânse", urmată de exploatarea depozitelor de date la nivel de departament
310440501RSL201140
extinderea din aproape în aproape, rnetodă care dă rezultate, fn condiţiile în care puţine
firme româneşti îşi pot perrnite cheltuielile presupuse de o suită integrală ERP.
vizează activităţile de vânzări şi marketing,
economico-financiare, concretizându-se fn rnodule de
integrate în sistemul Socrate.
gestiunea stocurilor, analiza situaţiei
suport decizional care pot fi
Soluţiilor ERP $iveco Applications le tipseşte specializarea, verticalele industriale, dar şi un succes în pano
apticaţiile fiind fnsă localizate şi adaptate specificului beneficiarului prin eforturile SOCRATE este o prezenţă notabilă pe piaţa românească,
săi drept un sistem informatic
specialiştilor din echipa de proiect. plia realizărilor autohtone ERP, prezentat de realizatorii organizaţiilor medii-mari. Pro
Spunem „Da" pentru Siveco, o firmă care a crescut mult în ultimii ani, aria sa de integrat, destinat planificării şi gestionării tuturor resurselor
al unui sistem ERP: eliminarea
interes vizând şi soluţiile e-learning, e-administraţie. e-govermnent, e-heatth. fiind movarea produsului urmăreşte obiectivul principal
timp real managerilor organiza ţiei.
implicată în realizarea de proiecte-cheie în România. insutelor informaţionale şifurnizarea informaţiilor în
de experienţa echipei BIT
Socrate este o soluţie completă şi deschisă, susţinută
care le poartă sernnătura. Arhitectura
0.3.5. OferIa [Rt OIT Sohware: Soctate Software şi a partenerilor acesteia în proiectele ERP
componentele standardizate utilizate în
deschisă este conturată de instrumentele şi
va încununa eforturile echipei.
BIT Software Braşov este o cornpanie specializată în proiectarea şi implementarea construirea sistemului trecerea către platforma .NET piaţa românească"
producătorului „Socrate este o sohiţie matură pentru
de sisteme informatice integrate pentru întreprinderile medii şi cele mari49. Evoluţia firmei sistem integrat (1994), Ia
Afirmaţia
are acoperire prin cei opt ani de experienţă: de la ideea unui
a fost favorizată de apartenenţa Îa grupul olandez Profuse Hołding B. V, unul dintre adusă de anul 1999 şi la extensiile
prima versiune şi primul client (1996), la consacrarea
principalii parteneri Baan din Europa, cu peste 500 de clienţi care utilizează sistemul Baan. Socrate 1.7 (cu versiuni POS pentru
din anii 2000. BIT Software oferă pachetul
Infiinţată fn 1993, firma este activă în zona ERP din 1994, când au fnceput Pentru sfârşitul lui 2002 era în
supermaket-uri şi PocketPC pentru firmele de distńbuţie),
proiectele de dezvohare a unei soluţii ERP. Eforturile celor 50 de angajaţi s-au concretizat diferite integrări, mobil şi inteligent
plan Socrate 1.8, un sistem cu interfeţe deschise pentru
într-un portofoliu de peste 60 de clienţi Socrate (1200 de utilizatori) în România şi 30 de promovare a versiunii 1.7 arn întâlnit şi
clienţi CC Assistant pe piaţa internaţională. totodată. De fapt, între sloganurile campaniei de
Afirmaţia managerilor companiei; „Misiunea noastră este de a creşte productivi „Organizaţia inteligentă cu Socrate", materializat în:
tatea, competitivitatea şi eJicienţa organizaţiitor, oferind sisteme inteligente, capabite să te • controlut inteligent al resurselor întreprinderii;
procese economice;
conducă ta îmbunătăţirea continuă" este ilustrată de oferta tehnołogiilor adoptate de BIT • controtul fluxului de informaţii prin orientarea pe
(metrica de procese);
Software: • centralizarea şi descentrahzarea informaţilor
Groupware. Apticaţiile de grup au la bază tehnologia Microsoft Exchange Server şi se • analiza activităţii şi profitabilităţii;
concretizează în: sisteme de aprobare, validare şi redirecţionare a docurnentelor prin e-mail; • suportuł decizional la toate nivelurile.
ale Socrate, menţionăm
In ce priveşte arhitect ura şi caracteristiCile tehnice
sisteme de urmărire a diferitelor activităţi legate de resursele umane (recrutări, rapoarte de
• tebnologie chent/server, adaptată
lucrului în medii distribuite şi cu asigurarea
lucru), gestiunea potenţialilor cłienţi, gestiunea cunoştinţelor.
Mobile computing. Echipamentele de tip palmtop şi handheld nu rnai sunt demult o integrităţii şi securităţii tranzacţiilOr NT;
• implementare pe platformele Windows 2000 sau Windows
tebnologie exclusivistă, multe firme şi-au redefinit sistemele distribuite cu ajutorul lor. BIT pe interfeţe browser;
• interfaţa de tip Win32, cu posibilitate de extindere
Software oferă soluţii complete, bazate pe tehnologia Microsoft şi concretizate în aplicaţii
• tehnologie COM şi!sau proceduri stocate;
destinate angajaţilor care lucrează pe teren ori în diferite locaţii şi cărora le sunt necesare
• mediul de dezvoltare Visual Basic Enterprise;
informaţii fn timp real sau care realizează actualizarea datelor stocate la sediul central.
• platformă de baze de date SQL Server 2000;
Integrarea cu sistemul Socrate se realizează pe Internet/Intranet sau prin sincronizări de analiză şi suport
• Microsoft SQL Server OŁAP Services pentru modulele
periodice cu baza de date centrală, utilizând reţeaua sau modemurile. Menţionăm aici
aplicaţiile Agent Comenzi şi Agent Vânzări pentru activitatea de distribuţie prezente în decizional. referinţele afişate de com
Deşi nu putem vorbi de aplicaţii verticale Socrate, din
—

oferta BIT Software, sau cele promise în perioada următoare: WREC (Recepţii la rampă), au acoperit în special zonele de
WINV (Inventar la raft) ori TA (Monitorizare activitate), bazate pe combinarea facilităţilor panie, remarcăm că implementările de până acum servicii, construcţii, petrol şi
djstribuţie, comerţ en detail în multiple forme de desfşurare,
echipamentelor mobile cu telmologia codurilor de bare.
gaze, turÍsm, traflspOrt şi producţie.

Fotache, D., Fînaru, L., Socrate sau arta de a stăpôni informaţia', Net Report, august 2002, pp. 44-47.
PASCAL Tudor 241
240 SoIuHi iníormatíct Întegrat penflu gestIunea afacerîlor-[Rp CauítohiI6

(uz personal)
G3.51. Mođule Socratc Modulul Bugete asigură traducerea planurilor oper
pentru fiecare activitate în parte (vânzări, aprovizio
aţionale fn termeni financiari
nare. producţie etc.), pe diferite
metode rnultiple de pregătire a
Într-o structurare sintetică, modulele sistemului Socrate se grupează în patru mari perioade de timp şi pe diferite łocaţii. Sisternul oferă
310440501RSL201140
componente; Financiar, Cornercial, Productie şi OLAP. Modulele care se cuprii-id în
fiecare dintre acestea sunt prezentate în figura 6.14. Prezentarea modułelor va încerca să
bugetelor: pornind de la valorile prezente, de Ia alte buge
specifîcarea valorilor anuale şi distribuirea Ior pe mai mult
te existente sau precedente, prin
e perioade, pe baze procentuale
sus.
surprindă elementele defmitorii, dar şi caracteristicile caťe individualizeazä soîuţia Socrate sau constante prestabilite, atât de sus înjos, cât şi de jos fn
Modulul Saíarii promite tratarea unui număr cât mai mare de cazuri particuÎare
între celetalte de pe piaţă. igurare şi adaptare a calculului
din firme, Sunt prevăzute posibilităţi multiple de conf
za, iar transferul în contabilitate se
MODULE OLAP salariilor. Toate rapoarteÎe se pot configura şi automati
e de cost. Lipseşte partea de
Analize mul[idimensionale pentru: poate face cu repartizarea automată a cheÎtuieliÎor pe centr
ţíile fntreprinderilor româneşti...
• Vâflzărj
• creanţe
venituri şi cheltuielí
gestiune a resurselor umane, fncă o Cenuşăreasă între func
• cumpărăń comenzi aprovlzionare puse la punct şi integrate
Modulele din zoneÎe aprovizionare şi desfacere sunt bine
•
• trezorerie salari
• Stocuri •

eficientă a acestor activităţi sunt

fntr-un subsistem denumit comercial, Pentru conducerea
ine łuarea deciziiłor de aprovizio
deosebit de importante informaţiile ad-hoc, care să sprij
FINANCIAR
rtare, pentru documentele stan
Salarii Bugete
Contabilitate
Imobsbzan nare ori vânzare, Socrate oferă un sistem flexibil de rapo
generală atorului.
dard, dar şi informaţii ła cerere, configurate după dorinţa utiliz
ră urmărirea detaliată a
Modulele Comenzi ctieuţí şi couieiizi furnizori asigu
condiţiile integrării perfecte cu
articolelor şi generarea automată a documentelor, în
Încasăn Tehnologii de Structura şi Plăţi
producţie configurarea
.
producţiei
rnodułele Vânzări, Incasări, respectiv Curnpărări şi Ptăţi
Planifjcarea
c integ rate cu moduleÎe de Stocuri şi
producţiei Ĺansarea şi Comenzi Vânzări şi Curnpărări sunt fn mod fires
eriu a clienţiłor şi furnizoriÎor; evi
Contabiłitate generată. Perrnit; clasificarea multi-crit
urmărirea clienţi
CoSturi
Comenzi producţiei
ărilor pe centre de profit, puncte de
furnizori Calitate
Vanzari
denţa paralelă în mai multe valute; repartizarea vânz
centre de costuri.
Cumpărmn Export vânzare şi agenţi comerciali; repartizarea achiziţiilor pe
PRODUCŢIE
lmport şi Export, care se
Activităţile de import/export sunt urmărite de modułele
P05 nizarea şi desfăşurarea eficientă
integrează cu cele de Vänzări şi Cząrnpărărî şi asigură orga
Import
Stocuri
Preţuri CeIuIe
a rełaţiilor cu furnizorii/cÎienţii externi.
deosebit de util mođuuJ
Firrnele de distribuţie ori lanţurile de rnagazine vor găsi
COMERCIAL
de preţuri, atât în activitatea de
Fíg. 6. 14. Structura funcţională Socrate Preţuri, conceput pentru a defrni şi apłica o politică
multe Iiste de preţuri, în valute
aprovizionare, cât şi în cea de vânzare, Se pot defini mai
e categorii de preţuri.
diferite şi cu valabilitate clar dełimitată, ca şi mai mult
Modulul Crnttabititate generată este baza sistemului FRP, menirea sa fiind fnre
Modulul POS (Point of Sate) oferă mijloacele nece
sare informatizării activităţii
gistrarea tuturor tranzactiilor fmanciar-contabile, sintetizarea, procesarea şi raportarea isternul de gestiune comercială
unui magazin (partea de front-office) şi integrării cu subs
acestora sub forma informaţiilor financiare necesare conducerîi ori pentru satisfacerea amente speciale: cântare electronice,
Socrate, Aceasta presupune utilizarea unor echip
obligaţiilor Iegale. Modulul înglobează şi un sistem de auditare şi vałidare a înregistrărilor. asigurată evidenţa articołelor din
cititoare de coduri bară, dispozitive handheÎd etc, Este
Caracteristici: structura flexibilă de conturi, preluarea facilă a înregistrărilor contabile, echipamente cu ultimele coduri şi
rnagazin, asigurându-se actualizarea bazei de date de pe
autornatizarea anumitor tipuri de tranzacţii, evidenţa paralelă în rnai multe valute, specifice din rnagazin (case, cłienţi,
preţuri modificate şi configurarea flexibilă a entităţilor
consoljdarea multjsocietate. menteÎe specifice activităţii comer
taxe, casieri, grupe de produse). Sunt gestionate docu
Modulele de Incasări şi Ptăţi acoperă zona trezoreriei, asigurând un sistem flexibiI casă, documente fiscale, liste de
ciale din magazin (jumal electronic de vânzări, bonuri de
de fncasări/plăti, controluł asupra acestor operaţiuni prin evidenţa lor la zi (inclusiv încasări în orice moment, stoc
inventar) şi sunt obţinute rapoarte specifice: vânzări şi
încasări/plăti parţiale, eşalonate ori compensări), istoricul încasărilor/plătílor. Istoricul redă cu refiectarea mişcărilor de stoc la
curent consolidat, monetar pe casieri, raport de gestiune
imaginea graduÎui de fncărcare a intrărilor şi ieşiriÎor din trezorerie şi permite optimizarea es, sunt realizate procedurile de
niveÎ de articole, grupe şi clase de produse etc. Bineînţel
fluxului de resurse băneşti în cadrut organizaţiei. Facilităti: blocarea automatä a comenzilor ce P05 şi transferul în Socrate, cu
închidere zi, care asigură întocmirea rapoartelor zilni
la depăşirea limitelor de credit acordate; definirea flexibilă a rabaturilor şi termenelor de
verificarea vânzărilor, stocurilor şi încasărilor.
plată; autornatizarea plătilor pe care organizaţia Ie încadrează în categoria celor regulate.
PASCAL Tudor
242 Soluţd informahcc iutcgraie uentru gestluhea afacerílor-[RP
(uz personal)
Modulele subsistemului Prodttcţie au în vedere:
• întocmirea planurilor de producţie;
• definirea tehnologiilor de producţie;
310440501RSL201140
• stabilirea componenţei/reţetei produselor finite prin definirea unor ierarhii de
articole care vor fundamenta antecalculaţia de preţ şi całculul necesarului de materiale;
• lansarea şi urmărirea producţiei, cu aplicabilitate pe diferite tipologii de
producţie (asamblare la comandă, producţie repetitivă, producţie de unicate, pe Ioturi sau
combinaţii ale acestora);
calculul, urmărirea şi înregistrarea costurilor de producţie, cu facilitatea deter
minării acestora în orice fază (lansare, execuţie sau după încheierea proceselor de
producţie) şi analizei variaţiilor de cost.
Modułele OLAP dau sistemului Socrate o dimensiune managerială solidă, confe
rindu-i calitatea de sistem de sprijinire a deciziilor la toate nivelurile de conducere, ca şi
cea de sistem informaţional strategic, prin suportul previzional, pe termen lung, acordat.
Depozitele de date construite pot fi apoi organizate pe diferite ierarhii şi interogate după
criterii multiple, ceea ce satisface „şi cele mai pretenţioase cereri", după afirmaţiile
producătorilor. Rezultatele pot fi afişate în mod grafic, în grafice configurabiîe după
dorinţă sau în formă tabelară. Pe lângă indicatorii de performanţă standard, se pot construi
indicatori, în funcţie de specificul fiecărei organizaţii.
6.3.5.2. Un caz de succes Socrate: MONOO Re(ad
MONDO Retail este o firmă specializată în distribuţia de electronice şi electrocas
nice, care şi-a început activitatea în ianuarie 1996, urmărind înfiinţarea unui lanţ de
magazine românesc la standarde occidentale. In prezent, numărăm în acest łanţ 40 de
magazine MONDO în oraşele mari şi este planificată până la sfârşitul anului 2005,
deschiderea de magazine în toate oraşele care au o populaţie de peste 30 000 de locuitori.
Problemele legate de contractele de credit, gestiunea stocurilor şi controlul preţu
rilor au convins managementul firmei să se orienteze, pentru optimizarea întregii sale
activităţi, spre soluţiile ERP. Sistemul aÎes a fost $ocrate, fiind apreciat drept cea mai bună
soluţie sub următoarele aspecte:
• management operaţional Ia nivel de magazin, asigurând consistenţa tranzacţiilor,
controlul vânzărilor prin credit, gestiunea stocurilor şi a preţurilor;
• management financiar la nivel de sediu central, pentru operaţiile fmanciar
contabile efectuate, activitatea de logistică şi achiziţiile strategice;
• soluţie de analiză de business, cu informaţii consolidate în timp reaL
Opinia directorului executiv Radu Rădulescu este cel puţin sugestivă: „La numai
patru luni de la implementarea sistemului, schimbările sunt evidente, Obţinerea unor
analize de sinteză a datelor privind clienţii, vânzările, stocurile, adaosurile, la nivel local şi
regional, în doar 5-10 secunde este o performanţă dorită de, către orice manager. Socrate
este operaţional acum în cadrul firmei MONDO, asigurând zilnic informaţia financiară şi
de management necesară. Sistemul ne-a permis să reducem personalul TE$A cu 35%
[...].
Capitolul 6 243
Socrate generează automat documentele necesare, munca manuală de introducere a datelor
fiind astfel minimizată, cu o mai mare acurateţe şi cu reducerea costurilor ‘.
Managerii firmei sunt atât de mulţumiţi de rezultate, încât preconizează că
dezvoltarea viitoare nu va scoate din ecuaţie oferta BIT Software, Există intenţii de
achiziţíonare a unor module!aplicaţii noi, cum ar fi cele de comerţ electronic şi B2B.
6.3.5.3. BIT Sohware şi aphcaţüle CRM urin CC flssistant
Inevitabil, toate aplicaţiile Enterprise Resource Ptanning vor converge în cadrul
larg al mediului e-business spre integrare cu soluţii Supply Chain Management şi Customer
RelationShip Management în pachete Enterprise Application Inčegration. Considerăm
inspirată şi adecvată trendului curent orientarea BIT Soware către zona aplicaţiilor CRM
şiKM.
În Ioc de concluzii
Într-o analiză generală a ofertei Bit Software, la capitolul puncte tari menţionăm:
• modularitate, datorată structurării sistemului în mai multe componente integrate,
ce pot fi achiziţionate!folosite împreună sau separat;
• integritatea datelor, prin mecanisme performante de validare a acestora;
• accesibilitate, asigurată de interfaţa grafică prietenoasă şi concretizată fn
uşurinţa de însuşire a modului de exploatare a sistemului;
• securitate sporită, printr-un sistem de acces structurat pe mai multe niveluri,
definit în funcţie de rolurile utilizatorilor din sistern;
• lucrul în medii distribuite, pentru acces rapid la informaţii de Ia distanţă;
• Jlexibilitate organizaţională: sistemul lucrează independent, dar şi în cadrul unor
structuri de tip holding;
• standardizare, sub aspectul instrumentelor şi mediilor de dezvoltare utilizate
(Visual Basic, C++, Crystal Reports, SQL, Power Design CASE), care, după asigurările
furnizorului, „garantează deschiderea sistemului spre viitor".
BIT Software oferă şi servicii de consultanţă privind modelarea dinamică a
proceselor, prin reproiectarea proceselor economice şi adaptarea la sistemut Socrate.
Desigur, în astfel de cazuri nu mai poate fi vorba despre implementare rapídă, ci despre
proiecte de durată. Suportul şi asistenţa tehnică sunt asigurate permanent, la faţa locului
sau de la distanţă, Pe lângă cereri precum configurarea rapoartelor, specialiştii BIT
Software oferă şi servicii de administrare a aplicaţiei şi a bazei de date.
In ce priveşte punctele slabe:
• remarcând o prezenţă consistentă Socrate, ca şi a partenerilor BIT Software în
zona Capitalei şi a Braşovului, apreciem că lărgirea reţelei de parteneri de promovare şi
distribuţie poate ajuta extinderea ariei de acoperire şi în restul ţării. Dintre clienţi amintim
câţiva mai cunoscuţi: Ambient, Antrefrig, ARI$ Etectronic, Gerovitat Cosmetics Mondo
Retail, Nova Brasilia, Qgilvy & Mather, Titan Maşini-Unelte etc.;
• unul dintre avantaj ele principale afirmat în promovarea Socrate este perioada
scurtă de implementare (cu ajutorul metodologiilor aplicate şi a materialelor de instruire
PASCAL Tudor
244 Solubi informaHcc infegrate pentru gestiunea aĺacerilor-EHP CapítoInI 6 245

(uz personal)
oferite) deşi nu este precizează concret (în unităţi de timp). Totuşi, practica a demonstrat
—

necesitatea instruirii consistente a personalului, pentru ca acesta să-şi formeze o imagine de

Transart consideră că e foarte important să fie aproape de clienţii săi oferindu-ľe
servicii de calitate materializate în principal în managementul proiectelor, analiză şi
ansamblu asupra sistemului, să înţeleagă proceseÎe şi să poată aprecia rolul utilizatorilor în consułtanţă de afaceri, proiectare sisteme şi programare, documentaţie tehnică şi utilizator,
310440501RSL201140
desfăşurarea lor, De aceea considerăm că pregătirea utilizatorilor trebuie să se bucure de
atenţie sporită. -

Interesant este numele ales de BIT Sofźware pentru soluţia sa ERP: Socrate. Este
instruire tehnică, asistenţă şi rnentenanţă, Acest scop este deservit şi de reprezentanţele
cornerciale din ţară (Bucureşti, Iaşi şi Timişoara) şi de cei peste 30 de parteneri de
irnplementare şi asigurare a suportului tehnic.
ştiut faptul că celebrul filozof grec nu a lăsat posterităţii nici o operă scrisă, el fiind Pare ciudat numele ales pentru pachetul ERP B-Org şí totuşi, alegerea este
—
—

cunoscut datorită contemporanilor săi: Aristophan şi Xenophon şi a discipolului său,
Platon. Imaginea înţelepciunii sale reflectată într-o triplă oglindă a cucerit posteritatea.
Potrivit celebrităţii numelui pe care fl poartă, dorim ca soluţia ERP de Ia BIT Sofware să
înregistreze cât mai niuke cazuri de succes româneşti, iar evoluţia sa viitoare să fie la fel de
inteligentă ca până în acest moment şi să deţină (aşa cum afirmă managementul companiei)
„arta de a stăpôni informaţia" în secolul XXI.
636. Ofefla Trausarl sau Tbíuk chenl! cu 8-Org
Despre Transart am început să auzim tot mai des în ultima vreme, În luna aprilie
2002, firma cłujeană a lansat oficial pe piaţa românească sistemul integrat de gestiune
B-Qrg propus firmelor de dimensiuni medii, Filosofia firmei „Think client!" a fost
transpusă fn motto-ul afişat pe produsele marca Transarť°.
Transart este o firmă clujeană înfiinţată în februarie 1997, cu 62 de angajaţi şi
700.000 dolari cifră de afaceri în 2001. Firrna s-a afirmat pe piaţa software românească
destinată segmentułui întreprinderilor mici şi mijlocii cu soluţia Neomanager. La început,
acesta a fost conceput doar ca un program de gestiune financiar-contabilă şi a avut succes.
In prezent, soluţia este operaţională (peste 2000 de clienţi) şi rnult îmbunătăţită pentru că a
fost extinsă ca funcţionalitate înglobând module de desfacere, aprovizionare. productie,
salarizare şi de conducere. Haina integrată pe care a îmbrăcat-o o recornandă ca soluţie
ideală pentru firmele de dimensiuni mici, Deoarece unii dintre clienţii firmei au evoluat
între timp, iar aplicaţia Neomanager nu mai făcea faţă din punctul de vedere al
sugestivă: provine din englezescul „Be ORGanizeď', ceea ce fnseamnă că este un
instrumentul ideal pentru companiile care sirnt nevoia ordinii interioare şi doresc
eficientizarea activităţii în toate departamentele, transformând organizaţia într-o entitate
evolutivă axată pe necesităţile clienţilor. B-Org este frică un produs tânăr în farnilia
românească ERP, de aceea putem aprecia că reacţia pieţei este favorabilă; l 1
implementări51, toate la firme cu activităţi comerciale şi de distribuţie (Sistec SA, A T
Computers, Torent Computers, Prober, C & S Dist,ibiition, DACS Timişoara), ceea ce
poate constitui un avantaj al specializării pe acest domeniu.
6.36.1. Ărbitectuta şi s(ructura B-Org
B-Org este o aplicaţie cu arhitectură multistrat din categoria cţient!server, construită
cu ajutoruł celor rnai noi tehnologii şi instrumente de dezvottare. Alegerea tehnologiilor s-a
făcut pe criteriul fţexibilităţii, dar şi în ideea că investiţia clientului în soluţia aleasă va fi
protejată în anii urrnători. Ne referim aici la arhitectura n-tier, la mediîle de dezvoltare
Visual Basic şi Visual C++, platforma SQL Server şi limbajul XML.
B-Org integrează mai multe module, care pot fi implementate!utiHzate împreună
sau separat, corespunzător specificului şi cerinţelor firmei beneficiare. In prívinţa verti
calizării, B-Org nu are la acest moment o orientare exclusivă, In discuţiile cu reprezentanţii
firmei s-au precizat domeniile: IT & C, bunuri de larg consum, comerţ, In opinia noastră,
lanţuri
soluţia este foarte bine pusă la punct pentru activitatea comercială: supermarket-uri,

Ĺ
funcţionalităţilor, specialiştii Transart s-au orientat spre zona Enterprise Resouice de rnagazine, firme de distribuţie sau de vânzări en-gros.
Planning, Doi ani de muncă asiduă s-au concretizat în soluţia B-Org care facilitează In structura sistemului se regăsesc modulele tradiţionale ERP, care acoperă
administrarea resurselor unei firme medii. Şi gama produselor Transart nu se încheie aici; funcţiunile de bază ale unei organizaţii: financiar-contabilitate, aprovizionare, stocuri,
menţîonăm în acest sens soluţia de automatizare a forţei de vânzări Hermes, destinată producţie, vânzări (vezi figura 6.15).
marilor cornpanii multinaţionale. Hermes a primit la categoria „cel mai bun software
aplicativ" premiul „The Best of CERF'99". Utilizatorii săi sunt cel puţin celebri: Ăŕlars
(Italia, Spania şi Portugalia), L ‘Oreal, Unilever (Europa Centrală şi de Sud), Interbrew
(Croaţia, Ungaria şi România), Henket România, Elite Romônia etc.
Observăm în dezvoltarea firmei un trend extrem de coerent, irnaginea de ansamblu
fiind aceea a unui zid format din cärämizi aşezate cu trudă şi sârguinţă: Neomanager, B-Org
(ERP) şi Hermes (CRM). Ultirnul din listă continuă evoluţia pachetelor de aplicaţii
integrate pentru întreprindere în zona e-Business.

50 51
Fînaru, L., Fotache, D., Think ctient! Cn B-Org, Net Report, iulie 2002, pp. 67-69. www.transartro.
PASCAL Tudor
246 Soliitíi informatîce intcgrate iientru gestiunea afacerîlor-ERt 247
Capítolul 6

(uz personal) SISTEM MANAGERIAL DE ASISTARE A DECIZIEI

Între facilităţile modulului se numără;
• simplificarea rnodului de reflectare în sistem a schimbărilor Jegislative, prin

310440501RSL201140
8 1 WEB ORDER posibilitatea efectuării de actualizări de către utilizatorii autorizaţi;
• automatizarea calculului impozitelor, contribuţiei la bugetul statului şi a
asigurărilor sociale;
• posibilităţi extinse de setare a fiecărui venit sau reţinere;

fL ?
APRQVXZIONARE Srocuiu Eť) VÂNZARI
• calculul salariilor pornind de la valorile nete de câştig;

- PRODUCŢIE
8
SERVICE
• alinierea la sistemul de impozitare pe venitul global şi emiterea de fişe fiscale
pentru angajaţi.
Aprovizionare este modulul care corelează necesarul de rnaterii prime, materiale şi
mărfuri şi intrările de la furnizori cu stocul minim defrnit. Noutatea principală fn B-Org
constă în posibilitatea de a utiliza sistemul de coduri-bară, care simplifică gestiunea
FINANCIAR -CONTABIUTATE INCASĂRI & PLĂŢI PERSONAL-SALARIZARE
cumpărărilor. Modulul este perfect integrat cu modulele de stocuri, contabilitate şi
încasări-plăţi. Alte caracteristici:
Fig. 6. 15. Structura funcţională B-Org
• gestiunea complexă a furnizorilor, care pot fi clasificaţi după multiple criterii;
• fnregistrarea importurilor pe baza declaraţiei vamale de import;
• flexibilitate în obţinerea de rapoarte despre cumpărări după diverse criterii de
Subsistemul financiar-contabil constituie zona centrală, care sprijină şi funda filtrare;
mentează informaţional fntregul sístem aI organizaţiei. Experienţa acumulată în dezvol • înregistrarea şi identificarea unică a produselor cumpărate, însoţite de garanţie.
tarea aplicaţiei de gestiune financiar-contabilă Neomanager s-a materialízat în următoarele Obiectivul modulului Stocuri este evidenţa detaliată, obţinerea rapoartelor
avantaje ale acestui modul: operaţionale şi controlul asupra articolelor de stoc, indiferent de natura acestora (materii
• flexibilitate şi adaptabilitate (plan de conturi configurabil, până la nivelul de prime, materiate, produse lănite sau semifabricate). $tocuri este modulul care se integrează
analitice necesar); în mod direct cu toate celelalte module ale sistemului. Pentru a evidenţia funcţionalitatea
• ťiltrarea notelor contabile în funcţie de diverşi pararnetri; acestui modul, amintim:
• obţinerea rapoartelor şi situatiilor financiar-contabile conĺgurate în forma şi la • obţinerea de rapoarte în timp real cu privire la mişcările de stocuri din
nivelul de detaliere dorite (toate rapoartele cerute de legislaţia românească); întreprindere, în mai multe valute;
• posibilitatea evidenţei financiar-contabile pe una sau mai multe unităţi indepen • menţinerea controlului asupra stocurilor printr-o situaţie reată a necesarului de
dente sau dintr-o structură de tip holding; aprovizionat;
• aplicarea unui sistem de securitate bine pus la punct, care rnerge până la • utilizarea unui sistem de gestÎuni multiple şi descărcare pe baza metodelor LIFO
definirea drepturilor utilizatorilor la nivel de raport şi document contabil. sau FIFO; -

Modulul Incasări-Plăţi are ca obiectiv central planificarea efîcientă a plăţilor şi
investiţiilor, ca şi gestiunea acestora într-un sistem flexibil de înregistrare. Modulul este
perfect integrat cu cele pentru cumpărări, vânzări, service şi contabilitate şi se remarcă
prifl:
• lucrul muhivalută, inclusiv evidenţa diferenţelor de curs valutar Ia încasarea
facturilor;
• obţinerea unei imagini reale a facturilor restante şi scadente de la clienţi şi de la
furnizori, printr-un istoric complet al încasărilor şi plăţilor;
• urmărirea atentă a încasărilor şi obţinerea de rapoarte asupra clienţilor buni/rău
platnici, după criterii rnultiple, inclusiv pe agenţi de vânzare.
Modulul Personal-Salarizare este de asemenea bazat pe experienţa şi rodajul
echipei în realizarea aplicaţiilor de gestiune pe piaţa românească şi este rnenit să rezolve
toate problemele de calcul salarial, indiferent de tipuî de activitate şi nurnăntl de angajaţi.
• urmărirea exactă a mişcărilor produselor însoţite de garanţii.
Subsistemul Producţie asigură controlul asupra costurilor de producţie. Modulul
este integrat perfect cu cele de stocuri şi contabilitate. Intre funcţionalităţile modulului,
menţionăm:
• evidenţa şi urmărirea comenzilor de producţie;
• obţinerea situaţiei reale a stocurilor de materii prime şi semifabricate;
• evidenţa în timp real a stocurilor/consumurilor de materii prime şi semifabricate
consumate sau blocate în procesul de producţie.
Modulul Vânzări se remarcă printr-un mod de lucru fexibil, adaptabîl cerinţelor
utilizatorilor, obiectivul principal fiind concentrarea resurselor de vânzare în mod
profitabil, Integrarea este completă cu modulele de stocuri, contabilitate şi încasărí-plăţi.
$e asigură o evaluare corectă a proťitului din vânzări, clasificarea după criterii multiple a
cîienţilor şi evaluarea completă a agenţilor de vânzări, ca şi:
PASCAL Tudor 249
248 Solutiî mtormaUce integrate ueniru gestiunea alacerilor-ERP CauitoIul 6

(uz personal)
clienţi;
• crearea unui sistem de credit-client, pentru plafonarea vânzărilor anurnitor • combinarea criteriiłe de maí sus.
Este de la sine înţeles că rapoartele sunt însoţite de
reprezentări grafice.
care managerul trebuie
• urmărirea vânzărilor de produse fnsoţite de garanţii, după codul unic asociat corespunzător opţiunilor managerului. De asemenea, interfaţa prin
310440501RSL201140
produsului;
• obţinerea de rapoarte de vânzări, fn timp real, în diferite valute, pe criterii
să-şi exprime cererile este prietenoasă, uşor de însuşit şi
rnenţionată posibilitatea accesului la date de la distanţă.
exploatat, Ar mai trebui

diverse (client sau tip client, agent de vânzare, perioada dé tirnp etc.);
• realizarea de topuri şi grafice de vânzări pentru cornpłetarea raportărilor.
• Servicii este un modul care vizează activităţile post-vânzare (garanţie, service) şi
are în vedere evidenţa clienţilor, a stocurilor şi garanţiilor produselor. Astfel, subsistemul
asigură:
• evidenţa produselor în garanţie sau ieşite din perioada de garanţie;
• urmărirea etapelor în lucrări sau configurări;
Punctele tari ale soluţiei B-Org pot fi rezumate astfel:
fn anii de
• cunoaşterea specificului firrnelor româneşti mici şi mijlocii, dobândită
dezvoltare, implementare şi extindere a soluţieí Neomanager;
tehnologice şi
• protejarea investiţiei, datorată independenţei faţă de modificările
hardware;
• integritatea şi siguranţa datelor (printr-un mecanism avansat de backup);
• flexíbiłitate în raportare spre exernplu, parametrizarea rapoartelor;
—

în secolul 21;
lucrul pe bază de deviz; • rnodulul de tip DSS, care este dorit de orice manager care trăieşte
traiectoriei Internet
• evidenţa consumurilor de materiale/rnanoperă pe fîecare lucrare din această • modulul de comenzi Web, care de asemenea se cÍrcumscrie
categorie. la care se vor alinia mai devreme sau mai târziu toate afacerile.
Web Order este un subsistem are face parte din categoria aplicaţiilor web B2B
(Business-To-Business), care poate fă utilizat de firmele care au o reţea de distribuţie 6.3.62. Ptiiua Ämljlementare Transart [IW, uo succes Ia... Cluj
pentru produsele pe care łe vând, Deşi se adrnite în mod unanim importanţa Internet şi a
serviciilor sale, puţine suite ERP autohtone se pot lăuda cu o aplicaţie web integrată în din Ardeal, care şi-a
sisternele lor. Obiectivul modulului este îmbunătăţirea relaţiilor cu partenerii, prin: Sistec SA Cluj este una dintre cele mai consistente firrne IT
româno-germană, Dacă în 1994
• preluarea on-line a comenzilor de la parteneri; început activitatea în decembrie 1994 ca firmă mixtă
a încheiat parteneriate
• obţinerea de inforrnaţii on-line, cu actualizare continuă; firrna era producătoare a mărcii proprii SCS, de-a lungul timpului
CISCO, Microsoft
• urmărirea comenzilor emise. strategice cu producătorii de ełită ai domeniului: Hewlctt-Packard,
Avantajele sunt date de disponibilitatea 24/24, 7/7, care creează premise pentru sau NoveIl.
şi adaptarea perma
livrări prompte şi pentru creşterea calităţii serviciilor oferite şi a relaţiilor cu partenerii. Politica de firmă adoptată de Sistec constă în dimensionarea
(serviciul) să satisfacă
Toate acestea concură la reducerea costurilor comunicaţiilor (telefon. fax etc.) şi cu nentă şi adecvată a ofertei la cerinţele pieţei, astfel încât produsul
potrivit. Expertiza prin
personalul dedicat activităţii de preluare comenzi, atât pentru organizaţie, cât şi pentru cerinţele clientului, în cantitatea, în locul, la momentul şi la preţul
obiectiv important unnărit de
partenerii ei. training de înaltă specialitate este, de asemenea, un alt
certificarea MCP Microsoj
management, Şi mai precizăm şi parteneriatul cu Microsoft,
-

Cu numele Analiză managerială se regăseşte în sistem un pachet de prograrne de

firrne furnizoare IT), care
analiză, care deserveşte latura decizională a sistemului informaţionał al organizaţiei Certfied Partner (cel mai înalt parteneriat al Microsoft cu
adecvate construirii unei
beneficiare. Programele se bazează pe tehnologia OLAP de analiză rnultidimensională a permite fărmei Sistec să ofere clienţilor săi soluţii informatice
datelor. platforme IT de succes.
Neţin apreciază:
Punctuł de plecare este constituit din elementele cheie ale unei afaceri: clienţii şi Analizând relaţia Sistec-Transart, directorul general Aurel
pe perioada utilizării
furnizorii, vânzările, achiziţiile, produsele, plăţile şi încasărfle, adaosurile şi reducerile „Relaţia de parteneriat şi colaborare foarte bună cu firma Transart,
cotaborări cti privire la
acordate, agenţii de vânzări, Toate acestea generează volurne imense de date, din care aplicaţiei Neomanager ne-a ajutat să decidem continuarecl acestei
pe perioada ntilizării
managerii pot extrage informaţii esenţiale pentru bunul mers al afacerii, Toate aceste implementarea notdzd sistem integrat de tip ERP, B-Org, Atât
B—Org, am avut din
elemente-cheie sunt analizate în profunzime, în condiţii deosebite de flexibilitate a apticaţiei Neomanager, cât şi pe parclćrsul implementării sistemithti
bune sotuţii necesare
criteriilor de raportare: partea firmei Transart sprjin competent în găsirea celor mai
• perioade diverse (zile. săptămâni, luni, dar şi ani); adaptării la specicut afacerii “.

luni. Toate etapele

• perioade de timp comparative; B-Org a fost implementat într-o perioadă record de numai două
echipă care, fructificând
• oricare niveluri de detaliere, de la raportările operaţionale, până la celc cerute de implernentării sistemului B-Org au presupus un efort susţinut de
unei soluţii bine
managernentul strategic; experienţa Transart şi flexibilitatea aplicaţiei, au condus la definirea
pe o piaţă extrem de
• posibilităţi diverse de filtrare şi grupare a datelor; adaptate Ia cerinţele unei companii dinamice care încearcă să reziste
PASCAL Tudor
250 Selutii informabce inttgrato penttu gesliunea aíacerilor-[Rp
(uz personal)
concurentială. Prin utilizarea solutiei de tip ERP, viteza de ópęrare şi de înregistrare a
documentelor beneficiaruluj a crescut de zece ori, iar în partea de raportare, la volumul de
date al firmei Sistec a fost constatată sporirea vitezei de peste 100 de ori.
310440501RSL201140
În opinia noastră...
Solutia analizată tratează insuficient procesele de producţie, ceea ce o scoate din
competitie în oferta de sisteme pentru firmele de productie, Pe de altă parte, aşa cum am
mai arătat, tratarea proceselor de aprovizionare, stocare şi mai ales vânzare este foarte bine
realizată, iar partea de gestiune este fericit completată de cea de analiză. B-Org este o
soluţie demnă de luată fn seamă pentru firmele de comerţ şi distribuţie.
Deşi experimentată pe piaţa aplicaţiilor de gestiune, echipa Transart re totuşi
statutul începătorului pe piaţa ERP, Considerăm că ambiţia şi dorinţa de afirmare a firmei
cluj ene vor compensa această postură.
In privinţa planurilor de viitor ale Transart, aici se înscrie firesc evoluţia verticală a
sisternului B-Org şi fructificarea arhitecturii în dezvoltări funcţionale. Apoi, Transart are
ambitia de a trece B-Org în arhitectura .NET şi de a coiifigura sistemul într-o interfaţă
Web. In fine, credem că firma va evolua şi în zona aplicaţiilor CRM, din mai multe
motive;
• piaţa va cere astfel de aplicaţii;
• s-a acumulat experienţă prin dezvoltarea şi implementarea soluţiei Hermes;
• platforma .NET spre care se orientează este bazată pe o arhitecmră Internet.
Cu sigurantă, B-Org este o opţiune care nu trebuie ignorată în analiza ofertei ERP
româneşti.
l.3J. CRO$ — un [RP care gândeşte româneşte
Sub deviza „Pro grame care gândesc" compania încearcă să includă fn soluţiile sale
tebriologii de vârf şi să realizeze „mai mult decât programare", obţinând soluţii generale
care, în funcţie de particularităţj şi specificul implementării, pot fi apoi adaptate52.
Compania Crisoft din Braşov a fost înfiinţată în 1991, are 47 de angajaţi şi o cifră
de afaceri care a depăşit pragul de 1 milion de dolari fncă din 2000. Pentru soluţia sa,
Crisoft a mers pe mâna Oracle, devenind în 1995 partener în cadrul Business Alliance
Programme.
Firma se mândreşte cu implementările de ucces la peste 100 de companii-client cu
peste 1.000 de utilizatori, companii de top pe piaţa pe care îşi desfăşoară activitatea:
Grupul Mobexpert, Grupul Romstal, Grupul Farmexim MobiFon, Electrîca Banat (cele
patru judeţe; Hunedoara, Arad, Timiş, Caraş-Severin), Apa Nova Ploieşti (grupul Vivendi
Water), Rombat, CUP Focşani, RAJAC Iaşż, Blazer Brăila, etc.
Soluţiile CRlsoft se bazează pe arhitectura client-seryer, sunt realizate pe baza de
date relaţională Oracle, într-un mediu de dezvoltare de tip CASE şi 4GL, respectiv Oracte
52
Fotache, D., Fînaru, L., CRQ$— un ERP care gândeşte rornâneşte, Net Report, iunie 2002,
pp. 71-73.
251
Caiiitolul 0
Designer şi Oracle Developer, Trebuie să menţionăm, în ptus, CRlsoft a fost prima
companie care a folosit în România sistemul de proiectare asistată a prograrnelor CASE,
Oracte Desigiier/2000 şi de asemenea este un pionier în privinţa introduccrii tehnologiilor
web/Intranet/Internet de la Oracle. Tebnologiei Oracle i se datorează desprinderea de
constrângerile hardware şi concentrarea atenţiei adupra producerii de valoare în activitatea
zilnică prin prelucrarea datelor şi automatizarea sistemelor informaţionale.
Domeniile de specializare ale soluţiei CR05 sunt destul de diverse: distribuţie,
servicii, tricotaje, industrie, bănci, societăţi de valori mobiłiare şi, nu în ultimul rând,
domeniul utilităţilor publice, Acesta din urmă este reprezentat de recente irnplernentări de
succes, precum Compania de utilităţi publice Focşani, RAJAC Iaşi, Apa Nova Ptoieşti,
Etectrica Banat, Cu excepţia domeniului utilităţilor, CROS nu are o specializare verticală
clar demarcată, generalitatea procedurilor şi modelelor pe care e include asigură adapta
bilitatea sistemului integrat CR05 pe diverse domenii de activitate.
In domeniul utilităţiłor publice, realizările notabile menţionate rnai sus s-au
materiatizat şi într-un premiu de excetenţă conferit firrnei de IDG Romônia pentru
proiectul realizat fn cadrul companiei Apa Nova Ptoieşti. CROS FRC (Facturare şi Relaţii
cu Clienţii) este singura soluţie românească pentru managernentul furnizării serviciilor şi al
relatiilor cu clienţii. La Bînary 2003 această soluţie este premiată de Oracle România, ca şi
confirmare a performanţelor demonstrate de soluţia CROS FRC, dar şi a statutului speciał
al firmei în parteneriatul cu 0racle3.
Acoperirea pieţei României este facilitată de parteneriatele încheiate cu firme de IT
din mariÎe oraşe care promovează CROS, fac parte din echipele de proiect şi oferă ulterior
suport tehnic şi consultanţă beneficiarilor de souţii CROS.
Şi încă o precizare: certificarea ISO 9001 constituie o garanţie pentru tehnologia
înaltă investită în produsele CRlsoft, managementul modern şi politica de înaltă calitate
menite să fmbunătăţească continuu produsele şi să satisfacă cerinţele fiecărui client.
6.3.1.1. Ăvantaiele soluliei CROS
CRlsoft Orgamzation Server (CROS) este un sistem integrat ce oferă suport
informaţional pentru toate activităţile dintr-o organizaţie modernă, Realizat integral în
România, se bazează pe tehnologia Oracte: serverele de aplicaţii Oracle Inĺernet
Application Server, instrumente de dezvoltare Oracle Designer şi Oracte Developer.
Menţionăm câteva dintre avantajele implementării sale:
• informaţii pertinente, disponibile rapid pentru susţinerea proceselor decizionale
la toate nivelurile;
• respectarea procedurilor de lucru, asigurată prin integrarea strânsă a sistemului
informatic în fluxurile din organÍzaţie;
• creşterea eficienţei prin organizarea mai bună a activităţilor;
http://wwwcrisoftroĺNoutati/noutatihtml4oracle.
 _____

PASCAL Tudor
252 Soluliiinformalice intcgrate ueutru gestiunea afacerilor-[BP Cauđolul 6 253

(uz personal)funcţionalitate extínsă prin transferul experienţei îngtobate fn modelele de

referintă existente fn CROS;
Medul Modul
• adaptarea la mediul legislativ şi de afaceri românesc, cu respectarea totodată a Modul
DATE ADMINI$

310440501RSL201140
principiilor intemaţionale;
• îmbunătăţirea calităţii interne prin implernentarea unor sisteme conforme cu
standardele din seria ISO 9000;
ENTAR ARTICOLE !TRARE

• reducerea substanţială a costuriłor de exploatare a sistemului informatic prin

cR
integrarea completă a diferitelor cornponente ale sistemului CROS în rnod transparent, fără
a fi necesare proceduri de transfer în aplicaţiile CROS; d

• verificarea şi corelarea automată a datelor, asigurând pertinenţa acestora; d

performanţe la cel mai înalt nivel chiar şi în sisterne cu volume foarte mari de Modul
ModuI
date sau cu rnulţi utilizatori (sisternul CROS poate lucra cu baze de date de dirnensiuni de COMENZI
ModuI-
APROVI
ZIOHARE
CONTABILITATE
ordinul zecilor de gigabytes sau cu l 50-200 de utilizatori conectaţi sirnultan); .
rrT'4i. GEN ERALA
RECEPTIE

• siguranţă, securitate sporită, deschidere şi portabilitate completă a datelor. CerI

ţj
datorată arhitecturii tehnice şi tehriologiei Oracle.
Avantajele prezentate mai sus sunt, indiscutabil, o excelentă recomandare pentru un
pachet integrat caÍe incorporează experienţa celor Î 1 ani de prograrnare pe piaţa
românească şi garantează o eficienţă rnaximă cost-performanţă prim
• îmbinarea unei soluţîi la cheie (modele generale) cu flexibilitatea uneí soluţii Modul
Facturll
UntI
Noto ontObiI
generate

i:I

4' Modul
RESURE
1
¶
MARKETING
dezvoltate in interior sau 1 00% la cerere; UMANE

• adaptarea modelului general la specificul organizaţiei;

• reducerea cheltuielilor necesare pentru realizarea, întreţinerea şi menţinerea în Fig. 6.16. Structura CR05
pas cu evoluţia tehnologică a unui sistem dezvoltat la cheie sau în interior.

6.37.2. Module CROS
După curn observăm din structura CROS (vezi figura 6i6), sisternul său nervos
este modulul Contabilitate Generală. Sistemul geneează autornat înregistrările în conta
biÎitate pe baza unor reguli prestabilite, fiind operate manual doar validările cores
punzătoare înregistrărilor sau altor operaţii atipice, In acest mod, personalul care lucrează
la departamentul contabilitate este eliberat de munca de rutină şi se poate concentra asupra
analizelor economice şi asupra funcţiei de control financiar intern. In consecinţă:
• creşte eficienţa activităţilor desfăşurate în acest departamenţ
• rapoartele pot fi disponibile în momentul în care simt solicitate şi nu la jumătatea
lunii viitoare;
• cahtatea informatiei este mai bună, deoarece multe verificări sunt efectuate în
mod automat;
Cum acest modul de contabilitate generală are fancţionalităţi limitate, pentru
operaţiunile care privesc relaţiile financiare cu terţii şi gestiunea disponibilităţilor băneşti
există funcţii speciale care automatizează şi aspectele Îegate de scadenţe, evidenţă analitică
la nivel de document şi planificarea cash-flow-ului, Aceste funcţii sunt deţinute de modulul
Incasări şi Plăţi, a cărui implementare oferă următoarele avantaje:
• disponibilităţile băneşti ale organizaţiei sunt gestionate şi folosite mai eficient,
• rapoartele curente, personalizate ori la cerere sunt disponibile rapid;
• calitatea excelentă a informaţiei, majoritatea verificărilor fiind făcute automat.
Toate datele referitoare la angajaţii firmei sunt înregistrate şi urmărite în cadrul
modulului Resurse Umane care gestionează datele din structura organizatorică a firmei şi
datele personale ale angajaţilor potrivit posturilor şi ftincţiilor pe care le ocupă şi realizează
calculul, contabitizarea şi gestiunea salariilor acestora, Se pot delimita în acest caz două
categorii de avantaje, Cele referitoare la utilizarea modulului CROS HR în domeniul —

• flexibilitatea sistemului permite adaptarea rapidă şi cu costuri minime a
contabilităţii la schimbările din organizaţie, fără a pierde controlul;
• pot fi obţinute rapid şi simplu rapoarte la cerere, printr-o interfaţă prietenoasă.
resurselor umane constau fn:
• operarealvizualizarea datetor numai de către utilizatorii ce au primit autorizare
din partea administratorului de sistern;
• posibilitatea modelării şi definirii structurii organizatorice a firmei;
• definirea funcţiilor şi posturilor (sarcini, competenţe, studii necesare etc.);
PASCAL Tudor
254 $oluhii înfermatîce întegrate uentru estiunea afaccrilor-[RP
(uz personal)
• obţinerea automată a fişei funcţiei şi/sau postului şi alocarea personalului pe
funcţii şi posturi;
• obţinerea unor rapoarte de evaluare a personalutui pe posturi;
310440501RSL201140
• configurarea şi rułarea oricăror alte rapoarte personalizate.
Avantaj ele utilizării modulului C'ROS HR în dorneniul salarizăriî sunt:
—
• fnregistrarea facilă a pontajelor;
• calcułul personalizat al salariilor;
• fnregistrarea unică a documentelor justificative pentru reţineri;
• urmărirea retinerilor;
• refacerea situaţiei unui angajat dintr-o anumită perioadă;
• definirea facilă a rapoartelor cu export sau irnport de variabile în fişiere de tip
XML, PDF, HTML, CSV etc.
Modulul Comenzi Clienţi deţine funcţii ce permit organizarea procesului de
vânzare. Avantajele implementării acestui modul sunt:
• disponibiłitatea imediată a unor informaţii verifkate cu privire la con
tracte!comenzi, livrări şi facturi, la nivelul de detaliere cerut de utihzator;
• creşte eficienţa în vânzări datorită degrevării personalului de problemele admi
nistrative;
• stabilirea preţurilor, programarea livrărilor şi alte procese sensibíle se realizează
controlat, sistemul garantând respectarea procedurilor de lucru;
• scade nivelul stocuritor, iar pe de altă parte se reduce numărul de comenzi
pierdute datorită rupturilor de stoc;
• devine posibiÎă adaptarea permarlentă ta cerinţele pieţei, cu costuri rninirne.
Cu modulul Aprovizionare Receptie activitatea de aprovizionare poate fi gestionată
eficient prin intermediul funcţiilor pentru: evidenţa furnizorilor şi a datelor despre articolele
funiizate de aceştia, preluarea şi centralizarea cererilor de aprovizionare din organizaţie,
procesul de aprobare a acestora, selecţia fumizomlui şi elaborarea comenzilor de apro
vizionare, recepţia şi urmărirea financiară a relaţiei cu furnizorii. Avantajele principale sunt:
informaţii pertinente despre aprovizionare şí stocuri;
posibilitatea setecţiei furnizorului, emiterea autornată a comenzilor de aprovizio
nare şi recepţie controlată;
• minimizarea stocuritor.
După cum se observă în figura 6.15, pe lângă ceea ce am prezentat mai sus, se
regăsesc în sistem moduloie:
• Inventar, pentru evidenţa capitalului fix care, pe lângă gestiune, amortizare şi
contabilizare. are trăsäturile unui sistem de mentenanţă şi poate fi integrat cu o bază de
date geografică (sistem GIS);
• Comenzi Interne şi Lansare Consumuri, pentru reatizarea activităţilor de
programare şi urmărire a producţiei. Sistemul este deosebit de flexibil şi sub acest aspect
deoarece poate fi implementat atât în companiile care au producţie de serie sau de unicate,
cu producţie continuă sau pentru lucrări şi servicii;
• Marketing.
CawtoIuI 6 255
Hotărârea GuvernuÎui privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza case de
marcat fiscale va fi odată şi odată pusă propriu-zis în aplicare, iar sistemul CROS răspunde şi
acestei cerinţe prin aplicaţia Case de Marcat, Sigur că nu este vorba despre o aplicaţie
singulară pe piaţă, principalul său am este dat de integrarea cu celelaÎte componente CROS.
Arhitectura client!seiwer a sistemului este adaptată modului de exploatare a unei astfel de
aplicaţii: toţi operatorii lucrează simultan pe aceeaşi bază de date, local sau Ia distanţă.
Tehriologîa informatică de vârf care stă la baza acestei aplicaţii permite verificarea în timp
real a mai multor condiţii de validare definite, garantând corectitudinea datelor din sistem.
Pentru firmele cu activitate comercială, mai ales dacă aceasta se desfaşoară prin
mai multe puncte de vânzare dispersate teritorial, CROS este o opţiune serioasă, prin care
spinoasa problemă a gestiunhi stocurilor şi corectitudinii vânzătoriÎor şi gestionarilor fşi
găseşte rezolvare, Sigur că infrastructura pe care o presupune acest sistem cere un buget
consistent, mai ałes în ce priveşte componenta de reţea & comunicaţii.
In fine, opţional se pot implementa CRlsoft-SEN, un sistem expert care acoperă
problematica łegată de normare şi optimizarea proceselor tehnologice sau CRlsoft-Plan,
un sistem de planificare şi urmărire a resurselor unei firme pe proiecte/activităţi şi
atingerea obiectivelor propuse prin alocare optimă.
Aşa cum am arătat, în politica CRJsoft relaţiile cu clienţii ocupă un loc Ímportant.
Prin departamentul Suport Tehnic firma oferă serviciul cu acelaşi nume care, pe baza unui
contract anual, asigură:
• acmalizarea modulelor CROS (noi reglementări legislative, extindere de
funcţionalităţi, modificări tehnologice);
• asistenţa pentru rezolvarea problemelor tehnice;
• informaţii despre noutăţi, acmalizări, rezolvări aÎe problemelor tehnice prin
publicare pe web sau comunicare prin e-mail.
Ła final...
Eficient, dinamic, fiexibil sunt trei atribute prin care putem descrie sistemul CROS.
Concluzia noastră este că, la categoria mega-aplicaţii de întreprindere, CROS deţine o
poziţie importantă pe piaţă (100 de cłienţi, peste 1.000 de utilizatori), Pentru produsele din
categoria ERP 1, putem considera că oferta fumizorilor de soluţii „Madé in Rornania" este
mulţumitoare. Totuşi, trebuie să avem în vedere că piaţa internaţională, aplicaţiile ERP au
păşit de mult într-o nouă etapă, sub denumirea ERP 11, XRP sau iERP, caracterizată prin
orientare pe client, strângerea legăturilor cu partenerii, interacţiuni e-business, Şi pentru că
prin soluţia ERP propusă CRlsoft şi-a confirmat valoarea, aşteptăm cu interes evoluţia
sistemului CR05 în lumea afacerilor electronice.
0.3.8. Ăhte urezcnţo no(ahde ue iiiaţa romanească
Nu ar fi corect să fncheiem turul românesc aici, în condiţiile în care sunt multe alte
firme care au un cuvânt de spus. Cu menţiunea că ne-ar fi foarte greu să cuprindem în
prezentarea noastră „toate prezenţele" de pe piaţa aplicaţiilor de întreprindere, încercăm să
j trecem fn revistă alte soluţii care şi-au făcut remarcată prezenţa în România.
PASCAL Tudor
256 Solutu intormatico intcgrate rieutru icstiuuea afaceriłor-EBP
(uz personal)
În ceea ce priveşte produsele internaţionale, pe lângă ce1e prezentate, şi altele se
regăsesc pe piaţă, propuse de §liale ałe firrnelor internaţionale ori distribuitori autorizaţi:
LLP Bucharest, distribuitor şi integrator de sotuţii (Navision, SunSystems,
310440501RSL201140
Pivotal), mernbru al grupului britanic LLP. LLP Group este o cornpanie britanică al cărei
obiect de activitate este implernentarea de soluţii soflware, servicii de consuhanţă.
outsourcing şi suport tehnic pentru ţările din Europa Centrală şi de Est. Soluţiile oferite de
LLP sunt: Navision şi Axapta (MBS). SunSysterns i SunB2B (Systems Union), Pivotal
(soluţie CRÎ\'ĺ de la Pivotal Corporation), iar numărul clienţilor E.C.E, este de peste 300. În
Rornânia predomină implernentările $unSystems, cifra de afaceri a anului 2002 ťiind de 1 ‚8
milioane de dolari.
Info Group, distribuitor autorizat pentru Renaissance CS, suita ERP de la Ross
Systems, producător ERP cu o poziţie bună pe piaţa de rnijloc.
estWest Informatique Roumanie, distribuitor autorizat pentru soluţia Navision de
la Microsoft Business $olutions, Firma deţine 70%, adică 12 din cei 20 de chenţi Navision
fn România4 (câteva exemple: AGIP, BASF, FibrexNylon, Minolta, Alois Dałlmayr. Gfk,
Capra Nera by Deesse of Switzerland).
ATC Romania, distribuitor şi implementator pentru Epicor;
Infosoft, reprezentant Magic în România cu soluţia AS2000, Magic eDeveloper,
iBolt (soluţie EAI şi BPM), CRM şi $CM.
Cât despre soluţiile autohtone, nurnărul lor a crescut semniťicativ în ultimii doi-rei
ani. Unele au derivat din pachete de aplicaţii financiar-contabile (este exernplul B-Org, dar
şi WizRom), altele au fost dezvoltate „de la zero". Deci la categoria soluţiilor româneşti
trebuie să menţionăm şi:
TotalSoft, cu Charisma Enterprise, produs software integrat de gestiune. destinat
companiilor din diverse domenii: vânzări şi distribuţie, construcţii, producţie, medicale,
fmanciar-bancar şi servicii (peste 50 de clienţi în cei trei ani de la lansare).
WizRom Software, cu o poziţie bună pe piaţa de mijloc ( .000 de clienţi),
câştigată în 10 ani de activitate, mai întâi prin modulele ťmanciar (WizCount) şi de
salarizare (WizSalary). Firma a fnceput să câştigă teren şi cu suita sa WizRom E MS
(Enterprise Management $ystem), prin proiecte de anvergură în ultimii trei ani (AVK
Electroputere, Interbrands, Omniasig, JTI, QAB). De asemenea, flrma a investit în
dezvoltarea de soluţii specializate ultimele verticale recent Iansate acoperă sectorul auto
—
(WizAuto) şi activităţile de leasing (WizLeasing).
WizRom EMS reprezintă, în viziunea creatorilor săi, „un instrument modern
pentru controlul şi urmărirea resurselor unei companii, pentru planificarea producţiei şi a
aprovizionării". Soluţia depăşeşte anvergura unei suite tradiţionale ERP, încorporând:
• modul de analiză şi raportare managerială, bazat pe tehnologia OLAP;
• facilităţi de utilizare a tehnologiei codurilor bară în gestiunea depozitelor;
• rnodul CRM, pentru activităţile de marketing derułate din momentul contactării
potenţialului client, până la activitatea de service pentru produsele furnizate acestuia;
„e-Week nr. 97, 2003, p. 8.
WizRom EMS Cheia unui rnanagement modern, în „e-Week"
— nr. 97, 2003, p. 33.
tamtolul 6 251
• deschidere Web, tehnoogie B2B.
Temenos România (fostă Logirnax), cu Armonia, soluţie propusă în 2003,
reprezentând o suită ERP tradiţională, care se adaugă portofoliului mai larg de aplicaţii,
destinate domeniului financiar-bancar. Un prirn contract pentru implementarea suitei
Armonia a fost deja semnat cu Bibco SA.
ADCOS6, care oferă soluţia integrată de gestiune şi management AIS (Advanced
Integrated System). -
Prodinf Sofhvare7, cu o suită ERP EMSYS pentru organizaţii bugetare.
Ager Busines Tech8, cu suita ProHT;
InfoPulse Romania Group9, cu IBS, o suită ERP extinsă cu funcţionalităţi Web.
Pe lângă aceştia, trebuie să menţionăm şi furnízorii de soluţii complernentare ERP.
Cum între primii 1 0 furnizori de aplicaţii de întreprindere a nivel rnondial se regăsesc trei
producători de soluţii CRM!SCM (Siebel, i2 Technologies, Manugistics), şi finnele
româneşti au găsit nişe de piaţă, orientându-se spre dezvoharea de apłicaţii specializate.
Iată câteva exemple:
• sołuţii CRIVĺ: Softwin (e-CRM, ceI mai mare Web Calł Center din Europa de
Est), SOBIS Solutions. Softfxpert (soluţia SFA Expert Mobile Agent).
soluţii Web şi e-commerce: The Red Point, Recognos Romania, ATC
Romania s.a.
O categorie aparte este a fhrnizorilor de servicii IT, fie soluţii complete (hardware şi
software), cum este Genesys Romania, fie soluţii software, fiind numiţi irnplementatori de
sisterne. Câteva exemple: Siemcns Business Services Romania6° (implementator SAP),
Radix Company SA (implementator $AP şi CROS), Institutul de Tehnică de Catcul
(ITC) Bucureşti (irnplementator Baan), Romsys, Advantage Sofbvare Factory etc.
ş i să nu uităm firmełe care oferă servicii de outsourcing IT, sector care sperăm să
se dezvolte într-un ritm mai susţinut în perioada viitoare: Genesys Romania, Softech
SRL, Softline International SRL, S&T Romania, Kepler Prodimpex SA, ADCOS,
AROBS Transilvania Software.
6.30. [RP în Romania: iiaşí spre mMurîzare
În România ultimilor ani, sectorul IT a înregistrat o creştere continuă, cifrându-se în
2002 la 400 rnilioane de dolari. Problerna ar fi ponderea destul de mică a aplicaţiilor de
întreprindere în acest total, de doar 3,75% (15 milioane dolari, în cifre absolute). IĐC
România estimează o menţinere a acestui ritm de creştere, nu foarte susţinut: 20% pentru
56
www.adcos.ro.
www.prodinf.ro.
58
www.ager.ro.
www.infopulse.ro.
60
Este, în fapt, o divizie a Siemens Romania (vezi www.sbs.siemens.ro) pe plan mondial, colosul Siemens
—
se numără între primii l0 furnizori de servicii IT, cu o cifră de afaceri de 5,8 miliarde de euro în 2002.
PASCAL Tudor
258 Solntií informatico integrate nenlru gcstiuuea atacerllor-[RP

(uz personal)
perioada 2OO32OO76t, Conform unui raport SAP, această companie vinde în Rornânia de
15 ori mai puţin decât în filiale similare din alte ţări ale Europei Centrale62.
De ce atunci atâta vânzoleală pe piaţa soluţiilor de întreprindere? Räspunsul se Bíhlíogtafío
310440501RSL201140
găseşte în speranţele ce şi le-au pus toţi producătorii de soluţii ERP, deopotrivă mari sau
mici, în piaţa de mijloc.
Deja nevoile marilor compariii au fost acoperite ele cheltuiesc în continuare în
Depozite de date, Editura Polirorn, Iaşi, 2002
—

cadrul contractelor de întreţinere şi upgrade a soluţiilor alese de aceea, producătorii îşi 1. Airinei, D.
—

mobilizează forţele pentru cucerirea pieţei întreprinderilor rnici şi niijlocii. Chiar dacă 2. Ancuţescu, 1. Inghesuială mare pe piaţa soluţiilor de afaceri, Revista “Capital" nr.
acestea nu-şi permit să cheltuiască Ia fel de mult ca şi clienţii mari, prin număr pot 45 /2 0 0 3
3. Ancuţescu, 1. Preluarea PeopleSoft: război psihologic, Revista “Capital"
compensa valoarea contractelor. -
nr. 45/2003
Segmentul de piaţă al întreprinderilor mici şi mijlocii este cu totul particutar. In ERP: A-Z Implementer ‘s Guide for $uccess, Resource Publishing, 2000
4. Anderegg, T.
comparaţie cu marile corporaţii, din punct de vedere financiar decizia implementării unei 5.Bannan, K. Pieţe virtuate, „PC Magazine", septembrie 2001
soluţii ERP este destuÎ de dificilă, deoarece costurile presupuse sunt greu de suportat. Când 6.Beautty, J. Lumea în viziunea lui Peter Drucker, Editura Teora, Bucureşti, 1998
afirmăm acest lucru ne gândim, desigur, la situaţia din România. Deocamdată, dincolo de 7. Bernroider E., Dfferences in Characteristics of the ERP System Selection Process
sloganuri politice, aruncate cu dărnicie, situaţia întreprinderilor mici şi mijlocii româneşti 8.Koch S. between Smatl or Medîum and Large Organizations, Proceedings of
nu pare a fi deloc roz. Şi totuşi, trebuie să se întâmple ceva, pentru că, dincolo de eforturile AMCIS 2000, pp. 10-25
presupuse, în celălalt taler al balanţei atâmă greu posibilitatea obţinerii avantajelor 9. Browns, T. The integratżon report, Business Integration Journal, february 2003,
strategice faţă de concurenţă, intrarea în lumea e-business şi apropierea faţă de clienţi şi http://www.bijonline.com
fumizori prin realizarea unui lanţ valoric eficient. 10. CarJ, A. ]0 Keys to successful EÁI, Business Integration Journal, march 2003,
Se aşteaptă, aşadar, o ofertă „provocatoare" şi din partea jucătorilor mari (SAP şi hflp://ww.bijonl ine.com
Oracle), care vor intra într-o competiţie a preţurilor cu firmeÎe ce oferă soÎuţii autohtone. 11. Christner, C. Integration Governance. The Business of managing integration,
In plus, liberalizarea sectorului de telecomunicaţii, pregătirea pentru aderarea la UE Business Integration Journal, august 2003, ţţpj/www.bijon1 ine.corn
şi fmbunătăţirea mediului macroeconomic vor stimula implementarea de soluţii integrate 12. Davenport, T.H. Putting the enterprise into the enterprise system, în Harvard Business
pentru afaceri în domeniul telecomunicaţiilor, companiilor furnizoare de utilităţi, în Review nr. 4/1998
sectorul bancar, cel de producţie, precum şi fn administraţia guvernamentală. 13. Dumitriu, F. $istemul informaţional contabil în întreprinderea modernă, Editura
IDC estimează, de asemenea,creşterea cererii pentru soluţii mai complexe atât din Junimea, Iaşi, 2002
partea sectorului guvemamental, cât şi a celui privat, Această tendinţă este dovedită de 14. El Sawy, 0. Redesigning Enterprise Processes for e-Business, McGraw-HilI, 2001
evoluţia pozitivă a pieţei de soluţii destinate administrării relaţiilor cu clienţii (soluţii 15. Espejo, R., Organizational transformation and Learning. A cybernetic approach to
CRM). „In timp ce soluţiile CRM aproape că nici nu existau pe piaţa românească în urmă Schuhmann, W., management, John Wiley & Sons, 1999
cu doi ani, în 2002 conceptul CRM a câştigat o mai mare notorietate şi acceptcire îu Schwaninger, M.,
rândul companiitor româneşti, care încep să înţeleagă multiplele beneJicii oferite de BileJlo, U.
16. Espejo, R. Schuhmann, W., Schwaninger, M., Bilellor, U., Organizational
acestea", afirmă analistul IDC Laurenţiu Popescu.
transformatîon and leqrning. A cybernetic approach to management,
Piaţa IT în România este încă slab educată şi motivată, apreciază unii analişti, dar
John Wiley & Sons, 1999
parcurge clar un proces de maturizare, iar tendinţele de creştere sunt reale şi cu acoperire
17. Fînaru, L. $isteme informaţionale şi gestiuneaJnanciară a întreprinderii, Ed.
pe termen lung. Junimea, Iaşi, 2000
Multe Iucruri bune s-au întâmplat în IT-ul românesc în uttimii ani. Pesimiştii ne vor 18.Fînaru, L., Oracle în lumea eBusiness şi ERP, Net Report, decembrie 2001
contrazice, dar noi dorirn să dăm o notă optinlistă acestui final de capitol şi de carte şi să sperăm că
Fotache, D.
toate lucrurile bune, fie ele din zona afacerilor sau academică, a Iegislativului sau a iniţiativelor
19. Fînaru, L., QAD MFG/PRO, O soluţie ERP de succes în România, Net Report,
private, anunţă timpuri mai fericite pentru informatica rornânească, Şi când spunern asta ne gândirn
cel mai mutt ta tinerii absolvenţi de Informatică economică pe care i-am pregătit şi cărora le-am Fotache, D. martie 2002
insuflat curajul de a alege o carieră IT în România. 20. Fînaru, L., Siveco Ápplications un ERP made in Romania Net Report, mai
— „ “,

Fotache, D. 2002
21.Fînaru,L., Thînk client! Cu B-Org, Net Report, iulie 2002
Fotache, D.
61 22.Fînaru,L. $isteme informaţionale şi gestiuneajînanciară a întreprinderii, Editura
Ancutescu, 1., Înghesuiată mare pe piaţa sotuţiilor de afaceri, „Capital", nr. 45/2003, p. 21.
62 Junimea, aşi, 2000
Idem.

4
PASCAL Tudor
260 Solutii nformatice ĺntetate nentru lestiunea afacerilor-ERP
Bihuograĺie
(uz personal)
23. Fotache, D.,
Fînaru, L.
24. Fotache, D.,
CR05— un ERP care gândeşte româneşte, Net Report, iunie 2002
47. Jakovljevic, P. J. Baan and SSA GT merge toform a mid-inarket empire with au
$ide", www.technologyevaluation.com, iulie 2003
‘7ron
261

Đilema românească ERP, Net Report, februarie 2002

310440501RSL201140
Fînaru, L.
25. Fotache, D.,
Fînaru, L.
PeopleSoft în lumea pariuritor Internet şi ERP, Net Report, ianuarie
2002
48. Jakovfjevic, P. J. Baan seeking a new foster home, www.t
2003
49. Jakovljevic, P. J. Stalted Oracte Fumbli;zgfor A Jwnp-$
echnologyevaluation.com, mai

tart Kit,
26. Fotache, D., Scala în lumea ERP-urilor româneăti, Net Report, aprilie 2002 www.technologyevaluation.com, 2002
Fînaru, L. 50. Joseph, T. The democratization of integration, Business Integration Journa
l, april
27. Fotache, D., Socrate sau arta de a stăpâni informa,tia
„
“, Net Report, august 2002 2003, http://www.biionIine.com
Fînaru, L. 51. Koch, C. The ABCs ofSupply Chain Management, www.cio.com/resear
ch/erp,
28. Fotache, D., Solu,tii ERP — SAP P13 System, Net Report, octombrie 200 l 2003
Fînaru, L. 52. Laroia, A., Business drivers, Business Integration Journal, february 2003,
29. Fotache, D. Groupware. Metode, tehnici şi tehnotogii pentru grupuri de lucru, Sayavedra, L. http:/ĺwww.bijonline.com
Editura Polirom, Iaşi, 2002 53. Larouse Dicţionar de informatică, Editura Niculescu, Bucureşti, 2000
30. Fotache, M SQL. Dialecte DB2, Oracle şi Visual FoxPro, Editura Polirom, 2001 54. Linthicum, D. Enterprise Application Integration, Addison-Wesley, 2000
31. Fotache, M., Visual FoxPro, Ghidnt dezvottării aplicaţiitor profesionate, Editura 55. Liţă, E.A., Cine se teme de outsourcing, în „PC Magazine" România, noiemb
Brava, 1., Połirom, Iaşi, 2002 Ş erbănescu, D. rie
2002
$trîmbei, C., 56. Meşniţă, G. Introdttcere în afaceri electronice, Editura Junimea, Iaşi, 2002
Creţu, L 57. Meşniţă, G. Sistemele informaţionale contabite în contextul globa[izării, Editura
32. Galliers, R., Strategic Information Management. Chattenges and strategies in Junimea, Iaşi, 2002
Leidner, D. inanaging information systems, Butterworthi-Ieinemann, 2003 58. Moldovan, M. E-procurement, Net Report, aprilie 2001
33. Garland, R. SAP crosses the chasm, www.technologyevaluation.com, 2001 59. Myerson, J. Enterprise Systems Integration, Auerbach Publications, 2002
34. Garland, R. Collaborative Commerce: ERP, CRM e-Procurement, and SCM Unite! 60. Munteanu, A. Auditul sistemelor informaţionale contabile. Cadrul general, Editura
A Series Study, www.technologyevaluation.com, septembrie 2001 Polirom, łaşi, 2001
35. Georgescu, M. Pieţete etectronice şi izet-economia, în volumul Sisteme informaţionale 61. Năftănăilă, 1. Dicţionar de Internet şi telecomunicaţii, Editura Tehnică, Bucureşti,
pentru afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 2002 2000
36. Ghilic-Micu, B., e-Activităţile în societatea informaţională, Editura Economică, 62. O'Brien, J. Management Information Systems: Managing IT in the E-Business
Stoica, M. Bucureşti, 2002
37. Gruden, A., Enterprise, Mc-Graw HiII, 2002
Business Process Integration: the next wave, Business Integration 63. O'Leary, D.E.
Strannegard, P. Enterprise Resource Planning Systems, Cambridge University Press,
Journal, january 2003, http://www.biionline.com)
38. Haan, A. 2000
Web services: a sea change takiugplace, Business Integration Journal, 64. OpreaD. Analiza şi proiectarea sisteinelor informaţionale economice, Editura
february 2003, http://www.biionline.com
39. Hayes, 1. Making the decision to outsource, http://cutter.com/consortium, 2001 Polirom, łaşi, 1999
40. Henkel, J. 65. Oprea, D. Premisele şi consecinţele informatizării contabilităţii, Editura Graphix,
The Enterprise Nervous Systems, Business Integration Journal, may
2003, http://www.bijonline.com Iaşi, 1994
41. Herrera, J. 66. Orenstein, D. Enterprise Application Integration, Business Integration Journal, 2003,
Organizational readiness for EAJ, Business Integration Journal, march
2003, http://www.bijonline.com http://www.biionline.com
42. Hooiman, D. Inventoiy Plann ing & Optimization: Extending Your ERP System, 67. Plesko, D., Web services and enterprise integration: friends, izotfoes, Business
www.technologyevaluation.com, 2003 Lee, M. Integration Joumal, october 2003, http://www.bilonIine.com
43. Hossain, L., Enterprise Resottrce Ptanning: gtobal opportunities and chattenges, 68. Roceanu, 1. Compoziţia şi gestionarea lanfului de distribuţie, în ‚ComputerworId
Patrick, J.D., łdea Group Publishing, 2002 Profesionaľ' nr. 7, 2003
Rashid, M.A. 69. Rosenberg, M.J. e-Learning. Strategies for delivering knowžedge in the digital age,
44. Jakovljevic, P. J. Intentia braces for its ongoing roller-coaster ride, McGraw-HiJI, SUA, 2001
www.technologyevaluation.com, iulie 2002 70. Sabău, M. Soluţii pentru probleme economice, Net Report nr. 125/2003
45. Jakovljevic, P. J. Peoplesoft building muscles to overcome the rough patch, 71. Saini,A. Demysting the Enterprise Service Bus, Business Integra
tion Journal,
www.technologyevaluation.com, 2002 september 2003, httPt/!Www.biionhine.com/Issue.asp?IssueId47
46. Jakovljevíc, P. J. Scala Shows Far More Than A Bit OfA Backbone, 72. Sârbu, M. ĆRM— un termen ta inodă, Net Report, mai 2002
www.technologyevaluation.com, 2002 73. Schmidt, J. EAILestyte Evatuation, Business Integra
tion Journal, april 2003,
http://www.bijonline.com
PASCAL Tudor
262 SoIutii inÍormatice integrate euttu gesliunea afacerilor-ERP Biblůografle 263
(uz personal)
74. $chmidt, J. From Y2K to P2P. The next big embarrass,nent for the ITlndustry?,
Business Integration Journal, january 2003, http://www.bijonl ine.coiu
107.
108.
www.crisofl.ro
www.iash.org.il
75. Secmerean, E. Deschiderea Oracte, în „e-Week" nr. 97, 2003 109. www.ibm.coml
310440501RSL201140
76. Sifter, C.

77. Smalley, C.P.

Integration reusabiłity, Business Integration Journal, august 2003,
http://www.bijonline.com
CRM Now what?, www.technologyevaluation.com, 2002
110.
111.
112.
www.ifsworJd.com
www.infopulse.ro
www.ism.wsl
78. Surmacx, J. Mix and Match ERP, www.cio.com, 2002 113. www.itaa.org
79. Tadjer, R Enterprise Resource Planning, în Internetweek, aprilie 1998 114. www.itac.ca
80. Tatomir, C. Managementul lanţului de distribu,tie dintr-o cu totul altă perspectivă, în 115. www.metagroup.com
Computerworld Profesional, nr. 7, 2003 116. www.nasscom.org
81. Tcherevik, D. Integrated Content Manageinent, Business Integration Journal, february 117. www.nsda.net/home.asp
2003, http://www.biionline.com 118. www.oracte.com/ro
82. Tomas, J-L. ERP etprogiciels integres. La mutation des systemes d'information, Ed. 119. www.prodinf.ro
Dunod, Paris, 1999 120. www.qad.com
83. Topală, D. V., Dicţionar economic englez-romôn, Editura Economică, Bucureşti, 1999 121. www.sap.com/romaniaJ
Pitiriciu, 8. 122. www.scala.net
84. Turban, E., Information Technotogy for management, John Wiley & Sons, 2002 123. www.seebeyond.com
McLean, E., 124. www.siebel.com/whatiscrm/solutjonhtm
Wetherbe, J.
125. www.siveco.com
85. Van Huizen, G. The new economics of integration, Business Integration Journal, juty 126. www.siveco.ro
2003, http://www.bijonline.com
127. www.software.ie
86. Vuici, M. Industria TI în România 2002, în e-Week, nr. 97, 2003
128.
—

87. Ward, J. Investing in information systems. evaluation and management, www.softwincrm.com

129. www.ssagt.com/
Chapman & HaII, 1996
130. www.supply-chain.orgl
88. Wilkov, R. $ervice-Oriented integration for Legacy environments, Business
131. www.tibco.com
Integration Journal, j anuary 2003, http://www.biionline.com
89. ***
$isteme informa,tionate, Editura Timpul, Iaşi, 2002 J 32. www.transart. ro
90. Globalizarea şi educaţia economică universitară, vol. 1, 2, 3, Editura 133. www.witsa.org
Sedcom Libris, Iaşi, 2003
91. Opinii. Outsourcing —pro şi contra, PC Magazine România, noiembrie
2002
92. Probleme actuate în realizarea sisteinelor informaţionate pentru
conducere, Iaşi, 2001
93. Sisteme informaţionale pentru afaceri, Editura Potirom, Iaşi, 2002
94. bttr:ĺ/wwwinterysolutions.com
95. http://www.sybase.com/content/l018514/BPI_8uiteW P.pdf
96. www.metagroup.com
97. www.adcos.ro
98. www.ager.ro
99. www.agora.ro/
100. www.anis.ro
101. www.aries.ro
102. www.bijonline.com
103. www.brai nstorm-group.com
104. www.capsresearch.org
105. www.conspectus.com
106. www.crescendo.ro
--