PROIECTAREA ŞI

MANAGEMENTUL
PROIECTELOR EUROPENE
Prof. Dr. Ing. Andrei SZUDER
szuder@ctanm.pub.ro

A.SZUDER
 FAZA DE ANALIZĂ A
PROIECTULUI

Prof. Dr. Ing. Andrei SZUDER

szuder@ctanm.pub.ro

A.SZUDER
 Metoda Logframe-
Faza de analiza

PROCES
Pas 1 Pas 2 Pas 3 Pas 4 Pas 5 Pas 6
Analiza Poltica Analiza Analiza Alegerea Logica
Stakeholder institutionala Problemei Obiectivelor Strategiilor interventiei

METODE
Analiza
Matricea Arborele Fezabilitatii;
Strategiei Analiza Arborele Analiza Logframe
Problemelor
Stakeholders SWOT Obiectivelor Cost-Beneficiu &
Cost-Eficacitate

A.SZUDER
 Faza de analiză a
proiectului

•Analiza grupurilor de interese

•Politica instituţională

•Analiza problemelor

•Analiza obiectivelor

A.SZUDER
 Analiza grupurilor de
interese - Stakeholders

• Prima sarcină în faza de analiză este

determinarea celor ce ar putea fi
implicaţi sau afectaţi de proiect.
• Ca grup de interese pot fi definite
persoanele, grupuri de persoane,
organizaţii, instituţii care sunt sau ar
putea fi interesate sau afectate de
proiect.
• Prin analiză se identifică problemele
cheie, obligaţiile şi oportunităţile cu care
se confruntă aceste grupuri de interese

A.SZUDER
 Analiza grupurilor de
interese
Atitudinea grupurilor de interese este
importantă deoarece:
• Poziţia lor faţă de proiect poate fi una
critică aceasta condiţionând succesul
sau insuccesul lui.
• Pot în anumite situaţii înţelege mai bine
dacă un proiect este realizabil sau nu,
cât şi acţiunile şi resursele necesare
pentru realizarea proiectului.
• Pot furniza informaţii importante pentru
derularea proiectului.

A.SZUDER
 Analiza grupurilor de
interese
Analiza grupurilor de interese trebuie să
cuprindă următoarele etape:
• Identificarea lor.
• Culegerea de informaţii despre ei.
• Identificarea obiectivelor lor.
• Determinarea punctelor lor tari şi a
slăbiciunilor.
• Identificarea strategiilor lor.
• Prognozarea modului lor de reacţie la
proiect.
• Elaborarea unei strategii faţă de ei.

A.SZUDER
 Analiza grupurilor de
interese
Pentru a identifica grupurile de interese, se
poate începe prin a răspunde la următoarele
întrebări :
• Ce trebuie să cunoască planificatorii
proiectului?
• Cine va lua deciziile asupra proiectului?
• Al cui sprijin activ este esenţial pentru
succesul proiectului?
• Părerile şi experienţa cui sunt relevante?
• Cine are dreptul să fie implicat (partener)?
• Cine ar putea fi ameninţat de proiect?

A.SZUDER
 Analiza grupurilor de
interese
Răspunsurile la aceste întrebări
trebuie să ducă la complectarea
unui tabel cu grupurile de interes

A.SZUDER
 Analiza grupurilor de
interese
Informaţiile despre grupurile de
interese pot fi colectate prin:
• Conversaţii particulare
• Participare la workshopuri
seminarii, conferinţe
• Analiza mass mediei, citirea de
reviste specializate, consultarea de
pagini WEB, consultarea băncilor de
date

A.SZUDER
 Analiza grupurilor de
interese

Următoarele atitudinii trebuiesc

evitate în politica de comunicare:
• "Noi ştim ce este bine pentru voi".
• "Noi ştim ce vrea lumea".
• "Oamenii sunt la fel şi se comportă
la fel oriunde s-ar afla".

A.SZUDER
 Analiza grupurilor de
interese
Scopul analizei se realizează identificând:
• motivaţia grupurilor de interese în legătură cu
problemele abordate şi cu implicarea lor în
proiect
• conflictele şi interesele comune între grupurile
de interese, care vor afecta gradul de risc al
proiectului
• relaţii existente şi potenţiale între grupurile de
interese care pot fi construite pentru a spori
persperctivele de succes ale proiectului
• modurile concrete prin care diferitele grupuri de
interese pot participa la proiect

A.SZUDER
 Analiza grupurilor de
interese
Următoarea listă de probleme de discutat, poate
fi avută în vedere:
• Ce roluri şi responsabilităţi trebuiesc asumate de
către fiecare grup de interese dacă proiectul are
succes?
• Sunt rolurile şi responsabilităţile plauzibile şi
realiste?
• Ce răspunsuri negative ar putea fi din partea
grupurilor de interese şi care ar fi impactul lor
asupra proiectului?
• Cât de probabile sunt aceste răspunsuri negative
şi reprezintă ele riscuri majore pentru proiect?

A.SZUDER
 Analiza grupurilor de
interese
GRUPUL DE INTERESE
Cadre din întreprinderi
Întreprinderi
Universităţi româneşti
Universităţi partenere din UE
Alte insituţii de învăţământ superior din
România
Ministerul Educaţiei
DOMENIUL DE INTERES
Formare profesională
Perspective de avansare
Calificări noi
Personal mai bine calificat
Implicarea în planificarea proiectului şi
luarea de decizii.
Adaptarea unei noi curriculue conform
cerinţelor pieţii muncii.
Finanţarea
Implicare în proiecte viitoare
Managementul proiectului
Lărgirea cooperării internaţionale
Dezvoltarea cerectării în viitor
Implicarea în proiecte viitoare
Informare despre implementarea
proiectului.
Acces la rezultatele proiectului.
Costuri recurente mari.
Pierderea controlului asupra universităţilor.
Imaginea publică.
Acreditarea de noi cursuri.
A.SZUDER
CERINŢE PENTRU A AVEA
SPRIJINUL LOR ÎN PROIECT
Consultarea în dezvoltarea noului
curriculum.
Accesul liber la formarea profesională .
Consultarea în dezvoltarea noului
curriculum.
Implicarea în dezvoltarea noi scheme
practice de muncă.
Implicarea continuă în planificarea
proiectului şi luarea de decizii.
Sprijin din partea ierarhiei universitare.
Relaţii bune de lucrucu ceilalţi parteneri din
proiect.
Formarea responsabililor
Implicarea permanentă a ierarhiei
universitare
Relaţii bune de lucrucu ceilalţi parteneri din
proiect.
Mecanismele pentru a asigura o implicare
activă în diseminarea rezultatelor
proiectului
Consultarea în planificarea şi
implementarea proiectului.
Evidenţierea caracterului naţional al
proiectului
MODUL DE PARTICIPARE
Informarea despre derularea proiectului.
Implicarea în realizarea stagiilor în
producţie.
Consultarea asupra necesităţilor şi
priorităţilor de formare profesională.
Informare asupra derulări proiectului.
Consultarea asupra necesităţilor şi
priorităţilor de formare profesională.
Implicarea în realizarea stagiilor în
producţie.
Parteneriate cu universităţi din UE în
planificare şi implementarea
proiectului.
Particparea la activităţile curente
Parteneriate cu universităţi din România în
planificare şi implementarea
proiectului.
Particparea la activităţile curente.
Informarea despre activităţile curente.
Informarea despre posibilităţile de
diseminare.
Implicarea în dezvoltarea curriculei şi a
materialelor didactice.
Consultarea referitor la planificarea şi
implementarea proiectului
Informare despre activităţile curente.
 Diagrama Venn

• Diagrama Venn este o metoda comunitara

care sprijina identificarea personajelor
cheie în dezvoltarea locala si pentru
actorii locali asigura implicarea în
gândirea comunitara.
• La analiza unui subprogram de dezvoltare
trebuie să se determine locul
actorilor/grupurilor tinta implicati, prin
desenarea unor cercuri mici, mijlocii si
mari, reprezentând importanta grupurilor
în privinta proiectului.
A.SZUDER
 Diagrama Venn

• Aceste cercuri pot fi plasate în dreptul

desenului care reprezinta tema de
dezvoltare în mai multe pozitii:
1. Cerc extern, care reprezinta faptul ca actorii
grupului nu au interescomun cu tema de
dezvoltare.
2. Cerc tangent, care reprezinta schimb de
informatii între actori si aria de dezvoltare.
3. Suprapunere partiala, care reprezinta o
anumita cooperare între actori si aria de
dezvoltare
4. Suprapunere accentuata, care înseamna o
cooperare intensa.

A.SZUDER
Diagrama Venn

Cooperare intensă

PROIECTUL

A.SZUDER
 Matricea de conflict
si parteneriat.
• Determinarea grupurilor interesate,
neutre si oponente se realizeaza prin
utilizarea matricii de conflict si
parteneriat.
• În aceasta matrice se va analiza
fiecare grup identificat în cadrul
Diagramei Venn, punând în evidenta
situatia lor fata de ceilalti.

A.SZUDER
Matricea de conflict si
parteneriat.

A.SZUDER
 Matricea de conflict
si parteneriat.
• Spatiul deasupra diagonalei matricei
caracterizeaza parteneriatul,
• Spatiul sub diagonala sunt posibilitatile de
conflict.
• Aceasta metoda aduce în evidenta relatiile de
interes a grupurilor active, astfel încât se poate
ajunge la o discutie care duce la un consens
referitor la aceste relatii.
• Dupa realizarea acestei matrice se poate vedea
mai clar care sunt fortele care se aliniaza lânga
un plan de dezvoltare într-o anumita zona,
sprijinind planificarea strategica , realizarea
cooperarii si implicarea actorilor locali.

A.SZUDER
 ETAPA PROIECTULUI
PARTICIPARE
ANALIZĂ PROIECTARE IMPLEMENTARE EVALUARE
Nume
Satakeholder........
...........................
DECIZIE

SPRIJIN

CONSILIERE

PARTENERIAT

NEPARTICIPARE

A.SZUDER
 Politica instituţională

Politica unei instituţii / organizaţii

reflectă direcţia organizării
conducerii şi principiile de conduită
într-un anumit mediu (cultural,
economic, tehnologic, social şi
ecologic), care reprezinta criteriile
fundamentale ale acţiunii si luării de
decizii.

A.SZUDER
 Politica instituţională
Pentru a definii politica instituţională este util a
se da răspunsuri la următoarele întrebari:
• Ce tip de cereri trebuiesc satisfăcute de către
serviciile oferite de instituţie?
• Ce exigenţe trebuie să îndeplinească serviciile
oferite?
• Care este raza geografică de acţiune?
• Ce poziţie se doreşe a se obţine?
• Care sunt principiile care determină conduita
faţă de parteneri (de piaţa)?
• Care este atitudinea instituţiei în faţa
problemelor sociale curente?
• Care este poziţia instituţiei faţă de instituţiile
statului / U.E?
• Care sunt principiile de conducere ale instituţiei?
A.SZUDER
 Politica instituţională
Analiza FSOA (SWOT) este un
instrument pentru estimarea
instituţională şi analizează instituţia
după patru criterii :
• Forţa – atributele interne pozitive ale
instituţiei
• Slăbiciuni – atributele interne negative
ale instituţiei
• Oportunităţi – factori externi care pot
îmbunătăţi perspectivele instituţiei
• Ameninţări– factori externi care pot
submina perspectivele instituţiei

A.SZUDER