1.

Actiunile hormonilor adenohipofizari

1. Hormonul somatotrop (STH)

a. prin intermediul factorilor de tip insulinic de crestere are actiune asupra
cartilajelor de crestere, anabolismului muscular si cresterii celulare
b. hipersecretie  acromegalie
c. hiposecretie  nanism hipofizar / hipopituitarism
2. Prolactina (LTH = luteotrop = mamotrop)
a. Stimuleaza secretia lactata a glandei mamare
b. Inhibitor al activitatii gonadotrope
c. Previne ovulatia
3. Hormonul adrenocorticotrop (ACTH)
a. Stimuleaza productia de hormoni a corticosuprarenalei, crescand concentratia
sanguina a glucocorticoizilor si a hormonilor sexuali
b. Efecte reduse asupra secretiei de mineralocorticoizi
4. Hormonul foliculostimulant (FSH)
a. Rol in recrutarea foliculilor primordiali la femeie
b. Spermatogeneza la barbati
5. Hormonul luteinizant (LH)
a. Declanseaza ovulatia
b. Stimuleaza productia de testosteron in celulele Leydig
6. Hormonul tireotrop (TSH)
a. Asigura secretia adecvata a T3 si T4
b. Proliferarea si hipertrofia celulelor tiroidiene
7. Hormonul melanocitostimulator (MSH)
a. Rol in stimularea pigmentogenezei

2. Controlul hipotalamic al functiei adenohipofizare

Hormoni eliberatori (RH-liberine) si inhibitori (IH)
Liberinele = cresc secretia de h. adenohipofizari
Statinele = scad secretia de hormoni adenohipofizari
Tipuri:
-TRH – tireoliberina
-CRH – corticoliberina
-LRH (GnRH) – gonadoliberina
 -GRH – somatoliberina + GIH – somatostatina
-PIH (hormonul inhibitor al prolactinei) – DOPA

3. Actiunea hormonilor tiroidieni

Asupra fiziologiei celulei:
- amplifica activitatea metabolica
- stimuleaza transportul activ al ionilor
Asupra metabolismului:
- creste MB, consumul de O2
- producere de caldura
- + GNG, glicoliza, absorbtia de glucoza
Asupra aparatului cardiovascular:
-vasodilatatie
-tahicardie
-creste debitul cardiac
-creste presiunea sistolica, scade cea diastolica
Asupra sistemului gastrointestinal:
-creste apetitul
-creste rata de secretie a sucului gastric
-creste motilitatea tractului
Asupra glandelor endocrine:
-hipersecretia determina accelerarea secreteiei majoritatii glandelor endocrine si
cresterea necesarului tisular de hormoni
-creste sinteza de :
-insulina prin metab glucidic
-ACTH
-STH – si inhiba secretia de prolactina (LTH)
-estrogen si progesteron
4. Rolurile calcitoninei si PTH in metabolismul fosfo-calcic

Parathormonul
- determina hipercalcemie si hipofosfatemie
- creste eliberarea de calciu din os
- creste excretia de fosfati la nivel renal
- creste absorbtia de calciu prin activitatea vitaminei D (CALCITRIOL)
- creste reabsorbtia de calciu la nivel renal
Calcitonina
- determina hipocalcemie si hiperfosfatemie
- inhiba reabsorbtia osoasa indusa de PTH si vitamina D
- scade reabsorbtia renala
- creste excretia renala
- scade absorbtia intestinala

5. Actiunile hormonilor glucocorticoizi

Sinteza = in cortexul glandei suprarenale (zona fasciculata)

Hormonii sunt cortizol (hidrocortizon – 95%) si corticosteron.
Principalele efecte:
Asupra metabolismului carbohidratilor:
-efect antiinsulinic – hiperglicemie
Asupra metabolismului proteic:
-efecte catabolice
Asupra metabolismului lipidic:
-actiune lipolitica
-obezitate indusa de excesul de cortizol
6. Actiunile hormonilor mineralocorticoizi. Sistemul renina-
angiotensina-aldosteron

Aldosteron(ADH)
-reabsorbtie de Na
-excretie de K
-excretie de H
-reduce pierderile de Na, Cl prin saliva si transpiratie
-retine apa in organism, scade debitul urinar

7. Actiunile hormonilor medulosuprarenalieni

Noradrenalina
-actiune dominanta pe cardiovascular
Adrenalina
-actiune dominanta pe musculatura neteda si metabolism
Dopamina
-actiune dominanta pe aparatul cardiovascular – inotrop
-creste consumul de O2 si eliminarea de CO2
-creste rata metabolica bazala si coeficientul respirator
-stimuleaza glicogenoliza
-creste aportul sanguin
-creste proteinemia

8. Hormonii pancreasului endocrin

Insulina – celulele beta insulare pancreatice

-stimuleaza sinteza de TG din glucoza, sinteza de AG si VLDL
-stimuleaza sinteza de glicogen din glucoza
-activeaza patrunderea aa. in celula  stimuleaza sinteza proteica
-scade glicogenoliza si GNG
-creste glicoliza
Glucagonul – celulele alfa insulare pancreatice
-glicogenoliza  hiperglicemie
-activarea gluconeogenezei si glicogenolizei
-scade glicoliza
-activarea lipolizei (beta-oxidare)
-scade sinteza de AG
-stimuleaza eliberarea de insulina, prin actiunea hiperglicemianta

9. Functia de conducere a maduvei spinarii

Cai scurte – realizeaza conexiunea segmentelor medulare

Cai lungi (de proiectie) – ascendente (conduc informatia de la receptori catre cortex) si
descendente (conduc comanda data de centrii nervosi superiori catre efectori)

Conducerea ascendenta
- Sensibilitatea termoalgezica
o Fasciculul spinotalamic lateral
o Corn posterior  cordon lateral opus
o Aria somestezica I
- Sensibilitatea tactila fina
o Fasciculul spinobulbar – Goll si Burdach
o Nucleii Goll si Burdach din bulb  cordon posterior direct
o Aria somestezica I
- Sensibilitatea tactila grosiera
o Fasciculul spinotalamic anterior
o Corn posterior  cordon anterior opus
o Aria somestezica II
- Sensibilitatea proprioceptiva constienta(kinestezica)
o Fasciculul spinobulbar – Goll si Burdach
o Nucleii Goll si Burdach din bulb  cordon posterior direct
o Aria senzitiva din girul postcentral
- Sensibilitatea proprioceptiva inconstienta (reglarea tonusului muscular)
 o Fascicul spinocerebelos direct/dorsal/Flechsig si incrucisat/ventral/Gowers
o Corn posterior  cordon lateral direct(Flechsig) si opus(Gowers)
o Scoarta paleocerebelului
- Sensibilitatea interoceptiva
o Fasciculele spinotalamice anterior si lateral
o Corn posterior  cordoanele lateral si anterior opuse
o Ariile somestezice I si II

Conducerea descendenta
- Tract piramidal
o Fasciculul piramidal incrucisat – cordonul lateral – incrucisare in bulb
o Fasciculul piramidal direct – cordonul anterior – incrucisare in maduva
- Tract extrapiramidal cu plecare din cortex – fasciculul cortico-spinal
- Tract extrapiramidal cu plecare din trunchi – fasciculele rubro-spinal (nucleul rosu),
tecto-spinal (nucleii tectali), vestibulo-spinal (olivele spinale), reticulo-spinal si olivo-
spinal

10. Functiile trunchiului cerebral

Configuratie externa – in continuarea maduvei spinarii

Este format din: bulbul rahidian , puntea lui Varolio, mezencefal
Functiile bulbului
Functia reflexa:
- Deglutitie
- Voma
- Salivatie
- Cardiomotorii
- Vasomotorii
- Respiratorii
Prin formatia reticulata:
- Reglarea tonusului muscular
- Trezire corticala
Functia de conducere:
- Cai de conducere ce leaga bidirectional nucleii sai proprii de cerebel, de maduva sau
de etajele superioare
Functiile puntii
Functia reflexa:
- Lacrimal
- De clipire
- Audio-oculogir
- Salivatie
- Masticatorii
- De supt
- Respiratorii
Functia de conducere:
- Fibre senzitive si motorii care traverseaza puntea – aceleasi fascicule de la bulb
- Fibre transversale ce pornesc din nucleii puntii, se incruciseaza si se termina in
cerebel, formand pedunculii cerebelosi mijlocii
Functiile mezencefalului
Functia reflexa:
- Pupilar fotomotor (mioza)
- Kinetice si statice
- Orientare vizuala si auditiva
Functia de conducere:
- Fascicule senzitive: pedunculii cerebrali  talamus si cerebel
- Fascicule eferente: pedunculii cerebrali  maduva spinarii

11. Functiile talamusului

1. Releu senzitivo-senzorial pentru toate sensibilitatile in afara de olfactiv

2. Releu pe traiectul cailor motricitatii automate
3. Mentinere a tonusului si starii de vigilenta corticala
4. Functii vegetative (prin grupul paraventricular)
5. Functii integrative sau asociative corticale (prin intermediul nucleilor de asociatie – rol in
activitățile psihice, în procesele de constienta si atentie si de raportare emotionala si
afectiva la stimulii din mediul intern sau extern)

12. Functiile hipotalamusului

 1. Centru vegetativ, asigurand functionarea viscerelor si adaptativ-integrativ pt acestea in
cadrul reactiilor organismului la solicitarile mediului intern si extern
2. Centru de reglare metabolica
3. Centru de termoreglare
4. Centru al homeostaziei hidro-electrolitice
5. Centru de reglare a comportamentului alimentar (foame/satietate) si hidric
6. Centru de reglare endocrina (hipofiza anterioara)
7. Centru cu implicatii afectivo-emotionale, instinctuale

Reactia ergotropa – participarea hipotalamusului la efort fizic

-Controleaza reflexe cardiovasculare, cu tahicardie, tahipnee, vasodilatatie,
dilatarea pupilei, hiperglicemie
Reactia trofotropa
-Efecte opuse reactiei ergotrope – bradipnee , stimuleaza secretia gastrica,
hipoglicemie
Rol in termoreglare prin centrul termolitic situat anterior
-Polipnee
-Vasodilatatie periferica

13. Cai descendente (motorii)

Tracturi piramidale:
1. corticobulbar
2. corticospinal
-lateral
-anterior
Tracturi extrapiramidale:
1. rubrospinal
2. reticulospinal pontin – activeaza flexorii si extensorii
3. reticulospinal bulbar – inhiba
4. vestibulospinal lateral – activeaza extensorii, inhiba flexorii
 5. tract tectospinal – controleaza muschii gatului

14. Participarea nervilor extremitatii cefalice la activitatea reflexa

Reflexe salivare
Stimularea mecano si chemoreceptorilor gustativi genereaza impulsuri propagate prin
nervii VII, IX, X si ajungla nucleii salivatori parasimpatici superior si inferior.
De aici pleaca, pe calea nervilor VII si IX, ajungand in final la glandele salivare
submaxilare, sublinguale si parotide – stimuleaza secretia parasimpatica, abundenta si diluata.
Sistemul secretor simpatic este comun tuturor glandelor salivare. Neuronul de origine
este in T1-T2 – coarnele laterale. Fibrele pleaca pe calea radacinii anterioare si se termina in
glandele salivare, determinand secretia simpatica, concentrata si vascoasa.
Reflexe masticatorii – de ridicare si coborare a mandibulei
Declansate prin impulsuri proprioceptive, pe calea nervului V ajung la nucleii senzitivi
trigeminali din punte si mezencefal.
Eferentele motorii plecate din nucleul motor ajung la muschii mandibulei, determinand
miscari de ridicare, coborare, lateralitate in procesul masticator.
Nucleul motor pontin al trigemenului este conectat cu nucleii motori ai nervului facial
(VII), hipoglos (XII), glosofaringian (IX), ce asigura activitatea muschilor auxiliari, cum sunt
orbicularul buzelor sau limbii.
Activitatea contractila masticatorie principala este exprimata prin reflexul de ridicare,
miotatic, si de coborare, antimiotatic.
Informatiile sosesc de la mucoasa orala, linguala, faringo-laringo-esofag, date de bolul
alimentar si emitand comenzi motorii nucleilor nervilor V, VII, IX, X si XII pentru activitatea
deglutitionala contractila ordonata, succesiva si sincronizata a muschilor.
De la centrul deglutitiei pleaca eferente excitatorii la:
- Nucleul motor al trigemenului
- Nucleul ambiguu
- Nucleul motor al hipoglosului
- Nucleul dorsal al vagului

Reflexe carotidiene
 Receptorii se afla in teritoriul extremitatii cefalice. Neuro-structurile de monitorizare se
afla in aria neuronala de control cardiovasomotorie (ACV).
Daca presiunea creste  vasodilatatie, bradicardie
Daca presiunea scade  vasoconstrictie, tahicardie
Reflexul de tuse
Stimularea zonelor reflexogene ale laringelui, traheei sau arborelui bronsic  impulsuri
conduse prin nervul vag la nucleul solitar spre nucleul ambiguu si complexul centrilor respiratori
bulbopontini. Acestia stimuleaza contractia muschilor din faringe si laringe => tuse.

15. Functiile odontoblastelor

Localizare – tesutul moale mezenchimal

Prelungirile se duc departe de corpul celular, in dentina
Prezinta consum mare de O2 : 3,2 ml/100g tesut si sunt cele mai sensibile la privarea de
O2
Implicate in transductie senzitiva => functia de sensibilitate dureroasa a pulpei datorita
legaturilor interodontoblastice de tip tight, aderens, gap.
Functia principala este de formare, mentinere, intretinere si reparare a dentinei. Rata
depunerii dentinare este invers proportionala cu rata atacului cariogen (se formeaza cu atat mai
multa dentina cu cat caria progreseaza mai lent).
Dentina secundara se depune lent, de-a lungul intregii vieti – provenita din celulele
profunde mezenchimale ale pulpei.
Dentina reparativa este formata proportional cu dentina primara distrusa si ii ia locul,
avand o permeabilitate scazuta, deoarece tubulii sunt neregulati sau absenti.
Dentina sclerotica se formeaza pe masura inaintarii in varsta cu conditia ca in tubulii
dentinari sa fie prezente procese odontoblastice si se umplu partial sau total cu depozite de
hidroxiapatita, cristale de fosfat de calciu => scaderea permeabilitatii.
Dentina reactiva contine tubuli dentinari ce sunt continui cu dentina primara si se extind
spre odontoblaste.
Odontoblastele sintetizeaza monoxid de azot – functie vasodilatatoare, ocupand loc in
cascada biochimica inflamatorie pulpara.

16. Functiile pulpei dentare

Functii principale:
1. senzitiva
2. sinteza – eliberare a materialelor matriciale de structura dentinara si factorilor
biologic activi
3. imunorezistenta
4. reglare a debitului sanguin
Functia senzitiva
Rol in agresiunea fizica si psihica data de durere sau hiperalgezie, determinand pacientul
sa apeleze la instituirea terapiei leziunilor dentare.
Pacientii cu leziuni inflamatorii tind sa-si aplice un tratament precoce datorita durerii,
fata de cei cu obturatie de canal radicular, unde durerea apare doar cand leziunea dentara s-a
extins la tesuturile adiacente radacinii.
Functia senzitiva proprioceptiva ajuta la limitarea incarcarii presionale a dintelui de catre
muschii masticatori, protejandu-I de agresiune mecanica.
Functia de sinteza si eliberare a materialelor matriciale de structura dentinara si factorilor
biologic activi
Formeaza dentina prin intermediul odontoblastelor. Debutul dentinogenezei este legat
de proliferarea fibrelor Kroff din pulpa embrionara, constituind predentina, ce se va mineraliza
ulterior formand dentina.
Formarea dentinei este compartimentata: un etaj odontoblastic, din corpul si
prelungirile odontoblastelor, un etaj reprezentat de predentina si unul reprezentat de
predentina mineralizata care va deveni dentina.
In primul etaj au loc procese de biosinteza in corpuri celulare si exo/endocitoza
in prelungirile lor.
Al doilea etaj este un strat matricial extracelular, locul unde moleculele de
colagen se agrega => fibrile ce formeaza o zona de maturare, aranjare si dispunere a altor fibrile
intr-o retea aflata inaintea frontului de mineralizare.
Se elibereaza substante bioactive – in pulpa sunt prezente enzime,
neurotransmitatori/modulatori si alte substante biologic active ce intervin in mecanisme
fiziologice si patologice.
Functia de imunorezistenta
 La dintii cu pulpa, tubulii sunt ocupati cu fluid dentinar si procese odontoblastice care
blocheaza intrarea bacteriilor si substantelor toxice din cavitatea orala. Lichidul contine si
anticorpi si alte substante antimicrobiene ce formeaza o bariera biologica. Prezinta complexe
imune si proteine plasmatice precipitate cu greutate moleculara mare => reduc
permeabilitatea.
Functia de reglare a debitului sanguin pulpar
Aprovizionata de artera maxilara (din carotida externa) din care se desprind artere
alveolare inferioare (toti dintii arcadei si tesuturile adiacente). Pentru arcada superioara vine
artera alveolara superioara posterioara – molari – si artera alveolara superioara anterioara si
mijlocie pentru premolari, canini, incisivi si tesuturi adiacente.
Deoarece pulpa este incompresibila, volumul sanguin nu poate creste prea mult peste
valoarea normala. In schimb debitul sanguin (40-50 ml/min/100g tesut) este relativ mare in
comparatie cu alte tesuturi orale.

17. Functiile salivei

1. Digestiva
a. Actiuni fizico-mecanice
-solubilizarea substantelor si punerea in contact cu papilele
-facilitarea masticatiei prin umectare si imbibare; datorita mucinei fragmentele
sunt legate
-facilitare deglutitie prin lubrifiere
b. Actiuni chimice
-degradare enzimatica a glucidelor prin amilaza
2. Gustativa – prin stimularea celulelor senzoriale gustative, creste cantitatea de saliva
3. Fonatorie – favorizeaza vorbirea prin lubrifierea mucoasei bucale si linguale
4. Protectiva – mentine mucoasa permanent umeda, evitand uscarea si lezarea formatiunilor
orale
5. Imunologica – indepartarea microbilor mecanic prin flux salivar sau chimic prin substantele
bactericide/bacteriostatice (lizozim, peroxidaza), dar si prin imunoglobuline impotriva
microbismului oral cu potential cariogen
6. Echilibru termic – saliva preia caldura, eliminand-o prin evaporare
7. Echilibru hidroelectrolitic – prin continut de apa si electroliti
8. Echilibru acidobazic – compozitie echilibrata de acizi si saruri bazice, pH 6,85-6,9
9. Rezervor de ioni – pentru mineralizare – Ca, PO4, Na, K, Cl, I
10. Mineralizare
11. Mentinerea integritatii structurale a smaltului si dentinei
12. Curatire permanenta – a structurilor dentare si interdentare si mucoasei orale, prevenind
fermentatia si putrefactia – rol anticariogen
13. Excretorie – elimina substante rezultate din metabolism
14. Dentinogeneza

18. Functiile principalelor proteine salivare

1. Amilaza salivara
-hidrolizeaza legaturile 1-4 glicozidice din amidon
-produs final majoritar – maltoza
-functie digestiva
-rol in modularea aderentei bacteriene
2. Lipaza linguala
-secretata de glande minore Von Ebner de pe suprafata limbii
-functie in digestia orala a grasimilor
-hidroliza TG cu lant mediu si lung
-rol in digestia grasimilor din laptele matern (la nou-nascuti)
-inalt hidrofoba, patrunzand cu usurinta in grasimi
3. Mucinele salivare
-acoperire protectiva a tesuturilor moi si dure
-concentreaza moleculele antimicrobiene la suprafata mucoaselor si suprafetelor dure
-lubrifiere
-agregare plachetara
-bacteriile acoperite de mucina isi pierd capacitatea de aderare la suprafete
4. Lactoferina
-antibacterian
-antiviral
-antiparazitar
-anticanceros
-antialergic
-radioprotector
-favorizeaza osteogeneza si inhiba osteoliza
5. Lizozimul
-rol bacteriolitic
-distruge peretele celular al bacteriilor
-parte a sistemului imun mostenit, nespecific
6. Histatinele
-antimicrobiene si antifungice
-implicate in vindecarea ranilor

22. Stereotipuri dinamice masticatorii

Rezultatul final al masticatiei – bolul alimentar – urmeaza deglutitia prin istmul

orofaringian, faringe, esofag, stomac.
Masticatia combina efectele miscarilor condiliene (rotatie si translatie) pentru a actiona
asupra alimentelor dintre arcade prin rupere, sfasiere, sectionare, sfaramare, zdrobire,
triturare. Prin deplasarea alimentelor prin cav bucala sunt stimulati mecanoreceptori, gustativi,
olfactivi => secretia sucurilor digestive.
1. Miscarile cu rol de prelucrare mecanica
-apucare, rupere, sfasiere
-sectionare
-sfaramare, zdrobire, triturare, macinare
 , executate de grupe de dinti cu ajutorul muschilor masticatori. Se formeaza parghii, cea
mai eficienta fiind cea de gradul 2, cand alimentul se afla in dreptul molarului 2.
2. De mobilizare – a alimentului de catre limba, amestecand alimentele cu saliva
3. Miscari asociate si adecvate buzelor, obrajilor, limbii

Exista mai multe tipuri de masticatie:

1. Stereotipul dinamic de masticatie tocator
-miscari mandibulare predominant verticale
-supraocluzie frontala
-dezvoltarea muschilor manductori si mandibulei mai redusa
2. Stereotipul dinamic de masticatie frecator
-miscari predominant orizontale, lateralitate
-supraocluzie frontala redusa
-masticatie viguroasa
-dezvoltare puternica a aparatului dentomaxilar
3. Stereotipul de masticatie propulsor/retropulsor – predomina miscari de retro-/propulsie

23. Generarea masticatiei ritmice si coordonarea activitatii masticatorii

Masticatia – reprezentata de miscari mandibulare cu grad mare de automatism, ciclic,

repetitiv, datorata descarcarilor nervoase tonice, repetitive din neuronii centrilor generatori ai
masticatiei ritmice.
Controlul masticatiei se datoreaza neuronilor din nucleii coordonatori ai masticatiei din
aria premotorie din trunchiul cerebral.
Reflexele de ridicare si coborare a mandibulei sunt initiate de descarcari conduse de
trigemen, care ajunge la nucleul senzitiv al nervului V. De aici pornesc fibre ce fac legatura cu
nucleul motor al trigemenului din punte, care este conectat cu nucleii motori ai facialului,
hipoglosului, glosofaringianului, de unde pleaca fibre motorii spre muschii masticatori.
Reflexele de ridicare si coborare determina intinderea muschilor maseteri si temporali
ridicatori ai mandibulei, si odata cu acestia intinderea receptorilor specifici reprezentati de
fusurile neuromusculare. Fusurile sunt raspandite in muschii mobilizatori ai mandibulei in
pozitie paralela cu fibrele extrafusale.
 Cand muschii ridicatori se intind pasiv prin coborarea mandibulei, fusurile sunt intinse si
ele. De aici se activeaza o contractie reflexa a fibrelor musculare extrafusale.
Cand muschii ridicatori se scurteaza, fusurile nu mai sunt intinse, deci scade descarcarea
fusala si, muschii ridicatori relaxandu-se, se favorizeaza coborarea din nou a mandibulei – reflex
miotatic invers = antimiotatic.

24. Mecanismul alternant miotatic-antimiotatic al reflexelor masticatorii

Reflexul masticator de ridicare a mandibulei are loc

- La inceputul reflexului
o Stimularea motoneuronilor muschilor ridicatori
o Inhibarea motoneuronilor muschilor coboratori
- La sfarsitul reflexului
o Inhibarea muschilor ridicatori
o Stimularea muschilor coboratori

Reflexul masticator de coborare a mandibulei are loc

- La inceputul reflexului
o Inhibarea muschilor ridicatori
o Stimularea muschilor coboratori
- La sfarsitul reflexului
o Inhibarea motoneuronilor muschilor coboratori
o Stimularea muschilor ridicatori prin alungirea fusurilor

25. Etapa orala si faringiana a deglutitiei

500-1200 deglutitii in 24h, 200 la pranzuri si 50 in somn

Etapa orala

 Dupa incheierea masticatiei si formarea bolului alimentar, pe baza informatiilor primite

de structurile orale.
 3 tipuri de deglutitii:
-infantila – cu limba propulsata intre arcade
-tranzitionala – pe masura eruptiei dentare, limba se retrage dintre arcade in
deglutitie
-adulta – dupa varsta de 1-1,5 ani
  Este in intregime voluntara
-incepe cu inchiderea orificiului bucal
-oprirea masticatiei
-inspiratie de deglutitie, respiratia oprindu-se pentru 1-2s
-varful limbii ia punct fix pe arcada superioara

 Trecerea bolului alimentar in faringe se datoreaza in principal contractiei muschiului

milohioidian si a undei peristaltice a limbii, continuata de unda peristaltica a faringelui
Etapa faringiana

 Aici deglutitia nu mai poate fi oprita voluntar

 Jonctiunea faringe-esofag este inchisa intre deglutitii, datorita contractiei sfincterului
hipo-faringian
 La scurt timp dupa initierea deglutitiei faringiene, sfincterul esofagian superior se
relaxeaza

26. Etapa esofagiana a deglutitiei

Esofagul – 20-22cm, 3 tunici – mucoasa, musculara si adventice

Are 2 sfinctere:
-esofagian superior
-langa jonctiunea faringo-esofagiana
-esofagian inferior
-in zona terminala a esofagului, inceputul defileului esofago-gastric
Complexul jonctional inferior esofago-gastric este o zona ce reprezinta locul de trecere
dintre 2 spatii cu presiuni diferite – torace si abdomen, cu rol propulsiv si protectiv, impiedicand
o refulare a continutului gastric acid in mucoasa esofagiana.
Complexul jonctional inferior esofago-gastric este format din:

-ampula epifrenica – portiune dilatata, deasupra diafragmului

-vestibul – ingrosare a stratului muscular circular – sfincter esofagian inferior
 -zona jonctiunii mucoasei esofagiene cu cea gastrica – in cavitatea abdominala,
dupa care incepe stomacul, continuandu-se cu cardia, ce are in structura un sfincter
cardial gastric ce il dubleaza pe cel esofagian inferior
Undele motorii migratorii peristaltice au prezenta continua pe toata lungimea tubului
digestiv