ⱪԟԝԥԙᴒԞԤᴒͻԢᴒ₷ ԣԕԤᴒͻᴑԕԞԤԢԓԟͻͶԢԔԕԦ ͻԠԕᴒԢᴑԥԤ

ᶥϸᴒԝԟԦᴒԢᴒᴑͻⱪԟԝԥԙᴒԞԤԣͻ₶ԢԟԙͻͶͻꜘԟԣԤͻ‫ؘ‬ԢԝԔԕԦᴒᶦ

ᶠͳ͚Ⱥ⁷ᶣᶤᶟᶬ͚ᶑᵬ͚ᶅᶭ⁴ᶭͰᶣᶧᵹ͚ᶋᶟ⁴ᶧᶟ͚ᶋᶟᶥᶢᶟᶪᶣᶬᶟ͚ᶑͶᶣᶩᶣᶪͳ

ᴀԟԥԢԝᴒⱠ
ᴀԤԥᴑԕᴒԣͻͶԞᴑͻᴀԟԥԢԝᴒԣͻԟ₶ͻꜙᴒᴑԕᴒԦͶԘͻⱵԕԣԤԟԢẝͻӾᴀԤԥᴑԕԕͻɇԕͻꜙͶԤᴒԢԕͶԘᴒͻᴑᴒͻⱶԣԤԟԢԕᴒͻꜙᴒᴑԕᴒͻӾᴀꜙⱶꜙӿӿԒͻԕԣԣԥᴒⱠͻᴅᴅͻ᷅
᷈᷆᷆᷈ԒͻԠͶ₷ᴒԣⱠͻԒͻԟԞͻԧԧԧ᷄ԝᴒᴒԟԘ᷄ԝԟԙ᷄
 DOCUMENTE REG SITE DINTR-O ARHIV
PIERDUT

MARIA MAGDALENA SZÉKELY, ΑTEFAN S. GOROVEI

Referindu-se la arhiva Βi biblioteca Metohului Sfântului Mormânt de la

Constantinopol, Virgil Cândea scria, în primul s u volum de M rturii româneΒti peste
hotare: “transferate de la Istanbul [la Atena – n.ns.], arhiva Βi biblioteca […] au suferit,
îndeosebi între cele dou r zboaie mondiale, pierderi care fac unele localiz ri nesigure”1.
Se pare c , în 1955, depozitele Metohului au fost devastate de un incendiu2. În arhiva
acestui aΒez mânt se p strau cel pu in o mie de documente româneşti din veacurile
XV-XIX, mai cu seam acte de proprietate ale m n stirilor închinate Sfântului Mormânt,
între care: Barnovschi, Bârnova, Bistri a, CaΒinul, Cet uia, Galata, Probota, Sf. Ioan cel
Nou din IaΒi (Nicori ), Sf. Sava din IaΒi, Soveja, Tazl ul. Ast zi, Metohul Sfântului
Mormânt, aflat la Atena, nu mai posed o arhiv de documente româneΒti, ceea ce a
f cut ca aceasta s fie socotit definitiv pierdut , “complet devastat Βi ars în anii de
dup al doilea r zboi mondial”3.
De fapt, procesul de distrugere a arhivei începuse înc din veacul XIX, dup
secularizarea averilor m n stirilor închinate. În anii ’30 ai secolului trecut, trei români au
vizitat aceast arhiv Βi fiecare dintre ei a descris-o.
Începutul l-a f cut p rintele Paul Mihail, în 1931. În ziua de 9 septembrie a
acelui an, nota în jurnalul s u : “Am lucrat toat ziua la arhiva Metohului Sf. Mormânt.
Hrisoave Βi documente, scoteam cu bra ul din camerele Βi ungherele p r site ale unui
beci, colb ite, muceg ite, rupte Βi neorânduite, le aduceam într-o camer Βi aici le
Βtergeam, le încleiam, le desf ceam Βi s ltam de bucurie”4. Αi, în alt parte : “Azi am mai
r scolit câteva dulapuri, cufere Βi unghere, în care am dat peste hârtii putrede, altele
rupte Βi muceg ite. Dou l zi pline cu h r i Βi hot rnicii erau complet putrede. Toate le
usuc, le lipesc Βi le aΒez în dosare”5.
Neobositul c l tor Βi descoperitor de comori româneΒti din R s ritul ortodox,
Marcu Beza, a poposit Βi el la Metohul Sfântului Mormânt, vizitând biblioteca Βi arhiva.
A l sat m rturie despre condi iile în care se ineau documentele româneΒti : “Metohul se
prelungeΒte la stânga printr-o teras cu grilaj de fier Βi dedesubt în col e o înc pere ce

1
Virgil Cândea, M rturii româneΒti peste hotare. Mic enciclopedie, I, BucureΒti, 1991,
p.436, nota 1.
2
Paul Mihail, Alte acte româneΒti de la Constantinopol, IV, în AIIAI, XII, 1975, p.235.
3
Idem, Jurnalul c l toriei de studii în sud-estul Europei (1931), extras din MO, XLI,
1989, 3, 4, 5, 6 Βi XLII, 1990, 1-3, p.6.
4
Ibidem, p.94.
5
Ibidem, p.96.
Access via CEEOL NL Germany

de-abia se mai ine Βi foloseΒte de arhiv . Aci se afl o seam de hârtii româneΒti, pe care
le-a cercetat Βi le-a strâns în unsprezece dosare profesorul Paul Mihailovici, cât Βi
numeroase hrisoave”6.
În 1936, a intrat în arhiva Metohului Sfântului Mormânt slavistul Constantin
Velichi. A r mas Βi el impresionat de starea mizerabil în care a g sit vechile documente
româneΒti. “De când au devenit hârtii f r valoare – scria el – grija pentru p strarea lor
s-a micΒorat atât de mult, încât, date fiind condi iunile în care se g sesc ast zi, multe din
ele nu vor mai avea parte s vad lumina tiparului”7.
Atât Paul Mihail cât Βi Constantin Velichi s-au str duit s salveze de la
distrugere Βi s aduc în ar aceste documente. P rintele Mihail lucra în arhiv “de la 8
dim[inea a] pân la opt seara […], traducând, încleind Βi clasificând hrisoavele Βi
zapisurile”8. “Ca s se p streze documentele pentru viitor Βi s poat fi cercetate Βi de al i
români – consemna el în jurnal – am adus câteva dosare Βi le repartizez dup secole Βi
importan . Mi-e jale s le v d rupte, putrede Βi pline de praf. Le scutur pe fiecare, le
înclei Βi le Βterg slinul Βi p ianjenii”9. Înainte de plecare – citim în aceleaΒi însemn ri –
“am orânduit dosarele cu documente, le-am aΒezat la locuri uscate, le-am f cut cruce,
le-am s rutat Βi am scris pe ele : <<Documente româneΒti, secolele XV, XVI, XVII,
XVIII, XIX>>”10.
Unele urice vechi, din veacurile XV-XVI, au fost aduse în ar de Paul Mihail.
În schimbul lor, i-a l sat administratorului Metohului – avocatul Vladimir Mirmiloglu –
c ciula sa de astrahan11. Acum, aceste documente se afl împ r ite între mai multe
fonduri arhivistice din România12.
La rândul s u, Constantin Velichi a adresat consulului general al României la
Istanbul un raport : “i-am expus con inutul arhivei Βi, opinând pentru imediata repatriere
a actelor, am ar tat care din ele trebuiau luate în primul rând, precum Βi pre ul cu care
s-ar putea cump ra. Arhiva poseda în 1936: 1. Pergamente slave dinainte de Αtefan cel
Mare pân în secolul al XVII-lea. 2. Documente slave din secolul al XVI-lea, scrise pe
hârtie. 3. Numeroase documente slave Βi româneΒti din secolii XVII-XIX. 4. Numeroase
traduceri în diferite limbi dup aceste acte, l zi cu hârtiile moΒiilor Βi un însemnat num r
de dosare cu judec i din secolul al XIX-lea”13. Nu Βtim dac Βi ce demersuri a f cut
statul român în urma acestui memoriu, dar o mare parte din documentele editate de
Constantin Velichi se afl acum în depozitele Arhivelor Na ionale.
DeΒi arhiva Metohului Sfântului Mormânt se înf iΒa privirilor aΒa precum am
ar tat, accesul în ea nu era deloc uΒor. M rturie st tot jurnalul p rintelui Mihail. Cu o
recomandare din partea Consulatului Român la Istanbul Βi cu o alta din partea primului
dragoman al Patriarhiei, el a ajuns, în sfârΒit, la administratorul Metohului, avocatul

6
Marcu Beza, Urme româneΒti în R s ritul ortodox, ed. a II-a, BucureΒti, 1937, p.102.
7
Constantin N. Velichi, Documente moldoveneΒti (1607-1673) din arhiva Metohului Sf.
Mormânt din Constantinopol, în “Buletinul Institutului Român din Sofia”, I, 1941, p.211.
8
Paul Mihail, Jurnalul c l toriei…, p.94.
9
Ibidem, p.96.
10
Ibidem, p.98.
11
Ibidem.
12
V., de exemplu, idem, Jurnal (1940-1944) Βi coresponden , II. Coresponden , edi ie
îngrijit de Eugenia Mihail Βi Zamfira Mihail, BucureΒti, 2001, p.17-19, nr.3; p.20-21, nr.5.
13
Constantin N. Velichi, op.cit., p.211-212.
Mirmiroglu : “am expus dorin a de a cunoaΒte arhiva Metohului Sf. Mormânt, i-am
vorbit de necesitatea de a fi clasificate hârtiile, de a fi scoase la aer Βi de a le aΒeza în
dulapuri. M-am oferit s fac un catalog al documentelor slavone Βi chirilice, ca s se Βtie
eviden a lor […]. La desp r ire mi-a spus s vin mâine”14. A doua zi, “am cerut, dup
cum mi-a spus preotul Moraitachis care a fost în ar la noi Βi care în copil rie s-a jucat
în ograda Metohului, c doresc s cunosc acele gr mezi de hârtii zvârlite la col uri, în
beciul cl dirii Metohului, care sunt în limba slavon Βi cu scriere chirilic , pe acelea s le
cataloghez. Avocatul r spundea c sunt rupte Βi putrede Βi c nu sunt în custodia lui”15.
În cele din urm , impresionat de rug min ile Βi insisten ele tân rului român,
administratorul i-a îng duit s lucreze în arhiv aproape trei s pt mâni. DeΒi petrecea
acolo 10-12 ore zilnic, p rintele Mihail îΒi d dea seama c nu va “termina de v zut
fiecare document în parte”16. Αi aceasta, nu atât din cauza mul imii de material, ci din
pricina st rii lui proaste de conservare. Întors în ar , îΒi reamintea cum, “ocupat fiind
mai întâi cu scoaterea actelor de prin unghere, dulapuri putrezite, cu clasificarea Βi
încleierea lor, n-am putut s le transcriu pe toate în original”17. În fine, la 28 septembrie
1931, “pân la amiaz , am predat oficial dosarele cu actele româneΒti, preΒedintelui
Mirmiroglu. I-am mul umit, i-am spus c , fiind slujitor la Dumnezeiasca Liturghie, îl voi
pomeni toat via a”18. “În m sura timpului ce mi s-a învoit – avea s scrie p rintele
Mihail – cât Βi a des vârΒitei desconsider ri din partea celor din ar , la care am apelat
pentru sprijin material Βi moral”19, el a mai f cut Βi regestele a 693 de documente din
secolele XVII-XIX, a întocmit un tabel al celor 22 de pergamente în limba greac , din
r stimpul 1619-1827, referitoare la propriet ile Sfântului Mormânt20 Βi a inventariat
dosarele din anii 1835-1858, “privitoare la moΒiile m n stirilor închinate locurilor sfinte,
unele având peste 1000 pagini Βnuruite Βi sigilate, putrede Βi mâncate de roz tori”21.
Imediat dup întoarcerea în ar , Paul Mihail a pornit valorificarea descoperirilor sale de
la Constantinopol22.
14
Paul Mihail, Jurnalul c l toriei…, p.93.
15
Ibidem, p.94.
16
Ibidem, p.97.
17
Idem, Documente moldoveneΒti g site la Constantinopol (1462-1755), în CI, VIII-IX,
1932-1933, nr.3, p.3.
18
Idem, Jurnalul c l toriei…, p.99.
19
Idem, Opt documente moldoveneΒti dinainte de Αtefan cel Mare, în CI, VIII-IX, 1932-
1933, nr.1, p.185.
20
Idem, Jurnalul c l toriei…, p.98.
21
Ibidem, p.99.
22
Idem, Opt documente moldoveneΒti…, p.185-215; idem, Documente moldoveneΒti
g site la Constantinopol, p.3-63; idem, Documente moldoveneΒti g site la Constantinopol, în CI,
X-XII, 1934-1936, nr.1, p.105-127; idem, Regestele actelor moldoveneΒti din arhiva de la
Constantinopol a Sf. Mormânt, în “Revista Societ ii Istorico-Arheologice BisericeΒti”, XXIV,
1934, p.361-416; idem, Documente moldoveneΒti g site la Constantinopol (1607-1806), în CI,
XIII-XIV, 1940, 1-2, p.106-112; idem, Document de limb româneasc din veacul al XVI-lea, în
“Anuarul Liceului Na ional IaΒi pe anii Βcolari 1942-1945”, IaΒi, 1946, p.75-77; idem, Documente
Βi zapise moldoveneΒti de la Constantinopol (1607-1806), IaΒi, 1948; idem, Dou surete din
secolul al XVI-lea, în SCΑI, VII, 1956, 1, p.159-161; idem, Documente inedite ale cancelariei
moldoveneΒti din veacul al XVI-lea (din arhiva Metocului Sf. Mormânt din Constantinopol), în
“Studii”, XVII, 1964, nr.2, p.335-359; idem, Alte acte româneΒti de la Constantinopol, I, în AIIAI,
VII, 1970, p.353-356, II, în AIIAI, IX, 1972, p.455-467, III, în AIIAI, X, 1973, p.411-418, IV, în
 Dup numai câ iva ani, Constantin Velichi avea s transcrie 129 de documente
din arhiva Metohului, pe care va începe s le publice în “Buletinul Institutului Român
din Sofia”23. ÎΒi dorea o edi ie Βtiin ific , cu traduceri româneΒti ale textelor slave, cu “un
indice bogat la sfârΒitul volumului” care “va da posibilitatea unei rapide orient ri”24 Βi cu
“fotografiile actelor publicate, pentru a se putea face un control”25. Din p cate, în scurt
vreme, România intrând în r zboi, Institutul Român de la Sofia s-a închis, “Buletinul”
Βi-a încetat apari ia Βi din cele 129 de documente anun ate au apucat s vad lumina
tiparului doar 6126.
R zboiul s-a terminat, dar a urmat incendiul Βi mutarea Metohului Sfântului
Mormânt la Atena. Documentele româneΒti au disp rut f r urm mai multe decenii.
La începutul anului 2001, la Atena27, colegul Βi prietenul nostru, d-l Florin
Marinescu – cunoscutul editor al actelor româneΒti de la Muntele Athos – ne-a vorbit de
“vreo 40” de documente româneΒti p strate la o funda ie particular , pe care domnia sa
le regestase cândva Βi care, probabil, meritau v zute. La 16 ianuarie, înso i i de d-l
Marinescu, am mers pentru prima oar la funda ia respectiv – Eζζβνδεό Λοΰο χνδεό
εαδ Ι ολδεό λχ ίο, pe scurt, E.Λ.I.A. Directorul fundatiei, d-l Manos Haritatos, ne-a
întâmpinat cu prietenie Βi ne-a acordat, din primul moment, permisiunea de a cerceta Βi a
copia documentele româneΒti. D-l Haritatos este descendentul unei familii de negustori
foarte boga i din Alexandria care au avut ideea de a p stra, de a aduna Βi, apoi, de a
cump ra tot felul de lucruri vechi. Dulapurile Βi vitrinele funda iei E.Λ.I.A. sunt pline cu
cele mai neaΒteptate Βi n struΒnice obiecte: juc rii, s punuri Βi ambalaje de s punuri,
cutii Βi pachete de ig ri sau tutun, vase, tacâmuri, sticle de b uturi, cutii de bomboane Βi
de biscui i, maΒini de socotit, aparate de radio, pl ci de pavaj, pl ci pentru litografii Βi
câte altele. De pe pere i, zâmbesc copiii Βi femeile frumoase ale afiΒelor Βi reclamelor de
alt dat . La toate acestea, se adaug biblioteca Βi arhiva, con inând felurite documente,
dar Βi fotografii sau ilustrate. Mai po i g si aici Βi opere de art – tablouri, desene, schi e.
La E.Λ.I.A. sunt ad postite crâmpeie de via .
Cu prilejul primei noastre vizite acolo, conservatorul arhivei, d-l Gheorghios
Haronitis, ne-a adus un dosar voluminos con inând documente româneΒti. Pe cotorul
dosarului scria “M óχδ Παναΰíου ΤΪφου”. Abia atunci am in eles c ne aflam în fa a
unei p r i din arhiva Metohului Sfântului Mormânt ! În s pt mâna urm toare, am
început transcrierea Βi cola ionarea documentelor româneΒti p strate la E.Λ.I.A.
Mergeam la lucru de trei ori pe s pt mân , între orele 12 Βi 16, când sala de lectur a
funda iei era deschis . A trebuit s constat m, îns , c nu erau doar “vreo 40” de acte, ci
108. La începutul lunii martie, când începusem s întrez rim sfârΒitul muncii, am
descoperit c E.Λ.I.A. mai avea dou dosare cu documente provenind din aceeaΒi arhiv

AIIAI, XII, 1975, p.235-288, V, în AIIAI, XVI, 1979, p.507-511, VI, în AIIAI, XVIII, 1981,
p.659-665. V. Βi idem, Album de documente moldoveneΒti din veacul al XV-lea, IaΒi, 1934.
23
Constantin N. Velichi, op.cit., p.216-228.
24
Ibidem, p.215.
25
Ibidem.
26
Ibidem, p.211-258 Βi continuarea, în “Buletinul Institutului Român din Sofia”, I, 1941,
nr.2, p.493-556.
27
Generoasa burs pe care Funda ia “Alexander S. Onassis” a acordat-o lui Αtefan S.
Gorovei a îng duit ambilor autori un stagiu documentar la Atena (noiembrie 2000 – mai 2001), ale
c rui roade vor fi puse în valoare în cel mai scurt timp.
: unul con inea acte în limba greac , inaccesibile nou , Βi cel lalt – înc 44 de documente
româneΒti; abia acestea din urm erau cele regestate cândva de d-l Marinescu. În total,
erau, aΒadar, 152 de documente româneşti (exclusiv moldoveneşti). Am încheiat
transcrierea lor la începutul lunii mai, cu câteva zile înaintea plec rii noastre spre cas .
Ca Βi când n-ar fi fost suficient atât, d-l Marinescu ne-a anun at c un alt
colec ionar din Atena ar mai avea ceva documente româneΒti Βi, cu oarecare greutate, a
ob inut, pentru noi, copiile a Βase dintre ele : f ceau parte din aceeaΒi arhiv ! La
originale n-am avut acces Βi nu Βtim câte acte vor mai fi fiind în afara celor copiate.
Cum au ajuns documente din arhiva Metohului Sfântului Mormânt în colec ii
particulare ? Atât funda ia E.Λ.I.A. cât Βi colec ionarul din Atena au cump rat pachetele
de documente la licita ii publice. Cine le-a vândut ? Desigur, cei care le-au “salvat” din
incendiu Βi care, profitând, probabil, de starea de dezordine provocat de mutarea
Metohului la Atena, le-au f cut pierdute un timp pentru ca, dup aceea, s le scoat la
licita ie, în interes propriu28.
În 1931, când p rintele Paul Mihail p r sea arhiva, “uΒa de fier s-a închis,
m rg ritarele limbii, trecutului neamului au r mas acolo, dincolo, s putrezeasc pân va
veni alt cercet tor”29. Am avut Βansa ca acei cercet tori s fim noi. Ne-am întors în ar
cu transcrierile a 158 de documente recuperate din arhiva Metohului Sfântului Mormânt
de la Constantinopol. Din acestea, câteva au fost deja editate în întregime, cele mai
multe sunt cunoscute doar sub form de regeste iar altele (în jur de 30 de piese) sunt
complet necunoscute. În ordine strict cronologic , cel mai vechi document transcris de
noi este copia de secol XVIII a uricului lui Alexandru cel Bun pentru m n stirea Bistri a,
din 6 februarie 1431 iar cel mai nou dateaz din 24 august 1860. Cel mai vechi
document original poart , îns , data de 21 iunie 1663. În afara documentelor propriu-
zise, sunt Βi numeroase men iuni datate, în documente Βi în perilipsisuri.
P rintele Mihail a fost impresionat în mod special de Βapte documente30, dintre
care noi am reg sit doar trei: un hrisov de la Constantin Mavrocordat, din 25 aprilie
1749, o hotarnic din 20 august 1785, redactat pe Βase foi de 31 x 21 cm, însumând 12
pagini31 Βi un act din 20 aprilie 1848, scris pe dou coloane, în limba român Βi în limba
greac , pe foi de dimensiuni mari: circa 55 x 38 cm32. Actul de la Constantin
Mavrocordat era, în descrierea lui Paul Mihail, lung de 3,58 m Βi lat de 48 cm33. Ast zi,
el m soar doar 72 cm în lungime: între timp, a fost t iat în mai multe buc i, vândute,
desigur, la licita ie ca piese separate.
S z bovim pu in asupra documentelor inedite. Ne-am întrebat de la bun
început cum au sc pat acestea aten iei lui Paul Mihail Βi Constantin Velichi. Am crezut,
ini ial, c vor fi format toate un pachet. Dar documentele respective nu se refer la un
singur sat, ci la mai multe, propriet i ale diferitelor m n stiri închinate Sfântului
Mormânt. Actele sunt, Βi ele, de mai multe tipuri: porunci domneΒti pentru hot rnicirea
unor moΒii, hotarnice, scutiri de d ri, înt riri de propriet i, zapise, izvoade, o carte de

28
S-au semnalat, la licita ii publice, chiar Βi manuscrise de mare pre , bizantine,
cunoscute de mult ca f când parte din biblioteca Sfântului Mormânt.
29
Paul Mihail, Jurnalul c l toriei…, p.99.
30
Ibidem, p.98.
31
Ibidem.
32
Ibidem.
33
Ibidem.
blestem de la mitropolitul Moldovei Βi aΒa mai departe. N-ar r mâne decât presupunerea
c aceste acte vor fi fost puse în cine Βtie ce ungher sau dulap putrezit, amestecate cu alte
documente, poate greceΒti. Paul Mihail nu le-a g sit Βi nu le-a men ionat nici Constantin
Velichi, interesat doar de documente mai vechi, în general slave.
Starea actual de conservare a actelor este bun . Unele dintre ele poart urmele
repara iilor f cute de p rintele Mihail. Altele au fost recondi ionate de specialiΒti. Cele
mai multe sunt p tate de mucegai Βi de ap , sunt arse pe alocuri sau rupte. Dac le
r sfoieΒti pu in, nasul începe s curg Βi ochii se înroΒesc34.
Nu Βtim ce-au devenit documentele care n-au ajuns nici în România, nici în cele
dou colec ii de la Atena. Cu siguran , unele, aflate Βi acum 70 de ani într-o stare
precar , s-au distrus de la sine. Altele au ars. În fine, unele vor fi fost, poate, cump rate
de al i colec ionari. Poate c , în viitor, cercet tori cu noroc vor g si Βi ultimele resturi ale
arhivei româneΒti de la Metohul Sfântului Mormânt. Pân atunci, documentele transcrise
de noi vor vedea lumina tiparului într-un volum35. Acest articol este semnalul lui.

DOCUMENTS RETROUVÉS DES ARCHIVES PERDUES

Résumé

Une bourse accordée par la Fondation “Alexander S. Onassis” a faciliter aux

auteurs un stage de recherche à Athènes (november 200 – mai 2001). Durant ce stage, M
Florin Marinescu (chercheur au Centre de Recherches Néohellénistique d’Athènes) les a
fait connaître l’existence de “quelques” documents roumains, aux archives d’une
fondation privée. Grâce à l’amabilité de M. Manos Charitatos (directeur de l’Elleniko
Logotehniko kai Istoriko Arheiro – E.Λ.I.A.) et de M Gheorghios Charonitis
(conservateur de archives d’ E.Λ.I.A.) les auteurs ont eu la possibilité de transcrire les
152 documents faisant partie des anciennes archives du Metochion du saint Sépulcre de
Constantinople. La partie roumaine de ces archives – centenant les documents des
monastères roumains dédiés au saint Sépulcre - quoique trés riche autrefois, n’existe plus
de nos jours. Au début du XXe siécle, il y avait encore environ 1000 pièces. Au cours
des années ’30 les historiens roumains Paul Mihail et Constantin Velichi ont copié et
publié quelques centaines de documents provenant des archives du Métochion. Après la
Seconde Guerre Mondiale, durant le transfer du Métochion d’Istanbul à Athènes, le fond
roumain a disparu. La Fondation E.Λ.I.A. a acheté les 152 documents en deux étapes,
aux enchères. M. Florin Marinescu a communiqué aussi aux auteurs autres six
documents en provenance des mêmes archives du Métochion, achetés toujours aux
enchères par un collectionneur grec. Les 158 seront publier dans un volume.

34
AcelaΒi lucru l-a sim it Βi Paul Mihail, în 1931: ibidem, p.95.
35
Vom relua, sub form de rezumate, Βi documentele deja publicate Βi vom c uta s
identific m toate depozitele arhivistice din ar în care se p streaz documentele “repatriate”.