Învățământul.

Învățământul.
Biserica.
Biserica.
Știință
Știință și
tehnică și
tehnică
Un stat modern, construit
din temelie, acesta era
demersul asumat de
Alexandru Ioan Cuza.
Acesta inițiază importante
reforme interne:
secularizarea averilor
mănăstirești (1863),
reforma agrară (1864),
reforma învățământului
(1864), reforma justiției
(1864)
 Biserică
Biserica
Legea secularizării averilor mănăstirești
a fost dată de Domnitorul Alexandru
Ioan Cuza cu scopul de a lua toate
proprietățile și averile anumitor Biserici
și mănăstiri și a le trece în proprietatea
statului, pentru „a spori avuția țării”. Tot
în timpul lui Cuza unele mănăstiri și
schituri au fost desființate total sau
transformate în biserici de mir.
Domnitorul Ioan Cuza a instituit un
impozit de 10% asupra veniturilor nete
ale mănăstirilor, bisericilor, anumitor
seminarii, centre de asistență socială
 Biserica
Biserica
În fața acestor măsuri
mitropolitul Sofronie Miclescu
al Moldovei a făcut mai multe
proteste, ceea ce a dus mai
apoi la înlăturarea sa din
scaun, această stare
provocând, mai târziu, însăși
căderea guvernului
Kogălniceanu.
Învățământul
Învățământul
Dezbaterile înverșunate care au avut loc în vara
anului 1862 în privința proiectului de reformă
agrară propus de conservatori și adoptat de
majoritate, dar nesancționat de domnitor, au
dovedit că maleabilitatea de care dădeau dovadă
o bună parte dintre conservatori, în privința
adoptării unui program general de reforme, nu
concorda cu acceptarea de către ei a unei reforme
agrare în sensul programelor revoluționare de la
1848.De aceea, în anii imediat următori unificării
administrative, nu s-a putut trece brusc la
reforma agrară, ci s-a continuat, pentru o
perioadă de timp, să se adopte reforme pe linia
organizării moderne a statului, deoarece acestea
nu întâmpinau opoziția conservatorilor, încă
stăpâni pe majoritatea mandatelor din adunare
datorită sistemului electoral restrictiv.
Învățământul
Învățământul
Reorganizarea Școlii de silvicultură
și o serie de măsuri premergătoare
unei secularizări a averilor
mănăstirești au reprezentat, în
această perioadă, concretizările
planului de reforme. Înființează
Școala Națională de Arte
Frumoase, la București, la
conducerea căreia este desemnat
Theodor Aman și este inaugurată,
în premieră, o Școală de Medicină
Veterinară.
Clădirea principală a
Universității din
București
 Știință
Știință și și
tehnică
tehnică
Epoca poștei moderne române începe în
1864, când domnitorul Alexandru Ioan
Cuza a unit serviciul poștal cu cel
telegrafic. Două săptămâni mai târziu (18
dec. 1864) este emis și Decretul prin
care se adoptă Calendarul Gregorian în
serviciile poștale. Odată cu adoptarea la
1 ianuarie 1865 a Legii telegrafo-poștale
a fost reglementat și statutul propriu al
personalului, apărând primele uniforme
în cadrul Poștei Române.
 Știință
Știință și și
tehnică
tehnică
Domnitorul Al.I. Cuza a creat un serviciu secret
atașat Cancelariei, condus de maiorul Cezar
Librecht , directorul general al Poștelor și
Telegrafelor. Un inginer belgian care a adus
consistență actului de guvernare prin informațiile
culese atât în interior, cât și din afara țării.
Thank You
Thank You