FACULTATEA DE AGRICULTURĂSPECIALIZAREA

AGROTEHNICA

Proiect la practică
pedagogică

Student: Anastasiei Nicoleta

 Proiect didactic

A. Repere generale
Disciplina: Agropedologie
Clasa: a XI-a C
Titlul lecţiei: Factorii de vegetatie. Caldura, Apa si Hrana.
Tipul lecţiei: mixtă
Propunător: Anastasiei Nicoleta
Durata: 50 minute
Data: 17.04.2023

B. Obiective operaţionale (Ob.Op)

La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

O1: Sa defineasca notiunile de Caldura, Apa si Hrana pe baza fisei de

documentare

O2: Să caracterizeze factorii de vegetatie pe baza cunoștiințelor proprii și a

explicaţiilor primite, notând în caietul de notițe timp de 4 min.

O3: Sa explice efectele negative provocate de insuficienta elementelor nutritive

asupra plantelor de cultura pe baza fisei de documentare notand in fisa de lucru
in 3 min.

O4: Să descrie importanta factorilor de vegetatie in cultura plantelor de camp,

pe baza fisei de documentare , completand in fisa de lucru in 7 min.

2
 C. Analiza resurselor didactice

1. Material didactic (M.d.):

- fişă de observaţie (fo) ,nr.1 :
Nr.2 :

-atlas (at)
2. Mijloace tehnice (M.t.):
- fişe de lucru – fl – 30 buc

3. Metode de învăţământ (M.i.):

- observaţia – obs
- explicaţia – expl
- expunerea – exp
- conversaţia – cv

4. Forme de organizare a clasei (F.O.C.)

- activitate frontală – af
- activitate individuală - ai

3
D. Desfăşurarea lecţiei pe secvenţe de instruire

Ob MIJLOACE FOC
Op T DESFĂŞURAREA LECŢIEI Md Mt Mi

2’ 1. Moment organizatoric:
- - contactul cu clasa; cv Af
-verificarea prezenţei şi consemnarea absenţelor; ai
-verificarea ţinutei clasei şi a elevilor pentru lecţie;
- 5’ 2.Verificarea cunoştintelor dobândite în lecţia anterioară.” Lumina si Aerul
1. Care este principala sursa de lumina și ce cantitate folosesc plantele din ea?
2. Prin ce se caracterizeaza lumina ca factor de vegetație? P1
3. Cum poate interveni omul pentru dirijarea factorului lumina? P2 af
4. Ce este aerul? ai
5. Cum utilizeaza plantele dioxidul de carbon din aer? cv
6. Ce știți despre reglarea regimului de aer? expl

obs.
2’ 2. Trecerea la lecţia nouă (Captarea atenţiei) cv
Factori de vegetație. Căldura, Apa și Hrana. exp af
- Noi știm ca toate procesele vitale ale plantelor se pot desfasura numai într-un anumit Fo expl ai
Ob MIJLOACE FOC
Op T DESFĂŞURAREA LECŢIEI Md Mt Mi

interval de temperatura:
 temperatura minim și temperatura maxima

Deci noi astazi ne vom ocupa de factorii de vegetație și anume de Caldura, Apa și Hrana.
30’ 3. Predarea – învăţarea lecţiei noi:Factori de vegetație: Caldura, Apa și cv
Hrana. fl exp
Căldura. Toate fazele de vegetație precum absobtia apei, absorbtia substantelor minerale,
fo
O1. fotosinteza, respirația transpiratia, germinatia semintelor încep la o temperatura minima, se pot af
desfasura pana la o temperatura maxima și au o temperatura optima de desfășurare intre cele ai
doua limite.
Exemple de temperatura minima de germinatie pentru diferite culturi: fl
 grau de primavara 1-3 grade
 mazare 1-3 grade
 porumb 8 grade
 fasole 8 grade
Apa este componenta principala a organismului plantei, cca 70-90% din greutatea plantei
verzi este reprezentata de aceasta. Pe parcursul perioadei de vegetație nevoia plantei pentru
apa este diferita în fuctie de fazele critice când consumul este mare iar insuficienta apei
5
Ob MIJLOACE FOC
Op T DESFĂŞURAREA LECŢIEI Md Mt Mi

diminuiaza productia culturilor.

Sursele principale de apa pentru plante le reprezintă: precipitatiile, apa freatica, apa de
irigatie. fl
Hrana. Plantele iau hrana din sol si din solutiile ferilizante pe care le administreaza omul la fo
planta. După cantitatea cu care participa în componenta tesuturilor elementele nutritive sunt expl af
grupate în doua categorii: ai
 macroelemente: C, H, O, N, P, K, Ca, etc. care se găsesc în proportie mai mare în
tesuturile plantelor
 microelemente: Fe, Mo, B, Mn, Mg, Zn. Etc. care se găsesc în proportie foarte mica în fo
plante. fl
O2 Căldura se caracterizeaza prin faptul ca:
 Pentru culturile realizate în sere și solarii, regimul termic se regleaza cu ajutorul unor
instalații de încălzire sau cu instalații de aerisire.
 Pentru culturile realizate in camp regimul termic se regleaza prin:
- zonarea speciilor, soiurilor si hibrizilor,
- stabilirea epocii de semanat pentru fiecare specie,soi, hibrid
- eliminarea excesului de apa din sol
- folosirea de ingrasaminte organice

6
Ob MIJLOACE FOC
Op T DESFĂŞURAREA LECŢIEI Md Mt Mi

- mulcirea
Apa. O caracterista importanța a apei este faptul ca poate fi absorbita de plante din sol cu
ajutorul radacinilor și se acumuleaza în sol în spatiile capilare și spatiile lacunare. Pentru
sporirea cantitatii de apa inmagazinata în sol și pentru sporirea ei în sol, se iau o serie de fo
măsuri cum ar fi: afanarea solului, distrungerea vaselor capilare de la suprafața solului,
O2 folosirea ingrasamintelor organice, distrungerea buruienilor, semanatul la epoca optima, af
densitate corespunzatoare. fl ai
Hrana ca factor de vegetație, dacă este insuficienta în sol ca și cantitate, omul trebuie sa
administreze ingrasaminte pentru culturile respectice iar ca sa folosească numai planta
elementele nutritive trebuie indepartate buruienile din cultura, trebuie introduse specii de
plante leguminoase în rotatia culturii și să se realizeze lucrările de afanare la timp și de buna
fo
calitate.
fl af
Lipsa sau insuficienta oricaror elemente nutritive provoaca efecte negative asupra cresterii si ai
O3 dezvoltarii plantelor, influentand productia ce se va obtine. Omul trebuie sa cunoasca necesarul de
elemente nutritive al plantelor si ceea ce poate oferi mediul inconjurator.
În nutriţia plantelor insuficienta azotul conduce la încetinirea sau chiar oprirea creşterii acestora,
la îngălbenirea frunzelor şi la reducerea suprafeţei foliare, scăzând drastic producţia la unitatea de
suprafaţă.

7
Ob MIJLOACE FOC
Op T DESFĂŞURAREA LECŢIEI Md Mt Mi

Insuficienta de fosfor incetineşte procesul de creştere a rădăcinilor, plantele rămân mici (aspect de fo
nanism), iar frunzele se colorează în nuanţe de roşu-violaceu. Întârzie înfloritul şi coacerea, producţia fl af
şi calitatea fiind afectate. ai
Insuficienta de potasiu in nutriţia plantelor poate conduce la dereglări majore de creştere şi
calitate, determinând şi insuficienţa relativă de apă. Marginea frunzelor se necrozează, chiar
îmbătrânesc prematur, se usucă, iar maturizarea este neuniformă.

af
Factorii de vegetatie sunt de importanta inegala in ceea ce priveste durata, intensitatea, si fo
O4 calitatea de actiune in timpul perioadei de vegetatie. Ei se conditioneaza reciproc fiing greu sau chiar
ai

imposibil de precizat contributia fiecaruia la sporirea productiei vegetale si nu se pot inlocui. In schim
se pot uni, imbina dar si echilibra.
Factorii de vegetatie sunt elemente ale mediului natural care intervin activ in viata plantelor.
Cerintele plantelor fata de factorii de vegetatie variaza mult de la o specie la alta sau hibrid, precum si
pe faze de vegetatie.

8
Ob MIJLOACE FOC
Op T DESFĂŞURAREA LECŢIEI Md Mt Mi

af

9
Ob MIJLOACE FOC
Op T DESFĂŞURAREA LECŢIEI Md Mt Mi

6’ Cv
4. Fixarea cunoştinţelor: Obs
Se completează fișele de lucru expl af
fo fl ai

2’ 5. Evaluarea finală:
- se fac aprecieri individuale şi generale asupra clasei af
- se face notarea individuală a fiecarui elev în parte ai

1
 Planul tablei
CĂLDURA. APA .HRANA .

Factorii de vegetaț : - Temperatura

- Aerul
- Caldura
- Apa
- Hrana
Caldura este energia radianta solara ajunsa la suprafata pamantului.
Procesele vitale ale plantelor au o temperatura minima
-maxima
-optima
Temperatura minima de germinatie la seminte: 1-2 grade la orzoaica
- 1-2 grade la graul de primavara
- 1-3 grade la mazare
- 2-3 grade la lucerna
- 8 grade la porumb
Apa este componenta principala a organismului plantei, cca 70-90% din greutatea
plantei verzi este reprezentata de apa.
Nevoia plantei pentru apa în anumite faze de vegetație se numesc faze critice.
Exemple, la cerealele paioase de faze critice: - infratirea
- formarea organelor florale
- formarea fructelor
Elementele nutritive consumate de planta în procesele de creștere se împart în doua
categorii: - macroelemente: C, H, O, N, P, K, Ca care se găsesc în proportie mai mare .
- microelemente: Fe, Mo, B, Mn, Mg, Zn se gasec în proportie mai mica în plante.
Fisa de documentare

Factorii de vegetatie sunt elemente ale mediului naltural care intervin activ in viata
plantelor. Cerintele plantelor fata de factorii de vegetatie variaza mult de la o specie la alta sau hibrid,
precum si pe faze de vegetatie. In ultimul timp factorii de vegetatie sunt numiti tot mai frecvent si
factorii econogici.
.Lumina ca factor de vegetatie
Lumina aree un rol deosebit pentru viata plantelor. Prin lumina, energia soarelui se integreaza in planta
sub forma de energie potentiala. Lumina conditioneaza desfasurarea procesului de fotosinteza, aparitia
organelor florale, inflorirea, fructificare, rezzistenta la cadere. Energia luminoasa este absorbita de
clorofila, care, prin procesul de fotosinteza, transforma bioxidul de carbon luat din frunze si apa
absorbita de catre radacini, in monozaharide.
In procesul de fotosinteza este folosita numai 1-5% din cantitatea de energie luminoasa care vine de la
soare variind in functie de speciesau hibrid cultivat.
Lumina influenteza viata plantelor prin intensitate, calitate durata de iluminare.
Intensitatea luminii
Lumina puternica influenteaza favorabil infratirea, fecundarea, fructificarea, rexistenta la cadere,
calitatea cerealelor, continutul de zahar si amidon si are contributie importanta la colorarea si gustul
frunctelor.
Exista si culturi la care o oarecare umbrire este favorabila, ca de exemplu inul si canepa de fuior,
acestea fiind culturi care se seamana des, plantele crescand mai inalte si formand fibre mai subtiri si
mai rezistente.
Calitatea luminii
Compozitia spectrala a luminii prezinta importanta pentru sinteza diferitelor substante. Razele rosii si
galbene contribuie la sinteza dratilor de carbon, iar cele albastre la sinteza hidrantilor de carbon iar cele
albastre la sinteza proteinelor.
Durata iluminarii
Reprezinta numarul de ore pe zi, cat plantele sunt expuse la lumina.
La ecuator, zilele sunt egale cu noptile si au aceeasi durata tot timpul anului. Trecand de la ecuator
spre poli, zilele devin din ce in ce mai lungi vara si din ce in ce mai scurte iarna. Plantele s-au adaptat
la aceste conditii de lumina, fenomentul purtand denumirea de fotoperiodism.
Ca urmare, se deosebesc:
-plante de zi scurta;
-plante de zi lunga;
-plante indiferente.

1
Prin procesul de ameliorare a plantelor, au fost create soiuri si hibrizi pentru aceeasi specie, dar care au
comportare diferita la durata zilei.

Caldura.
Pe tot parcursul perioadei de vegetatie, in sol si la suprafata solului, plantele au nevoie de o
anumita cantitate de caldura pentru desfasurarea proceselor vitale: respiratie, transpiratie,
fotosinteza, absorbtia apei. Cresterea si dezvoltarea plantelor este determinata atat de caldura
aerului cat si de caldura solului. Cerintele plantelor fata de caldura sunt diferite fiind in functie de
specia soiul si hibridul cultivat, ele sunt in stransa corelatie cu faza de vegetatie si diferite organe ale
plantelor de cultura. Exigentele plantelor fata de caldura sunt diferite impartindu-le in trei grupe:
microterme, mezoterme si megaterme.
Plantele microterme traiesc la temperaturi cuprinse intre 0 grade si 15 grade celsius, cele
mezoterme 16-40 grade celsius, iar cele megaterme la temperaturi mai mari de 40 grade celsius.
Plantele agricole si cele spontane din regiunea temperata sunt mezoterme. Unele plante se pot
acomoda la variatii termice mari si acestea sunt denumite euriterme, iar altele nu pot trai decat in
limite de temperatura apropiate si acestea sunt denumite stenoterme.
Metode de folosire mai eficace a radiatiei solare

Zonarea si amplasarea plantelor pe teritoriu in functie de cerintele lor fata de temperatura. Astfel
in zonele calde in perioadele mai lungi de vegetatie se pot cultiva: orezul, arahidele, bumbacul,
floarea soarelui, vita de vie, sorgul, lucerna, hibrizii tardivi de porumb, iar in zonele mai racoroase
trifoiul,cartoful,hibrizii timpurii de porumb etc.
Stabilirea epocii optime de semanat astfel ca plantele sa parcurga intreaga vegetatie.Semanatul
trebuie executat cand in sol se realizeaza temperatura minima de germinat,specifica fiecarei plante.
Corelarea adancimii de semanat in functie de mersul vremii.In cazul in care se intarzie semanatul si
atmosfera s-a racit se seamana mai adanc,catre limita maxima a adancimii de semanat pentru ca
germinatia semintelor sa fie favorizata de caldura solului.
Corectarea dozelor de ingrasaminte.Pentru obtinerea de productii mari se maresc dozele de
ingrasamant indeosebi cele cu azot.
Plantele cresc şi se dezvoltă folosind energia solară şi substanţele nutritive din mediul
înconjurător. Ele absorb O2, CO2, H din aer şi apă iar celelalte elemente nutritive N, P, K,Ca, Mg, Fe,
Na, Cl, Zn, S, Al, Cu, Mo, Bo,etc, din sărurile minerale existente în sol.
Plantele absorb elementele nutritive din soluţia solului sub formă de anioni şi cationi ai sărurilor
minerale.
Substanţele nutritive sunt necesare în tot cursul perioadei de vegetaţie şi în deosebi în faza de
creştere şi de formare a organului comestibil. Nevoia de hrană diferă de la plantă la plantă iar rolul
elementelor nutritive este diferit în funcţie de metabolism.
Acţiunea substanţelor nutritive ca factor de vegetaţie se manifestă în cadrul unor intervale de optim,
insuficienţă şi exces. După D.Davidescu (1968) elementele nutritive conducătoare în ridicarea
producţiei rămân azotul, fosforul şi potasiul.

1
Azotul ia parte la creşterea vegetativă,deci este necesar mai ales în perioada de creştere intensă a
plantelor. Lipsa (carenţa) în azot se manifestă prin culoarea gălbuie a frunzelor, nervuri proieminente
roşcate şi ritm lent de creştere. Excesul de azot produce o creştere luxuriantă, o culoare verde intens
a frunzelor.
Fosforul participă la sinteza substanţelor proteice, el influenţează formarea fructelor şi se
acumulează mai ales în organele de reproducere ale plantei, în fructe şi seminţe.
Potasiul echilibrează armonia dintre azot şi fosfor atunci când acestea sunt administrate în cantităţi
prea mari în sol. El se acumulează mai mult în frunze şi tulpini , are un rol important în procesul de
fotosinteză, în transportul şi acumularea glucidelor, în sinteza protidelor.
Asigurarea fertilităţii naturale a solului se poate realiza fie prin sistemul de autoreglare a substanţelor
nutritive în sol,când acesta îşi reface fertilitatea pe cale naturală, prin biomasa existentă, prin
asolamente fie prin sistemul de reglare pe cale artificială, prin îmbunătăţirea fertilităţii naturale prin
aplicarea unui sistem ştiinţific de fertilizare cu îngrăşăminte organice şi minerale bazat pe criterii
tehnico-economice.
In concluzie, pentru reglarea şi îmbunătăţirea regimului nutritiv se recomandă:

aplicarea de îngrăşăminte şi amendamente

executarea corectă a lucrărilor solului

asolamente şi rotaţii raţionale a culturilor

combaterea buruienilor

irigarea culturilor

1
NUME:
PRENUME:
CLASA:
Fişa de lucru

1. Influenţa caldurii asupra plantelor

-.....................
-.....................

2. Temperatura minima pentru germinarea semintelor: -.......................

-.......................
-.......................
3. Enumerţi factorii factorii de vegetatie: -...................................
-...................................
-...................................
-...................................
-...................................
4. : Pentru culturile realizate in camp regimul termic se regleaza prin:
-.............................................................................
-.............................................................................
-.............................................................................

5. Solul conţine substanţe nutritve reprezentate de: -macroelemente..............................

-microelemente..............................
6. Elementele nutritive conducatoare în ridicarea producției sunt azotul, ......................
și ...........................
7. Regimul nutritival plantelor se poate imbunatati și regla prin:
-...........................................................................................
-...........................................................................................
1