Încheiere de şedinţă din 22.09.2023, cod RJ 2373gde58 (https://rejust.

ro/juris/2373gde58)

ROMÂNIA
JUDECĂTORIA #### #####
Dosar nr. ####/176/2021

ÎNCHEIERE
Şedinţa publică din data de 21.09.2023
Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE: ###### ###### #####
GREFIER: ####### ####### #########

Ministerul ###### – Parchetul de pe lângă Judecătoria #### ##### este reprezentat prin
procuror ####### ###### #######

Pe rol se află pronunţarea cauzei penale privind pe inculpatul ##### #### ###### trimis
în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria #### ##### pentru săvârşirea
infracţiunilor de complicitate la înşelăciune prev. de art. 48 C.pen. raportat la art. 244 alin. 1 şi 2
C.pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. 1 C.pen., fiecare cu
aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (72 acte materiale), totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. având
ca obiect excepţia de neconstituționalitate.
Mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de amânare a
pronunţării din data de 21.09.2023, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera, a
amânat pronunţarea asupra excepţiei de neconstituționalitate la data de astăzi.

INSTANŢA

Deliberând asupra excepţiei de neconstituționalitate, instanţa constată următoarele:

La data de 21.09.2023, prin Serviciul Registratură al Judecătoriei #### ##### Alianţa
Naţională a Uniunii de Creatori (A.N.U.C.) a depus un înscris în cuprinsul căruia a invocat o
excepţie de neconstituționalitate cu privire la dispoziţiile art. 371 C.p.p.
În motivare, s-a arătat că aceste dispoziţii sunt neconstituţionale întrucât sintagma
„faptele şi persoanele arătate în actul de sesizare” se referă şi la alte aspecte decât fapte/faptele
care constituie latura obiectivă a infracţiunii/infracţiunilor şi inculpatul/inculpaţii împotriva
căruia/cărora s-a pus în mişcare acţiunea penală. În continuare, s-a arătat că există o legătură
între excepţia de neconstituționalitate şi soluţionarea cauzei întrucât #### este persoană vătămată
în sensul dispoziţiilor art. 79 C.p.p. De asemenea, s-a menţionat faptul că #### a suferit un
prejudiciu moral, constând în lezarea valorilor reprezentate de reputaţie şi propria imagine, în
îngreunarea activităţii ####, prin întreprinderea de demersuri în vederea apărării intereselor
legitime ale Uniunii Artiştilor Plastici, membră a ####. S-a mai menţionat că organele de
urmărire penală nu pot identifica, la momentul întocmirii actului de sesizare toate persoanele
care au suferit o vătămare prin faptele penale, revenind acestor persoane, în măsura în care sunt
interesate, sarcina de a se constitui, în termenele legale, părţi civile.

1
 Încheiere de şedinţă din 22.09.2023, cod RJ 2373gde58 (https://rejust.ro/juris/2373gde58)

S-a menţionat că ulterior începerii procesului penal, s-a respins cererea subscrisei de
acces la dosarul electronic pe motiv că nu avem calitatea de parte. Această soluție ar prefigura și
soluția asupra cererii de constituire parte civilă, în acord cu parte din jurisprudența pronunțată în
materie, respectiv de respingere a cererii de constituire parte civilă ca inadmisibilă în temeiul art.
371 NCPP, justificat de faptul că #### nu a fi fost conceptată în cuprinsul rechizitoriului în
calitate de persoană vătămată/ parte civilă. Prin urmare, de vreme ce dispozițiile art. 371 NCPP
se prefigurează a reprezenta temeiul de drept al respingerii cererii #### de constituire parte
civilă, există legătură între acestea și soluționarea cererii ####, iar #### trebuie să aibă
posibilitatea de a ridica excepția de neconstituționalitate a acestora, fiind unicul moment
procesual în care se putem apăra.
Prin urmare, având în vedere obiectul și cauza prezentului dosar, este evident îndeplinită
și condiția ca textul care face obiectul excepției de neconstituționalitate invocate să aibă legătură
cu soluționarea cauzei. În jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a considerat
admisibile și a soluționat pe fond, chiar și prin soluții de admitere, excepții de
neconstituționalitate prin care se solicită declararea neconstituționalității unei anumite dispoziții
legislative într-o anume interpretare. În această situație, nu este vorba despre o cerere de
interpretare a normelor legislative (atribut al instanțelor de judecată), ci de exercitarea
controlului constituționalității asupra unei dispoziții legale, aplicată într-o anume interpretare.
De asemenea, nu este vorba de neconstituționalitatea unei omisiuni legislative, ci de
neconstituționalitatea unei soluții normative conținute în dispozițiile legale criticate, ceea ce face
ca excepția de neconstituționalitate să fie admisibilă din acest punct de vedere.
Prin Decizia nr. ###/201 1, Curtea Constituțională a reținut că „se poate solicita controlul
de constituționalitate numai al acelor dispoziții legale care, în cazuri concrete, sunt incidente
pentru soluționarea litigiilor aflate pe rolul instanțelor, legi sau ordonanțe în ansamblu ori doar
anumite reglementări din cuprinsul acestora. Instituirea acestei proceduri de control al
constituționalității legii aplicabile în cauza dedusă judecăţii instanței de fond, ca modalitate de
acces la justiție, implică în mod necesar asigurarea posibilității de a o utiliza pentru toți cei care
au un drept, un interes legitim, capacitate și calitate procesuală. Condiția ca dispoziția legală
criticată pentru neconstituționalitate să aibă legătură cu soluționarea cauzei este, evident,
necesară, dar și suficientă”.
Pe fondul excepţiei, s-a arătat că:
Textul legal criticat este art. 371 NCPP conform căruia „Judecata se mărginește la faptele
și la persoanele arătate în actul de sesizare a instanței". În doctrină s-a reținut că, „rațiunea
limitării are ca efect inaptitudinea funcțională a instanței de fond de a judeca alte fapte și cu
privire la care ar reieși date în cursul cercetării judecătorești, chiar dacă între acestea și faptele și
persoanele deduse judecății ar exista o legătură substanțială. În aceste cazuri, instanţa va trebui să
sesizeze procurorul în vederea efectuării urmăririi penale și, eventual, a trimiterii în judecată a
făptuitorilor, însă într-un dosar distinct”.
Astfel, în măsura în care textul se interpretează că limitează judecata sub alte aspecte
decât faptele/infracțiunile și inculpatul/ inculpații reținuți în actul de sesizare a instanței — latura
penală, este vădit neconstituțional întrucât încalcă art. 21 și 24 din Constituție.
Conform art. 21 din Constituție, „(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru
apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. (2) #### o lege nu poate îngrădi

2
 Încheiere de şedinţă din 22.09.2023, cod RJ 2373gde58 (https://rejust.ro/juris/2373gde58)

exercitarea acestui drept. (3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor
într-un termen rezonabil". Conform art. 24 alin. 1 din Constituție, „Dreptul la apărare este
garantat”. #### liberul acces la justiție nu este absolut și poate fi supus unor restricții legitime,
totuși aceste ingerințe trebuie să fie proporționale cu scopul urmărit și să se justifice rezonabil în
raport de resursele și nevoile de care dispune comunitatea, Statul având în acest sens marja de
apreciere de a stabili limitele în care variază acest drept în spațiu și timp.
Într-adevăr, liberul acces la justiție cunoaște anumite limitări, însă atâta vreme cât aceste
limitări nu au o justificare obiectivă, ne aflăm în prezența unei restrângeri grave a acestui drept
constituțional. Conform jurisprudenței instanței constituționale, în exercitarea prerogativelor sale
privind reglementarea exercitării dreptului de a formula acțiuni și căi de atac, legiuitorul trebuie
să aibă în vedere și respectarea celorlalte principii și texte constituționale de referință.
Jurisprudența C.E.D.O. a statuat că limitarea dreptului de acces la un tribunal nu este compatibilă
cu prevederile art. 6-1 ####, decât dacă prin aceasta se urmărește un scop legitim și dacă există
un grad rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat.
Or, când textul art. 371 NCPP este interpretat în sensul că limitează judecata și sub
aspectul persoanei vătămate/părții civile la cele reținute în actul de sesizare, și care conduce
ulterior la interpretarea că persoana vătămată care nu a fost conceptată în rechizitoriu în această
calitate nu mai poate formula ulterior cerere de constituire parte civilă, atunci limitarea dreptului
de acces nu urmărește un scop legitim și nu are caracter de proporționalitate. Dreptul prevăzut de
art. 24 din Constituție este un drept fundamental, pentru garantarea acestuia statul fiind obligat să
se abțină de Io orice ar putea limita posibilitățile unei persoane de a se apăra în instanță. Dreptul
la apărare presupune dreptul părții de a formula cereri și apărări și de i se crea un cadru procesual
în care să își prezinte apărările.
Or, în măsura în care, în temeiul art. 371 NCPP, este negat dreptul persoanei vătămate de
a formula cerere de constituire parte civilă pe motiv că nu a fost conceptată în această calitate în
actul de sesizare, dreptul la apărare este încălcat.
Potrivit art. 79 NCPP „persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală
prin fapta penală se numește persoană vătămată", iar conform art. 20 alin. I NCPP, „Constituirea
ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătorești”
Prin urmare, independent de mențiunile din actul de sesizare, calitatea de persoană
vătămată o are orice persoană care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin fapta
penală, iar aceasta poate exercita acțiunea civilă până la începerea cercetării judecătorești.
Curtea Europeană a drepturilor Omului a afirmat că dreptul de acces la o instanță era un
element inerent al garanțiilor consacrate de art. 6 [##### c/ Croația, S 76] și că dreptul la un
proces echitabil garantat de art. 6-1 #### impune existența unei căi judiciare efective care să
permită revendicarea drepturilor civile [##### și alții c/ Cehia, S 49; NaîtLiman c/ Elveției, par.
112).
„Dreptul la instanță", la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter absolut: drepturile
pot da naștere la limitări, dar nu pot restricționa accesul liber al unui individ într-un mod sau
până la un punct astfel încât dreptul să fie afectat în însăși esența sa [De Geouffre de la Pradelle
c/ ######, S 28; ###### c/ ########, S 229: #### c/ Ungaria, S 120). În plus, limitările nu sunt
compatibile cu art. 6 S I #### decât dacă urmăresc un scop legitim și dacă există un raport

3
 Încheiere de şedinţă din 22.09.2023, cod RJ 2373gde58 (https://rejust.ro/juris/2373gde58)

rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat [####### #####-Catolică

Lupeni și alții c/ #######, S 891.
Orice altă interpretare care conduce la limitări sub aspectul laturii civile în temeiul art.
371 NCPP, adică la concluzia imposibilității formulării unei cereri de constituire parte civilă
condiționat de mențiunile din cuprinsul actului de sesizare este neconstituțional întrucât dreptul
de acces la justiție este afectat în substanța sa. Prin urmare, art. 371 NCPP trebuie interpretat în
sensul că limitează judecata la cele reținute în actul de sesizare numai sub aspectul laturii penale
— faptă și inculpat — și nu sub aspectul laturii civile.
De altfel, precizăm că și sub aspectul laturii penale există excepții de la această regulă,
respectiv aceea a schimbării încadrării juridice în cursul judecății.
Potrivit art. 386 alin. I NCPP „(1) #### în cursul judecății se consideră că încadrarea
juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată. Instanța este obligată să pună în
discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai
la urmă sau amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea. #### dispune schimbarea încadrării
juridice instanța pune în vedere inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai Ia urmă
sau amânarea judecății, pentru pregătirea apărării faţă de noua încadrare".
Astfel, de vreme ce însăși încadrarea juridică dată faptei poate fi modificată în cursul
judecății, cu atât mai mult textul art. 371 NCPP trebuie interpretat că nu se opune formulării unei
cereri de constituire parte civilă până la începerea cercetării judecătorești, independent de
mențiunile din actul de sesizare,
Potrivit Deciziei nr. ###/2017 a Curții Constituționale a României „Așadar, Curtea
constată că, de lege lata, constituirea de parte civilă poate avea loc „până la începerea cercetării
judecătorești". #### procurorul și nici instanța nu pot limita disponibilitatea acțiunii civile, după
cum niciunul dintre aceste organe judiciare nu se subroga în drepturile persoanei vătămate”.
Prin urmare, în măsura în care dispozițiile art. 371 NCPP se interpretează că limitează
judecata sub alte aspecte decât faptele/infracțiunile și inculpatul/ inculpații reținuți în actul de
sesizare a instanței, are loc o încălcare a art. 21 alin. (3) din Constituție, referitor la dreptul la un
proces echitabil și a art. 24 din Constituție, cu privire la dreptul la apărare, precum și a art. 6 din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu privire la dreptul
la un proces echitabil.
##### în vedere toate aceste argumente, s-a solicitat admiterea prezentei excepții de
neconstituționalitate.
Analizând excepţia de neconstituționalitate invocată, instanţa reţine următoarele:
Potrivit art. 29 alin. 1-3 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională decide
asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti de către una dintre părţile în proces
privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanţe, ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o
ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare
ar fi obiectul acesteia şi care nu a făcut obiectul unei decizii a Curţii Constituţionale de declarare
a neconstituționalității.
De asemenea, instanţa reţine că, pentru a se considera ca fiind admisibilă invocarea unei
excepţii de neconstituționalitate, este necesară îndeplinirea cumulativă a mai multor condiţii,
respectiv: să fi fost de o parte din proces, într-o cauză pendinte şi să vizeze dispoziţii dintr-o lege
în vigoare. Cu toate că sunt îndeplinite condiţiile ca excepţia să fie invocată într-o cauză

4
 Încheiere de şedinţă din 22.09.2023, cod RJ 2373gde58 (https://rejust.ro/juris/2373gde58)

pendinte, având ca obiect infracţiunile de înşelăciune, prev. de art. 244 C.pen. şi fals în înscrisuri
sub semnătură privată prev. de art. 322 C.pen., respectiv să vizeze dispoziţii dintr-o lege în
vigoare, în concret dispoziţiile art. 371 C.p.p., se reţine că nu este îndeplinită condiţia ca excepţia
de neconstituționalitate să fie invocată de o parte din proces. Astfel cum se poate observa din
cuprinsul rechizitoriului, #### nu are calitatea de persoană vătămată în actul de sesizare al
instanţei, astfel încât nu a dobândit calitatea de parte nici în faza de cameră preliminară, respectiv
în faza de judecată. Într-adevăr, există situaţii în care „intervenienții” au formulat excepţii de
neconstituționalitate, acestea fiind considerate admisibile, însă acele cauze erau de natură civilă,
iar Codul de procedură civilă menţionează expres în categoria participanţilor la procesul penal şi
persoana intervenientului, spre deosebire de cazul procesului penal, unde nu este prevăzută
posibilitatea intervenţiei unui terţ şi nici nu face referire în cuprinsul vreunei dispoziţii de drept
procesual penal la persoana intervenientului. În aceeaşi ordine de idei, se reţine că situaţia ####
nu se încadrează nici în aceea existentă în cauza civilă care a condus la pronunţarea Deciziei
Curţii Constituţionale nr. 369/20.03.2008, când Curtea Constituţională a soluţionat o excepţie de
neconstituționalitate ridicată de o persoană interesată care nu a fost parte în procesul în faţa
instanţei de fond, dar care avea dreptul de a formula recurs, deoarece în prezentul proces penal
#### nu are deschisă exercitarea vreunei căi de atac.
#### de aspectele menţionate,
În temeiul art. 29 alin. 5 raportat la art. 29 alin. 2 din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
Va respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de
neconstituționalitate a sintagmei „faptele şi persoanele arătate în actul de sesizare” din cuprinsul
dispoziţiilor art. 371 C.p.p., invocată de Alianţa Naţională a Uniunii de Creatori (A.N.U.C.), cu
sediul în ##### #########, nr. 141, Sector 1, Bucureşti, prin Preşedinte, cu sediul procesual ales
la cab. Av. ###### ######## #######, #### ####### ### #, sector 3, Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:

În temeiul art. 29 alin. 5 raportat la art. 29 alin. 2 din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
Respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituționalitate
a sintagmei „faptele şi persoanele arătate în actul de sesizare” din cuprinsul dispoziţiilor art. 371
C.p.p., invocată de Alianţa Naţională a Uniunii de Creatori (A.N.U.C.), cu sediul în #####
#########, nr. 141, Sector 1, Bucureşti, prin Preşedinte, cu sediul procesual ales la cab. Av.
###### ######## #######, #### ####### ### #, sector 3, Bucureşti.
Cu drept de recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare, în temeiul art. 29 alin. 5 din
Legea nr. 47/1992.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 22.09.2023.

PREŞEDINTE, GREFIER,
###### ###### ##### ####### ####### #########

5
Încheiere de şedinţă din 22.09.2023, cod RJ 2373gde58 (https://rejust.ro/juris/2373gde58)