Cenusareasa

Fratii Grimm
“Cenusareasa” este, la origine, un basm popular ce are o multitudine de variante
regasite in folclorul international.
Fratii Jacob si Wilhelm Grimm, lingvisti, filologi si folcloristi germani, fac parte
dintre acei culegatori de basme populare care au fost impresionati de temele
regasite in “Cenusareasa” dar si de frumusetea intrinseca a acestei povesti, drept
pentru care au introdus acest basm in volumul dat spre publicare “Povesti pentru
copii si casa”.
In varianta prezentata de fratii Grimm, acestia incearca sa pastreze caracteristicile
basmului german reprezentate de simplitatea naratiunii si elementele specific
limbii germane. Astfel, povestea incepe cu formula consacrata “A fost odata…”,
dupa care urmeaza expozitiunea. Formulelel mediane in versuri au atat scopul de
fixare a actiunii, prin repetare, cat si de a mentine interesul cititorului.
Tema generala a basmului “Cenusareasa”, specifica, de altfel, basmelor, este
victoria binelui in lupta dintre bine si rau. Ca teme secundare regasim motivul fetei
orfane care, in ciuda frumusetii si bunatatii este oropsita de mastera si fiicele ei,
motivul iubirii dintre doi tineri cu statut social diferit, respectiv o fiinta umila si o
alta, apartinand clasei superioara, motivul ajutorului magic venit de la natura
(pasarea, crenguta de alun etc.)
Asadar, “Cenusareasa” este un basm ce prezinta povestea unei fete frumoase,
blande si bune care, ramasa orfana, este persecutata atat de mama vitrega cat si
de ficele ei si care, in ciuda nedreptatilor la care este supusa, nu isi pierde calitatile
morale. Datorita felului ei de a fi, amabil si grijuliu, Cenusareasa isi gaseste aliati si,
cu ajutor magic, reuseste sa depaseasca toate obstacolele, sa isi gaseasca iubirea
si sa isi schimbe soarta.
Finalul fericit subliniaza caracterul educativ si etic al basmelor, a caror morala are
rolul de a transmite principii si valori, cum ar fi: “dupa fapta si rasplata”, “bine faci,
bine gasesti” etc.
Cenusareasa este un simbol al luptei impotriva nedreptatilor prin perseverenta si
prin pastrarea calitatilor umane, dar si a ideii ca exista o justitie divina/universala
care conduce mereu la victoria binelui.