Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Istoria Nursingului
Istoria Nursingului
Îngrijirea bolnavului a apărut odată cu omenirea şi tot de pe atunci a fost considerată nu doar o
ştiinţă, ci şi o artă . Au existat mai multe perioade în sistemul de îngrijiri medicale : Perioada Intuitivă ,
Perioada de Novice , Perioada Educativă , Perioada Contemporană
Asistenţă medicală intuitvă a fost practicată din vremuri preistorice, printre triburile primitive şi a
durat până în epoca timpurie Cretştină.Ea a fost ignorantă ,naturală şi instinctivă , efectuată din dorinţa de a
ajuta pe alţii şi pe sine ( autoingrijire ); nursingul era administrat de către femei care aveau grijă de
copii ,bolnavi , vârstnici.
SHAMAN “ cel care vedea în întuneric” , a utilizat în acea perioadă ,magie albă pentru a se
contracara de magie neagră , iar forajul craniului( TREPHINING ) a fost utilizat pentru a trata pacienţii
psihotici care erau consideraţi a fi posedaţi de spirite rele.
Progresul religiei şi civilizaţiei a fost cel mai important lucru care s-a întâmplat în acea perioadă ,
inspirând omul în căutarea cunoaşteri trecând de la modul din viaţă agrar sau nomad treptat la cel de viaţă a
comunităţii şi dezvoltare urbană
Civilizaţiile timpurii din Mesopotamia, Egipt, India şi China, precum şi culturile evreieşti, greceşti
şi romane au exercitat influenţe hotărâtoare asupra dezvoltării civilizaţiei universale şi, implicit, asupra
medicinei şi îngrijirilor de sănătate.
Medicul hindus Tsharaka (care a trăit în secolul încadrând începutul erei creştine şi a fixat prin
scris tradiţia medicală a Indiei) relatează pentru prima dată în istoria medicinei – calităţile, funcţiile şi
îndatoririle asistenţilor medicali: " Om cu sânge rece, viguros, nepurtând pică la nimeni, atent la nevoile
bolnavilor, urmărind strict şi neobosit instrucţiunile medicului. Cunoaşte procedeele de preparare a
compoziţiilor medicamentelor, inteligent, devotat bolnavilor, puritatea moravurilor şi a corpului, sunt cele
patru calităţi care disting asistentul medical : asistenţii se disting prin curăţenia mâinilor, ataşament faţă de
persoană pentru care sunt angajaţi; dotaţi din punct de vedere al inteligenţei şi abilităţii; înclinaţi spre
bunătate şi apţi la orice gen de serviciu prin care un pacient poate fi revindecat; spirit deschis, experţi în arta
de a prepara hrana, familiarizaţi cu masajul şi fricţionări ale membrelor, să ştie să supravegheze şi să asiste
bolnavul, să dozeze medicaţia; totdeauna gata, răbdători şi abili a veghea pe cel ce suferă; niciodată de
reavoinţă oricare ar fi actul care ar putea să fie cerut de medic sau pacient".
În Grecia, Hipacrate “Părintele Medicine” (cu aprox. 500 de ani înainte de Hristos), a creat cea mai
veche culegere de deontologie medicală a civilizaţiilor occidentale care este urmată şi astăzi - Jurământul lui
Hipocrate. Grecul Asklepios a fost tămăduitorul şef iar Hygeia, fiica lui Asklepios, a fost zeita sănătăţii şi a fost
venerată de unii drept întruchiparea asistenţei medicale.
În BABYLONIANS CODUL LUI HAMMURABI a fost primul cod al lumii fiind prima
înregistrare de practică medicală
În Israel, Moise a fost recunoscut drept “tatăl sistemului sanitar “. El a scris patru cărţi despre
Vechiul Testament în care a menţionat şi despre asistente ca moaşe, asistente medicale sau asistente sociale,
care practicau multe acte de caritate, de compasiune, datorită instinctelor materne.
La Roma primele vizite la bolnavi au început odată cu înfiinţarea ordinului Deaconesse care
ofereau hrană pentru înfometaţi, haine pentru cei dezbrăcaţi, apă pentru însetaţi, casă pentru cei care nu aveau
unde trăi, vizite pentru prizonieri, îngrijire bolnavilor, loc în cimitir pentru cei morţi.
În China să folosit masajul, hidroterapia şi exerciţiile ca şi măsuri preventive de sănătate. Deasemenea au folosit
multe ierburi, minerale şi acupunctura pentru a vindeca bolile.
În Africa asistenta avea rolul de moaşă, de vânzător de plante medicinale şi se ocupa de îngrijirea
de copiilor şi bătrânilor.
În India încă de timpuriu în spitalele sau format asistenţi medicali de sex masculin care trebuiau să
ştie în ce mod se prepară medicamentele care trebuiesc administrate bolnavilor, să fie inteligenţi şi devotaţi şi să
aibă puritatea minţii şi a corpului. Femeile indience au fost moaşe şi au îngrijit membrii familiei.
devină, în prezent, o metodă știintifică de lucru a asistenţei medicale. Dacă la început asistenta desfășura
activități care se bazau numai pe prescrierile medicului, ulterior, prin practica nursingului, activitățile sale s-au
dezvoltat independent, devenind mai complexe.