Sunteți pe pagina 1din 8

Date cunoscute:

α - valoare în funcție de natura solului;

Considerăm triunghiul ABC, înălțimea maximă a curbei de depresiune este:

D
h= ∙tgα =0 ,5 ∙ D ∙tgα
2

∆=β ∙ H

H=z +h+ a

H=z +0 , 5 ∙ D ∙ tgα +a

z +0 , 5∙ D ∙tgα + a
H=
1−β

H ∙ ( 1−β )−( Z +a)


D=
0 , 5 ∙tgα
Suprafața drenată: S = 21 ha

Debit specific: q=0,8 l/s la ha = 6,9 mm/zi

Adâncimea minimă de drenaj: Z=0,6 m

Înălțimea cu exces de umiditate: h0=0,8 m

Înălțimea cu exces de umiditate ținut sub curba de depresiune: h t=0,4 m

Coeficient hidraulic a stratului 1: K1=0,5 m/zi

Coeficient hidraulic a stratului 2: K2=1,2 m/zi

Grosimea stratului 2: D2=2,6 m

Diametru complex filtru + dren = 0,2 m

Coeficientul d erezistență locală a complexului filtru+dren: ρ(f +i)=0

h=hv +h o +hr + hi+ f


Dv h+r d
h v =q ∙ =q ∙
K K
2
L h+ r d
( )
D0
2
h o=q ∙ L L L
8∙ K ∙ D h=q ∙ +q ∙ +q ∙ ∙ ln +q ∙ ∙ ρ(f +i)
K 8∙ K ∙ D π∙K U K
hr =q ∙
L
π∙K ( )
∙ ln 0
D
U
L
hi +f =q ∙ ∙ ρ(f +i)
K
Dv h+r d h+r f +d
h v =q ∙ =q ∙ =q ∙
K K K1
2 2
L L
h o=q ∙ =q ∙
8∙ K ∙ D 8 ∙(K 1 ∙ D1 + K 2 ∙ D2 )

hr =q ∙
L
π∙K
∙ ln
D0
U ( )
=q ∙
L
π ∙ K1
∙ ln
D0
U ( )
L L
hi +f =q ∙ ∙ ρ(f +i)=q ∙ ∙ρ
K K 1 (f +i )
Dv h+r d h+r f +d
h v =q ∙ =q ∙ =q ∙
K K K1

K ∙ D=K 1 ∙ D1 + K 2 ∙ D2 dacă K 1 ≅ K 2 K ∙ D=K 2 ∙ D2 dacă K 1 ≪ K 2


2 2 2 2
L L L L
h o=q ∙ =q ∙ h o=q ∙ =ho=q ∙
8∙ K ∙ D 8 ∙(K 1 ∙ D1 + K 2 ∙ D2 ) 8∙ K ∙ D 8 ∙ K 2∙ D2

K ∙ D=”0 ” dacă K 1 ≫ K 2 → NU se aplică formula Ernst

hr =q ∙
L
π∙K
∙ ln
D0
U
=q ∙ ( )L
π ∙ K2
∙ ln
D0
U ( )
π ∙ ϕ f +d
U=
2

L L
hi +f =q ∙ ∙ ρ(f +i)=q ∙ ∙ρ
K K 1 (f +i )

2
h=hv + F h ∙ L + F h ∙ L+ F h ∙ L
o r i+f

F h ∙ L2+ F h ∙ L+ F h ∙ L+h v −h=0


o r i+ f

F h ∙ L + ( F h + F h ) ∙ L+(h v −h)=0
2
o r i+f
Rezolvare ecuație de gradul al II-lea:
2
∆=( F h + F h
r i+ f
) −4 ∙ F h ∙(hv −h)
o

∆ >0 ⟹ 2 soluții reale diferite

∆=0 ⟹ 2 soluții reale egale

∆ <0 ⟹ NU are soluții reale

−( F h + F h ) + √ ∆ −( F h + F h ) −√ ∆
L1 = L2 =
r i+ f r i+ f

2 ∙ Fh o
2 ∙ Fh o

Verificarea în regim nepermanent pentru valoarea stabilită

2
L=
10 ∙ K ∙ D
p
∙J−
K∙D
K2
∙ ln
D0
U ( )
K ∙ D=K 1 ∙ D1 + K 2 ∙ D2

h0 +h t
D 1=
4

h0 + ht
D 1=D0 +
4

p %=√ K 1

raportul:

ht
h0

π ∙ ϕ f +d
U=
2

t
J=
t
T

ht
t=J ∙
h0

2
p∙ L
J=
10 ∙ K ∙ D

Determinarea adâncimii de pozare (H):


ϕ f +d
H=Z +h+
2

Determinarea capacității de transport a drenului:

- Pentru tuburi cu secțiunea interioară netedă:


2,714 0,572
Q=50 ∙ ϕ d ∙ id a

- Pentru tuburi riflate:


2 ,667 0 ,5
Q=22∙ ϕ d ∙ id a

Determinarea reducerii capacității de transport a drenului datorită colmatării parțiale:

Qc =0 , 75 ∙Q

Determinarea lungimii drenului (B) pornind de la condiția: Q c =Qe

Qe
B=
q∙ L

Suprafața deservită de un dren absorbant:

Sd =L∙ B

Debit captat și evacuat de pe suprafața deservită de un dren absorbant

Qd =q ∙ S d
Suprafața drenată: S = 21 ha
Debit specific: q=0,8 l/s la ha = 6,9 mm/zi
Adâncimea minimă de drenaj: Z=0,6 m
Înălțimea cu exces de umiditate: h0=0,8 m
Înălțimea cu exces de umiditate ținut sub curba de depresiune: h t=0,4 m
Coeficient hidraulic a stratului 1: K1=0,5 m/zi
Coeficient hidraulic a stratului 2: K2=1,2 m/zi
Grosimea stratului 2: D2=2,6 m
Diametrul tubului: ϕ = 70 mm
Diametru complex filtru + dren: ϕ f +d = 0,2 m
Coeficientul de rezistență locală a complexului filtru+dren: ρ(f +i)=0
Grosimea stratului de sub dren până la limita de separare a straturilor în care se consideră curgerea
curentului radial: D0=D2=2,6 m

Dv h+r d h+r f +d
h v =q ∙ =q ∙ =q ∙
K K K1
2 2
L L
h o=q ∙ =q ∙
8∙ K ∙ D 8 ∙(K 2 ∙ D0 )
hr =q ∙
L
π∙K
∙ ln( )
D0
U
=q ∙
L
π ∙ K2
∙ ln
D0
U ( )

ϕ dc =
√ 4 ∙Qdc
π ∙ V impusă

S-ar putea să vă placă și